STANDARDE de învăţare şi dezvoltare pentru copilul de la naştere până la 7 ani

STANDARDE profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie

CZU 373.2(083.7) S 76 Standardele au fost elaborate în cadrul Proiectului «Educaţie Pentru Toţi – Iniţiativa de Acţiune Rapidă» şi aprobate de către Consiliul Naţional pentru Curriculum (CMC) la 23 august 2010 Experţi naţionali în elaborarea standardelor: Dr.hab. Aglaida Bolboceanu, dr. Cornelia Cincilei Expert internaţional: Dr. Mihaela Ionescu, România Au colaborat: Ala Pînzari (Banca Mondială), Larisa Vîrtosu (UNICEF), dr. conf. Nadejda Velişco (Ministerul Educaţiei), dr. Lia Sclifos (Proiectul Educaţie Pentru Toţi – Iniţiativa de Acţiune Rapidă) Experţi naţionali în validarea standardelor: Maria Vrânceanu, Tatiana Turchină, Natalia Zotea, Valentina Lungu, Anatol Bucatca

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Standarde de învăţare şi dezvoltare pentru copilul de la naştere până la 7 ani : Standarde profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie / Min. Educaţiei al Rep. Moldova; au colab.: Larisa Vîrtosu, Ala Pînzari, Nadejda Velişco [et al.] ; experţi naţ.: Aglaida Bolboceanu, Cornelia Cincilei; expert internaţ.: Mihaela Ionescu. – Ch. : “Imprint Star” SRL. – 170 p. – (Ajută-l să crească oM MARE). 3450 ex. ISBN 978-9975-9905-9-2. - - 1. Educaţia preşcolarilor – Standarde.

ISBN 978-9975-9905-9-2

33
CUPRINS
STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI
A. Dezvoltarea fizică, a sănătăţii şi igienei B. Domeniul dezvoltării socio-emoţionale C. Capacităţi şi atitudini în învăţare D. Dezvoltarea limbajului şi a comunicării şi premisele citirii şi scrierii E. Domeniul dezvoltării cognitive 10 26 50 60 84

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRUL DIDACTIC
• Standarde profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie Instrument de evaluare a competenţelor profesionale ale cadrelor didactice din educaţia timpurie Ghid de aplicare a Instrumentului de evaluare a competenţelor profesionale ale cadrului didactic în baza Standardelor profesionale pentru cadrele didactice din educaţia timpurie Formular de înregistrare a datelor

113

129

149 155

rolul activ al copilului în construcţia sinelui şi a propriei învăţări. aceste standarde sunt flexibile. având în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui. format din copii cu vârsta aflată în intervalul naştere-7 ani. au fost completate şi corelate cu perioada de vârstă naştere-5 ani. Formularea standardelor pentru învăţare şi dezvoltare timpurie a copiilor cu vârsta de la naştere la 7 ani în Republica Moldova reprezintă un reper important în a formula expectaţii în privinţa a ceea ce copilul trebuie să ştie şi să poată să facă la această vârstă. fiind doar repere generale ale dezvoltării acestuia. Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie definesc aceste finalităţi cu caracter general. standardele doar orientează adulţii în procesul lor de participare şi sprijinire a creşterii şi dezvoltării normale şi depline a fiecărui copil. de ceea ce ştiu despre ei şi de modul în care aceştia interacţionează cu ei. apoi. Actualele Standarde sunt totodată rezultatul un îndelung proces în 3 etape: de elaborare. pedagogiei copilului mic. validare şi revizuire. când au fost elaborate standardele de învăţare şi dezvoltare a copiilor de la 5 la 7 ani. astfel încât să corespundă nivelului de dezvoltare a copiilor. întrucât există diferenţe individuale importante între ritmurile de dezvoltare ale copiilor. în 2009. . atât în mediul familial. deoarece copiii depind de ceea ce adulţii creează în jurul lor. precum şi experienţa confirmată în timp a programelor de educaţie timpurie din lume au contribuit semnificativ la cunoaşterea mai îndeaproape a modului în care copiii cresc şi se dezvoltă. înainte de intrarea în şcoală. De aceea este foarte important să respectăm ritmul şi caracteristicile individuale ale învăţării şi dezvoltării fiecărui copil. standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acţiunile dumneavoastră în scopul sprijinirii şi stimulării învăţării. indicatorii corespunzători standardelor au fost revizuiţi. neuropsihologiei. până la intrarea în clasa primară. standardele reprezintă un set de afirmaţii care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui copiii să ştie şi să poată să facă. Însă. cadre didactice. creşterea. nu trasee strict individuale de dezvoltare. în acest mod fiind acoperită întreaga perioadă a copilăriei timpurii. CE SUNT STANDARDELE? În cel mai larg sens. însă misiunea lor de orientare şi promovare a calităţii vizează întreg sistemul de educaţie. Acestea sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere până la intrarea în şcoală. pe când alţii înregistrează o dezvoltare gradată pe acelaşi interval de timp. Acumulările ştiinţifice în domeniul psihologiei copilului. rolul fundamental al adultului în îngrijirea. dezvoltarea şi educaţia copilului în perioada timpurie. Orice demers educaţional trebuie să aibă o finalitate. Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie promovează abordarea individuală a copilului în sprijinirea lui în procesul de învăţare şi dezvoltare. dezvoltarea şi educaţia copiilor asupra aşteptărilor pe care le pot avea în privinţa copiilor în perioada copilăriei. Unii copii cunosc salturi spectaculoase în dezvoltare într-un interval scurt de timp. care s-a realizat în 2010. În baza reyultatelor procesului de validare de vârstă. Etapa de elaborare a inceput în anul 2007. psihologi. Standardele reprezintă o resursă. Etapa de validare a cuprins validarea de vîrstă a indicatorilor. Ele reflectă finalităţile acţiunilor noastre şi ne orientează şi îmbunătăţesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului în această perioadă a vieţii. un document ce informează educatorii. în care au fost consultaţi şi implicaţi experţi în educaţia şi dezvoltarea timpurie. Aceste acumulări au stat la baza elaborării standardelor de învăţare şi dezvoltare ale copilului mic. importanţa respectării drepturilor fundamentale ale copilului. îngrijirea şi dezvoltarea copiilor. caracterul global şi integrat al dezvoltării lui. 1. Perioada copilăriei timpurii este numită de către unii specialişti perioada „magică” tocmai datorită schimbărilor şi salturilor uimitoare în toate domeniile dezvoltării care se petrec în acest răstimp. Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie recunosc: unicitatea copilului. îngrijire şi dezvoltare timpurie. permiţând mici variaţii de la copil la copil. Prin formularea lor. În ambele cazuri dezvoltarea lor este normală. cât şi în cadrul altor servicii de educaţie timpurie.4 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI INTRODUCERE Pentru toţi cei care contribuiţi la creşterea. dezvoltării normale şi depline a copiilor! Adulţii sunt cei care au un rol decisiv în acest proces. Ele se adresează tuturor copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi 7 ani. părinţi. părinţii şi toţi adulţii care participă la creşterea. pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional.

instituţiilor care formează resursele umane ce vor lucra cu copiii mici. instituţiilor care oferă programe de îngrijire şi educaţie a copiilor mici. In acest scop există instrumente speciale psihologice. comun de referinţă în educaţia. raion. De aceea. monitorizarea progresului la nivel de sistem educaţional destinat copiilor de la naştere la 7 ani. sistem şi nu acela al evaluării dezvoltării individuale a copiilor. standardele sunt relevante numai la nivel de grup de copii. vom şti mai bine cum să le oferim toate condiţiile pentru a ne împlini aşteptările. Ştiind cum ne dorim să fie copiii noştri. formularea standardelor de dezvoltare şi învăţare reprezintă un punct de referinţă în organizarea şi proiectarea activităţilor din unităţile de educaţie timpurie. scopul lor este acela de a evalua nivelul la care se situează toţi copiii dintr-o grupă. îngrijire şi dezvoltare cît mai sănătoasă a copilului în acord cu ceea ce ne dorim să fie copiii cînd vor creşte. Rolul principal al standardelor este acela de a contribui prin multiplele utilizări pe care le presupun. Standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului reprezintă punctul de plecare în elaborarea unui întreg sistem de standarde vizînd resursele umane. la o educaţie. în acest mod. Ele au fost concepute pentru a crea un sistem global. precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educaţie. Odată elaborate. îngrijire şi sănătate. grădiniţă. serviciile oferite şi politicile publice privind educaţia. îmbunătăţirea pregătirii cadrelor de didactice. . Ele se adresează tuturor părinţilor. îmbunătăţirea curriculum-ului destinat educaţiei copilului de la naştere la 7 ani. Întrucît au un caracter general. aceste standarde au multiple utilizări: îmbunătăţirea procesului educaţional din creşe şi grădiniţe. dezvoltarea şi îmbunătăţirea programelor de educaţie destinate părinţilor. îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere publică asupra importanţei şi valorii perioadei copilăriei timpurii. şi nu la nivel individual în sensul diagnosticării profilului de dezvoltare a copilului. Observarea copiilor în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop pentru cadrul didactic conturarea unui profil al grupei de copiii pentru a cunoaşte care sunt domeniile de dezvoltare care sunt mai puţin apelate prin activităţile desfăşurate în grădiniţă şi. evaluarea şi îmbunătăţirea programelor educaţionale oferite de creşe şi grădiniţe. îngrijirea şi dezvoltarea copilului mic. a interveni în proiectarea viitoarelor activităţi.STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI 5 Pentru cadrele didactice. îngrijirea şi protecţia copilului de la naştere la 7 ani.

de prezenţa unor deficienţe şi probleme fizice sau de învăţare. dezvoltarea şi educaţia copiilor mici. Standardele trebuie să recunoască faptul că toţi copiii trebuie expuşi unei game cât mai bogate de oportunităţi de învăţare. Standardele trebuie să recunoască faptul că la vârsta timpurie. Întrucât standardele sunt utilizate pentru a maximiza dezvoltarea programelor educaţionale şi a experienţelor educaţionale ale copiilor. angajare. riguroase şi realiste de cunoaştere a dezvoltării copilului şi familiei. Standardele trebuie să ia în consideraţie această diversitate şi să se adapteze naturii unice a învăţării şi dezvoltării copilului Conţinutul standardelor trebuie să ţină cont şi să respecte moştenirea culturală şi diferenţele lingvistice.6 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI 2. Copiii nu sunt recipiente pasive pentru cunoştinţe. în moduri diferite şi în contexte diferite. Familiile reprezintă un factor semnificativ prin contribuţia lor asupra dezvoltării şi învăţării copilului de-a lungul întregii vieţi a acestuia. . Standardele trebuie să recunoască necesitatea existenţei acestor medii de învăţare şi faptul că ele reprezintă diversitatea modalităţilor de predare şi învăţare şi diversitatea experienţelor de învăţare şi dezvoltare. se dezvoltă şi dobândeşte deprinderi şi competenţe. apoi cu comunitatea apropiată şi mediul în care trăiesc. copiii dobândesc abilităţi îndeosebi prin utilizarea diverselor strategii de învăţare şi prin construirea de variate contexte şi medii de învăţare. luând în consideraţie diferenţele individuale privind ritmul de dezvoltare al fiecărui copil. dar în ritmuri diferite. Importanţa diversităţii mediilor şi moştenirii culturale trebuie să se regăsească în standarde. gust etc. Standardele trebuie să se bazeze pe expertiză şi experienţă în lucrul cu copiii mici. Fiecare copil este unic în modul în care creşte. Contextele de învăţare în perioada timpurie sprijină şi stimulează învăţarea şi dezvoltarea copiilor mici. Conţinutul standardelor trebuie să reflecte faptul că învăţarea şi dezvoltarea copiilor sunt concepte mutidimensionale şi că toate domeniile de dezvoltare sunt intercorelate. părinţii şi alţi adulţi care participă la creşterea. Conţinutul standardelor ţine cont de importanţa rolului jucat de familie. comunitate şi mediu în dezvoltarea copilului. Nu trebuie să ne aşteptăm ca toţi copiii să atingă aceleaşi standarde în acelaşi timp sau la acelaşi nivel de performanţă. de experienţele anterioare sau moştenirea culturală. Conţinutul standardelor trebuie să fie orientat de cercetările şi practicile bune din educaţia timpurie. de statut socio-economic. Setul de standarde este universal şi trebuie dezvoltat pentru toţi copiii. Standardele trebuie să recunoască faptul că micii copii sunt participanţi activi la învăţare. Copiii trec prin stadii similare de dezvoltare. explorare şi exploatarea simţurilor – auz. văz. indiferent de diferenţele culturale. Standardele recunosc faptul că toţi copiii se dezvoltă şi învaţă în contextul interacţiunilor şi relaţiilor pe care copiii le stabilesc cu primele persoane care au grijă de ei. de a realiza progrese în dezvoltare. utilizează standardele ca o modalitate de a înţelege mai bine ce aşteptări pot avea în privinţa copiilor în raport cu vârsta pe care o au şi pentru a sprijini şi a stimula mai eficient procesul lor de învăţare şi dezvoltare. PRINCIPII ORIENTATIVE PRIVIND CONŢINUTUL ŞI IMPLEMENTAREA STANDARDELOR 2.1. Astfel. ele trebuie să se bazeze pe informaţii valide. Standardele recunosc capacitatea tuturor copiilor de a învăţa. prin implicare activă. conţinutul standardului trebuie să vizeze aşteptări realiste privind dezvoltarea copilului la vîrsta la care au fost elaborate standardele. indiferent de dispoziţiile lor fizice sau emoţionale. ei învaţă prin joc. părinţii. Trebuie acordată atenţie tuturor domeniilor deoarece învăţarea şi dezvoltarea copilului este complexă şi apare traversând simultan toate domeniile de dezvoltare. Conţinutul standardelor trebuie să fie adecvat grupei de vârstă a copiilor. PRINCIPII REFERITOARE LA CONŢINUTUL STANDARDELOR Cadrele didactice.

Standardele nu trebuie utilizate ca instrumente pentru criticarea.2. dar nu sunt un substitut al acestora. educatorii şi programele educaţionale să exceleze. Ele pot fi utilizate ca o bază pentru observarea copiilor şi realizarea unui profil al grupei de copii în privinţa domeniilor de dezvoltare care au fost mai mult solicitate prin activităţile realizate de cadrul didactic. Familiile reprezintă primul şi cel mai important educator. - . excluderea sau sancţionarea copiilor. NU SUNT un instrument de evaluare a copilului. educatorii şi ceilalţi adulţi care sunt implicaţi în dezvoltarea copilului trebuie să fie familiarizaţi şi orientaţi în utilizarea adecvată a standardelor. proiectarea programului de educaţie timpurie şi practicile educaţionale din familie. Pentru ca standardele să rămână relevante. Standardele nu reprezintă un instrument de stigmatizare a copilului. Ei trebuie ajutaţi tocmai pentru a se asigura că prin utilizarea lor standardele contribuie la stimularea dezvoltării copilului în toate domeniile indicate de către standarde. decident şi suport în viaţa copiilor. sistematice. Ele nu trebuie utilizate pentru a forţa sau opri dezvoltarea copilului sau pentru a eticheta copilul. Implementarea standardelor trebuie evaluată pentru a se asigura utilizarea ei adecvată de către familii. Pentru utilizarea şi implementarea optimă a standardelor trebuie să se asigure suport tehnic şi resurse adecvate. Standardele trebuie utilizate judicios şi în scopul pentru care au fost create. STANDARDELE: NU SUNT un ghid exhaustiv al dezvoltării copilului şi nu trebuie considerate ca o listă de comportamente ce serveşte drept parcurs fix al dezvoltării copilului. NU SUNT un instrument pentru a evalua calitatea activităţii cadrelor didactice. a cadrelor didactice sau a familiilor. ele trebuie să fie revizuite periodic printr-un proces interactiv. ele orientează conţinutul instrumentelor de evaluare. Rezultatele evaluării trebuie să conducă la o utilizare mai bună a acestora. Familiile. Standardele trebuie utilizate pentru a sprijini dezvoltarea copiilor. PRINCIPII REFERITOARE LA IMPLEMENTAREA STANDARDELOR Bunăstarea copiilor şi respectul pentru familiile lor au cea mai mare prioritate în implementarea standardelor. Ele trebuie să sprijine familiile care sunt primele care lucrează cu copiii. Standardele trebuie utilizate pentru a ajuta micii copii. unităţile de educaţie timpurie şi comunităţi. Implicarea familiilor trebuie văzută ca un proces esenţial în implementarea standardelor. Standardele trebuie revizuite şi actualizate cel puţin o dată la cinci ani.STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI 7 2. familiile.

operaţii mentale. iar experienţele de învăţare sunt cu atât mai semnificative pentru progresul copilului cu cât ele se adresează simultan tuturor domeniilor dezvoltării. adică dezvoltarea unui domeniu favorizează dezvoltarea copilului într-un alt domeniu. Domeniile. socio-emoţional şi fizic. sunt astfel structurate: . subdomeniile şi aspectele specifice subdomeniilor.8 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI 3. Fiecare domeniu de dezvoltare cuprinde subdomenii şi. De exemplu. STRUCTURAREA STANDARDELOR PE DOMENII DE DEZVOLTARE Întrucât copiii învaţă şi se dezvoltă explorând lumea în întregul ei. Scopul structurării în acest mod al domeniilor de dezvoltare este acela de a se asigura cuprinderea tuturor aspectelor importante. atenţie şi reacţii emoţionale prin modul în care adultul îl ajută. dezvoltarea limbajului poate favoriza sau bloca interacţiunile sociale ale copilului cu ceilalţi. copilul trebuie să fie sprijinit în dezvoltarea sa sub raport cognitiv. în baza cărora au fost organizate standardele. cât şi trăiri afective şi motricitate. precum şi comunicare cu acesta. Pentru a trăi astfel de experienţe. acesta implică pe lângă motricitate. La fel. implică atât procese cognitive. globale a copilului. a evita suprapunerile dar şi posibilitatea de a scăpa din vedere anumite dimensiuni importante ale dezvoltării care conturează ideea completă a pregătirii copilului pentru şcoală şi pentru viaţă. Toate domeniile de dezvoltare sunt intercondiţionate. dacă obiectivul este acela de a-l învăţa să mănânce de unul singur. urmate de tabelul in care se realizează corespondenţa între standarde. aspecte specifice ale subdomeniilor. indicatori şi activităţi/contexte de învăţare. îl încurajează în mişcările pe care le realizează. are o anumită specificitate şi de aceea există obiective ale educaţiei timpurii care sunt specifice unui domeniu. Pentru fiecare indicator sunt sugerate activităţi şi contexte de învăţare pe care adultul le poate utiliza pentru a sprijini atingerea aşteptărilor formulate prin standarde. standardele de învăţare şi dezvoltare sunt structurate pe toate domeniile de dezvoltare ale copilului. Mai jos sunt prezentate domeniile de dezvoltare cu subdomeniile şi aspectele specifice. Indicatorii au menirea de a acoperi întregul standard. dar a căror realizare determină implicit antrenarea obiectivelor dintr-un alt domeniu de dezvoltare. după caz. Fiecare acţiune a lor de cucerire a mediului în care trăiesc şi se dezvoltă. Indicatorii sunt specifici vârstei copiilor şi sunt organizaţi ierarhic în funcţie de complexitate. CORELAREA DOMENIILOR DE DEZVOLTARE CU STANDARDELE ŞI A STANDARDELOR CU INDICATORII ŞI CU PRACTICILE DE SPRIJIN Fiecare standard cuprinde indicatori care explicitează aria generală desemnată de standard. Fiecare domeniu de dezvoltare. cognitiv. coordonare oculo-motorie. Structurarea standardelor pe domenii de dezvoltare are ca scop surprinderea specificului acestor domenii şi totodată urmărirea dezvoltării complete. apoi pentru fiecare domeniu in parte este prezentată o scurtă descriere a acestuia care evidenţiază importanţa şi relevanţa fiecărui domeniu pentru dezvoltarea globală a copilului. După prezentarea fiecărui domeniu sunt prezentate sintetic standardele domeniului. Structura documentului este după cum urmează: Domeniu de dezvoltare Subdomeniu de dezvoltare Aspect specific subdomeniului Standard Indicator Practici de sprijin 4. precum toate standardele trebuie să acopere complet întreg domeniul de dezvoltare. care solicită şi stimulează copilul sub toate aspectele. Prin interacţiune cu mediul (înţeles în complexitatea lui – mediul fizic şi fiinţe) copiii trăiesc experienţe ce au implicaţii asupra dezvoltării lui în complexitatea ei. numirea obiectelor cu care mănâncă şi a mâncării. fizic. Ritmul dezvoltării fiecărui domeniu este diferită de la copil la copil. socio-emoţional.

DEZVOLTAREA FIZICĂ. CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE D.DEZVOLTAREA FIZICĂ. DOMENIUL DEZVOLTĂRII COGNITIVE . DOMENIUL DEZVOLTĂRII SOCIOEMOŢIONALE C. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII E. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 9 A. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE B.

2. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să participe la activităţi fizice variate. A. Aspect specific: Motricitate fină Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru scopuri diferite.3. Aspect specific: Securitatea personală Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze abilităţi de protecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase. A.3. .1. A.1.1.2. Aspect specific: Dezvoltare senzorio-motorie Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea simţurilor (văzul.1. A. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE A. Aspect specific: Îngrijirea şi igiena personală Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze deprinderi de păstrare a sănătăţii şi igienei personale.10 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. auzul.2.2. DEZVOLTAREA FIZICĂ. mirosul etc. simţul tactil.) în interacţiunea cu mediul pentru a-şi orienta mişcările.1. A.1.2. Subdomeniul: Sănătate şi igienă personală A. Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze o alimentaţie sănătoasă variată.2. Subdomeniul: Dezvoltarea fizică A. Aspect specific: Motricitate grosieră Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi coordoneze muşchii mari ai corpului cu un scop al mişcării.

să se rănească sau să îmbolnăvească. Creşterea şi dezvoltarea reprezintă procese complementare. a competenţelor sociale şi emoţionale. Vulnerabilitatea copiilor datorată fragilităţii acestora impune necesitatea de a dezvolta la copii deprinderile de securitate personală. copiii trebuie să înveţe cînd.DEZVOLTAREA FIZICĂ. Dezvoltarea fizică normală. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 11 Sănătatea. îmbrăcare şi activitate fizică se dezvoltă de la naştere şi constituie repere importante în prevenirea îmbolnăvirilor. Deşi paşii schimbărilor sunt mai mult sau puţin aceiaşi pentru toţi copii. Deprinderile de somn. dar şi de descoperire şi conştientizare a propriului corp. spălat. trebuie să înveţe să respecte anumite reguli în diferite contexte şi să facă distincţia dintre siguranţă şi pericol. motricitatea şi coordonarea oculo-motorie reprezintă bazele unui comportament funcţional al copilului. precum creşterea în greutate. Conştientizarea simţurilor şi utilizarea lor. De la mers. Ceea ce însoţeşte o dezvoltare fizică sănătoasă este însuşirea deprinderilor de igienă personală şi a celor de securitate personală. căţărări. de desen. echilibru şi disponibilitatea de a fi implicaţi în experienţe de învăţare. dacă i se oferă copilului suportul de care are nevoie. sărituri. Mişcarea şi bunăstarea fizică au o contribuţie importantă la dezvoltarea creierului. cum şi cui să ceară ajutor atunci cînd au nevoie. nutriţie. Copiii trebuie să înveţe să se ferească de situaţii periculoase în care prin manipulare sau mişcare pot să producă accidente. dar şi reuşite. motricitatea sunt fundamentale pentru întregul proces de învăţare şi reprezintă pietre de temelie pentru o viaţă activă şi un stil de viaţă sănătos. Sănătatea fizică aduce energie. bunăstarea fizică şi dezvoltarea motorie a copiilor sunt factori decisivi în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor în perioada timpurie. De asemenea. ritmul schimbărilor prezintă o puternică variabilitate individuală. iar dezvoltarea la nivelul de complexitate al schimbărilor care parcurg un mod gradat de progres de la schimbări simple la cele mai complexe. . a coordona şi a controla muşchii şi părţile corpului în realizarea de mişcări de la cele mai simple la cele mai complexe necesită timp. exerciţiu şi sprijin. alergare. a proceselor cognitive. rostogoliri pînă la realizarea unor operaţii mai complicate precum utilizarea de instrumente de scris. în înălţime şi a dimensiunilor corpului. Atît motricitatea grosieră cît şi cea fină. de tăiere sau deprinderi de îmbrăcare şi mîncare este un proces plin de încercări. Copiii învaţă de mici ce înseamnă un program de viaţă sănătos. chiar dacă creşterea se referă la anumite schimbări de ordin fizic. sănătatea. Dezvoltarea motricităţii este strîns legată de dezvoltarea limbajului. precum şi coordonarea senzorio-motorie reprezintă modalităţi de cucerire a mediului înconjurător. Capacitatea copiilor de a implica.

de schimbând ritmul şi direcţia. 9. Merge si aleargă cu uşurinţă • Oferiţi copilului posibilitatea de a alerga. Se urcă şi coboară din pat sau cuburi pe care se poate urca.• Asiguraţi-vă că mediul în care re. 11. nealternând picioarele. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. momente în care să stea pe burtă. control redus al direcţiei şi vitezei. a sănătăţii şi igienei personale A. de a se căţăra. Îşi caută picioarele şi le aduce ridicate. Loveşte şi aruncă mingea cu echilibrul. 10. rizat pentru a avea libertate de 8. nile şi picioarele. se mari de lego) • Implicaţi copiii în activităţi care să le solicite 15. Se leagănă înainte şi înapoi aju. 17. . Merge în linie dreaptă. se ridică în vârful degetelor 18. independent. Domeniul: Dezvoltarea fizică. mâinilor şi picioarelor. Dobândeşte control al mişcărilor ţi-l. sprijinindu-se de ceva sau se află copilul este sigur şi secucineva.12 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. 4. Supraveghea2. • Puneţi-i la dispoziţie obiecte 3.1. riale şi echipamente care să-l implice în activităţi de mişcare (căluţi pentru a fi călăriţi. mişcare. • Puneţi-i la dispoziţie jucării şi diferite mate13. să se ridice să se caţere. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) Indicatori Practici de sprijin 1. căsuţe din piedintr-un scaun al adultului. 7. adultului şi mai apoi fără sprijin. Sare pe loc. Îşi ridică fiind pe burtă capul şi • Oferiţi copiilor în perioadele pieptul. Se apleacă pentru a explora obiecte aflate pe covor. a încerca să meargă. Stă în şezut cu sprijin din partea mişca liber.• Jucaţi-vă cu el jocuri în care cântându-se cu mâinile şi genunchii taţi şi îi antrenaţi în mişcări mâişi mai târziu se târăşte. Duce obiecte in mâini în timp ce merge. Se rostogoleşte. când e treaz. De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin 12. a sări. 16. Încearcă să urce singur(ă) scările. 14. care să poată fi trase. Merge înapoi.1. • Acordaţi-i spaţiu pentru a se 5. 6. Urcă şi coboară scări. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii grosiere Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi coordoneze muşchii mari ai corpului cu un scop al mişcării. poziţii diferite ale corpului. 19. Merge ţinându-se de mobilier. împinse.1. către gură. Se împinge să se ridice în picioa. Stă într-un picior.

Implicaţi-i în jocuri cu mingea. Domeniul: Dezvoltarea fizică. Puneţi la dispoziţia copiilor mingi de diferite mărimi. încurajaţi copiii să utilizeze mişcarea în descrierea obiectelor. 33. Loveşte mingea. dând-o • Jucaţi-vă cu ei imitând animale care sar. creează forme cu ajutorul degetelor (precum un cerc din degete etc.1. De la 5 la 7 ani (61-84 luni) • • Practici de sprijin Propuneţi jocuri de imitare a mişcărilor. Prinde cu ambele mâini o când împreună cu copiii minge mare. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) Indicatori Practici de sprijin 20. persoanelor. Aruncă o minge de mărime medie cu oarecare precizie. pentru a alerga în jurul lor. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. sub masă. a unor mişcări de dans.1. Jucaţi jocuri de imitare fidelă a mişcărilor unor animale. cu sprijin. a arunca o minge) 32. când merge cu tricicleta. să ducă gunoiul. a fenomenelor naturii. a sănătăţii şi igienei personale A. Ju23. Urcă şi coboară scările alternând picioarele. Loveşte mingea către un punct anume cu oarecare precizie. • Puneţi la dispoziţia copiluîn jurul unor obstacole. vietăţilor. ale personajelor din poveste.1. 22. jucării din sala de clasă când ieşiţi din sala de clasă în spaţiul de joacă de afară. pe ţăra pe ele. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii grosiere Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi coordoneze muşchii mari ai corpului cu un scop al mişcării. golirea mingii mari. Implicaţi copiii în activităţi domestice simple. cu mingea. Poziţionează corpul şi membrele în mod corespunzător pentru a imita ceva sau pe cineva sau pentru a executa o mişcare (a prinde o minge. Încurajaţi imitarea de mişcări ale animalelor. un pătrat). asociind mişcarea cu cântecul. 30. Oferiţi copiilor permanent oportunitatea de a se mişca în aer liber Solicitaţi copiilor să aducă lucruri. a se că21. • • • • • • . 27. Indicatori 28.) Valorificaţi mişcarea în jocurile de rol. realizarea de forme împreună cu corpul altui copil (un pod. Merge şi aleargă circular. lui echipamente de joacă obiecte.DEZVOLTAREA FIZICĂ. Demonstrează coordonarea părţilor propriului corp în realizarea unor mişcări. 29. un cerc. Pedalează corespunzător coboară scările. exerciţii cu mingea mică. de ghicire a personajelor pe baza mişcărilor. Sare pe ambele picioare şi tru a implica ambele părţi peste obiecte mici păstrânale trupului în mişcare du-şi echilibrul. Aleargă cu uşurinţă cu uşoare căzături. Folosiţi dansul pen25. în convorbiri. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 13 A. Cântaţi cu ei înapoi. demonstraţi-le mişcări noi şi îndemnaţi-i să încerce şi ei 24. a se târî pe sub ele. Se târăşte prin tuneluri. Urcă şi coboară scările ţinând un obiect într-o mână sau în ambele mâini. 31. să strângă frunzele uscate etc. Încurajaţi copiii să reprezinte personaje din poveşti şi din mediul înconjurător. • Supravegheaţi copiii când 26. Se caţără pe echipamente • Propuneţi copiilor rostode joacă pentru copii.

cântat la pian. 35.• Oferiţi activităţi ce permit copilului să le annile unei cărţi una câte una. . cu ajutor. funde. • Puneţi la dispoziţia copiilor materiale de scris şi încurajaţi-i să scrie şi să deseneze. a mo37. cum ar fi cercul. Goleşte cutii de conţinut. desenaţi cu când i se dau instrumente el. biscuiţi mici etc. să le golească etc.1. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) Indicatori Practici de sprijin 34. Umple cutii cu conţinut • Încurajaţi copilul să se joace cu jucării în timpul băii. dar care nu se strică uşor). Transferă obiecte mici riştii etc. Încurajaţi acti46. să le scu40.1. Face semne mari pe hârtie se) şi citiţi şi scrieţi. Utilizează pensula. obiectele şi sticluţele • Jucaţi jocuri şi cântaţi cântecele în care solicitaţi mişcarea din jurul său.) 39. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. mâinilor şi a degetelor (bătut 36. „lecturare”. borcane cu capac. Prinde degetele adultului. 44. 45. de aplauze. 38.) 41. să le ridice. Caută cu ambele mâini jucăriile. cartonadeseori mai multe pagini te. tarea toboşarului. a sănătăţii şi igienei personale A. apăsând vităţi în grup mic.2. 47. treneze prinderea de obiecte în mâini. Apreciaţi permanent efortul lor. Utilizează unele tacâmuri corespunzător. În majoritatea situaţiilor. să le prindă. Deschide uşa. Apuca obiecte. dintr-o mână în alta. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii fine Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru scopuri diferite. De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin 43. perechi sau individuale de pe clanţă şi închizând-o. şurubează (de exemplu. de scris. Mâzgăleşte cu creionul începând • Puneţi-i la dispoziţie jucării şi obiecte din gospodărie cu părţi care se Înşurubează/desă imite semne. • Puneţi la dispoziţia copilului cărţi cu pagini groase. sa le umple cu apă. dă pagi. imire”. creioane mai groa42. • Oferiţi feluri de mâncare ce permit explorarea ei cu degetele (cereale. • Oferiţi copiilor cărţi cu poveşti. ne de ceară. a ploii.14 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. Domeniul: Dezvoltarea fizică. imagini şi daţi libertatea să le exploreze. instrumente de scris (creioaodată. • Puneţi obiecte în jurul copilului pentru ca el să ajungă la ele. Dă paginile unei cărţi mari. Imită gestul de „la revededin palme.

îşi scrie prenumele. cifre din data zilei de naştere. masa. Încurajaţi-i să se implice în activitatea cu astfel de materiale şi instrumente. obiecte mici introduse un mediu securizat prin găuri etc. litere din numele propriu. a sănătăţii şi igienei personale A. valorificând situaţii de dent cu uşurinţă marutină: aranjarea mesei. • Demonstraţi prin exemplu propriu. Se îmbracă şi dezbra. ornamentarea obiectelor. experimentaţi împreună că singur. punctare.• Exersaţi abilităţile copilului de autoservire în fiecare situaţie potrivită. sprijin. pensula. • Utilizaţi centrul de joc simbolic pentru a exersa îmbrăcarea şi dezbrăcarea păpuşilor. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii fine Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru scopuri diferite. 54. te activităţi. etc. fii şi îşi leagă şireturile copilului acţiunea şi acordaţi-i ajutor să o însuşeasla pantofi. pensule.). Manipulează obiecte mici cu uşurinţă (şiruri de măr. pete. că..). Copiază desene geometrice sau cu diverse forme. • Oferiţi copiilor materiale şi instrumente de desen şi pictură. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori 48. • Utilizaţi orice oportunitate în timpul activităţilor pentru a încuraja copiii să scrie litere si cifre pe care le cunosc. Închide fermoare mari. Realizează puzzle-uri mai complicate (in jur de 25 piese).). haşurare. bureţi. Taie în linie dreaptă sau curbă. 57.• Implicaţi copiii în activităţi plastice (modelare. 59. • Propuneţi sarcini de decorare a unor obiecte sau a unor contururi de obiecte utilizând instrumentele de scris.1. mobilă. desenat. 50. asigurând copiilor gele. teriale pentru a picta. . markere. Demonstraţi. Utilizează indepen. Mănâncă cu tacâmuri independent (lingură. Domeniul: Dezvoltarea fizică. cifre (de ex. Scrie diferite litere şi lor.. Atrageţi atenţia permanent asupra materialelor scrise din sala de grupă. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 15 A. aplicaţii din frunze. etc. Practici de sprijin • Oferiţi copiilor seturi de jucării: veselă.2. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. modele de utilizare a veselei.• Exersaţi regulile de utilizare a instrumentelor. 55. Scrie unele litere şi cifre ce pot fi recunoscute (de ex. etc. 53.) • Oferiţi costumaţie în centrul de joc simbolic unde copiii pot exersa încheierea şi descheierea nasturilor.• Prevedeţi timp în fiecare zi pentru activităţi de dezvoltare a motricităţii fine. 51. linii. creioane. eventual atenţionaţi special. furculiţă). • Propuneţi copiilor jocuri cu apă şi nisip pentru antrenarea degetelor. haine pentru păpuşi şi timp pentru a se juca cu ele. aranjarea jucăriilor. Rugaţi copiii „să se semneze” pe lucrările 58.1. Încheie nasturi mari. • Propuneţi copiilor activităţi de decupare pentru confecţionarea de hăinuţe pentru personajele lor preferate. bureţi. creta. 56. pregătirea materialelor distributive pentru anumimodela. Îşi pune singur panto. uneori cu diverse instrumente (desen cu degetele. Utilizează diverse materiale din centrul de artă (creioane. în caz de necesitate. 52. vârsta copilului) • Organizaţi activităţi în centrul de jocuri de masă manipulative. 60. 49. vată. • Elaboraţi împreună cu copiii compoziţii plastice din puncte.DEZVOLTAREA FIZICĂ. scrie cifre de la 0 la 10). pictura cu degetele etc.. Indicatori Practici de sprijin • Oferiţi copiilor variate materiale de scris.

Domeniul: Dezvoltarea fizică. cântat la pian etc. Explorează mediul cu te de joacă. Utilizează în joc obiecte din texturi diferite (nisip.1. 65. mâinile şi gura. în realizarea puzzleurilor. apă.3. Realizează mişcări artistice împreună cu adultul. 68. Indicaţi obiecte în jurul copiasupra obiectelor din lului numindu-le. 66.) . apropiere sau depăr• Legănaţi uşor copilul folosind braţetare. pictura cu picioarele. le. plastic.• Explicaţi-le copiilor când mâncarea sau alte obiecte sunt prea fierbinţi cări (pune obiecte mici sau prea reci şi nu trebuie atinse. Explorează şi reacţionează la texturi şi suprafeţe diferite. frunze. Realizează coordonaperatura aerului etc.16 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. mişcări la auzul unor semnale etc. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 61. • Numiţi când vorbiţi cu copilul culorile. • Oferiţi copiilor obiecte din materiale şi cu texturi diferite.) în interacţiunea cu mediul pentru a-şi orienta mişcările.• Verificaţi nivelul de zgomot din aprodu-se după sunetul pierea copilului. Ţine cana şi bea din ea fără ca • Încurajaţi copilul să bea singur din cană. • Oferiţi oportunităţi de activităţi fizice care integrează mişcarea cu utilizarea simţurilor (jocul umbrelor. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. pe care le poate 62. tem64. mirosurile. să verse. 69. Focalizează vederea prinde. rea oculo-motorie în cadrul anumitor miş. în înşirarea de obiecte pe aţă etc. a sănătăţii şi igienei personale A. forma. dansul pe muzică sau mişcări bătut la tobă. burete etc. pută. oculo-motorie în jocurile de construcţie. într-un recipient mai mare). cum ar fi • Modelaţi mişcări ale copilului realizând anumite activităţi împreună cu el: dansuri. Evitaţi expunerea lui sau atingerea percela sunete puternice. Demonstrează coordonare • Oferiţi jucării şi obiecte din materiale şi texturi diferite. ritmice. auzul. Răspunde întorcân. un balansoar sau alte echipamen63.) 67. gusturile. mirosul etc. simţul tactil. pluş.1. • Stimulaţi vederea copilului cu jucării care pendulează. Numiţi-le. Aspect specific: Dezvoltarea senzorio-motorie Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea simţurilor (văzul.

simboluri grafice). Împinge obiecte către o destinaţie. sunet. gere/pipăit obiecte assunetelor prin implicarea simţurilor (auz. auzul. uşor. Răspunde adecvat la diverse semnale de natură diferită (culoare. sunetele. 76. jocuri cu schimbarea direcţiei şi vitezei de mişcare • Jucaţi cu copiii jocul „Roboţelul cu telecomandă”. de aşezaalta a camerei fără să re a mesei. marionete etc.1. materialelor. Duce un pahar de apă plin dintr-o parte într• Implicaţi copiii în acţiuni de ajutorare reciprocă.• Jucaţi jocuri în care copiii interpretează animale fare.) în interacţiunea cu mediul pentru a-şi orienta mişcările. Imită animale prin mişca. 72.). a sănătăţii şi igienei personale A. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. miros): cunse. îmbrăcăminte etc. mirosul etc. 73. Inventează roluri 74. simţul tactil. fără să le vadă.1. 75. Le imită mişcările. din pământ). alunecă pe ocolească. Domeniul: Dezvoltarea fizică. vorite. Manipulează păpuşi simple (de ex. Aspect specific: Dezvoltarea senzorio-motorie Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea simţurilor (văzul. care pot fi îmbrăcate pe mână. la schimbarea ritmului muzicii.DEZVOLTAREA FIZICĂ. rele pentru a ateriza mai cântece cu comenzi etc. se fereşte.). Recunoaşte prin atin. să le escaladeze tobogan. 71. de curăţenie la măsuţe. Ce-i ascuns în săculeţ? • Utilizaţi în jocuri exerciţii de tipul „stop-start” • Propuneţi jocuri cu schimbarea mişcărilor la semnal.• Utilizaţi jocuri care solicită punzător stimulilor din simţurile şi mişcarea cormediu (îşi îndoaie picioapului: jocuri de imitaţie. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 17 A. se balansează • Realizaţi trasee cu obstacole pe care trebuie să le în scrânciob. la locul de depozitare verse. simte mirosuri supărătoare etc.3. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 70. pipăit. a materialelor. 77. Demonstrează o mai bună • Oferiţi oportunitatea de a utiliza echipamentul de coordonare oculo-motorie (prinde o minge care sare joacă din spaţiul de joacă din aer liber. Reacţionează fizic cores. se mişcă mai repede pentru a evita un obstacol. sunete. păpuşi • Realizaţi un teatru de păpuşi.• Jucaţi jocuri de recunoaştere a formelor. . Solicitaţi copiii să redea în mişcări comenzile auzite.

18 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. utilizate jucării sau obiecte în jocuri ce solicită mişcare.2. liberă. de căţărare.2. să se ridice. plică în activităţi fizice structurate (mişcări însoţite de cântec. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. Participă activ în jocuri. Demonstrează dorinţa de a • Respectaţi zilnic programul încerca noi jocuri şi jucării. 81. Domeniul: Dezvoltarea fizică. de menţinere a echilibrului etc. • Jucaţi cu copiii jocuri ce implică mişcare şi activitate fi80.• Oferiţi copiilor câteva ore ri de motricitate grosieră şi zilnic momente de mişcare fină. Este încântat(ă) când sunt zică. • Ajutaţi-i zilnic să meargă. de somn şi ritualurile de dinainte şi de după somn.• Puneţi-le la dispoziţie echipamente şi obiecte care îi imtului. . 79. 82. să alerge. zice fără sprijinul adul. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 78. Încearcă activităţi noi • Oferiţi copiilor cel puţin 60 de minute de activitate fizică care necesită mişcări fiîn fiecare zi. a sănătăţii şi igienei personale A.1. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să participe la activităţi fizice variate. ritm. Încearcă cu sprijin mişcă. jocuri în aer liber etc. • Oferiţi momente de odihnă după activităţi fizice dansuri.

Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să participe la activităţi fizice variate. Exersaţile viteza. supuneţi-i la noi provocări. tivităţi în aer liber şi mişcare şi învăţaţi-i noi jocuri sau chiar sporturi. Domeniul: Dezvoltarea fizică. de la un spaţiu la altul. 84. de trecere de la o activitate la alta.) • Oferiţi copiilor cel puţin 60 de minute de activitate fizică zilnic. rostogoliri. vităţilor. mişcări. 86. în diverce: alergare. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. De-a v-aţi ascunselea” ş.2. • Învăţaţi-i pe copii jocuri precum „Statuile”. dans etc. precizia.a. se momente ale zilei şi în timpul actiaruncări.DEZVOLTAREA FIZICĂ. adunarea rufelor. Introduce diverse activităţi fizice în momentele de tranziţie. căţărare. forţa. Participă cu entuziasm • Implicaţi copiii într-o varietate largă în diverse activităţi fizide activităţi fizice şi mişcare. Participă în mod regulat la ac.• Oferiţi zilnic copiilor suficient timp pentru activităţi fizice de alergare. aranjarea jucăriilor. a sănătăţii şi igienei personale A. mutarea unor obiecte etc. măturat.2. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 83. amuzante. . Ajută la realizarea de activităţi • Utilizaţi momentele de rutină pentru a-i imdomestice care implică mişcare: plica pe copii în activităţi fizice.1. 85. dans. • Faceţi ca activităţile fizice să fie distractive. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 19 A.

87.2. Consumă o varietate de mâncăruri din toate grupele de alimente. • Vorbiţi cu copilul despre importanţa alimentaţiei şi a apei pentru sănătatea organismului. Domeniul: Dezvoltarea fizică. 88. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 91. Urmăriţi copilul pentru a observa când îi este foame şi când este sătul. Face diferenţa între lucruri care se mănâncă şi cele care nu se mănâncă.1. Încurajaşi copilul să bea apă pe parcursul zilei. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. Îşi reglează viteza şi intensi. 90.20 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. • Creaţi un mediu relaxat. 93. propice alăpdacă există condiţii propice. Începe să recunoască şi să mănânce o mare varietate de mâncăruri. 92. 89. • Introduceţi mâncărurile noi împreună cu cele preferate de copil. 94. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze o alimentaţie sănătoasă . a sănătăţii şi igienei personale A. Practici de sprijin • Stabiliţi ore regulate de masă şi gustare. tării. . Explorează mâncarea cu degetele. • Discutaţi cu copilului şi învăţaţi-l despre alimentaţia sănătoasă. Poate face alegeri între diverse opţiuni de mâncare.2. • Oferiţi copilului posibilitatea de a alege între câteva variante de mâncăruri. Se hrăneşte prin alăptare. Încearcă mâncăruri noi când îi sunt oferite.• Faceţi din momentul mesei un moment agreabil şi un prilej de a-l învăţa să mătatea cu care mănâncă. nânce independent.

cu mai sănătoase şi mai nutritive decât sprijinul adultului.2. porţia de mâncare. să înveţe cum se spală fructele şi legumele şi de ce este necesară spălarea lor. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 21 A. sunt mai sănătoase de. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 95. în care copiii joacă roluri diferite (de ex. Participă la pregătirea • Organizaţi activităţi de preparare a unor salate unor gustări sănătoase. Recunoaşte mâncăruri dintr-un • Discutaţi despre alimente care sunt grup de mâncăruri diferite. Ajută la servirea mesei • Implicaţi copiii în activităţi de plantare. cu sprijinul mâncăruri favorite şi mâncăruri care nu-i plac. . Alege mâncăruri care sănătoase. „De-a restaurantul”).DEZVOLTAREA FIZICĂ. creşteşi îşi apreciază corect re şi recoltare a unor legume. Explică funcţiile benefice sau • Implicaţi copiii în prepararea. se. Discutaţi despre fiecare aliment utilizat şi despre importanţa igienei alimentare şi a unei alimentaţii 96. zarzavaturi.2. Domeniul: Dezvoltarea fizică.1. şi implicaţi-i pe copii în pregătirea lor. 98. • Realizaţi activităţi de joc privind alimentaţia.• Organizaţi activităţi în care să discutaţi despre cât altele. servirea mesei şi comportamentul sănătos în timpul mesei. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. adultului. altele. 97. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze o alimentaţie sănătoasă . servidăunătoare ale anumitor alimenrea şi gustarea unei mese sănătoate pentru organismul uman. 99. a sănătăţii şi igienei personale A.

