34567

1 APRILIE 2013

PUTEM A AVEA O VIAT PLINA DE SENS

34567
Vol. 134, No. 7 APRIL 1, 2013 Semimonthly ROMANIAN

Tirajul fiec arei edi tii: 44 978 000 IN 205 LIMBI

1 APRILIE 2013

REVISTA TURNUL DE VEGHE i aduce onoare lui Iehova Dumnezeu, Suveranul universului. Ea este o sursa de mangaiere pentru oameni, ntrucat anun ta vestea buna ca, n curand, Regatul ceresc al lui Dumnezeu va pune capat rauta tii si va transforma pamantul ntr-un paradis. Aceasta publica tie si ndeamna cititorii sa creada n Isus Cristos, care a murit pentru ca noi sa putem primi via ta vesnic a. In prezent, el domneste ca Rege al Regatului lui Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, publicata fara ntrerupere din 1879, este apolitica si se bazeaz a pe Biblie.

SUBIECTUL DE COPERTA

Putem avea o viat a plina de sens? PAGINA 3

ISUS A AVUT O VIAT A PLINA DE SENS 4 PUTEM A PLINA DE SENS AVEA O VIAT DACA URMAM EXEMPLUL LUI ISUS 6

ALTE ARTICOLE
Biblia schimba viata oamenilor 8 V-ati ntrebat? 10 Apropiati-v a de Dumnezeu Continuati sa cereti si vi se va da 11 Imitati-le credinta El a umblat cu adevaratul Dumnezeu 12 Raspunsuri la ntrebari biblice 16

Doriti mai multe informatii sau un studiu biblic gratuit la domiciliu?

Accesati www.jw.org sau scrieti-ne la una dintre adresele de mai jos.
Pentru ROMANIA: Martorii lui Iehova CP 132, OP 39 RO-024330 Bucuresti Pentru REPUBLICA MOLDOVA: Martorii lui Iehova PO Box 472 MD-2005 Chisin au Pentru o lista cu toate adresele postale, vezi www.jw.org/contact.

(s

CITI TI MAI MULTE ONLINE  www.jw.org

INTREBARI FRECVENTE DESPRE MARTORII LUI IEHOVA Ce este un studiu biblic?
(Cautati la DESPRE NOI/INTREBARI FRECVENTE)

Aceasta publicatie nu se comercializeaza. Ea este distribuita n cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sustinute prin donatii. Daca nu exista alta indicatie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi. The Watchtower (ISSN 00431087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; L. Weaver, Jr., President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 112012483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2013 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.

DESCARCA ACEASTA TI REVISTA IN DIFERITE FORMATE ONLINE

34567

1 APRILIE 201 3

PUTEM A AVEA O VIAT PLINA DE SENS

 SUBIECTUL DE COPERTA

Putem avea o via t a plina de sens?

Zilele anilor nostri de ani, ajung la saptezeci iar pentru cei tari, la optzeci, dar stradania lor n-aduce decat necaz si durere.
(Psalmul 90:10)

AT de adevarate sunt aceste cuvinte! Deseori, via ta es te numai necaz si durere. Probabil ca te-ai ntrebat: Pot avea ntr-adevar o via ta plina de sens? Sa luam un exemplu. Maria, n varsta de 84 de ani, a fost o persoana foarte activa. Insa acum, ea nu mai poate sa iasa din casa nenso tita. Desi are o minte agera, corpul nu o mai asculta. Poate ea sa spuna ca are o via ta plina de sens? Probabil ca si tu te-ai ntrebat la un moment dat daca viata ta are sens. Poate ca faci o munca monotona si obo sitoare sau poate ca eforturile tale trec neobservate. Chiar daca n prezent esti mul tumit de via ta ta, poate ca ti faci griji cu privire la viitor. Probabil ca uneori te sim ti singur si deprimat sau poate ca n familia ta sunt certuri si nen telegeri. Sau poate ca ti-a murit cineva drag. De exemplu, Andre a primit o grea lovitura cand, pe neasteptate, tatal lui, la care tinea foarte mult, s-a mbolnavit si a murit. An dre simte ca nimic nu va putea umple golul lasat de moar tea tatalui sau. Indiferent de natura problemelor cu care ne confrun daca este posibil sa avem o via ta plina tam, vrem sa stim de sens. Pentru a afla raspunsul la aceasta ntrebare, sa analizam via ta unui om care a trait cu aproximativ 2 000 de ani n urma: Isus Cristos. In pofida tuturor obstacole lor pe care le-a ntampinat, el a avut o via ta plina de sens. Si via ta noastra poate avea sens daca urmam exemplul sau.
1 APRILIE 2013

Isus
A

A AVUT O VIAT A PLINA DE SENS

AVUT Isus cu adevarat o via ta plina de sens? mativ ora pranzului (Ioan 4:6). El mersese ntrea Dupa cum se stie, el a crescut ntr-o familie ga diminea ta prin tinutul deluros al Samariei si, modesta, iar n timpul vie tii sale pamantesti a cu siguran ta, i era foame. Discipolii i-au spus: avut pu tine lucruri materiale. El nu a avut nici Rabi, mananca! (Ioan 4:31). Prin raspunsul sau, macar unde sa-si puna capul (Luca 9:57, 58). Isus a aratat ca, pentru el, serviciul adus lui Dum Mai mult, el a fost dispre tuit si calomniat, iar n nezeu era asemenea hranei, adica i dadea multa final a fost omorat de dusmani. for ta. Din aceste cuvinte n telegem ca Isus a avut Poate ca, n opinia ta, o astfel de via ta nu este o via ta plina de sens. nici pe departe plina de sens. Dar exista si alte aspecte ale vie lui Isus pe care merit a s a le cu- 2) ISUS L-A IUBIT MULT PE TATAL SAU tii nosti. In continuare vom analiza patru dintre ele. Eu l iubesc pe Tatal. (Ioan 14:31) In cer, Isus a avut o rela tie foarte stransa cu Ta1) ISUS A AVUT UN SCOP IN VIA T A: tal sau. Iubirea sa profunda pentru Dumnezeu l-a SA INFAPTUIASCA VOIN TA LUI DUMNEZEU determinat sa le faca cunoscute oamenilor numeHrana mea este sa fac vointa celui care le, scopurile si calita tile Tatalui sau. Prin atitudim-a trimis. (Ioan 4:34) nea, cuvintele si ac tiunile sale, Isus a reflectat n Prin tot ce a spus si a facut, Isus a ndeplinit mod perfect personalitatea lui Iehova. Astfel, n voin ta Tatalui sau ceresc, Iehova.1 El a nfaptuit persoana lui Isus vedem imaginea vie a Tatalui cu bucurie voin ta lui Dumnezeu. Acest lucru era sau. De aceea, cand Filip i-a cerut lui Isus: Ara asemenea hranei pentru Isus, dupa cum reiese ta-ni-l pe Tatal, Isus i-a raspuns: Cine m-a va din versetul citat mai nainte. Sa vedem n ce m- zut pe mine l-a vazut si pe Tatal (Ioan 14:8, 9). prejurari a facut el aceasta afirma tie. Isus si-a iubit atat de mult Tatal, ncat a fost Cand Isus a rostit aceste cuvinte, era aproxi- dispus sa asculte de el pana la moarte (Filipeni 2:7, 8; 1 Ioan 5:3). Aceasta iubire profunda pen1 Iehova este numele lui Dumnezeu, asa cum este dezvaluit tru Dumnezeu a dat sens vie tii lui Isus. n Biblie.

