Sunteți pe pagina 1din 16

IGIENA SI PROTECTIA MUNCII

Legislatia privind igiena si securitatea muncii in unitatile de alimentatie

Protectia muncii este considerata o problema de stat ce vizeaza imbunatatirea continua a conditilor de munca si inlaturarea cauzelor care pun in pericol viata si sanatatea oamenilor muncii in procesul de productie. Pentru asigurarea calitatii alimentelor si preparatelor culinare au fost elaborate o serie de norme, standarde, coduri de buna practica, coduri de igiena interna si internationala. In acest sens au fost elaborate o serie de acte legislative: Legea 150/2004 privind siguranta alimentara OMS 611/1995 norme de igiena rivind alimentele si protectia sanitara a acestora HG 168/1997 privind regimul produselor si servicilor care pot pune in pericol sanatatea si securitatea consumatorilor OMS 863/1995 norme de igiena privind producerea, prelucrarea, depozitarea, pastrarea, transportul alimentelor Codul muncii- legea 53 din 24 ian 2003 Legea 319/2006 legea securitatii si sanatatii in munca Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor

Legislatia privind igiena in unitatile de alimentatie se refera la: Caracteristicile constructive si dotarea diferitelor spatii Operatiile de depozitare, pastrare, transport Procesul tehnologic Personalul Curatenia si intretinerea igienica a unitatii In vederea prevenirii cu succes a accidentelor si a bolilor profesionale, angajatorul trebuie sa inttreprinda o serie de actiuni: Evaluarea riscurilor ce afecteaza securitatea si sanatatea la locul de munca si implementarea unui plan de masuri de eliminare sau reducere la minim a acestora

Informarea si educarea personalului in scopul dobandiii cunostintelor generale cu privire la protectia consumatorului Instruirea personalului care trebuie sa includa: Instructajul introductiv general, care cuprinde : prezentarea riscurilor de accidentare si de imbolnavire profesionala specifice unitatii prezentarea legislatiei in vigoare de protectia muncii consecintele posibile ale necunoasterii si ale nerespectarii legislatiei de protectie a muncii Instructajul la locul de munca care cuprinde: prezentarea riscurilor si a masurilor de prevenire specifice locului de munca efectuarea, in mod obligatoriu de demonstratii practice consemnarea in fisa de instruire individuala

Instructajul periodic : se realizeaza la nivelul intregului personal, pe baza unei tematici ce cuprinde in mod obligatoriu demonstratii practice are drept scop aprofundarea normelor de protectia muncii

Pentru efectuarea instructajului de protectie a muncii, SC Rodis SRL a incheiat un contract de colaborare cu o firma specializata pe SSM, care a desemnat un inspector de specialitate pentru a venii periodic in unitate, sa monitorizeze modul de aplicare a normelor de igiena si securitate a muncii si pentru a completa si semna Fisele individuale de instructaj. El verifica folosirea echipamentelor de lucru si protectie de catre lucratori si existenta trusei de prim ajutor. Unul dintre elementele importante care asigura o igiena individuala a muncii il reprezinta echipamentul de protectie, care are rolul de a proteja angajatul impotriva unor accidente sau imbolnaviri profesionale. Echipamentele individuale de protectie (EIP) trebuie sa fie etichetate cu marcajul CE de catre producator( HG 115/2004). Daca se anticipeaza accidentari sau vatamari ale sanatatii lucratorilor, angajatorul trebuie sa furnizeze EIP pentru: protectia capului protectia picioarelor protectia ochilor si a fetei masti respiratorii protectia corpului

In cazul utilizarii agentilor de curatenie periculosi, personalul trebuie sa poarte echipament individual de protectie care include:

masti si ochelari de protectie masti de protectie respiratorie manusi de protectie sort din cauciuc cizme de protectie Nerespectarea normelor si instructiunilor de igiena individuala a muncii, refuzul de a purta echipament de protectie pot avea consecinte grave pentru toate partile implicate: salariat, firma, clienti.