Foloseşte şerveţele pentru a–şi şterge nasul. Lasă să se înţeleagă • Modelaţi deprinderile copilului de a se spăla dacă scutecul este ud pe mâini şi a se şterge. de ex. de a utiliza toaleta. Aspect specific: Îngrijirea şi igiena personală Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze deprinderi de păstrare a sănătăţii şi igienei personale. Faceţi din momentele de igienă personală momente agreabile. „simt că sunt cald.) şi o poate folosi în mod regulat la 36 de luni. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. că mi-e frig” etc.2. după utilizarea toaletei etc. 103. sau trăgând de el când este atins de adult.• le numai cu sprijinul adultului. cântaţi-i în timp ce îi faceţi baie. de sau plin. Reacţionează la stimulii verbali în timpul momente.).”. • Utilizaţi poezii. dinţii cu sprijinul adultului. trivite (înainte de masă. precum şi cele lor rutinare de schimbare a ale celorlalţi. cântece. Demonstrează interes tuşim sau strănutăm.. . „trebuie să schimbăm privind mersul la toaletă scutecul dacă este murdar deoarece. a sănătăţii şi igienei personale A.. • Discutaţi despre reguli de păstrare a igienei cu sprijinul adultului. când îl sprijiniţi în formarea acestor de deprinderi („trebuie să punem mâna la gură când 106.2. • Numiţi stările de disconfort fizic cauzate de simptome ale unor boli. scutecelor. Se relaxează în timpul • Respectaţi programul de igienă al cobăii.. Domeniul: Dezvoltarea fizică. Apreciaţi-l permanent. Îşi spală şi îşi usucă mâini.2. vorbiţi cu copilul. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 100. 101.• Arătaţi-i periuţa lui/ei de dinţi şi pasta de dinţi pentru copii. când îi schimbaţi scutecele. Îşi spală mâinile şi le • Însoţiţi copilul la baie şi apreciaţi eforturile lui de a se spăla pe mâini singur şi a de a-şi peria usucă în momentele podinţii. 108. Începe să îşi perieze tica”. pilului.. 105. 102. „mă doare bur107.” etc.22 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. cu slabă supraveghere. 104. arătând spre el a– şi peria dinţii. povestioare despre deprinderile de igienă personală. Recunoaşte periuţa de dinţi şi pasta de dinţi. când îl îmbrăcaţi etc.

se spală pe dinţi). 114.) • Creaţi un loc unde copiii să îşi poată păstra obiectele de igienă personală (săpunul. 110. Cooperează cu adultul în spălarea dinţilor. . poezioare sau cântecele despre regulile sanitare. seşte batista. Domeniul: Dezvoltarea fizică. pieptenul. a sănătăţii şi igienei personale A. paste de dinţi. foloseşstant de importanţa respectării te independent toaleta. 112. foloseşte şerveţele pentru a-şi şterge nasul şi le aruncă după utilizare la coş. • Supravegheaţi permanent respectarea rutinei în păstrarea igienei (spălatul mâinilor. Încurajaţi-i să realizeze desene. • Realizaţi cu copiii cărticele despre sănătate. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori 109. Încurajaţi copiii îşi acoperă gura cu mâna când care le respectă şi amintiţi constrănută. fololor.• Oferiţi zilnic copiilor posibilitaţă în igiena personală (se spatea de a-şi exersa deprinderile de lă şi se şterge singur pe mâini. fără sprijinul adultului.2. geluri de duş. şamponuri. al dinţilor etc. Discutaţi despre simptomele unor boli. Spune când simte unele simptome de boală.) Apreciaţi de fiecare dată când copilul pune mâna la gură când tuşeşte sau strănută şi foloseşte şerveţelul l. Indicatori Practici de sprijin 115. Practici de sprijin • Puneţi la dispoziţia copilului permanent şerveţele pentru a le utiliza la nevoie. 113. Aspect specific: Îngrijirea şi igiena personală Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze deprinderi de păstrare a sănătăţii şi igienei personale. 111.DEZVOLTAREA FIZICĂ. bureţi de baie etc. Îşi spală mâinile şi le şterge înainte de masă şi după utilizarea toaletei. când tuşeşte. igienă personală.2. periuţa de dinţi etc.) • Propuneţi jocuri precum „De-a magazinul” unde copiii pot utiliza produse de igienă personală (săpunuri. Demonstrează independen. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. În majoritatea situaţiilor. In majoritatea situaţiilor duce mâna la gură când tuşeşte.2. afişe. Realizaţi jocuri în grup mic în care unii copii sunt medici şi alţii pacienţi. Are grijă de nevoile de utilizare a toaletei. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 23 A.

fier de călcat. mişcări. în locuri publice. în magazine. (pe stradă. Poate fi distras de la un • Explicaţi copilului permanent moticomportament periculos vul pentru care interziceţi un anumit comportament. Aspect specific: Securitatea personală Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze abilităţi de protecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase.. • Discutaţi despre accidentele care se pot petrece şi ce consecinţe grave pot avea. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 116.• Folosiţi jucăriile din centrul de joc simbolic sau lele (aragaz. Amintiţi-le permanent regulicaţiilor privind situaţiile le. şi anticipează consecin• Utilizaţi povestiri pentru a pune accent pe reguţele nerespectării aceslile de securitate personală în diverse contexte tora. a lor în situaţii periculoase. Acordă atenţie indicul de joacă etc. mâna când traversăm strada”) 123. 121. alte centre pentru a discuta despre obiecte şi licuţite). 119.) Indicatori Practici de sprijin 118.). Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. .. dar necesită susţinere pe care îl evitaţi („Nu. în par122. pentru că. Începe să evite perico.. periculoase („dă-mi. medici şi discutaţi despre intervenţiile lor în situaţiile periculoase. ranţa nesupravegherii. sa personală când a simţit pericole. Demonstrează că face diferenţa între adulţii care îl îngrijesc şi străini. chiar dacă nu te de joacă pentru a nu se răni sau răni alţi cole respectă întotdeauna. • Folosiţi imagini cu pompieri. vorbe. te rog. Domeniul: Dezvoltarea fizică. Utilizaţi aceleaşi semnale pentru a se obişnui copilul cu semnificaţia lor.• Supravegheaţi permanent copilul nări ale adulţilor privind o şi folosiţi modalităţi de atenţionare situaţie periculoasă. acolo nu e voie. pii.3. care este pericolul prin semnale.2. 117. 120. dar nu oferă siguchide periculoase. Urmează unele reguli şi rutine stabilite.2. Demonstrează recunoaşterea regulilor de • Atrageţi atenţia copiilor asupra necesităţii respectării unor reguli când utilizează echipamenprotecţie.24 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. Reacţionează la atenţio. a sănătăţii şi igienei personale A. Spune adultului când • Învăţaţi copilul să vorbească despre experienţa cineva îi face ceva rău. pentru a se opri.

131. • Realizaţi hărţi rutiere cu copiii. pot să-l(o) sprijine în si• Identificaţi elemente specifice grupului din care tuaţii periculoase. Utilizaţi-le şi în sala de dreapta când traversează grupă în timpul unor activităţi. situaţiile periculoase. 129. la piaţă şi exersaţi regulile rutiere.Nu se lasă ademenit • Folosiţi povestiri pentru a discuta despre pericole (prin cuvinte/ obiecte) şi şi căi de acţiune în situaţii periculoase.). la magazin. apropierea de un los. regulilor de siguranţă în sala de grupă/grădiniţă şi acasă • Oferiţi materiale. dar ştie că rea pericolelor.2. strada). de evitare a pericolelor etc.3. cu bicicleta etc. Aspect specific: Securitatea personală Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze abilităţi de protecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase. în transportul pu. fier de călcat în priză. Înţelege diferenţa dintre atingere sigură şi atingere • Citiţi poveşti. Discuţii şi jocuri de orientare într-un mediu nou. simboluri în centrul de joc simbolic (de ex. nu ia medicamente în unde copiii pot demonstra înţelegeabsenţa adultului. poliţişti etc. niţa între sigur şi periculos. 125. priveşte în stânga şi în şi simboluri. cu grupul • Utilizaţi exemple din viaţa lor personală pentru a discuta despre comportamente dăunătoare. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 25 A. • Invitaţi lucrători ai poliţiei. sau gru130. • Elaboraţi împreună cu copiii scheme. desene ale surselor şi persoanelor cărora li se poate cere ajutor. Asiguranu merge cu persoane ţi-vă că înţeleg care sunt persoanele în care pot necunoscute. • Propuneţi în centrul de Joc simbolic vizite la muzeu.2.• Apreciaţi de fiecare dată respectarea pectării acestor reguli. pompieri. identifice grupa de la grădiniţă. . regulilor 128. Relatează unde şi când trebuie să se adreseze după ajutor. posibilitatea evitării lor sau a riscuri126. Comunică adulţilor sau • Utilizaţi imagini pentru a ilustra sicolegilor atunci când vede tuaţii de risc (consum de lichide din un comportament pericusticle necunoscute. la medic. Respectă corespunzător regulile de comportare în grădiniţă. asociat cu solidaritatea şi securitatea toare organismului (fuemoţională şi socială. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. • Realizaţi un joc de rol cu diverse personaje care pot oferi ajutor în situaţii de risc (medici. băutura. • Propuneţi jocuri pentru cunoaşterea semnificaţiei culorilor semaforului. şi anticirculaţie. păpuşi. afişe.. face parte copilul (grupul de la grădiniţă. 132. etc.• Realizaţi cărticele privind regulile de blic. medici. povestiri ce prezintă situaţii periculoase si discutaţi despre periculoasă. Domeniul: Dezvoltarea fizică. rămânând avea încredere şi pot apela în astfel de situaţii. pe stradă. ) şi propuneţi copiilor să vă spună ce ar face ei dacă s-ar afla într-o astfel de situaţie. • Folosiţi ieşirile în locuri publice pen127. hăinuţe.DEZVOLTAREA FIZICĂ. medicamentele sunt utile în • Menţionaţi permanent care este graanumite situaţii). De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 124. de flacără etc. în transportul public şi în alte locuri publice pentru a evita accidentele. matul. Atragede bază pe stradă (de exemţi-le atenţia asupra anumitor semne plu. Înţelege că unele compul de prieteni) pentru a cultiva sentimentul de portamente pot fi dăunăapartenenţă. pompieri. Demonstrează cunoaşterea regulilor de siguranţă în jocul simbolic. „campanii” pentru evitarea pericolelor.. a sănătăţii şi igienei personale A. Demonstrează înţelegerea lor pe care le presupun. jocul cu • Folosiţi nume sau simboluri specifice cu care să chibriturile etc. 133. Demonstrează înţelegetru a discuta despre regulile de prorea regulilor de siguranţă tecţie şi evitare a pericolelor. cipează consecinţele neres.). Identifică adulţii care • Realizaţi cu copiii afişe. a semnelor rutiere.

B. Aspect specific: Dezvoltarea expresivităţii emoţionale Standard 11: Copiii ar trebui să fie capabil să recunoască şi să exprime adecvat o varietate de emoţii .1. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să se perceapă în mod pozitiv. cu caracteristici specifice. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste încredere în adulţii cunoscuţi şi să interacţioneze cu aceştia.2.26 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. Standard 7.1. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B. să aprecieze şi să respecte asemănările şi deosebirile dintre oameni. Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste empatie faţă de celelalte persoane.2. B 1. să fie capabil să negocieze şi să participe la luarea deciziilor.1. B.3. Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să ceară ajutorul când are nevoie. Copilul ar trebui să fie capabil să îşi asume responsabilităţi. Standard 6.4.2. B 1.2. B. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să perceapă regulile şi efectele acestora. B 1. Aspect specific: Acceptarea şi respectarea diversităţii Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului emoţional Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi adapteze trăirile şi să-şi controleze pornirile impulsive. DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ B.3. ca persoană unică. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu copii de vârstă apropiată Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să interacţioneze pozitiv cu copii de vârstă apropiată.2. Copilul ar trebui să fie capabil să coopereze cu ceilalţi. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.2.

41). alte persoane din familie. apartenenţă şi astfel hrănind dorinţa de învăţare ale copilului. independenţa şi responsabilitatea personală. Calitatea acestor interacţiuni stimulează dezvoltarea socio-emoţională adecvată a copiilor. diversitatea oamenilor din multe puncte de vedere. În toate etapele vieţii. oamenii interacţionează unul cu celălalt. roluri sociale. Adaptarea la diversitate. Ambele dimensiuni se completează reciproc şi sunt interdependente. a percepţiei şi imaginii de sine a copilului: trăsături. p. preferinţe. DEZVOLTAREA SOCIALĂ Relaţiile sociale pozitive se formează atunci cînd copiii înţeleg semnificaţia diferitelor comportamente. Încă din primele clipe ale vieţii copiii stabilesc interacţiuni cu părinţii. securitate. capacitatea de a stabili şi a menţine relaţii de prietenie. Interacţiunile cu cei apropiaţi joacă un rol central în „sănătatea” socio-emoţională a copilului. copiii îşi construiesc cunoaşterea lumii prin interacţiune socială. motivaţii. explorare. de a-şi exprima sentimentele într-o manieră acceptată social. Relaţiile pe care le stabileşte copilul cu ceilalţi necesită siguranţă. învaţă să le exprime şi să le recunoască. Dezvoltarea socială şi emoţională reprezintă fundamentul relaţiilor şi interacţiunilor care dau semnificaţie experienţelor copiilor de acasă. receptivitate. Încetul cu încetul copiii dezvoltă abilităţi de cooperare. frică. de a şi le stăpîni. învaţă să ţină cont de dorinţele şi . Copilul învaţă să le simtă. Copiii sănătoşi în toate culturile dezvoltă ataşament faţă de adulţi importanţi pentru ei” (1. respectarea ei prin stabilirea de relaţii pozitive. cînd sunt capabili să se adapteze diferitelor contexte sociale şi sunt implicaţi în activităţi de grup. copilul exersează cooperarea. din comunitate. de a le controla. precum şi empatia reprezintă competenţe importante ale dezvoltării sociale. Prin interacţiunea cu copiii. precum şi capacitatea lor de a recunoaşte diferitele roluri sociale ale acestora. de la grădiniţă. Într-adevăr. oferind sentimentul de stabilitate. de ceilalţi. convingerea că poate face ceea ce îşi propune. capacităţi.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 27 „Oamenii sunt fiinţe sociale. de a conduce şi a fi conduşi. vină) constituie competenţe specifice domeniului emoţional. Încetul cu încetul copilul va ajunge să-şi răspundă la întrebarea „Cine sunt eu?”. cu alţi copii şi adulţi. A învăţa cum să fii în jurul celorlalţi este esenţial. mînie) la cele mai complexe (mîndrie. DEZVOLTAREA EMOŢIONALĂ Capacitatea copiilor de a-şi recunoaşte şi exprima propriile emoţii. ruşine. descoperire. Ea influenţează semnificativ succesul copiilor în viaţă şi la şcoală. sentimente care alimentează şi susţin dorinţa naturală a copiilor de cunoaştere. învaţă să respecte drepturile altor copii. Interacţiunile sociale reuşite fac posibilă dezvoltarea unei imagini de sine pozitivă şi a autocontrolului. dorinţe. Specificul acestui domeniu este dat de strînsa legătură care există între planul social şi cel emoţional. nevoi. Exprimarea şi înţelegerea propriilor emoţii şi a emoţiilor celorlalţi de la emoţiile primare (bucurie. contactul social cu ceilalţi copii este o sursă importantă pentru a observa diferenţele şi asemănările dintre oameni. nevoile celorlalţi. disponibilitate şi confort emoţional. de a lega prietenii. de negociere. Relaţiile sociale ale copilului cu adulţii vizează capacitatea copilului de a avea încredere şi a interacţiona cu uşurinţă cu aceştia. De asemenea. La fel de importantă în ecuaţia dezvoltării emoţionale este încrederea în sine. de a înţelege şi a răspunde emoţiilor altora reprezintă paşi importanţi în dezvoltarea emoţională a copilului. Locul central însă îl constituie dezvoltarea conceptului de sine.

• Încurajaţi copilul şi oferiţi modele de comportamente variate. Se ataşează de un adult. zenţa adulţilor cu care este obişnuit. etc. nete produse de adulţii cu care este obişnuit 136.. se desparte de adulţii cu care este obişnuit (fără a arăta foarte multă teamă. Practici de sprijin • Oferiţi copilului posibilitatea de a interacţiona cu alţi adulţi de încredere. Îşi exprimă nevoia de securitate în situaţii de disconfort (neplăcute) sau periculoase căutând adulţii în care are încredere. • Manifestaţi receptivitate la mesajele verbale şi non-verbale iniţiate de copil. gângureşte. Ştie numele fraţilor sau surorilor. el. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. 145. 143. – gesturi pentru a iniţia interacţiuni sociale (de ex. se prefac că citesc sau gătesc lângă adultul care face acest lucru). Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste încredere în adulţii cunoscuţi şi să interacţioneze cu aceştia. acţiuni cu adulţii care îl îngriîncurajaţi-l să imite gesturi şi sujesc. asiguraţirare prin plâns (când nu vede l că este în siguranţă. . îi citeşte. Ajutaţi-l pe adulţii cu care este obişnuit copil să îşi depăşească teama. care generează ambiguităţi (ei. zâmbiţi-i. Foloseşte mişcări corporale • Reacţionaţi la gesturile iniţiate de copil. Iniţiază şi menţine inter.• Comportaţi-vă afectuos şi calm cu copilul. vorbiţi-i. 142. Interacţionează pozitiv şi se joacă împreună cu adulţii. atinge uşor cu palma pentru a atrage atenţia. construieşte ceva pentru el. • Cereţi ajutor şi discutaţi cu copilul despre ce înseamnă a oferi şi primi ajutor (când apar situaţii relevante pentru acest subiect) Copilului îi place când adultul face diferite lucruri pentru plăcerea lui: îi umflă jucăriile pneumatice. 134. îmbrăţişaţi-l. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 139. de petrecere a timpului). în afara celor care îl îngrijesc. sau în prezenţa străinilor).). jucaţi-vă împreună. 144. • Folosiţi expresii şi comportamente pozitive atunci când vă despărţiţi de copil.28 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. ca în cazul copiilor mai mici) pentru a rămâne într-un mediu familiar. miliarizat prin expresii faciale şi gesturi (zâmbeşte. întinde mâinile pentru a fi luat în braţe). Cu sprijin. Arată preferinţa pentru unii • Vorbiţi-i şi cântaţi-i copilului frecvent. Manifestă teama de sepa. ea. Imită activităţile adulţilor (ajută la strângerea jucăriilor. care să evite reproducerea unor stereotipuri de gen (lectură. construieşte ceva pentru el. 141. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.• Adresaţi-vă copilului pe nume. mai ales atunci când îl hrădintre adulţii cu care este faniţi şi schimbaţi. 138. activităţi casnice. 140. Copilului îi place când adultul face diferite lucruri pentru plăcerea lui: îi umflă jucăriile pneumatice. La solicitare. dă din mâini) 137.1. • Manifestaţi empatie şi înţelegere faţă de reacţiile copilului. altul decât persoana care l-a îngrijit. oferă sprijin adulţilor.• Asiguraţi un mediu populat de persoane de încredere. îi citeşte. 135. • Adresaţi-vă copiilor pe nume şi descurajaţi folosirea excesivă a pronumelor personale. Copilul se linişteşte în pre.

să facă cul de joacă. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 146. 147. în alte medii sociale. oferiţi oportunităţi de a interacţiona respectuos cu adulţii. la grădiniţă. etc. vânzăto. de familie. îi uşurinţă şi interacţifac plăcere.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 29 B. parc.• Manifestaţi respect şi încredere faţă de rul de la magazinul copil. medicul şi pacientul. lalţi. care te care constituie premisele abilităţilor sociale. 150. care în viitor îl ştiu că le vor place .1. • Discutaţi şi cu băieţii mai mult despre întregul spectru de emoţii şi evitaţi exagerările în descurajarea emoţiilor negative. vecin. pectuos cu ceilalţi. • Demonstraţi că pentru realizarea unei sarcini. 149. adeseori este nevoie de contribuţia mai multor oameni. La teatru. educatoarea. Se desparte de • Ca educatori. La cumpărături. medic familie. 148. mediul grădiniţei şi iniţiaţi interacţiuni pornind de la lucruripersonalul grădinile care îl interesează.). Din când în când. indiferent de anumiţi adulţi („o iugenul lor. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste încredere în adulţii cunoscuţi şi să interacţioneze cu aceştia. Iniţiaţi conversaţii despre lucruri care îl interesează. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. întâmpinaţi copiii cu o atitudine caldă. Răspunde la for. Comentaţi cu copiii că fiecare contribuţie contează. te controlul emoţional şi utilizarea unor strategii de reglare mai sofisticate decât de la băieţi. etc. 152. jucaţi-vă de-a cumpărătorul şi pediatru sau medic vânzătorul. să nu aveţi aşteptări mai mari de la fete în ceea priveşbesc pe …”). Manifestaţi aceleaşi reacţii faţă de copii. deoarece băieţii vor deveni astfel mai puţin expresivi emoţional decât fetele. prietemembrii familiei cu noasă. Permiteţi copilului să aducă de acasă un obiect onează cu alţi adulţi care îi este drag pentru a-i asigura transferul afectiv către (de ex. Interacţionează • Oferiţi un model adecvat de comuadecvat cu adulţii nicare evitând întreruperea copilului (nu îi întrerupe). Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. de exemplu în jocurile La doctor. În grădiniţă sau educatoarea. despre activităţile zilnice şi evenimente semnificative pe care le-a trăit. • Facilitaţi copilului punerea în practică a unor comportameniniţiază lucruri. repetaţi cu copilul formulele adecvate de politeţe. atunci când acesta vorbeşte. ţei). 151. Interacţionează • Facilitaţi interacţiunile cu adulţii în cu uşurinţă cu adulţi diverse contexte sociale şi încurajaţi familiari din comucomunicarea cu aceştia şi participarea nitate (părinţi. Exprimă verbal • Încurajaţi-l şi lăudaţi-l pentru comportamentul pozitiv în relaţia sentimente faţă de cu adulţii. 153. Ajută din proprie • Angajaţi copiii în sarcinile cotidiene şi cooperaţi cu aceştia (udainiţiativă adultul în tul florilor. să răspundă la întrebări. etc. • Încurajaţi exprimarea sentimentelor pozitive faţă de adulţi. discutaţi despre relaţiile cu ceidin cartier. Aplică formule de • Oferiţi exemple şi modelaţi comporpoliteţe în comunitamentul copilului interacţionând rescarea cu adulţii.îi vor ajuta să fie eficient în interacţiunile cu ceilalţi astfel încât vor bucura pe adulţi să atingă scopul stabilit.• Folosiţi formule de salut adecvate diferitelor momente ale mulele de salut folozilei şi situaţii sociale şi atrageţi atenţia asupra utilizării lor în site de adulţi. aranjarea mesei) evitând reproducerea stereotipurisarcini simple. lor de gen. cumpărături simple). . bula acţiuni (de exemplu să ceară infornici cunoscuţi la lomaţii.

30

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

B. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională
B 1. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.1. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să ceară ajutorul adultului când are nevoie.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

154. Indică prin sunete, mişcă- • Oferiţi cu promptitudine şi răbdare ri, plâns, faptul că are un disajutor şi atenţie copilului atunci când confort şi vrea atenţie sau acesta are nevoie. Faceţi distincţia înajutor. tre comportamentele sale ce reflectă o nevoie reală şi cele prin care doar vrea să atragă atenţia adultului. • Reacţionaţi constant şi ferm în legătu155. Anticipează/ testează ră cu comportamente şi obiecte interreacţii din partea celor care zise sau periculoase pentru copil. îl îngrijesc prin diverse comportamente (de exemplu • Facilitaţi identificarea de către copil a comportamentelor adecvate/ inadeccând vrea să ia un obiect vate prin reacţii verbale sau non-verinterzis şi se uită spre adult bale de aprobare, respectiv respingere să-i testeze reacţia). a unor comportamente. 156. Solicită verbal sau non verbal sprijin în realizarea unor acţiuni.

157. Cere ajutorul adultului atunci • Răspundeţi pozitiv la întrebările copicând întâmpină o dificultate (nu lului şi la cererea de ajutor, sprijiniţi-l poate deschide o cutie cu jucării, concret să depăşească dificultatea. nu poate asigura stabilitatea turnului de cuburi, etc.). 158. În timp ce se joacă cu alţi copii, • Urmăriţi cu atenţie activitatea copiludin când în când cere ajutorul lui, încurajaţi-l să continue şi lăudaţi-l adultului şi confirmare din parpentru ce a reuşit să facă; din când în tea acestuia. când asiguraţi-l că sunteţi acolo şi îl sprijiniţi dacă are nevoie.

159. Începe o activitate după ce • Plasaţi la dispoziţia copilului obiecte şi primeşte sugestii sau indicaţii jucării şi ajutaţi-l să înceapă o activitadin partea adultului (de ex să găte, stimulându-l cu întrebări, explicaţii. sească o piesă lipsă la o jucărie).

DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ

31

B. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională
B 1. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.1. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să ceară ajutorul adultului când are nevoie.
De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

160. Adresează frecvent în- • Răspundeţi direct, cu claritate şi răbdare întrebătrebări adulţilor pentru a rilor adresate de copil; încurajaţi-i să adreseze înobţine informaţii. trebări pentru a obţine informaţii. 161. Urmează indicaţiile • Clarificaţi limitele acceptabile ale comportaadulţilor în ceea ce primentului. veşte comportamentul adecvat în diverse situaţii.

162. Urmează instrucţiunile • Manifestaţi o atitudine pozitivă, evitaţi comsau se supune unei figuri portamente negative care vor fi preluate de de autoritate („Aşa a spus către copil. De exemplu, dacă educatoarea mama”, „dna educatoare este încruntată de fiecare dată când vorbeşte nu…”). cu un copil care are unele comportamente negative, copiii se vor comporta la fel, deoarece educatoarea reprezintă o autoritate pentru ei. 163. Semnalează adulţilor si- • Descrieţi şi discutaţi cu copilul diverse situaţii tuaţii problematice simple problematice simple ajutându-l să coreleze pentru a interveni (un coideea de pericol cu solicitarea ajutorului din pil s-a lovit sau are nevoie partea celorlalţi; comentaţi situaţii concrete de ajutor, se aud zgomote văzute la grădiniţă sau în parc, la televizor sau suspecte, arde mâncarea în filme. pe aragaz, etc.). 164. Apelează la adulţii care • Daţi copiilor posibilitatea de a-şi exprima neîl îngrijesc, pentru sprijin voia de a primi sprijin emoţional, ajutaţi-i să se emoţional. simtă confortabil când au această nevoie; prin comportament verbal şi non-verbal dovediţivă empatia şi disponibilitatea şi încurajaţi-i să se exprime.

165. Cere ajutor adulţilor cu- • Oferiţi sugestii copilului pentru a se noscuţi din comunitate (vedescurca singur/ă atunci când cere cin, bunicii prietenilor de ajutorul şi încurajaţi-i să rezolve projoacă etc.). blema. • Puneţi copiii în situaţia de a vedea că a cere şi a primi ajutor reprezintă comportamente sociale adecvate, nu expresia unei neputinţe. • Creaţi situaţii care să contrabalanseze faptul că fetele cer mai frecvent ajutorul decât băieţii, în virtutea stereotipului conform căruia „un băiat trebuie să se descurce singur”. 166. Alege momentul potrivit • Oferiţi copilului şansa de a observa şi pentru a aduce în atenţia participa la discuţiile adulţilor; discuaduljţilor anumite probletaţi despre ce înseamnă să nu vorbeşti me. în acelaşi timp cu ceilalţi, să îţi aştepţi rândul, să ai un ton potrivit. • Când un copil face o greşeală, discutaţi cu el/ea despre ce a învăţat din asta. •

167. Pune întrebări adultului • Ajutaţi-l pe copil să înveţe să întrebe înainte de a devia de la oradultul înainte de a devia de la reguli dinea stabilită şi de a încălşi situaţii rutiniere. ca regulile. • Arătaţi deschidere faţă de copil pentru ca acesta să se simtă confortabil să vină să vă ceară ajutorul.

32

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

B. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională
B 1. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.2. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu copii de vârstă apropiată Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să interacţioneze pozitiv cu copii de vârstă apropiată.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori
168. Zâmbeşte altor copii.

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

• Zâmbiţi-i des copilului. • Oferiţi copilului posibilitatea de a se afla în prezenţa altor copii. 169. Exprimă prin sunete, gesturi, • Răspundeţi pozitiv la sunetele, ţipetele, expresii faciale bucuria de a se gesturile copilului prin comportamente juca împreună cu alţi copii. verbale şi non-verbale.

170. Îşi exprimă interesul faţă de • Oferiţi copiilor posibilitatea de a se juca şi alţi copii urmărindu-i cu privirea interacţiona cu alţi copii (din familie, dar şi alţi copii din medii culturale diferite). şi imitându-le comportamentul (de ex. comportamentul fraţi- • • lor).

171. Se joacă lângă alt co- • Petreceţi timp cu copilul jucându-vă, pil. daţi-i posibilitatea să se afle în compania copiilor, indiferent de vârstă. 172. Imită comportamentul • Facilitaţi copilului contactul cu copii altui copil. din medii culturale diverse pentru a se familiariza cu co-vârstnici aparţinând unor medii sociale, culturale, lingvistice diferite. 173. Iniţiază interacţiuni so- • Puneţi la dispoziţia copilului jucării cu ciale cu co-vârstnici. care se pot juca 2 sau 3 copii deodată. 174. Se bucură de compa- • Creaţi oportunităţi de a se juca împreunia copiilor la joacă. nă copii din medii diverse, ceea ce facilitează dezvoltarea interacţiunilor care presupun interdependenţa pozitivă, schimburile culturale (în joc, copiii aud cuvinte din alte limbi). 175. Manifestă spontan • Asiguraţi copilului ocazia să se joace în mod regulat cu 1 sau 2 copii cu care preferinţa să se joace cu copiii pe care îi cunoaşeste deja familiarizat. te.

183. fie motivaţi să le repete şi pe viitor şi să le identifice singuri. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu copii de vârstă apropiată Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să interacţioneze pozitiv cu copii de vârstă apropiată. Se identifică drept • Daţi copiilor ocazia de a fi parte a diverselor prieten al unor coactivităţi de grup în contexte sociale diferite pii din diverse medii (la grădiniţă. Comentaţi şi sancţionaţi imediat comportamentele de intimidare sau excludere manifestate faţă de anumiţi copii. 182. 181. laţiile cu alţi copii şi încearcă să îl repare. 177. cerându-şi scu. 184. 178. puexprimă dorinţa de a se despărţi de adult pentru a se nând la dispoziţie resurse şi încurajări şi intervenind în caz de conflict. acasă/ la bloc.2. • Lăudaţi copiii când acceptă şi sugestiile celorlalţi copii şi se ajută reciproc. • Faceţi conversaţie cu copilul astfel încât să înveţe să asculte şi să vorbească cu alţii.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 33 B. etc. să mează sugestiile unui identifice mai multe variante de rezolvare a unei situaţii sau de continuare a unui joc. Se împrieteneşte şi menţi. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. Iniţiază o activitate îm. pentru a trăi sentimentul de încrecopil. diferite. prieten de joacă despre cum să se joace. în care fiecare copil are un rol şi copii apropiaţi ca vâro responsabilitate concretă. copii (joc în aer liber.• Ajutaţi-l pe copil să se alăture altui copil/copreună cu alt copil sau copii care se joacă. dar şi ur. pii. a se identifica cu acele grupuri şi pentru a practica încrederea şi colaborarea în medii acasă/ la bloc. propunând alte soluţii. De cele mai multe ori îşi • Oferiţi asistenţă copiilor în timp ce se joacă împreună cu alţi copii stând deoparte. Recunoaşte greşelile în reficultăţile într-un domeniu. Preferă să se joace îm. Propune.• Asiguraţi copilului ocazia de a se întâlni cu ne prietenia cu cel puţin un prietenii. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. Interacţionează din • Oferiţi copiilor posibilitatea de a se juca în proprie iniţiativă cu grupuri mici. 179. încurajaţi şi lăudaţi comaltor copii (îl ajută pe portamentele prin care copiii se ajută unii pe alt copil să găsească o alţii. • . la bunici) pentru apropiate (la grădiniţă.• Oferiţi variate oportunităţi de joacă pentru preună cu alţi copii.). joc dramatic. stă în diferite contexte. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 176. jucărie rătăcită. dere unul în celălalt şi pentru a se simţi mai puţin vulnerabili atunci când îşi exprimă di180. Cere şi oferă ajutor • Monitorizaţi zilnic. la bunici). să îşi • Numiţi în mod regulat comportamentele pozitive de întrajutorare astfel încât copiii să facă patul). juca împreună cu alţi copii. lecţii de dans sau de arte marţiale. activităţi artistice.• ze.• Încurajaţi copilul să îşi exprime părerea.

189. dacă nivelul de dezvoltare a abilităţilor este diferit).). unei alte persoane). Se observă în oglindă. Puneţi la dispoziţia copilului cărţi şi fotografii. Aspect specific: Acceptarea şi respectarea diversităţii Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască. Interacţionează cu per. Discutaţi cu copil despre deosebiri şi asemănările pe care le-a remarcat. medii sociale prin cărţi. pentru a percepe propria imagine. care nu se sparg. Indicatori Practici de sprijin 186. priile caracteristici identitare. copii sau adulţi din anturaj (pune întrebări simple interacţiuni cu oameni din medii difeUnde este X?). Utilizaţi cuvinte şi semne cu care copilul este familiarizat. limbii vorbite. atinge pielea sau părul criu diverse părţi ale corpului (nas. Y. Se interesează de alţi • Familiarizaţi copilul cu persoane. rite. Practici de sprijin • Plasaţi în casă oglinzi în care copilul să se poată vedea şi apropiaţi-l de oglindă. Îşi concentrează atenţia • Daţi copilului posibilitatea de a intra în asupra celorlalţi. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. 188. etc. creşă). 187. experienţe. dar şi cu alte culturi. Remarcă diferenţe de gen • Încurajaţi copilul să-şi perceapă proîntre el/ ea şi ceilalţi. X. 190.• Daţi copilului posibilitatea să se joace tor copii diferiţi din punct cu copii din medii diferite în contexte de vedere al genului.34 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. • . Observă/ percepe tră. mama. obraz. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 185.• Facilitaţi şi ghidaţi activitatea perceptivă a copilului. sau cu cerinţe asistenţă pentru facilitarea interacţiueducaţionale speciale. dacă se vorbesc limbi diferite. limvariate (parc. pentru a-l familiariza pe copil cu propria cultură. soane diferite din punct de vedere al genului. • Puneţi la dispoziţia copiilor resurse pentru jocul dramatic care să reflecte diversitatea.3. 191. • Familiarizaţi-vă şi practicaţi în creşă (grădiniţă) metode de îngrijire a copilului specifice familiei şi grupului din care face parte. Îndrumaţi-l cu întrebări „cine este acolo?” şi spuneţi numele. nilor (în cazul diferenţei de vârstă. familie. oferind bii vorbite. contact cu alte persoane în afara celor care îl îngrijesc. să aprecieze şi să respecte asemănările şi deosebirile dintre oameni. păr. cântece. Puneţi la dispoziţia copilului oglinzi mici.• Participaţi la întruniri de familie şi la evenimente culturale din comunitate. Se joacă în prezenţa al. vârstei. încurajări verbale şi gesturi. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. Folosiţi cuvinte care dessăturile fizice ale celorlalţi (ex.

bite.. unde lucrează părinţii. mediu cultural şi lingvistic. sărbători.). aspect exterior. nu aibă valoare evaluativă. în diverse contexte sociale. Demonstrează • Stimulaţi jocul copilului. 194. etc. profesie.) . la spital. dansuri. Numeşte şi acceptă diferenţe şi similarităţi în ceea ce priveşte mâncăruri sau jocuri preferate de el/ea şi alţi copii. sărbători) şi organizaţi cu copiii activităţi în care să le valorificaţi. limbii vorbite sau CES. 193. la Poliţie.). într-o lumină pozitivă. când copilul spune „Eu sunt mai înalt/ă decât Y”.• Puneţi la dispoziţia copilului obiecte şi imagini care reflectă diversitatea culturală. bită. la coafor. etc. Ajutaţi-l ce priveşte cusă interpreteze aceste deosebiri astfel încât să loarea părului.) ne după diferite criterii (gen.• Facilitaţi jocul între copii diferiţi din punct de vedere al genului. limbii vorcând vedeţi că aleg aceste activităţi. le diferite ale celorlalţi copii în diverse domenii • Organizaţi activităţi care atrag întregului grup atenţia asupra diferenţei şi capacităţii într-un mod (X cântă bine la pian. este angajată la. 195. gen. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 192. • Oferiţi copilului posibilitatea de a se familiariza cu o persoană din perspectiva mai multor roluri. puteţi adăuga „Tu eşti mai înalt/ă decât Y pentru că eşti mai mare cu 1 an”. jucărie. 199. Recunoaşte abilităţi. dar şi limba de predare pentru a numi acţiuni şi obiecte din mediu. să aprecieze şi să respecte asemănările şi deosebirile dintre oameni. de exemplu arătând copiii cu dizabilităţi aleargă repede…). pretindeţi că sunteţi anumite personaje. 197. de exemplu vizita la bibliotecă. • Folosiţi etichete în mai multe limbi. Se joacă îm. Formulează • Citiţi împreună cu copilul cărţi şi analizaţi imagini care prezintă oameni din culturi diferite şi întrebări despre cu caracteristici fizice sau abilităţi diferite. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. • Încurajaţi copiii să folosească limba maternă. muzică. facilitaţi asumarea de drumarea adulsarcini realiste de către fiecare copil şi oferiţi ţilor.. Îndrumaţi-l să raţii cu cei din perceapă deosebirile şi asemănările dintre oaanturaj în ceea meni pornind de la propria persoană. cântece care reflectă această diversitate.• Daţi-i copilului ocazia de a-şi descrie propriile caracteristici fizice şi culturale. de exemplu atunci înălţimea. etc. deosebiri dintre persoaetc. 200. prece.3. Realizaţi vizite la diverse instituţii pentru a se familiariza atât cu diverse profesii. etnia.• Comentaţi împreună cu copiii caracteristici fizice şi preferinţe ca aspecte ale identităţii. caracteristicile fizice ale celorlalţi • Discutaţi despre personaje. casete cu cânteversităţii. Face compa.despre familia. etichete cu cuvinte scrise în tinzând că este diverse limbi) pe care copiii le pot folosi în joc. 196. vârstă. valorizând bilingvismul. este fiica bunicii lui. preună cu copii diferiţi din punct • Încurajaţi copiii să se implice în activităţi considerate în mod tradiţional specifice genului de vedere al geopus şi oferiţi copiilor feedback pozitiv imediat nului. Observă că aceeaşi persoană poate avea mai multe roluri sociale (mama este mama lui. Remarcă faptul că alţi copii folosesc cuvinte diferite pentru acelaşi obiect (de ex. . Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. eroi. • Cultivaţi respectul pentru diversitatea lingvistică şi interveniţi ferm atunci când apar comportamente prejudiciatoare pentru copii (de exemplu când în mod intenţionat nu este pronunţat corect un nume) • Puneţi la dispoziţia copiilor cărţi în mai multe limbi. 198. etc. Aspect specific: Acceptarea şi respectarea diversităţii Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască. limba vor. jocuri. vârstă. obiecte de artă.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 35 B.. mamă. cultura. Identifică asemănări şi • Organizaţi activităţi în care copiii să se familiarizeze cu varietatea criteriilor (meserii. • Invitaţi membrii familiei să împărtăşească din tradiţiile specifice (mâncare. asistenţă (când sunt dificultăţi de comunicare într-o limbă sau când copilul cu CES are nevoie de sprijin). Y pozitiv. etc. etniei sau cu CES. pentru apă. etc. la fabrica de conserve. Asiguraţi în mediu obiecte prin joc simbolic care să reflecte diversitatea şi care să stimuleze înţelegerea diînvăţarea interculturală (obiecte.• Daţi o sarcină comună pentru a stimula interdependenţa pozitivă. altcineva. etc. cât şi cu varietatea rolurilor specifice membrilor familiilor copiilor. sub în.

respectaţi cu consecvenţă regulile comportament negativ pe care le-aţi comunicat şi stabilit cu copiii. cât şi de caracteristicile culturale ale familiei.36 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să perceapă regulile şi efectele acestora. 204. 202. „înainte să ieşim în la masă etc. Urmează reguli şi rutine • Stabiliţi şi respectaţi rutine lesimple legate de hrană. „ieşim afară doar după ce am adunat jucăriile”. Asociază anumite com. ridică mâinile anticipând să fie luat din pătuţ şi hrănit).• Stabiliţi rutine şi reguli care să fie respectate în mod reguză reguli simple. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. de exemplu atrage reacţii negative din partea adulţilor. • Lăudaţi copilul pentru respectarea acestor rutine şi reguli. dacă vreau să mă dau pe tobogan trebuie să stau la rând. să nu la dispoziţie cutii şi spaţii de depozitare.• Prin observare directă şi prin formulare verbală. În acelaşi timp. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 201. Dacă nu stau la rând. Anticipează conse. dar ţinând cont şi echilibrând în mod flexibil nevoile i se reaminteşte şi cu individuale ale copilului. 203. strice construcţiile altor • Repetaţi reguli simple: „Acum mâncăm. strângem jucăriile”. Recunoaşte că un • Echilibraţi limitele comportamentului cu o serie de alternative. ţinând cont atât de particularităţile individuale ale copilului. puneţi-i pe copii în situaţia de a învăţa că fiecare context social cinţele nerespectării regulilor. ne lovim). curte. comportamentul căm trebuie să ne spălăm pe mâini.”. înainte să mâncopii. dar şi consecvencu propriile comportamente (se aşteaptă să ţă în respectarea rutinei specifice. Anticipează şi urmea. adoarmă când este pus în pătuţ. supraveghere (să pună • Obişnuiţi-l pe copil să îşi ţină jucăriile în ordine. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. dacă lat. are anumite reguli (ex.• Manifestaţi în mod constant disponibilitate şi sensibilitate portamente ale adulţilor faţă de copil. igienă şi somn. gate de programul de hrană. puneţi-le jucăriile la loc.). somn.4. 205. .

DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 37 B. • Invitaţi-l pe copil să povestească ce i s-a întâmplat în familie sau acasă din perspectiva relaţiei dintre reguli şi consecinţele lor în viaţa socială. • Daţi copiilor posibilitatea de a se juca în grupuri de diverse mărimi. Participă la activităţi în grupuri mici sau mai mari. Practici de sprijin • Faceţi împreună cu copiii planuri zilnice. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 210 Se joacă sau lucrează fără să îi deranjeze pe ceilalţi. fie că nu au fost suficient stimulaţi. copii cărora le este frică să interacţioneze cu ceilalţi. . 209. necooperativ.).). • Ajutaţi-i astfel pe copii să anticipeze consecinţele anumitor acţiuni. Explică celorlalţi reguli simple din familie sau de la grădiniţă. copiilor ce aparţin unui grup etnic diferit de cel al majorităţii. Îşi exprimă dezacordul faţă de comportamente incorecte („nu este corect”. După câteva zile veţi observa că unii copii vă atrag atenţia să notaţi gesturile frumoase. etc. • Identificaţi şi sprijiniţi suplimentar copiii introverţi. identificând elementele de noutate faţă de rutina obişnuită. puneţi la dispoziţia copiilor un ceas şi. împreună cu copiii. puteţi alege un responsabil cu timpul. dar similare. oferindu-le exersa şi înţelege rocostume. 214.• Afişaţi în mediu elemente spemează în programul cifice programului zilnic şi rezilnic. pozitive apreciate la copil. 212. • Daţi copilului posibilitatea să interacţioneze cu copii şi adulţi în contexte cât mai diverse. motor. uneori ca şi conducător. 213. • Motivaţi-i pe copii cu comentarii de genul „Înainte de a merge la masă am să vă citesc faptele bune pe care le-aţi făcut azi”. Îşi adaptează comportamentul în funcţie de regulile diferitelor situaţii (de ex. Aplică independent regulile în situaţii noi. Acordaţi atenţie specială integrării în joc a copiilor marginalizaţi: se comportă agresiv. Obişnuiţi-i pe copii să identifice şi să aprecieze aceste comportamente. Recunoaşte com. angajeze în jocuri. vorbeşte în şoaptă la bibliotecă. • Exersaţi prin jocuri şi dramatizări regulile de conduită. • Sprijiniţi copiii în realizarea legăturilor între acţiuni şi emoţii prin întrebări şi interpretarea emoţiilor care se află la baza comportamentelor. Anticipează ce ur. Foloseşte jocul • Daţi copiilor posibilitatea să se pentru a explora. la spital. 211. anxioşi. Urmează reguli • Reamintiţi copiilor regulile şi rusimple fără a i se mai tinele. într-o manieră program clar şi ressintetică şi accesibilă. de teme. • Pentru respectarea rândului. jucării. pectat. dacă există un gulilor de urmat. Respectă reguli simple de participare în activităţi şi joc. încurajaţi-i să se exprime atunci când se simt nedreptăţiţi sau frustraţi. copii cu dizabilităţi (de ordin fizic. etc. 216. 206. celor ce prezintă imaturitate în dezvoltarea fizică. alteori ca şi executant. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. „aşteaptă-ţi rândul”). Valorificaţi în mod flexibil diferenţele culturale derivate din valorizarea diferită a relaţiei dintre autonomie şi supunere sau regula de a aştepta să-i vină rândul sau să nu vorbim toţi deodată. afişaţi-le pe pereţi într-o reaminti (să nu trânformulă grafică accesibilă. au un comportament timid. 215. limbaj. • Comunicaţi cu claritate regulile şi comportamentele aşteptate. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. 208. nominalizând autorii. • Organizaţi vizite la muzeu cu copiii. tească jucăriile). deficit de atenţie şi hiperactivitate. timp.4. 207. înfăţişare mai puţin plăcută sau mod de îmbrăcăminte precar.• Faceţi liste (pe înţelesul copiilor) portamentul pozitiv sau desenaţi comportamente al altor copii. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să perceapă regulile şi efectele acestora. nu li s-a oferit oportunitatea de a-şi exersa abilităţile sociale sau au trăit într-un mediu mai autoritar. • Daţi copiilor posibilitatea ca pentru unele activităţi libere copiii să se înscrie singuri pe o tăbliţă desenând un simbol. sugestii lurile sociale. la muzeu. modelându-le prin propriul exemplu comportamentul dorit. fapt ce contribuie la rezolvarea eficientă a problemelor şi la dezvoltarea empatiei acestora.

Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.4. de a realiza anumite lucruri. de ex. pare când un copil ne dă şi nouă mingea! Ne jucăm frumos împreună! Şi noi putem da altor copiii jucăriile noastre! . comportamentelor pro-sociale. Vorbeşte cu alt co.• Daţi copiilor suficient timp pentru a discuta şi negocia înapil pentru a rezolva un inte de a interveni atunci când apare un conflict. la locul de joacă ori la grădiniţă). „Jocul meu preferat”. • Realizaţi convorbiri pe teme „Mâncarea mea preferată”. Ce bine ne adultului.• Creaţi oportunităţi şi încurajaţi copilul să îşi exprime intenţia rinţe şi intenţii simple. să negocieze şi să participe la luarea deciziilor.• Creaţi oportunităţi pentru ca ţiile adulţilor pentru a împărţirea jucăriilor să reprenegocia disputele prizinte primul pas în învăţarea vind jucăriile. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 6: . etc.38 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. cu ajutorul importanţa rezolvării pozitive a conflictelor. Explicaţi conflict. Modelaţi prin propriul exemplu acest comportament. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 217. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. Menţionează prefe.Copilul ar trebui să fie capabil să îşi asume responsabilităţi. pentru a o face cunoscută şi celorlalţi. 218. 219. Acceptă interven. Valorificaţi faptul că apare cu cea mai mare frecvenţă (în familie. dacă sunt mai mulţi fraţi.