TURNUL DE VEGHE

 Nimeni nu are iubire mai mare decat aceea n care cineva si da sufletul pentru prietenii sai. Acesta este Fiul meu, cel iubit, pe care l-am aprobat. (Matei 3:17) (Ioan 15:13) Iehova a rostit aceste cuvinte din cer cand Din cauza imperfec tiunii, to ti oamenii mor mai devreme sau mai tarziu. Biblia spune: Prin- Isus a fost botezat, aratand n mod deschis ca l n telegem l aproba pe Fiul sau. Asadar, tr-un singur om a intrat pacatul n lume si prin iubea si pacat moartea, si astfel moartea s-a extins la de ce Isus a putut spune cu convingere: Ma iu ca Tatal sau l iu Tatal (Ioan 10:17). Stiind to ti oamenii, fiindca to ti au pacatuit (Romani beste l aproba, Isus a putut nfrunta plin de cu5:12). Nu putem scapa prin for te proprii de con- bea si sai. Chiar si criticile dusmanilor n secin ta pacatului, si anume moartea (Romani raj opozi tia si fa ta mor tii, el si-a pastrat echilibrul emo tional 6:23). Totusi, plin de iubire, Iehova a oferit o solu- (Ioan 10:18). Fara ndoiala, convingerea ca Tatal l aproba a dat si mai mult sens vie tii tie la situa tia omenirii. El a permis ca Isus, Fiul l iubea si sale. sau perfect si fara pacat, sa sufere si sa moara Nu ncape nicio ndoiala ca Isus a avut o viapentru a furniza rascumpararea necesara elibe rarii omenirii din sclavia pacatului si ta plina de sens. Prin urmare, de la el putem nva a mor tii. Motivat de iubire pentru Tatal sau si ta ce trebuie sa facem pentru ca via ta noastra sa pentru oa meni, Isus s-a supus de bunavoie, dandu-si via- aiba cu adevarat sens. Articolul urmator va ana ta umana perfecta n folosul nostru (Romani liza cateva sfaturi date de Isus cu privire la mo 5:68). Aceasta iubire neegoista a dat sens vie- dul n care sa ne traim via ta. tii sale.1
1 Pentru mai multe informa tii despre valoarea jertfei de ras cumparare a lui Isus, vezi capitolul 5 al car tii Ce ne nvata n rea litate Biblia?, publicata de Martorii lui Iehova.

3) ISUS I-A IUBIT PE OAMENI

4) ISUS STIA CA TATAL SAU IL IUBEA SI IL APROBA

1 APRILIE 2013

 Putem avea o viat a plina de sens

DACA URMAM EXEMPLUL LUI ISUS
N ARTICOLUL anterior am vazut ca Isus a avut o via ta plina de sens. Prin urmare, daca vrem sa dam sens vie tii noastre, este important sa-i urmam exemplul si sa-i ascultam sfaturile. Potrivit versetului de mai sus, Iehova nsusi ne ndeamna sa facem lucrul acesta. A umbla asa cum a umblat Isus nseamna a ne modela via ta dupa exemplul si nva taturile sale. Daca vom proceda astfel, vom ob tine aprobarea lui Dumnezeu si vom avea o via ta plina de sens. Inva taturile lui Isus au inclus principii care ne ajuta sa umblam asa cum a umblat el. Unele n celebra Predica de pe dintre ele se g asesc munte. In continuare vom analiza cateva din tre aceste principii si modul n care le putem aplica n via ta.

Sa umblam cum a umblat Isus. (1 Ioan 2:6, Cornilescu, 1996)

mi placea sa cant mpreuna cu trupa, doream ca via ta mea sa aiba mai mult sens. Dupa un timp, Esa a ntalnit un Martor al lui Iehova. L-am bom bardat cu ntrebari, spune el. Raspunsurile lui logice, bazate pe Biblie, mi-au starnit curiozita tea. De aceea fost de acord sa studiez am Biblia cu el. Inva taturile Bibliei i-au sensibilizat inima, dedicat via ta lui Ieho astfel ca Esa si-a va. In trecut aveam mereu probleme. In prezent simt ca via ta mea are cu adevarat sens, marturiseste el.1
PRINCIPIU: Fericiti sunt cei nduratori (Matei 5:7). CUM NE S A AVEM O VIAT A AJUTA ACEST PRINCIPIU PLINA DE SENS? A fi ndurator nseamna a avea mila, a fi bun si plin de considera tie fa ta de al tii. Isus a aratat ndurare fa ta de cei care treceau prin suferin te. Cuprins de mila, el a nlaturat sufe rin ta unor oameni (Matei 14:14; 20:3034). Cand suntem nduratori asemenea lui Isus, via ta noas tra capata mai mult sens, ntrucat cei care le ara ta ndurare altora sunt ferici ti (Faptele 20:35). Pu tem da dovada de ndurare fa ta de al tii daca le vorbim amabil si ne purtam cu bunatate. Astfel, le putem aduce alinare celor care au nevoie de ajutor. Intr-adevar, faptul de a fi nduratori ne poate mboga ti via ta. EXEMPLU: Maria si so tul ei, Carlos, sunt exemple de ndurare. Tatal Mariei este vaduv, iar de ca tiva ani este tintuit la pat din cauza unei boli. Ma ria si Carlos l-au luat la ei acasa pentru a-l ngriji. De multe ori nu dorm noaptea, iar cand tatal Ma riei face o criza diabetica l duc de urgen ta la spi tal. Maria si Carlos recunosc ca se simt epuiza ti uneori. Totusi, asa cum a spus Isus, sunt ferici ti
1 Pute ti citi relatarea lui Esa la paginile 8, 9 ale acestei reviste.

PRINCIPIU: Fericiti ti sunt cei constien de (Matei 5:3). necesitatile lor spirituale! CUM NE S A AVEM O VIAT A AJUTA ACEST PRINCIPIU PLINA DE SENS? Isus a aratat ca omul are necesi ta ti spirituale nnascute. Vrem sa stim raspunsul la ntrebari cum ar fi: De ce ne nastem? De ce exista atat de multa suferin ta? Se interesea za Dumnezeu de noi? Exista via ta dupa moar te? Pentru ca via ta noastra sa fie plina de sens, trebuie sa cunoastem raspunsul la aceste ntre ca numai n Cuvantul lui Dumnebari. Isus stia zeu putem g asi raspunsuri demne de ncredere. Intr-o rugaciune adresata Tatalui sau, el a spus: Cuvantul tau este adevarul (Ioan 17:17). Asa dar, cum ne poate ajuta Cuvantul lui Dumnezeu sa ne satisfacem necesita tile spirituale?
EXEMPLU: Esa, solistul unei trupe renumite, avea

mari sanse sa devina star rock. Cu toate acestea, sim tea ca i lipsea ceva. Iata ce spune el: Desi

TURNUL DE VEGHE

Maria si Carlos

deoarece stiu ca i ofera tatalui Mariei ngrijirea de care are nevoie.

PRINCIPIU: Fericiti sunt cei mpaciuitori (Matei 5:9). CUM NE S A AVEM O VIAT A AJUTA ACEST PRINCIPIU PLINA DE SENS? A fi mpaciuitor nseamna a restabili pacea. Daca suntem mpaciuitori, via ta noastra poate sa aiba mai mult sens deoare ce ne bucuram de rela tii mai bune cu cei din jur. Este important sa urmam ndemnul Bibli ei: Daca este posibil, atat cat depinde de voi, fi ti n pace cu to ti oamenii (Romani 12:18). Ex presia to ti oamenii se refera, printre altele, la membrii familiei si la alte persoane care nu ne mpartasesc convingerile religioase. Asadar, pu tem avea o via ta plina de sens daca suntem n pace cu to ti oamenii.

tat cu multe situa tii n care i-a fost greu sa pastre ze pacea, ndeosebi n familie. Nair a fost para sita de so tul ei cu aproximativ 15 ani n urma. De atunci, ea si creste sin gura copiii. Unul dintre fiii ei obisnuia sa se dro Nair gheze si deseori devenea agresiv, amenin tand-o pe ea si pe fiica ei. Nair con sidera ca aplicarea nva taturilor Bibliei a ajutat-o sa pastreze pacea chiar si n asemenea situa tii difici le. Ea face tot posibilul sa nu se contrazica si sa nu se certe cu al tii. De aseme nea, se straduieste sa fie amabila, plina de compa-

EXEMPLU: De-a lungul timpului, Nair s-a confrun-

siune si n telegatoare (Efeseni 4:31, 32). Ea este convinsa ca aplicarea principiilor biblice a aju tat-o sa aiba o rela tie frumoasa cu membrii familiei, precum si cu al tii. SA PRIVIM SPRE VIITOR! Daca vom urma sfaturile n telepte ale lui Isus, vom avea o via ta fericita si plina de satisfac tii. Totusi, pentru ca via ta noastra sa fie cu adeva rat plina de sens, trebuie sa aflam ce ne rezer va viitorul. De fapt, cum ar putea fi via ta noas tra plina de sens cand stim ca, n cele din urma, mbatranim, ne mbolnavim si murim? Totusi, acestea sunt realita ti ale zilelor noastre. Dar exista o veste buna! Iehova le-a rezervat multe binecuvantari tuturor celor care se stra duiesc sa umble cum a umblat Isus. Iehova pro mite ca, n curand, va aduce o lume noua si dreapta, n care oamenii fideli vor trai pentru totdeauna si perfect sanatosi, asa cum a vrut el la nceput. Cuvantul sau spune: Iata! Cortul lui Dumnezeu este cu oamenii! El va locui cu ei si ei vor fi popoarele sale. Si Dumnezeu nsusi va fi cu ei. El va sterge orice lacrima din ochii lor si moartea nu va mai fi. Nici jale, nici strigat, nici durere nu vor mai fi. Lucrurile de odinioa ra au trecut (Revela tia 21:3, 4). Maria, femeia de 84 de ani men tionata n pri mul articol al acestei serii, asteapt a cu nerabda re ziua n care aceste cuvinte vor deveni reali tate. Dar tu? Ai dori sa afli mai multe despre adevarata via ta care va exista n timpul domniei Regatului lui Dumnezeu? (1 Timotei 6:19) Pentru mai multe informa tii, ia legatura cu Mar torii lui Iehova din zona n care locuiesti sau scrie-le editorilor acestei reviste.1
1 Cartea Ce ne nvata n realitate Biblia?, publicata de Martorii lui Iehova, a ajutat multe persoane sa studieze Biblia pe subiecte.

1 APRILIE 2013

 BIBLIA SCHIMB A VIATA OAMENILOR

Eram agresiv
DESPRE TRECUTUL MEU: Am crescut ntr-un cartier sarac din orasul-port Turku. Tatal meu a fost campion la box, sport pe care l-am practicat atat eu, cat si fratele meu mai mic. De fiecare data cand eram provocat la scoal a, nu ezitam sa-mi folosesc pumnii. In adolescen ta am in trat ntr-o cunoscuta banda de cartier. Asa am ajuns sa ma implic n conflicte violente. Tot atunci am descope rit muzica heavy metal si visam sa devin star rock. Am cumparat niste tobe, am format o trupa, iar la scurt timp dupa aceea am devenit solistul trupei. Imi placea sa ma dezlan tui pe scena. Trupa noastra a devenit foar te populara deoarece aveam cu to tii o nfa tisare salbati ca si eram agresivi. Am nceput sa cantam n fa ta unui auditoriu numeros si am facut cateva nregistrari, ultima fiind foarte apreciata de specialisti. anilor 80 La sfarsitul am mers n Statele Unite ntr-un turneu de promovare. Am dat cateva spectacole n orasele New York si Los An geles si, nainte de a ne ntoarce n Finlanda, am cunos cut ca tiva producatori din showbiz. Desi mi placea sa cant cu trupa, doream ca via ta mea sa aiba mai mult sens. Am fost dezamagit de spiritul de competi tie si de agresivitatea celor din showbiz. De ase menea, nici modul meu de via ta nu-mi aducea satisfac tii. Ma consideram un om rau si mi era teama ca voi ajunge n iad. Am ncercat sa gasesc raspunsuri la une le ntrebari n diverse car ti religioase si l-am rugat starui tor pe Dumnezeu sa ma ajute, desi nu credeam ca voi ob tine vreodata aprobarea lui. CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIATA: Pentru a ma ntre tine, lucram la un oficiu postal. Intr-o zi am aflat ca un coleg de serviciu era Martor al lui Iehova. L-am bombardat cu ntrebari. Raspunsurile lui logice, bazate pe Biblie, mi-au starnit curiozitatea. De aceea am fost de acord sa studiez Biblia cu el. Dupa cateva saptamani, trupa noastra a pri-

RELATARE DE ESA LEINONEN

ANUL NASTERII:

1960
TARA:

FINLANDA
INAINTE:

SOLIST HEAVY METAL

5 Kaj Ewart

TURNUL DE VEGHE

 Tatal nostru ceresc este ndurator si vrea sa vindece ranile celor ce se caiesc.

mit un contract tentant cu o casa de nregistrari din Statele Unite, pentru lansarea unui album. Mi-am zis ca era o ocazie pe care n-o puteam rata. I-am spus Martorului care studia cu mine ca doream mult sa mai scot un album si ca, dupa aceea, eram hotarat sa aplic n via ta principiile Bibliei. El nu si-a spus parerea, ci m-a rugat sa citesc cuvintele lui Isus din Matei 6:24: Nimeni nu poate fi sclav la doi stapani. Am ncremenit cand am n teles ce a vrut sa spuna Isus. Dar, du pa cateva zile, Martorul cu care studiam Biblia a ncremenit cand i-am spus ca parasisem forma tia deoarece doream sa-l urmez pe Isus. Biblia era ca o oglinda n care mi vedeam gre selile (Iacov 1:2225). Am n teles ca eram agre siv, plin de orgolii si foarte ambi tios. Vorbeam urat, eram bataus, fumam si ma mbatam. Cand mi-am dat seama cat de departe eram de prin cipiile Bibliei, parca m-am izbit de un zid. Cu toate acestea, am fost gata sa fac schimbarile necesare (Efeseni 4:2224). Mai ales la nceput am fost coplesit de remu s cari din cauza greselilor mele din trecut. Insa Martorul cu care studiam m-a ajutat mult. Mi-a aratat ce scrie n Isaia 1:18: Daca pacatele voas tre vor fi ca stacojiul, vor fi facute albe ca zapada. Acest verset biblic, precum si altele m-au convins ca Tatal nostru ceresc este ndurator si vrea sa vindece ranile celor ce se caiesc. Cand am ajuns sa-l cunosc pe Iehova si sa-l consider o persoana reala, am decis sa-i dedic lui via ta (Psalmul 40:8). M-am botezat n 1992 la un congres interna tional al Martorilor lui Ieho va, tinut n Rusia, la St. Petersburg.

FOLOASE: Mi-am facut mul ti prieteni printre Martorii lui Iehova. Din cand n cand ne ntal nim sa cantam si sa ne bucuram mpreuna de o muzica potrivita, care este un dar de la Dumnezeu (Iacov 1:17). Un cadou special de la Iehova este iubita mea so tie, Kristina. Cu ea mpart bucuriile si necazurile, precum si cele mai profunde sentimente. Daca nu deveneam Martor al lui Iehova, pro babil ca acum n-as mai fi fost n via a. In trecut t aveam mereu probleme. In prezent simt ca via ta mea are cu adevarat sens si ca nu mi-o irosesc cu lucruri lipsite de valoare.

1 APRILIE 2013

 V-ATI INTREBAT?

De ce a fost numita Ninive cetatea care varsa sange?

Ninive, impunatoarea capitala a Imperiului Asirian, avea palate si temple impozante, drumuri largi si ziduri masive. Profetul evreu Naum a numit-o cetatea care varsa sange (Naum 3:1). Adevarul acestor cuvinte este confirmat de basoreliefurile des coperite n templul lui Sanherib din Ninive. Unul dintre ele nfa ti a un calau care smulge limba unui prizonier imobilizat la seaz pamant de alti prizonierii erau trasi calai. Potrivit inscriptiilor, cu franghii legate de niste carlige nfipte n nari sau n buze. Demni tarii luati captivi erau obligati sa poarte la gat, ca pe niste coliere dezgustatoare, capetele retezate ale regilor lor. Archibald Henry Sayce, specialist n asiriologie, descrie atrocita tile pe care le comiteau asirienii dupa ce cucereau un oras: Dru mul cuceritorului era presarat cu mormane de capete. Baietii si fe tele erau arsi erau de vii sau aveau o soarta mai cruda. Unii barbati trasi a sau erau jupuiti n teap de vii. Altora li se scoteau ochii sau li se taiau mainile si picioarele ori urechile si nasul.

BASORELIEF INFATI S AND RAZBOINICI CARE FAC MORMANE DIN CAPETELE PRIZONIERILOR
Erich Lessing/Art Resource, NY

De ce trebuiau evreii sa puna un parapet n jurul acoperisului casei?

Dumnezeu le poruncise evreilor: Daca-ti construiesti o casa noua, sa faci un parapet la acoperis, ca sa nu atragi vina de sange asupra ca sei tale, daca cineva ar cadea de pe el (Deuteronomul 22:8). Acest parapet constituia o masura de sigurant a necesara, deoarece evreii din timpurile biblice desfasurau unele activitati pe acoperisul casei. Majoritatea caselor israelite aveau acoperisul plat. Aici, israelitii puteau sa se bucure de razele binefacatoare ale soarelui si de ae rul curat sau sa faca diverse treburi casnice. Vara, acoperisul era un loc confortabil pentru dormit (1 Samuel 9:26). Agricultorii folo seau terasa de pe acoperisul casei pentru a usca inul, cerealele na inte de a fi macinate, smochinele ori strugurii de stafide (Iosua 2:6). Acoperisul era folosit de israeliti pentru nchinarea adev arata sau pentru cea idolatra (Neemia 8:1618; Ieremia 19:13). Intr-o zi, la ora pranzului, apostolul Petru a mers pe acoperis pentru a se ruga (Faptele 10:916). Acoperisurile umbrite de o vit a-de-vie sau de frunze de palmier erau un refugiu placut. In lucrarea The Land and the Book se spune ca israelitii aveau n afara casei, mai exact n curtea exterioara, o scara fixa sau mo bila care ducea pe acoperis. De aceea, ei puteau sa coboare de pe acoperis fara sa intre n casa. Acest amanunt ne ajuta sa ntelegem mai bine avertismentul lui Isus de a fugi imediat dintr-un oras con damnat la distrugere: Cine este pe acoperisul casei sa nu coboare sa-si ia bunurile din casa (Matei 24:17).

10

TURNUL DE VEGHE

 APROPIATI-V A DE DUMNEZEU

Continuati sa cereti si vi se va da
Doamne, nvat a-ne cum sa ne rugam. (Luca 11:1) Aceasta cerere i-a fost adresata lui Isus de unul din tre discipoli. In raspunsul sau, Isus a inclus doua ilustrari din care nvat am cum trebuie sa ne rugam daca vrem sa fim ascultati de Dumnezeu. Te-ai n trebat vreodata daca Dumnezeu ti asculta rugaciu nile? Daca da, vei fi cu sigurant a interesat sa afli raspunsul lui Isus. (Citeste Luca 11:513.) Prima ilustrare l aduce n prim-plan pe cel ca re se roaga (Luca 11:58). Un barbat primeste un oaspete n toiul noptii si nu are ce sa-i dea sa ma nance. Pentru gazda, aceasta problema nu supor ta amanare. Desi nu este o ora potrivita, barbatul merge la un prieten ca sa mprumute niste paine. La nceput, prietenul acestuia nu vrea sa se scoa le, ca sa nu-si deranjeze familia care doarme. Dar, cu multa ndrazneala, barbatul staruie pana cand, n cele din urma, prietenul sau se scoala si i da nis te paine.1 Ce nvat am din aceasta ilustrare despre ruga ciune? Isus transmite ideea ca trebuie sa perse veram: sa continuam sa cerem, sa cautam si sa batem (Luca 11:9, 10). De ce? A vrut Isus sa spu na ca, atunci cand ne rugam, este ca si cum am bate la usa unui Dumnezeu care nu vrea sa deschi da? Nicidecum. Isus scoate n evident a aici ca, spre deosebire de prietenul care nu vrea sa deschida, Dumnezeu este gata sa satisfaca cererile potrivi te ale celor care se roaga cu credint a. Daca per severam n rugaciune, dovedim ca avem credint a. Cerand n mod repetat un anumit lucru, demon stram ca avem ntr-adevar nevoie de el si ca sun tem convinsi ca Dumnezeu ni-l poate da, daca ce rerea noastra este n armonie cu vointa sa (Marcu 11:24; 1 Ioan 5:14).
1 Ilustrarea lui Isus reflecta obiceiuri si practici din viata reala. Pentru evrei, manifestarea ospitalitatii era o datorie sfanta. O familie cocea paine doar pentru o zi. Daca se termina, evreii obisnuiau sa mprumute paine de la alta familie. De asemenea, familiile sarace dormeau pe jos, n aceeasi ncapere.

A doua ilustrare ndreapta atentia spre Ieho va, cel care este Ascultator al rugaciunii (Psalmul 65:2). Isus ntreaba: Cine este printre voi tatal ca re, daca fiul lui i cere un peste, sa-i dea un sarpe n loc de peste? Sau, daca i cere un ou, sa-i dea un scorpion?. Raspunsul este evident: niciun tata gri juliu nu le da copiilor sai lucruri rele. Apoi Isus ex plica aceasta ilustrare: Daca oamenii imperfecti le dau daruri bune copiilor lor, cu cat mai mult Ta tal din cer le va da spirit sfant cel mai valo ros dar copiilor sai pamantesti, care se roaga lui (Luca 11:1113; Matei 7:11).1

Dumnezeu este gata sa satisfaca cererile potrivite ale celor care se roaga cu credint a.
Ce nvat am din aceasta ilustrare despre Iehova, cel care este Ascultator al rugaciunii? Isus ne invi ta sa-l consideram pe Iehova un tata grijuliu, nerab dator sa le satisfaca necesitatile copiilor sai. De aceea, nchinatorii lui Iehova i pot spune fara nicio retinere care sunt cererile lor. Stiind ca el le vrea numai binele, ei accepta raspunsul sau, chiar daca nu primesc raspunsul la care s-au asteptat. 2
1 Isus a folosit de multe ori rationamentul cu atat mai mult, ex tinzand sfera de aplicare a unui principiu valabil n cazul unor lucruri mici la lucruri mai mari. Un erudit explica: Rationamentul este urma torul: Daca A este adevarat, cu atat mai mult B este adevarat (The Gospel According to Luke). 2 Pentru a afla mai multe despre modul n care trebuie sa ne ru gam ca sa fim ascultati de Dumnezeu, vezi capitolul 17 al cartii Ce ne nva ta n realitate Biblia?, publicata de Martorii lui Iehova.

SUGESTIE PENTRU CITIREA BIBLIEI IN APRILIE: Luca 7 21

IMITATI-LE CREDIN TA  NOE

El a umblat cu adevaratul Dumnezeu

D
UPA ore ntregi de munca, Noe si ndreapta spatele amor tit. Se asaz pen a pe un bustean tru o clipa de ragaz si prive ste cu aten structu tie ra imensa a arcei. In aer pluteste un miros n tepa tor de smoala. Zgomotul uneltelor de tamplarie rasuna pana departe. Din locul n care se afla, Noe si vede fiii muncind din greu la imensa construc tie de lemn. Sunt deja ca tiva zeci de ani de cand fiii sai, so tiile lor, precum si iubita lui so tie trudesc alaturi de el. Au construit o buna parte din arca, ei! dar mai au nca mult pana la terminarea In timp ce arca prinde forma, oamenii si bat joc tot mai mult de Noe si de familia acestuia, consi derandu-i nebuni. Avertismentul lui Noe ca va veni un potop peste tot pamantul li se pare absurd. Ei nu n teleg de ce un om si iroseste via ta muncind din greu pentru ceva atat de ridicol. Insa Iehova, Dumnezeul lui Noe, vede lucrurile ntr-un mod cu totul diferit. Biblia spune: Noe umbla cu adevaratul Dumnezeu (Geneza 6:9). Din aceste cuvinte nu trebu ie sa n telegem ca Dumnezeu a coborat pe pamant sau ca Noe a mers n cer. Noe a umblat cu Dum nezeu n sensul ca l-a ascultat n toate privin tele, l-a iubit mult si a avut o prietenie stransa cu el. Mii de ani mai tarziu, Biblia a afirmat despre Noe: Prin . . . credin ta, el a condamnat lumea (Evrei 11:7). In ce sens a condamnat el lumea? Ce nva tam noi din exemplul sau de credin ta? UN OM IREPRO SABIL INTR-O LUME DEGRADATA Lumea n care traia Noe se degrada cu repeziciu ne. Oamenii fusesera rai si n timpul strabunicului sau, Enoh, un alt om drept, care a umblat cu Dum nezeu. Enoh prezisese ca va veni o zi de judecata asupra oamenilor lipsi ti de pietate de pe pamant. Acum, n timpul lui Noe, oamenii erau mult mai degrada ti pe plan moral. De fapt, din punctul de vedere al lui Iehova, pamantul era stricat ntrucat era plin de violen ta (Geneza 5:22; 6:11; Iuda 14, 15). Dar la aceasta degradare? ce anume a dus In familia de ngeri a lui Dumnezeu a avut loc un eveniment zguduitor. Un nger se razvratise mpotriva lui Iehova. El l-a calomniat pe Dumnezeu si i-a determinat pe Adam si pe Eva sa pacatuias ca, devenind astfel Satan Diavolul. In zilele lui Noe, si al ti ngeri s-au ntors mpotriva guvernarii drepte a lui Iehova. Parasind locul pe care Dum nezeu li-l stabilise n cer, ei au venit pe pamant, si-au luat corpuri omenesti si s-au casatorit cu fe mei frumoase. Acesti ngeri razvrati ti, ngamfa ti si egoisti au avut o influen ta negativa asupra oamenilor (Geneza 3:15; 6:1, 2; Iuda 6, 7). Mai mult decat atat, din aceste casatorii nefi resti s-au nascut copii hibrizi, cu o statura si o for a neobi snuite. Biblia i nume ste nefilimi, care nt seamna literalmente doboratori, adica cei care i fac pe al tii sa cada. Acesti asupritori tiranici au se-

12

TURNUL DE VEGHE

 m mai multa cruzime si violen ta n jurul lor. anat si In telegem, asadar, de ce a spus Iehova ca rauta tea omului era foarte mare pe pamant si ca orice nclina tie a gandurilor inimii lui era tot timpul nu mai spre rau. Iehova a hotarat ca va sterge din existen ta acea societate rea n decursul a 120 de ani (Geneza 6:35). Cat de greu trebuie sa-i fi fost lui Noe sa-si n temeieze o familie ntr-o lume atat de violenta! To tusi, el a reusit. Noe a gasit o so tie buna. Dupa ce Noe a mplinit 500 de ani, aceasta i-a nascut trei fii: Sem, Ham si Iafet.1 Noe si so tia lui trebuiau sa-si ocroteasca fiii de influen tele rele din jurul lor. De obicei, baie tii i privesc cu admira tie pe oamenii puternici si cu renume si chiar asa sunt des crisi n Biblie nefilimii. Noe si so tia lui nu puteau sa-si ace mpiedice copiii sa afle despre abuzurile lor uriasi. Insa ei se puteau folosi de aceasta oca zie pentru a-i nva ta adevaruri valoroase despre Ie hova Dumnezeu, cel care uraste orice forma de rautate. Ei trebuiau sa-si ajute copiii sa n teleaga ca Iehova era mahnit din cauza violen tei si a raz vratirii oamenilor (Geneza 6:6). Parin tii din prezent i n teleg bine pe Noe si pe so tia lui. Violen ta si razvratirea au atins cote alar mante si n zilele noastre. Chiar si divertismentele pentru copii sunt impregnate de acest spirit. Parin tii n telep ti fac tot ce pot pentru a lupta m potriva acestor influen te, nva tandu-si copiii de spre Dumnezeul pacii, Iehova, care va pune capat
1 In acea perioada, oamenii traiau mult mai mult decat n prezent deoarece erau mai aproape de perfec tiune si de vitalitatea pe care Adam si Eva au avut-o la nceput.

rauta tii (Psalmii 11:5; 37:10, 11). Chiar daca traim ntr-o lume rea, parin tii si pot nva ta copiii sa faca ce este bine. Noe si so tia lui au reusit. Baie tii lor au devenit adul ti responsabili si s-au casatorit cu femei care l-au pus pe primul loc n via ta pe ade varatul Dumnezeu, Iehova. FA-TI O ARCA Dar, ntr-o zi, via ta acestui slujitor iubit de Dum nezeu s-a schimbat complet. Iehova i-a spus ca va sterge din existen ta lumea de atunci si i-a porun cit: Fa- ti o arca din lemn de copac rasinos (Ge neza 6:14). Aceasta arca nu era o corabie, asa cum cred unii. Nu avea prora, pupa, carena sau carma. Nu avea nici vele si nici ancora. Era asemenea unei lazi, sau cutii, mari. Iehova i-a dat lui Noe dimensiunile exacte ale arcei, cateva detalii referitoare la proiec tul ei si i-a spus sa o izoleze cu smoala pe dinaun tru si pe dinafara. Iehova i-a explicat si motivul pentru care trebuia sa construiasca aceasta arca: Iata ca eu voi aduce potopul de ape pe pamant . . . Tot ce este pe pamant va pieri. De asemenea, Dumnezeu i-a poruncit: Sa intri n arca, tu, fiii tai, so tia ta si so tiile fiilor tai mpreuna cu tine. Noe trebuia sa aduca n arca si animale din fieca re specie. Doar cei din arca puteau sa supravie tuiasca iminentului Potop (Geneza 6:1720). Noe avea de ndeplinit o sarcina urias a. Arca tre buia sa aiba o lungime de 133 de metri, o la time de 22 de metri si o nal time de 13 metri. Ea a fost mult mai mare decat cel mai mare vas de lemn construit vreodata. Cum a reac tionat Noe? S-a sus tras el de la ndeplinirea acestei responsabilita ti,
Noe si so tia lui au trebuit sa-si protejeze copiii de influen tele rele.

 s-a plans ca sarcina era prea grea sau a modificat proiectul arcei, primit de la Iehova, ca sa-si usure ze munca? Biblia raspunde: Noe a facut potrivit cu tot ce-i poruncise Dumnezeu. A facut ntocmai (Geneza 6:22). Construirea arcei a durat ntre 40 si 50 de ani. Noe a doborat copaci, a carat busteni, i-a cioplit, le-a dat forma dorita si i-a asamblat. Arca avea trei eta je, sau niveluri, mai multe compartimente, o us a la terala si ferestre n partea de sus. Acoperisul era pu tin ridicat la mijloc, avand o panta lina, pentru ca apa sa se scurga cu usurin ta (Geneza 6:1416). Anii treceau, iar arca prindea forma. Cat de bucuros trebuie sa fi fost ca familia sa l-a spri Noe jinit n tot acest timp! Insa el a mai avut de ndeplinit o responsabilitate, care a fost, probabil, mai grea decat construirea arcei. Biblia ne spune ca Noe a fost un predicator al drepta tii (2 Petru 2:5). Plin de curaj, el i-a anun tat pe oamenii din acea lume rea si lipsita de pietate ca va veni o distrugere. Cum au reac tionat ei? Referindu-se la zilele lui Noe, Isus Cristos a spus ca acestia erau atat de preocupa ti cu lucrurile cotidiene, precum manca rea, bautura si casatoria, ncat nu i-au dat aten tie lui Noe (Matei 24:3739). Fara ndoiala ca mul ti l-au ridiculizat pe Noe si familia lui. Este posibil ca unii sa-l fi amenin tat si sa-si fi manifestat m potrivirea n mod agresiv. Dar Noe si familia sa nu au renun tat. Oamenii n mijlocul carora traiau erau preocupa ti numai de sa tisfacerea necesita tilor de baza. Pentru ei, construi rea arcei era ceva nensemnat, nen telept, ba chiar ridicol. Cu toate acestea, Noe si familia sa au conti nuat sa lucreze cu devotament. Ei sunt un exemplu de credin ta pentru familiile din prezent. Biblia ara ta ca traim n zilele din urma ale acestui sistem (2 Timotei 3:1). Isus a spus ca timpul n care traim se va asemana cu perioada cand Noe a construit arca. Daca oamenii sunt indiferen ti, ne ridiculizea za sau chiar ne persecuta cand le vorbim despre Re gatul lui Dumnezeu, sa ne amintim de Noe. Si el a avut de nfruntat astfel de probleme. INTRA IN ARCA Anii au trecut iar arca a fost terminata n cele din urma. Pe masura ce Noe se apropia de varsta

de 600 de ani, multe dintre rudele sale apropiate s-au stins din via ta. Lameh, tatal lui Noe, a mu rit.1 Cinci ani mai tarziu, Metusala, tatal lui La meh si bunicul lui Noe, a murit la varsta de 969 de ani, fiind omul care a trait cel mai mult din is toria omenirii (Geneza 5:27). Atat Metusala, cat si Lameh au fost contemporani cu primul om, Adam. In acelasi an, patriarhul Noe a primit un mesaj de la Iehova: Intra n arca, tu si toata casa ta. Dumnezeu i-a spus atunci lui Noe sa aduca n arca animale din toate speciile, cate sapte dintre cele curate, potrivite pentru jertfa, si c ate dou a dintre celelalte vie tuitoare (Geneza 7:13). Mai mult ca sigur, a fost o priveliste de neuitat! Sute de animale, unele blande, altele feroce, de cu lori si marimi diferite, se ndreptau spre arca zbu rand sau tarandu-se, leganandu-se sau misc an du-se greoi. Nu ar trebui sa ni-l imaginam pe Noe chinuindu-se sa le adune, sa le mane sau sa le ade meneasca pentru a intra n arca. Relatarea spune ca ele au intrat n arca, la Noe (Geneza 7:9). Unii ar putea spune cu nencredere: Cum a fost posibil acest lucru? Si cum au putut sta mpreuna n pace toate animalele ntr-un spa tiu nchis? Sa ne gandim: Ii este oare imposibil Creatorului uni versului sa tina sub control animalele pe care el
1 Lameh i-a pus fiului sau numele Noe, care nseamna, pro babil, mangaiere, odihna, si a profe c a Noe va ac tit tiona n armonie cu numele sau, aducand mangaiere omenirii care tru dea pe un pamant blestemat (Geneza 5:28, 29). Aceasta profe tie nu s-a mplinit n timpul vie tii lui Lameh.