Activitati de evitare a riscurilor privind igiena si securitatea muncii

Factorii de risc de accidentari si de imbolnaviri profesionale sunt insusiri ,stari, procese, fenomene, comportamente proprii elementelor sistemului de munca ce pot provoca in anumite conditii, accidente de munca sau boli profesionale. Factorii de risc pot fi grupati in 4 categorii: proprii executantului proprii mediului de munca proprii sarcinii de munca proprii mijloacelor de munca

Problema prevenirii accidentelor i bolilor profesionale se reduce la depistarea i eliminarea sau anihilarea aciunii acestora.

proprii executantului

proprii echipamentel or de munc

FACTORII DE RISC

proprii sarcinii de munc

proprii mediului de

Factorii de risc proprii executantului: deficiene ale capacitii de munc; aciuni greite, omisiuni (ex. neutilizarea mijloacelor de protecie). Factorii de risc proprii sarcinii de lucru pot rezulta din: coninutul necorespunztor al sarcinii de munc n raport cu cerinele de securitate: operaii, reguli, procedee de lucru greite, cunoaterea insuficient a metodelor de lucru; sarcin sub/supradimensionat n raport cu capacitatea executantului. Factorii de risc proprii mediului de munc: prezena unor gaze toxice n atmosfera mediului de lucru; zgomot excesiv, temperatur foarte ridicat; prezena unor spori sau virui n atmosfera mediului de lucru; factori de risc de suprasolicitare psiho- fiziologic a executantului. Factorii de risc proprii mijloacelor de producie care pot fi: factori de risc mecanic, termic, electric; factori de risc chimic (acizi, substane toxice, substane inflamabile, substane explozive); factori de risc biologic (microorganisme, plante periculoase, etc.).

Rezolvarea situaiilor provocate de accidente: oprirea echipamentului de munc i/sau activitii; evacuarea personalului din zona periculoas; anunarea serviciilor specializate; anunarea conductorilor ierarhici; eliminarea cauzelor care au dus la apariia pericolului. Prevenirea incendiilor i exploziilor

Conform normelor interne si internaionale, incendiile sunt clasificate in clasele A, B, C, D i instalaii electrice. Clasa A: materiale combustibile solide (lemn, hrtie, haine,gunoi, plastic, etc.) Clasa B: lichide inflamabile (benzin, petrol, gaz, vopsele, etc.) Clasa C: gaze inflamabile (gaz metan, propan, butan, hidrogen, etc.) Clasa D: metale inflamabile (potasiu, sodiu, aluminiu, magneziu, etc.) Clasa E: incendii ale echipamentelor electrice aflate sub tensiune.

STIATI CA... ? In medie 88% dintre accidente au cauze dependente de executant 47% se produc din cauze legate de mijlocul de munca 39% au avut cauze dependente de sarcina de munca 12% au avut loc din cauza mediului de munca

Principalele riscuri observate in sectorul hoteluri, restaurante si catering sunt: Munca fizica dificila caracterizata prin : Pozitii statice si in picioare prelungite Transportul si ridicarea unor obiecte grele voluminoase Miscari repetitive

Nivel ridicat de zgomot Medii de munca cu temperaturi inalte sau scazute Posibilitatea producerii unor accidentari precum: Taieturi si arsuri Impiedicari, alunecari si caderi Intoxicatii cu substante periculoase Solicitari psiho-sociale determinate de: Program de lucru prelungit neregulat si atipic Volum de munca ridicat si sub presiune Lipsa sprijinului din partea colegilor si al sefilor care poate genera stres Contactul continuu cu clientii care constituie o alta sursa de stres

Accidentele profesionale Accidentul de munca este vatamarea violenta a organismului precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca pe durata indeplinirii indatoririi de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca, invaliditate ori deces. Principalele categorii de accidente de munca din sectorul hoteluri, restaurante si catering:

Tipul accidentul ui Alunecari, impiedica ri si caderi

Cauze

Prevenire

Suprafete alunecoase cauzate de prezenta apei, deseurilor alimentare, uleiurilor; incaltaminte necorespunzatoare si mers prea rapid, neutilizarea balustradelor Utilizarea necorespunz a aparatelor si a ustensilelor taietoare, pastrarea necorespunz a ustensilelor, inexistenta protectilor la utilizarea echipamentelor

Curatarea permanenta a pardoselii, incaltaminte adecvata, cu talpa antiderapanta, evitarea alergarii, o buna iluminare a scarilor prevazute cu balustrade solide Spalarea separata a cutitelor si pastrarea lor in suporturi de cutite sau pe o banda magnetica montata pe perete, utilizarea blaturilor antiderapante, verificarea existentei protectorilor la toate echipamentele, asigurarea ca

Taieturi

butoanele de pornire oprire sunt accesibile Arsuri si opariri Manipularea necorespunz a obiectelor fierbinti, nerespectarea regulilor de utilizare a fritezelor Avertizarea personalului si a clientilor in cazul platourilor fierbinti, instruirea lucratorilor privind bunele tehnici de manipulare a obiectelor fierbinti, luarea capacelor de pe vase la distanta fata de corp, utilizarea manusilor de protectie sau a servetelor de bucatarie uscate pentru prinderea obiectelor fierbinti, utilizarea in siguranta a friteuzelor, racirea uleiurilor si a grasimilor inainte de a le arunca Asigurarea legarii la retea numai prin legaturi fixe, respectarea regulilor de aprindere a arzatorului, supravegherea focului, inchiderea gazului de la robinetul de lucru si cel de siguranta, efectuarea reparatilor de personal autorizat Montarea unor aparate de ventilare generala, aer conditionat/climatizare care sa asigure miscari ale aerului cu cel putin 0,3m/sec, utilizarea echipamentelor de gatit prin inductie cu gatire la caldura rece fara flacara deschisa, reducerea solicitarilor fizice in mediile de munca foarte calde, purtarea de imbracaminte racoroasa confortabila din bumbac Reducerea la minimum a zgomotelor, achizitionarea unor echipamente silentioase si purtarea unor dispozitive de protectie a auzului

Intoxicatii cu gaz metan/exp lozii

Nerespectarea regulilor privind racordul la reteaua de gaze a masinilor de gatit, aprinderea arzatorului, supravhegherea arzatorului, efectuarea reparatilor la instalatile de gaze Expunerea excesiva la un mediu de lucru foarte cald( bucatarii) poate provoca eruptii cutanate si lesin, epuizare produsa de caldura

Solicitare termica

Zgomot

Expunerea repetata si prelungita la zgomotele specifice sectorului de alimentatie poate afecta auzul personalului, sursele de zgomot pot fi: masinile de spalat vase, utilajele, ventilatoarele, masinile de cafea, muzica din bar si salon, conversatile

clientilor Pericol de incendiu Apare in special in bucatarii urmare a prezentei gazului: flacarii deschise, uleiurilor fierbinti, substantele inflamabile Verificarea in mod regulat a echipamentului elctric, montarea de termostate la friteuze, pentru a prevenii supraincalzirea, curatarea robinetelor, hotelor si filtrelor de grasime, verificarea functionarii extinctoarelor, marcarea si deblocarea iesirilor de incendiu

Bolile profesionale Boala profesionala este afectiunea ce se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau a unei profesii cauzata de factori nocivi de la locul de munca sau de supra solicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca.