• Invitaţi acasă sau la un loc de joacă cel mult unul sau doi copii cu care copilul să exerseze abilităţile sociale 222. o să ajungă fiecare la calculator. de exemplu Ce vrei să facem azi? adulţilor.Copilul ar trebui să fie capabil să îşi asume responsabilităţi. fie individuale. filme. eventual distructive ale • Valorificaţi situaţii cotidiene pentru a demonstra acţiunilor sale. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 220. negocia şi a dobândi sentimentul de control. nu este pregătit. • Arătaţi copilului imagini cu situaţii sociale şi discutaţi împreună cum poate fi rezolvată o sarcină. cărţi) . Utilizează diverse • Construiţi situaţii sociale în care copiii să se simtă confortabil (unii copii se simt instrategii pentru a parcomodaţi de situaţii sociale în care sunt ticipa la un joc (târgumulţi copii). să negocieze şi să participe la luarea deciziilor. Ia decizii simple cu mini. etc. Foloseşte multiple stra. se va simţi speriat şi copleşit de această situaţie şi există riscul să refuze pe viitor implicarea în activitate. atunci când alţi copii nu vor să împartă jucării cu el. 225. 228. 229.”. schimb).• Documentaţi-vă în legătură cu modul în care se rezolvă disputele în familia şi în turile sale şi motivele comunitatea din care vine copilul.s pasta de lipit după ce termin eu de lipit două • hârtii”). inventaţi cu ajutorul păpuşilor situaţii în care copii rezolvarea unei personajele rezolvă conflictele în mod probleme.• Oferiţi copilului sugestii pentru rezolvarea problemelor. pentru a conştientiza mai bine consecinţele negative ale acestui comportament. Participă la luarea • Prezentaţi copiilor mai multe alternative. folosirea de costume speapărute în interacţiunea cifice diverselor comunităţi etnice. poezii. copiilor modele de remediere. 224. Încurajaţi tentativele de rezolvare a conflictelor. adultului. cu ajutorul constructiv. cerându-le părerea Ce credeţi că ar trebui să facem ca să rezolvăm această problemă?. cere ajui da încredere în forţele proprii. sau Ce mâncare pregătim? 221. propunând modele de examinare a oportunităţilor adultului (mâncare. Dacă el torul unui adult). apoi cere ajutorul adul• Oferiţi îndrumare copiilor exersând în mod repetat tului). îmbrăcăminte. 231. Acceptă responsabilită. Încearcă să repare sau • În situaţiile când au comis o greşeală. să evite blamările conflictelor (întâi vorbeşşi etichetările. cu ajutorul • Discutaţi cu copilul despre activităţi comune. Negociază cu alţi • Citiţi copiilor poveşti şi povestiri. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 6: . Explicitează drep.) cu copiii. ială. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. Evită situaţiile care duc • Discutaţi cu copiii alternativele pentru diverse la conflict. ca pas important în a-i învăţa pe copii să vorbească despre tegii pentru rezolvarea comportament şi nu persoană. 227. construcţii. Ţine cont de dorinţele şi • Facilitaţi exprimarea emoţiilor trăite de copil nevoile altor copii. Caută soluţii pentru • Facilitaţi realizarea de activităţi care să permită copiilor să negocieze rezolvarea conflictelor (joc rezolvarea problemelor dramatic. Aplică strategii sim. jucării. de exemplu „dacă ne jucăm ple pentru a rezolva pe rând.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 39 B. 223.• Daţi copiilor posibilitatea ca pentru unele activiţi şi le respectă. răspunsuri adecvate pentru rezolvarea conflictelor. mă supervizare din partea • Susţineţi copii să facă o alegere.• Acordaţi copiilor ocazii de a face o alegere. fie de • Cereţi copilului să rezolve singur sarcini în care ştiţi că va avea succes. 226. pentru agrup (de ex. situaţii.• Daţi copiilor ocazia să descrie faptele. • Oferiţi-i sprijinul când cere. • Daţi copiilor suficient timp pentru a discuta. 230. familiarizaţi copiii cu modele de conduită comentând să corecteze consecinţele exemple din poveşti. deciziilor. celorlalţi în negocierea conflictelor („îţi dau • Acordaţi atenţie şi sprijin suplimentar copiilor care au dificultăţi de vorbire. tăţi libere să se înscrie singuri pe panoul responsabilităţilor. te.4. adecvat problemele. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. fără a-l implica pe adult.

teracţioneze şi să se joace alături de alţi copii. exemplu. 236. cu ajutorul adultujucaţi cu copilul.4. manifestat. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. • Oferiţi sprijin pentru împărţirea jucăriilor. În ce înseamnă să îi vină timp ce desenaţi. adulţi). Îşi exprimă bucuria de a fi în • Manifestaţi în mod constant resprezenţa altor copii sau adulţi pect faţă de ceilalţi copii şi adulţi din anturaj. atunci când vă copii. cării cu care se pot juca în acelaşi timp 2 sau 3 copii. . Manifestă cooperare cu • Apreciaţi verbal şi non-verbal inadultul în acţiuni de rutină (de tenţia copilului de cooperare. şi mie creionul galben. din anturajul copiilor. rugaţi-l pe copil să vă dea creiorândul. 233. întinde mâinile sau picioarele ca să ajute adultul). te rog. • Modelaţi comportamentul copiilor realizând o activitate împreună cu copiii (de exemplu. des237. Indicatori Practici de sprijin 234. Începe să împartă şi • Demonstraţi prin propriul comportament ce însă înapoieze jucării altor seamnă să cooperezi cu celălalt. Începe să recunoască enatul) şi aduceţi doar o singură cutie de culori. Puteţi întreba: „Te mai joci cu jucăria X? Poate acum să o ia Y? Vrei să o mai păstrezi?”. nul cu care desenează şi lăudaţi-l pentru gestul său (ex.• Oferiţi copilului posibilitatea de a fi în compania tru compania altora (coaltor persoane şi lăudaţi-l pentru entuziasmul pii. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. • Jucaţi-vă în mod regulat cu copilul pentru a exersa ce înseamnă să îţi aştepţi rândul şi să fie rândul tău. • Oferiţi exemple de cooperare cu ceilalţi în activităţile cotidiene (de exemplu în pregătirea mesei şi în alte activităţi casnice). 235. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să coopereze cu ceilalţi. Arată entuziasm pen.40 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 232. Mulţumesc! Uite ce desen frumos facem împreună!). Dă-mi. Începe să se joace în paralel • Daţi copilului posibilitatea să incu alţi copii. puneţi la dispoziţia copilului jului.

Caută compa. • Facilitaţi aplicarea strategiei de a se implica într-un joc paralel şi de a contribui ulterior cu ceva semnificativ la desfăşurarea acestuia. iar accentul să fie pus nu pe peractivităţi care formanţă ci pe implicare în sarcină şi progres. 240. etc. folosiţi jocuri cu marionete pentru a demonstra cu ajutorul personaunui grup de jelor ce înseamnă să împarţi cu ceilalţi. 239. în timp ce jocul pil. Oferă volun.4. Se alătură • Citiţi cărţi. în grup stimulează cooperarea şi competiţia fetelor. cel care are grijă de plante. 243.• Facilitaţi şi întăriţi alcătuirea grupurilor mixte de joc. Supravegheaţi grupul de joc şi interveniţi atunci când fetele sunt mai puţin implicate în joc din cauza băieţilor care domină. Se confor. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. că. . chelnerul. Gruparea copiilor în funcţie de gen are drept consecinţe întărirea unor comportamente tradiţionale de gen. Responsabilizaţi copiii în tar ajutorul. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să coopereze cu ceilalţi.• Lăudaţi copilul când manifestă interesul de a se juca împreună cu alţi copii.. responsateresele sale cu bilul cu timpul. ).DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 41 B. casă/grupă oferindu-le sarcini care contrazic stereotipurile de gen (ex. cel care duce gunoiul. În acelaşi timp supravegheaţi grupul de joc şi interveniţi atunci când fetele sunt mai puţin implicate în joc din cauza băieţilor care domină. Corelează • Inventaţi la grupă în mod regulat roluri pentru toţi copiii. 241. • Întăriţi alcătuirea grupurilor mixte de joc. dată fiind tendinţa ca fetemează deciziilor le şi băieţii să se grupeze în activităţi în de grup. să copii care se joaîţi aştepţi rândul şi să cooperezi. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 238. deoarece fetele şi băieţii se grupează în activităţi în funcţie de gen. cereri este diferit de a te supune unei comenzi. ale altor copii • Ajutaţi-i pe copii să înţeleagă faptul că a coopera răspunzând unei din grup. facilităţi. 244. poştaş. băieţii să ajute la gătit). despre continuarea jocului. Stimulaţi jocul în implică mai grup al fetelor şi jocul în diade al băieţilor deoarece jocul în diade mult de un costimulează abilităţile de comunicare ale băieţilor. 242. Inventează • Structuraţi activitatea de la grupă pe centre de interes şi încurajaţi interacţiuni între fete şi băieţi. Face schimb • Oferiţi copiilor oportunităţi pentru a îmde obiecte în părţi materiale şi de a-şi spune părerea joc.• Lăudaţi-i pe copii pentru ajutorul oferit. nia altor copii cu care să se joace. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. roluri care îi ajută să înţeleagă complementaritatea responsabilităţilor şi acţiunile şi inideea de convieţuire (de ex. funcţie de gen.

Urmăreşte cu privi. • Dovediţi respect pentru varietatea manifestărilor emoţionale în grupuri culturale diferite. Remarcă dacă cei. să fie atenţi la cei din jurul lor. încurajaţi copiii sau veseli. • Încurajaţi copilul să îşi recunoască emoţiile. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1.4. Demonstrează con. jocurilor cu emoţionale diferite păpuşi care reflectă culturi diferite. 246. prin jocul de rol (de • Construiţi situaţii imaginare sau descrieţi situaţii în ex. conjoară. animale. alină păpuşa care care copilul să identifice propriile emoţii şi emoţiile plânge). modelaţi prin propria expresivitate emoţională comportamentul copiilor. Indicatori Practici de sprijin 247. afişelor. adulţi.• Folosiţi în conversaţiile cu copiii cuvinte care deslalţi copii sunt trişti criu emoţii (vesel. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. Reacţionează când o • Puneţi la dispoziţia copilului oglinzi care fiinţă manifestă bucunu se sparg şi ocazii pentru a vedea feţe şi rie sau suferinţă. furios). • Modelaţi prin propriul exemplu comportamentul empatic faţă de copii. manifestări emoţionale diverse. 248. oglinzilor.42 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B.• Oferiţi copilului o varietate de medii sigurea fiinţele care îl înre pe care să le observe/exploreze. supărat. . Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 8: : Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste empatie faţă de celelalte persoane. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 245. altor persoane în diverse contexte.• Oferiţi oportunităţi pentru a identifica emoţiile prin ştientizarea stărilor folosirea imaginilor..

explicând efectele anumitor comportamente asupra mediului natural şi social. etc. de rul adulţilor. deoarece când copiii sunt unei probleme. renţele dintre diverse culturi. adresându-i întrebări de genul: „Cum crezi că se simte acum X?”. control şi încredere în mediu. ţinând cont de difenu se simt bine. arăcelorlalţi copii. Daţi umane asupra mediexemplu copiilor dovedind grijă faţă de mediu şi ului natural şi social. discutaţi despre economiimpactului activităţii sirea resurselor şi despre consum echilibrat. că şi discute despre trăirile emoţionale • Încurajaţi copiii să deseneze figura unui prieten când se simţea vesel.) 252. Numiţi şi discutaţi despre emoţii şi trăiri: „Eşti trist/ă pentru că…” 250. 255. taţi empatie faţă de ambii copii. ceea ce creşte probabilitatea ca aceştia să ia în considerare şi să răspundă la emoţiile celorlalţi. de exemplu sonaje din po„Îţi mai aminteşti ce a făcut ariciul atunci când a veşti (ţin cu fata fost necăjit de iepuraş?”. Exprimă sen.• Discutaţi de ce un personaj a reacţionat într-un liei sau prietenii care anumit mod într-o poveste. 254. urmărirea rinţa fizică sau unor desene animate sau filme. cu ajutodezvoltă sentimentele de securitate ale copiilor. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 8: : Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste empatie faţă de celelalte persoane. reamintiţi copiilor cum s-au comţii faţă de perportat personajele în acea situaţie. 253. Demonstrează în. Alină copiii • Demonstraţi expresivitatea pozitivă în comportade vârstă apromentul cotidian în familie sau la grădiniţă. „biata capră”. Alină membrii fami. Arată empa.• Folosiţi poveşti în care personajele trec prin situtimente şi emoaţii neplăcute.• Construiţi situaţii speciale şi valorificaţi situaţiile ze co-vârstnici. ideile şi actie faţă de sufeţiunile celorlalţi prin citirea unor cărţi. Ştie când să ofere • Oferiţi explicaţii simple referitoare la comportaajutor în rezolvarea mentul celorlalţi copii. Asemenea sentimente reduc preocuparea sau îngrijorarea copiilor. emoţională a • Atunci când apare un conflict între doi copii. 256. Vorbeşte despre • Creaţi oportunităţi pentru copii să îşi împărtăşeasemoţiile celorlalţi.4.• Încurajaţi copiii să înţeleagă emoţiile. . „săracul cocoş”. aceasta piată. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 249. apărute spontan în activitatea copiilor pentru dezvoltarea abilităţii de a fi interesat şi de a înţelege emoţiile celorlalţi (folosind gesturi şi cuvinte). fără capabili să recunoască indicii verbali şi fizici ai să acţioneze în locul emoţiilor celorlalţi. trist sau singur.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 43 B. compasiunea faţă de ceilalţi. • Sprijiniţi copiii pentru a recunoaşte emoţiile celorlalţi şi încurajaţi-i să încerce să înţeleagă ceea ce simte un alt copil.• Prezentaţi imagini cu oameni locuind în zone săceputul înţelegerii race şi bogate ale lumii. Se oferă să console. 251. moşului. ei îşi pot dezvolta empatia şi celuilalt.

• Abţineţi-vă de la replici critice (”Nu te …!”).44 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. Demonstrează propriul „Eu” gur. 265. nează.• Fiţi conştienţi de această etapă firească de dezte („al meu”). Reacţionează prin su. îl trage de sau un cuvânt îl vor face să se simmînă etc.) tă important. sunt murdar/ă. pundeţi tuturor nevoilor lui pentru dezvoltarea ataşamentului. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să se perceapă în mod pozitiv. lua: sunt frumos/ă. răscorp. dar ajutaţi-l pe copil să înceapă treptat să împartă obiectele cu alţii. când îi pilului face ceva bine. 258. exprimaţispune/arată adultului vă aprecierea. Se joacă singur/ă. 264. 260. „băieţii sunt puternici”. de a se simţi important şi responsabil. Îşi recunoaşte propriile obiec. îşi găseşte • Daţi copilului ocazia să se joace singur pe pede lucru perioade scurte (10-15 rioade scurte. necesitate redirecţionând acţiunile copilului.• Facilitaţi copiilor preocuparea de a se autoevatografii sau oglindă.1. minute). înservat (poate exagera sau repecercaţi să răspundeţi cu interes şi adecvat. Indicatori Practici de sprijin 261. posibilităţi în raport cu mediul • Lăsaţi copilul să facă tot mai multe lucruri sin(ce poate. ca persoană unică. evigen: „Sunt fetiţă”. după ta o acţiune). stimulaţi-i dorinţa de a fi independent. aude numele. acordaţi-i timp pentru a-şi explora corpul.• Folosiţi numele copilului în timnete şi gesturi când îşi pul interacţiunilor.Testează limitele propriilor • Oferiţi copilului posibilităţi de a experimenta. oglinzi care nu se sparg pentru a se privi şi a se juca în faţa lor. Chiar şi un zâmbet „Stai aici!”. . 267. Devine conştient că este ob. etc. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 257. răspunzând„Nu” la cererile adultului sau insistând „Eu singur”. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. dar stabiliţi limite clare şi explicaţi-le. Îşi exprimă apartenenţa de • Cultivaţi copiilor imaginea de sine pozitivă.. 263. în medii sigure. 266. • Folosiţi numele persoanelor cu care interacţiodacă este întrebat/ă. Atrage atenţia asupra sa în fo. voltare. 259. Îşi explorează propriul • Îngrijiţi cu afecţiune copilul. tând stereotipurile de gen de tipul „fetiţele sunt drăguţe”. cu caracteristici specifice. Îşi spune numele şi vârsta. Când copra acţiunilor celorlalţi (de exemplu. ce nu poate face). Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. 268. Se recunoaşte în • Puneţi la dispoziţia copilului oglindă. Manifestă propriul • Faceţi-vă timp să interacţionaţi „Eu” prin controlul asuafectiv cu copilul şi să-i ghiciţi intenţiile de comunicare. 262. „Sunt băiat”.

deri de auto-dirijare în • Încurajaţi experimentarea într-un mediu securizat. ca persoană unică. a sta singur.• Adresaţi-vă copiilor pe nume şi cereţi-le să se adreseze unul lalţi informaţii despre altuia pe nume. folosiţi jocuri pentru a memora numele celorsine. 279. Invitaţi membri ai familiei în activităţile din grădiniţă. a faptelor bune pe care le fac. Indicatori Practici de sprijin • Facilitaţi descrierea vieţii în familie. Cunoaşte ziua. Îşi spune corect numele şi prenumele şi foloseşte corect pronumele (nu mai foloseşte persoana a III-a pentru a se referi la sine).DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 45 B. pe care îl folosiţi la clasă pentru a pregăti aniversările 275. • Construiţi oportunităţi pentru a vorbi despre sine şi despre ceilalţi. joc de masă). Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să se perceapă în mod pozitiv.• Oferiţi-i posibilităţi de a alege şi ente ale activităţilor ajutaţi-l să vadă implicaţiile alepe care doreşte să le gerii respective. bunici. Are o imagine po. poreuşeşte. Îi oferă satisfacţie • Apreciaţi succesele copiilor.). profesionale. valorificând diferenţele privind structura familiei (familie monoparentală. doar că fetele sunt învăţate să şi-o exprime. • Încurajaţi-i să povestească sau să deseneze propria familie. Se auto-identifică ca persoană care gândeşte („Eu cred”). „Locul meu preferat”. culturale. că • Organizaţi jocul „Să facem cunoştinţă” (copilul se prezintă.• Încurajaţi adresarea de complimente. lingvistice sau mediu de rezidenţă. număr de telesună la salvare sau la pompieri. Solicită linişte şi • Amenajaţi în casă şi în sala de clasă un colţ în care se poate respaţiu (preferă un loc trage când se simte obosit/ă. domenii de activitate. Implicaţi fetele în jocuri care dezvoltă nu numai abilităţile verbale (prin 277. de exemplu când se preface că născut.) curia şi fericirea. cu caracteristici specifice. discutaţi despre ce poate face fiecare din ei.Învăţaţi-i deopotrivă pe copii (fete cât şi băieţi) să îşi exprime bucerce etc. adăugător (să extindă activitatea . • Propuneţi copilului să-şi aleagă activităţi în grădiniţă. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. ci şi abilităţile cognitive şi motorii. fraţi) . luna.. trist/ă (puteţi pune perne pe jos. Dă dovadă de încreteme „Activitatea mea preferată”. la întâlnirile cu vecinii). caracteristici economice. lectură. reflectând la ce poate face mai bine şi ce preferă. telefonul. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori 269. Practici de sprijin • Daţi copilului ocazia de a se prezenta în situaţii diferite (la joacă. • Încurajaţi copilul să descrie acţiunile sale şi ale copiilor în general. 280. realizeze (desen. la medic. părinţi divorţaţi. 273. la grădiniţă. fon. îşi ştie calităvesteşte despre sine) ţile. Manifestă deprin. adresa. 270. în formare. etc. • Realizaţi împreună cu copiii calendarul zilelor de naştere. iar băieţii sunt învăţaţi să şi-o controleze. Descrie membrii familiei şi relaţiile de rudenie (părinţi. • Utilizaţi jocul dramatic pentru a conştientiza valoarea instruoraşul şi ţara în care s-a mentală a acestor informaţii. activităţi. Se implică cu uşurinjocul cu păpuşile). Convorbiri pe 276. . Dovediţi atenţie faţă de diferenţele de gen (s-a constat că fetele primesc mult mai frecvent laude şi aprecieri decât băieţii şi mai puţine penalizări din partea adulţilor). are corp şi simţuri („Mi-e frig/foame…”) 271. etc. trebuie să comunice numele.„Să vedem ce se întâmplă dacă mai…”) 274. cu referire şi la caracteristici lingvistice şi culturale diferite. Jocul dere în abilităţile sale meu preferat”. Împărtăşeşte celor. oferinţă în activităţi şi relaţii du-le oportunitatea de a se simţi competente în cât mai multe noi. nu se teme să în. • Notaţi numele copilului şi dataţi toate lucrările. deoarece se pare că ei simt fericirea în mod similar. 1. încredere că poate. 278. unde să se retragă poate asculta muzică la căşti). lalţi colegi din grupa de grădiniţă.• Consolidaţi imaginea pozitivă prin evidenţierea calităţilor cozitivă despre sine (are piilor. Face alegeri conşti. profaptul că adultul obvocându-i să mai încerce ceva servă reuşitele lui. 272. respectaţi nevoia de intimitate pentru a se odihni sau a copilului. îşi creează astfel de spaţii). discutaţi individual şi în grupuri mici despre preferinţele copiilor.

46 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B.• Organizaţi jocuri cu mişcare la semnale. Se relaxează când se • Asiguraţi confortul copilului stând aproasimte confortabil (când i pe de el şi comportându-vă conform rutise vorbeşte calm. asemenea discuţii contribuie la conştientizarea de către copil a diferitelor stări emoţionale pe care le experimentează. Caută sprijin emoţio. 285.). comportaţi-vă astfel încât copilul să simtă că sunteţi aproape de el are un disconfort sau doreşte ceva. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 281. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. . 283.). ţine o jucărie sau melodia de culcare. Indicatori Practici de sprijin 282.• Discutaţi probleme legate de emoţii. 2. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului emoţional Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi adapteze trăirile şi să-şi controleze pornirile impulsive. de ex. pled. l-a sesizat. etc. există asemenea probleme şi că le oferiţi sprijinul. ze pornirile/ impulsurile • încurajaţi copiii să-şi amâne realizarea do(spune „nu” obiectelor rinţelor pe un timp. 284. transnal când trăieşte emoţii miţând astfel copiilor ideea că acceptaţi că intense. Îşi găseşte singur/ă ali. pledul preferat. pe care i se interzice să le ia). etc. Încetează să semnaleze • Manifestaţi grijă şi preocupare pentru ne(prin sunete şi mişcări) că voile copilului.• Puneţi la dispoziţia copilului obiectele cu nare când este obosit/ă. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. Începe să-şi controle. este luat nei familiare. în braţe. după ce adultul atunci când schimbaţi elemente de mediu (de exemplu când plecaţi de acasă). jucărie. care este obişnuit şi care îl liniştesc (suzeta.

apoi faci …”. de a face faţă emoţiilor). Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. dar mică. pentru a modela copiilor căi ajutorul adultului pozitive de a răspunde celorlalţi şi evenimentelor din via(merge într-un loc ţa lor (părinţii care exprimă emoţii negative modelează liniştit. Se calmează cu • Exprimaţi emoţii pozitive. sine apariţia unor dificultăţi în relaţiile sociale. „Întâi faci…. 292. 287. manifeste frustrări • Oferiţi explicaţii referitoare la realizarea sarcinilor. altora. A nu vorbi despre emoţii negative poate induce este trist). a celor negative). 288. 1. Face referire la • Selectaţi situaţii din viaţa copiilor şi demonstraţi copiidorinţele şi gândulor că fiecare copil are dorinţele şi nevoile sale. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului emoţional Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi adapteze trăirile şi să-şi controleze pornirile impulsive. cât şi taţii să vorbească cu băieţii despre emoţii pozitive şi despre tristeţe. dar dacă nu îţi strângi toate jucăriile acum nu mai avem timp să mergem la zoo”). postură şi să interpreteze corelarea de context. Îşi modifică ex. 289.• Puneţi la dispoziţia copiilor un ceas. Rămâne calm • Construiţi situaţii în care copiii să recunoască când situaţia se valoarea socială a mesajului emoţional. rile celorlalţi când • Valorificaţi momentele potrivite în situaţiile cotidiene interpretează compentru a-i ajuta să ţină cont şi de dorinţele şi nevoile portamentul lor. . sau cere să i abordări ostile. se citească din car. • Folosiţi în mod repetat îndemnuri de tipul: „Acum aşteptăm …”. • Manifestaţi expresivitate emoţională pozitivă. fără să rea greşită a mesajului emoţional atrage după se certe. cu ajutorul adultului. îndrumaţi copiii în coordonarea acţiunilor pentru atingerea scopului. 294. să-i atenţioneze atunci când timpul pentru un anumit joc a expirat sau este rândul altui copil să se joace cu jucăria respectivă. care construieşte credinţele copiilor referitoare la cât de multe şi ce tipuri de expresii emoţionale sunt adecvate şi eficiente în interacţiunile sociale şi ce cunoştinţe pot eficientiza autoreglarea şi abilităţile sociale. acestora cu contextul. 295. „Facem rândul.• Discutaţi cu copiii comportamentul anumitor priile trăiri în mod personaje care ilustrează faptul că recunoaşteconstructiv. dar mai substancompensă. de a le atenua. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2.• Sugeraţi activităţi interesante pentru copii sau încornilor dificile fără să poraţi sarcina dificilă în ceva plăcut. modifică sau când • Daţi deopotrivă fetelor şi băieţilor posibilitatea nu reuşeşte să reade a-şi exersa controlul furiei (s-a constatat că lizeze ceva (îşi conmamele şi taţii acceptă mai bine exprimarea trolează furia). Îşi aşteaptă rân. ceea ce afectează capacitatea de reglare emoţională a acestora.• Creaţi situaţii în care copiii să recunoască emopresia şi comporţiile pe baza componentei non-verbale expretamentul în funcţie sia facială. o clepsidră care dul. furiei la băieţi decât la fete). Are răbdare • Creaţi în mod regulat situaţii în care să fie motivaţi să până i se oferă amâne o recompensă imediată. pentru o reatenţie sau o recompensă ulterioară unei activităţi. 291. Părinţii îşi pot învăţa copilul despre regulile privind modurile de exprimare a emoţiilor şi strategiile de a face faţă emoţiilor. Acest antrenament parental sporeşte abilitatea copiilor de a-şi inhiba emoţiile negative. dereglate. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 286. Îşi controlează • Încurajaţi autoevaluarea copilului şi nu faceţi exprimarea senticomparaţii cu alţi copii: copiii devin critici cu ei mentelor (mai ales înşişi în caz de eşec. ţială (ex. „Tu poţi să te uiţi la desene animate. apoi…”. şi atât mamele. mofoarte mari delaţi prin propriul comportament disponibilitatea de a face ceea ce ţi se cere. Învăţaţi-i pe băieţi să acorde mai mare atenţie suferinţei celorlalţi.• Discutaţi cu copiii şi despre emoţii pozitive şi despre emoţii tea preferată când negative. Face faţă sarci. 290. copiilor ideea că emoţiile nu trebuie exprimate.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 47 B. de a-şi focaliza atenţia şi regla propriile emoţii. 293. Îşi exprimă pro. Îşi controlează • impulsurile.

298. entuziasm. „Bravo!”. ţiilor trăite mai ales în cazul copiilor care sunt frustraţi. cuvintele referitoare la emoţii pun probleme copiilor. poveştilor despre dispoziţie. • Insistaţi pe exprimarea verbală şi nonverbală a emosii non-verbale şi verbale. „Foarte bine!”. 302. masca. • Utilizaţi jocuri de selectare a cuvintelor despre emoţii. Foloseşte reguli de expri. interacţiunile pozitive cu mişcări neobişnuite sau suneadulţii. animale sau jucării folosind expre.48 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. supărat etc. Descoperă propriile stări emoţionale şi înţelege că • Stimulaţi copiii să vorbească despre emoţiile lor. deoarece se referă în parte la stări emoţionale neobservabile. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. persoane cunoscute. 297. Recunoaşte emoţii simple • Ajutaţi-i pe copii să înţeleagă cuvintele care exprimă (teamă. sentimente. .• Jucaţi-vă cu copilul provote sau râde ca răspuns la cându-i reacţiile prin grimase. 2. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. • Iniţiaţi jocuri de dezvoltare a expresivităţii. Indicatori Practici de sprijin 300. primă.• Încurajaţi copilul să continue uşeşte să facă ceva. 301. Se încruntă când nu re. emoţii. tristeţe). prin care copiii să simuleze o expresie de bucurie.• Daţi copiilor posibilitatea să discute despre faptul că mare emoţională adecvate unele comportamente expresive emoţional le folocultural. Îi place să se joace şi se confruntă (dacă după mai poate să plângă când jocul multe încercări nu reuşeşte ia sfârşit. 303. furioşi sau iritabili. gângureş. să redea verbal şi prin mimică emoţiile personajelor din este firesc să fii uneori trist. te amuzante (de tipul Cucubau). „Aproape ai reuşit!” şi arătaţi-i cum să rezolve problema cu care 299. etc. Reacţionaţi astfel încât copilul să perceapă că aţi decodat corect expresiile lui emoţionale. Manifestă emoţii faţă de tristeţe. bucurie.: un copil îşi exagerează exprimările afective plângând pentru a câştiga atenţie sau a primi răspuns din partea adulţilor). filme şi cărţi. Zâmbeşte. frică. diminua sau maximiza expresivitatea lor emoţională în concordanţă cu anumite situaţii şi în scopul autoconservării (ex. utilizează expresii • Reacţionaţi pozitiv (verbal sau faciale şi mişcări corporale prin expresii faciale) la plânsul pentru a-şi exprima emocopilului sau la alte comportaţiile şi a le fi satisfăcute nemente prin care acesta se exvoile. Ţipă. a poeziilor. sesc pentru a substitui. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 296.• Analizaţi expresiile personajelor din desene animate. Aspect specific: Dezvoltarea expresivităţii emoţionale Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască şi să exprime adecvat o varietate de emoţii. singur/ă).

lor din anturaj). 309. 305. Copiii vor învăţa astfel că este normal să experimenteze diverse emoţii apropiată. un vis sau o emoţie simţită. a mişcărilor cu diverse emoţii. dansuri. Foloseşte • Fiţi partenerii copilujocul de rol lui în jocuri de rol. Împărtăşeşte • Încurajaţi în permanenţă copiii să utilizeze cuvinte şi expresii ce denumesc stări emocelorlalţi trăiriţionale. etc. fotografii. ascultaţi-i cu atenţie şi oferiţi-le sprijin spunând “înţeleg” sau “şi apoi?” 308. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. verbal şi non-verbal. Aplicaţi jocuri de tip „Omul vesel.. Implicaţi copiii în diferite activităţi artistice (pictură. adulţişi să vorbească despre ele. Dacă încep să vă descrie un eveniment. Oferiţi explicaţii pentru aceste emoţiilor transmiinterpretări ale emoţiilor. ci în306. Reacţionează • Cultivaţi flexibilitatea emoţională. 311. • Citiţi-i copilului cărţi despre emoţii. astpentru a înţefel încât să preia stilul lege. . Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. Demonstraţi unele variante de exprimare a emoţiilor. Are mimică • În conversaţiile zilnice cu copiii nu faceţi doar referiri directe la emoţii. păreri. Discutaţi cu copiii despre muzică şi emoţii. audierea muzicii. audierea poveştilor. părtăşită social. exprima de expresivitate faciaşi răspunde la lă comportamentul emoţii. ci şi interadecvată sensului pretări ale emoţiilor apărute în interacţiunile sociale. a culorilor.?” pentru a-i ajuta pe copii să-şi identifice pro(copiilor de vârstă priile emoţii. „Cum te simţi atunci când. şi fizice variate. Îşi verbalizează • Utilizaţi mesajele la persoana întâi pentru exprimarea propriilor emoţii. • Dialogaţi cu copiii despre emoţiile trăite la activităţile din grup (vizionarea filmelor. • • • • Practici de sprijin 304.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 49 B. • Examinaţi poze. • Încurajaţi copiii. Vorbeşte cercaţi să identificaţi despre proemoţia copilului şi priile emoţii şi apoi să o transmiteţi trăiri. accesul la o gamă largă de emoţii şi atingerea scopurilor promanieră adaptapuse.. care presupune reevaluarea rapidă a situaţiilor emoţional într-o care provoacă emoţii. aştepfrustrarea. Îşi exprimă emoţiile prin joc şi activităţi artistice. propuneţi copiilor să identifice emoţiile. Asociază • Folosiţi reflectarea corect moţiile sentimentelor. oferind întăriri pozitive ori de câte ori aceştia au făcut faţă unei situaţii frustrante. deoarece ele oferă copiilor o teorie cauzală implicită şi îmse de altcineva. Propuneţi jocuri de asociere a sunetelor. omul trist”. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 307. care au o vulnerabilitate temperamentală la stres). în faza cu cuvinte şi în care copiii învaţă expresii faciadespre emoţii şi încă le. contexte sociale care trăiesc cu părinţi depresivi. 310. în acest fel veţi promova realizarea a cât mai multe comportamente pozitive de către copii. Adresaţi copiilor întrebări de genul: „Cum te simţi?”. Acordaţi sprijin suplimentar copiilor care în familii sunt nevoiţi să se adapteze tivă şi flexibilă în la medii dificile sau stresante (copiii expuşi la violenţă domestică sau în comunitate. astfel îi veţi învăţa pe copii să se exprime şi ei în acelaşi mod). acestuia sub formă de întrebare sau afirmaţie. Aspect specific: Dezvoltarea expresivităţii emoţionale Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască şi să exprime adecvat o varietate de emoţii. „Cum te face acest lucru le/ emoţiile sale să te simţi?”. 1. nu le ştiu denumirea: nu întrebaţi copilul cum se simte. tări (de ex: în loc de „Tu m-ai supărat” puteţi spune „M-am supărat când nu ai venit la mine”. colorat) şi întrebaţi-i ce fac şi cum anume se simt.). • Stimulaţi denumirea emoţiilor de către copii la reamintirea unor evenimente care devin o etichetă verbală a emoţiilor provocate de acel eveniment sau comportament. precizându-le exact ceea ce au făcut.

chiar dacă întâmpină dificultăţi. CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE C.1.50 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. C. Subdomeniul: Iniţiativă Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să aibă iniţiativă în interacţiuni şi activităţi.3. C.4. Subdomeniul: Curiozitate şi interes Standard 1: Copilul ar trebuie să fie capabil să manifeste curiozitate şi interes.2. C. să experimenteze şi să înveţe lucruri noi. Subdomeniul: Creativitate activităţile zilnice Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste creativitate în . Subdomeniul: Persistenţă Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să continue realizarea sarcinii.

Persistenţa în activităţi: vizează capacitatea copilului de a stărui într-o activitate. Creativitate: vizează capacitatea copilului de a utiliza informaţia şi abilităţile dobîndite în strategii şi contexte noi. activităţi. de a-şi extinde propria învăţare utilizînd imaginaţia. DOMENIUL CAPACITĂŢILOR ŞI ATITUDINILOR ÎN ÎNVĂŢARE CUPRINDE: Curiozitatea şi interesul pentru lucruri noi: indică dorinţa de investigaţie a copilului. opiniile emoţiile în forme noi. atitudini pe care copilul le manifestă în activitatea de învăţare şi care reflectă modul în care acesta se implică pe sine în procesul învăţării. de a comunica şi desfăşura sarcini împreună cu alţi copii sau adulţi. de a-şi concentra atenţia şi a duce un lucru la bun sfîrşit. stăruie într-o activitate de învăţare? Toate aceste capacităţi depind în mare măsură de experienţele trecute ale copilului şi modul în care cei din jur l-au expus şi l-au stimulat în învăţare. de a se implica în contexte variate de învăţare. precum şi de temperamentul lui şi contextul cultural în care a crescut. - - - .CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 51 Acest domeniu vizează dispoziţii. Iniţiativa: indică motivaţia intrinsecă a copilului de a realiza anumite sarcini. cum se raportează la procesul de învăţare: este curios. este creativ. motivaţii. interesul lui de a afla şi căuta informaţii noi. cum abordează sarcinile şi experienţele de învăţare. dar şi constituie baza dezvoltării în celelalte domenii. depăşind tiparele convenţionale ale gîndirii şi situaţiilor curente. Atitudinile în învăţare au un statut aparte pentru că sunt dimensiuni importante ale personalităţii copilului în devenire şi au un impact deosebit asupra învăţării de-a lungul întregii vieţi. curiozitatea în situaţii noi şi dorinţa de a învăţa lucruri noi. le utilizează ca resurse. de a-şi exprima ideile. stiluri. obişnuinţe. aceste capacităţi traversează celelalte domenii de învăţare. are iniţiativă. chiar dacă este întrerupt sau distras.

X este) 315. 314. este acesta?”. temperamentul. întrebaţi „Ce cunoscute. re (vizuală. . să experimenteze şi să înveţe lucruri noi. Descrieţi copilului locuri noi şi oameni noi când mergeţi în comunitate (uite maşina de pompieri. 1. întinde mâna să prindă ploaia). De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 312. mişcare). • Stimulaţi copilul punându-i gradat la dispoziţie o varietate de stimuli noi (jucării. Subdomeniul: Curiozitate şi interes Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste curiozitate şi interes. copilul le poate explora în mediu. 313. • Oferiţi sprijin copiilor care sunt ezitanţi şi nu îndrăznesc să exploreze lucruri noi. lumini). • Răspundeţi cu promptitudine. lumină. claritate şi pe înţelesul copiilor la întrebările formulate. tactilă) • Observaţi copilul pentru a-i identifica preferinţele. Îşi manifestă curiozitatea prin • Asiguraţi copilului un mediu sigur şi bogat în obiecte/jucării şi surse de stimulaexplorarea mediului (de ex. Manifestă interes pentru • Asiguraţi gradat obiecte noi pe care activităţi şi obiecte noi. stilurile de învăţare. şi liniştiţi-l când manifestă nelinişte. Pune întrebări despre • Încurajaţi-l pe copil să pună întrebăoameni noi şi obiecte neri fiind model pentru acesta. auditivă. Reacţionează la stimuli noi • Adresaţi-vă copilului strigându-l pe nume (sunet. în cazul obiectelor cunoscute. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. jocuri care produc sunete.52 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C.

set redus de activităţi şi prin construirea unui set de percepţii eroi tip din filme/ reduse asupra propriilor competenţe (fetele au preocupări desene animate.• Practicaţi cu copiii activităţi de observare şi trebări referitoare de înregistrare a schimbărilor din jur şi înla schimbările din curajaţi-i să formuleze întrebări referitoare la jur. Adresează ce. 322. şofaţi. Îşi conturează • Încurajaţi conturarea unor domenii de interes.• Daţi copilului posibilitatea să interacţioneze cu mai multe lorlalţi întrebări persoane. etc.) 319. cruri noi. păpuşi. Manifestă inte. frecvent întreba. etc. 1.• Puneţi la dispoziţia copilului o varietate de materiale infortru a înţelege ce mative (enciclopedii pentru copii. costume de poliţist. folosiţi CD-playerul. • Utilizaţi calendarul naturii cu grupul de copii sau metoda Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am aflat. Formulează în. gătiţi. folosiţi jocuri pentru copii (de pe internet sau pe CD/ DVD) şi oferiţi-le explicaţii suplimentare. 317. nă răspunsuri la întrebările lui. şi în locuri noi. etc. vizite la grădina zooloplasările în aer liber gică. formaţii şi situaţii. Demonstrează • Încurajaţi copilul în demersurile sale explosatisfacţie în desratorii şi lăudaţi-l. Experimentea. medic. diverse lucruri.• Daţi copilului posibilitatea să vă urmărească în timp ce reares faţă de cum şi lizaţi diverse activităţi (citiţi. acordând incipient domeatenţie specială dimensiunii de gen.• Organizaţi incursiuni în cartier sau în coziasm faţă de demunitate.• Organizaţi centre de ştiinţă în sala de clasă tarea unor noi in(urmăriţi creşterea plantelor. pompier. animale. meniile care îl inte. băieţii construiesc şi repară lucruri).). Caută informaţii • Urmăriţi împreună cu copiii emisiuni de noi legate de doştiinţă accesibile. excursii. reviste. germinarea. realizaţi mici experienţe nepericuloase). Urmăriţi împreună cu copiii emisiuni de ştiinţă accesibile. bucătar.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 53 C. Subdomeniul: Curiozitate şi interes Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste curiozitate şi interes. Formulează • Răspundeţi cu răbdare la întrebările copilului. „Hai să vedem ce se întâmplă combinaţii noi de dacă amesteci albastru cu galben! ” materiale. cărţi) şi acordaţi-i sprijinul când caută informaţii (de exemplu căutaţi împreună imagini pe Internet). grădina botanică. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 316. perpetuarea stereotinii de interes (dipurilor de gen le limitează dezvoltarea prin explorarea unui nozauri.) şi asistaţi copilul în explorarea şi descoperirea lor. materiale noi şi Adresaţi-i încurajări: „Bravo”.• Încurajaţi copilul să construiască singur răspunsurile. 320. Manifestă entu. 318. cărţi) şi căutaţi împreuse petrece în jur. să experimenteze şi să înveţe lucruri noi. de ce oamenii fac folosiţi calculatorul. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. Iniţiaţi jocuri de rol de tip „reporter” – „cercetător” în care să îşi prezinte descoperirile. extindeţi treptat aria lui de interacţiuni şi încupentru a afla lurajaţi-l să adreseze întrebări. etc. domestice. rea „De ce?” pen. 324.• Puneţi la dispoziţia copilului o varietate de materiale noi şi ză utilizarea de încurajaţi-l să încerce diverse combinaţii. • Puneţi la dispoziţia copiilor jucării non-specifice în mod tradiţional genului (piese pentru construcţii. fenomenele urmărite. • În cadrul grupei de grădiniţă. .• Furnizaţi materiale informative diverse (enresează. stimulaţi-l săşi asume responsabilităţi în domenii în care se simte competent. faceţi fotografii. Puneţi-i la dispoziţie cărţi şi alte materiale accesibile care îi pot satisface interesul de cunoaştere. coperirea şi discu. ciclopedii. 321. 323. îngrijiţi plantele.

330.• Susţineţi iniţiativa copilului de a se descurca sinmite lucruri (să mănânce. 327. Încearcă anumite activităţi. asume riscuri. facă lucruri de care momentan se teme. de exemplu. .54 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. 329. 326. Alege o activita. să se îmbrace). 1. Subdomeniul: Iniţiativă Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să aibă iniţiativă în interacţiuni şi activităţi. • Asiguraţi un mediu în care să poată explora în siguranţă lucruri noi şi să îşi asume riscuri. se joace singur şi cu alţi copii. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. nu îl forţaţi să experienţe sau interacţiuni. Iniţiază jocuri cu • Daţi copilului variate posibilităţi să alţii. să gur bea. Are iniţiativa explorării de • Jucaţi-vă cu copilul în fiecare zi. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 325. Doreşte să facă singur/ă anu. să se întindă după o jucărie sub pat.• Oferiţi timp şi oportunităţi copilului te din mai multe şi pentru a face alegeri. Acordaţi-i şansa să îşi asume riscuri. • Daţi copilului posibilitatea de a alege jucării cu care să se joace şi cărţi pe care să se uite/ să le citiţi. • Respectaţi preferinţele copilului. o susţine pentru o perioadă scurtă. • Oferiţi multiple posibilităţi de explorare 328 încearcă lucruri • Daţi sarcini noi copilului şi descrieţinoi şi începe să îşi le. spaţii noi.

la decizii legate de acti.• Oferiţi resurse variate. adulţilor. Exprimă dorinţa de a în. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 331.• Acordaţi timp în fiecare zi pentru jocul liber văţa să realizeze anumite al copilului când acesta iniţiază jocuri.). grupuri mici şi în perechi în cadrul activităţilor. discutând înaintea unei activităţi anticiparea desfăşurării acţiunii (de exemplu. de ce avem nevoie? Cum procedăm?) 337. Asiguraţi un mediu în care copilul să nu se simtă criticat. Iniţiază jocuri şi activităţi • Acordaţi oportunităţi de manifestare a iniţiativei: solicitaţi copiilor să propună ocucu alte persoane. acţiuni de autodeservire. • Lăudaţi rezultatele copilului şi încurajaţi-l pentru comportamentele 333. subiecte pentru activităţile artistice. Propune o idee de pe. etc. 336.• Oferiţi copiilor posibilitatea de a-şi alege tivitate care se potriveşte activitatea şi de a-şi alege partenerii. • Oferiţi copiilor posibilitatea de a-şi alege activitatea. intereselor sale. ţinând cont de faptul că pot avea gamă mai largă. 1. 332. • Susţineţi iniţiativele care vin din partea copilului şi facilitaţi-le accesul la informaţii şi să confecţioneze obiecte.• Discutaţi despre iniţiativele şi activităţile trecere a timpului. dar nu şi în prezenţa altor copii mai mari.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 55 C. Găseşte şi utilizează • Încurajaţi copiii să improvizeze. subiecte de discuţie. Alege şi desfăşoară o ac. • Modificaţi activităţile grupului pentru a asigura şi participarea copiilor cu CES. pentru o construcţie). materiale din natură. folosind materiale pentru a pune resursele disponibile (cutii goale de carîn practică o idee (cuburi ton. materiale. Face planul unei activi. Cere unui copil să se • Oferiţi copiilor posibilitatea de a lucra în joace împreună. etc. Dacă mergem la picnic. . paţii. de a-şi alege partenerii. 338. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. copii şi adulţi. Subdomeniul: Iniţiativă Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să aibă iniţiativă în interacţiuni şi activităţi. jocuri. vităţi şi materiale dintr-o • Respectaţi iniţiativele şi deciziile copilului.• Exersaţi cu copiii deprinderile elementare tăţi şi îl pune în practică. iniţiative în prezenţa copiilor de aceeaşi vârstă. jucării sau să găsească informaţii despre obiectele interesante. 334. de planificare. ambalaje. 335.

Repetă mişcări simple (pentru • Jucaţi-vă zilnic cu copilul. mi”. 343. chiar dacă întâmpină dificultăţi De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 339. Îşi aminteşte unde găseşte • Oferiţi spaţiu şi timp suficient penobiectele preferate şi revine la tru a se juca sau realiza sarcini simunele ocupaţii care i-au plăcut. 341.• Reduceţi factorii care îi pot distrage atenţia. adresându-i întrebări deschise de genul „Cum ai făcut asta? Povesteşteperioadă scurtă (de ex. necesar. 344. 3-5 piese. 342. Subdomeniul: Persistenţă Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să continue realizarea sarcinii. pe o o desfăşoară. Încearcă de mai multe • Vorbiţi cu copilul despre activitatea pe care ori o sarcină dificilă. 340. Se concentrează pe perioade • Facilitaţi jocul şi activităţile copiluscurte de timp asupra persoanei lui împreună cu alte persoane care îi citeşte sau îi spune o poveste. Finalizează proiecte sim. 1.56 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. ple (de exemplu puzzle din de exemplu închideţi televizorul. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. . • Observaţi copilul pentru a vedea ce activităţi îi suscită şi menţin interesul. înainte să se plictisească de aceeaşi activitate. a lua o jucărie). să îmbine piesele de lego ). un desen). Repetă de foarte multe • Respectaţi ritmul copilului. o construcţie. oferiţi-i timpul ori activităţile preferate. ple fără să fie întrerupt.