14

TURNUL DE VEGHE

 In pofida dovezilor ca Dumnezeu l binecuvanta pe Noe, oamenii l-au batjocorit si i-au ignorat mesajul.

le-a creat, ba chiar sa le mblanzeasca? Sa nu ui tam ca Iehova este Dumnezeul care a despar tit apele Marii Rosii si care a facut ca soarele sa se opreasca pe cer. Nu putea el sa faca tot ce este des cris n relatarea despre Noe? Binen teles ca putea si chiar asa a facut! Cu siguran ta, Dumnezeu ar fi putut salva ani malele si altfel. Totusi, dand dovada de n telepciu ne, el a ac tionat ntr-un mod care ne aminteste de ncrederea pe care le-a acordat-o la nceput oame nilor, cand le-a spus sa se ngrijeasc a de creaturile vii de pe pamant (Geneza 1:28). In prezent, mul ti parin ti folosesc relatarea despre Noe pentru a-si nva ta copiii ca Iehova considera pre tioasa via ta oamenilor si a animalelelor. Iehova i-a spus lui Noe ca va aduce Potopul ntr-o saptamana. Cu siguran ta, aceasta a fost o pe rioada agitata pentru ntreaga lui familie. Cat de mult trebuie sa fi muncit pentru a le gasi un loc n arca tuturor animalelor, pentru a depozita pro viziile si pentru a duce nauntru lucrurile tuturor membrilor familiei. So tiile s-au ngrijit, probabil, ca arca sa fie un loc potrivit pentru locuit. Dar ce putem spune despre ceilal ti oameni? Ei n-au dat aten tie, n pofida tuturor dovezilor ca Iehova l binecuvanta pe Noe n tot ce facea. Mai mult ca sigur, ei au vazut cum animalele se ndrep tau spre arca. Dar nu ar trebui sa ne miram ca au ramas indiferen ti. Oamenii din zilele noastre nu dau importan ta dovezilor incontestabile ca traim n zilele din urma ale acestui sistem. Si, asa cum

a prezis apostolul Petru, batjocoritorii vin cu bat jocurile lor, razand de cei care dau ascultare avertismentelor din partea lui Dumnezeu (2 Petru 3:36). Si oamenii din timpul lui Noe l-au batjocorit pe el si familia sa. Dar cand au ncetat aceste batjocuri? Relatarea ne spune ca Iehova a nchis usa dupa Noe de n data ce el, familia sa si animalele au intrat n arca. Daca unii batjocoritori au fost prin apropiere, pro babil ca ac tiunea divina i-a lasat fara cuvinte. Iar daca nu au vazut interven tia directa a lui Iehova, cu siguran ta au vazut ploaia care nu a ntarziat sa vina. Si a plouat ncontinuu zile n sir, iar apa a acoperit pamantul, exact asa cum spusese Iehova (Geneza 7:1621). S-a bucurat El cand acei oameni rai au murit? Nicidecum! (Ezechiel 33:11) Iehova le oferise posibilitatea de a se schimba si de a face ce este bine. Puteau ei sa faca acest lucru? Aflam raspunsul la aceasta ntrebare analizand modul n care Noe si-a trait via ta. El a umblat cu Iehova si a ascultat de el n toate privin tele, dovedind ca supravie tuirea era posibila. Astfel, prin credin ta sa, Noe a con damnat lumea din timpul sau, iar rautatea acelei genera tii s-a vazut foarte clar. Datorita credin tei sale, el si familia sa au fost salva ti. Daca urmezi exemplul de credin ta al lui Noe, si tu po ti sa te sal vezi pe tine si pe cei pe care i iubesti. Asemenea lui Noe, po ti umbla cu Iehova Dumnezeu, legand o prietenie stransa cu el. Iar aceasta prietenie poa te fi vesnic a!
1 APRILIE 2013

15

 R ASPUNSURI LA INTREB ARI BIBLICE

Putem ntelege Biblia?

Biblia, Cuvantul lui Dumnezeu, se aseamana cu o scrisoare de la un tata iubitor (2 Timotei 3:16). In ea, Dumnezeu ne explica ce trebuie sa facem pen tru a-i fi placuti, si de ce permite el ce va rautatea face n viitor pentru omenire. Insa unii nvat atori religiosi au denaturat nvat aturile Bibliei. Drept ur mare, multi oameni cred ca nu o vor putea ntele ge niciodata (Faptele 20:29, 30). Iehova Dumnezeu vrea sa cunoastem adevarul despre el. De aceea, ne-a dat o carte care poate fi nteleas a. (Citeste 1 Timotei 2:3, 4.)

Cum poti Biblia? ntelege

Pe langa faptul ca ne-a dat Biblia, Iehova ne ajuta sa o ntelegem. El l-a trimis pe Isus pentru a ne nvata (Luca 4:1621). Isus i-a ajutat pe cei care l ascultau sa nteleag a scrierile sfinte, explican du-le multe versete. (Citeste Luca 24:27, 32, 45.) Isus a pus bazele congregatiei pentru crestine ca lucrarea nceputa de el sa fie dusa mai departe (Matei 28:19, 20). Astazi, adevaratii continuatori ai lui Isus si a ce nvat a ajuta semenii sa nteleag Biblia despre Dumnezeu. Daca vrei sa ntelegi Bi blia, Martorii lui Iehova vor fi bucurosi sa te ajute. (Citeste Faptele 8:30, 31.)

Pentru mai multe informa tii, vezi capitolul 2 din aceasta carte, publicata de Martorii lui Iehova.
CE NE INVAT A n realitate BIBLIA?

CITITI RASPUNSUL ONLINE LA ALTE INTREBARI BIBLICE

n o

Pute ti descarca gratuit aceasta revista, precum si edi tii anterioare

m q

Articole si activita ti pentru parin ti, adolescen ti si copii

Biblia disponibila online n aproximativ 50 de limbi

wp13 04/01-M