Cauze care genereaza factorii nocivi la locul de munca: Organizarea defectuoasa a muncii prin efort exagerat, pozitie fortata a corpului timp indelungat, regim nerationat de munca Nerespectarea regulilor de igiena privind procesul muncii: factori fizici, chimici, biologici Nerespectarea regulilor de igiena in salile de productie: insuficienta volumului de aer, deficiente ale sistemului de iluminat, incalzire, amenajarea defectuoasa a locului de munca Bolile profesionale apar ca rezultat al persistentei, timp indelungat al unor noxe profesionale la care se adauga insuficienta masurilor de protectie sau nerespectarea lor. In functie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale se pot clasifica in urmatoarele grupe: Intoxicatii provocate de inhalare, ingeratii sau contact al epidermei cu substante toxice Dermatoze Alergii profesionale Boli prin expunere la temperaturi inalte sau scazute Boli prin expunere la zgomot Cancerul profesional Boli infectioase si parazitare Boli prin supra solicitare Cele mai intalnite imbolnaviri profesionale in sectorul de alimentatie sunt intoxicatile si alergiile

Microclimatul de munca constituie o posibila sursa de imbolnaviri profesionale. El reprezinta ansamblul factorilor de mediu ( fizici, chimici, biologici, psihologici), care actioneaza pe un teritoriu delimitat. Microclimatul este caracterizat prin temperatura aerului, umiditatea relativa, curentii de aer si radiatia calorica. Zona de confort intr-o bucatarie profesionala este caracterizata prin: Temperatura maxima vara 28 grade C Temperatura ambientala iarna 20 grade C Umiditatea relativa medie < de 70 % Numarul de schimburi de aer pe ora va fi cuprins intre 30-50 schimburi/ora Nivelul acustic nu trebuie sa depaseasca 60 decibeli

Realizarea unui iluminat igienic: Asigurarea pe cat posibil a luminii naturale directe , precum si a unui iluminat artificial , suficient si uniform Eliminarea riscului de orbire prin directa sau reflectata

Existena trusei de prim ajutor i a materialelor igienico sanitare O trus medical trebuie s aib n dotare urmtoarele: vat hemostatic, leucoplast, garou, bandaj, unguent contra arsurilor, substane dezinfectante, etc

Msurile organizatorice de prevenire a incendiilor:


respectarea normelor i prescripiilor de prevenire a incendiilor, interzicerea folosirii flcrii deschise i a fumatului n mediile periculoase; stabilirea unor sarcini precise privind prevenirea i combaterea incendiilor i asigurarea prelucrrii i a afirii lor; prevederea unor aparate de deconectare automat n caz de avarie; asigurarea unei bune evacuri a oamenilor i a bunurilor din cldire n caz de incendiu; instalarea de scri de incendiu, guri de ap, cu utilajul necesar (furtun cu lance, pompe etc.) marcarea zonelor periculoase, a mediilor explozive, a cilor de evacuare din cldiri; Principalele mijloace de intervenie n caz de incendiu sunt stingtoarele

Identificarea surselor de poluarea de la locul de munca si din vecinatatea acestuia