1. te. care presupun mai multe etape (de ex. • Oferiţi copiilor oportunităţi de a-şi stabili şi urma obiective. . pentru a le îngriji şi pentru a observa cum cresc). 346. Spune „nu ştiu” • Adaptaţi-vă aşteptările faţă de persistenţa în activitate în cazul copiilor cu CES (de atunci când nu poate exemplu. 352. Îndemnaţi copilul să reflecteze asupra sarcinii şi să revină. creşterea plantelor. Revine asupra sarcinii • Oferiţi ajutor pentru a soluţiona problemele şi chiar dacă are dificultăţi. 350. Se concentrează pe • Arătaţi disponibilitate copilului şi răspunsarcini care îl/o interedeţi când vă solicită. naţi alte posibilităţi de abordare şi propuneţi copilului să revină la ea. • Oferiţi suficient timp pentru a finaliza jocuri sau sarcini complexe. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 345. Persistă în rezolva. sează. dorită şi să-şi elaboreze un plan de realizare a acesteia. Subdomeniul: Persistenţă Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să continue realizarea sarcinii. 348.• Daţi copiilor posibilitatea să îşi asume responsabilităţi pentru activităţi care se derulează pe venind asupra ei în intervale diferite de timp.4 paşi şi o realizează. Se concentrează la o ac. chiar dacă întâmpină dificultăţi. a-şi menţine încrederea în forţele proprii. (Adresaţi întrebări de genul: Ce ai vrea să faci? De ce ai avea nevoie? Ce vei face mai întâi? Şi apoi? Crezi că ai tot ce îţi trebuie? Ai timp suficient?) 351. copii cu atenţia deficitară sau realiza o sarcină foarcopii hiperactivi). examianumite nemulţumiri. Finalizează o sarcină re. Uită-te aici!” • Faceţi comentarii pozitive referitoare la perseverenţă şi concentrarea atenţiei copilului 347. Işi menţine atenţia • Ajutaţi copilul să îşi concentreze atenţia în sarcină între 10 şi spunându-i „Vreau să fii atent/ă la poves15 minute. fără să fiţi intruzivi. mai mult de o zi.• Vorbiţi cu copilul despre ce i-a reuşit şi ce n-a mers. Planifică o activitate din • Propuneţi copiilor să îşi aleagă o activitate 3 .CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 57 C. să finalizeze un turn din cuburi). Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. • Derulaţi cu copiii proiecte pe termen lung. facă un puzzle mai dificil.• Creaţi oportunităţi şi timp suficient pentru a tivitate 20 de minute. copii. te dificilă. este întrerupt/ă sau are • Discutaţi individual sau în grup sarcina. ajutaţi-l să pună în aplicare mai rea unei sarcini chiar dacă nu a reuşit (să multe alternative de rezolvare. fără alege şi derula activităţi care îi interesează pe supervizare. 349.

nete. texturi. pentru a se putea juca • Stimulaţi copilul să se prefacă a fi un personaj. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. a face dezordine.• Facilitaţi copilului experienţa de a se murprapune diverse obiecte).• Dovediţi creativitate în jocul cu copilul. 354. îşi foloseşte imaginaţia în joc. folosiţi întrebări deschise şi încurajaţi limbajul descriptiv sau cineva. Foloseşte diverse obiecte • Schimbaţi în mod regulat obiectele. • Oferiţi materiale. punându-i la dispo ziţie obiecte şi materiale cu o varietate de culori.58 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. tru a ajunge unde vrea (su. dări. furia şi lingura în tobă). Permiteţi copilului să adultului (transformă faramestece materiale şi jucării. spaţiu şi timp pentru copil. să îşi folosească imaginaţia. 356. sunete. cu îndrumarea terialele şi obiectele. de exemplu folosiţi păpuşi de pluş pentru a le transforma în personajele unei mici scenete. forme şi mirosuri. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 353. Găseşte utilizări noi ale • Demonstraţi ce utilizări noi pot avea maobiectelor. 1. Aruncă. . Se preface că este ceva • În interacţiunile cu copilul. Subdomeniul: Creativitatea Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste creativitate în activităţile zilnice. loveşte diferite • Jucaţi-vă zilnic cu copilul. jucăriile din mediul copilului. 355. pentru a vă povesti ce face. obiecte pentru a scoate su. mapentru a construi sau penterialele.

să deseneze ce simte când ascultă o piesă muzicală. durilor şi emoţiilor (prin muzică. pregătirea pentru vizita unui adult din comunitate) şi solicitaţi-le idei. despre ce utilizări pot avea cutiile de carton. ce noi de exprimare a gândesenul. 359.• Creaţi un mediu în care copilul tru jocuri simbolice şi să fie stimulat să experimenteze pentru jocurile de rol.• Demonstraţi copiilor cum pot fi combinate diferite rimente. rajaţi copiii să utilizeze ceea ce ştiu în situaţii noi: să formeze obiecte variate din formele geometrice cunoscute. materiale şi strategii în modin ce pot fi improvizate diverse obiecte necesare actidalităţi noi pentru a explovităţilor în grădiniţă ra sau rezolva probleme. Subdomeniul: Creativitatea Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste creativitate în activităţile zilnice. Inventează cântece. Găseşte forme şi mijloa. Aduce elemente noi în • Folosiţi întrebări deschise în dialogurile cu copiii. Creează reguli ac. tregul fir al poveştii. „în excurpractică ideile legate de desfăşusie”.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 59 C. de exemplu. • Facilitaţi accesul la produse artistice şi întâlnirile cu artişti care să reprezinte propria cultură. încuactivităţile cunoscute. create de copil. propunându-le copiilor să utilizeze cântul. joc • Propuneţi-le copiilor să facă transferul mesajului dintrun mediu în altul. • încurajaţi copiii să-şi imagineze poveşti sau cuvinte. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 357. Îşi exprimă ideile • Formulaţi sarcini care presupun aplicarea de strategii alternative prin desene.. desen. Schimbă conţinutul unor • Propuneţi copiilor să înlocuiască unele personaje din poveşti cunoscute şi intropoveşti. 364. filme cu desene animate şi să presupună... „la doctor”. schimbând astfel înnile noi ale copiilor. 365. încurajaţi ideile şi acţiuduce personaje create de el/ea. te rutine.• Valorificaţi jocuri în care regulile interzic comunicarea verbală. dansul.. formulând întrebări de tipul „Ce-ar fi fost dacă. dans.) rarea jocului. 366. să încerce lucruri noi (sărbătorirea unui eveniment. etc. 361. soluţii. expe. melodii cu cuvinte şi nu găsirea unui răspuns corect sau incorect. Propuneţi copiilor sarcini noi.” 360. să cânte versurile memorizate.• Demonstraţi ce înseamnă să fii ceptabile într-un joc de flexibil şi să poţi schimba anumigrup. ce s-ar produce „Ce-ar fi dacă. Inventează jocuri. 1. sau poezie. alt final pentru poveşti cunoscute. Se implică şi rămâne • Daţi copiilor suficient timp penangajat în jocuri comtru a iniţia jocuri şi a-şi pune în plexe („casa”. Sugerează teme pen. . Utilizează sau combină • Discutaţi împreună cu copiii despre valorificarea deşeurilor. Folosiţi întrebări deschise pentru a stimula creativitatea. Oferiţi sprijin suplimentar pentru structurarea activităţilor în cazul copiilor cu CES. etc. construcţii. 363. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C.?”. mişcare. să pună în scenă poveştile cunoscute. materiale sau acţiuni. şi să îşi folosească imaginaţia. 362. 358. să ilustreze o poveste simbolic). mişcarea.

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII D.1.1.4. Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a comunica eficient. cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste interes pentru carte.2. D.2. D.1. asocierea sunet – literă Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice diferite sunete ale limbii.3. Aspect specific: Conştientizarea mesajului scris/vorbit Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să aprecieze şi să folosească limbajul scris şi tipăritura în fiecare zi. Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească mesajele scrise/vorbite pentru scopuri variate.2. D.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.1.2. Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a se exprima corect gramatical. D.2.60 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere (comunicare receptivă) Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte în scopul înţelegerii semnificaţiei limbajului. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze diferite modalităţi de comunicare grafică . Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să pună în corespondenţă simboluri abstracte cu sunete. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi extindă progresiv vocabularul. Standard 6: Copilul ar trebui să fie interesat de citit. D. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea. Aspect specific: Însuşirea deprinderilor de scris.1.

ascultarea. Prin achiziţionarea limbajului copilul achiziţionează în fapt un sistem simbolic complex pe care îl va dezvolta şi rafina pe parcursul întregii vieţi. emoţii ale altora. abilităţi de scriere. Limbajul. prin utilizarea simbolurilor ce reprezintă concepte. Pe măsură ce copilul creşte. de aceea dezvoltarea lor trebuie urmărită în egală măsură. Achiziţionarea limbajului şi a deprinderilor de scris-citit reprezintă un proces complex pe parcursul căruia copiii desluşesc semnificaţia cuvintelor. Calitatea comunicării creşte progresiv în funcţie de expunerea copilului la limbaj. comunicarea şi deprinderile de citit-scris sunt puternic intercorelate. Limbajul. Primul context social în care copilul întră în contact cu limbajul este familia. Dezvoltarea limbajului se realizează în contexte sociale şi culturale specifice care au un rol determinant asupra copilului. materiale scrise şi interacţiune. a logicii şi a raţionamentului. a structurii şi for- melor gramaticale corecte. Capacitatea de a comunica eficient prin limbaj oral sau scris este esenţială pentru realizarea tuturor activităţilor cotidiene.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 61 Limbajul. înţelege şi interpreta ceea ce cei din jur îi comunică. Ele includ receptarea mesajului scris. gînduri. Achiziţionarea treptată a tuturor acestor componente conduce la utilizarea constructivă şi cu sens a limbajului în contexte sociale. a culturii sonore a vorbirii. Copilul prin interacţiune se familiarizează cu multiplele forme şi intenţii ale comunicării. a vocabularului. copiii reuşesc să exprime idei. să le împărtăşească cu ceilalţi şi să răspundă ideilor şi acţiunilor celorlalţi. Primul pas în comunicare este realizat în simpla interacţiune cu mama imediat după naştere. înţelegerea. de gîndire. . joacă un rol fundamental în dezvoltarea deprinderilor de cunoaştere. Dezvoltarea limbajului vizează dezvoltarea vorbirii şi a formelor vorbirii. contextele sociale devin din ce în ce mai complexe şi mai diverse. utilizarea lor pentru a reda un înţeles şi cum pot utiliza materialele scrise. Premisele citit-scrisului vizează abilităţile şi comportamentele precursoare formelor convenţionale de scris şi citit. dar şi pentru a recepta. al materialelor scrise. conversaţia verbală. Comunicarea lor se bazează pe achiziţionarea unui set important de capacităţi precum: conştientizarea limbajului drept convenţie socială. de comunicare prin mesaj scris. comunicarea şi alfabetizarea reprezintă condiţii primordiale pentru dezvoltarea globală a individului şi convieţuirea în societate. Prin achiziţionarea limbajului. Copiii comunică înainte de a putea utiliza limbajul simbolic. Limbajul nu este utilizat de copiii doar pentru a transmite idei. conştientizarea mesajului cuprins în materiale tipărite.

1. Puneţi la dispoziţia copilului cărţi cu imagini. apoi verbal „Da” sau „Nu” la întrebări simple (închise) de tipul „Vrei apă?”. mişcarea şi gesturile însoţesc versurile. 371. 381. puneţi în scenă împreună versurile cântecelor („Dacă vesel se trăieşte”. cii umane faţă de alte sunete sau înregistrări. piere: „Unde sunt ochii tăi?”. Ascultă poveşti şi povestiri • Citiţi zilnic copilului explicînd cuvintele nescurte. 379. 382. 374. deschide.. Încetează o activitate • Explicaţi copilului pe înţelesul acestuia în 75% din cazuri atunmotivul pentru care nu are voie să facă un ci când i se spune „Nu”. aude sau miroase). verjucaţi jocuri de ascultare şi înţelegere cu cobe. 375. 380. Răspunde la comenzi care • Ajutaţi copilul să vorbească la telefon cu o includ verbe („sari. ele sunt denumite. De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin 376. gesturi (ex.. 378. 377. emoţiile pozitive în relatarea lor. bitori. spune „Papa”) sau aplaudă împreună cu un adult). stimulări auditive (muzică. Se întoarce şi priveşte • Faceţi posibil pentru copil să arate obiecobiecte familiare când tul atunci când acesta este denumit. obiectelor din aprocute.• Organizaţi jocuri sau cântaţi/folosiţi casece/poezii însoţite iniţial de te muzicale pentru copii cu cântece în care gesturi. prinde. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere (comunicare receptivă) Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte în scopul înţelegerii semnificaţiei limbajului vorbit De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) Indicatori Practici de sprijin 367. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. Identifică anumite persoa. Indică. obiecte şi acţiuni după denumire. oferind acestuia posibilitatea de ri. 372. a răspunde non-verbal. persoană cunoscută. aleargă. Adresează întrebări simple: • Răspundeţi întotdeauna întrebărilor copi„Ce este?”. interacţiuni permanente cu persoane din familie).• Acţionaţi ca un model pentru copil. soane şi obiecte cunospersoanelor din familie. „Bate vântul frunzele”). 383. activităţile zilnice. adu-mi. adjective („Aşeapilul („Fă ca mine!”). introduceţi cuvintele noi prin povestirea/descrierea a ceea ce experimentează copilul prin toate simţurile (ceea ce vede. jucării muzicale. per. „Unde este bunica?”) „Arată-mi camera/pătuţul ta/tău”). accentuaţi aspectele reuşi369. ză jucăriile de construit în rafturile lor şi vino la masă”).1.62 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. 368. Preferă sunetele vote. ne. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D.• Jucaţi jocuri de etichetare a părţilor corpului. cunoscute. la cerere. . anumit lucru (folosiţi consecinţele naturale ale acţiunilor). simple. Participă la jocuri/cânte. adverbe. bindu-se despre ele. jucaţi-vă. scurt în timpul jocului sau al activităţilor zilnice. cu scopul de a provoca şi stimula discuţiile cu acesta. persoanelor cunoscute • Cântaţi cântece şi vorbiţi permanent cu şi se întoarce spre vorcopilul. Încearcă să localizeze obi. Îndeplineşte 2 comenzi • Implicaţi copilul în rezolvarea unor situacorelate redate prin folosirea ţii simple secvenţiale.• Folosiţi un vocabular cât mai divers atunci ecte atunci când aude vorcând vorbiţi cu copilul. Se întoarce pentru a • Organizaţi pentru copil un mediu bogat în localiza vorbitorul. încuzi simple însoţite de rajaţi copilul să vă imite. gustă. 370. Îndeplineşte comen. repetînd sarcina sau unor structuri mai complexe realizînd acţiunea împreună la început sau care includ substantive.1. pipăie. reviste. Râde în hohote când i se vorbeşte cu afecţiune.• Jucaţi jocuri de tip: „Ascunde obiectul”. Vorbiţi cu copilul despre evenimentele. 373. Recunoaşte vocile • Jucaţi cu copilul jocuri de tip „Cucu-bau”. lului. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. Repetă un mesaj verbal • Cereţi copilului să transmită un mesaj verbal simplu atunci când îl aude. Răspunde afirmativ • Purtaţi dialoguri cu copilul de la vârste cât sau negativ la întrebămai mici.”).

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 63 D. singur evenimentelor. susţineţi extinderea vorbirii copunsului. Răspunde la întrebări fo. Demonstrează progres • Jucaţi cu copilul jocuri care implică urîn înţelegerea şi aplicarea mărirea unor instrucţiuni în secvenţe unor instrucţiuni simple sau cântaţi cântece de acelaşi fel („Bat din mai multe etape.. poveşti. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D.). „Degetele”). vintele necunoscute. 390. Demonstrează înţelege. 385. porturi magnetice (casetă în cadrul unor activităţi sau în momentele de audio. Participă la activităţi în • Oferiţi copilului cărţi cu poveşti. 389. anticipînd continuarea. 395. sau împreună cu un partener scene. pe diverse teme de interes. 392. Utilizează dialoguri în jo. 386. Participă activ la discuţiile • Oferiţi copilului şansa de a participa în actividintr-un grup. pilului prin adresare de întrebări deschise. legende citite de adulţii din familie sau de personalul didactic. a se implica în luarea deciziilor. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. în maşină. la 1 oră pe zi. reformulând sau modelând exprimarea acestuia.. polui încurajînd participarea lor (urmărind imavestiri pentru mai mult de gini.• Furnizaţi copilului oportunităţi de a asculta ti înregistrate pe diferite sudiferite înregistrări. atât la culcare. urmăriţi împreună cu copilul şi explicaţi semnificaţia vocabularului utilizat. Povesteşte un eveniment • Creaţi zilnic pentru copil oportunităţi de a îmsau o poveste cunoscută părtăşi colegilor evenimente din viaţa persorespectând succesiunea nală. 391. oferind mai multe informaţii. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere (comunicare receptivă) Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte în scopul înţelegerii semnificaţiei limbajului vorbit De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 384. Dobândeşte informaţii • Folosiţi cuvinte complexe în contexprin ascultare. 3 etape necorelate şi fără ca mine”.1. Demonstrează un grad • Valorizaţi participarea copiilor în disînalt de înţelegere şi particuţiile care îl privesc. Extindeţi încercările copilului de a folosi cuvinte şi structuri noi. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. ascultând şi tăţi de grup. sau de a povesti în faţa unui grup. legătură cu contextele cunoscute. 397. Ascultă cu plăcere poveş. centrului de joc simbolic/de rol poveşti clasice sau inventate de copii. 388.1. citiţi copilucare se citesc poveşti. radio. 396. punde la întrebări. Face diferenţa între cu.• Apreciaţi eforturile copilului de a răslosind limbajul verbal.• Selectaţi accesul copilului la programe vintele reale şi cele invende televiziune pentru copii şi limitaţi-l tate. Întreabă ce înseamnă cu.• Răspundeţi întrebărilor copilului cu atenţie. din palme”. 20 minute. Participă la discuţiile unui • Încurajaţi/Creaţi oportunităţi pentru grup ascultând interlocutocopli să participe în grupuri la discuţii rii pentru un timp scurt. 393. Urmează instrucţiuni cu • Puneţi la dispoziţia copilului jocuri de tip „Fă 2. cipare în conversaţii. 387. CD) sau înregistrări tranziţie dintre activităţi.• Încurajaţi copilul „să pună în scenă” în cadrul curile simbolice. de a avea dreptul la opinie şi de intervenind în conversaţie. te diferite şi explicaţi copilului sensul acestora.• Încurajaţi copilului să povestească rea vocabularului uzual/de despre activităţile şi experienţele lui bază prin adecvarea răszilnice.1. 394. .

o . dula experienţelor senzoriale. 403. şansa să verbalizeze experienţele trăite. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. Foloseşte cuvinte noi în expe. Repetă aceeaşi silabă de • Extindeţi încercările copilului de a utiliza cuvinte (mama). odorifice (miros zice/de explorare/senzoriale dând copilului de floare. clar. loseşte gesturi pentru a transmite un mesaj (gângureşte sau ţipă). Comunică folosind propoziţii • Extindeţi propoziţiile construite de copil. „Fata buf”). De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 398.• Utilizaţi modalităţi diferite de a exprima acerienţele zilnice.). ma) – lalalizează. sărat). 405. Repetă sunetele emise • Modelaţi vorbirea copilului repede alte persoane. comuni„mmm”). e. 410. 399. „ppp”. căremnează unele categorii famiţi cu imagini de tipul animalul şi puiul său.1. în stimuli auditivi (muzică. . le denumiţi. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi extindă progresiv vocabularul. obiecte de uz casnic. de parfum). jucării). 409. vorbiţi rar. Vocalizează folosind vo. tactile (dur. neted. în cale neclare. cuvinte şi onomatopee. utilitatea obiectului respectiv.3 cuvinte. tând în forma corectă cuvintele pronunţate greşit de către acesta. 408. braţe). simple. Arătaţi diferite obiecte. labe.1. Întreabă pentru a cunoaşte • Oferiţi copilului explicaţii adecvate nivelului denumirea obiectelor.2. auditive. apoi clare („a. Lăudaţi folosirea cuvintelor noi de către copil în situaţii şi contexte diferite. Iniţiaţi jocuri fice. Foloseşte cuvinte bisilabice. Emite sunete sau fo. având la („mama... Domeniul: Dezvoltarea limbajului. 404. expuneţi copilul unui vocabular cât mai divers. i. 400.) sau vizuale (denumind întâi culorile vii). mentelor noi („Ce este?”. • Jucaţi jocuri de despărţire a cuvintelor în sitrisilabice. mâncare. Foloseşte cuvinte care des. 401. 406. care interumană). carea de a comunica în propoziţii. apa”) – 10-12 dispoziţie cărţi sau imagini adecvate. rearanjaţi topica atunci când este cazul. evenide înţelegere: de ex. jucării etc. pentru a facilita pronunţia cuvintelor alcătuite din mai multe silabe. ma. u”). Apreciaţi încerde propoziţii şi le combină cu gesturi („Pisica pa-pa”. 411. tata. arătaţi modul de funcţionare. transformându-le în propoziţii dezvoltate. trei ori (ma. 407. din 2. Reluaţi propoziţia în forma corectă şi încurajaţi copilul să repete cuvântul nou. consoane şi le diferenţiază.• Rămâneţi în contact vizual şi chiar tactil cu copilul (ţineţi-l de mână.• Utilizaţi în vorbirea cu copilul propoziţii scurte. Foloseşte cuvinte cu rol • Demonstraţi înţelegerea enunţurilor folosite de copil.• Puneţi la dispoziţia copilului cărţi cu imagini care reprezintă diferite categorii (ex. amar. be – bebe). leaşi lucruri. liare (animale. două. Articulează vocale cu • Daţi sens încercărilor de comunicare ale copilului (be. cuvinte uşor de decodificat încurajaţi copilul sa le repete. Gângureşte folosind mai • Asiguraţi copilului un mediu bogat multe sunete („bbb”. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D.64 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. „Cum • se numeşte?”) 402. Foloseşte un număr de • Jucaţi cu copilul jocuri cu cuvinte. Verbalizează experienţele • Jucaţi jocuri de tipul „Săculeţul fermecat” pentru dezvoltarea capacităţii de exprimare senzoriale gustative (acru.

• Utilizaţi dicţionarul în oferirea explicaţiilor explicând copilului modalitatea de tele pe care nu 5e înţelege căutare. pul vizual.Ch. („a patinat frumos. Dacă folosiţi un dicţionar pentru şi le utilizează. folosind cuvinte adecvate.• Încurajaţi copilul să creeze poveşti. Citiţi împreună benzi desenate din revistele pentru propoziţii dezvoltate şi copii şi încurajaţi copilul să povestească sau să fraze. Fraţii Grimm). creează rime. spunem altfel?” sau „Găseşte cuvântul geamăn” 418. 415. încurajaţi copilul să-şi aleavinte care exprimă sengă şi să interpreteze rolul preferat. 413.meseriiunelte).• Citiţi poezii copilului. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 412. în vorbire sinonime.1. Foloseşte cuvinte pentru • Implicaţi copilul în evaluarea/autoevaluarea comportamentelor şi situaţiilor a evalua acţiuni sau situaţii trăite. explicaţi cuvintele necunoscute cu ajutorul sinonimelor. 422. povestiri. a jucat bine. „Pentru ce?” .DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 65 D. 420.. Cere explicaţii la cuvin. Înţelege şi utilizează an. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. lucruri care îi fac sau nu plăcere. Adresează frecvent în.• Apreciaţi întrebările adresate de copil. 423. 419. discutaţi despre timente şi emoţii procum s-a simţit interpretând rolul respectiv. antonime.• Citiţi copilului poveşti şi basme scrise de autori clasici din literatura română (Ion vinte care exprimă grade Creangă) sau universală (H. scurte istorii.Andersen. Ch. 424.1. • Dezlegaţi ghicitori citite în cărţi sau reviste sau rebusuri. cuvinte din orizontul cunoscut cu ajutor (câinele este un animal cu 4 picioare). creeze pe bază de imagini propria istorie. . Înţelege şi utilizează • Jucaţi jocuri cu antonime: „Spune cuvântul cu înţeles diferit” sau „Sus/Jos”. 425. „Când?” sindu-se de diferite surse: imagini. 421. Înţelege şi utilizează cu. duri. (ă)”). Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi extindă progresiv vocabularul.”). creaţii verbale. ajutaţi-l să le introducă în contexte legerea unui vocabular şi propoziţii noi.• Implicaţi copilul în jocuri de rol sau dramatizarea poveştilor cunoscute. dicţionare sau enciclopedii pentru copii. ca expresie a curiozităţii crescute care conduce la extinderea vocabularului.2. a schiat repede. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D.• Lăudaţi copilul atunci când foloseşte în vorbire cuvinte noi. pe care le puteţi scrie pe măsură sească în vorbire cuvince acesta le creează pentru a le putea citi ultete noi. „Unde?”. Dezleagă ghicitori. prii şi ale altora. Demonstrează înţe. 417. specializat în anumite domenii (ex. Denumeşte obiecte • Încurajaţi copilul să povestească/repovestească poveşti şi povestiri îndrăgite având sau nu ca care nu se află în câmsuport câteva imagini. implicaţi copilul în „citirea” imaginilor. fantezii. rior. Poate defini anumite • Jucaţi jocuri de tipul „Defineşte cuvântul”. astfel copilul începe să fericit/ trist/ supărat/speconştientizeze propriile sentimente. 416. emoţiile şi să le exprispirit şi sentimentele utime prin intermediul cuvintelor. Utilizează corect cu. Folosiţi lizând o gamă variată de jocuri tematice pentru a dezvolta intelicuvinte şi expresii („Sunt genţa personală. Îşi doreşte să folo. de rudenie. tonime (cuvinte cu sens Jucaţi jocuri cu sinonime de tipul: „Cum opus) în vorbirea curentă .. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D.Perrault. Îşi exprimă starea de • Acţionaţi empatic şi ajutaţi copilul să exteriorizeze trăirile. încurajaţi copilul să creeze ghicitori şi rime. Ajutaţi-l să dobândească răspunsuri folotrebările „De ce?”. copii. 414. gânriat/mirat/furios. Utilizează în vorbire • Motivaţi copilul să nareze din memorie.

• Utilizaţi în vorbirea cu copilul un limbaj simplu. nosilabice. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. apoi ne substantive şi adverbe).. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. rea sa de a exprima în propoziţie. utivaloare de propoziţie lizaţi propoziţii simple. alocaţi timp („Tata a plecat”).. 435. Începe să folosească pluralul sub. 432. fără diminutive. verbe şi pronume de amiază şi ne pregătim să mergem la joacă: posesive. mai întâi mergem la baie. Foloseşte negaţia în vorbirea • Acceptaţi acest moment al opoziţiei traversat spontană („Nu”). de copil. ne spălăm. substantive şi adjective. Foloseşte verbe la timpul trecut • Când adresaţi copilului întrebări.• Jucaţi cu copilul jocuri de tip: „Eu spun una. schimbăm hainele. Foloseşte pronumele posesiv „al • Angajaţi copilul în conversaţii şi adresaţi întremeu” şi apoi pronumele personal bări deschise. 427. pa”). Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a se exprima corect gramatical. corecte (ex. Îmbină cuvintele cu. Extinde structurile gramaticale • Folosiţi în mod constant în vorbire descrierea folosite (asociază substantive. 431. Formulează propoziţii simple sau • Utilizaţi propoziţii dezvoltate în comunicarea dezvoltate cu 3. 434. „Sus” – comunică din punct de vedere gramatical. faptul că vrea să fie luat în braţe). fără să încurajaţi răspunsuri mopersoana I singular („Eu”). 429. 428. 433. noscute cu onomatopee pentru a transmite un mesaj („Uite mac”). spui multe”.1. subrutinelor zilnice: „Ne-am trezit după somnul stantive şi verbe. 4 cuvinte. Formulează întrebări (incorect • Reformulaţi întrebările în forma corectă. Domeniul: Dezvoltarea limbajului.” 430. tu stantivelor corect. Reluaţi propoziţia în forma completă:”Mama a plecat”. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 426. din punct de vedere gramatical sau al topicii). Încurajaţi exprimarea copiilor în propoziţii complete.1. cu copilul.66 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. Foloseşte propoziţii • Lăudaţi copilul pentru încercalaconice („Mama. Foloseşte cuvinte cu • Când vă adresaţi copilului. suficient pentru ca acesta să vă răspundă.2. .

• Folosiţi timpul petrecut în familie îmlosirea propoziţiilor în preună (de ex. nucuvinte de tip „Descurcă cuvintele” măr. cierea prenumelui şi a unor calităţi/interese personale. Vorbeşte folosind propozi. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a se exprima corect gramatical.• Ascultaţi copilul atunci când doreşte să vă transtivităţii. creaţi scurte poveşti pe baza lor sau daţi ţii dezvoltate şi fraze pentru a descrie evenimente curencopilului posibilitatea de a crea propriile desene pentru a ilustra poveşti create. 440. a oferi copilului şansa de a împărtăşi experienţele. Demonstrează fo. Utilizează în vorbire • Jucaţi cu copilul jocuri cu potriviri de acordul de gen.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 67 D. oameni. bucuriile. 442. pul: „Unde este/era?”. dar nu întot. Exprimă în vorbirea curen. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. 439. de a avea controlul asupra sentimentelor şi visurilor lor. fapte care să includă exersarea folosirii adverbelor. „aş vrea”). 445. de tipul „Spune unde se află iepuraşul?”. să vă facă părtaş la experienţele sale de mai multe secvenţe. 441. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. teze singur exprimarea. • Jucaţi cu copilul jocuri cu potriviri de cuvinte de tip „Descurcă cuvintele” sau „Răspunde repede şi bine”. de tipul „Ce ştii despre mine/noi?” 438. un proiect în 3 sau mită ceva. ei. corect şi sistede plural. matic. simţi puternici.1.• Utilizaţi jocuri cu imagini pentru consolidarea utiliţiile în limbajul curent. Jucaţi jocuri de tite.• Puneţi la dispoziţia copilului imagini. timp. Foloseşte corect prepozi. daţi tă acţiuni viitoare („trebuie copilului posibilitatea de a anticipa evenimentele sau de a modifica firul evenimentelor sau finalul. . învăţare. Foloseşte. „o să . 443. Acceptaţi ritmul copilului. 437. cercaţi să îl determinaţi să îşi corecmâine. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 436.1. servirea mesei) pentru secvenţe logice.• Apreciaţi folosirea corectă a formelor neregulate birea curentă. 446. Pe parcursul poveştii. nu îl grăbiţi şi apreciaţi procesul de realizare ca şi procesul prin care a trecut copilul.adverbe de timp (azi. să”. tu. sau „Răspunde repede şi bine”. poimâine. zării corecte a prepoziţiilor. 444. locuri folosind verbe la timpul trecut. ieri”).. voi). Foloseşte verbe la • Iniţiaţi jocuri de rol de tip „De-a eromodul optativ („aş puii/De-a magicienii” cu scopul de a se tea”. Foloseşte pluralul în vor.• Implicaţi copilul în relatări despre evenimente.• Fiţi model în vorbirea copilului. Descrie un produs al ac. mâine. ieri). Foloseşte corect ad.• Organizaţi jocuri de prezentare despre sine cu asole personal (eu. Foloseşte corect pronume.. comentaţi imaginile. Înverbul de timp („azi. Domeniul: Dezvoltarea limbajului.• Citiţi copilului poveşti.”). îngrijorările de peste zi. deauna corect .2. persoană.

bui cu câte un cuvânt atunci când îi citiţi sau îi spuneţi o poveste urmărind diferite imagini. preţuiţi nivelul de comunicare al fiecăruia. nătate. Gângureşte.• Modelaţi tonul. • Vorbiţi expresiv: expresiile feţei. intonaţia copiţie tipul de mesaj transmis lului în vorbire. 448. Răspunde prin gesturi la în. 451. Imită cuvinte (ex. mi. 457. Se adaptează interlocuto. 459.2.. adulţi în cu un copil îi foloseşte nudiferite contexte (familie. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a comunica eficient. 454. un imperativ. (o întrebare.68 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. 458. comunitate. să mulţumească folosidu-vă de fiecare context adecvat. o nedumerire. 452.• Demonstraţi înţelegerea folosirii onomatopetopee. serviţi masa. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. Foloseşte gesturi şi limba. pentru a-l învăţa să brăţişează spontan membrii descifreze şi să folosească limfamiliei). expresii faciale sau geslui. Comunică o nevoie prin cu. daţi copilului posibilitatea de a contrijur. „mulţumesc”). medic). Imită intonaţia vocii altora. turi care exprimă acţiuni. instituţii). elor de către copil. vecimele). saluturi • Iniţiaţi de timpuriu copilul în folosirea normelor simple). . te (vecini. onomatopeele să fie înlocuite cu substantivele/verbele corespunzătoare.1. de comportament civilizat. Salutaţi şi invitaţi copilul să salute. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. transformaţi răspunsul său într-unul de tip verbal. lalalizează. Rosteşte cuvinte monosila. Foloseşte onomatopee pen. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 447.• Arătaţi copilului că înţelegeţi ceea ce spune trebări simple. a foiţi/citiţi cărţi despre animale sau fenomene unor fenomene sau a le denucunoscute de copil. Repetaţi cuvântul corect. acţionând ca un model de comunicare.• Când citiţi poveşti copilului fojul corpului pentru a exprilosiţi diferite marionete. invitaţi copilul să repete sau să iniţieze bice şi bisilabice cu sens pentru a atrage atenţia celor din acest joc. când răspundeţi la gângurirăspuns la vorbirea altei pertul copilului şi menţineţi cu el contactul vizual.• Inseraţi jocuri cu onomatopee atunci când răstru a imita glasul animalelor. utilizilei – avându-l alături când vă zând formule de politeţe („te ocupaţi de gospodărie. la plimbare.). bajul non verbal. chiar dacă pena se prezenta în diverse contextru o perioadă limitată. îl ajutaţi să înţeleagă un lucru esenţial despre comunicare ca schimb de mesaje. prin gesturi sau expresii faciale. Asociază cuvinte cu onoma. soane. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. 455. pentru ca în timp. intonaţia sunt importante pentru a stimula interesul şi reacţiile copilului.• Arătaţi şi numiţi diferite obiecte familiare în faţa copilului. Verbalizează solicitări şi • Vorbiţi cu copilul pe parcursul răspunsuri („Vreau…”). 453. 450.1. Recunoaşte după intona.• Daţi copilului posibilitatea de a rilor diferiţi (când vorbeşte comunica cu alţi copii. personal din grădiniţă. 449. o bucurie etc.• Conştientizaţi intenţia de comunicare a copiluvinte. Îşi menţine atenţia asupra • Oferiţi copilului posibilitatea de vorbitorului. 456. vocalizează ca • Chiar din naştere. cunoştinţe. etc. când rog”. păpuşi ma nevoi şi sentimente (împe degete.

când interpreteacurajaţi copilul sa folosească obiecte din ză diferite personaje. acestor trăiri. gesturi sau cu alţi copii. Transmite corect un mesaj • Implicaţi copilul in jocuri de tip „Telefonul fără fir”. bolice iniţiate de copii. un vecin conversaţie cu copii sau („Unde locuieşti? Câte persoane sunt in faadulţi. Începe să demonstreze în.• Fiţi un model pentru copil în calitate de ascultător atent . 471. te pentru a explica un fapt. frică. loseşte cuvinte simple. înnaţia. un prieten. Acceptaţi. alt ritm al vorbirii). 472.1. de informare şi clarificare şi răspunde la întrebări. peste cineva care vorbeşte). utilizând o intonaţie adecvată.Copiii a căror limbă • Alocaţi timp pentru copiii bilingvi să se implice în conversaţii semnificative atât în limmaternă nu este limba ba română cât şi în limba maternă. Adresează întrebări • Adresaţi copilului întrebări deschise şi răspundeţi întrebărilor adresate de acesta. 464. română progresează în utilizarea acesteia în comunicare. terlocutorii. ajutaţi copilul nevoi. Iniţiază o conversaţie • Iniţiaţi jocuri în care copilul să aibă posibilitatea intervievării diferitelor persoane: un şi participă adecvat în membru din familie. Răspunde cu explicaţii la • Ajutaţi copilul să-şi construiască argumenîntrebarea „De ce?”. povestească experienţe trăite în absenţa membrilor familiei (o vizită. diferite semne.• Asiguraţi accesul copilului la vizionarea unor spectacole de teatru pentru copii. 467. o activitate. care manifestă interes şi ţelegerea unor convenţii sorespect pentru interlocutor. rafinaţi explicaţiile copilului. o aniversare) 463. simboluri.îngospodărie drept recuzită pentru spectacodeosebi în jocurile simlele jucate în casă.2. Îşi exprimă propriile opinii • Solicitaţi şi respectaţi opinia copilului. Vorbeşte suficient de clar • Oferiţi copilului posibilitatea de a iniţia conversaţii cu persoane din afara familiei pentru a fi înţeles de toţi in(la cumpărături). mimico-gestual. rentă.• Oferiţi copilului şansa de a-şi exersa vorbisul în funcţie de interlorea în public. Solicitaţi opiciale în comunicare (să nu-l nia copilului şi arătaţi că vă este interesanîntrerupă şi să nu intervină tă.. milia ta? Care este mâncarea/sărbătoarea preferată a familie tale?”). mai întâi în grupuri mici. Nu voltate pentru a comunica negaţi aceste sentimente.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 69 D. Foloseşte corect into. 465. 461. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. 466. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a comunica eficient. 462.1. 469. De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 460. acţiuni sau sentisă folosească cuvinte pentru exprimarea mente. oferiţi-i oportunitatea de a interacţiona folosind cuvinte. Îşi adaptează discur.• Încurajaţi copilul să-şi exprime verbal sentimentele de teamă. Foloseşte formule de • Citiţi cărţi despre diverse culturi şi saluturile lor: practicaţi saluturi diferite la începutul politeţe în vorbirea cuzilei. sind limbajul verbal. Utilizează propoziţii dez. . 473. în facutor (cu copiii mici fomilie. 468. 470. Îşi exprimă o idee prin • Încurajaţi copilul sa comunice o idee folomai multe modalităţi. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. cu prieteni. un fenomen. idei. Relatează întâmplări din • Stimulaţi copilul să îşi amintească şi să experienţa zilnică. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. tristeţe.

70

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.1. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste interes pentru carte.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

474. Explorează cărţile • Alegeţi şi oferiţi copilului cărţi cartonate, din cu toate simţurile (văz, material plastic sau care combină diferite textutactil, gust, olfactiv). ri (material lucios, suprafeţe netede, lână, pâslă etc.). 475. Se bucură când atin- • Asiguraţi în camera copilului sau într-un loc din ge şi cară /transportă/ casă o minibibliotecă pentru acesta; este sufimanipulează cărţi. cientă aranjarea câtorva cărţi pe rafturi deschise promovând utilizarea lor independentă de către copil. 476. Aduce adultului cărţi • Părinţii/Adulţii care îl îngrijesc ţin copilul conforpentru a-i fi citite. tabil, faţă în faţă sau pe genunchi, urmărind gânguritul copilului în timpul interacţiunii cu cartea pentru „Mai vreau” sau „Stop”. 477. Indică preferinţe • Alegeţi cărţi cu rime simple, text predictibil, câtepentru anumite cărţi. va cuvinte pe pagină.

478. Este atras de cărţi, reviste, • Puneţi la dispoziţia copilului diimagini şi le priveşte/răsfoieşte ferite materiale tipărite (cărţi de fără să fie asistat. poveşti cu/fără imagini, manuale, reviste, albume de fotografii), răsfoiţi şi discutaţi împreună. 479. Vorbeşte despre cărţi. • Iniţiaţi şi încurajaţi comentariile copilului şi asocierile dintre cărţile citite şi experienţa sa de viaţă.

480. Alege cărţi pentru a-i fi cum- • Citiţi copilului în fiecare zi 30 de minute. părate dacă i se spune sa-şi aleagă un obiect preferat.

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII

71

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.1. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste interes pentru carte.
De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

481. Ştie să răspundă care este şi • Când citiţi copilului, prezensă prezinte cartea preferată. taţi titlul cărţii, autorul, discutaţi despre prima şi ultima copertă.

482. Cere să împrumute cărţi sa • Încurajaţi copilul să împruaduce cărţi de acasă la grădimute, să restituie şi să foloniţă. sească cărţile în comun.

483. Arată interes crescut şi im- • Discutaţi cu copilul despre conţinutul textelor citite, plicare în ascultarea şi discutarea unei varietăţi de genuri: despre personajele principale şi calităţile lor. ficţiune/non-ficţiune, poezie pentru copii, poezie populară, basme, reviste cu benzi desenate.

484. Înţelege ce este titlul, auto- • Discutaţi cu copilul despre autorul, cărţilor citite, rul unei cărţi. ca şi despre autorul, 485. Este interesat de cărţi des- • Citiţi copilului alături de poveşti, povestiri, basme pre cum se face, cum este sau poezii şi cărţi de ştiinţă (despre cum funcţio(enciclopedii pentru copii). nează obiectele, despre anotimpuri, despre viaţa plantelor şi a animalelor...). 486. Discută cu colegii despre • Oferiţi copilului posibilitatea de a comunica cu ce a aflat din cărţi. parteneri de aceeaşi vârstă pe teme de interes comun. 487. Caută să găsească diferi- • Daţi copilului posibilitatea de a explora cărţi întro librărie, bibliotecă, magazin pentru copii, pentru te cărţi în funcţie de interes (despre dinozauri, despre vaa-şi identifica interesele. poare). 488. Are un autor sau chiar o se- • Creaţi împreună cărţi pe diverse teme interesante rie de cărţi de acelaşi autor. pentru copil. Ajutaţi copilul să dea cărţii un titlu, să scrie autorul şi să o ilustreze (Cartea despre mine, Cartea despre familia mea, Cartea vacanţei, Enciclopedia noastră despre case/animale, Cartea despre excursiile grupei...). 489. Demonstrează că ştie cum • Valorizaţi, lăudaţi copilul atunci când foloseşte cosă utilizeze şi să păstreze cărrect şi întreţine cărţile. ţile.

72

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.1. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 6: Copilul ar trebui să fie interesat de citit.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

490. Exprimă stări de spirit • Alegeţi cărţi cu fotografii şi imagini de când i se citeşte (gângucopii şi adulţi, cu fotografii ale obiectelor reşte, zâmbeşte...). similare mediului imediat al copilului.

494. „Citeşte” pe cartea prefera- • Când citiţi copilului schimbaţi rolurile, tă pentru adult sau indepenastfel încât copilul poate deveni povestident. tor şi adultul poate asculta povestea.

491. Indică imagini de pe car- • Denumiţi imaginile cărţilor, revistelor pe te dacă acestea sunt denucare le răsfoiţi împreună cu copilul şi înmite. curajaţi copilul să facă acelaşi lucru.

495. Doreşte ca povestea pre- • Acceptaţi rugămintea copilului de a reciti ferată să îi fie citită în mai de mai multe ori o poveste preferată. multe rânduri.

492. Se concentrează pentru • Oferiţi copilului şansa de a interacţiona cu cărţi de câte ori îi face plăcere, în momenperioade scurte de timp atunci când se uită pe cărtele în care este odihnit şi bine dispus. ţi. 493. Urmăreşte şi „citeşte • Creaţi o carte/o poveste în care personaimaginile” cărţii preferate jul principal să fie copilul şi întâmplările asistat de un adult. de peste zi; folosiţi fotografii ale copilului pentru a ilustra cartea.

496. Reţine fraze, cuvinte din • Folosiţi în vorbirea curentă fraze, expresii povestea preferată. din poveşti; amintiţi copilului despre ce poveste este vorba.

497. Recită o strofă sau repetă • Citiţi copilului cărţi din cultura proprie/ diferită de a dvs., poezii din folclorul coultimul vers al unei poezii piilor sau aparţinând autorilor clasici/ preferate sau redă cuvinte, pentru copii. expresii, sintagme, din povestea preferată.

• Puneţi la dispoziţia copilului cărţi despre pre aspecte foarte diferite ale copii care arată şi trăiesc la fel/diferit.. pre cum ne facem prieteni. masă pentru scris. colţul păpuşii. despre bucuria de a avea fraţi/surori. 503.1. indicaţi fiecare cuvânt pe măsură ce îl citiţi. Citeşte cuvinte cunoscute • Etichetaţi lucrurile copilului. 504. Domeniul: Dezvoltarea limbajului.• Încurajaţi copiii să citească unii altora. 499. text puţin pe care acesta îl poate citi sau memora. . De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 498.2. rălului până la 30-40 minute. Doreşte să răsfoiască şi să • Puneţi la dispoziţia copilului şi cărţi cu citească independent. cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 6: Copilul ar trebui să fie interesat de citit.. subliniaţi faptul ca între cuvinte există spaţii libere. Este interesat de citit şi în. sale. desvieţii.• Citiţi copilului poeziile preferate de mai ză de unul în versuri.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 73 D. lucrările etichetate în sala de grupă. de sus în jos.2. mâne până la finalul lecturii.). 501. Este interesat de cărţi des. ca unele cuvinte sunt scrise cu mai multe/mai puţine litere. Diferenţiază un text în pro. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. Se preface că citeşte păpu. cearcă să citească poveştile favorite. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea. te de la stânga spre dreapta. multe ori. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.• Ajutaţi copilul să înţeleagă că se citeşşilor sau pentru alţi copii. produsele activităţii sale ca şi diferite spaţii din sala de grupă (bibliotecă. urmărind uneori textul atunci când citiţi. Stă şi asistă în momente de • Extindeţi durata de timp în care citiţi copilectură fără să deranjeze. 502. 500.

în scopul inteligibilităţii pronunţiei. 507. surile având la dispoziţie doar linia melodică (negativul).74 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. Completează versurile fami.2. Rosteşte ultimele cuvinte • Recitaţi copilului versuri simple sau cântaţi împreună cântece pentru copii. din rime uşoare cu asistenţă. Ascultaţi şi re individual sau împreună cu fredonaţi împreună. suflăm la fluier. • Puneţi la dispoziţia copilului casete 509. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. cântăm la orgă sau cele produsperie). 508. Recită sau cântă rime familiade muzică pentru copii. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. 510. alţi copii. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 505. se de diferite obiecte din gospodărie). Începe să conştientizeze • Jucaţi jocuri pentru dezvoltarea capacidiferenţa dintre sunete şi să tăţii de discriminare auditivă (ex. • Improvizaţi cântecele cu cuvinte în rimă. Imită ritmul şi tempoul unor paterne sonore (bate din palme mai repede sau mai încet.2. Imită sunetele emise de • Vorbiţi cu copilul într-un ritm moderat. Domeniul: Dezvoltarea limbajului.2. 506. asocierea sunet-literă Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice diferite sunete ale limbii. jocuri reacţioneze la acestea (sucu sunete produse de diferite instrunetul unui tunet poate să mente muzicale: batem la tobe. vorbeşte mai repede sau mai încet) .• Jucaţi jocuri de tip karaoke sau înliare prin continuarea versului cercaţi împreună să fredonaţi verînceput sau a cuvântului final. alte persoane.

Identifică rime ale cu.2.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 75 D. 518. U prin fără ajutor. consoanelor. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. 513. Demonstrează creşte.• Jucaţi jocuri cu jetoane reprezentând diferite te care încep cu acelaşi suobiecte.2. cra-cra-cra. de corespondenţă. rac.”. 516. sortaţi obiectele după diferite criterii. O. I.• Organizaţi jocuri cu onomatopee care implică roscalele şi consoanele. intermediul diferitelor jocuri de tip „Spune cu ce începe”. fâl-fâl-fâl. cuvintelor. jetoane cu obiecte al căror nume este mai dificil de pronunţat: extraterestru. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 511. Rosteşte corect toate vo. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. copilului. tirea combinaţiilor mai dificile de vocale si consoane: fisssssss. • Puneţi la dispoziţia copilului în timpul jocurilor de sortare. si al altor cunoscuţi şi numărul de silabe pe care astea îl conţin. noi prin înlocuirea sunetului iniţial (lac. Rosteşte corect toate • Faceţi posibilă participarea copivocalele şi majoritatea lului în jocuri precum repetarea silabelor.• Încurajaţi copilul să creeze rime. precum sunetul iniţial/final al cuvântului reprenet. banană. E. cântece. Desparte cuvinte în sila. Demonstrează creşterea • Implicaţi copilul în activităţi şi jocuri de limbaj. „Spune cu ce începe”. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. etc. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. conştientizării sunetelor iniţiale şi finale ale unui cuvânt prin identificarea lor fără ajutor.2. zentat. sufragerie. psst. asocierea sunet-literă Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice diferite sunete ale limbii. le puteţi nota vintelor familiare în jocuri. poezii.. . sac). enciclopedie. bucătar.). Începe să creeze cuvinte • Implicaţi copilul în jocuri cu sunete sau silabe.• Jucaţi jocuri de corespondenţă între prenumele be cu ajutor. castravete etc. 514. 519. 515.• Jucaţi jocuri de identificare a rea conştientizării sunetesunetelor iniţiale ale cuvintelor lor iniţiale ale unui cuvânt utilizând la început cuvinte care prin identificarea lor cu/ încep cu vocale: A. 512. Alege din imagini obiec. Devine conştient că • Organizaţi jocuri/activităţi în mai multe cuvinte încep care copilul ar trebui să diferencu acelaşi sunet (b – buţieze anumite sunete prin intermediul diferitelor jocuri de tip nic.. al dvs. pentru ale citi ulterior. 517.

Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. pilului.• Stimulaţi copilul să verbalizeze măreşte pe cărţi diferite obiecte imaginile întâlnite. alfabetul). Imită sunete pe măsură ce ur. asociat cu UUU…). Domeniul: Dezvoltarea limbajului. Începe să înţeleagă faptul că • Urmăriţi cuvintele atunci când citiţi cotipăritura reprezintă cuvinte. („A. vocalele. apreciaţi nisau cuvintele asociate lor (imavelul său de comunicare. 523.76 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D.2. . da”). 522. cuvântul tren. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. a. Cântă sau recită cântece şi • Cântaţi împreună cântece care includ poezii care includ sunete/litere sunete (diferite onomatopee. te. ginea unui tren. Cere să i se citească titlul şi • Citiţi copilului respectând alegerea sa.2. asocierea sunet-literă Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să pună în corespondenţă simboluri abstracte cu sunete.2. acum e toamnă. anumite pagini preferate ilustraajutaţi-l să decidă asupra lecturilor preferate. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 520. a. 521. indicaţi imaginea obiectului şi cuvântul corespunzător.

De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 524.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 77 D.2. Jucaţi jocuri de tipul „Spune unde pondenţă cu sunetul asociat. 526. asocierea sunet-literă Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să pună în corespondenţă simboluri abstracte cu sunete. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.• Încurajaţi încercarea/reuşita copriul nume cu sunetele corespilului de a identifica literele cupunzătoare. familiare (monosilabice sau bisilabice). s-a oprit roata”. Poate determina câte sune.• Ilustraţi poeziile/cântecele pe care le memorează copilul îmbinând scrierea unor cuvinte te sunt incluse într-un cuvânt de maxim 5 litere. prinse în prenumele său. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. Asociază unele sunete cu • Puneţi la dispoziţia copilului puzzle cu litere şi citiţi cărţi cu literele litera corespunzătoare (literă alfabetului. cuvinte din mediul înde tipar şi le pune în coresconjurător. Recunoaşte litere mari/mici • Indică diferite litere. gini. mare/mică de tipar) în cuvinte uşoare/simple. 527. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. Asociază literele din pro. 525.2. .2. uneori cu simple (monosilabice sau bisilabice) cu imasprijin. Domeniul: Dezvoltarea limbajului.

ze corect. Se concentrează pe ima.• Puneţi la dispoziţia copilului diferite gini sau pe sunetele emise tipuri de cărţi: tridimensionale. 531. întreţine/ tic) şi învaţă să le poziţionerespectă cartea. dent. care de carte. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. Poziţionează corect cărţile • Ajutaţi copilul să corecteze poziţia în când le explorează indepencare susţine cartea. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. carton tare sau plascartea. 529. exersaţi susle cărţii cu asistenţă.• În timp ce citiţi copilului. Învaţă să întoarcă paginile căr. titlu. emit sunete. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. poziţionarea corectă şi întoarcerea paginilor cărţii. Manipulează cărţile spe.2. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. treţine cartea.2. ţinerea. asocierea sunet-literă Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să aprecieze şi să folosească limbajul scris şi tipăritura în fiecare zi.• Apreciaţi copilul în încercarea sa de a înţii una câte una.2.• Adultul reprezintă un model pentru cifice vârstei (din material copil în modul în care poziţionează textil. copertă arătându-le. . 532. 530. care conţin texturi diferite – pe care le puteţi explora împreună.78 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. Reluaţi conceptele de autor. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 528. întoarce paginile. Învaţă să întoarcă pagini.

litere. le pe care le întâlniţi. rearanjeze. propriile cărţi pe teme interesante pe care să le ilustreze. meniu. muzeu…). Recunoaşte coperta. promele propriu şi în nume/ dusele activităţii sale. vinte. atrageţi atenţia copilului rea faptului că propoziţia când asupra spaţiilor şi explicaţi-le rostul. 542. . citiţi-le împreună (ex: CAR /ARC/ RAC).• Realizaţi cărţi de mici dimensiuni în care copilul tere şi cifre. 540.• Când citiţi împreună. mesaje de întâmpinare a colegiziare. încercaţi să discutaţi semnele/simbolurital. 536. asocierea sunet-literă Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să aprecieze şi să folosească limbajul scris şi tipăritura în fiecare zi. melor în colectivitate. (ex. Demonstrează înţelegerea • Realizaţi împreună mesaje pentru faptului că limbajul scris ia ceilalţi membi ai familiei. scrieţi povestea şi scris şi apoi se poate tipăinvitaţi copilul să o ilustreze. De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 533. Citeşte câteva cuvinte • Când sunteţi la plimbare sau într-un magazin cu din mediu (grădiniţa.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. Începe să conştientizeze • Jucaţi jocuri cu câteva litere cufaptul că literele compun cunoscute.• Încurajaţi copilul să-şi eticheteze lucrările. 534. citiţi povestea mai ri. 539. scrie titlul şi autorul dacă este posibil şi numerotează paginile.2. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. denumiri familiare. Identifică litere în nu.). 538. încurajaţi copilul să le aranjeze. 541. semnele de punctuaţie de bază te de la stânga spre dreap(punct. 537. ta.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 79 D. cărţi. reviste. zier. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. T – troleu. semnul de toaleta. semnul întrebării). Identifică mesaje scrise sub • Identificaţi/Discutaţi cu copilul formă de semne sau simbolusemnele de circulaţie ca şi alteri. asistaţi-l să scrie autorul. constă din cuvinte separate prin spaţii. apreciaţi şi extindeţi acasă unele din lucrările realizate în sala de grupă. Conştientizează faptul • Când citiţi copilului urmăriţi textul şi identificacă un mesaj se scrie/citeşţi uneori titlu. Farmacie. 535. Stop. târziu copilului. fie magnetice. saje prin internet). Folosiţi forme diferite (semne. titlul cărţii. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. Conştientizează faptul • Spuneţi copilului o poveste despre primul său că limbajul rostit poate fi pas sau primul cuvânt rostit. să recunoaşteţi litere. fie că sunt din jetoane. Demonstrează înţelege. etc. taxi. Face diferenţa dintre li.2. de sus în jos. prima • Încurajaţi copilul să-şi realizeze şi ultima pagină a unei cărţi. le întâlnite în plimbările dvs. ilustrează paginile. apreciaţi încercarea sa. 543. Citeşte numele propriu • Încurajaţi copilul să vă prezinte lucrările lui şi pe în diferite contexte şi pe cele ale colegilor din sala de grupă sau de la avicele ale câtorva colegi. spicopilul.

animale. plante).2. harta metroului sau a oraşului. la meserii. 545. Faceţi legătură cu expere cărţi despre rutine rienţa de viaţă a copilului. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. de la pliante de la Zoo. reviste auto.• Citiţi copilului cu bucurie. 546. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. spălatul). zilnice (servirea mesei. reviste de modă sau carte de bucate .3. obiecte (jucării. Se amuză când răs. muzee sau parcuri de distracţie. învăţaţi-l foieşte cărţi tridimenca lectura produce bucurie. Răsfoieşte cu plăcere • Citiţi materiale diferite în prezenţa cărţi despre categorii de copilului. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 544. sionale sau care emit sunete. Aspect specific: Conştientizarea mesajului scris/vorbit Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească mesajele scrise/vorbite pentru scopuri diferite. Răsfoieşte cu plăce.• Citiţi copilului cărţi diferite. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.80 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. râdeţi împreună. amuzament.

Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.• Concepeţi împreună bilete pentru inverse în mediu care facilitrare la spectacolul preferat îmbinând desenul cu scrierea cu litere şi utilizatează înţelegerea acestuia (ambalaje de produse) sau rea cifrelor. te de telefon. • Afişaţi în sala de grupă/acasă diverse mesaje scrise.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 81 D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. cutii de jucării. computer. 549. lift. să folosească telecomanda televizoru. Aspect specific: Conştientizarea mesajului scris/vorbit Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească mesajele scrise/vorbite pentru scopuri diferite. manuale de funcţionare a prospecte. Recunoaşte etichete di. mesaje întâlnite. Identifică şi foloseşte o va. reţete. reclame. Discutaţi cu copilul despre cum ar trebui să ne îmbrăcăm urmărind starea vremii la TV sau rubrica Meteo din ziar. ri.2. Utilizează imagini ca sur. pliante. cutii obiectelor casnice. 550. Identifică mesaje scrise în • Încurajaţi copilul să identifice şi să mediul familiei sau în sala transmită semnificaţia unor simbolude grupă.• Realizaţi un calendar pentru a vă ajuta copilul să îşi reamintească ce aţi lucrat se de informaţie (utilizează sau evenimente speciale ale familiei. strucţiunile de pe pachet/cutie. 551. Înţelege rolul tipăriturii • Asamblaţi împreună o jucărie urmărind in(transmiterea unui mesaj). de alimente) chitanţe de cumpărături. reviste.3. 552. 548. lui sau tastele unui telefon mobil. Foloseşte semne/simboluri • Permiteţi copilului să apese butonul unui din mediul ambiant.• Arătaţi copilului şi răsfoiţi împreună materietate de materiale tipărite riale diverse care transmit informaţii: car(cărţi. ziare. bilete de teatru.2. . semne pentru completarea calendarului naturii). De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 547. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D.

82

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.4. Aspect specific: Însuşirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj. Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze diferite modalităţi de comunicare grafică.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

553. Lasă urme prin apăsare în • Puneţi la dispoziţia copilului maplastilină, cocă de modelat; lasă teriale care să permită exersarea amprente colorate cu ajutorul musculaturii fine. Încurajaţi codegetelor pe coli de hârtie. pilul mic să mănânce cu mâna 554. Apucă şi ţine în mână diferite • Asiguraţi copilului un spaţiu cu instrumente de instrumente pentru scris şi foi scris: creioane cerate, markere, mari (tip A3) creioane colorate mai groase

556. Mâzgăleşte şi lasă urme pe • Daţi copilului posibilitatea de a desena hârtie cu un anumit scop. pe suprafeţe mari.

557. Descrie ceea ce a desenat / • Scrieţi pe lucrarea copilului comentariile scris sau ce a reprezentat. şi descrierea pe care o face acesta. 558. Utilizează fără sprijin instru- • Desenaţi împreună, astfel încât copilul să poată observa poziţia instrumentelor de mente de comunicare grafică: creioane, creioane cerate, marscris şi a corpului. • Exploraţi utilizarea cât mai multor instrukere, pensulă. mente. 559. Trasează linia orizontală. • Asiguraţi copilului suprafeţe diferite pentru exersarea scrisului (la masă, pe şevalet, 560. Face puncte. pe plăci de faianţă cu acuarele, pe perete, 561. Desenează cercul. vara cu apă, etc.). 562. Colorează nerespectând con- • Nu insistaţi asupra respectării coloratului turul. în contur în această etapă de vârstă. Puneţi la dispoziţia copilului pentru scris foi A3 sau suprafeţe mari. 563. Începe să deseneze oameni • Ajutaţi copilul să deseneze pornind de la – capete şi membre care pornesc conturul mâinii, în locul degetelor feţe cu direct de la cap. diferite expresii faciale (bucurie, tristeţe).

555. Mâzgăleşte spontan, apoi • Încurajaţi copilul atunci când trasează linia verticală. doreşte să utilizeze instrumente de scris

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII

83

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.4. Aspect specific: Însuşirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj. Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze diferite modalităţi de comunicare grafică.
De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

564. Îşi corectează poziţia • Scrieţi numele copilului cu litere suficient de mari şi corpului la scris; îşi ajusuşor de citit; număraţi împreună literele care comtează poziţia foii, hârtiei pun numele; ajutaţi copilul să rostească fiecare sufolosite. net; scrieţi numele dvs. sub al copilului; prin ce se aseamănă/deosebesc? Scrieţi numele copilului cu litere suficient de mari şi uşor de citit; număraţi împreună literele care compun numele; ajutaţi copilul să rostească fiecare sunet; scrieţi numele dvs. sub al copilului; prin ce se aseamănă/deosebesc? 565. Desenează schiţa cor- • Puteţi exersa desenul corpului omenesc folosind pului uman cu mai multe oglinzi mari, atât pentru observarea corpului omedetalii (corp, degete). nesc, cât şi pentru pictarea pe oglindă conturul unei păpuşi. 566. Începe să respecte con- • Trasaţi pe hârtie conturul mai multor palme ş/sau turul imaginilor şi să colotălpi –copiilor le place să compare dimensiunile reze în interior. – şi apoi propuneţi copilului să le coloreze. Apreciaţi efortul copilului de a colora în contur; folosiţi imagini pe foi A4. 567. Lipeşte fragmente de • Cereţi copilului să descrie lucrarea realizată; notaţi hârtie şiesturi vegetale descrierea sa pentru a o citi altă dată; cereţi copilupentru a crea o imagine. lui să o semneze, iar dacă este posibil, să dateze lucrarea. Încurajaţi realizarea de felicitări, invitaţii din materiale cât mai neconvenţionale. 568. Începe să reprezinte • Realizaţi împreună o carte despre trei lucruri pe care poveşti şi experienţe percopilul le face înainte de a merge la culcare: adăugasonale prin desene. ţi imagini pentru a ilustra fiecare secvenţă; adăugaţi cuvinte; alegeţi un titlu; desenaţi o imagine pe copertă; citiţi cartea împreună cu membri familiei. 569. Experimentează scrisul • Puneţi la dispoziţia copilului, dacă este posibil, un cu o varietate de instrucomputer sau o maşină de scris pentru exersarea mente de scris (creioane, scrisului. pixuri, computer). 570. Copiază sau îşi poate • Scrieţi numele copilului cu litere suficient de mari şi scrie numele cu ajutor. uşor de citit; număraţi împreună literele care compun numele; ajutaţi copilul să rostească fiecare sunet; scrieţi numele dvs. sub al copilului; prin ce se aseamănă/deosebesc?

571. Scrie cuvinte familiare • Implicaţi copilul în dezvoltarea de (numele, mama...), data proiecte colective care implică scris calendaristică. (realizarea unui jurnal, realizarea unei reviste pentru copii, a unor colaje din benzi desenate). • Responsabilizaţi copilul în legătură cu propriul portofoliu. Explicaţi importanţa datării şi etichetării lucrării. 572. Utilizează corect in- • Asiguraţi existenţa unui spaţiu desstrumente de scris foartinat scrierii acasă şi în sala de grupă, te variate (creion, pix, atât pentru lucru individual ca şi în computer). grup. 573. Înţelege conceptul de • Ajutaţi copilul să aleagă o persoană scriere pentru comunispecială şi discutaţi cu acesta mesacarea unei informaţii sau jul pe care doreşte să îl transmită; a unui mesaj (eticheteaîncurajaţi copilul să ilustreze feliciză lucrările, scrie scurte tarea şi adăugaţi cuvinte dacă este mesaje de felicitare). posibil, independent sau cu ajutor. 574. Utilizează, cu ajutor, • Jucaţi jocuri cu litere din diferite majocuri de masă cu litere teriale. Încurajaţi copilul să copieze (scrabble, cuvinte încruconturul literei, să o descrie. cişate, rebus).

84

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII
E.1. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme
Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze conştientizarea relaţiei cauză-efect. Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să observe, să compare şi să evalueze experienţe, acţiuni, evenimente Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze experienţele trecute pentru a construi noi experienţe. Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să găsească multiple răspunsuri/soluţii la întrebări, situaţii, probleme şi provocări.

E.2.

Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea lumii

E.2.1. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere, reprezentări numerice, operaţii, concepte de spaţiu, forme geometrice, înţelegerea modelelor, măsurare) Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoaşterea numerelor şi a numeraţiei. Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoştinţe despre mărime, formă, greutate, înălţime, lungime, volum. Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice şi să numească forme ale obiectelor. Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să realizeze operaţii de seriere, grupare, clasificare, măsurare a obiectelor. E.2.2. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie, Pământul, spaţiul, metode ştiinţifice) Standard 9: Copilul ar trebui să dobândească informaţii despre mediul înconjurător şi lumea vie prin observare şi manipulare de obiecte Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească instrumente şi metode specifice pentru investigarea mediului Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale lumii vii Standard 12: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale Pământului şi Spaţiului Standard 13: Copilul ar trebui să descopere omul ca parte a lumii vii şi fiinţă socială.

înţeleagă lumea naturală şi să poată face predicţii. care sunt condiţiile necesare vieţii. Acest proces de învăţare prin învăţare şi descoperire se realizează pe multiple căi: prin limbaj. acestea se referă la gîndirea ştiinţifică. Totodată copiii învaţă multe lucruri de la adulţi şi de la alţi copii. cu texturi diferite. Ea se referă la procesele prin care copiii dobîndesc capacitatea de a gîndi. Toate aceste activităţi contribuie fundamental la dezvoltarea cognitivă a copilului. ordonarea. reprezentare spaţială. operaţiile matematice. cu instrumente diferite. rezolvarea de probleme. CUNOŞTINŢE ELEMENTARE MATEMATICE. gîndirea critică. gîndire creativă. pentru a descoperi cauzalitatea. muzicală. CUNOAŞTEREA ŞI ÎNŢELEGEREA LUMII În primii ani de viaţă se petrec schimbări spectaculoase în capacităţile cognitive ale copilului. asocieri). implicarea mişcărilor corpului etc. cu materiale lichide si solide. măsurarea. Domeniul dezvoltării gîndirii logice. Ia contact cu numerele. rezolvare de probleme. înţeleagă şi să utilizeze numerele şi numeraţia. Dezvoltarea capacităţilor psihice se realizează prin interacţiunea copilului cu mediul fizic şi social. De aceea este foarte important ca prin activităţile în care sunt implicaţi copiii să fie solicitaţi să: analizeze relaţii între obiecte. operaţii esenţiale în viaţa de zi cu zi. înţeleagă cum interacţionează oamenii între ei şi cu mediul înconjurător. . imaginaţie. persoane (asemănări. de a asimila şi a utiliza informaţia pe care o receptează. El ajunge să cunoască şi înţeleagă mai bine lumea fizică şi socială din jurul lui şi îşi dezvoltă abilităţi de gîndire. gruparea. cu culorile. ştiinţifice. le descoperă. matematice. sortarea. prin care copiii construiesc mental noi concepte. Dezvoltarea cognitivă este esenţială pentru viaţa de zi cu zi. precum şi al cunoştinţelor despre lume şi al conexiunilor dintre fenomene reprezintă o bază importantă în devenirea copilului.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 85 GÂNDIREA LOGICĂ. care ajută copiii să aplice şi să îşi testeze cunoştinţele prin investigaţie şi verificare. gîndire logică. observare. deosebiri. ce nu se limitează doar la cunoştinţe necesare intrării în şcoală. evenimente.

579.• Demonstraţi-i diverse experimente lorlalţi pentru a remarca ce exemplifică relaţia de cauză-efect. Repetă anumite mişcări pentru a cauza aceleaşi efecte. emit sunete. 576. stimulându-l şi încurajându-l să interacţioneze cu obiectele. Utilizează mişcări. Acţionează asupra obiectelor valoare relaţia cauză-efect (dacă lovesc pentru a obţine un sunet.. Demonstrează că începe • Oferiţi permanent explicaţii ale relasă înţeleagă relaţia cauzăţiei cauză-efect. sia observa efectele propriigure şi adecvate vârstei pentru a le lor acţiuni asupra obiecteputea manipula şi acţiona asupra lor şi asupra celorlalţi.). o mişcu mingea un obiect se răstoarnă. acţionăm asupra unor obiecte. diului. 580. Repetaţi-le. ce se întâmplă când efect (dacă stingi lumina. ce se întâmlor asupra interacţiunilor şi meplă dacă aruncă jucăria din pătuţul lui. de ex. Observă acţiunile ce. Urmăreşte un obiect care a • Puneţi la dispoziţia copilului jucării care căzut. 581.86 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. Oferiţi copilului experienţe care pun în 577. gesturi pentru a observa impactul • Demonstraţi şi explicaţi-i relaţiile dintre obiecte şi fenomene. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze conştientizarea relaţiei cauză-efect. 578. . explicaţii. apăs pe un buton se aprinde lumina etc. efectul acţiunii lor asupra Însoţiţi acţiunile dumneavoastră de obiectelor şi persoanelor. 582. cu anumite jucării şi a-i interzice să folosească altele. Experimentează pentru • Oferiţi copiilor materiale diverse. sunete. lor. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. • Răspundeţi la acţiunile copilului. Supravegheaţi permanent copilul şi fiţi consecobiecte cu care are voie sau nu are voie ştiind că va vent în a-i permite să se joace doar atrage atenţia adultului. 1. Se joacă cu anumite • Oferiţi-i diverse jucării. dacă care care îi face plăcere. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 575. Lăsaţi se face întuneric). copilul să experimenteze sub atentă supraveghere.

sub supravegherea adulasupra altor obiecte (dacă tului. să ude florile etc. Recunoaşte în relaţii • Solicitaţi permanent explicaţii copilului în relaţii simple de cauzalitate: „De simple care elemente ale unui obiect cauzează anuce s-a uscat aşa de tare pământul florii?” sau „De ce este aşa de întuneric în mite efecte (pietricelele dintr-o cutie fac gălăgie). să îngheţe obiecte în apă. Valorificacauzalitate anumite schimbări ale fenomenelor (dacă e înnoţi momentele discuţiilor despre vremea de afară. să două căpăcele. 589. . se topeşnii sale asupra obiectelor: să amestete). ne dăunează pieii” etc. pună lăstare în apă pentru a vedea cum altul în congelator şi constată dau rădăcină. să pună obiecte în apă penefectele temperaturii asupra tru a observa că unele plutesc şi altele se apei). Identifică obiecte care • Oferiţi copilului posibilitatea de a exinfluenţează sau au efect perimenta. se face linişte). pentru a înţelege efectele acţiupun zahăr în apă. Adresează întrebarea • Însoţiţi permanent experimentele de „De ce?” indicând interes explicaţii.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 87 E.• Realizaţi împreună cu copiii experimente tru a descoperi relaţia cauzăpentru a surprinde relaţia de cauză-efect: efect prin acţiunea unor factori să pună gheaţă în apă pentru a vedea cum asupra obiectelor (pune apă în se topeşte.). Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. 585. pentru stabilirea relaţiei de cauzalitate. despre îmbrăcămintea adecvată rat. 588. unul la soare. clasă?” 587. 1. scufundă etc. ce făină apă.• Puneţi întrebări copilului în timp ce realizează un experiment „Dar ce s-a ţiuni simple asupra unor obiecte (dacă închid raîntâmplat cu zahărul din apă? Unde a dispărut?” sau „De unde a apărut acest dioul. zahăr cu apă. atunci s-ar putea să plouă). Explică efectele unor ac. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze conştientizarea relaţiei cauză-efect. dacă nu ne protejăm de soare. timpului („dacă e foarte cald. trebuie să ne îmbrăcăm subţire şi să ne protejăm de soare. 584. să planteze seminţe. Oferă explicaţii pentru care • Valorificaţi orice situaţie cotidiană pentru anumite evenimente se petrec a surprinde relaţiile de cauzalitate: „De ce am pus mai puţine farfurii la masă? De ce (Mihai a lipsit ieri pentru că a fost bolnav). trebuie să ne spălăm pe mâini?” etc. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 583. Realizează experimente pen. Încearcă să explice pe bază de Solicitaţi explicaţii pentru a surprinde relaţia de cauzalitate între fenomene. firicel de plantă? Cum ai făcut?” 586.

Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să să observe.) . Constată şi descrie asemăristici. prin imitare acţiuni noi. Urmăreşte acţiunile celorlalţi. • Arătaţi-i copilului obiecte din jur indicându-le cu mâna. netele emise de alţii. Explorează în moduri diferite obiectele. ducându-le la gură. alta. ra. gesturile şi suplicaţii. fusta mea e la fel cu cea a Mariei etc. arunemise.88 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. formă sau alte caracte594. gesticulând. 591. Imită acţiuni văzute în alte • Apreciaţi eforturile copilului de a încerca momente şi contexte. emiţînd sunete. acţiuni. văzute în diverse contexte. sunete mişcându-le. pentru a le putea compacându-le. • Demonstraţi. zornăindu-le. evenimente. Însoţiţi jocul copilului de ex592. 593. explicaţi şi implicaţi copilul în activităţi de comparare a obiectelor în funcţie de mărime. • Jucaţi-vă cu copilul cântând. să compare şi să evalueze experienţe. 1. Imită mişcările. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 590. culoare. • Oferiţi copiilor jucării şi obiecte diferite ca formă. narea sau deosebirea dintre • Valorificaţi orice moment al zilei pentru a două obiecte de acelaşi tip (o surprinde comparaţii între acţiuni şi obiecminge este mai mare decât te.

.. ajutorul adultului. gălăgios sonală şi întrebaţi-i cum a fost. fenomene. Folosiţi jetoane. ectelor în sala de grupă. jucării.). poze. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 595. • Solicitaţi copiilor să vă aducă obiecte prin formularea unei comparaţii „Aş avea nevoie de un creion mai gros. 601. Solicitaţi gruparea unor obiecte după un anumit criteriu. mult decât ieri). cum li s-a părut.. Puneţi întrebări de tipul: „Dar cu cine mai seamănă.• Solicitaţi copiilor să vă povesteasracteristica unui eveniment că evenimente din viaţa lor per(lung. face comparaţii (mărime. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. construim în clasă un parc de distracţii folosind doar materialele pe care le avem aici. Utilizează cuvinte care indică o comparaţie (mai .” sau „Unde găsesc un 597... 603.. amuzant. Demonstrează înţelegerea cub mai mare?” sau „Cine se află conceptelor „la fel” şi „diferit”. mai aproape de fereastră?”..DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 89 E. căr596.• Oferiţi materiale diverse copiilor pentru a luloare.• Alegeţi criterii diferite după care copii să se tici în funcţie de care se pot organizeze pe grupuri mici.). decât. acţiuni. cu. 1. Recunoaşte şi numeşte ca. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să să observe. Identifică unele caracteris. „Dar în ce poveste s-a mai întâmplat ?” 602. solicitându-le astfel a face comparaţii între ele pentru a le utiliza pe cele care îi sunt utile. cra. „Cum credeţi că ar fi bine să facem?” Solicitaţi argumente pentru deciziile pe care le iau. Descrie evenimente utili. evenimente. formă etc.?”. • Utilizaţi jocuri pentru a stabili asemănări şi deosebiri între obiecte..• Discutaţi cu copiii despre ceea ce au realizat zând cuvinte ce indică o comla grădiniţă solicitând comparaţii cu zilele anparaţie (azi am mâncat mai terioare. 598.. Compară evenimente şi • Organizaţi activităţi de lectură în grupuri mici personaje din poveşti. şi discutaţi despre personajele preferate ale copiilor. Folosiţi astfel de prilejuri pentru a realiza comparaţii între obiecte... Discutaţi argumentele pro şi contra ale unei decizii. Argumentează propriile • Supuneţi copiii la provocări de genul „Hai să decizii. Grupează obiecte după cel • Implicaţi copiii în aranjarea obipuţin un criteriu. 600.) 599.. Compară evenimente cu ţi etc. etc. Participaţi cu copiii la spectacole şi comentaţi-le împreună cu ei. să compare şi să evalueze experienţe.

1. Realizează că modul în care o persoană se îmbracă depinde de vremea de afară. 604. prin acţiuni diferite asupra lor.• Jucaţi jocuri care sprijină înţelegerea permanenţei obiectelor (ascunderea lor ţa (realizează că persoanele şi obiectele există şi după ce nu se şi revenirea lor mai văd) • Numiţi permanent obiectele pe care le folosiţi şi pentru ce le folosiţi. din variate materiale şi utilizând diferite tehnici. Implicaţi-l în activităţi rutiniere.90 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. Înţelege din propria experienţă funcţionalitatea/ utilizarea unor obiecte cotidiene (mătura este pentru a mătura. • Organizaţi activităţi în grupuri mici în care copiii pot confecţiona hăinuţe pentru păpuşi pentru diverse anotimpuri. • Realizaţi jocuri de rol în care copiii să poată utiliza diverse obiecte pentru acţiunile pentru care sunt destinate apelând la experienţa lor anterioară. umbrela este pentru ploaie etc. 608. Zdrăngăne un obiect sau o • Oferiţi copiilor jucării diverse. 605. 607. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze experienţele trecute pentru a construi noi experienţe. Generalizează idei pornind de la experienţe anterioare. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. de ex.). . observă cum adultul suflă în mâncare pentru a o răci şi suflă şi el/ ea la următoarea masă. din majucărie care ştie că emite sunete teriale diferite care emit sunete diferite pentru a o auzi. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 606. Conştientizează permanen. Practici de sprijin • Explicaţi acţiunile dumneavoastră pentru a le înţelege copilul şi a le utiliza şi el în contexte similare.

DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 91 E. când eram…. punându-le la dispoziţie soană este aceeaşi chiar dacă este costumată. Introduceţi tăţi. Utilizează informaţia dobân. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze experienţele trecute pentru a construi noi experienţe. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Explică faptul că o per.• Implicaţi copiii în jocuri simbolice şi dramatizări. .: construieşte din cuburi un castel. Solicitaţi explicaţii sau terioare („Da. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 609. 611. Explică o nouă situaţie • Supuneţi-i la probleme noi care necesau o problemă pornind sită soluţii ce se bazează pe experienţa de la experienţele sale anlor anterioară. aşa cum l-a sunt numai produse pentru copii.• Organizaţi activităţi în grupuri mici şi dită pe o anumită cale pentru a propuneţi sarcini care necesită transfeo aplica într-un alt context.”) 610. măşti etc. materiale noi în centrul de joc simbolic pentru a stimula utilizarea de noi informaţii şi cuvinte. poartă mască sau este machiată. costumaţii diferite. la fel. Facem aşa. întrrul de informaţie şi experienţă („Haideţi să facem un magazin cu etaje. 612. Ce magazine ar putea fi înăuntru?”) văzut într-o carte cu poveşti). Utilizează noile informaţii şi • Oferiţi copiilor zilnic posibilitatea de a cuvinte achiziţionate în actividesfăşura jocuri simbolice. argumente pentru soluţiile pe care le că şi mie mi s-a întâmplat propune copilul sau alţi copii. Încurajaţi-i să joace roluri diferite. unde un alt mod (de ex. 1.

• Reacţionaţi întotdeauna la semnalele lizând sunete. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. provocări. Lăsaţi-l să încerce sinpentru a rezolva problegur. Utilizează explorarea • Provocaţi copilul să rezolve probleme prin încercare şi eroare fără să-l ajutaţi. • Vorbiţi cu el sau demonstraţi. cărucior pentru păpuşi etc. mită un mesaj. Caută să rezolve o pblemă uti. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să găsească multiple răspunsuri/soluţii la întrebări.92 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. 1. • Jucaţi-vă împreună cu el încercând să puneţi forme mari în forme mici. pentru a atrage atenţia. lingura ca să ajungă la mâncare etc. gesturi. • Jucaţi-vă cu el jocuri care au mai multe soluţii ( de ex. să le poată manipula. 614. după multiple încercări.). porte cuburi. me. să încărcaţi/să umpleţi diverse recipiente şi să le goliţi. Ajunge la o jucărie sau un • Puneţi la dispoziţia copilului obiecte obiect care s-a îndepărtat rostosecurizate adecvate vârstei lui pe care golindu-se. expresie a copilului prin care doreşte să vă transfeţei. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 613. Plasaţi-le în apropierea lui pentru a se îndrepta către ele. situaţii. Apreciaţi acţiunile noi ale copilului pe care le întreprinde independent pentru a atinge un scop. 616. probleme. 615. Încearcă modalităţi diverse pentru soluţionarea unei probleme înainte de a cere sprijin. Foloseşte obiectele ca mijloc • Puneţi la dispoziţia copilului jucării care pentru atingerea unui scop (utiîi permit utilizarea lor pentru atingerea lizează un camion ca să transunui scop (camioane cu remorcă. Să construiţi din forme geometrice utilizând diferite strategii. construcţia unui castel pentru un personaj preferat). . posibilele soluţii. 617.

Caută sprijin la alţi copii sau • Propuneţi sarcini individuale de rezolvaadulţi pentru rezolvarea de prore de probleme diverse. bleme. probleme. Vorbiţi cu el şi cereţi explicaţii pentru soluţiile alese („Cum ai reuşit?”) 619. provocatoare. Provoalege una dintre ele. situaţii. un nou eveniment etc. 1. 622. • Discutaţi avantajele şi dezavantajele alegerii unei soluţii şi ajutaţi copilul să găsească cea mai bună soluţie. provocări.• Introduceţi elemente noi în situaţiile rea unei probleme când interproblematice (un nou personaj. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să găsească multiple răspunsuri/soluţii la întrebări. utilizând strategiile preună cu un grup de copii. 621.) vine un element nou (găseşte un obiect care sau apare cineva care il/o poate ajuta etc. Lucrează în grup pentru • Propuneţi sarcini de grup mic care să soluţionarea unei problenecesite rezolvarea de probleme îmme. Interveniţi dezvoltate in cadrul gruca moderator pentru a ajuta procesul pului.). Se reorientează în soluţiona. Realizează când o situaţie poate fi problematică.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 93 E. caţi-l cu întrebări. un nou obiect. . de soluţionare a problemei. 620. Explorează mai multe căi de • Fiţi alături de copil când încearcă să găsoluţionare a unei probleme şi sească soluţiile unei probleme. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 618. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.

merele şi numeraţia etc. 626. 2. „Acum suntem numai patru în sală” etc. reprezentări numerice. „mai puţin”. 625.2. a jocului. 628. multe. Numără pe dinafară • Utilizaţi în activităţile cotidiene tot timpână la 5. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. operaţii. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 623. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. Imită cântece şi rime cu • Cântaţi cu copii cântece care utilizează numere. numărând cu cării. Repetă după adult numărarea până la 5. voce tare obiectele. înţelegerea modelelor.).) 627. Identifică şi compară • Realizaţi activităţi de gospodărie în care utilizaţi mai multe fructe sau legume cantităţi: toate.• Vorbiţi cu copilul utilizînd termenii tului „mai mult” în privinţa mân„mai mult”. • Puneţi în mediul copilului materiale cu cifre şi numiţi-le tot timpul. Înţelege semnificaţia cuvân. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. concepte de spaţiu. şi utilizaşi termeni precum: toate. mai puţine.94 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. Utilizează gesturi pentru a Cântaţi cu el cântece care utilizează nucere „mai mult”.1. măsurare) Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoaşterea numerelor şi a numeraţiei. pul numeraţia şi numerele („Mai trebuie încă două”. 624. . mai multe. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. forme geometrice. numerele. mai mai puţine.

. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori 629. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. numeşte şi scrie • Propuneţi-le copiilor să realizeze cărticele. Recunoaşte. „De-a vânzătorul” etc. persoane. numărul de apartamente etc. înainte de 9). câte farfurii. forme etc. 641. numindu-i ordinea. de cantităţi („De-a bucătarul”. câte coşuri cu pâine etc. concepte de spaţiu. denţă 1 la 1... înţelegerea modelelor. Utilizează jucării tru a stimula copilul să realizeze manipulative mateoperaţii simple („Avem trei bicimatice. Cunoaşte ordinea numerelor până la 20. 7 este liţi în fiecare lună în ce ordine îşi vor sărbători zilele. gi în cutia cu numărul 2). numără zenţi. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. 637. magazin – inventarul produselor. 635. trei cutii care le utilizaţi („două cărţi. Utilizaţi numele şi numeraţia: câţi copii sunt precâţi copii sunt în grup. Numără cu uşu.) 636. jocuri cu cifre • şi monezi în activităţile zilnice.. reprezentări numerice. 630. număr de prieteni etc.) păpuşi etc. etc. câţi copii lucrează la măsuţă. Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin • Organizaţi copiii în grupuri mici şi solicitaţi să va spună câţi copii sunt în grup. trei .”) cifre. a personajelor. 634.1. simboluri. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. forme geometrice.• Implicaţi copiii în pregătirea gustării sau a mesei de tul în activităţi cotidiene (numără prânz.2. • Puneţi la dispoziţia copiilor ma638. .• Oferiţi oportunităţi copiilor în activităţi cotidiene să rie până la 10. la farmacie – numărul pastilelor.”). Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. Cunoaşte ordinea numerelor • Realizaţi calendarul zilelor de naştere ale copiilor şi stabiîn şirul 1-10 (5 este după 4. • Încurajaţi utilizarea de numere în jocurile simbolice: la cîte farfurii sunt pe masă etc.. care să utilizeze numere (vârsta sărbătoritului. numere: obiecte. 633.). în grupă. Rugaţi copilul să vă aducă două. Recunoaşte unele cantităţi ale • Numiţi permanent cantitatea obiectelor pe unor obiecte (două cărţi. • Oferiţi oportunitatea de a-şi alege un obiect dintr-un şir de obiecte.. 2. Numără 10 obiecteriale manipulative cât mai dite prin coresponverse care utilizează cifrele.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 95 E. câţi au terminat o sarcină etc... 640. Utilizează numere şi operaţii simple (Am două bomboane şi una i-o dau Angelei). patru creioane..) Încurajaţi copiii să scrie vîrsta lor. măsurare) Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoaşterea numerelor şi a numeraţiei. felicitări în unele cifre. Utilizează numerele şi număra. obiecte cu clete. câte scaune.• Implicaţi copii în jocuri simbolice care necesită estimări ţii utilizând numerele. Puneţi-i să grupeze jucăriile câte două sau câte trei pentru un anumit joc. Numără cu uşurinţă din memo. trei etc. operaţii.. 632. • Utilizaţi situaţii cotidiene pen639. dar una este stricată. Numeşte unele numere. Poate face estimări ale cantită. vîrsta părinţilor. numărul străzii pe care locuiesc. Înţelege că numerele desem• Numiţi numerele în toate activităţile cotidiene şi facenează cantitatea (pune două minţi-le prezente şi prin suport scris în mediul copilului.• Solicitaţi frecvent copiilor să rinţă până la 20 din numere câţi copii sunt prezenţi memorie. 631.

volum. 642. greutate. precum şi persoanele. reprezentări numerice. Compară mărimea unor obiecte familiare de acelaşi fel (pantofi. trei obiecte după mărime (de la mic la mare). la cumpărături”. Utilizează corect cuvinte precum „mare”. „mic”. • Puneţi la dispoziţia copilului instrumente de măsurare şi jucaţi jocuri de tipul „La piaţă. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. Se joacă cu jucării de diverse • Descrieţi copilului obiectele în funcţie mărimi şi forme. volume.96 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. Ordonează cu sprijin cel mult • Descrieţi copilului obiectele şi persoanele în funcţie de mărime. greutăţi. măsurare) Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoştinţe şi abilităţi de operare cu mărimi.1. înţelegerea modelelor. forme. lungimi. lungime.2. cu nisip. • Implicaţi copiii în activităţi în Centrul de Nisip şi apă pentru a experimenta volumele: să umple recipiente cu apă. operaţii. 643.) Practici de sprijin • Implicaţi copiii în activităţi de organizare a cuburilor în rafturi şi solicitaţi gruparea cuburilor după anumite criterii. „multe”. 647. Identifică prin comparare care obiect este mai mare dintre două obiecte de acelaşi tip. „La alimentara” etc. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 644. lungime. • Jucaţi-vă jocuri care implică o comparare a obiectelor în funcţie de mărime. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. înălţimi. de mărime. greutate. concepte de spaţiu. „puţine”. 645. Explorează utilizarea unor obiecte de măsurat (cântarul. diferite recipiente pentru volum etc. . Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. forme geometrice. 2.) 646. să le compare. gentuţe etc.

• Realizaţi grafice împreună cu ei.2. înălţimi variate) şi insistaţi pe importanţa estimărilor precise pentru trăinicia construcţiei. înţelegerea modelelor. • Oferiţi copiilor oportunitatea realizării de proiecte de construcţie şi utilizarea de diferite obiecte (forme. o cană de…. lungimi. Face estimări precise tări simple. 2.. greutate. solide şi lichide. Măsoară apa şi nisi. lunlinguriţă de. Măsoară. lun• Stimulaţi realizarea de construcţii în cadrul jocurigimi.). un magade înaltă ca şi. estimare. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. de măsurare în jocuri. greutate. Utilizează cuvinte ce • Implicaţi copiii în activităţi de măsurare: a înălţimii fac referinţă la mărituturor copiilor din grupă. măsurare) Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoştinţe şi abilităţi de operare cu mărimi. zin etc. greutăţi (este la fel lor simbolice (un castel.. o navă spaţială. înălţime) pentru …. suţă etc. în • Învăţaţi copiii să utilizeze măsurători neconvenţiocentrul de construcţii.• Utilizaţi materiale convenţionale şi nepul utilizând diferite convenţionale pentru a măsura corpuri recipiente. 649. în nale: o bucată de sfoară pentru a măsura lungimea centrul de nisip şi apă. ingredientele pentru realizarea unei reţete. Utilizează instrumente „mai greu decât” etc. reprezentări numerice.1.). forme. volume. înălţime. cu ajutor. lungimi. greutăţi.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 97 E. un pod.). înălţimi. . cântărire. Estimează mărimi. greutăţi. • Implicaţi copiii în activităţi în Centrul de Nisip şi apă şi în Centrul de Joc simbolic în activităţi de măsurare. o cămai grea?” sau „Care este mai lungă?”. forme geometrice. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. operaţii.) 651. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 648. concepte de spaţiu. 650. a lungimii pantofului. un pumn de gime.. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. unei măsuţe. • Utilizaţi comparaţii între măsurători „la fel de înalt”. lungime şi lungimii părului. • Realizaţi cu copiii prepararea unor gus653. un pumn pentru a măsura orezul dintr-o cutie etc. a greutăţii copiilor. în care să măsoare cantităţi ale diverselor obiecte ale ingredientelor pe baza unei reţete (o (formă. a realiza un anumit proiect de construcţie • Solicitaţi estimări ale copiilor: „Care este (un garaj.. a me. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. 652.

Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. concepte de spaţiu. Identifică două forme • Căutaţi împreună cu copilul forme geometrice în mediul lui înconjurător („Unde geometrice (ex. Încurajaţi-i să copieze formele pentru a realiza anumite compoziţii artistice. măsurare) Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice şi să numească forme ale obiectelor. operaţii.• Cântaţi cu el cântece sau citiţi-i cărţi ţiul de forma rotundului etc. geometrice. Exploraţi elemente decorative. Creează şi copiază for. pătrat) mai vezi un pătrat?”). 656. . 2. 657.1. cerc. forme geometrice. Se joacă cu jucării de forme • Puneţi la dispoziţia copilului jucării diferite. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. ma pătratului. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. înţelegerea modelelor. obiectelor cu care copilul se joacă. reprezentări numerice. Potriveşte forme simple • Utilizaţi cuvinte care desemnează forme în puzzle-uri cu forme sau în activitatea cotidiană. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.2.• Puneţi la dispoziţia copilului piese de forme geometrice. Identisă potrivească întotdeauna forficaţi şi numiţi în mediul copilului mele (pătratul în spaţiul de fordiferite forme. Numiţi forme ale tăbliţe cu forme.). rotundul în spa. De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin 655. puzzle-uri cu forme me simple realizate de alţii.) în care sunt prezente diferite forme etc. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) Indicatori Practici de sprijin 654. chiar dacă nu reuşeşte care se bazează pe formă.98 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E.

pătrat triunghi. mele pentru a realiza construcţii sau modele artistice (cartonaşe pentru colaje. 660. un • Utilizaţi în Centrul pentru Nisip şi apă formele pentru nisip pentru a stimula copiii să creeze dreptunghi). pentru a fi înţelese ce: cerc. concepte de spaţiu. corespunzător de copil. Combină forme • Realizaţi cu copiii postere. Creează. piese oracelaşi fel de la mici la namentale utilizând forme. înţelegerea modelelor. forme diferite de texuri diferite pentru a fi utilizate în scopuri diferite. Încurajaţi copiii să creeze noi forgeometrice (două me. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 99 E. 661. utilizînd diferite forme a realiza alte forme geometrice. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. la mic la mare sau de la mare la mic. forme geometrice.). De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 658. pentru identificarea şi compararea formelor. . ordonându-le de mari.1. din plastic etc. şiraguri. Compară forma obiec.• Valorificaţi obiectele de utilitate cotidiană telor. afişe pentru a sărbători un eveniment sau pentru a încheia o geometrice pentru activitate tematică.2. reprezentări numerice. Identifică şi numeşte • Utilizaţi cuvinte corecte şi fidele când redaţi diferite forme geometrinumele diferitelor forme. din mediul înconjurător. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. 2. operaţii. 659. Puneţi la dispoziţia lor dreptunghi. măsurare) Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice şi să numească forme ale obiectelor. 662. copiază şi • Propuneţi sarcini în care copiii să utilizeze forconstruieşte forme. triunghiuri pentru a realiza un pătrat. Recunoaşte corect • Organizaţi jocuri în care copiii să identifice forforme în obiectele me în mediul înconjurător. 663. noi forme prin combinarea lor. Ordonează formele de • Realizaţi cu copiii trenuleţe. piese din lemn.

înţelegerea modelelor.100 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. 2. Identifică. clasificare a obiectelor. diferite obiecte. grupare. . lorile. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. Grupează. vulpea. reprezentări numerice. sunt animale) • Jucaţi jocuri de potrivire a obiectelor la categoriile corespunzătoare. culoare). Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. Faceţi referire la culorile hăinuţelor cu care sunt îmbrăcaţi. câinele fiinţe. Cântaţi cântecele care precizează culori şi indicati-le în mediu.1. sau albastre. 665. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 664. forme geometrice.2. grupează • Oferiţi copiilor obiecte de forme şi culori obiectele după un criteriu diferite şi propuneţi-le o temă cu o anumi(formă. mărime. Cereţi copiilor să strângă materialele care sunt numai roşii sau galbene. operaţii. măsurare) Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să realizeze operaţii de seriere. cu sprijin. concepte de spaţiu. tă culoare sau cu o anumită formă. La solicitare. • Citiţi cu copiii cărticele cu imagini care decategorii de obiecte. 666. şerpişori din şir (un şir de cuburi). obiec. 667.Utilizaţi cărţi cu imagini pentru a numi cute după culoare. cu sprijin. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. fiinnumesc aceleaşi categorii de obiecte sau ţe (pisica. Seriază obiecte într-un • Realizaţi cu copiii trenuleţe.

„Famimare. lor din viaţa cotidiană. operaţii.) 669. precum şi ieşirile în natură mediul de viaţă. utilizând încercarea ordine crescătoare în funcţie de şi eroarea (de la mic la un criteriu („Cutiile surori”. înţelegerea modelelor. măsurare) Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să realizeze operaţii de seriere. grupare. Clasifică vieţuitoare în funcţie de rioară a copiilor. • Utilizaţi cărţi şi folosiţi experienţa ante673. Adună laolaltă obiecte • Puneţi la dispoziţia copiilor matecare observă că au o cariale diverse racteristică în comun. forme geometrice. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 101 E. 2. 674. clasificare a obiectelor. Sortează obiectele în funcţie de • Oferiţi copiilor obiecte diverse care au cadouă criterii (mărime. Stabileşte corespon. mingi. • Creaţi cu ei motive ornamentale pentru diverse obiecte (hăinuţe. racteristici comune (culoare. Ordonează obiectele • Jucaţi-vă cu copiii jocuri care să în funcţie de o caracterisnecesite înşiruirea obiectelor în tică.) 675. mărime): piese geometrice. chei.1. maşinuţe etc. pentru a observa şi explica asemănările şi deosebirile dintre vieţuitoare. • Lăsaţi copiii să propună şi ei criterii de grupare.) ţire etc.2. reprezentări numerice. specii. Clasifică obiecte în funcţie de utidiscutaţi despre rolul şi utilizarea obiectelizare (aparate electrocasnice.).) 671. jucării. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. Creează un pattern. Explică de ce anumite obiecte sunt • Oferiţi copiilor posibilitatea de a lucra cu ordonate sau grupate într-un anumit forme şi a le utiliza pentru a crea noi forme fel. 670. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. culoare). legate ca utilizare (pantoful cu şoseta. . nasturi. şi modele. ghiveciul cu floarea etc. de la gros la sublia bulinelor” etc. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 668.• Jucaţi jocuri de punere în coresdenţa între obiecte cotipondenţă a obiectelor care sunt diene şi utilizarea lor. felicitări etc. cutii. vase. instrumente muzicale etc. concepte de spaţiu. clasificare. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. creioane. • Implicaţi copiii în activităţi domestice şi 672.

secte) întâlnite. vânt). ţinută toate simţurile în siguranţă. Pământul. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Observă fenomene ale natu. 681. stimulânîn mână şi pipăită. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. inale naturii (ceaţă. examinaţi în siguranţă fiinţele vii (animale. voci. cum ne protejăm vara de soare). miros. lui şi descrieţi evenimentele. prin observare tea. 682. culoare. Urmăreşte cu privirea obiecte • Denumiţi obiectele din mediu. suprafaţă).• Puneţi la dispoziţia copilului obiecte şi ţurile pentru examinarea stimulaţi-l prin întrebări să identifice şi jucăriilor şi obiectelor de să descrie caracteristici (mărime. ploaie. etc. formă. du-l cu întrebări.. 677. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.. caracteristici ale descrieţi similarităţi şi diferenţe între acesobiectelor. caracdin mediul înconjurător pentru teristicile şi utilitatea lor şi stimulaţi copilul să repete denumirile. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 676. metode ştiinţifice) Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să dobândească informaţii despre mediul înconjurător şi lumea vie prin observare şi manipulare de obiecte. Întoarce capul spre surse de • Asiguraţi copilului un mediu bogat în stimulare (sunete. fenomeninsoare. 679. 683. animale de companie).• Încurajaţi copilul să sesizeze relaţiile între ciate anotimpurilor (cald. frig.102 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. Recunoaşte fenomene • Asiguraţi prezenţa copilului în natură. spaţiul. Sesizează concepte aso.). tactilă).2. 2. încurajaţi întrebările şi răspundeţi la şi manipulare de obiecte . explicaţii. Identifică asemănări şi • Încurajaţi explorarea diferitelor obiecte şi diferenţe. să indice perioade scurte de timp. zăpadă asupra vieţii (cum ne îmbrăcăm iarna. . (vizuală.• Asiguraţi plimbări în aer liber copilurii cu ajutorul simţurilor (ploaie. nele trăite. caracteristici ale anotimpurilor şi efecte rece.). gustată). auditivă. Îşi foloseşte toate sim. Foloseşte mai mult de un simţ • Plasaţi la dispoziţia copilului jucării şi atunci când explorează un obiobiecte şi ajutaţi-l să le exploreze prin ect (o jucărie este privită. interes. 680. să conştientizeze aspectele periculoase. tunet) şi diferite fiinţe vii (insecte.2. obiectele întâlnite. obiecte/jucării şi surse de stimulare lumină puternică . 678. întrebări despre acestea.

legate de cele observate. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. magnetizare. îngheţare. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. internet). metode ştiinţifice) Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să dobândească informaţii despre mediul înconjurător şi lumea vie prin observare şi manipulare de obiecte De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 684. diferite instrumente şi iniţiaţi discuţii despre obiecte şi fenomene în urma observării lor. colorare. Pământul. servarea naturii în diferite momente ale anului. fierbere etc. Demonstrează cunoştinţe • Facilitaţi accesul copiilor în natură. ve. întâlnite: cutremur. Se documentează din diferite surse (adulţi. încălzire/răcire. să descrie şi să înregistreze ceea ce a observat. de ştiinţă pentru copii. . nivelul râurilor/lacurilor din vecinătate. Participă la experimente • Iniţiaţi copilul în derularea unor exsimple împreună cu un adult perimente simple împreună.) . cărţi. efectele secetei/inundaţiilor). evaporare. 690. Descrie ce a observat în cadrul unui experiment efectuat cu un adult. eroziuni şi despre importanţa acţiunilor omului asupra mediului (defrişări. Începe să înţeleagă relaţia • Implicaţi-vă alături de copil în activicauză-efect in mediul fizic natăţi din care învaţă independent (obtural. încurajaţi-l să obser(dizolvare. 686. 689. observare. apoi asistat de dvs. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. enciclopedii rilor. Caută independent informaţii • Puneţi la dispoziţia copilului imagini despre mediu prin utilizarea simţucu fenomene naturale. poluare). inundaţii.2. a fiinţelor sau pendent şi să formuleze concluzii fenomenelor din natură. spaţiul. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. 687. experimente..DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 103 E. 685. 688. scufundare. 2. despre mediul înconjurător discutaţi despre schimbări în mediu prin respectul faţă de fiinţe şi ca efect al unor fenomene naturale natură.2. Discută în urma unui proces de • Încurajaţi copilul să exploreze indeobservare a lumii vii.

104 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. 2. 692. desfăşurarea de experimen„Unde doarme ursul?” etc. . Pământul. nisipul încălzit.Permiteţi copilului să exploreze în siguple ale naturii în compania unui ranţă mediul înconjurător. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. diverse (cărţi. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. spaţiul. în loc de lupă folosiţi jocurilor (de ex. atinge zăpadă. vizite şi observări în natură). Formulează întrebări • Răspundeţi curiozităţii naturale a copilului simple despre lumea vie prin consultarea unor surse de informare („Ce mănâncă papagalul?”.) te simple. o picătură de apă pe o folie de plastic). adult (atinge picături de ploaie. Investighează fenomene sim. binoclu). metode ştiinţifice) Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească instrumente şi metode specifice pentru investigarea mediului De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 691.2. pământul dezgheţat).2. Foloseşte instrumente • Desfăşuraţi experimente simple cu instrunon-standard pentru exmente non-standard pentru a explica diplorarea mediului în cadrul ferite fenomene (ex. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. 693.

magneţi). diferite capace. grafi• Încurajaţi copilul să înregistreze informaţiile ce. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. estimările.2.• Pune la dispoziţia copilului diferite instrustrumente şi aparate simple de mente şi posibilitatea de a le utiliza indeinvestigaţie (microscop. 2. obţinute în urma observării sau experimen698. fotografii). cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. cereţi copilului să organizeze inmetru). termopendent. predicţiile şi rezultatele obţinute .2. Discută despre informaţiile • Stimulaţi copilul să facă predicţii înainte de derularea unui experiment. să estimeze redobândite prin utilizarea instruzultatele pe care să le poată compara ultementelor de investigaţie. scoici. • Sugeraţi copilului să realizeze colecţii de obiecte diferite. frunze sau dopuri de plută.). spaţiul. 695. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. metode ştiinţifice) Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească instrumente şi metode specifice pentru investigarea mediului De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 694. iniţiaţi în sala de grupă sau acasă un spaţiu pentru păstrarea colecţiilor (conuri. Foloseşte unele in. Colectează informaţiile prin lui.• Explicaţi şi utilizaţi împreună instrustrumente pentru a afla mente standard în scopul iniţierii coinformaţii despre mediu pilului în utilizarea lor independentă. rior cu cele obţinute în urma experimentu697. lului/grupei: notaţi experimentele. Face generalizări şi predicţii în telor. formaţiile obţinute.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 105 E. pietre de râu. 696. (lupă. etc. mijloace variate (desene. Pământul. Foloseşte o varietate de in. ţineţi un jurnal al experimentelor copibaza celor observate.

ca şi internilor cu asistenţa adulţilor. Sesizează existenţa în mediu a • Facilitaţi observarea de către copil a plantelor. te. avînd fructe) sau animale dezvolta. 701. discutaţi despre noţiuni de igienă în scopul păstrării sănătăţii. numească obiectele şi fiinţele întâlnioameni din mediu. ex. insecte din mediul (atinge râme. adăpate). animale. 704. lumiplante în diferite momente ale anului nă pentru a creşte şi a se (înflorind. animale. male de companie sau de curte). jucaţi jocuri cu onomatopee pentru identificarea anumitor animale. animale. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. 2.106 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. . păsări de curte/sălbatice). enciclopedii. spaţiul. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. Denumeşte prin cuvinte sau • Stimulaţi copilul să identifice şi să deonomatopee plante. Identifică clase mari de • Jucaţi cu copilul jocuri de sortare şi clafiinţe vii din mediu (ex.2. Pământul. hrană. animalelor şi a oamediferitelor plante. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 699. metode ştiinţifice) Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale lumii vii. observă furnici). cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.2. 703.• Extindeţi progresiv vocabularul şi noţe vii şi nevii din mediu. arată aniînconjurător. (care sunt hrănite. 702. anisificare după diferite criterii. imagini. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. Face diferenţa între fiin. cu animale (priveşte. cu plante (rupe flori. ţiunile cunoscute de copil din mediul înconjurător imediat cu cel din diferite cărţi. după male/păsări). mediul de viaţă (animale sălbatice/domestice. Interacţionează cu insecte • Înlesniţi interacţiunea copilului cu plante. adună frunze sau crengi). Înţelege că fiinţele vii au • Oferiţi copilului şansa de a observa nevoie de apă. acţiunea cu oameni – alţii decât membri familiei. 700.

cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.. apă. plante: copaci. Înţelege interacţiunile dintre • Puneţi la dispoziţia copilului filanimale. Provocaţi copilul să povestească despre experienţele persubclase mari de vieţuitoare (animale sălbatice/ sonale. 707. „Ce sar fi întâmplat dacă. solar cu răsaduri.2. metode ştiinţifice) Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale lumii vii.?” 709.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 107 E. etc. Pământul.• Daţi copilului posibilitatea de a observa fiinţele tre mediile de viaţă ale vii prin vizite la zoo. . sau plantele prin vizite într-o livadă. fructe.?”. spaţiul. pasări. păsări. cabinetul unui medic veterinar pământ). domestice. acvariu... ferme de animale. zboară”. despre modul de viaţă al diferitelor specii. grădină de legume.. cărţi cu imagini nesc cu diferite specii de peşti”). de companie sau din gospodărie. ferme de vieţuitoarelor (aer. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. Observă faptul că • Faceţi posibil pentru copil să sesizeze relaţii cauplantele şi animalele îşi zale de tipul condiţiilor de mediu şi consecinţeschimbă înfăţişarea (cilor pentru creştere şi dezvoltare prin intermediul clurile vieţii). plante ţinute la lumină/întuneric). De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 705. Recunoaşte clase si • Jucaţi jocuri de tipul „Zboară.. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. Are responsabilitatea îngrijirii • Daţi copilului posibilitatea de a unei plante sau a unui animal în întreţine o plantă sau de a participa la îngrijirea unui animal familie sau în cadrul grupei. 2. experimentelor simple (plante udate/neudate. de tipul „Ce ar fi dacă. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. 706. Înţelege diferenţa din. 710.2. Descrie şi compară nevoile de • Provocaţi copilul cu întrebări bază ale fiinţelor vii. legume) 708. flori. plante şi mediul de viaţă me scurte sau secvenţe din fil(„Rechinii trăiesc în ape şi se hrăme de animaţie.insecte.

Îşi extinde vocabularul privind • Diversificaţi experienţele de cumaterialele investigate în mediul noaştere ale copiilor în funcţie de natural înconjurător (pietre. 714. metode ştiinţifice) Standard 12: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale Pământului şi Spaţiului De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 711. stâncontextul local. stele).. identifice şi să le denumească. Sesizează succesiunea zi/ • Discutaţi despre activităţi corespunzătoanoapte. apă). „Plouă”).• Discutaţi cu copilul schimbările pe care le dependent nori. mişcarea observaţi în decursul unei zile (Dimineaţa produsă de vânt. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Exprimă starea vremii prin re. e posibil în starea vremii. suprafeţele şi ajutaţi-l să exprime senzaţiile pe care le trăieşte (Îţi place iarba? Cum miroase?). „Ninge”. re zilei/nopţii. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. 715. Observă cu ajutor şi in. Pentru temele inteîn mediu („Unde sunt stelele? De resante pentru copil puteţi discuunde vin norii?”). Adresează întrebări despre fe. ajutaţi-l să le (soare. Pământul. 712. spaţiul. 716.• Răspundeţi întotdeauna întrebănomenele şi obiectele observate rilor copilului. asfalt..108 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. ci). Sesizează diferite supra.2.2. să plouă. Observă cu ajutor sau in.).• Asistaţi copilul şi explicaţi-i corpurile cedependent corpuri cereşti reşti în plimbările în aer liber. . nisip. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. denumiţi feţe ale pământului (iarbă. noroi.• Permiteţi copilului să se joace pe diferite suprafeţe în condiţii de siguranţă. 2. ta urmărind schema: Ce ştiu?/Ce vreau să ştiu?/Ce am aflat?. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. 713.• Cereţi copilului să denumească felaţie cu fenomenele cunoscute nomenele meteo întâlnite şi discu(„Soare”. schimbări e soare. 717. după amiaza apar norii. taţi despre efectele asupra activităţilor zilei. lună.

mări. aerului pentru viaţă şi a modalităţilor de protecţie pentru a evita poluarea lor. • Discutaţi despre măsuri de protecţie împotriva incendiilor. vulcani. cărţi despre anotimîn succesiune (iarnă. tipuri de ape (râu/lac/mare).. Cunoaşte şi foloseşte corect ca unităţi de timp momentele zilei. excursii în medii necunoscute. despre elementele vieţii (pământ. semne convenţionale pentru ape. renţa între forme de relief (câmpie/munte). Oferiţi copiilor informaţii despre rezistenţa materialelor prin experimente simple (forţa apei în erodarea pietrelor. foc). lui şi ale familiei.2.2.). .. Identifică şi face dife. • Încurajaţi copilul să folosească adjective pentru a descrie materialele întâlnite în mediu. 720. 725. • Creaţi planşe simple cu decupaje/fotografii ale activităţii fundamentale a copilului într-o zi şi asamblaţi-le cu ajutorul său. cu colaje de imagini şi text. • Provocaţi copilul la discuţii despre caracteristicile anotimpurilor în relaţie cu activităţi fundamentale ale sale sau evenimente semnificative.• Puneţi la dispoziţia copilului imagini cu fenomene natutre forme de relief. curăţirea unui spaţiu. apă. Poate descrie caracteristicile anotimpurilor. Ştie lunile anului. pietrele. 724.• Jucaţi jocuri cu jetoane de tipul „Spune unde se potriveşte?” . peşteri. Încurajaţi jocul de rol al copilului cu recuzită specifică pentru consolidarea conceptelor însuşite. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. zilele săptămânii. ploaie. 726.. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. 729. Discutaţi despre activităţi şi succesiunea lor. 730. Numeşte şi face diferenţa dintre sursele de căldură şi poate exprima beneficiile şi pericolele lor. 721. lună). Introduceţi în discuţie concepte precum materiale ignifuge.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 109 E. • Implicaţi-vă împreună cu copilul în activităţi ecologice simple (plantat. extinctor. Descrie importanţa apei. 728. oceane) şi extindeţi experienţa de cunoaştere a copiilor atunci când este posibil cu vizite.. Numeşte anotimpurile • Încurajaţi copilul să conceapă calendare. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.). anotimpul. Cunoaşte şi foloseşte • Folosiţi un calendar care să amintească evenimentele corect zilele săptămânii în semnificative ale vieţii copilusuccesiune. Sesizează diferenţe în. pripuri în care să îmbine desenul măvară. 719. Pământul. Observă şi exprimă mişcarea corpurilor cereşti (soare.. • Discutaţi şi urmăriţi (pe cărţi sau în realitate atunci când este posibil) fenomene precum eclipse de soare/lună. 727.). rale greu accesibile (cascade. vară. Poate descrie caracteristicile materialelor şi ale elementelor mediului (apa. aer. spaţiul. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. 2. toamnă). metode ştiinţifice) Standard 12: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale Pământului şi Spaţiului De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 718. 723. Adresează întrebări • Discutaţi despre elementele fundamentale şi explicaţi copiilor importanţa fiecăruia dintre ele. Descrie timpul proba. 722.. a malurilor unui râu).• Jucaţi jocuri de rol în care copilul prezintă prognoza meteo bil şi ilustrează o anumită cu simboluri concepute antestare a vremii (utilizează rior. Concepeţi mesaje de conştientizare a importanţei protecţiei mediului.

Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E..2. ţa sa de gen.2. 734. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. Întreţine (ordonează) mediul • Încurajaţi copilul să vă ajute în înapropiat asistat de un adult. treţinerea unui mediu ordonat. Descrie câteva părţi ale cor. Face deosebirea dintre fiinţele • Prezentaţi copilului persoanele care inumane cunoscute/necunoscute..110 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. 2: ochii. copii şi adulţi. Pământul. tră în interacţiune cu dvs. Sesizează diferenţa între cele 2 • Ajutaţi copilul să înţeleagă apartenensexe în rândul adulţilor familiari.• Jucaţi jocuri de identificare a părpului şi câteva organe de simţ. nasul. metode ştiinţifice) Standard 13: Copilul ar trebui să fie capabil să descopere omul ca parte a lumii vii şi fiinţă socială De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 731. 2. ţilor corpului. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie.). spaţiul. . 732. 733. asociaţi cu numere (1: gura.

pentru a zic. obiecteristicile specifice te. sociale.• Promovaţi responsabilizarea copilului în gospodărie şi sala de ţinerea şi îngrijirea grupă. 741. reciclarea materialelor. artă. Participă la îngrijirea şi • Participaţi împreună cu copilul la evenimente care se concentrează pe conştientizarea importanţei protecţiei meprotecţia mediului. a continentului.2. 740.• Stimulaţi înţelegerea fenomenului artistic ca unul specific omuţie. dans. pentru a exemplifica varietatea condiţiilor fizice.• Puneţi la dispoziţia copilului cărţi despre corpul omenesc. invenţii. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Este conştient de exis. înţelege existenţa mai multor ţări pe lume. limbaj. Ziua Mediului. 742. 738. Nu lăsăm bunătăţeşte şi afectează aparate electrice în priză când nu suntem acasă.• Discutaţi despre nevoile de bază ale fiinţei umane (apă. enciclopedii. . mijloace de locomo. diului: Ziua Pământului. despre viaţa oamenilor. desen. semnificaţia lor (mediu fi• Analizaţi o hartă a lumii. organele gane interne şi funcinterne şi funcţionarea lor. • Organizaţi călătorii imaginare utilizând cărţi.• Implicaţi copilul în participarea la acţiuni ecologice. orăşel. 737. după tipul de aşezări: sat. lui. materiale care omului ca fiinţa soexemplifică diferite meserii. tizarea schimbărilor care Creaţi un grafic cu caracteristicile copilului/copiilor din se produc în sine şi mediu grupă (înălţime. Cunoaşte condiţii. stomac) . 736. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. Pământul.: Nu lăsăm dului în care aceasta îmlumina aprinsă dacă este zi şi nu ne foloseşte. Pentru viaţa. Descrie câteva or. social). spaţiul. 739. adăpost).• Discutaţi cu copilul pe bază de imagini. cultural. a modului de organizare a vieţii sociale (de exemplu. Participă la între. colaje. Este interesat de feno. Înţelege carac. drumuri scurte mergem pe jos sau folosim bicicleta etc. greutate. plantele au fiecărui an şcolar pentru a sesiza evoluţia. a ţării. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. municipiu etc. pictură.). olărit şi cu exemple din diferite părţi ale lumii. vieţuirii omului ca fiinţa vie. lumină. • Angajaţi copiii în descoperirea diversităţii mijloacelor de locomoţie utilizate de om şi exploataţi conţinutul din punct de vedere ecologic. metode ştiinţifice) Standard 13: Copilul ar trebui să fie capabil să descopere omul ca parte a lumii vii şi fiinţă socială. sportiv).DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 111 E. despre condiţiile de viaţă ale oamenilor din diverse regiuni geograficifice ale vieţii umane şi ce sau spaţii culturale.• Puneţi la dispoziţia copilului in Centrul de Joc simbolic. mediului fizic apropiat (sala de grupă). Foloţiile lor (inimă. un ciclu de viaţă). a mai multor culturi. Demonstrează conştien. resursă (medic.2. animalelor. imagini video. preferinţe) la începutul/sfârşitul (copilul creşte.• Discutaţi despre resursele energetice şi concepeţi împreună un plan de acţiune cu activităţi adecvate vârstei copilului tenţa tehnologiei şi a moprin care să economisim energia electrică (Ex. filme.• Creaţi oportunităţi pentru copil de a discuta despre ciclul de viaţă al plantelor. cială: meserii. le de bază ale suprahrană. hărţi. Cunoaşte condiţiile spe. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 735. plăsiţi în astfel de discuţii persoane mân. culturale în care trăiesc oamenii pe tot globul. • Realizaţi iun proiect privind evoluţia mijloacelor de locomoţie şi modul în care au influenţat viaţa omului. echipamente. mene naturale excepţionale (calamităţi naturale) şi înţelege pagubele ce pot fi provocate. 2. 743. organizând ateliere artistice pe diverse abilităţi: cant. Puneţi in lumină atât avantajele cât şi dezavantajele pentru prezent şi viitor.).

A Guide to Young Children’s Learning and Development: From Birth to Kindergarten Entry. Oprescu. Early Childhood Care and Education.. P. Bucureşti UNICEF. Kagan. Early Childhood Education and Care. 8. 2. fete şi băieţi. Paris. Pediatrie axată pe dezvoltare. ***Starting Strong II. 2005. 7. 2007. Rebello. Education for All Global Monitoring Report. UNICEF. Paris. UNICEF. 2005. Epigraf. Paris. 9. cu vârsta până în 7 ani – Ghid pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar. Tomşa. 2006. S.L. 2007. Pennsylvania Department of Education and Department of Public Welfare. Gh. ELDS Orientation Workhop. M. 13. OECD. 2007. Mihalca L. *** llinois Early Learning Standards. N. Macedonia. 2006. Boţiş. *** Pennsylvania Standards for Kindergarten. Kagan. *** Missouri Early Learning and Development Standards. Early childhood Section. et al. Bazele teoretice ale psihopedagogiei preşcolare. P. Chişinău. Rebello. S. Research and Policy . 2006. Pennsylvania Department of Education and Department of Public Welfare. Editura V&I Integral. Landers. Centrul Parteneriat pentru Egalitate. Bucureşti. *** Pennsilvania Early Learning Standards for pre-kindergarten. . *** Strong Foundations.. 3. 12. 6. *** Early Learning and Development Standards. Woodhead. 2007. 2002. Division of Early childhood Education. UNESCO. Changing Perspectives in Early Childhood Theory. 2004. Early Learning & Development Standards: An Overview. UNESCO. 5. A. The State of Washington. 4.În:Global Monitoring Report 2007. Washington State Early Learning and Development Benchmarks.. Misssouri Department of Elementary and Secondary Education. 10. Illinois State Board of Education. Despre dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale ale copiilor..112 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: 1.. C.L. 2005. 11.

ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 113 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE .

În acest mod. Pentru a asigura un mod unitar şi o perspectivă comună asupra aşteptărilor noastre legate de intrarea copilului în şcoală. dezvoltare şi învăţare în egală măsură tuturor copiilor. indiferent de sex. modul în care este privit copilul. Chiar dacă personalitatea. 1995). Precum fiecare copil este unic. 1995. aşa şi fiecare cadru didactic este unic. NECESITATEA DEFINIRII STANDARDELOR PENTRU CADRELE DIDACTICE Asigurarea calităţii serviciilor de educaţie timpurie depinde în cea mai mare măsură de calitatea pregătirii profesionale a cadrelor didactice şi nondidactice care lucrează în serviciile de educaţie timpurie. 2005. ca şi asumarea întregii responsabilităţi pe care o poartă asupra copilului. care să ofere tuturor copiilor în egală măsură posibilitatea de a se dezvolta în ritmul lor individual şi de a valorifica interesele şi potenţialul lor individuale. Frede. Aceste standarde definesc aşteptările noastre vizavi de ceea ce copilul ar trebuie să ştie şi să fie capabil să facă la finalizarea grădiniţei. toate cadrele didactice vor şti care sunt aşteptările privind exercitarea profesiei de educator în serviciile de educaţie timpurie. religie. au fost elaborate stan- dardele privind învăţarea şi dezvoltarea pentru copilul de la naştere până la 7 ani. Unele studii au indicat că: pregătirea pentru şcoală prin furnizarea de servicii de educaţie timpurie costă mai puţin decât recuperarea şcolară. Heckman. 2. învăţarea şi dezvoltarea acestuia trebuie să fie acelaşi. O educaţie timpurie de calitate porneşte de la cunoaşterea de către adulţi a modului în care copilul creşte. Pentru a asigura copiilor un mediu educaţional propice învăţării şi dezvoltării lor. . la punerea bazelor învăţării permanente. însă rezultatul muncii acestuia din urmă trebuie să fie în orice context acelaşi: un copil căruia să-i ofere un start bun în viaţă prin educaţia timpurie! Numitorul comun al diversităţii cadrelor didactice îl reprezintă tocmai aceste standarde profesionale. se asigură un reper comun al competenţelor obligatorii necesare în practicarea acestei profesii. INTRODUCERE Educaţia timpurie a copilului are ca scop primordial asigurarea dezvoltării plenare şi globale a copilului şi respectarea tuturor drepturilor acestuia. în special al copiilor provenind din familii cu un nivel economic scăzut (Barnett. Atenţia sporită este din ce în ce mai mult îndreptată spre acordarea tuturor şanselor şi oportunităţilor de îngrijire. rasă. pentru a răspunde aşteptărilor pe care le avem în privinţa copilului în planul dezvoltării şi învăţării. 2000. mediu cultural de provenienţă sau statut socioeconomic. deoarece profilul competenţelor profesionale ale educatorului se construieşte pornind de la ceea ce ne dorim să ştie şi să fie capabile să facă toate cadrele didactice. prin realizarea educaţiei de bază începând din perioada timpurie se contribuie pe termen lung la reducerea sărăciei. În ultimii ani studiile şi cercetările privind educaţia timpurie la nivel internaţional au furnizat numeroase dovezi în favoarea ideii că programele de educaţie timpurie de o înaltă calitate au efecte pozitive şi durabile în timp în privinţa succesului şcolar şi în viaţă al copiilor. orice prevenţie costă mai puţin decât intervenţia. 2006). este necesar ca educatorul să deţină anumite competenţe profesionale. Standardele de învăţate şi dezvoltare a copilului stau la baza elaborării standardelor pentru cadre didactice. Cu cât îl vom cunoaşte mai bine cu atât vom fi mai realişti în aşteptările pe care le avem pentru copil şi cu atât vom şti mai bine cum să-l sprijinim în dezvoltarea lui pentru a-i asigura cele mai adecvate condiţii pentru a-şi împlini potenţialul. Investiţia în serviciile de educaţie timpurie de calitate se justifică inclusiv prin dovezile aduse de analizele de tip economic (Cuhna. temperamentul şi stilul pedagogic diferă de la un cadru didactic la altul. investiţia economică în programe de educaţie timpurie de calitate se întoarce cu un profit multiplu prin consecinţele benefice de lungă durată pe care le determină.114 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 1. se dezvoltă şi învaţă. Prin elaborarea acestor standarde.

participare la conferinţe tematice etc. cu iniţiativă. persistenţă în învăţare. schimburi de experienţă. ţinând cont de unicitatea copilului (exprimată în caracteristici individuale de dezvoltare şi învăţare. să ştie să aleagă. cerinţe individuale).STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 115 3. Astfel. să fie responsabil etc. precum şi zone ale pregătirii profesionale care necesită îmbunătăţiri. în baza autoevaluării. dar şi de proiecţia în viitor a copilului de azi. de grup şi individuale ale copiilor. prin abordarea globală şi complexă a dezvoltării. creativitate. ce strategii de evaluare vor fi utilizate pentru a înregistra progresul real al copiilor în toate domeniile dezvoltării. conturează profilul copilului pe care ni-l dorim la finalizarea grădiniţei. dezvoltarea gândirii logice. Centrarea pe copil. al sănătăţii. Dorim un copil sănătos. În standardele pentru cadrele didactice se regăseşte perspectiva psihologică şi pedagogică promovată prin standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie. domeniul socioemoţional. precum şi importanţa crucială pe care o are perioada timpurie în devenirea lui. nevoi. de diversitatea lor culturală. poate să îşi identifice punctele tari ale competenţelor sale. iniţiativă. Aceste standarde sunt definite pe patru domenii de dezvoltare: domeniul cognitiv. domeniul atitudinilor în învăţare: curiozitate. cunoscând aceste standarde. creativ. a elementelor matematice elementare si a cunoaşterii şi înţelegerii lumii. dornic de cunoaştere. de variabilitatea individuală a dezvoltării fiecăruia în parte. dezvoltarea profesională: participarea la cursuri de formare şi perfecţionare pentru îmbunătăţirea practicii didactice. 4. Fiecare educator. asertiv. independent. este reflectată tocmai prin situarea standardelor de învăţare şi dezvoltare. politica programelor de educaţie parentală etc. elaborate înaintea acestor standarde. autoreflecţia şi autoevaluarea. să ştie să coopereze. Aceste competenţe vizează: un anumit mod global de a privi copilul. activ. cursuri de formare continuă şi perfecţionare. să gândească critic şi creativ. Toate aceste standarde. capabil să stabilească interacţiuni sociale cu copii şi adulţi. cum se va asigura integrarea domeniilor de dezvoltare prin planificarea activităţilor etc. politica curriculară. CORELAREA STANDARDELOR PENTRU CADRELE DIDACTICE CU STANDARDELE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI Standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului de 5-7 ani. interese. domeniul fizic.. a comunicării şi a premiselor citit-scrisului. respectând unicitatea şi drepturile copilului. dezvoltarea lui şi educaţia timpurie. ca document de politică educaţională. organizarea învăţării: ce strategii de învăţare vor fi utilizate şi cum se va organiza mediul de învăţare pentru a răspunde cerinţelor de vârstă.? Pentru aceasta cadrul didactic trebuie să posede anumite competenţe care să facă posibilă această devenire a copilului. evaluarea învăţării: cum va fi utilizată observarea copiilor. definesc aşteptările asupra ceea ce copilul ar trebui să ştie şi să fie capabil să facă la finalizarea grădiniţei. ROLUL STANDARDELOR ÎN DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A CADRELOR DIDACTICE Standardele profesionale ale cadrelor didactice reprezintă pentru educatori un sistem de referinţă important în autoevaluarea propriilor lor competenţe. cadrele didactice pot identifica domeniile de competenţe profesionale asupra cărora ar trebui să se concentreze în carieră. planificarea învăţării: ce obiective educaţionale se vor urmări şi pentru ce perioadă. să se exprime liber. . politica serviciilor educaţionale. îşi pot proiecta un plan de dezvoltare profesională în baza căruia să opteze pentru diverse forme de perfecţionare: consultarea materialelor de specialitate. ca principiu guvernator al educaţiei. Preocuparea pentru îmbunătăţirea practicii şi pregătirii psihopedagogice reprezintă o constantă a profesiei didactice. iar standardele profesionale constituie un instrument de sprijin în creşterea calităţii serviciului educaţional. care cuprinde: dezvoltarea limbajului. igienei şi securităţii personale. în centrul tuturor celorlalte politici ce vizează sistemul de educaţie timpurie: politica resurselor umane. poate reflecta asupra propriei sale pregătiri şi practici psihopedagogice.

6. Cunoscând care sunt competenţele obligatorii pe care trebuie să le deţină. variabilitatea ritmului şi intensităţii dezvoltării). prin organizarea mediului fizic şi social. cât şi a predispoziţiilor. prin comunicare. informarea şi comunicarea cu familia. implicarea familiei în activităţile grădiniţei. CUM POT FI UTILIZATE STANDARDELE? Standardele profesionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie au multiple utilizări: a. luarea de decizii în comun cu familia etc. Parteneriatul dintre cadrul didactic şi familia copilului reprezintă un factor decisiv în dezvoltarea şi învăţarea copilului. dezvoltării şi educaţii de calitate.116 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE parteneriatul cu familia: cunoaşterea familiei. - 5. Pentru cadre didactice – autoevaluarea competenţelor profesionale Prima şi cea mai importantă utilizare a acestor standarde este aceea a autoevaluării competenţelor profesionale. cadrul didactic îşi poate realiza un plan propriu de dezvoltare profesională şi va căuta modalităţi formale sau informale de îmbogăţire şi îmbunătăţire a competenţelor sale. • Adultul este primul om în care copilul are încredere şi de care depinde în tot ceea ce face şi învaţă să facă. precum şi pe noile achiziţii în domeniul psihologiei şi pedagogiei copilului mic din ultimele decenii. nevoilor. Aceste principii pun în lumină locul şi rolul adultului. de aceea el este cel care trebuie să-i asigure toate condiţiile unei îngrijiri. • Dezvoltarea copilului este globală şi integrată. prin oferirea de contexte de învăţare (sarcini şi materiale diferite). în special al educatorului. Reflecţia asupra propriei practici şi asupra rezultatelor obţinute reprezintă un reper important în dezvoltarea profesională. Adaptarea la noi contexte. adultul trebuie să alterneze diverse roluri: o Stimulator: stimulează dezvoltarea prin expunerea copilului la stimuli senzoriali şi cognitivi şi implicarea lor în activităţi fizice. în toate domeniile prezentate în standarde. În urma autoevaluării. cadrul didactic va putea reflecta asupra propriei pregătiri pedagogice teoretice şi practice şi îşi va putea singur aprecia performanţele profesionale. • În scopul sprijinirii dezvoltării şi învăţării copilului. o Facilitator: facilitează învăţarea copilului prin interacţiune. Formarea şi perfecţionarea profesională a cadrului didactic din instituţiile de educaţie timpurie este un proces care se desfăşoară de-a lungul întregii vieţi. mediază raporturile dintre familie şi creşă/grădiniţă. partener al familiei în asigurarea condiţiilor optime de dezvoltare şi învăţare ale copilului. o Partenerial: cadrul didactic devine partener al copilului în demersul acestuia de construire a propriei învăţări. • • prin încurajarea curiozităţii şi explorării. prin provocarea unor situaţii problematice pentru aflarea de soluţii etc. intereselor individuale ale copilului. iar evoluţia dezvoltării lui la nivelul maxim posibil depinde de nivelul de stimulare şi interacţiune la care este expus de către adulţi. conflictele. noi schimbări este funda- . negocierile. în dezvoltarea copilului. o Mediator: mediază comunicarea şi raporturile sociale dintre copii şi alţi copii şi dintre copii şi adulţi. PRINCIPII CE AU STAT LA BAZA ELABORĂRII STANDARDELOR PENTRU CADRE DIDACTICE Elaborarea standardelor didactice a ţinut cont de câteva principii importante care se bazează pe experienţa acumulată în timp a programelor de educaţie timpurie de pretutindeni. • Dezvoltarea copilului este un parcurs individual care necesită o foarte bună cunoaştere de către adult atât a modului în care copilul mic se dezvoltă (stadiile dezvoltării. partener de joc. creşteri. Fiecare domeniu de competenţe este la fel de important şi se află într-o strânsă intercorelaţie şi interdependenţă cu celelalte. Toate aceste competenţe sunt necesare pentru ca educatorul să fie capabil să ofere copiilor în contextul instituţiei de educaţie timpurie condiţiile optime pentru învăţarea şi dezvoltarea lor deplină.

pentru a asigura un nivel optim de pregătire a tuturor cadrelor didactice care lucrează în educaţia timpurie. a încuraja dezvoltarea profesională continuă la locul de muncă a cadrelor didactice. Pentru factorii de decizie din domeniul educaţiei şi formularea de politici educaţionale în domeniul educaţiei timpurii Metodiştii pot utiliza standardele pentru: a dezvolta instrumente de observare a practicilor promovate de educatori şi a stabili în ce măsură ele corespund standardelor profesionale în strânsă relaţie cu celelalte documente specifice privind copilul mic (1-7 ani): standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului. activităţi metodice în cadrul comisiilor metodice. poate strânge informaţii utilizând variate metode şi instrumente de culegere a datelor. putându-se aprecia care sunt aspectele care la nivel naţional necesită îmbunătăţiri ale practicii pedagogice şi implicit a ofertei de formare iniţială şi de formare continuă. b. Standardele profesionale pentru cadrele didactice reprezintă un reper important în monitorizarea calităţii pregătirii profesionale a cadrelor didactice din sistemul de educaţie timpurie. ghidul cadrelor didactice pentru educaţia timpurie.) care să vizeze îmbunătăţirea competenţelor în acele domenii unde au înregistrat o mai slabă pregătire. Elaborarea unor oferte variate de formare continuă care să răspundă nevoilor diverse de formare ale cadrelor didactice din sistem. e. În urma acestei evaluări. Acelaşi tip de evaluare se poate realiza şi la nivelul întregii instituţii. c. cursuri de formare şi perfecţionare cu tematică specifică etc. un reper important în evaluarea individuală a cadrelor didactice dintr-o instituţie. managerul creşei/grădiniţei. În acest mod. managerul poate aprecia care sunt domeniile de competenţe în privinţa cărora cadrul didactic necesită o mai bună pregătire.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 117 mentală pentru educator. curriculumul pentru educaţia timpurie. pentru a realiza evaluarea cadrului didactic pe cele şase domenii de competenţe. a sprijini cadrele didactice în dezvoltarea capacităţii de autoanaliză a propriilor practici didactice din perspectiva standardelor profesionale şi a elabora împreună cu ele un plan individual de creştere profesională. . în care să propună diferite forme de perfecţionare a educatorilor (schimburi de experienţă. putând concepe împreună cu cadrele didactice planuri instituţionale de dezvoltare profesională. în acest mod managerul. Având formulate standardele şi indicatorii. Abilitarea cadrelor didactice în utilizarea standardelor profesionale ca instrument de îmbunătăţire a calităţii propriei pregătiri teoretice şi practice profesionale. de asemenea. Pentru managerii instituţiilor de educaţie timpurie – evaluarea individuală şi la nivel de instituţie a cadrelor didactice d. Standardele profesionale oferă un sprijin cadrelor didactice în acest demers de reflecţie şi adaptare. centrate pe competenţele obligatorii formulate prin standardele profesionale pentru cadrele didactice pentru educaţie timpurie. propunându-le să facă observări reciproce în baza standardelor şi organizând discuţii în baza acestor observări. Pentru furnizorii cursurilor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice pentru educaţia timpurie Standardele profesionale reprezintă. Pentru metodişti – observarea cadrelor didactice şi sprijinirea dezvoltării lor profesionale Furnizorii cursurilor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice pot utiliza standardele pentru: Elaborarea unei oferte de formare iniţială care să răspundă şi să corespundă cerinţelor obligatorii prevăzute prin standarde privind pregătirea profesională a cadrelor didactice pentru educaţia timpurie. Pe baza acestor standarde se pot elabora instrumente de evaluare care să aprecieze nivelul competenţelor profesionale al educatorilor pe toate cele şase domenii. Totodată aceste standarde profesionale pot constitui criterii privind resursele umane în procesul de acreditare a instituţiilor de educaţie timpurie. altele decât cele din sistemul public. după realizarea evaluării. se poate realiza o analiză a situaţiei pregătirii profesionale a tuturor cadrelor didactice.

2.: Strategii interactive Standard C 1. Organizarea învăţării Domeniul Organizarea învăţării vizează competenţele de organizare a procesului de învăţare ale cadrului didactic prin care acesta corelează obiectivele curriculare cu strategiile didactice şi mediul de învăţare în strânsă corespondenţă cu nevoile individuale ale copilului. utilizarea mai multor surse de informaţie şi contexte pentru aprecierea performanţelor copilului.: Planificarea pe termen scurt şi termen lung (zilnică şi săptămânală) Standard B.1.: Recunoaşterea impactului mediului asupra învăţării şi dezvoltării Standard C 2.5. DOMENII ALE COMPETENŢELOR PROFESIONALE Standardele profesionale ale cadrelor didactice din domeniul educaţiei timpurii au avut ca principal reper standardele de învăţare şi dezvoltare pentru copilul de la naştere până la 7 ani.3.1.: Abordarea integrată a curriculumului prin planificare Standard B. Aceste domenii sunt: Standard B. cadrul didactic trebuie să deţină un ansamblu larg de competenţe ce pornesc de la modul în care gândeşte despre copil.: Corelarea formelor de activitate cu vârsta copiilor. Aceste competenţe promovează principiile evaluării autentice care se bazează pe utilizarea unor strategii alternative de evaluare: observarea copilului şi înregistrarea datelor privind progresele înregistrate de copil. Subdomeniu: Mediul de învăţare Standard C 2. modul în care acţionează şi interacţionează atât cu copilul. Evaluarea învăţării Domeniul Evaluarea învăţării vizează competenţele de evaluare ale cadrului didactic.1. cât şi cu familia acestuia.1.4.2.: Strategii pentru învăţare activă Standard C. C. Pentru a răspunde cerinţelor necesare asigurării tuturor condiţiilor pentru învăţarea şi dezvoltarea deplină a copilului.3. obiectivele de referinţă şi sarcinile elaborate Standard C 1. de strategiile de învăţare şi evaluare utilizate. au fost delimitate câteva domenii pentru care au fost formulate standarde şi indicatori.) Abordare integrată a dezvoltării copilului (Standard A.1.1. până la competenţele de ordin didactic ce ţin de organizarea mediului educaţional. feedback-ul pozitiv. .3.) D. Prin acest domeniu este conturată concepţia despre educaţie centrată pe copil a cadrului didactic susţinută prin practici de: Individualizare a învăţării (Standard A. B.118 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 7.4. Pentru a acoperi întreaga gamă de competenţe. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Acest domeniu se referă la concepţia pedagogică. copilărie şi educaţia copilului mic.: Planificarea ca proces participativ C. utilizarea portofoliului individual al copilului. pregătirea de ordin teoretic a cadrului didactic în privinţa educaţiei timpurii.: Crearea oportunităţilor de alegere şi luare a deciziilor Standard C 1. autoevaluarea. Planificarea învăţării Acest domeniu se referă la competenţele de planificare a activităţilor de învăţare ale cadrului didactic în strânsă corelaţie cu perspectiva pedagogică promovată prin standardele formulate la domeniul A. STANDARDELE PROFESIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE.2.2.6. care se reflectă în practicile didactice cotidiene.) Respectare a specificului învăţării în perioada timpurie (Standard A.: Jocul ca formă integratoare a învăţării şi dezvoltării Standard C 1.1.: Crearea unui mediu personalizat şi prietenos copilului A. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C.2. prevăzute prin standardele de învăţare şi dezvoltare.: Valorificarea oportunităţilor de învăţare neplanificate C.) Incluziune socială (Standard A.

: Utilizarea diverselor forme de evaluare a copilului Standard D.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 119 Standard D.: Cunoaşterea nevoilor şi intereselor părinţilor privind dezvoltarea copilului. rezultatele propriei activităţi) pentru a-şi îmbunătăţi permanent performanţele profesionale. a unui parteneriat durabil şi eficient. socio-emoţional.3. cursuri de formare continuă. a contextului sociocultural al familiei Standard F.: Colaborarea cu părinţii în luarea de decizii privind dezvoltarea copilului Standard F. atitudine în învăţare) Standard D.4. Standard F. Dezvoltarea profesională Domeniul Dezvoltarea profesională vizează competenţele de autoreflecţie.2.1.1. expertiza altor specialişti.3. Standardele privind acest domeniu pun accent pe capacitatea cadrului didactic de a utiliza şi a gestiona resursele pe care le are la dispoziţie (materiale şi literatură de specialitate. E. Standard E.4.2.: Participarea la cursuri de formare continuă . prin diferite modalităţi.: Informarea permanentă a părinţilor privind progresele şi problemele copilului în dezvoltare Standard F.3.: Dezvoltarea de obiective pe termen scurt şi termen mediu de dezvoltare individuală a copilului în baza rezultatelor evaluării Standard E. considerat primul educator al copilului. fizic şi sănătate.4.: Reflecţie asupra propriei activităţi pentru îmbunătăţirea rezultatelor Standard E.1. Acest domeniu reflectă necesitatea construirii de către cadrul didactic.: Consultarea de materiale de specialitate Standard E.: Înregistrarea progreselor copilului Standard D.: Observarea copilului (înregistrarea observaţiilor privind progresele în dezvoltarea copilului pe cele patru domenii definite prin Standardele de Învăţare şi Dezvoltare a copilului: cognitiv.2. autoevaluare şi management al carierei profesionale.: Lucrul în echipă cu cadre didactice şi alţi specialişti pentru îmbunătăţirea activităţii didactice F. Parteneriatul cu familia Domeniul Parteneriatul cu familia vizează competenţele de comunicare şi cooperare ale cadrului didactic cu familia copilului.: Stimularea participării părinţilor la activităţile programului educaţional.