Poluarea reprezinta, n principiu, orice alterare a mediului cauzata direct sau indirect prin activitatea sau omisiunea omului, alterare care ar face acest mediu mai putin propriu sa ndeplineasca unul din rolurile pe care i le-a dat starea sa naturala. Notiunea clasica de poluare retinuta de Recomandarea Consiliului Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare (OCDE) din 14 noiembrie 1974 se definesteastfel: introducerea de catre om, direct ori indirect, de substante ori de energie n mediu, care antreneaza consecinte prejudiciabile de natura sa puna n pericol sanatatea umana, sa prejudicize resursele biologice si sistemele ecologice, sa aduca atingere agrementelor ori sa jeneze alte utilizari legitime ale mediului. - Impactul pe care l prezinta activitatile poluante(centralele termice de ncalzire, gropile de gunoi menajer neamenajate corespunzator, sursele radioactive etc)se refera la atmosfera, sol, apa, asezari umane (infrastructura si factorul uman), stratul de ozon, ecosisteme si accepta aspecte din cele mai diversificate, n functie de tipul poluantului la care se refera. In toata lumea hotelurile si restaurantele consuma cantitati importante de resurse pentru a satisface cererea consumatorilor de servicii si pentru mentinerea standardelor de operare. Resursele consumate in industria ospitalitatii sunt: Materiale de constructii utilizate pentru realizarea sau renovarea obiectivelor Resurse energetice folosite pentru incalzire, prepararea apei calde, functionarea instalatilor utilajelor Apa care este o resursa scumpa Echipamente si instalatii inglobate in constructile propriu zise Materiale si dotari necesare operarii curente : mobilier, vesela, detergenti, materiale de constructie Alimente Hotelurile si restaurantele reprezinta prin resursele consumate si evacuarile naturale sau accidentale, o amenintare pentru mediul ecologic. Restauratorii trebuie sa includa in dotarea unitatilor lor echipamente si tehnologii performante care sa elimine riscul si sa protejeze mediul ambiant aducand profit prin economiile realizate prin economisirea resurselor. Majoritatea deseurilor din industria ospitalitatii sunt deseuri solide provenite din materiale de constructii utilizate pentru modernizari si reparatii, din despachetari utilizate in bucatarii, baruri, spalatorii. SC Rodis SRL sorteaza deseurile astfel: Deseuri reciclabile : cartoane, hartie, sticle, care sunt depozitate in containere speciale pentru a fi livrate companiilor care colecteaza deseuri

Deseuri organice cele rezultate din procesele tehnologice din bucatarii, utilizate ca hrana pentru animale Deseuri nereciclabile adevaratul gunoi colectat in pungi de plastic si pus in containere speciale, inchise cu capace care este ridicat de servicile de salubritate avand contract cu SC ROSAL SA

Echipamente de protecie PROTECIE MINI

Mnui chirurgicale

Mnui anticalorice

Mnui electroizolante

Mnui de protecie din bumbac

Mnui antichimice

Echipamente de protecie NCLMINTE

nclminte alb

Pantof alb

Bocanc din piele cu talp antiderapant

Cizme industrie alimentar

Echipamente de lucru

Costum salopet standard

Costum salopet cu pieptar

Costum salopet termorezistent

Impermeabile protecie alb

Halat

de

TRUS DE PRIM AJUTOR

BRANCARD DE PRIM AJUTOR

Materiale igienico - sanitare:

Folosirea stingtorului 1. scoatei piedica de siguran; 2. ndreptai furtunul la baza focului; 3.apsati mnerul pentru a permite eliberarea agentului de stingere; 4. micati furtunul astfel nct s stingei incendiul.
3 4 1 2

ACCESORII PSI Cutie hidrant Iluminatul de siguran

Centrale antiincendiu

Detectoare optice de fum

PREGTIREA SALONULUI PENTRU SERVIREA CONSUMATORILOR n vederea asigurrii condiiilor necesare servirii clienilor, o mare parte din volumul de munc al personalului dintr-o unitate public de alimentaie se realizeaz nainte de nceperea programului de funcionare a acesteia. Astfel, in acest interval de timp, care este mai mare sau mai mic, n funcie de tipul unitii, structura personalului, volumul i natura operaiilor ce urmeaz s se efectueze. amenajarea i dotarea unitii etc., personalul de serviciu din salon execut operaiile privind: pregtirea obiectelor de servire necesare transportrii, prezentrii, servirii i consumrii preparatelor i buturilor, aranjarea salonului pentru servirea clienilor precum i pregtirea sa pentru nceperea activitii de primire i realizare a comenzilor date de clieni. De felul n care sunt executate aceste operaii n cele mai mici amnunte depinde desfurarea muncii zilei respective pentru servirea cu minim de efort, dar cu maximum de realizri cantitative (volumul ncasrilor) i calitative (buna servire a clienilor). Pregtirea salonului nainte de sosirea clienilor se face n dou etape: dup terminarea programului de funcionare a unitii de ctre fiecare chelner mpreun cu ajutorul su: nainte de nceperea programului de funcionare a unitii de ctre echipa de serviciu prevzut n graficul de lucru sau cea stabilit de patron, eful unitii sau eful de sal. 1) Dup terminarea activitii de servire. Pregtirea se face numai dup ce ultimul client a prsit salonul. Fiecare chelner, mpreun cu ajutorul su debaraseaz mesele si masa de serviciu de toate obiectele de servire. folosite sau nefolosite, transportndu-le la oficiile de menaj. Aceste operaii se fac cu mare atenie, respectndu-se toate regulile privind manipularea obiectelor de servire (farfurii,

tacmuri, pahare). Apoi, ridic frapierele din suporturi i le transport n oficiu, la locul dinainte fixat, n apropierea barului de serviciu. Se golesc de ap sau resturile de ghea i se aeaz n stive. una peste alta. cu gura n jos. Feele de mas se strng pe trei categorii, in funcie de starea n care se gsesc dup ce clienii au fost servii: feele de mas curate se strng cu grij i se mpturesc fr s se ifoneze, respectndu-se cutele fcute iniial la clcat. In acest scop, chelnerul sau ajutorul su apuc, cu trei degete (cel mare, arttor i mijlociu) de la mna dreapt, cutele ce se ntretaie la mijlocul feei de mas i o ridic circa 510 cm. Cu degetul arttor i cel mare de la mna stng prinde marginea feei de mas din partea stng n dreptul cutei proeminente formate pe toat lungimea feei de mas, ridicnd-o pn la nivelul minii drepte. Rsucete cu 180 mna stng spre cuta adncit, pr inde i marginea feei de mas opus i apoi ridic i scutur uor ntreaga fa de mas, dup care se continu mpturirea pe blatul mesei, urmrindu-se respectarea cutelor fcute iniial la clcat. Feele de mas se aeaz n seturi de cte 10, pentru a fi mai uor de numrat; feele de mas murdare se ridic de pe mas, se strng cte 9 i se nfoar intr-o alt fa de mas pentru a fi duse la spltorie: feele de mas ude i murdare se ridic de pe mas, se numr i se duc la usctorie. Nu est e admis ca aceste fee de mas s se strng, deoarece inute prea mult timp mpachetate mucegiesc, iar in aceast stare ele devin nefolosibile, petele de mucegai nemaiputind fi scoase de pe esturi. Scaunele. Cu ajutorul unei perii sau crpe pentru praf se cur fiecare scaun n parte i se aeaz rsturnat (cu picioarele in sus) pe blatul mesei, iar peste ele se aeaz suportul frapierelor. Scaunele sau canapelele tapiate se scutur uor cu ajutorul unei mturi mici i apoi se terg cu o crp de praf. Fiind grele, nu se mai ridic pe blatul mesei, ci se aeaz pe prile laterale ale slii.
Curenia pardoselii se face de ctre personalul de ngrijire, n mod diferit, n funcie de materialul din care este confecionat aceasta i perioada n care se execut (zilnic sau periodic). Cnd pardoseala este din mozaic, piatra sau marmura se mtur, se freac cu peria i cu ap spunit i se terge cu o crp groasa din cnep (sac), care se cltete din timp n timp, pentru a fi mereu curat. Cnd pardoseala este din parchet, se mtur, iar resturile menajere i praful ce nu au putut fi luate cu mtura

se strng cu o crp umed sau cu aspiratorul. In cazul in care pardoseala este acoperit, parial sau integral cu covoare sau mochet, resturile menajere i praful se strng cu ajutorul aspiratorului. Pentru evitarea ridicrii prafului, mtura trebuie s fie n permanen umed i curat, introducnduse din cnd n cnd ntr-o cldare cu ap. Concomitent cu efectuarea cureniei se asigur aerisirea slii prin deschiderea ferestrelor i uilor sau prin punerea n funciune a instalaiei de ventilaie. Activitatea de curenie se extinde i asupra celorlalte obiecte de servire i a mobilierului existent n salon, fcndu-se sub ndrumarea i supravegherea permanent a efului de unitate sau efului de sal, care se ocup de: instruirea personalului din subordine, asigurarea echipamentului de lucru necesar, aprovizionarea cu materiale i funcionarea echipamentelor tehnice, ntreinerea i depozitarea materialelor i a echipamentelor tehnice, programarea lucrrilor prin grafic. urmrirea i ndrumarea realizrii acestora i controlul permanent asupra modului cum sunt realizate lucrrile respective. Pentru realizarea cureniei se folosesc detergeni, produse petroliere, spunuri, dezinfectante pentru ntreinerea pardoselilor. odorizante i dezodorizante, insecticide, mturi, perii, spltoare, materiale textile i din hrtie obiecte de colectare i depozitare, aspiratoare, maini pentru splat vesela i paharele, maini pentru ceruit i lustruit pardoseli etc. Curenia i ntreinerea se realizeaz zilnic, de ctre lucrtorii prevzui n grafic i se refer la salon, la bar, holuri, grupuri sanitare, oficii, spaii pentr u depozitarea gheii, camere pentru gunoi etc. tergerea prafului se face dup o perioad de 2030 minute de la terminarea cureniei, cu ajutorul unei crpe curate, care se scutur des. Se terge praful de pe mobila existent n salon (mese, scaune, canapele, console, gheridon, pian etc.), de pe tocurile ferestrelor i ale uilor, de pe

oglinzi. geamuri, lambriuri etc. 0 dat eu tergerea prafului, scaunele i suporturile frapierelor sunt coborte de pe blatul meselor i aezate la mesele respective. Periodic. se efectueaz curenia general a salonului, cnd n afar de operaiunile zilnice, se cur i se ceruiete parchetul. Covoarele, scaunele i canapelele tapisate sunt scoase afar pentru a fi scuturate i frecate cu o crp nmuiat n oet, remprosptndu-le culorile. Se spal geamurile ferestrele i uile. Se lustruiete mobila i lambriurile. Se spal i se cur corpurile de iluminat (lustre, aplice, globuri, becuri etc.). Se nlocuiesc perdelele i se scutur draperiile. Pereii se cur de praf i pianjeni, folosindu-se perii cu mner lung. In cazul cnd servirea se face pe terase, n grdini sau la mese aezate pe trotuar, acestea se stropesc, se mtur i se spal cu ap, cu ajutorul unui furtun. Florile i copacii se ud i se spal zilnic, grilajele, grduleele, stlpii pentru susinerea corpurilor de iluminat se terg de praf. Firmele i copertinele se scutur de praf. 2) nainte de sosirea clienilor. Pregtirea se realizeaz n urmtoarele direcii: pregtirea personalului, aranjarea mesei (mise-en-place-ul), ateptarea clienilor. Pregtirea personalului. Prin pregtirea personalului nainte de sosirea clienilor se nelege totalitatea operaiilor efectuate de ctre ntregul personal, privind inuta corporal i vestimentar, verificarea locului de munc, cunoaterea sortimentelor de preparate i buturi ce se gsesc n unitate pentru servire precum i a sarcinilor deosebite din perioada de lucru respectiv. Realizarea acestor operaiuni n cele mai mici amnunte uureaz desfurarea n condiii optime a activitii privind servirea, realizarea obiectivelor muncii zilei de lucru respective, cu minimum de efort i maximum de eficient. a) Pregtirea corporal ncepe de la domiciliu, unde fiecare lucrtor trebuie s fac baie general folosind i dezodorizante. Prul va fi pieptnat si periat, unghiile tiate scurt. Brbaii se vor brbieri i vor purta prul scurt, femeile se vor farda discret. Se pot folosi parfumurile ns cu mirosuri suave.