A. 9. 10.4. care le solicită dezvoltarea sub toate aspectele. Utilizează orice moment al zilei pentru a realiza integrarea cunoştinţelor.1. Propune activităţi ce valorifică diversitatea copiilor şi familiilor. Cadrul didactic cunoaşte specificitatea procesului de învăţare la copil de la naştere la 7 ani. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor. Şi. 6. . A. fizic). A. limbii. confort afectiv. principiile unei societăţi democratice deschise. prin toate deciziile didactice curente. 4. 2. culturii. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Educaţia copilului începe de la naştere. 8. 12. promovând toleranţă. să nu uit că în orice moment el învaţă un lucru nou. Respectă particularităţile dezvoltării copilului pentru fiecare etapă de vârstă de la naştere la 7 ani. securitate. respectuos ce conferă încredere. vârstei. nivelului socioeconomic. Înţelege felul în care fiecare copil îşi construieşte propria imagine a lumii şi creează oportunităţi de învăţare care reflectă această înţelegere. Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial. etniei. structurii familiei. sub toate aspectele (cognitiv. Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat. asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plan cognitiv. religiei. Comunică cu toţi copiii pe un ton cald. mai presus de toate. socioemoţional şi fizic. Indicatori 1. abilităţilor. 11. 3. Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil. Standard A. rasei. 7. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice. Mediază conflictele dintre copii cu scopul de a promova înţelegerea. Cadrul didactic promovează incluziunea socială oferind tuturor copiilor oportunităţi egale de dezvoltare şi învăţare. interes şi respect. deprinderilor şi abilităţilor dobândite. respectul reciproc. Creează oportunităţi egale de dezvoltare copiilor cu cerinţe educaţionale speciale. socioemoţional.3. respectând valorile bazate pe drepturile omului. Promovează respectul pentru diversitate datorată sexului. acceptarea şi respectarea diversităţii.2.120 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE A. Fiecare copil este unic şi trebuie să-i ofer toate şansele pentru a se dezvolta. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat. manifestând afecţiune. siguranţă. Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi de a progresa interacţionând frecvent cu fiecare. 5. 13.

care se bazează pe cunoaşterea dezvoltării copilului. Planificarea este bine structurată. Implică familia în planificarea unităţilor tematice şi a altor activităţi de învăţare din clasă. B. pentru a satisface diversele nevoi. Include în planurile zilnice o varietate de activităţi. în care sunt implicaţi copiii şi familiile lor. 19. cât şi cea săptămânală promovează o abordare holistă asupra dezvoltării copilului şi un mod integrat de abordare a curriculum-ului. ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri. 15. permiţând adaptări şi modificări necesare pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi optime de învăţare şi dezvoltare. Este receptiv la sugestiile copiilor privind conţinuturile activităţilor şi este capabil să-şi ajusteze planificarea în concordanţă cu sugestiile acestora. 21. cu atât îl pot ajuta mai mult să se dezvolte. echilibrate. 20. dar şi suficient de flexibilă. B. Experienţele de învăţare planificate de educator sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cunoaştere.. 22. Atât planificarea zilnică.. 16. Planificarea unităţilor/proiectelor tematice reflectă capacitatea cadrului didactic de a respecta o succesiune logică a etapelor de desfăşurare a acestora şi de a le ajusta la vârsta. Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale bine structurate. Planificarea activităţilor este un proces participativ. pentru a le oferi copiilor oportunităţi optime de dezvoltare şi învăţare.1. pe o bună cunoaştere a copiilor din grupă şi pe obiectivele ariilor curriculare. Planificarea zilnică denotă abilitatea cadrului didactic de a reflecta critic asupra obiectivelor imediate realizate. de a le corela cu obiectivele majore propuse în planificarea săptămânală şi de a face ajustările necesare. Indicatori 14. Progresele lui depind de planul meu pentru el. Planifică modalităţi de finalizare a unităţilor/proiectelor tematice care să integreze cunoştinţele interdisciplinare şi deprinderile achiziţionate şi permit fiecărui copil să simtă plăcerea reuşitei. Recunoaşte importanţa unei planificări zilnice şi săptămânale bine echilibrate.3. 17. nivelul de interes şi nevoile specifice (individuale şi de grup) ale copiilor. . 23. Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale care reflectă abordarea integrată a curriculum-ului. Standard B. abilităţi şi stiluri de învăţare ale copiilor. Planificarea învăţării Cu cât cunosc mai bine un copil.2.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 121 B. 24. Planifică unităţi tematice în care conţinuturile sunt strâns legate între ele şi care contribuie la o învăţare semnificativă. 18.

33.3.1. Demonstrează înţelegerea rolului său de facilitator al învăţării copilului. Foloseşte interesul şi curiozitatea copiilor faţă de lumea înconjurătoare.1. Corelează obiectivele de referinţă din diferite arii curriculare. Cadrul didactic cunoaşte şi utilizează diverse strategii care contribuie la învăţarea activă. În baza bunei cunoaşteri a copiilor şi a obiectivelor curriculare. Recunoaşte valoarea supremă a jocului (înţeles în sens larg) pentru învăţarea şi dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. C. Propune pentru lucru în grup mare sau mic sarcini adecvate formelor selectate. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C. 32. C. Cadrul didactic demonstrează competenţă în utilizarea jocului ca formă integratoare pentru stimularea învăţarii şi dezvoltării.1. 36. deciziile mele ca educator pornesc de la nevoile şi interesele lui. Pune la dispoziţia copiilor materiale cu caracter deschis ce stimulează dezvoltarea. potrivindu-le la obiectivele propuse şi respectând nevoile individuale şi de grup ale copiilor. Modul în care eu interacţionez cu copilul. perechi. Cadrul didactic utilizează strategii predominant interactive. 26. 30. . Ajută copiii să facă conexiuni între concepte şi deprinderi noi şi cunoştinţele anterioare (evocare şi realizare a sensurilor). 38. 31. la dezvoltarea de deprinderi şi abilităţi. 27. pentru a realiza integrarea lor în activităţile/studiile tematice. 29. cu sarcinile de învăţare.1.122 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE C.1.2.4. C. Oferă proiecte la care copiii să lucreze în cooperare. Indicatori 25. situaţiile de învăţare pe care le creez. cu formele de organizare a lucrului cu copiii ţinând de particularităţile de vârstă ale copiilor şi experienţele de învăţare anterioare. Ştie să creeze şi să menţină situaţii care îmbogăţesc şi extind jocul copiilor. C. 35. Ia permanent decizii strategice conştiente legate de rolul său şi rolul copilului în construirea propriei învăţări prin joc.1. 37. la construirea de către copii a propriilor cunoştinţe. Organizarea învăţării Pentru a-l ajuta pe copil să se dezvolte. Cadrul didactic corelează obiectivele de referintă ale ariilor curriculare cu conţinuturile învăţării. de la cele de liberă explorare la cele proiectate de cadrul didactic. 34. grup mic. Creează situaţii în care copiii să înveţe unul de la altul. selectează adecvat activităţi din spectrul larg de opţiuni: de la cele iniţiate de adult la cele iniţiate de copil. 28. Utilizează diverse forme de organizare a activităţii copiilor (în grup mare. modul în care organizez spaţiul în care el învaţă vor fi decisive pentru progresele pe care copilul le va face. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi prin intermediul întrebărilor deschise. individual). Corelează conţinuturile activităţilor cu vârsta copiilor şi cu cunoştinţele anterioare ale acestora.

48. descoperirea şi învăţarea conceptuală. Planifică situaţii de învăţare cu caracter deschis. Foloseşte rutina zilei ca sursă de învăţare semnificativă. Cadrul didactic creează un mediu fizic personalizat şi prietenos ce conferă identitate grupului de copii. astfel încât să stimuleze explorarea. care apar inopinat. a învăţa noi concepte şi deprinderi. interesele şi abilităţile sale. grup mic. C. 50. sarcini cu mai multe posibilităţi de realizare. spontan şi care suscită interesul copiilor. C.1.1.5. 40. grup mare. Mediul creat de educator invită părinţii ca parteneri la colaborare şi contribuie la spiritul de comunitate. Subdomeniu: Mediul de învăţare Standard C. Mediul este bine organizat şi promovează învăţarea activă şi independentă. Mediul creat de educator promovează la copii confort psihologic şi o atitudine pozitivă faţă de învăţare. Oferă copiilor posibilitatea de a face alegeri conştiente din alternativele existente şi a-şi asuma responsabilitatea pentru alegerea făcută. 47. 41. Creează un mediu fizic atractiv şi plăcut. Recunoaşte şi exploatează oportunităţile de învăţare. Organizarea învăţării C. Cadrul didactic creează pentru copii multiple oportunităţi de alegere şi luare a deciziilor. C. 39.2. experimentarea. promovând sensul de apartenenţă. 46. .STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 123 C. Indicatori 43. 45. Cadrul didactic exploatează maximal oportunităţile de învăţare ale perioadelor de rutină şi adoptă atitudini flexibile şi creative în faţa unor momente neplanificate. Selectează materiale legate de toate ariile curriculare şi domeniile de dezvoltare.2. materiale diverse din care să aleagă. 49.2. pentru a le dezvolta limbajul. Creează un mediu de învăţare personalizat şi prietenos copiilor.6. Spaţiul fizic pregătit de educator facilitează managementul grupei de copii şi îi permite utilizarea diverselor forme de lucru: individual. 42.2. perechi. 44. precum şi necesităţilor dictate de conţinuturile studiate.1. care îi ajută pe copii să se simtă în securitate şi confortabil. Organizarea mediului corespunde necesităţilor diferitor grupuri de vârstă şi ale fiecărui copil în parte. Cadrul didactic înţelege impactul puternic al mediului asupra învăţării şi dezvoltării copiilor şi le asigură un mediu în care fiecare copil să se dezvolte şi să înveţe în conformitate cu nevoile.

52. pentru a înregistra date privind dezvoltarea copilului în toate domeniile dezvoltării. Evaluarea învăţării În calitatea mea de cadru didactic trebuie să ajut fiecare copil să aibă încredere în sine. Standard D. 56. atitudini în învăţare) şi produse ale activităţii copiilor. 58. Indicatori 55. 59. 57.2. Recunoaşte diferenţele individuale dintre copii în evaluarea acestora. D. Facilitează stabilirea unor relaţii de prietenie între copii care încurajează învăţarea reciprocă. Cadrul didactic păstrează un registru/dosar cu datele culese în urma observării copilului. Cadrul didactic creează un climat social care promovează învăţarea. Cadrul didactic utilizează permanent observarea. Utilizează şi elaborează instrumente de evaluare care apreciază măsura în care copilul deţine anumite cunoştinţe.3. Demonstrează înţelegerea cauzelor diverse ale comportamentelor nedorite. Cadrul didactic foloseşte evaluarea. Utilizează momentul evaluării pentru a scoate în evidenţă reuşitele copilului şi a încuraja învăţarea. abordând strategii adecvate de soluţionare şi prevenire a conflictelor dintre copii. obiectivelor de referinţă ale activităţilor de învăţare şi tipului de activitate în care este implicat copilul. Încurajează atitudini reciproce grijulii şi respectuoase între copii. 51. 62. manifestă anumite atitudini. pentru a sprijini dezvoltarea şi învăţarea la copil. Utilizează metode de evaluare ce corespund vârstei copiilor. lăudându-l când reuşeşte. 54. 60. Cadrul didactic utilizează zilnic observarea copiilor. Oferă multiple situaţii în care toţi copiii să fie auziţi şi apreciaţi. deprinderi şi abilităţi.2. .1. 53. 61. Cadrul didactic deţine un portofoliu al fiecărui copil care conţine date privind progresele copiilor obţinute în urma observărilor şi evaluării în toate domeniile de dezvoltare (fizic. D.3. socioemoţional. pentru a oferi încredere şi siguranţă în exprimarea liberă a acestora. în strânsă corelaţie cu domeniile de dezvoltare ale acestuia. cognitiv. având ca unic reper progresele anterioare ale copilului. sprijinindu-l la nevoie şi căutând soluţii pentru problemele pe care le întâmpină.124 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE C. Cadrul didactic foloseşte metode şi instrumente de evaluare care sunt relevante pentru activităţile de învăţare realizate de copii şi adecvate vârstei acestora. Cadrul didactic realizează observarea copiilor pentru a surprinde progresul înregistrat de copii în toate domeniile de dezvoltare. D.

E. interese. cadrul didactic proiectează activităţi adaptate nevoilor individuale ale fiecărui copil. Este capabil de a-şi motiva deciziile pedagogice în baza reflecţiei asupra activităţii sale zilnice şi a rezultatelor obţinute. Cadrul didactic utilizează evaluarea. Cadrul didactic consultă periodic materiale de specialitate în scopul îmbunătăţirii competenţelor sale profesionale. 71. stimulând progresul copiilor. Indicatori 67. Participă periodic la cursuri de formare continuă în domeniile profesionale specifice educaţiei timpurii. Dezvoltare profesională În meseria de educator.4. D. Cadrul didactic reflectează permanent asupra activităţii sale profesionale. nutriţie. . Standard E. 65. 74. În baza rezultatelor evaluării. cu scopul de a o îmbunătăţi. Utilizează în practica zilnică informaţiile şi abilităţile noi achiziţionate prin cursurile de formare şi perfecţionare. sănătate. pentru a planifica mai riguros activităţile şi a organiza mediul de învăţare mai adecvat cerinţelor şi intereselor copiilor.. E. Cadrul didactic solicită şi utilizează informaţii despre experienţele anterioare ale copiilor. pentru a organiza. 63. Culege informaţii despre copil prin discuţii permanente cu familia acestuia (experienţe anterioare de învăţare. niciodată nu poţi crede că ştii totul. Cadrul didactic participă periodic la cursuri de formare continuă. 68. igienă.3.. Reflectează permanent asupra rezultatelor practicii zilnice. igienă. Selectează cursurile de formare continuă în funcţie de nevoile de îmbunătăţire a competenţelor sale profesionale. 69. Poate aprecia punctele tari şi aspectele care necesită îmbunătăţiri ale activităţii sale profesionale ca urmare a reflecţiei asupra propriei practici.3.2. 64. este o întrebare căreia trebuie să-i găsesc răspunsul. Corelează informaţiile despre copil obţinute de la familie cu rezultatele activităţii copilului în creşă/grădiniţă pentru o evaluare cât mai fidelă şi validă a progresului înregistrat de acesta. 66. 72. nutriţie. privind educaţia timpurie din publicaţiile de specialitate.1. cu scopul de a oferi copiilor oportunităţi de învăţare şi dezvoltare cât mai adecvate şi eficiente. 73. Fiecare zi este o provocare. nevoi). modifica şi adapta mediul educaţional astfel încât să creeze cât mai multe oportunităţi de învăţare şi dezvoltare tuturor copiilor. copilul însuşi. despre nevoile lor. Utilizează rezultatele evaluării. despre sănătate. pentru a evalua progresul copilului. E. 70. despre comportamentele lor de învăţare şi progresele lor din discuţiile cu familia.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 125 D. demonstrând capacitatea de a-şi motiva deciziile profesionale şi de a-şi îmbunătăţi practica zilnică în urma analizei rezultatelor profesionale obţinute. Este permanent în contact cu noile informaţii privind teoria şi practica didactică. Experimentează noi idei şi practici inspirate de materialele de specialitate.

Cadrul didactic consideră fundamentală comunicarea permanentă cu părinţii pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului şi bunăstarea acestuia. Am nevoie de ajutorul părinţilor. prin discuţii cu părinţii acestuia.4. Manifestă interes pentru cunoaşterea diversităţii de ordin economic. 85. pentru a-şi îmbunătăţi propriile practici educaţionale şi practicile familiilor în educaţia şi dezvoltarea copiilor mici. pentru a asigura oportunităţi egale tuturor copiilor şi o comunicare eficientă cu familiile acestora. Cadrul didactic utilizează lucrul în echipă cu alţi colegi şi specialişti.1. 82. Se informează asupra contextului familial în care copilul s-a născut şi a crescut. precum şi părinţii au nevoie de ajutorul meu pentru a-i oferi copilului toate şansele pentru o educaţie de calitate. . Standard F. despre interesele şi dorinţele lui. dorinţele şi cerinţele lor privind dezvoltarea şi educaţia copiilor. 76. 83. sugestii privind dezvoltarea şi educaţia copilului. exemple de bune practici. Parteneriatul cu familia Succesul unei dezvoltări depline şi sănătoase a copilului depinde de convergenţa acţiunilor tuturor celor care îl înconjoară. 78. 79. 80. cultural. 84. F. pentru a culege cât mai multe informaţii despre copil.2. despre starea lui de sănătate. 75. dar şi despre problemele acestuia. Cadrul didactic recunoaşte importanţa cunoaşterii mediului familial în care copilul creşte şi se dezvoltă. etnic. considerând importante aspiraţiile. F. Informează săptămânal părinţii cu privire la progresele înregistrate de copil în toate domeniile dezvoltării. asigurându-se de bunăstarea acestuia. pentru a reflecta în activităţile curente şi în mediul educaţional diversitatea culturală a familiilor. religios a familiilor. Furnizează părinţilor informaţii. interesele şi dorinţele acestora în privinţa propriului copil. reuşind să evite conflictele sau să le soluţioneze cu rezultate optime pentru copil. precum şi despre dificultăţile întâmpinate pentru a lua în comun decizii. Demonstrează competenţe de comunicare cu părinţii. Se consultă cu alţi colegi şi specialişti în proiectarea activităţilor în vederea asigurării condiţiilor optime pentru a răspunde nevoilor individuale de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil. pentru a-i sprijini pe aceştia în realizarea rolurilor parentale. dezvoltării şi educaţiei copilului. 81. Solicită informaţii părinţilor privind aşteptările. Colaborează cu colegi şi alţi specialişti. F. Respectă dorinţele şi cerinţele formulate de părinţi în privinţa sănătăţii. pentru a culege cât mai multe informaţii privind dezvoltarea copilului.3.126 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE E. Indicatori 77. Valorifică experienţele familiale ale copiilor. în scopul individualizării învăţării şi oferirea de sprijin optim pentru dezvoltarea acestuia. Utilizează metode informale şi formale de comunicare cu toţi părinţii. Cadrul didactic respectă calitatea părinţilor de primi educatori ai copilului.

Stabileşte împreună cu părinţii măsuri necesare pentru corectarea/recuperarea unor probleme de dezvoltare (prin acţiuni concertate ale cadrului didactic şi ale părinţilor sau prin apelul la alţi specialişti). Cadrul didactic încurajează prin forme variate participarea părinţilor la programul educaţional al creşei/grădiniţei. F. pentru a observa copiii.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 127 F. valorificând disponibilitatea şi experienţa acestora.5. în special în privinţa acelor aspecte ale dezvoltării care necesită mai multă atenţie şi acţiuni specifice. a dezbate şi a lua decizii în comun privind programul de educaţie promovat de creşă/grădiniţă. în planificarea şi organizarea unor studii tematice. pentru a organiza. . Organizează periodic întâlniri cu părinţii. Creează un spaţiu în care părinţii să dispună de resurse de informaţii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. 88. 87.4. a unor evenimente speciale sau a unor sărbători etc. să poată schimba opinii şi să colaboreze pentru susţinerea activităţilor realizate în creşă/grădiniţă. 90. Atrage părinţii sau alţi membri ai familiei. 89. 86. a asista cadrul didactic în organizarea activităţilor etc. Cadrul didactic implică permanent familia în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. 91. Implică părinţii în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. Invită părinţii să participe periodic la activităţile curente desfăşurate în grupa de creşă/ grădiniţă.

.

INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 129 INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE .

Standard A. • Manifestă interes pentru experienţele şi rezultatele activităţii fiecărui copil. acordă copiilor care au ritm diferit de cel al grupului timpul necesar pentru a termina ce au început). 2.1. interesele şi deprinderile. • Adaptează activităţile la diferitele niveluri de dezvoltare a copiilor (de exemplu. raportate la obiectivele de referinţă. Fiecare copil este unic şi trebuie să-i ofer toate şansele pentru a se dezvolta.: Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Educaţia copilului începe de la naştere. • Elaborează sarcini. interes şi respect. 3. uşurându-le tranziţia de acasă la grădiniţă (de exemplu. sprijini şi aprecia activitatea fiecărui copil. nevoia de odihnă şi activitate dinamică. Mai presus de toate. • Interacţionează cald şi cu respect cu fiecare copil. nevoia de a socializa sau de a fi câtva timp singur/de a observa etc. • Respectă ritmul individual de realizare a unei activităţi. în grup sau individual. relaţiile lui sociale. rostindu-i numele. • Comunică cu familia pentru a afla despre contextul în care creşte copilul. acordând timp suficient copiilor să termine ceea ce au început sau oferind alte oportunităţi de activităţi celor cu un ritm mai crescut. 1.). • Recunoaşte necesităţile individuale ale copiilor din grupă (de exemplu. alternează întrebările mai dificile cu cele mai puţin dificile). • Stabileşte obiective pentru fiecare copil. ţinând cont de stilurile individuale de învăţare ale copiilor (de exemplu. şi foloseşte propriile cunoştinţe despre fiecare copil. • Permite copiilor să trăiască plăcerea descoperirii. utilizând muzică sau mişcare etc. permite ca membrul familiei să se afle alături de copil. jocuri mai simple şi mai complexe. strategiile didactice. mediul şi materialele. creându-le mediul necesar şi oferindu-le timp pentru explorare independentă. pornind de la nivelul la care se află şi în conformitate cu ritmul său propriu (de exemplu. • Găseşte modalităţi de a încuraja. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor. D U R D U R D U R . • Recunoaşte interesele şi preferinţele fiecărui copil. face adaptări la program. manifestând afecţiune. să nu uit că în orice moment el învaţă un lucru nou. interacţionând frecvent cu fiecare. Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi pentru a progresa. temperamentul şi ritmul în care învaţă copilul etc. propune sarcini de lucru diferenţiate.). • În calitate de facilitator. permite copilului să vină cu jucăria preferată etc.130 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE A. • Facilitează integrarea copiilor noi. de alimentaţie. susţine fiecare copil în construirea propriei învăţări. pentru a-şi ajusta planurile. Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil.).

atît verbal. deprinderilor şi abilităţilor dobândite. 6. pentru alimentaţia lui.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 131 Standard A. copii sau adulţi. realizând conexiuni între obiecte. îmbogăţindu-şi vocabularul în baza conversaţiilor. • Cadrul didactic manifestă apreciere egală pentru starea fizică a copilului. provocare. posibilitate de autoexprimare şi interacţiune socială. social. • Se bazează pe cunoştinţele şi experienţele anterioare ale copiilor şi îi sprijină în construirea unor cunoştinţe şi abilităţi noi.: Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat. gândurile şi experienţele. emoţional. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat care solicită dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. fapte. • Conlucrează activ cu familia pentru a crea un mediu coerent şi optim pentru dezvoltarea şi învăţarea lui sub toate aspectele. comunicându-şi necesităţile.). nevoia lui de a se odihni şi de a se juca şi învăţa. de a învăţa reguli prin intermediul jocurilor. găsind soluţii ale diverselor probleme. 4. cu părinţii/familia (promovarea deprinderilor de comunicare cu semenii şi adulţii şi susţinerea dezvoltării cognitive). dezvoltând competenţe de limbaj: întrebând şi răspunzând la întrebări. experimentând. de a lucra împreună cu ceilalţi. • Creează pentru copii multiple oportunităţi de a învăţa să-i înţeleagă pe alţii. • Îi îndeamnă pe copii să caute răspunsul împreună cu alţi copii. asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plan cognitiv. 5. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi (de exemplu.2. • Copiilor li se oferă permanent diverse oportunităţi pe parcursul zilei de a interacţiona verbal şi non-verbal cu adulţii şi copiii. socioemoţional şi fizic. de a înţelege că activitatea fizică oferă plăcere. cognitiv). jucându-se liber. excursiilor. • Solicită în egală măsură dezvoltarea copilului în toate domeniile de dezvoltare. fenomene etc. Utilizează orice moment al zilei pentru a realiza integrarea cunoştinţelor. de a exprima empatie şi de a lua în consideraţie punctul de vedere al altor persoane. se poate introduce în discuţie conceptul de „transformare” etc. • Exprimă interes. descriind lucruri şi evenimente. pornind de la zăpada adusă cu cizmuliţele de afară şi care se topeşte. • De exemplu. faţă de întrebările copiilor. prin obiectivele propuse. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice • Demonstrează o bună cunoaştere a nivelului la care se află copilul sub toate aspectele de dezvoltare (fizic. cu scopul de a le menţine interesul pentru învăţare. D U R D U R D U R . cât şi non-verbal. • Oferă copiilor multiple posibilităţi de integrare senzomotorie. cărţilor. foloseşte interesul şi curiozitatea de moment ale copiilor faţă de lumea înconjurătoare.

• Îi observă şi ascultă pe copii cu atenţie. Promovează respectul pentru diversitate datorată sexului. respectând valorile bazate pe drepturile omului. • Oferă şanse egale pentru toţi copiii. ascultând ce întrebări pun. culturii.3. Înţelege felul în care fiecare copil îşi construieşte imaginea lumii şi creează oportunităţi de învăţare care reflectă această înţelegere. plăcere. temperamentul. de ajutor. D U R . nivelului socioeconomic. acceptarea şi acomodarea la necesităţile altora. în baza unor evaluări formale sau neformale. socio-emoţional. pentru a trăi într-o societate democratică (de exemplu. abilităţilor. • Foloseşte diverse modalităţi de a afla nivelul de înţelegere la copii a unor noţiuni (de exemplu. strategii. origine şi abilităţi de a-şi demonstra competenţa şi a-şi expune ideile. acordând atenţie specificului dezvoltării acestuia. prin toate deciziile didactice curente. la nevoile lui de consolare. deprinderi de soluţionare a problemelor. religiei. supărare. • (cu copii de 0-3 ani) Promovează o comunicare respectuoasă şi afectivă urmărind/ascultând şi răspunzând la semnalele verbale şi non-verbale ale copiilor. vârstei. 8. rasei.: Cadrul didactic cunoaşte specificitatea procesului de învăţare la copil de la naştere la 7 ani. structurii familiei. respectul pentru diferite idei. fizic).).). frustrare. bucurie. 7. tristeţe).: Cadrul didactic promovează incluziunea socială. D U R D U R Standard A. sarcini. de depăşire a fobiilor. • Utilizează materiale.4. ce activităţi iniţiază copiii etc. sub toate aspectele (cognitiv. promovând toleranţa faţă de ceea ce este diferit. prin respectarea diversităţii. • Încurajează o exprimare adecvată la copii atât a emoţiilor pozitive (de exemplu.132 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard A. • Propune materiale autentice care reflectă diversitatea din comunitatea în care cresc copiii. • Utilizează oportun momente spontane pentru a promova valoarea diversităţii. oferind tuturor copiilor oportunităţi egale de dezvoltare şi învăţare. principiile unei societăţi democratice deschise. Respectă particularităţile dezvoltării copilului pentru fiecare etapă de vârstă de la naştere la 7 ani. entuziasm). conţinuturi. cât şi a celor negative (de exemplu. • Acordă atenţie învăţării prin joc. indiferent de sex. limbaj şi interacţiuni adecvate perioadei de vârstă a copilului. • Planifică jocuri şi alte activităţi care îi ajută pe copii să-şi dezvolte abilităţile necesare. pentru a descoperi modul unic al fiecăruia de a înţelege lumea. a conflictelor etc. în funcţie de abilităţile. nivelul de dezvoltare cognitivă şi socioemoţională a copilului. • (3-7 ani) Promovează un respect reciproc răspunzând la întrebările şi solicitările copiilor. răspunzând sensibil. de confort afectiv etc. limbii. etniei. din ţară şi din lume. discută cu ei pe parcursul zilei. 9.

14. acceptarea şi respectarea diversităţii • Îi ajută pe copii să recunoască şi să reacţioneze adecvat la situaţii discriminatoare (de exemplu.. îi îmbrăţişează. siguranţă. activităţi fizice. experienţe şi proiecte care se desfăşoară pe parcursul a mai multor zile şi care includ timp pentru joc. materialele şi activităţile la nivelul de dezvoltare şi abilităţile copiilor. care se bazează pe cunoaşterea dezvoltării copilului. 11. Progresele lui depind de planul meu pentru el. • Adaptează după necesitate mediul. în aer liber. Propune activităţi ce valorifică diversitatea copiilor şi familiilor. • Interacţionează cu copiii non-verbal: zâmbeşte. îi mângâie. • Planul săptămânal include o varietate de oportunităţi de învăţare. Standard B. Cadrul didactic recunoaşte importanţa unei planificări zilnice şi săptămânale bine echilibrate. origine socială. 13. cu atât îl pot ajuta mai mult să se dezvolte. la nivelul ochilor acestora. • Vorbeşte cu copiii prietenos. grup mic şi cele iniţiate de copil. utilizând numele fiecărui copil în parte. D U R . Planificarea învăţării D U R D U R D U R D U R Cu cât cunosc mai bine un copil.. • Oferă acces egal la materiale şi resurse tuturor copiilor. expresie creativă. confort afectiv. Vestimentaţia etc. • Intervine atunci când copiii exclud din activităţi alţi copii în baza stereotipurilor şi a prejudecăţilor. Cine şi unde locuieşte.). • Elaborează activităţi şi foloseşte situaţii oportune prin care să-i facă pe copii să reflecteze asupra problemelor şi conflictelor etnice şi de altă natură din mai multe perspective. activităţi în grup mare. Creează oportunităţi egale de dezvoltare pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale.: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale bine structurate. indiferent de sex. prietenos. securitate. • Planul săptămânal reflectă abordarea integrată a obiectivelor-cadru şi de referinţă ale curriculum-ului. atitudini depreciative faţă de persoane de altă etnie. respectul reciproc. învăţare autodirecţionată. Mediază conflictele dintre copii cu scopul de a promova înţelegerea. • Modelează singur şi oferă diverse oportunităţi copiilor de a interacţiona cu persoane din diverse grupuri sociale şi etnice şi cu persoane cu dizabilităţi într-o manieră empatică şi respectuoasă.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 133 10. B. cu probleme de dezvoltare etc. pe o bună cunoaştere a copiilor din grupă şi pe obiectivele ariilor curriculare. din grupuri defavorizate sau marginalizate. abilităţi. ce conferă încredere. etnie. echilibrate. Comunică cu toţi copiii pe un ton cald. amabil şi respectuos.1.). teme care subliniază similitudinile şi diferenţele: Oamenii. • Creează unităţi tematice cu accent pe aprecierea diversităţii (de exemplu. 12.

în grup mic şi mare. permiţând adaptări şi modificări necesare pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi optime de învăţare şi dezvoltare. dans. D U R 15. abilităţi şi stiluri de învăţare ale copiilor. odihnă şi alimentaţie ale copiilor.alese şi dirijate de copii. pentru a-i asigura copilului securitate. să lucreze atât individual. de cunoaştere. gătit. structurate şi nestructurate. pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi optime de învăţare şi dezvoltare. În planul de lungă durată cadrul didactic îşi propune să revină periodic la experienţe şi materiale studiate/ utilizate. de observare. care trezesc curiozitatea copiilor (de exemplu. şi le exploatează din plin. prima zăpadă). de creaţie. • Planul zilnic include momente de rutină. artă dramatică. de la activităţile în încăpere la activităţile în aer liber). aer proaspăt. de descoperire/informare. cât şi în grupuri mici ori mari. • Planul zilnic pentru copii mici include oportunităţi de joc independent. • Planul include momente line de tranziţie (de exemplu. Planificarea zilnică denotă abilitatea cadrului didactic de a reflecta critic asupra obiectivelor imediate realizate. • Foloseşte datele obţinute din observarea copiilor. literatură artistică etc. Planificarea este bine structurată. pentru a permite copiilor să finiseze activitatea în care erau antrenaţi. • Permite adaptări şi modificări necesare. manifestând astfel respect pentru ei. Planul integrează informaţia obţinută în urma observării copiilor cu obiectivele curriculare. dar şi suficient de flexibilă. stimulare senzorială. experienţe senzoriale. muzică. să stea de vorbă cu ei. evenimente speciale şi/sau nevoile individuale ale copiilor. modificând planul zilnic şi cel de perspectivă. schimbările de orar sau mediu. • Recunoaşte valoarea educativă a unor situaţii spontane. iar peste copiii mai mari – joc în perechi şi în grupuri mici. 16. în încăpere şi în aer liber. . mişcare. matematică. joc paralel. activităţi dirijate de cadrul didactic. de explorare. pentru a-şi construi şi ajusta planurile zilnice. • Planul nu este prea rigid. individuale. pentru a-i permite cadrului didactic să modifice activităţile planificate în funcţie de dinamica grupei. pentru a susţine învăţarea individualizată.134 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE • • • • Planul pentru fiecare săptămână oferă copiilor toate tipurile de opţiuni privind materialele de studiu (arte plastice. Planifică segmente de timp când să-i observe pe copii. • Planul reflectă nevoile de mişcare. Planul cadrului didactic urmăreşte un echilibru între activităţile: liniştite şi dinamice. de participare. 17. Include în planurile zilnice o varietate de activităţi. pentru a satisface diversele nevoi.). ştiinţe. • D U R D U R D U R . de a le corela cu obiectivele propuse în planificarea săptămânală şi de a face ajustările necesare. lasând suficient spaţiu între activităţile structurate.

care solicită dezvoltarea copilului sub toate aspectele şi integrarea cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite. la moară. cât şi cea săptămânală promovează o abordare holistă asupra dezvoltării copilului şi un mod integrat de abordare a curriculum-ului. Experienţele de învăţare planificate de educator sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cunoaştere. • Extinde mediul de învăţare în afara grădiniţei. încorporând în unitatea tematică proiecte de grup sau individuale). 20. D U R Standard B.2. nivelul de interes şi nevoile specifice (individuale şi de grup) ale copiilor. la aeroport etc. 19. ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri. pentru a vedea cum copiii îşi creează unele concepte. la muzeu. fenomene. pentru a depista lacune sau păreri eronate legate. Planificarea unităţilor/proiectelor tematice reflectă capacitatea cadrului didactic de a respecta o succesiune logică a etapelor de desfăşurare a acestora şi de a le ajusta la vârsta. pentru a promova învăţarea. susţinându-le activităţile şi extinzând învăţarea lor. .diverse oportunităţi de învăţare şi materiale pentru dezvoltarea copilului în toate domeniile. § Planul cadrului didactic include: . • Experienţele planificate în cadrul studiilor tematice sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cunoaştere. • Foloseşte eficient situaţiile spontane. ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri.oportunităţi care îi încurajează pe copii să interacţioneze pozitiv unul cu altul. Atât planificarea zilnică.(în oraş). 21. să soluţioneze probleme interpersonale şi legate de mediul lor fizic. . situaţii. • Reorganizează mediul şi ajustează propriile planuri dacă copiii au nevoie să exploreze concepte şi teme noi. organizând împreună cu părinţii excursii în comunitate – de exemplu. pornind de la lucruri cunoscute de copii. de o temă nouă (de ex. • Face legătura între cunoştinţele şi deprinderile noi şi cele vechi. antrenându-i pe copii în experienţe de mai lungă durată (de exemplu. D U R D U R D U R . copaci. • Porneşte de la interesul copiilor faţă de lumea înconjurătoare. de exemplu. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi şi a dezvolta deprinderi noi.proiecte/studii tematice pe baza integrării obiectivelor diverselor arii curriculare. pentru a observa diverse tipuri de plante. • Utilizează tehnici speciale pentru a afla ce doresc copiii să ştie. vietăţi etc. Planifică unităţi tematice în care conţinuturile sunt strâns legate între ele şi care contribuie la o învăţare semnificativă.: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale care reflectă abordarea integrată a curriculum-ului. tabelul: Ce ştiu? Ce vreau să ştiu? [Ce am aflat?]).INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 135 18. la fermă (la ţară) – sau în natură. • Susţine curiozitatea copiilor şi le extinde interesul pentru învăţare prin situaţii şi materiale noi stimulatoare etc.

cum? de unde pot afla?). • Creează o carte (comună sau personală) referitoare la temă care să reflecte învăţarea. deciziile mele pornesc de la nevoile şi interesele lui. pentru a le oferi copiilor oportunităţi optime de dezvoltare şi învăţare.1. 24. un afiş etc. precum şi la planificarea şi desfăşurarea activităţilor din sala de grupă. În baza bunei cunoaşteri a copiilor şi a obiectivelor curriculare. Modul în care interacţionez cu copilul. teme/subiecte/activităţi sugerate de copii. Organizarea învăţării Pentru a-l ajuta pe copil să se dezvolte. 23.: Cadrul didactic cunoaşte şi utilizează diverse strategii care contribuie la învăţarea activă.1. Planifică modalităţi de finalizare a unităţilor/ proiectelor tematice care să integreze cunoştinţele interdisciplinare şi deprinderile achiziţionate şi permit fiecărui copil să simtă plăcerea reuşitei. la construirea de către copii a propriilor cunoştinţe. pentru a orienta şi susţine învăţarea. ocupaţii interesante etc. C. 26. adresează frecvent întrebări deschise. excursii la locul de muncă.1. D U R D U R D U R D U R . • Oferă copiilor posibilitatea de a interveni cu propria agendă de învăţare. 25.136 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 22. de la cele de liberă explorare la cele modelate de cadrul didactic. în care sunt implicaţi copiii şi familiile lor. Implică familia în planificarea unităţilor tematice şi a altor activităţi de învăţare din clasă. propuse de documentele curriculare. un colaj. ghidându-i în însuşirea deprinderii de a-şi pune întrebări şi a-şi extinde permanent învăţarea (planul unei „investigaţii” independente: ce?. la dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor. prin crearea unui mediu îmbogăţit de învăţare. situaţiile de învăţare pe care le creez. Este receptiv la sugestiile copiilor şi capabil să-şi ajusteze planurile în acord cu acestea. • Nu impune niciodată copiii mici să înveţe. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C.). Demonstrează înţelegerea rolului său de facilitator al învăţării copilului.: Planificarea activităţilor este un proces participativ. § Invită familiile copiilor să contribuie la extinderea situaţiilor de învăţare prin propria expertiză (de exemplu.3. • Creează oportunităţi de prezentare a proiectelor individuale şi de grup. modul în care organizez spaţiul în care el învaţă vor influenţa asupra progreselor pe care copilul le va face. • Încorporează în temele mai cuprinzătoare. D U R Standard B. C. selectează adecvat activităţi din spectrul larg de opţiuni: de la cele iniţiate de adult la cele iniţiate de copil.

29. § Variază materialele de joc pentru a evita monotonia.. 31.. să experimenteze.). Ia permanent decizii strategice conştiente legate de rolul său şi rolul copilului în construirea propriei învăţări prin joc. § Pune întrebări deschise care stimulează gândirea şi creativitatea de tipul: Cum crezi că ar putea arăta. pentru a „complica” jocul. Ajută copiii să facă conexiuni între concepte şi deprinderi noi şi cunoştinţele anterioare (evocare şi realizare a sensurilor) § Propunând o temă sau concept nou. § Utilizează conversaţii antrenante... calculul asociat cu ritmul sau mişcarea etc. § Utilizează jocul pentru a afla mai multe informaţii despre copil şi modul lui de înţelegere a lumii. 28.? Cum am putea rezolva această situaţie? Dar altă soluţie mai există? etc. Oferă copiilor diverse oportunităţi de a face prezentări în faţa grupului de copii (de ex. Ştie să creeze şi să menţină situaţii care îmbogăţesc şi extind jocul copiilor. manifestând interes autentic. materiale manipulative.. introduce elemente noi sau modelează utilizări noi.: Cadrul didactic demonstrează competenţă în utilizarea jocului ca formă integratoare pentru stimularea învăţării şi dezvoltării. utilizând „scaunul autorului”).. satisfacţia unei probleme soluţionate independent etc. Îi încurajează pe copii să gândească. pentru însuşirea conceptelor matematice utilizează panouri. să concluzioneze. corespunzător vârstei copilului. utilizează materialele şi în spaţiul din aer liber. susţinând interesul copiilor.1. să raţioneze. să pună întrebări. § Valorifică permanent cunoştinţele şi experienţa personală a copiilor în contexte noi. D U R 27. § Ştie când să intervină cu întrebări. Foloseşte interesul şi curiozitatea copiilor faţă de lumea înconjurătoare.? Ce ar fi dacă. ce experienţe de învăţare au parcurs în activităţile anterioare. § Utilizează zilnic jocul în scopuri variate. răspunzând unora dintre dorinţele exprimate de aceştia. § Stimulează şi întreţine curiozitatea copiilor.2. pentru a trezi interesul copiilor. 30. permanent verifică ce ştiu copiii despre el. în contexte variate şi cu conţinuturi variate.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 137 • • • Cunoaşte stilurile individuale de învăţare ale copiilor din grupă şi utilizează tehnici şi materiale variate pentru a satisface această diversitate (de ex. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi prin intermediul întrebărilor deschise. D U R D U R Standard C. Recunoaşte valoarea supremă a jocului (înţeles în sens larg) pentru învăţarea şi dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. grafice simple. sugestii şi provocări în jocul copilului şi când să-i ofere posibilitatea şi timp pentru a trăi plăcerea descoperirii. D U R D U R D U R .

vocabularul nou etc. D U R D U R D U R Standard: C.). § Realizează împreună cu copiii materiale pe care apoi le utilizează în activităţile curente (un afiş. Cadrul didactic corelează obiectivele de referinţă ale ariilor curriculare cu conţinuturile învăţării. § Organizează copiii în grupuri (mici sau mari). Oferă proiecte la care copiii să lucreze în cooperare.4. mesajul zilei. ideile şi opiniile. în perechi. D D U U R R . harta conceptuală a studiului tematic. a planului/etapelor de realizare a unui proiect colectiv. § Încurajează copiii să conducă. § Propune sarcini care necesită cooperarea între copii şi găsirea unei soluţii comune. calendarul. 36. Corelează obiectivele de referinţă din diferite arii curriculare.1. pentru a realiza integrarea lor în activităţile/ studiile tematice. să iniţieze şi să faciliteze activităţi în grup. 32.1. Propune pentru lucru în grup mare sau mic sarcini adecvate formelor selectate. Creează situaţii în care copiii să înveţe unul de la altul. îi poate propune acestuia să întrebe mai întâi trei copii şi doar apoi să vină cu răspunsul în caz că nimeni nu-l cunoaşte. 35. § Extinde mediul de învăţare în afara grădiniţei/în comunitate. pentru a le da posibilitatea să-şi împărtăşească cunoştinţele. § Creează situaţii în care copiii să lucreze pe rând. activitatea în care grupuri de copii aşezaţi în jurul mesei îndeplinesc aceeaşi sarcină nu este considerată lucru în grupuri mici. o hartă etc. deleagă responsabilitatea pentru lucrul în colaborare. o construcţie. cu formele de organizare a lucrului cu copiii ţinând de particularităţile de vârstă ale copiilor şi de experienţele de învăţare anterioare. § Reacţionând la o întrebare a copilului.3. să se asculte reciproc şi să facă schimb de materiale. cu sarcinile de învăţare.138 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard C.: Cadrul didactic utilizează strategii predominant interactive. § Îi ghidează pe copii în identificarea temei. § Discută împreună cu copiii despre rolurile pe care fiecare şi le poate asuma în realizarea proiectului. § Pregăteşte şi afişează materiale interactive care îi ajută pe copii să reflecteze şi să-şi extindă învăţarea (de exemplu.). § Propune să se activeze în grupuri mici atunci când oferă copiilor sarcini ce presupun cooperare. Pune la dispoziţia copiilor materiale cu caracter deschis ce stimulează dezvoltarea. § Cu copii mai mari. soluţionarea problemelor şi realizarea sarcinii comune. 33. 34. graficele. § Formulează clar aşteptările privind comportamentul şi participarea copiilor.

INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 139 37. dezvoltare socioemoţională.1. activităţi de mişcare. Planifică situaţii de învăţare cu caracter deschis.: Cadrul didactic creează pentru copii multiple oportunităţi de alegere şi luare a deciziilor. alte atribute). § Utilizează zilnic activităţile în grup mic. 41.1. § Foloseşte servitul mesei drept prilej de a exersa matematica practică (calculul matematic. § Oferă sarcini cu caracter individual. care răspund nevoilor individuale ale copiilor. Utilizează diverse forme de organizare a activităţii copiilor (în grup mare. § Oferă copiilor posibilităţi de a alege (activităţi. grup mic. încurajând socializarea. materiale diverse din care să aleagă. § Încurajează explorarea iniţiată de copii şi utilizarea independentă a materialelor din sala de grupă. cânt. Corelează conţinuturile activităţilor cu vârsta copiilor şi cu cunoştinţele anterioare ale acestora. comunicarea şi cooperarea între copii. prezentarea unei veşti. § În cazul unor alegeri limitate (câteva opţiuni). (limbaj. materiale. vizionare. 40. § Foloseşte activitatea în grup mare.6. educaţie pentru sănătate). Oferă copiilor posibilitatea de a face alegeri conştiente din alternativele existente şi a-şi asuma responsabilitatea pentru alegerea făcută.audiere. 38. Aceste activităţi nu pot avea o durata mare de timp şi trebuie alternate cu celelalte forme de organizare. potrivindu-le la obiectivele propuse şi respectând nevoile individuale şi de grup ale copiilor. § Prevede activităţi care satisfac necesităţile şi interesele fiecărui copil în parte prin dotarea centrelor de activitate cu materialele lor specifice. centre de activitate. D U R D U R D U R D U R Standard C. dimensiuni. cu toţi copiii când urmăreşte obiectivul ca toţi copiii să împărtăşească aceeaşi experienţă de învăţare . individual). Foloseşte rutina zilei ca sursă de învăţare semnificativă. de a împărtăşi senzaţiile gustative etc. D U R . le oferă timp pentru a lucra independent sau în grupurile selectate de ei. diverse comparaţii – cantităţi. de a afla despre produsele consumate şi a discuta calităţile lor. Standard C. cadrul didactic explică foarte clar între ce are de ales copilul şi care să-i fie aşteptările în fiecare caz. sarcini cu mai multe posibilităţi de realizare.) care ţin cont de competenţele şi interesele lor. demonstrare din partea cadrului didactic. responsabilităţi pe parcursul zilei/săptămânii etc. perechi.5. 39.: Cadrul didactic exploatează maximal oportunităţile de învăţare ale perioadelor de rutină şi adoptă atitudini flexibile şi creative în faţa unor momente neplanificate.

pentru a le dezvolta limbajul. § Copiii au spaţiu individual unde să-şi păstreze lucrurile personale. Recunoaşte şi exploatează oportunităţile de învăţare. Organizarea învăţării C. § Copiii au spaţiu individual unde să-şi păstreze lucrurile personale. § Cadrul didactic evaluează schimbările ce intervin în necesităţile copiilor pe măsură ce ei cresc şi modifică în consecinţă spaţiul fizic. centre de activitate pot fi mai puţine. se concentrează mai uşor şi jocul lor devine mai complex şi mai creativ. căluţ-balansoar. în cazul copiilor de până la 3 ani blocurile şi puzzlele sunt de dimensiuni mai mari.2. 43. pernuţe pe care copiii pot sta.1. D U R D U R . § Mediul fizic pentru copiii de peste 3 ani este divizat în spaţii care le permit să lucreze mai mult în grupuri mici. interesele şi abilităţile sale. a descoperi asemănări şi diferenţe etc. § Mediul este aranjat astfel încât cadrului didactic să-i fie uşor să observe tot spaţiul din orice loc. C. cadrul didactic le poate sugera copiilor să-i scrie mesaje cu urări de însănătoşire. § Mediul fizic pentru copiii mici nu este prea aglomerat pentru a nu suprasolicita copiii şi pentru a le permite mişcarea liberă. § În situaţia când s-a îmbolnăvit un copil. care apar inopinat. al suprafeţelor aşchiate etc. pot fi prezente un tobogan. 44. § Vizita unei persoane din altă ţară poate deveni o sursă pentru a afla despre o altă cultură. § Sunt încorporate elemente care atenuează senzaţia de instituţie (de exemplu. covoraşe. elimină pericolul colţurilor ascuţite. Organizarea mediului corespunde necesităţilor diferitor grupuri de vârstă şi ale fiecărui copil în parte. Subdomeniu: Mediul de învăţare D U R Standard C. obiecte moi – jucărie moale etc..) şi sunt puse la înălţimea ochilor copiilor.2.140 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 42. a învăţa noi concepte şi deprinderi. să-i ofere o carte etc.: Cadrul didactic înţelege impactul puternic al mediului asupra învăţării şi dezvoltării copiilor şi le asigură un mediu în care fiecare copil să se dezvolte şi să înveţe în conformitate cu nevoile. § Jucăriile şi echipamentul sunt adecvate vârstei (de exemplu. sunt utilizate materiale realizate cu copiii pentru a personaliza spaţiul grupei. în care ei se simt mai confortabil. spontan şi care suscită interesul copiilor.). § Cadrul didactic are grijă ca mediul fizic să fie securizant (de exemplu. precum şi necesităţilor dictate de conţinuturile studiate. scrânciob etc. limbă. § Culorile aprinse sunt folosite pe un fundal coloristic neutru.). care îi ajută pe copii să se simtă în securitate şi confortabil. Creează un mediu fizic atractiv şi plăcut.

carioci. pensule.).. § Cadrul didactic creează spaţii pentru lucru individual sau unde copiii se pot retrage când au nevoie. cât şi create împreună cu părinţii şi copiii. D U R D U R 47. dopuri din plută etc. etichetate. § Centrele sunt dotate cu diverse materiale. descoperirea şi învăţarea conceptuală. D U R . pensulele vor fi puse împreună lângă şevalet în centrul Artă).). vopselele. lectură.”). pămătuf. materiale din natură. pentru mesajul de dimineaţă sau pentru graficele/panourile interactive la care lucrează copiii etc. din carton). atât fabricate. lupe etc. cărţi. de exemplu. blocuri). blocuri fabricate sau confecţionate împreună cu copiii şi părinţii (de exemplu.). vopsele. apă. creioanele colorate. § Materialele includ: rechizite pentru jocul simbolic (“de-a. hârtie. § Centrele de activitate sunt clar delimitate pentru a uşura orientarea copiilor. Selectează materiale legate de toate ariile curriculare şi domeniile de dezvoltare astfel încât să stimuleze explorarea. aluat de joc.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 141 45. măsurat. diverse “instrumente” cu care să deseneze. în centrul/aria unde vor fi folosite (de exemplu. întâlnirea de dimineaţă şi alte activităţi). grup mare. hârtia pentru desen. § Spaţiul este împărţit pe centre de activitate/arii de interes. imprime în centrul Artă: periuţe de dinţi. grup mic. materiale pentru dezvoltarea senzorială (nisip.. § Cadrul didactic încorporează în centrele de activitate obiecte care provoacă imaginaţia copiilor (de exemplu. § Ariile pentru activităţi liniştite (artă. În acest spaţiu se află un şevalet sau o tablă amplasată la nivelul copiilor). perechi. § Există spaţiu pentru lucru în grup mare (de exemplu. Spaţiul fizic pregătit de cadrul didactic facilitează managementul grupei de copii şi îi permite utilizarea diverselor forme de lucru: individual. al căror număr şi conţinut corespund vârstei copiilor din grupă. matematică) sunt separate de cele pentru activităţi dinamice/zgomotoase (joc simbolic. unde copiii se pot aduna în cerc. § Cadrul didactic foloseşte panoul responsabilităţilor. diverse texturi pentru experienţe tactile etc. § Materialele sunt grupate logic şi stocate pe rafturi joase. Mediul este bine organizat şi promovează învăţarea activă şi independentă. § Între centre există treceri care le permit copiilor să se deplaseze de la un centru la altul fără a-i deranja pe ceilalţi copii. experimentarea. 46. materiale pentru centrul Ştiinţă: obiecte procurate sau confecţionate pentru cântărit. citit-scris. pentru a le permite copiilor să ia decizii şi să-şi asume responsabilităţi pentru mediu.

49. Creează un mediu de învăţare personalizat şi prietenos copiilor. “Ce vreau să aflu”.2.). panoul responsabilităţilor etc. legate de casă (de exemplu. § Modelează singur şi încurajează copiii să găsească soluţii în situaţii de conflict.). obiecte aduse de acasă etc. § Îi încurajează pe copii să manifeste empatie pentru un copil care este trist sau nemulţumit. § Promovează un comportament pro-social: modelează interacţiuni respectuoase în raport cu alţi adulţi şi cu copiii. în grupele cu copii mai mici – fotografii ale familiei. Cadrul didactic îi face pe copii să se simtă mai confortabil încorporând elemente familiale. graficele. Mediul creat de cadrul didactic invită părinţii ca parteneri la colaborare şi contribuie la spiritul de comunitate. “Ce îmi place şi ce nu-mi place”. nu se tem să adreseze întrebări sau să greşească. § Cadrul didactic creează un climat psihologic în care copiii încearcă cu siguranţă lucruri noi. 48. § Există un loc special rezervat pentru comunicarea cu familia (panouri informative-interactive care reflectă învăţarea curentă etc. § Mediul creat îi insuflă copilului încredere în sine (copilul ştie ce şi unde se află. Standard C. promovând sensul de apartenenţă. pentru a oferi încredere şi siguranţă în exprimarea liberă a acestora.: Cadrul didactic creează un climat social care promovează învăţarea.).).). D U R D U R D U R 50. § § Foloseşte diverse oportunităţi de personalizare a învăţării (de exemplu. § Cadrul didactic utilizează diverse forme de implicare a membrilor familiilor în planificarea şi desfăşurarea activităţilor (de exemplu. 51. D U R . calendarul. să ştie să împartă jucăriile şi materialele cu alţi copii. § Materialele afişate pe pereţi reflectă procesul de învăţare (sunt expuse lucrările individuale sau colective. panouri care solicită contribuţia adulţilor în susţinerea învăţării curente a copiilor: în calitate de experţi la studiul tematic etc. studiul tematic etc.3.142 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard C.: Cadrul didactic creează un mediu fizic personalizat şi prietenos ce conferă identitate grupului de copii. de unde poate lua şi apoi pune la loc materialele de care are nevoie). Încurajează atitudini reciproce grijulii şi respectuoase între copii.2. creează panouri interactive de tipul “Eu astăzi sunt aici”. § Mediul conţine elemente care reflectă aprecierea diversităţii şi respectul pentru valorile şi tradiţiile familiilor din care provin copiii.2. Mediul creat de cadrul didactic promovează la copii confort psihologic şi o atitudine pozitivă faţă de învăţare.

pentru a evita comportamentul nedorit. 54. D U R . şi are grijă să predomine lucrările mai recente (de exemplu. D. § Se asigură că fiecare copil îşi aduce contribuţia în timpul activităţilor de grup. § Expune lucrările tuturor copiilor. cu numele acestora şi data realizării lucrării. lucrări ce demonstrează deprinderi de scriere incipientă. pentru a înregistra date privind progresul copilului în toate domeniile de dezvoltare. § Utilizează eficient situaţiile cotidiene pentru a-i învaţă pe copii cum să-i asculte pe ceilalţi şi să fie atenţi unul faţă de celălalt.) şi ca o parte din ele să fie la nivelul ochilor copiilor. 55.: Cadrul didactic utilizează permanent observarea. pentru a fi văzute de toată lumea. manifestând respect pentru ideile şi părerile fiecărui copil. Facilitează stabilirea unor relaţii de prietenie între copii care încurajează învăţarea reciprocă.). învăţând strategii de soluţionare a conflictelor şi cultivându-şi un comportament pro-social şi o imagine pozitivă de sine.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 143 52. Evaluarea învăţării D U R D U R D U R În calitatea mea de cadru didactic trebuie să ajut fiecare copil să aibă încredere în sine. sprijinindu-l la nevoie şi căutând soluţii pentru problemele cu care se confruntă. cum să-şi aştepte rândul (de exemplu. atât în sala de grupă. reprezentări grafice.1. Oferă multiple situaţii în care toţi copiii să fie auziţi şi apreciaţi. § Oferă limbaj adecvat pentru exprimarea emoţiilor şi sentimentelor. § Cadrul didactic oferă copiilor posibilităţi de a-şi dezvolta deprinderi de comunicare legând prietenii. Cadrul didactic utilizează zilnic observarea copiilor. lucrări tridimensionale etc. 53. Standard D. niciodată nu recurge la comportamente violente (verbale sau fizice). § Îi implică pe copii în stabilirea unor reguli clare ale grupei privind comportamentul şi participarea în activităţi. lăudându-l când reuşeşte. abordând strategii adecvate de prevenire a conflictelor dintre copii. § Prin propriul exemplu promovează la copii o ascultare activă (în cadrul întîlnirii de dimineaţă şi altor activităţi în grup mare). § Utilizează metode pozitive de disciplinare. cât şi pe hol. Demonstrează înţelegerea cauzelor diverse ale comportamentelor nedorite. discută cu ei des pre necesitatea acestora. § Anticipează şi ia măsuri de prevenţie. la selectarea materialelor sau centrelor de activitate atunci când este un număr limitat de spaţii pentru activitate etc.

steguleţe etc. § Utilizează permanent aprecieri verbale. cu jetoane cu imagini (floricele. § Apreciază individual copiii. le permite copiilor să ducă acasă o lucrare executată de ei sau invită părinţii să admire lucrările lor. expune lucrările copiilor în spaţii amenajate în centrele de activitate. 60. D U R 57. fără a face comparaţii între ei. atitudini în învăţare).3. Cadrul didactic realizează observarea copiilor pentru a surprinde progresul înregistrat de copii în toate domeniile de dezvoltare. manifestă anumite atitudini. deprinderi şi abilităţi. referindu-se la ceea ce au reuşit să facă mai bine decât într-o situaţie anterioară.2. Utilizează şi elaborează instrumente de evaluare care apreciază măsura în care copilul deţine anumite cunoştinţe. data calendaristică la care au fost înregistrate observările şi domeniul de dezvoltare de care ţine informaţia înregistrată. îi recompensează.: Cadrul didactic foloseşte evaluarea pentru a sprijini dezvoltarea şi învăţarea la copil.). la aprecierea unei activităţi. cognitiv. D U R . § Observările cadrului didactic vizează comportamente aparţinând domeniilor de dezvoltare prezentate în Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie. Standard D.: Cadrul didactic foloseşte metode şi instrumente de evaluare care sunt relevante pentru activităţile de învăţare realizate de copii şi adecvate vârstei acestora. Recunoaşte diferenţele individuale dintre copii în evaluarea acestora. laude. realizează un portofoliu cu toate lucrările copiilor. D U R D U R 59. Utilizează metode de evaluare ce corespund vârstei copiilor. cadrul didactic scoate în evidenţă ceea ce a reuşit copilul să facă şi îl încurajează pentru o viitoare experienţă. socioemoţional.144 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 56. 62. D U R Standard D. Cadrul didactic păstrează un registru/dosar cu datele culese în urma observării copilului. D U R D U R 61. la vârste mai mari. Utilizează momentul evaluării pentru a scoate în evidenţă reuşitele copilului şi a încuraja învăţarea. 58. Cadrul didactic deţine un portofoliu al fiecărui copil care conţine date privind progresele copiilor obţinute în urma observărilor şi evaluării în toate domeniile de dezvoltare (fizic. obiectivelor de referinţă ale activităţilor de învăţare şi tipului de activitate în care este implicat copilul. având ca unic reper progresele anterioare ale copilului. în strânsă corelaţie cu domeniile de dezvoltare ale acestuia. § Registrul cu datele observării tuturor copiilor conţine: numele copilului. § De exemplu.

Standard E. D D D U U U R R R D U R D U R . Culege informaţii despre copil din discuţii permanente cu familia acestuia (experienţe anterioare de învăţare. În baza rezultatelor evaluării. 67.2.4. Selectează cursurile de formare şi perfecţionare în funcţie de nevoile de îmbunătăţire a competenţelor sale profesionale. Standard E.1. Dezvoltare profesională În meseria de cadru didactic.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 145 Standard D. 71.: Cadrul didactic solicită şi utilizează informaţii despre experienţele anterioare ale copiilor. despre comportamentele lor de învăţare si progresele lor din discuţiile cu familia. igienă. sănătate. pentru a planifica mai riguros activităţile şi a organiza mediul de învăţare adecvat cerinţelor şi intereselor copiilor.: Cadrul didactic consultă periodic materiale de specialitate în scopul îmbunătăţirii competenţelor sale profesionale. 64. în scopul oferirii oportunităţilor de învăţare şi dezvoltare cât mai adecvate şi eficiente pentru toţi copiii. Utilizează rezultatele evaluării pentru a organiza.. Participă periodic la cursuri de formare continuă în domeniile profesionale specifice educaţiei timpurii. igienă. despre sănătate. Fiecare zi este o provocare. 68.. 70. 66. interese. 63. nutriţie. pentru a evalua progresul copilului. nutriţie. este o întrebare căreia trebuie să-i găsesc răspunsul. Este permanent în contact cu noile informaţii privind teoria şi practica didactică privind educaţia timpurie din publicaţiile de specialitate. cadrul didactic proiectează activităţi adaptate nevoilor individuale ale fiecărui copil. D D U U R R Standard D.3. nevoi).: Cadrul didactic participă periodic la cursuri de formare continuă 69. Utilizează în practica zilnică informaţiile şi abilităţile noi achiziţionate prin cursurile de formare continuă. D U R D U R E. stimulând progresul copiilor. modifica şi adapta mediul educaţional astfel încât să creeze cât mai multe oportunităţi de învăţare şi dezvoltare pentru toţi copiii. despre nevoile lor. Corelează informaţiile despre copil obţinute de la familie cu rezultatele activităţii copilului în creşă/grădiniţă pentru o evaluare cât mai fidelă şi validă a progresului înregistrat de acesta. copilul însuşi. 65. Experimentează noi idei şi practici inspirate de materialele de specialitate. niciodată nu poţi crede că ştii totul.: Cadrul didactic utilizează evaluarea.

: Cadrul didactic utilizează lucrul în echipă cu alţi colegi şi specialişti. Poate aprecia punctele tari şi aspectele care necesită îmbunătăţiri ale activităţii sale profesionale ca urmare a reflecţiei asupra propriei practici. prin discuţii cu părinţii acestuia. Este capabil de a-şi motiva deciziile pedagogice în baza reflecţiei asupra activităţii sale zilnice şi a rezultatelor obţinute. 75. Se consultă cu alţi colegi şi specialişti în proiectarea activităţilor pentru a asigura condiţii optime care să răspundă nevoilor individuale de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil. pentru a asigura oportunităţi egale tuturor copiilor şi o comunicare eficientă cu familiile acestora. 76. Cadrul didactic reflectează permanent asupra activităţii sale profesionale.3. Se informează asupra contextului familial în care copilul s-a născut şi a crescut. demonstrând capacitatea de a-şi motiva deciziile profesionale şi de a-şi îmbunătăţi practica zilnică în urma analizei rezultatelor profesionale obţinute. 73. 78. 74. 72. Valorifică experienţele familiale ale copiilor. D U R D U R D U R D D U U R R F. etnic. religios a familiilor. cultural. Am nevoie de ajutorul părinţilor. Standard F. în scopul individualizării învăţării şi oferirii de sprijin optim pentru dezvoltarea acestuia. Standard E. pentru a reflecta în activităţile curente şi în mediul educaţional diversitatea culturală a familiilor. D U R D U R D U R . 77. 79.: Cadrul didactic recunoaşte importanţa cunoaşterii mediului familial în care copilul creşte şi se dezvoltă. Colaborează cu colegi şi alţi specialişti pentru a culege cât mai multe informaţii privind dezvoltarea copilului.4.146 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard E. precum şi părinţii au nevoie de ajutorul meu pentru a-i oferi copilului toate şansele pentru o educaţie de calitate. Parteneriatul cu familia Succesul unei dezvoltări depline şi sănătoase a copilului depinde de convergenţa acţiunilor tuturor celor care îl înconjoară. Reflectează permanent asupra rezultatelor practicii zilnice cu scopul de a o îmbunătăţi. pentru a-şi îmbunătăţi propriile practici educaţionale şi practicile familiilor în educaţia şi dezvoltarea copiilor mici. Manifestă interes pentru cunoaşterea diversităţii de ordin economic.1.

asigurându-se de bunăstarea acestuia. dezvoltării şi educaţiei propriului copil. carneţele de corespondenţă cu părinţii. despre interesele şi dorinţele lui.: Cadrul didactic consideră fundamentală comunicarea permanentă cu părinţii pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului şi bunăstarea acestuia. 82. 81. Utilizează spaţiul destinat întâlnirilor cu părinţii. Stabileşte împreună cu părinţii măsuri necesare pentru corectarea/recuperarea unor probleme de dezvoltare (prin acţiuni concertate ale cadrului didactic şi ale părinţilor sau prin apelul la alţi specialişti). § Utilizează panouri pe care sunt afişate anunţuri/solicitări adresate părinţilor. pentru a putea lua decizii în comun. dar şi despre problemele acestuia. D U R D U R Standard F. D U R D U R 83. Respectă dorinţele şi cerinţele formulate de părinţi în privinţa sănătăţii. Utilizează metode informale şi formale de comunicare cu toţi părinţii pentru a culege cât mai multe informaţii despre copil. considerând importante aspiraţiile. Informează săptămânal părinţii despre progresele înregistrate de copil în toate domeniile dezvoltării.4. pentru a-i sprijini pe aceştia în realizarea rolurilor parentale. 80. 86. sugestii privind dezvoltarea şi educaţia copilului. 85. Solicită informaţii părinţilor privind aşteptările. 84. Implică părinţii în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. Demonstrează competenţe de comunicare cu părinţii. exemple de practici. Furnizează părinţilor informaţii. despre starea lui de sănătate.2.3. D D U U R R Standard F.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 147 Standard F. în special în privinţa acelor aspecte ale dezvoltării care necesită mai multă atenţie şi acţiuni specifice. precum şi despre dificultăţile întâmpinate. D U R D U R . interesele şi dorinţele acestora în privinţa propriului copil.: Cadrul didactic respectă calitatea părinţilor de primi educatori ai copilului. 87. dorinţele şi cerinţele lor legate de dezvoltarea şi educaţia copiilor. discuţiilor individuale cu părinţii etc.: Cadrul didactic implică permanent familia în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. reuşind să evite conflictele sau să le soluţioneze cu rezultate optime pentru copil.

90. pentru a observa copiii. 88. să poată face schimb de opinii şi să colaboreze pentru susţinerea activităţilor realizate în creşă/ grădiniţă.: Cadrul didactic încurajează prin forme variate participarea părinţilor la programul educaţional al creşei/grădiniţei. Invită părinţii să participe periodic la activităţile curente desfăşurate în grupa de creşă/grădiniţă. a asista cadrul didactic în organizarea activităţilor etc. a unor evenimente speciale sau a unor sărbători etc. Creează un spaţiu în care părinţii să dispună de resurse de informaţii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. Organizează periodic întâlniri cu părinţii. D U R D U R D U R D U R . a dezbate şi a lua decizii în comun privind programul de educaţie promovat de creşă/grădiniţă. valorificând disponibilitatea şi experienţa acestora. 89. Implică părinţii sau alţi membri ai familiei. 91.148 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard F.5. pentru a organiza. în planificarea şi organizarea unor studii tematice.

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 149 GHID DE APLICARE a Instrumentului de evaluare a competenţelor profesionale ale cadrului didactic în baza Standardelor profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie .

obiectivele de referinţă şi sarcinile elaborate Standard C 1.: Specificul învăţării în perioada timpurie Standard A. calitatea programelor de formare iniţială şi continuă etc.1.: Abordarea integrată a curriculumului prin planificare Standard B. Domeniu: Organizarea învăţării C. Domeniul: Planificarea învăţării Standard B.2. INTRODUCERE Standardele profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie au ca principală misiune aceea de a asigura o pregătire de calitate tuturor cadrelor didactice în scopul oferirii tuturor condiţiilor pentru o învăţare şi dezvoltare deplină a copiilor.4.: Recunoaşterea impactului mediului asupra învăţării şi dezvoltării Standard C 2.: Planificarea pe termen scurt şi termen lung (zilnică şi săptămânală) Standard B.2.).: Valorificarea oportunităţilor de învăţare neplanificate C.: Observarea copilului (înregistrarea observaţiilor privind progresele în dezvoltarea copilului pe cele patru domenii definite prin Standardele de Învăţare şi Dezvoltare a copilului: cognitiv. Acest instrument poate fi utilizat: pentru a evalua nivelul competenţelor profesionale ale cadrului didactic în toate cele şase domenii pentru care au fost elaborate standardele profesionale. care sunt structurate pe domenii.: Individualizarea învăţării Standard A. subdomenii şi standarde după cum urmează: D.: Planificarea ca proces participativ C.2. A.: Climatul social în promovarea învăţării 2. fizic şi sănătate.1. fie la nivel individual.1.1. Domeniul: Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Standard A. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C. Domeniu: Evaluarea învăţării Standard D.: Crearea oportunităţilor de alegere şi luare a deciziilor Standard C 1. Subdomeniu: Mediul de învăţare Standard C 2.: Jocul ca formă integratoare a învăţării şi dezvoltării Standard C 1.2.: Strategii pentru învăţare activă Standard C.6.: Crearea unui mediu personalizat şi prietenos copilului Standard C 2.4.1.2.3. pentru orientarea unor procese decizionale legate de politici educaţionale în domeniul educaţiei timpurii (calitatea pregătirii cadrelor din domeniu.: Corelarea formelor de activitate cu vârsta copiilor.3.: Abordarea integrată a dezvoltării copilului Standard A. socioemoţional.3. STRUCTURA INSTRUMENTULUI Formularul are la bază Standardele profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie.1. pentru autoevaluarea cadrelor didactice în scopul realizării unei educaţii timpurii de calitate centrate pe copil.1. în creşe/grădiniţe de copii. Instrumentul de evaluare a competenţelor profesionale ale cadrului didactic din educaţia timpurie a fost elaborat pe baza standardelor profesionale ale cadrului didactic.3.: Strategii interactive Standard C 1. fie la nivel instituţional.1. atitudine în învăţare) .: Incluziunea socială B.150 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 1. pentru dezvoltarea unei înţelegeri aprofundate a bunelor practici de educaţie centrată pe copil în cadrul cursurilor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice. pentru optimizarea calităţii practicilor educaţionale timpurii în diverse contexte – programe de durată lungă şi scurtă. centre comunitare pentru copii şi familii etc.5.

: Reflecţie asupra propriei activităţi pentru îmbunătăţirea rezultatelor Standard E. a contextului sociocultural al familiei Standard F.: Colaborarea cu părinţii în luarea de decizii privind dezvoltarea copilului Standard F.: Înregistrarea progreselor copilului Standard D. nevoia de a se socializa sau de a fi câtva timp singur/de a observa etc. nevoia de odihnă şi activitate dinamică. scala de notare. în virtutea faptului că se referă la concepte utilizate în cadrul noii paradigme educaţionale.3. centrate pe copil.1. Exemplele sunt menite să ghideze evaluatorul în aprecierea Indicatorilor care pot prezenta unele dificultăţi. de alimentaţie. în special.4.3. permite ca membrul familiei să se afle alături de copil. permite copilului să vină cu jucăria preferată etc. iar coloana din dreapta. uşurându-le tranziţia de acasă la grădiniţă (de exemplu. • Facilitează integrarea copiilor noi.2. face adaptări la program.: Consultarea de materiale de specialitate Standard E. exemplele servind drept repere. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie E.: Stimularea participării părinţilor la activităţile programului educaţional Fiecare Standard este explicitat prin Indicatori.GHID DE APLICARE A INSTRUMENTULUI DE EVALUARE 151 Standard D. Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale Indicator ⇒ fiecărui copil şi asigură susţinerea ne• Exemplu ⇒ cesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial • Exemplu ⇒ Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor.: Participarea la cursuri de formare continuă şi perfecţionare Standard E. coloana din partea stângă conţinând indicatorii cu exemplele. care sunt ocazional însoţiţi de Exemple practice.: Informarea permanentă a părinţilor privind progresele şi problemele copilului în dezvoltare Standard F.1. Domeniu: Parteneriatul cu familia Standard F.: Lucrul în echipă cu cadre didactice şi alţi specialişti pentru îmbunătăţirea activităţii didactice A.4.: Cunoaşterea nevoilor şi intereselor părinţilor privind dezvoltarea copilului.4. Instrumentul conţine două coloane.) Recunoaşte necesităţile individuale ale copiilor din grupă (de exemplu.2.2. Domeniu: Dezvoltarea profesională Standard E.3.1.: Dezvoltarea de obiective pe termen scurt şi termen mediu de dezvoltare individuală a copilului în baza rezultatelor evaluării Domeniu ⇒ Standard ⇒ A. Ele pot fi observate la moment sau evaluatorul poate găsi alte probe prin care indicatorul se face prezent în timpul evaluării: • Cod de notare: Pentru notarea frecvenţei de manifestare a indicatorului sunt utilizate următoarele codificări care arată că practicile vizate de indicator sunt observabile: D – deseori U – uneori R – rareori . Se va nota doar Indicatorul (a se vedea Scala de notare).) DUR F.: Utilizarea diverselor forme de evaluare a copilului Standard D.

Cadrul didactic va fi informat despre rezultate într-o manieră care l-ar ajuta cel mai bine să-şi identifice scopurile pentru îmbunătăţirea propriilor practici şi să se încreadă în ceea ce face bine la moment. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Standard A. portofoliile copiilor.152 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 3.: Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat. care se bazează pe laturile forte ale cadrului didactic. Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi de a progresa interacţionând frecvent cu fiecare.1. director). este foarte important ca evaluatorul să ia notiţe detaliate atât despre interacţiunile pozitive. Exemplu: A. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor. De aceea este important ca evaluatorul să discute cu cadrul didactic despre procesul de evaluare şi să se asigure că acesta cunoaşte Standardele Profesionale înainte de a începe evaluarea.2. socioemoţional şi fizic. evaluatorul îi poate adresa cadrului didactic întrebări deschise despre Indicatorul la care se cer clarificări. Aici sunt foarte utile referinţele evaluatorului la activităţi şi interacţiuni concrete. utilizând informaţia obţinută în urma evaluării. se va calcula numărul de răspunsuri bifate D(eseori). 4. şi nu în baza celor dorite sau presupuse. Unii dintre indicatori pot fi apreciaţi doar în urma observării activităţii cadrului didactic pentru mai multe zile. pentru a stabili care standard este mai bine acoperit în planul competenţelor şi care necesită o mai mare atenţie. La fel. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice. pentru ca. registrul cu înregistrări ale observărilor copiilor. rezultatele primei observări vor fi comparate cu cele obţinute în cadrul evaluărilor ulterioare. O întrebare deschisă – de tipul „Cum interacţionaţi cu părinţii?” – este una care nu sugerează răspunsul. Se poate realiza un grafic individual al fiecărui domeniu sau un profil al competenţelor unind valorile scalei prin traversarea coloanelor de sus în jos. După evaluare. 3. Scopul acestui proces este de a crea un context pozitiv pentru creşterea profesională a cadrelor didactice şi de a spori calitatea practicilor educaţionale. alţii prin alte metode de culegere a datelor. Rezultatele notării pot fi utilizate în mod diferit. asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plan cognitiv. interes şi respect. CUM SE UTILIZEAZĂ INSTRUMENTUL? Evaluarea se face cu scopul de a-i oferi un sprijin cadrului didactic şi de aceea evaluatorul trebuie să cunoască scopurile profesionale ale acestuia. D U R . 2. Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil. D U R D U R D U R Standard A.).: Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial. manifestând afecţiune. Nu în toate cazurile este posibil să se noteze indicatorul în baza practicilor observate. comunicarea scrisă cu părinţii etc. Este important ca evaluatorul să nu-şi facă notarea în baza cerinţelor curriculare sau a ceea ce consideră că ar trebui să se întâmple. precum: analiza documentelor pedagogice (planificarea didactică. 1. Pentru a urmări schimbările în dinamică. Şi totuşi. toţi Indicatorii urmează să fie notaţi în baza a ceea ce se întâmplă regulat. în mod tipic. interviu individual cu cadrul didactic sau cu alte persoane (părinţi. împreună cu cadrul didactic să identifice laturile forte şi laturile care necesită îmbunătăţire în practica acestuia şi să elaboreze un plan concret de acţiune. cât şi despre cele negative. În cadrul acestei abordări a dezvoltării profesionale. pot fi comparate rezultatele pe domenii. U(uneori) şi R(areori) la fiecare standard şi la fiecare domeniu. De exemplu.

sarcini/contexte de învăţare/observate. dar nu mai frecvent decât o dată la trei luni. Alături de Instrumentul de evaluare. . Instrumentul de evaluare să fie utilizat cel puţin de două ori pe an (perioada de evaluare durând cel mult o săptămână). pentru aflarea anumitor informaţii referitoare la unii indicatori. Uneori. CÂND SE UTILIZEAZĂ INSTRUMENTUL? Se recomandă ca. pentru a permite cadrului didactic să aplice planul de acţiuni în scopul optimizării propriilor practici. în scop de susţinere a creşterii profesionale. Rareori. evaluatorul la anexa Formularul de culegere a datelor în care se vor regăsi contextele în care au fost culese datele pentru fiecare indicator: exemple de comportamente/activităţi. cu atât competenţele cadrului didactic sunt mai aproape de aşteptările formulate prin standarde. Cu cât această curbă este distribuită mai mult pe cele trei valori ale scalei sau se restrânge în zona ultimei valori (R). Toate aceste informaţii reprezintă argumente în favoarea acordării uneia dintre valorile scalei de notare: Deseori. 4. cu atât competenţele cadrului didactic sunt mai inconsistente sau chiar neconforme cu aşteptările formulate prin standardele profesionale şi necesită sprijin în îmbunătăţirea performanţelor sale profesionale. Utilizează orice moment al zilei.GHID DE APLICARE A INSTRUMENTULUI DE EVALUARE 153 5. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat care solicită dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. întrebări adresate şi răspunsuri obţinute de la subiectul evaluării sau alte persoane. D U R D U R Cu cât curba este mai puţin sinusoidală şi se află în registrul primei valori a scalei. documente analizate din care au fost culese informaţii. care va fi completat în urma observării şi a utilizării şi a altor metode de culegere a datelor. deprinderilor şi abilităţilor dobândite. pentru a realiza integrarea cunoştinţelor. 6.

.

FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 155 FORMULAR de înregistrare a datelor .

interes şi respect. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor.156 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE A. Comentarii. Indicator 1. asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plan cognitiv. manifestând afecţiune. socioemoţional şi fizic. observaţii . Comentarii. Standard A.1.: Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial. Indicator 5. observaţii 2.2. 4. 3.: Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Standard A. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat care solicită dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil. Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi de a progresa interacţionând frecvent cu fiecare.

Respectă particularităţile dezvoltării copilului pentru fiecare etapă de vârstă de la naştere la 7 ani. observaţii 10. Indicator 9. rasei. Utilizează orice moment al zilei pentru a realiza integrarea cunoştinţelor. fizic).FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 157 6. respectând valorile bazate pe drepturile omului. culturii. etniei. principiile unei societăţi democratice deschise.4. nivelului socioeconomic. deprinderilor şi abilităţilor dobândite. religiei. Promovează respectul pentru diversitate datorată sexului. sub toate aspectele (cognitiv. Înţelege felul în care fiecare copil îşi construieşte imaginea lumii şi creează oportunităţi de învăţare care reflectă această înţelegere.: Cadrul didactic promovează incluziunea socială. prin toate deciziile didactice curente. vârstei. limbii. . Standard A. abilităţilor. oferind tuturor copiilor oportunităţi egale de dezvoltare şi învăţare. structurii familiei. Comentarii.3. promovând toleranţa faţă de tot ce este diferit prin respectarea diversităţii.: Cadrul didactic cunoaşte specificitatea procesului de învăţare la copil de la naştere la 7 ani. 8. Propune activităţi ce valorifică diversitatea copiilor şi familiilor. 7. socioemoţional. Standard A.

pe o bună cunoaştere a copiilor din grupă şi pe obiectivele ariilor curriculare. B. Cadrul didactic recunoaşte importanţa unei planificări zilnice şi săptămânale bine echilibrate. ce conferă încredere. 12. respectul reciproc. Comentarii. observaţii 15. echilibrate. Planificarea zilnică denotă abilitatea cadrului didactic de a reflecta critic asupra obiectivelor imediate realizate. Mediază conflictele dintre copii cu scopul de a promova înţelegerea. confort afectiv. 13. Comunică cu toţi copiii pe un ton cald.158 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 11.: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale bine structurate.1. de a le corela cu obiectivele propuse în planificarea săptămânală şi de a face ajustările necesare. acceptarea şi respectarea diversităţii. . siguranţă. prietenos. Indicator 14. Creează oportunităţi egale de dezvoltare pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale. securitate. care se bazează pe cunoaşterea dezvoltării copilului. Planificarea învăţării Standard B.

Experienţele de învăţare planificate de educator sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cunoaştere. Planificarea unităţilor/proiectelor tematice reflectă capacitatea cadrului didactic de a respecta o succesiune logică a etapelor de desfăşurare a acestora şi de a le adecva la vârsta. Atât planificarea zilnică. Comentarii.: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale care reflectă abordarea integrată a curriculum-ului.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 159 16. Include în planurile zilnice o varietate de activităţi pentru a satisface diversele nevoi. 21. Planifică unităţi tematice în care conţinuturile sunt strâns legate între ele şi care contribuie la o învăţare semnificativă.2. 19. dar şi suficient de flexibilă. nivelul de interes şi nevoile specifice (individuale şi de grup) ale copiilor. ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri. Indicator 18. Planificarea este bine structurată. abilităţi şi stiluri de învăţare ale copiilor. cât şi cea săptămânală promovează o abordare holistă asupra dezvoltării copilului şi un mod integrat de abordare a curriculumului. observaţii Standard B. 17. Planifică modalităţi de finalizare a unităţilor/ proiectelor tematice care să integreze cunoştinţele interdisciplinare şi deprinderile achiziţionate şi să permită fiecărui copil să simtă plăcerea reuşitei. permiţând adaptări şi modificări necesare pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi optime de învăţare şi dezvoltare. . 22. 20.

C.1. Indicator 26.160 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard B.1.3. Organizarea învăţării C.: Cadrul didactic cunoaşte şi utilizează diverse strategii care contribuie la învăţarea activă. Demonstrează înţelegerea rolului său de facilitator al învăţării copilului. observaţii 24. 25. de la cele de liberă explorare la cele modelate de cadrul didactic. în care sunt implicaţi copiii şi familiile lor. Comentarii. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C. Indicator 23. observaţii . pentru a le oferi copiilor oportunităţi optime de dezvoltare şi învăţare. Implică familia în planificarea unităţilor tematice şi a altor activităţi de învăţare din clasă. la dezvoltarea de deprinderi şi abilităţi.: Planificarea activităţilor este un proces participativ. Comentarii.1. În baza bunei cunoaşteri a copiilor şi a obiectivelor curriculare. Este receptiv la sugestiile copiilor şi capabil să-şi ajusteze planurile în acord cu acestea. selectează adecvat activităţi din spectrul larg de opţiuni: de la cele iniţiate de adult la cele iniţiate de copil. la construirea de către copii a propriilor cunoştinţe.

: Cadrul didactic demonstrează competenţă în utilizarea jocului ca formă integratoare pentru stimularea învăţarii şi dezvoltării. 30. 28.2. Standard C. Foloseşte interesul şi curiozitatea copiilor faţă de lumea înconjurătoare.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 161 27.: Cadrul didactic utilizează strategii predominant interactive. 29. . Comentarii. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi prin intermediul întrebărilor deschise. Ajută copiii să facă conexiuni între concepte şi deprinderi noi şi cunoştinţele anterioare (evocare şi realizare a sensurilor).1. Oferă proiecte la care copiii să lucreze în cooperare. Indicator 31. Recunoaşte valoarea supremă a jocului (înţeles în sens larg) pentru învăţarea şi dezvoltarea copiilor sub toate aspectele.1. observaţii Standard C.3. Ştie să creeze şi menţină situaţii care îmbogăţesc şi extind jocul copiilor. Ia permanent decizii strategice conştiente legate de rolul său şi rolul copilului în construirea propriei învăţări prin joc. 32.

Standard: C.4. Propune pentru lucru în grup mare sau mic sarcini adecvate formelor selectate. Pune la dispoziţia copiilor materiale cu caracter deschis ce stimulează dezvoltarea. grup mic. Corelează conţinuturile activităţilor cu vârsta copiilor şi cu cunoştinţele anterioare ale acestora. Creează situaţii în care copiii să înveţe unul de la altul. pentru a realiza integrarea lor în activităţile/studiile tematice. potrivindu-le la obiectivele propuse şi respectând nevoile individuale şi de grup ale copiilor. Cadrul didactic corelează obiectivele de referinţă ale ariilor curriculare cu conţinuturile învăţării. Indicator 36. 34. perechi. 38. cu formele de organizare a lucrului cu copiii ţinând de particularităţile de vârstă ale copiilor şi experienţele de învăţare anterioare. individual).162 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 33.1. 35. cu sarcinile de învăţare. Comentarii. Corelează obiectivele de referinţă din diferite arii curriculare. Utilizează diverse forme de organizare a activităţii copiilor (în grup mare. observaţii 37. .

FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR

163

Standard C.1.5.: Cadrul didactic creează pentru copii multiple oportunităţi de alegere şi luare a deciziilor. 39. Planifică situaţii de învăţare cu caracter deschis, sarcini cu mai multe posibilităţi de realizare, materiale diverse din care să aleagă.

Indicator 40. Oferă copiilor posibilitatea de a face alegeri conştiente din alternativele existente şi a-şi asuma responsabilitate pentru alegerea făcută.

Comentarii, observaţii

Standard C.1.6.: Cadrul didactic exploatează maximal oportunităţile de învăţare ale perioadelor de rutină şi adoptă atitudini flexibile şi creative în faţa unor momente neplanificate. 41. Foloseşte rutina zilei ca sursă de învăţare semnificativă.

42. Recunoaşte şi exploatează oportunităţile de învăţare, care apar inopinat, spontan şi care suscită interesul copiilor, pentru a le dezvolta limbajul, a învăţa noi concepte şi deprinderi.

C. Organizarea învăţării C.2. Subdomeniu: Mediul de învăţare Standard C.2.1.: Cadrul didactic înţelege impactul puternic al mediului asupra învăţării şi dezvoltării copiilor şi le asigură un mediu în care fiecare copil să se dezvolte şi să înveţe în conformitate cu nevoile, interesele şi abilităţile sale. 43. Creează un mediu fizic atractiv şi plăcut, care îi ajută pe copii să se simtă în securitate şi confortabil.

164

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE

Indicator 44. Organizarea mediului corespunde necesităţilor diferitor grupuri de vârstă şi ale fiecărui copil în parte, precum şi necesităţilor dictate de conţinuturile studiate.

Comentarii, observaţii

45. Spaţiul fizic pregătit de cadrul didactic facilitează managementul grupei de copii şi îi permite utilizarea diverselor forme de lucru: individual, perechi, grup mic, grup mare.

46. Mediul este bine organizat şi promovează învăţarea activă şi independentă.

47. Selectează materiale legate de toate ariile curriculare şi domeniile de dezvoltare, astfel încât să stimuleze explorarea, experimentarea, descoperirea şi învăţarea conceptuală. Standard C.2.2.: Cadrul didactic creează un mediu fizic personalizat şi prietenos ce conferă identitate grupului de copii. 48. Mediul creat de cadrul didactic promovează la copii confort psihologic şi o atitudine pozitivă faţă de învăţare.

Indicator 49. Creează un mediu de învăţare personalizat şi prietenos copiilor, promovând sensul de apartenenţă.

Comentarii, observaţii

FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR

165

50. Mediul creat de cadrul didactic invită părinţii ca parteneri la colaborare şi contribuie la spiritul de comunitate.

Standard C.2.3.: Cadrul didactic creează un climat social care promovează învăţarea. 51. Încurajează atitudini reciproce grijulii şi respectuoase între copii, pentru a oferi încredere şi siguranţă în exprimarea liberă a acestora.

52. Oferă multiple situaţii în care toţi copiii să fie auziţi şi apreciaţi.

53. Facilitează stabilirea unor relaţii de prietenie între copii care încurajează învăţarea reciprocă.

Indicator 54. Demonstrează înţelegerea cauzelor diverse ale comportamentelor nedorite, abordând strategii adecvate de prevenire a conflictelor dintre copii.

Comentarii, observaţii

având ca unic reper progresele anterioare ale copilului.: Cadrul didactic utilizează permanent observarea.: Cadrul didactic foloseşte evaluarea. obiectivelor de referinţă ale activităţilor de învăţare şi tipului de activitate în care este implicat copilul. 55. Evaluarea învăţării Standard D. . pentru a sprijini dezvoltarea şi învăţarea la copil. Utilizează metode de evaluare ce corespund vârstei copiilor.166 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE D. pentru a scoate în evidenţă reuşitele copilului şi a încuraja învăţarea. Standard D. Utilizează momentul evaluării. Cadrul didactic păstrează un registru/dosar cu datele culese în urma observării copilului. observaţii 59.2. Standard D. Cadrul didactic realizează observarea copiilor. Cadrul didactic utilizează zilnic observarea copiilor. 57.1. Comentarii. pentru a suprinde progresul înregistrat de copii în toate domeniile de dezvoltare. Indicator 58. Recunoaşte diferenţele individuale dintre copii în evaluarea acestora. pentru a înregistra date privind progresele copilului în toate domeniile dezvoltării. 56.3. 60.: Cadrul didactic foloseşte metode şi instrumente de evaluare care sunt relevante pentru activităţile de învăţare realizate de copii şi adecvate vârstei acestora.

Standard D. pentru a evalua progresul lui. Standard D.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 167 61. sănătate. nutriţie. nevoi). modifica şi adapta mediul educaţional astfel încât să creeze cât mai multe oportunităţi de învăţare şi dezvoltare tuturor copiilor. observaţii 64. Indicator 63. despre nevoile lor. socioemoţional. Utilizează şi elaborează instrumente de evaluare care apreciază măsura în care copilul deţine anumite cunoştinţe. deprinderi şi abilităţi. 66. manifestă anumite atitudini. 65. în strânsă corelaţie cu domeniile de dezvoltare ale acestuia. pentru a planifica mai riguros activităţile şi a organiza mediul de învăţare mai adecvat cerinţelor şi intereselor copiilor. Cadrul didactic deţine un portofoliu al fiecărui copil care conţine date privind progresele copiilor obţinute în urma observărilor şi evaluării în toate domeniile de dezvoltare (fizic. interese.: Cadrul didactic solicită şi utilizează informaţii despre experienţele anterioare ale copiilor. 62. Comentarii. igienă.: Cadrul didactic utilizează evaluarea. despre sănătate. În baza rezultatelor evaluării. nutriţie. Culege informaţii despre copil prin discuţii permanente cu familia acestuia (experienţe anterioare de învăţare.3. stimulând progresul copiilor.4. despre comportamentele lor de învăţare şi progresele lor din discuţiile cu familia. Corelează informaţiile despre copil obţinute de la familie cu rezultatele activităţii copilului în creşă/grădiniţă pentru o evaluare cât mai fidelă şi validă a progresului înregistrat de acesta. Utilizează rezultatele evaluării pentru a organiza. cognitiv. cadrul didactic proiectează activităţi adaptate nevoilor individuale ale fiecărui copil. atitudini în învăţare). copilul însuşi. igienă. .

Utilizează în practica zilnică informaţiile şi abilităţile noi achiziţionate prin cursurile de formare continuă. cu scopul de a oferi copiilor oportunităţi de învăţare şi dezvoltare cât mai adecvate şi eficiente. Este permanent în contact cu noile ce ţin de privind teoria şi practica didactică privind educaţia timpurie din publicaţiile de specialitate. 69.: Cadrul didactic consultă periodic materiale de specialitate în scopul îmbunătăţirii competenţelor sale profesionale. Standard E. observaţii .2. Comentarii. Participă periodic la cursuri de formare continuă în domeniile profesionale specifice educaţiei timpurii. Indicator 71. Comentarii.1. Indicator 67. Experimentează noi idei şi practici inspirate de materialele de specialitate.168 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE E. Dezvoltare profesională Standard E. 70. observaţii 68.: Cadrul didactic participă periodic la cursuri de formare continuă. Selectează cursurile de formare continuă în funcţie de nevoile de îmbunătăţire a competenţelor sale profesionale.

în vederea asigurării condiţiilor optime pentru a putea răspunde nevoilor individuale de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 169 Standard E. Indicator 76.4. Se consultă cu alţi colegi şi specialişti în proiectarea activităţilor. Colaborează cu colegi şi alţi specialişti pentru a culege cât mai multe informaţii privind dezvoltarea copilului. Este capabil de a-şi motiva deciziile pedagogice în baza reflecţiei asupra activităţii sale zilnice şi a rezultatelor obţinute.3. 74. Standard E. 73. demonstrând capacitatea de a-şi motiva deciziile profesionale şi de a-şi îmbunătăţi practica zilnică în urma analizei rezultatelor profesionale obţinute. 72. observaţii . Reflectează permanent asupra rezultatelor practicii zilnice cu scopul de a o îmbunătăţi. Poate aprecia punctele tari şi aspectele care necesită îmbunătăţiri ale activităţii sale profesionale ca urmare a reflecţiei asupra propriei practici. 75. Comentarii. pentru a-şi îmbunătăţi propriile practici educaţionale şi practicile familiilor în educaţia şi dezvoltarea copiilor mici.: Cadrul didactic utilizează lucrul în echipă cu alţi colegi şi specialişti. Cadrul didactic reflectează permanent asupra activităţii sale profesionale.

1. prin discuţii cu părinţii acestuia. Utilizează metode informale şi formale de comunicare cu toţi părinţii.170 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE F. Respectă dorinţele şi cerinţele formulate de părinţi în privinţa sănătăţii.: Cadrul didactic recunoaşte importanţa cunoaşterii mediului familial în care copillul creşte şi se dezvoltă. 78. cultural. etnic. Parteneriatul cu familia Standard F. Standard F. Solicită informaţii părinţilor privind aşteptările. 79. interesele şi dorinţele acestora în privinţa propriului copil. despre starea lui de sănătate. 82. observaţii . dorinţele şi cerinţele lor privind dezvoltarea şi educaţia copiilor. pentru a asigura oportunităţi egale tuturor copiilor şi o comunicare eficientă cu familiile acestora. Standard F. Se informează asupra contextului familial în care copilul s-a născut şi a crescut. Indicator 80.: Cadrul didactic respectă calitatea părinţilor de primi educatori ai copilului. 81. pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului şi bunăstarea acestuia. în scopul individualizării învăţării.: Cadrul didactic consideră fundamentală comunicarea permanentă cu părinţii. Manifestă interes pentru cunoaşterea diversităţii de ordin economic. Valorifică experienţele familiale ale copiilor.2. Comentarii. pentru a culege cât mai multe informaţii despre copil. religios a familiilor. considerând importante aspiraţiile. dar şi despre problemele acestuia. asigurându-se de bunăstarea acestuia. 77. despre interesele şi dorinţele lui. pentru a reflecta în activităţile curente şi în mediul educaţional diversitatea culturală a familiilor. şi oferirea de sprijin optim pentru dezvoltarea acestuia. dezvoltării şi educaţiei propriului copil.3.

Standard F. Stabileşte împreună cu părinţii măsuri necesare pentru corectarea/recuperarea unor probleme de dezvoltare (prin acţiuni concertate ale cadrului didactic şi ale părinţilor sau prin apelul la alţi specialişti).: Cadrul didactic încurajează prin forme variate participarea părinţilor la programul educaţional al creşei/grădiniţei. reuşind să evite conflictele sau să le soluţioneze cu rezultate optime pentru copil. observaţii 85.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 171 83. pentru a observa copiii. Implică părinţii în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. Informează săptămânal părinţii cu privire la progresele înregistrate de copil în toate domeniile dezvoltării. Invită părinţii să participe periodic la activităţile curente desfăşurate în grupa de creşă/grădiniţă. a asista cadrul didactic în organizarea activităţilor etc. Demonstrează competenţe de comunicare cu părinţii. exemple de practici. Indicator 84. în special în privinţa acelor aspecte ale dezvoltării care necesită mai multă atenţie şi acţiuni specifice.: Cadrul didactic implică permanent familia în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. 87. precum şi despre dificultăţile întâmpinate pentru a lua decizii în comun.4. sugestii privind dezvoltarea şi educaţia copilului. . Furnizează părinţilor informaţii. Comentarii. 88. 86.5. pentru a-i sprijini pe aceştia în realizarea rolurilor parentale. Standard F.

să poată face schimbări de opinii şi să colaboreze pentru susţinerea activităţilor realizate în creşă/grădiniţă. observaţii 91. valorificând disponibilitatea şi experienţa acestora. în planificarea şi organizarea unor studii tematice. a dezbate şi a lua decizii în comun privind programul de educaţie promovat de creşă/ grădiniţă. Comentarii. pentru a organiza. .172 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Indicator 89. Creează un spaţiu în care părinţii să dispună de resurse de informaţii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. Implică părinţii sau alţi membri ai familiei. a unor evenimente speciale sau a unor sărbători etc. 90. Organizează periodic întâlniri cu părinţii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful