STANDARDE de învăţare şi dezvoltare pentru copilul de la naştere până la 7 ani

STANDARDE profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie

CZU 373.2(083.7) S 76 Standardele au fost elaborate în cadrul Proiectului «Educaţie Pentru Toţi – Iniţiativa de Acţiune Rapidă» şi aprobate de către Consiliul Naţional pentru Curriculum (CMC) la 23 august 2010 Experţi naţionali în elaborarea standardelor: Dr.hab. Aglaida Bolboceanu, dr. Cornelia Cincilei Expert internaţional: Dr. Mihaela Ionescu, România Au colaborat: Ala Pînzari (Banca Mondială), Larisa Vîrtosu (UNICEF), dr. conf. Nadejda Velişco (Ministerul Educaţiei), dr. Lia Sclifos (Proiectul Educaţie Pentru Toţi – Iniţiativa de Acţiune Rapidă) Experţi naţionali în validarea standardelor: Maria Vrânceanu, Tatiana Turchină, Natalia Zotea, Valentina Lungu, Anatol Bucatca

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Standarde de învăţare şi dezvoltare pentru copilul de la naştere până la 7 ani : Standarde profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie / Min. Educaţiei al Rep. Moldova; au colab.: Larisa Vîrtosu, Ala Pînzari, Nadejda Velişco [et al.] ; experţi naţ.: Aglaida Bolboceanu, Cornelia Cincilei; expert internaţ.: Mihaela Ionescu. – Ch. : “Imprint Star” SRL. – 170 p. – (Ajută-l să crească oM MARE). 3450 ex. ISBN 978-9975-9905-9-2. - - 1. Educaţia preşcolarilor – Standarde.

ISBN 978-9975-9905-9-2

33
CUPRINS
STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI
A. Dezvoltarea fizică, a sănătăţii şi igienei B. Domeniul dezvoltării socio-emoţionale C. Capacităţi şi atitudini în învăţare D. Dezvoltarea limbajului şi a comunicării şi premisele citirii şi scrierii E. Domeniul dezvoltării cognitive 10 26 50 60 84

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRUL DIDACTIC
• Standarde profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie Instrument de evaluare a competenţelor profesionale ale cadrelor didactice din educaţia timpurie Ghid de aplicare a Instrumentului de evaluare a competenţelor profesionale ale cadrului didactic în baza Standardelor profesionale pentru cadrele didactice din educaţia timpurie Formular de înregistrare a datelor

113

129

149 155

care s-a realizat în 2010. îngrijirea şi dezvoltarea copiilor. permiţând mici variaţii de la copil la copil. 1. cât şi în cadrul altor servicii de educaţie timpurie. Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie recunosc: unicitatea copilului. caracterul global şi integrat al dezvoltării lui. Prin formularea lor. CE SUNT STANDARDELE? În cel mai larg sens. în care au fost consultaţi şi implicaţi experţi în educaţia şi dezvoltarea timpurie. deoarece copiii depind de ceea ce adulţii creează în jurul lor. Etapa de validare a cuprins validarea de vîrstă a indicatorilor. având în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui. au fost completate şi corelate cu perioada de vârstă naştere-5 ani. neuropsihologiei. pedagogiei copilului mic. În baza reyultatelor procesului de validare de vârstă. Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie definesc aceste finalităţi cu caracter general. indicatorii corespunzători standardelor au fost revizuiţi. Acumulările ştiinţifice în domeniul psihologiei copilului. aceste standarde sunt flexibile. format din copii cu vârsta aflată în intervalul naştere-7 ani. întrucât există diferenţe individuale importante între ritmurile de dezvoltare ale copiilor. standardele doar orientează adulţii în procesul lor de participare şi sprijinire a creşterii şi dezvoltării normale şi depline a fiecărui copil. dezvoltarea şi educaţia copiilor asupra aşteptărilor pe care le pot avea în privinţa copiilor în perioada copilăriei. standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acţiunile dumneavoastră în scopul sprijinirii şi stimulării învăţării. atât în mediul familial. precum şi experienţa confirmată în timp a programelor de educaţie timpurie din lume au contribuit semnificativ la cunoaşterea mai îndeaproape a modului în care copiii cresc şi se dezvoltă. nu trasee strict individuale de dezvoltare. Unii copii cunosc salturi spectaculoase în dezvoltare într-un interval scurt de timp. părinţi. fiind doar repere generale ale dezvoltării acestuia. până la intrarea în clasa primară. pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional. pe când alţii înregistrează o dezvoltare gradată pe acelaşi interval de timp. rolul fundamental al adultului în îngrijirea. standardele reprezintă un set de afirmaţii care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui copiii să ştie şi să poată să facă. un document ce informează educatorii. rolul activ al copilului în construcţia sinelui şi a propriei învăţări. în acest mod fiind acoperită întreaga perioadă a copilăriei timpurii. Formularea standardelor pentru învăţare şi dezvoltare timpurie a copiilor cu vârsta de la naştere la 7 ani în Republica Moldova reprezintă un reper important în a formula expectaţii în privinţa a ceea ce copilul trebuie să ştie şi să poată să facă la această vârstă. Însă. Acestea sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere până la intrarea în şcoală. apoi. psihologi. înainte de intrarea în şcoală. validare şi revizuire. cadre didactice. astfel încât să corespundă nivelului de dezvoltare a copiilor. Etapa de elaborare a inceput în anul 2007. însă misiunea lor de orientare şi promovare a calităţii vizează întreg sistemul de educaţie. În ambele cazuri dezvoltarea lor este normală. Orice demers educaţional trebuie să aibă o finalitate. Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie promovează abordarea individuală a copilului în sprijinirea lui în procesul de învăţare şi dezvoltare. . când au fost elaborate standardele de învăţare şi dezvoltare a copiilor de la 5 la 7 ani. în 2009. importanţa respectării drepturilor fundamentale ale copilului. Aceste acumulări au stat la baza elaborării standardelor de învăţare şi dezvoltare ale copilului mic. Ele se adresează tuturor copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi 7 ani. Perioada copilăriei timpurii este numită de către unii specialişti perioada „magică” tocmai datorită schimbărilor şi salturilor uimitoare în toate domeniile dezvoltării care se petrec în acest răstimp. părinţii şi toţi adulţii care participă la creşterea. dezvoltării normale şi depline a copiilor! Adulţii sunt cei care au un rol decisiv în acest proces. creşterea. Ele reflectă finalităţile acţiunilor noastre şi ne orientează şi îmbunătăţesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului în această perioadă a vieţii. Standardele reprezintă o resursă. îngrijire şi dezvoltare timpurie. dezvoltarea şi educaţia copilului în perioada timpurie. de ceea ce ştiu despre ei şi de modul în care aceştia interacţionează cu ei. Actualele Standarde sunt totodată rezultatul un îndelung proces în 3 etape: de elaborare. De aceea este foarte important să respectăm ritmul şi caracteristicile individuale ale învăţării şi dezvoltării fiecărui copil.4 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI INTRODUCERE Pentru toţi cei care contribuiţi la creşterea.

îmbunătăţirea pregătirii cadrelor de didactice. In acest scop există instrumente speciale psihologice. Ştiind cum ne dorim să fie copiii noştri. standardele sunt relevante numai la nivel de grup de copii. vom şti mai bine cum să le oferim toate condiţiile pentru a ne împlini aşteptările. îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere publică asupra importanţei şi valorii perioadei copilăriei timpurii. Rolul principal al standardelor este acela de a contribui prin multiplele utilizări pe care le presupun. în acest mod. îngrijire şi sănătate. a interveni în proiectarea viitoarelor activităţi. îmbunătăţirea curriculum-ului destinat educaţiei copilului de la naştere la 7 ani. precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educaţie. dezvoltarea şi îmbunătăţirea programelor de educaţie destinate părinţilor. Odată elaborate. îngrijirea şi dezvoltarea copilului mic. De aceea. îngrijire şi dezvoltare cît mai sănătoasă a copilului în acord cu ceea ce ne dorim să fie copiii cînd vor creşte. instituţiilor care formează resursele umane ce vor lucra cu copiii mici. serviciile oferite şi politicile publice privind educaţia. Standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului reprezintă punctul de plecare în elaborarea unui întreg sistem de standarde vizînd resursele umane. formularea standardelor de dezvoltare şi învăţare reprezintă un punct de referinţă în organizarea şi proiectarea activităţilor din unităţile de educaţie timpurie. Ele se adresează tuturor părinţilor. Observarea copiilor în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop pentru cadrul didactic conturarea unui profil al grupei de copiii pentru a cunoaşte care sunt domeniile de dezvoltare care sunt mai puţin apelate prin activităţile desfăşurate în grădiniţă şi. . evaluarea şi îmbunătăţirea programelor educaţionale oferite de creşe şi grădiniţe. la o educaţie. şi nu la nivel individual în sensul diagnosticării profilului de dezvoltare a copilului. grădiniţă. monitorizarea progresului la nivel de sistem educaţional destinat copiilor de la naştere la 7 ani. instituţiilor care oferă programe de îngrijire şi educaţie a copiilor mici. aceste standarde au multiple utilizări: îmbunătăţirea procesului educaţional din creşe şi grădiniţe. Ele au fost concepute pentru a crea un sistem global. raion. sistem şi nu acela al evaluării dezvoltării individuale a copiilor. comun de referinţă în educaţia. Întrucît au un caracter general. îngrijirea şi protecţia copilului de la naştere la 7 ani. scopul lor este acela de a evalua nivelul la care se situează toţi copiii dintr-o grupă.STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI 5 Pentru cadrele didactice.

Setul de standarde este universal şi trebuie dezvoltat pentru toţi copiii. indiferent de dispoziţiile lor fizice sau emoţionale. Astfel. dar în ritmuri diferite. copiii dobândesc abilităţi îndeosebi prin utilizarea diverselor strategii de învăţare şi prin construirea de variate contexte şi medii de învăţare. angajare. Importanţa diversităţii mediilor şi moştenirii culturale trebuie să se regăsească în standarde.1. Conţinutul standardelor trebuie să fie adecvat grupei de vârstă a copiilor. PRINCIPII REFERITOARE LA CONŢINUTUL STANDARDELOR Cadrele didactice. se dezvoltă şi dobândeşte deprinderi şi competenţe. utilizează standardele ca o modalitate de a înţelege mai bine ce aşteptări pot avea în privinţa copiilor în raport cu vârsta pe care o au şi pentru a sprijini şi a stimula mai eficient procesul lor de învăţare şi dezvoltare. Standardele trebuie să ia în consideraţie această diversitate şi să se adapteze naturii unice a învăţării şi dezvoltării copilului Conţinutul standardelor trebuie să ţină cont şi să respecte moştenirea culturală şi diferenţele lingvistice. Contextele de învăţare în perioada timpurie sprijină şi stimulează învăţarea şi dezvoltarea copiilor mici.6 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI 2. . Întrucât standardele sunt utilizate pentru a maximiza dezvoltarea programelor educaţionale şi a experienţelor educaţionale ale copiilor. de statut socio-economic. Standardele trebuie să recunoască faptul că la vârsta timpurie. PRINCIPII ORIENTATIVE PRIVIND CONŢINUTUL ŞI IMPLEMENTAREA STANDARDELOR 2. Fiecare copil este unic în modul în care creşte. Nu trebuie să ne aşteptăm ca toţi copiii să atingă aceleaşi standarde în acelaşi timp sau la acelaşi nivel de performanţă. comunitate şi mediu în dezvoltarea copilului. Copiii trec prin stadii similare de dezvoltare. Conţinutul standardelor trebuie să reflecte faptul că învăţarea şi dezvoltarea copiilor sunt concepte mutidimensionale şi că toate domeniile de dezvoltare sunt intercorelate. Conţinutul standardelor trebuie să fie orientat de cercetările şi practicile bune din educaţia timpurie. de a realiza progrese în dezvoltare. Standardele trebuie să recunoască faptul că toţi copiii trebuie expuşi unei game cât mai bogate de oportunităţi de învăţare. riguroase şi realiste de cunoaştere a dezvoltării copilului şi familiei. părinţii. de prezenţa unor deficienţe şi probleme fizice sau de învăţare. văz. Conţinutul standardelor ţine cont de importanţa rolului jucat de familie. Trebuie acordată atenţie tuturor domeniilor deoarece învăţarea şi dezvoltarea copilului este complexă şi apare traversând simultan toate domeniile de dezvoltare. Copiii nu sunt recipiente pasive pentru cunoştinţe. de experienţele anterioare sau moştenirea culturală. Standardele trebuie să recunoască necesitatea existenţei acestor medii de învăţare şi faptul că ele reprezintă diversitatea modalităţilor de predare şi învăţare şi diversitatea experienţelor de învăţare şi dezvoltare. apoi cu comunitatea apropiată şi mediul în care trăiesc. Standardele trebuie să recunoască faptul că micii copii sunt participanţi activi la învăţare. conţinutul standardului trebuie să vizeze aşteptări realiste privind dezvoltarea copilului la vîrsta la care au fost elaborate standardele. Familiile reprezintă un factor semnificativ prin contribuţia lor asupra dezvoltării şi învăţării copilului de-a lungul întregii vieţi a acestuia. luând în consideraţie diferenţele individuale privind ritmul de dezvoltare al fiecărui copil. indiferent de diferenţele culturale. Standardele trebuie să se bazeze pe expertiză şi experienţă în lucrul cu copiii mici. explorare şi exploatarea simţurilor – auz. Standardele recunosc faptul că toţi copiii se dezvoltă şi învaţă în contextul interacţiunilor şi relaţiilor pe care copiii le stabilesc cu primele persoane care au grijă de ei. dezvoltarea şi educaţia copiilor mici. în moduri diferite şi în contexte diferite. părinţii şi alţi adulţi care participă la creşterea. ei învaţă prin joc. gust etc. ele trebuie să se bazeze pe informaţii valide. Standardele recunosc capacitatea tuturor copiilor de a învăţa. prin implicare activă.

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI 7 2. Standardele trebuie utilizate pentru a sprijini dezvoltarea copiilor. - . unităţile de educaţie timpurie şi comunităţi. PRINCIPII REFERITOARE LA IMPLEMENTAREA STANDARDELOR Bunăstarea copiilor şi respectul pentru familiile lor au cea mai mare prioritate în implementarea standardelor. Implementarea standardelor trebuie evaluată pentru a se asigura utilizarea ei adecvată de către familii. Implicarea familiilor trebuie văzută ca un proces esenţial în implementarea standardelor. educatorii şi ceilalţi adulţi care sunt implicaţi în dezvoltarea copilului trebuie să fie familiarizaţi şi orientaţi în utilizarea adecvată a standardelor. ele orientează conţinutul instrumentelor de evaluare. NU SUNT un instrument de evaluare a copilului. decident şi suport în viaţa copiilor. sistematice. educatorii şi programele educaţionale să exceleze. STANDARDELE: NU SUNT un ghid exhaustiv al dezvoltării copilului şi nu trebuie considerate ca o listă de comportamente ce serveşte drept parcurs fix al dezvoltării copilului. Ele nu trebuie utilizate pentru a forţa sau opri dezvoltarea copilului sau pentru a eticheta copilul. NU SUNT un instrument pentru a evalua calitatea activităţii cadrelor didactice. Rezultatele evaluării trebuie să conducă la o utilizare mai bună a acestora. Ele pot fi utilizate ca o bază pentru observarea copiilor şi realizarea unui profil al grupei de copii în privinţa domeniilor de dezvoltare care au fost mai mult solicitate prin activităţile realizate de cadrul didactic. Standardele trebuie utilizate pentru a ajuta micii copii. Pentru ca standardele să rămână relevante. Pentru utilizarea şi implementarea optimă a standardelor trebuie să se asigure suport tehnic şi resurse adecvate. Standardele trebuie utilizate judicios şi în scopul pentru care au fost create. Familiile reprezintă primul şi cel mai important educator. familiile. excluderea sau sancţionarea copiilor. Ele trebuie să sprijine familiile care sunt primele care lucrează cu copiii. ele trebuie să fie revizuite periodic printr-un proces interactiv. proiectarea programului de educaţie timpurie şi practicile educaţionale din familie. Ei trebuie ajutaţi tocmai pentru a se asigura că prin utilizarea lor standardele contribuie la stimularea dezvoltării copilului în toate domeniile indicate de către standarde. Familiile. Standardele nu reprezintă un instrument de stigmatizare a copilului. Standardele trebuie revizuite şi actualizate cel puţin o dată la cinci ani. Standardele nu trebuie utilizate ca instrumente pentru criticarea. a cadrelor didactice sau a familiilor. dar nu sunt un substitut al acestora.2.

globale a copilului. Fiecare domeniu de dezvoltare. Mai jos sunt prezentate domeniile de dezvoltare cu subdomeniile şi aspectele specifice. socio-emoţional şi fizic. în baza cărora au fost organizate standardele. implică atât procese cognitive. standardele de învăţare şi dezvoltare sunt structurate pe toate domeniile de dezvoltare ale copilului. La fel. copilul trebuie să fie sprijinit în dezvoltarea sa sub raport cognitiv. Pentru fiecare indicator sunt sugerate activităţi şi contexte de învăţare pe care adultul le poate utiliza pentru a sprijini atingerea aşteptărilor formulate prin standarde. iar experienţele de învăţare sunt cu atât mai semnificative pentru progresul copilului cu cât ele se adresează simultan tuturor domeniilor dezvoltării. Pentru a trăi astfel de experienţe. fizic. Fiecare domeniu de dezvoltare cuprinde subdomenii şi. Toate domeniile de dezvoltare sunt intercondiţionate. De exemplu. CORELAREA DOMENIILOR DE DEZVOLTARE CU STANDARDELE ŞI A STANDARDELOR CU INDICATORII ŞI CU PRACTICILE DE SPRIJIN Fiecare standard cuprinde indicatori care explicitează aria generală desemnată de standard. care solicită şi stimulează copilul sub toate aspectele. dacă obiectivul este acela de a-l învăţa să mănânce de unul singur. dezvoltarea limbajului poate favoriza sau bloca interacţiunile sociale ale copilului cu ceilalţi. după caz. acesta implică pe lângă motricitate.8 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI 3. Domeniile. Prin interacţiune cu mediul (înţeles în complexitatea lui – mediul fizic şi fiinţe) copiii trăiesc experienţe ce au implicaţii asupra dezvoltării lui în complexitatea ei. coordonare oculo-motorie. indicatori şi activităţi/contexte de învăţare. STRUCTURAREA STANDARDELOR PE DOMENII DE DEZVOLTARE Întrucât copiii învaţă şi se dezvoltă explorând lumea în întregul ei. apoi pentru fiecare domeniu in parte este prezentată o scurtă descriere a acestuia care evidenţiază importanţa şi relevanţa fiecărui domeniu pentru dezvoltarea globală a copilului. sunt astfel structurate: . subdomeniile şi aspectele specifice subdomeniilor. Structurarea standardelor pe domenii de dezvoltare are ca scop surprinderea specificului acestor domenii şi totodată urmărirea dezvoltării complete. are o anumită specificitate şi de aceea există obiective ale educaţiei timpurii care sunt specifice unui domeniu. precum şi comunicare cu acesta. numirea obiectelor cu care mănâncă şi a mâncării. Ritmul dezvoltării fiecărui domeniu este diferită de la copil la copil. După prezentarea fiecărui domeniu sunt prezentate sintetic standardele domeniului. Indicatorii au menirea de a acoperi întregul standard. Fiecare acţiune a lor de cucerire a mediului în care trăiesc şi se dezvoltă. cât şi trăiri afective şi motricitate. cognitiv. Scopul structurării în acest mod al domeniilor de dezvoltare este acela de a se asigura cuprinderea tuturor aspectelor importante. dar a căror realizare determină implicit antrenarea obiectivelor dintr-un alt domeniu de dezvoltare. aspecte specifice ale subdomeniilor. urmate de tabelul in care se realizează corespondenţa între standarde. Structura documentului este după cum urmează: Domeniu de dezvoltare Subdomeniu de dezvoltare Aspect specific subdomeniului Standard Indicator Practici de sprijin 4. Indicatorii sunt specifici vârstei copiilor şi sunt organizaţi ierarhic în funcţie de complexitate. a evita suprapunerile dar şi posibilitatea de a scăpa din vedere anumite dimensiuni importante ale dezvoltării care conturează ideea completă a pregătirii copilului pentru şcoală şi pentru viaţă. precum toate standardele trebuie să acopere complet întreg domeniul de dezvoltare. socio-emoţional. adică dezvoltarea unui domeniu favorizează dezvoltarea copilului într-un alt domeniu. îl încurajează în mişcările pe care le realizează. atenţie şi reacţii emoţionale prin modul în care adultul îl ajută. operaţii mentale.

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII E. CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE D.DEZVOLTAREA FIZICĂ. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE B. DOMENIUL DEZVOLTĂRII COGNITIVE . A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 9 A. DOMENIUL DEZVOLTĂRII SOCIOEMOŢIONALE C. DEZVOLTAREA FIZICĂ.

Aspect specific: Motricitate grosieră Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi coordoneze muşchii mari ai corpului cu un scop al mişcării.10 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze o alimentaţie sănătoasă variată.1.1. A. . Subdomeniul: Dezvoltarea fizică A.3. mirosul etc.2.2.2. A.3. Aspect specific: Îngrijirea şi igiena personală Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze deprinderi de păstrare a sănătăţii şi igienei personale. simţul tactil. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE A. A.1. A.2. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să participe la activităţi fizice variate.) în interacţiunea cu mediul pentru a-şi orienta mişcările.1. Subdomeniul: Sănătate şi igienă personală A.1. Aspect specific: Securitatea personală Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze abilităţi de protecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase.2. Aspect specific: Motricitate fină Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru scopuri diferite. Aspect specific: Dezvoltare senzorio-motorie Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea simţurilor (văzul. A.1.2. DEZVOLTAREA FIZICĂ. auzul.

dacă i se oferă copilului suportul de care are nevoie. Copiii învaţă de mici ce înseamnă un program de viaţă sănătos. Deşi paşii schimbărilor sunt mai mult sau puţin aceiaşi pentru toţi copii. cum şi cui să ceară ajutor atunci cînd au nevoie. exerciţiu şi sprijin. căţărări. bunăstarea fizică şi dezvoltarea motorie a copiilor sunt factori decisivi în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor în perioada timpurie. Creşterea şi dezvoltarea reprezintă procese complementare. precum şi coordonarea senzorio-motorie reprezintă modalităţi de cucerire a mediului înconjurător. Ceea ce însoţeşte o dezvoltare fizică sănătoasă este însuşirea deprinderilor de igienă personală şi a celor de securitate personală. motricitatea şi coordonarea oculo-motorie reprezintă bazele unui comportament funcţional al copilului. alergare. să se rănească sau să îmbolnăvească. Vulnerabilitatea copiilor datorată fragilităţii acestora impune necesitatea de a dezvolta la copii deprinderile de securitate personală. sărituri. Deprinderile de somn. chiar dacă creşterea se referă la anumite schimbări de ordin fizic. copiii trebuie să înveţe cînd. dar şi reuşite. dar şi de descoperire şi conştientizare a propriului corp. nutriţie. de desen. Atît motricitatea grosieră cît şi cea fină. ritmul schimbărilor prezintă o puternică variabilitate individuală. Copiii trebuie să înveţe să se ferească de situaţii periculoase în care prin manipulare sau mişcare pot să producă accidente. iar dezvoltarea la nivelul de complexitate al schimbărilor care parcurg un mod gradat de progres de la schimbări simple la cele mai complexe. Conştientizarea simţurilor şi utilizarea lor. îmbrăcare şi activitate fizică se dezvoltă de la naştere şi constituie repere importante în prevenirea îmbolnăvirilor. De la mers. Mişcarea şi bunăstarea fizică au o contribuţie importantă la dezvoltarea creierului.DEZVOLTAREA FIZICĂ. Dezvoltarea motricităţii este strîns legată de dezvoltarea limbajului. echilibru şi disponibilitatea de a fi implicaţi în experienţe de învăţare. Sănătatea fizică aduce energie. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 11 Sănătatea. . rostogoliri pînă la realizarea unor operaţii mai complicate precum utilizarea de instrumente de scris. spălat. a proceselor cognitive. Capacitatea copiilor de a implica. De asemenea. în înălţime şi a dimensiunilor corpului. motricitatea sunt fundamentale pentru întregul proces de învăţare şi reprezintă pietre de temelie pentru o viaţă activă şi un stil de viaţă sănătos. precum creşterea în greutate. de tăiere sau deprinderi de îmbrăcare şi mîncare este un proces plin de încercări. Dezvoltarea fizică normală. sănătatea. a coordona şi a controla muşchii şi părţile corpului în realizarea de mişcări de la cele mai simple la cele mai complexe necesită timp. trebuie să înveţe să respecte anumite reguli în diferite contexte şi să facă distincţia dintre siguranţă şi pericol. a competenţelor sociale şi emoţionale.

a sănătăţii şi igienei personale A. Îşi caută picioarele şi le aduce ridicate. 7. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii grosiere Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi coordoneze muşchii mari ai corpului cu un scop al mişcării. sprijinindu-se de ceva sau se află copilul este sigur şi secucineva. Merge si aleargă cu uşurinţă • Oferiţi copilului posibilitatea de a alerga. Supraveghea2. Se leagănă înainte şi înapoi aju. Se urcă şi coboară din pat sau cuburi pe care se poate urca. independent. 11. riale şi echipamente care să-l implice în activităţi de mişcare (căluţi pentru a fi călăriţi. Merge înapoi.• Jucaţi-vă cu el jocuri în care cântându-se cu mâinile şi genunchii taţi şi îi antrenaţi în mişcări mâişi mai târziu se târăşte. . care să poată fi trase. se ridică în vârful degetelor 18. De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin 12. de a se căţăra. rizat pentru a avea libertate de 8. nile şi picioarele. 17. 4.1. căsuţe din piedintr-un scaun al adultului. Încearcă să urce singur(ă) scările. Se împinge să se ridice în picioa. 14. a sări. mişcare.12 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. a încerca să meargă. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) Indicatori Practici de sprijin 1. împinse. de schimbând ritmul şi direcţia. • Acordaţi-i spaţiu pentru a se 5. Domeniul: Dezvoltarea fizică. Sare pe loc. poziţii diferite ale corpului. mâinilor şi picioarelor. când e treaz. Duce obiecte in mâini în timp ce merge. Merge în linie dreaptă. control redus al direcţiei şi vitezei. 9. 10.1. • Puneţi-i la dispoziţie obiecte 3. Se apleacă pentru a explora obiecte aflate pe covor. Îşi ridică fiind pe burtă capul şi • Oferiţi copiilor în perioadele pieptul. Merge ţinându-se de mobilier. 19. să se ridice să se caţere. Stă în şezut cu sprijin din partea mişca liber. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. Stă într-un picior. 16. nealternând picioarele.1. momente în care să stea pe burtă. se mari de lego) • Implicaţi copiii în activităţi care să le solicite 15. 6. • Puneţi-i la dispoziţie jucării şi diferite mate13. către gură. Se rostogoleşte. Loveşte şi aruncă mingea cu echilibrul. adultului şi mai apoi fără sprijin.• Asiguraţi-vă că mediul în care re. Dobândeşte control al mişcărilor ţi-l. Urcă şi coboară scări.

1. un cerc. Aleargă cu uşurinţă cu uşoare căzături. Poziţionează corpul şi membrele în mod corespunzător pentru a imita ceva sau pe cineva sau pentru a executa o mişcare (a prinde o minge. Loveşte mingea. să strângă frunzele uscate etc. Aruncă o minge de mărime medie cu oarecare precizie. Jucaţi jocuri de imitare fidelă a mişcărilor unor animale. a sănătăţii şi igienei personale A. persoanelor. golirea mingii mari. Implicaţi copiii în activităţi domestice simple. lui echipamente de joacă obiecte. a fenomenelor naturii. • Puneţi la dispoziţia copiluîn jurul unor obstacole. a arunca o minge) 32.1.1. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 13 A. • Supravegheaţi copiii când 26. 27. Demonstrează coordonarea părţilor propriului corp în realizarea unor mişcări. Se caţără pe echipamente • Propuneţi copiilor rostode joacă pentru copii. să ducă gunoiul. a unor mişcări de dans. Urcă şi coboară scările ţinând un obiect într-o mână sau în ambele mâini. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii grosiere Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi coordoneze muşchii mari ai corpului cu un scop al mişcării.) Valorificaţi mişcarea în jocurile de rol. De la 5 la 7 ani (61-84 luni) • • Practici de sprijin Propuneţi jocuri de imitare a mişcărilor. 33. încurajaţi copiii să utilizeze mişcarea în descrierea obiectelor. realizarea de forme împreună cu corpul altui copil (un pod. vietăţilor. Încurajaţi copiii să reprezinte personaje din poveşti şi din mediul înconjurător. în convorbiri. asociind mişcarea cu cântecul. sub masă. Cântaţi cu ei înapoi. 29. Se târăşte prin tuneluri. Ju23. Folosiţi dansul pen25. demonstraţi-le mişcări noi şi îndemnaţi-i să încerce şi ei 24. cu mingea. Sare pe ambele picioare şi tru a implica ambele părţi peste obiecte mici păstrânale trupului în mişcare du-şi echilibrul. 31. un pătrat). pe ţăra pe ele.DEZVOLTAREA FIZICĂ. Merge şi aleargă circular. a se târî pe sub ele. • • • • • • . cu sprijin. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. Implicaţi-i în jocuri cu mingea. 22. Loveşte mingea către un punct anume cu oarecare precizie. Pedalează corespunzător coboară scările. de ghicire a personajelor pe baza mişcărilor. Indicatori 28. a se că21. dând-o • Jucaţi-vă cu ei imitând animale care sar. exerciţii cu mingea mică. Domeniul: Dezvoltarea fizică. când merge cu tricicleta. ale personajelor din poveste. Oferiţi copiilor permanent oportunitatea de a se mişca în aer liber Solicitaţi copiilor să aducă lucruri. 30. creează forme cu ajutorul degetelor (precum un cerc din degete etc. Încurajaţi imitarea de mişcări ale animalelor. jucării din sala de clasă când ieşiţi din sala de clasă în spaţiul de joacă de afară. pentru a alerga în jurul lor. Prinde cu ambele mâini o când împreună cu copiii minge mare. Urcă şi coboară scările alternând picioarele. Puneţi la dispoziţia copiilor mingi de diferite mărimi. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) Indicatori Practici de sprijin 20.

sa le umple cu apă.14 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. Dă paginile unei cărţi mari. . treneze prinderea de obiecte în mâini. apăsând vităţi în grup mic.1. • Oferiţi feluri de mâncare ce permit explorarea ei cu degetele (cereale. perechi sau individuale de pe clanţă şi închizând-o. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii fine Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru scopuri diferite. funde. Încurajaţi acti46. Deschide uşa.1. 45. dă pagi. să le golească etc. • Puneţi la dispoziţia copilului cărţi cu pagini groase. instrumente de scris (creioaodată. să le prindă.2. Utilizează unele tacâmuri corespunzător. imire”. 35. de aplauze. dintr-o mână în alta.) 41. să le ridice. Apreciaţi permanent efortul lor.) 39. cu ajutor. Utilizează pensula. cum ar fi cercul. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. „lecturare”. Imită gestul de „la revededin palme. imagini şi daţi libertatea să le exploreze. Transferă obiecte mici riştii etc. 47. să le scu40. Domeniul: Dezvoltarea fizică. de scris. 38. tarea toboşarului. obiectele şi sticluţele • Jucaţi jocuri şi cântaţi cântecele în care solicitaţi mişcarea din jurul său. a ploii. În majoritatea situaţiilor. dar care nu se strică uşor). Mâzgăleşte cu creionul începând • Puneţi-i la dispoziţie jucării şi obiecte din gospodărie cu părţi care se Înşurubează/desă imite semne. Apuca obiecte. a mo37. desenaţi cu când i se dau instrumente el. cartonadeseori mai multe pagini te. • Oferiţi copiilor cărţi cu poveşti. 44. Caută cu ambele mâini jucăriile. De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin 43. • Puneţi la dispoziţia copiilor materiale de scris şi încurajaţi-i să scrie şi să deseneze. Umple cutii cu conţinut • Încurajaţi copilul să se joace cu jucării în timpul băii. borcane cu capac. şurubează (de exemplu. a sănătăţii şi igienei personale A. Goleşte cutii de conţinut. creioane mai groa42. Prinde degetele adultului. • Puneţi obiecte în jurul copilului pentru ca el să ajungă la ele. cântat la pian. biscuiţi mici etc. Face semne mari pe hârtie se) şi citiţi şi scrieţi.• Oferiţi activităţi ce permit copilului să le annile unei cărţi una câte una. ne de ceară. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) Indicatori Practici de sprijin 34. mâinilor şi a degetelor (bătut 36.

vată. Realizează puzzle-uri mai complicate (in jur de 25 piese). 52. uneori cu diverse instrumente (desen cu degetele. masa. Încurajaţi-i să se implice în activitatea cu astfel de materiale şi instrumente. că. 50. 56. etc. fii şi îşi leagă şireturile copilului acţiunea şi acordaţi-i ajutor să o însuşeasla pantofi. • Propuneţi copiilor activităţi de decupare pentru confecţionarea de hăinuţe pentru personajele lor preferate. 57. 53. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 15 A. scrie cifre de la 0 la 10).• Exersaţi abilităţile copilului de autoservire în fiecare situaţie potrivită. cifre (de ex.) • Oferiţi costumaţie în centrul de joc simbolic unde copiii pot exersa încheierea şi descheierea nasturilor. • Demonstraţi prin exemplu propriu. bureţi. Demonstraţi. 51. Scrie unele litere şi cifre ce pot fi recunoscute (de ex. vârsta copilului) • Organizaţi activităţi în centrul de jocuri de masă manipulative. creta. etc. ornamentarea obiectelor. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii fine Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru scopuri diferite. asigurând copiilor gele. teriale pentru a picta. modele de utilizare a veselei. pregătirea materialelor distributive pentru anumimodela. pensule. 54. haine pentru păpuşi şi timp pentru a se juca cu ele. Scrie diferite litere şi lor. obiecte mici introduse un mediu securizat prin găuri etc. Utilizează diverse materiale din centrul de artă (creioane. Copiază desene geometrice sau cu diverse forme. Practici de sprijin • Oferiţi copiilor seturi de jucării: veselă. • Propuneţi copiilor jocuri cu apă şi nisip pentru antrenarea degetelor.). Îşi pune singur panto. aplicaţii din frunze. 49. Indicatori Practici de sprijin • Oferiţi copiilor variate materiale de scris. Se îmbracă şi dezbra. sprijin. • Propuneţi sarcini de decorare a unor obiecte sau a unor contururi de obiecte utilizând instrumentele de scris. îşi scrie prenumele. punctare. a sănătăţii şi igienei personale A. pictura cu degetele etc. creioane. • Utilizaţi centrul de joc simbolic pentru a exersa îmbrăcarea şi dezbrăcarea păpuşilor. • Elaboraţi împreună cu copiii compoziţii plastice din puncte.). desenat. etc. Domeniul: Dezvoltarea fizică.• Implicaţi copiii în activităţi plastice (modelare.1. Mănâncă cu tacâmuri independent (lingură. te activităţi. furculiţă). Rugaţi copiii „să se semneze” pe lucrările 58.• Exersaţi regulile de utilizare a instrumentelor. linii. în caz de necesitate..1. markere. bureţi.2. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori 48.• Prevedeţi timp în fiecare zi pentru activităţi de dezvoltare a motricităţii fine. Manipulează obiecte mici cu uşurinţă (şiruri de măr.. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. valorificând situaţii de dent cu uşurinţă marutină: aranjarea mesei.). mobilă. Închide fermoare mari. Taie în linie dreaptă sau curbă. cifre din data zilei de naştere. Atrageţi atenţia permanent asupra materialelor scrise din sala de grupă. pete. 60. litere din numele propriu. aranjarea jucăriilor. pensula. • Oferiţi copiilor materiale şi instrumente de desen şi pictură. haşurare. eventual atenţionaţi special. experimentaţi împreună că singur. Încheie nasturi mari.DEZVOLTAREA FIZICĂ. . 59. • Utilizaţi orice oportunitate în timpul activităţilor pentru a încuraja copiii să scrie litere si cifre pe care le cunosc. 55.. Utilizează indepen.

• Stimulaţi vederea copilului cu jucării care pendulează. mirosurile. tem64. forma. 66. pe care le poate 62. Realizează coordonaperatura aerului etc. le. • Numiţi când vorbiţi cu copilul culorile. Aspect specific: Dezvoltarea senzorio-motorie Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea simţurilor (văzul. • Oferiţi copiilor obiecte din materiale şi cu texturi diferite. mişcări la auzul unor semnale etc.16 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. Numiţi-le. să verse. Ţine cana şi bea din ea fără ca • Încurajaţi copilul să bea singur din cană. cum ar fi • Modelaţi mişcări ale copilului realizând anumite activităţi împreună cu el: dansuri.• Verificaţi nivelul de zgomot din aprodu-se după sunetul pierea copilului. Răspunde întorcân. ritmice. 69. pluş. mirosul etc. simţul tactil. dansul pe muzică sau mişcări bătut la tobă. în realizarea puzzleurilor. mâinile şi gura. un balansoar sau alte echipamen63.• Explicaţi-le copiilor când mâncarea sau alte obiecte sunt prea fierbinţi cări (pune obiecte mici sau prea reci şi nu trebuie atinse. auzul. 68. frunze. pictura cu picioarele. • Oferiţi oportunităţi de activităţi fizice care integrează mişcarea cu utilizarea simţurilor (jocul umbrelor. Realizează mişcări artistice împreună cu adultul.) . Focalizează vederea prinde. Utilizează în joc obiecte din texturi diferite (nisip.3. Explorează mediul cu te de joacă. într-un recipient mai mare). Explorează şi reacţionează la texturi şi suprafeţe diferite. Indicaţi obiecte în jurul copiasupra obiectelor din lului numindu-le. 65. Domeniul: Dezvoltarea fizică. Evitaţi expunerea lui sau atingerea percela sunete puternice.1. Demonstrează coordonare • Oferiţi jucării şi obiecte din materiale şi texturi diferite. apă.) în interacţiunea cu mediul pentru a-şi orienta mişcările. plastic. gusturile. pută. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 61. a sănătăţii şi igienei personale A. burete etc.) 67.1. oculo-motorie în jocurile de construcţie. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. rea oculo-motorie în cadrul anumitor miş. apropiere sau depăr• Legănaţi uşor copilul folosind braţetare. cântat la pian etc. în înşirarea de obiecte pe aţă etc.

73. Manipulează păpuşi simple (de ex. Le imită mişcările.• Jucaţi jocuri în care copiii interpretează animale fare. Reacţionează fizic cores. .).3. jocuri cu schimbarea direcţiei şi vitezei de mişcare • Jucaţi cu copiii jocul „Roboţelul cu telecomandă”. se mişcă mai repede pentru a evita un obstacol. simboluri grafice). a sănătăţii şi igienei personale A. Răspunde adecvat la diverse semnale de natură diferită (culoare. 76.• Jucaţi jocuri de recunoaştere a formelor. sunetele. se balansează • Realizaţi trasee cu obstacole pe care trebuie să le în scrânciob. 75. sunete. miros): cunse. se fereşte. Inventează roluri 74.DEZVOLTAREA FIZICĂ. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 17 A. Solicitaţi copiii să redea în mişcări comenzile auzite. uşor. care pot fi îmbrăcate pe mână. Recunoaşte prin atin.• Utilizaţi jocuri care solicită punzător stimulilor din simţurile şi mişcarea cormediu (îşi îndoaie picioapului: jocuri de imitaţie. sunet. Împinge obiecte către o destinaţie. 71.1. Domeniul: Dezvoltarea fizică. gere/pipăit obiecte assunetelor prin implicarea simţurilor (auz. să le escaladeze tobogan. la locul de depozitare verse. simţul tactil. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 70. Imită animale prin mişca. a materialelor. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. Ce-i ascuns în săculeţ? • Utilizaţi în jocuri exerciţii de tipul „stop-start” • Propuneţi jocuri cu schimbarea mişcărilor la semnal. simte mirosuri supărătoare etc. Duce un pahar de apă plin dintr-o parte într• Implicaţi copiii în acţiuni de ajutorare reciprocă.1.). din pământ). fără să le vadă. pipăit. mirosul etc.) în interacţiunea cu mediul pentru a-şi orienta mişcările. rele pentru a ateriza mai cântece cu comenzi etc. de aşezaalta a camerei fără să re a mesei. îmbrăcăminte etc. de curăţenie la măsuţe. materialelor. vorite. la schimbarea ritmului muzicii. alunecă pe ocolească. 77. Aspect specific: Dezvoltarea senzorio-motorie Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea simţurilor (văzul. auzul. Demonstrează o mai bună • Oferiţi oportunitatea de a utiliza echipamentul de coordonare oculo-motorie (prinde o minge care sare joacă din spaţiul de joacă din aer liber. păpuşi • Realizaţi un teatru de păpuşi. marionete etc. 72.

Este încântat(ă) când sunt zică. . • Oferiţi momente de odihnă după activităţi fizice dansuri. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. de menţinere a echilibrului etc. utilizate jucării sau obiecte în jocuri ce solicită mişcare. să alerge. de căţărare.2. să se ridice. a sănătăţii şi igienei personale A. 82. • Jucaţi cu copiii jocuri ce implică mişcare şi activitate fi80. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să participe la activităţi fizice variate. 79. 81.18 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. Demonstrează dorinţa de a • Respectaţi zilnic programul încerca noi jocuri şi jucării. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 78.1. Încearcă activităţi noi • Oferiţi copiilor cel puţin 60 de minute de activitate fizică care necesită mişcări fiîn fiecare zi. de somn şi ritualurile de dinainte şi de după somn.• Oferiţi copiilor câteva ore ri de motricitate grosieră şi zilnic momente de mişcare fină.2. Încearcă cu sprijin mişcă. zice fără sprijinul adul. ritm. plică în activităţi fizice structurate (mişcări însoţite de cântec. liberă.• Puneţi-le la dispoziţie echipamente şi obiecte care îi imtului. jocuri în aer liber etc. Participă activ în jocuri. • Ajutaţi-i zilnic să meargă. Domeniul: Dezvoltarea fizică.

a sănătăţii şi igienei personale A. de trecere de la o activitate la alta. în diverce: alergare. De-a v-aţi ascunselea” ş. Introduce diverse activităţi fizice în momentele de tranziţie. de la un spaţiu la altul.1.• Oferiţi zilnic copiilor suficient timp pentru activităţi fizice de alergare. amuzante. forţa.a. supuneţi-i la noi provocări. . • Faceţi ca activităţile fizice să fie distractive. vităţilor. 86. mişcări. se momente ale zilei şi în timpul actiaruncări.2. Participă în mod regulat la ac. • Învăţaţi-i pe copii jocuri precum „Statuile”. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 19 A. Ajută la realizarea de activităţi • Utilizaţi momentele de rutină pentru a-i imdomestice care implică mişcare: plica pe copii în activităţi fizice. dans. căţărare. Domeniul: Dezvoltarea fizică. Participă cu entuziasm • Implicaţi copiii într-o varietate largă în diverse activităţi fizide activităţi fizice şi mişcare. precizia.2. tivităţi în aer liber şi mişcare şi învăţaţi-i noi jocuri sau chiar sporturi. dans etc. adunarea rufelor. mutarea unor obiecte etc. 84. măturat.DEZVOLTAREA FIZICĂ.) • Oferiţi copiilor cel puţin 60 de minute de activitate fizică zilnic. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 83. aranjarea jucăriilor. Exersaţile viteza. rostogoliri. 85. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să participe la activităţi fizice variate. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A.

Explorează mâncarea cu degetele. 93. tării. nânce independent. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A.20 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. 87. Practici de sprijin • Stabiliţi ore regulate de masă şi gustare. • Introduceţi mâncărurile noi împreună cu cele preferate de copil. Îşi reglează viteza şi intensi. Face diferenţa între lucruri care se mănâncă şi cele care nu se mănâncă. 89. Poate face alegeri între diverse opţiuni de mâncare. • Creaţi un mediu relaxat. Începe să recunoască şi să mănânce o mare varietate de mâncăruri. . 94. 90. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 91. a sănătăţii şi igienei personale A.1. Se hrăneşte prin alăptare.2. Urmăriţi copilul pentru a observa când îi este foame şi când este sătul. Încearcă mâncăruri noi când îi sunt oferite. 92. • Vorbiţi cu copilul despre importanţa alimentaţiei şi a apei pentru sănătatea organismului. • Discutaţi cu copilului şi învăţaţi-l despre alimentaţia sănătoasă. • Oferiţi copilului posibilitatea de a alege între câteva variante de mâncăruri. Domeniul: Dezvoltarea fizică. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze o alimentaţie sănătoasă .2. 88.• Faceţi din momentul mesei un moment agreabil şi un prilej de a-l învăţa să mătatea cu care mănâncă. Încurajaşi copilul să bea apă pe parcursul zilei. Consumă o varietate de mâncăruri din toate grupele de alimente. propice alăpdacă există condiţii propice.

A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 21 A. porţia de mâncare. a sănătăţii şi igienei personale A. Explică funcţiile benefice sau • Implicaţi copiii în prepararea. zarzavaturi. Discutaţi despre fiecare aliment utilizat şi despre importanţa igienei alimentare şi a unei alimentaţii 96. adultului. Alege mâncăruri care sănătoase. Participă la pregătirea • Organizaţi activităţi de preparare a unor salate unor gustări sănătoase.1. cu sprijinul mâncăruri favorite şi mâncăruri care nu-i plac. creşteşi îşi apreciază corect re şi recoltare a unor legume. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. .• Organizaţi activităţi în care să discutaţi despre cât altele. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze o alimentaţie sănătoasă . sunt mai sănătoase de. „De-a restaurantul”). altele.2.2. să înveţe cum se spală fructele şi legumele şi de ce este necesară spălarea lor. • Realizaţi activităţi de joc privind alimentaţia. 97.DEZVOLTAREA FIZICĂ. 98. în care copiii joacă roluri diferite (de ex. Domeniul: Dezvoltarea fizică. se. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 95. 99. cu mai sănătoase şi mai nutritive decât sprijinul adultului. Recunoaşte mâncăruri dintr-un • Discutaţi despre alimente care sunt grup de mâncăruri diferite. servirea mesei şi comportamentul sănătos în timpul mesei. şi implicaţi-i pe copii în pregătirea lor. servidăunătoare ale anumitor alimenrea şi gustarea unei mese sănătoate pentru organismul uman. Ajută la servirea mesei • Implicaţi copiii în activităţi de plantare.

. vorbiţi cu copilul.• Arătaţi-i periuţa lui/ei de dinţi şi pasta de dinţi pentru copii. Îşi spală şi îşi usucă mâini. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. că mi-e frig” etc. • Utilizaţi poezii. cântece. „mă doare bur107. Îşi spală mâinile şi le • Însoţiţi copilul la baie şi apreciaţi eforturile lui de a se spăla pe mâini singur şi a de a-şi peria usucă în momentele podinţii.2. Aspect specific: Îngrijirea şi igiena personală Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze deprinderi de păstrare a sănătăţii şi igienei personale.. dinţii cu sprijinul adultului. precum şi cele lor rutinare de schimbare a ale celorlalţi. Începe să îşi perieze tica”. „trebuie să schimbăm privind mersul la toaletă scutecul dacă este murdar deoarece. Apreciaţi-l permanent. Demonstrează interes tuşim sau strănutăm. Lasă să se înţeleagă • Modelaţi deprinderile copilului de a se spăla dacă scutecul este ud pe mâini şi a se şterge. Reacţionează la stimulii verbali în timpul momente. 101. • Discutaţi despre reguli de păstrare a igienei cu sprijinul adultului. Foloseşte şerveţele pentru a–şi şterge nasul.). când îl sprijiniţi în formarea acestor de deprinderi („trebuie să punem mâna la gură când 106. • Numiţi stările de disconfort fizic cauzate de simptome ale unor boli. . povestioare despre deprinderile de igienă personală. de ex. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 100. trivite (înainte de masă. 104.22 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. Recunoaşte periuţa de dinţi şi pasta de dinţi... când îi schimbaţi scutecele.• le numai cu sprijinul adultului.2. cu slabă supraveghere. a sănătăţii şi igienei personale A.2. sau trăgând de el când este atins de adult. scutecelor. „simt că sunt cald.” etc. 105. de a utiliza toaleta. 103. pilului. de sau plin. Se relaxează în timpul • Respectaţi programul de igienă al cobăii.) şi o poate folosi în mod regulat la 36 de luni. cântaţi-i în timp ce îi faceţi baie. 102. Domeniul: Dezvoltarea fizică. după utilizarea toaletei etc. 108. când îl îmbrăcaţi etc. arătând spre el a– şi peria dinţii. Faceţi din momentele de igienă personală momente agreabile.”.

foloseşstant de importanţa respectării te independent toaleta. paste de dinţi. Discutaţi despre simptomele unor boli. a sănătăţii şi igienei personale A.2. • Supravegheaţi permanent respectarea rutinei în păstrarea igienei (spălatul mâinilor.) Apreciaţi de fiecare dată când copilul pune mâna la gură când tuşeşte sau strănută şi foloseşte şerveţelul l.DEZVOLTAREA FIZICĂ. Încurajaţi-i să realizeze desene. In majoritatea situaţiilor duce mâna la gură când tuşeşte. 114. Cooperează cu adultul în spălarea dinţilor. fololor. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 23 A. 110. În majoritatea situaţiilor. Domeniul: Dezvoltarea fizică.) • Propuneţi jocuri precum „De-a magazinul” unde copiii pot utiliza produse de igienă personală (săpunuri. Realizaţi jocuri în grup mic în care unii copii sunt medici şi alţii pacienţi. 113. Îşi spală mâinile şi le şterge înainte de masă şi după utilizarea toaletei.2. igienă personală. afişe.• Oferiţi zilnic copiilor posibilitaţă în igiena personală (se spatea de a-şi exersa deprinderile de lă şi se şterge singur pe mâini. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori 109.) • Creaţi un loc unde copiii să îşi poată păstra obiectele de igienă personală (săpunul. Aspect specific: Îngrijirea şi igiena personală Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze deprinderi de păstrare a sănătăţii şi igienei personale. al dinţilor etc. când tuşeşte. 112. se spală pe dinţi). Spune când simte unele simptome de boală. şamponuri. bureţi de baie etc. Demonstrează independen. seşte batista. geluri de duş. 111. fără sprijinul adultului.2. • Realizaţi cu copiii cărticele despre sănătate. Practici de sprijin • Puneţi la dispoziţia copilului permanent şerveţele pentru a le utiliza la nevoie. Încurajaţi copiii îşi acoperă gura cu mâna când care le respectă şi amintiţi constrănută. foloseşte şerveţele pentru a-şi şterge nasul şi le aruncă după utilizare la coş. Are grijă de nevoile de utilizare a toaletei. periuţa de dinţi etc. . Indicatori Practici de sprijin 115. poezioare sau cântecele despre regulile sanitare. pieptenul. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A.

mâna când traversăm strada”) 123. pii.• Folosiţi jucăriile din centrul de joc simbolic sau lele (aragaz. în locuri publice. Utilizaţi aceleaşi semnale pentru a se obişnui copilul cu semnificaţia lor.3. sa personală când a simţit pericole. dar necesită susţinere pe care îl evitaţi („Nu.).. 121. 120. • Folosiţi imagini cu pompieri. chiar dacă nu te de joacă pentru a nu se răni sau răni alţi cole respectă întotdeauna. dar nu oferă siguchide periculoase. Aspect specific: Securitatea personală Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze abilităţi de protecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase. a lor în situaţii periculoase. fier de călcat.. Începe să evite perico. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. a sănătăţii şi igienei personale A. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 116.2.24 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. Demonstrează recunoaşterea regulilor de • Atrageţi atenţia copiilor asupra necesităţii respectării unor reguli când utilizează echipamenprotecţie. pentru că. te rog. • Discutaţi despre accidentele care se pot petrece şi ce consecinţe grave pot avea. Poate fi distras de la un • Explicaţi copilului permanent moticomportament periculos vul pentru care interziceţi un anumit comportament.• Supravegheaţi permanent copilul nări ale adulţilor privind o şi folosiţi modalităţi de atenţionare situaţie periculoasă. Urmează unele reguli şi rutine stabilite.. mişcări. vorbe. şi anticipează consecin• Utilizaţi povestiri pentru a pune accent pe reguţele nerespectării aceslile de securitate personală în diverse contexte tora. Amintiţi-le permanent regulicaţiilor privind situaţiile le. Acordă atenţie indicul de joacă etc. 119. care este pericolul prin semnale. (pe stradă. periculoase („dă-mi. Reacţionează la atenţio.2. ranţa nesupravegherii.) Indicatori Practici de sprijin 118. alte centre pentru a discuta despre obiecte şi licuţite). 117. Domeniul: Dezvoltarea fizică. în magazine. . pentru a se opri. acolo nu e voie. în par122. Spune adultului când • Învăţaţi copilul să vorbească despre experienţa cineva îi face ceva rău. Demonstrează că face diferenţa între adulţii care îl îngrijesc şi străini. medici şi discutaţi despre intervenţiile lor în situaţiile periculoase.

a semnelor rutiere. pompieri. • Folosiţi ieşirile în locuri publice pen127. 133. la magazin. afişe. face parte copilul (grupul de la grădiniţă. cu grupul • Utilizaţi exemple din viaţa lor personală pentru a discuta despre comportamente dăunătoare. regulilor de siguranţă în sala de grupă/grădiniţă şi acasă • Oferiţi materiale. Demonstrează înţelegerea lor pe care le presupun. posibilitatea evitării lor sau a riscuri126. şi anticirculaţie. Înţelege diferenţa dintre atingere sigură şi atingere • Citiţi poveşti. . apropierea de un los. desene ale surselor şi persoanelor cărora li se poate cere ajutor.2. jocul cu • Folosiţi nume sau simboluri specifice cu care să chibriturile etc. la piaţă şi exersaţi regulile rutiere. situaţiile periculoase. • Propuneţi jocuri pentru cunoaşterea semnificaţiei culorilor semaforului..• Apreciaţi de fiecare dată respectarea pectării acestor reguli. simboluri în centrul de joc simbolic (de ex.2. hăinuţe. medicamentele sunt utile în • Menţionaţi permanent care este graanumite situaţii). la medic. • Realizaţi hărţi rutiere cu copiii.). Comunică adulţilor sau • Utilizaţi imagini pentru a ilustra sicolegilor atunci când vede tuaţii de risc (consum de lichide din un comportament pericusticle necunoscute. 131. a sănătăţii şi igienei personale A. fier de călcat în priză. asociat cu solidaritatea şi securitatea toare organismului (fuemoţională şi socială. pot să-l(o) sprijine în si• Identificaţi elemente specifice grupului din care tuaţii periculoase. • Invitaţi lucrători ai poliţiei. de flacără etc. povestiri ce prezintă situaţii periculoase si discutaţi despre periculoasă. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 124. Demonstrează cunoaşterea regulilor de siguranţă în jocul simbolic. • Realizaţi un joc de rol cu diverse personaje care pot oferi ajutor în situaţii de risc (medici. Înţelege că unele compul de prieteni) pentru a cultiva sentimentul de portamente pot fi dăunăapartenenţă. Discuţii şi jocuri de orientare într-un mediu nou. în transportul pu. Demonstrează înţelegetru a discuta despre regulile de prorea regulilor de siguranţă tecţie şi evitare a pericolelor. de evitare a pericolelor etc. Identifică adulţii care • Realizaţi cu copiii afişe. „campanii” pentru evitarea pericolelor. cu bicicleta etc. • Propuneţi în centrul de Joc simbolic vizite la muzeu. • Elaboraţi împreună cu copiii scheme.). Relatează unde şi când trebuie să se adreseze după ajutor. etc. matul. pe stradă. Domeniul: Dezvoltarea fizică. Asiguranu merge cu persoane ţi-vă că înţeleg care sunt persoanele în care pot necunoscute. Atragede bază pe stradă (de exemţi-le atenţia asupra anumitor semne plu.3. 132. Aspect specific: Securitatea personală Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze abilităţi de protecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 25 A. 129. Respectă corespunzător regulile de comportare în grădiniţă.DEZVOLTAREA FIZICĂ. strada). regulilor 128. identifice grupa de la grădiniţă.• Realizaţi cărticele privind regulile de blic. în transportul public şi în alte locuri publice pentru a evita accidentele. sau gru130. păpuşi.Nu se lasă ademenit • Folosiţi povestiri pentru a discuta despre pericole (prin cuvinte/ obiecte) şi şi căi de acţiune în situaţii periculoase. dar ştie că rea pericolelor. ) şi propuneţi copiilor să vă spună ce ar face ei dacă s-ar afla într-o astfel de situaţie. pompieri. rămânând avea încredere şi pot apela în astfel de situaţii. cipează consecinţele neres. 125. nu ia medicamente în unde copiii pot demonstra înţelegeabsenţa adultului. niţa între sigur şi periculos. Utilizaţi-le şi în sala de dreapta când traversează grupă în timpul unor activităţi. poliţişti etc. medici.. priveşte în stânga şi în şi simboluri. băutura.

3. Aspect specific: Dezvoltarea expresivităţii emoţionale Standard 11: Copiii ar trebui să fie capabil să recunoască şi să exprime adecvat o varietate de emoţii . B 1. cu caracteristici specifice.1. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B. B 1. B. să fie capabil să negocieze şi să participe la luarea deciziilor.2. DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ B. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste încredere în adulţii cunoscuţi şi să interacţioneze cu aceştia. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu copii de vârstă apropiată Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să interacţioneze pozitiv cu copii de vârstă apropiată. ca persoană unică. Copilul ar trebui să fie capabil să îşi asume responsabilităţi.26 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. Aspect specific: Acceptarea şi respectarea diversităţii Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască. Copilul ar trebui să fie capabil să coopereze cu ceilalţi.4.2. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste empatie faţă de celelalte persoane. B 1.2. B.2. Standard 7.2.1.3.2. Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să ceară ajutorul când are nevoie. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să perceapă regulile şi efectele acestora. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului emoţional Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi adapteze trăirile şi să-şi controleze pornirile impulsive. să aprecieze şi să respecte asemănările şi deosebirile dintre oameni.1. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să se perceapă în mod pozitiv. Standard 6. B.

de negociere. securitate. convingerea că poate face ceea ce îşi propune. învaţă să ţină cont de dorinţele şi . de a şi le stăpîni. Ea influenţează semnificativ succesul copiilor în viaţă şi la şcoală. De asemenea. precum şi capacitatea lor de a recunoaşte diferitele roluri sociale ale acestora. alte persoane din familie. de a le controla. motivaţii. a percepţiei şi imaginii de sine a copilului: trăsături. oamenii interacţionează unul cu celălalt. capacităţi. copiii îşi construiesc cunoaşterea lumii prin interacţiune socială. Locul central însă îl constituie dezvoltarea conceptului de sine. disponibilitate şi confort emoţional. de a lega prietenii. apartenenţă şi astfel hrănind dorinţa de învăţare ale copilului. descoperire. frică. de a conduce şi a fi conduşi. Interacţiunile cu cei apropiaţi joacă un rol central în „sănătatea” socio-emoţională a copilului. Încetul cu încetul copiii dezvoltă abilităţi de cooperare. Specificul acestui domeniu este dat de strînsa legătură care există între planul social şi cel emoţional. 41). cu alţi copii şi adulţi. p. Ambele dimensiuni se completează reciproc şi sunt interdependente. învaţă să respecte drepturile altor copii. învaţă să le exprime şi să le recunoască. A învăţa cum să fii în jurul celorlalţi este esenţial. Adaptarea la diversitate. Relaţiile pe care le stabileşte copilul cu ceilalţi necesită siguranţă. cînd sunt capabili să se adapteze diferitelor contexte sociale şi sunt implicaţi în activităţi de grup. Interacţiunile sociale reuşite fac posibilă dezvoltarea unei imagini de sine pozitivă şi a autocontrolului. copilul exersează cooperarea. roluri sociale. oferind sentimentul de stabilitate. explorare. capacitatea de a stabili şi a menţine relaţii de prietenie. respectarea ei prin stabilirea de relaţii pozitive. contactul social cu ceilalţi copii este o sursă importantă pentru a observa diferenţele şi asemănările dintre oameni. de la grădiniţă. Prin interacţiunea cu copiii. mînie) la cele mai complexe (mîndrie. Exprimarea şi înţelegerea propriilor emoţii şi a emoţiilor celorlalţi de la emoţiile primare (bucurie. din comunitate. de a-şi exprima sentimentele într-o manieră acceptată social. Dezvoltarea socială şi emoţională reprezintă fundamentul relaţiilor şi interacţiunilor care dau semnificaţie experienţelor copiilor de acasă. DEZVOLTAREA EMOŢIONALĂ Capacitatea copiilor de a-şi recunoaşte şi exprima propriile emoţii. receptivitate. precum şi empatia reprezintă competenţe importante ale dezvoltării sociale. nevoile celorlalţi. independenţa şi responsabilitatea personală. Încetul cu încetul copilul va ajunge să-şi răspundă la întrebarea „Cine sunt eu?”. de ceilalţi. preferinţe. La fel de importantă în ecuaţia dezvoltării emoţionale este încrederea în sine. sentimente care alimentează şi susţin dorinţa naturală a copiilor de cunoaştere. DEZVOLTAREA SOCIALĂ Relaţiile sociale pozitive se formează atunci cînd copiii înţeleg semnificaţia diferitelor comportamente. ruşine. În toate etapele vieţii. dorinţe. nevoi.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 27 „Oamenii sunt fiinţe sociale. de a înţelege şi a răspunde emoţiilor altora reprezintă paşi importanţi în dezvoltarea emoţională a copilului. Calitatea acestor interacţiuni stimulează dezvoltarea socio-emoţională adecvată a copiilor. Încă din primele clipe ale vieţii copiii stabilesc interacţiuni cu părinţii. vină) constituie competenţe specifice domeniului emoţional. Copilul învaţă să le simtă. diversitatea oamenilor din multe puncte de vedere. Copiii sănătoşi în toate culturile dezvoltă ataşament faţă de adulţi importanţi pentru ei” (1. Într-adevăr. Relaţiile sociale ale copilului cu adulţii vizează capacitatea copilului de a avea încredere şi a interacţiona cu uşurinţă cu aceştia.

care să evite reproducerea unor stereotipuri de gen (lectură. dă din mâini) 137. el. Arată preferinţa pentru unii • Vorbiţi-i şi cântaţi-i copilului frecvent. construieşte ceva pentru el. La solicitare. Copilului îi place când adultul face diferite lucruri pentru plăcerea lui: îi umflă jucăriile pneumatice. Cu sprijin. 141. 138. Manifestă teama de sepa. se desparte de adulţii cu care este obişnuit (fără a arăta foarte multă teamă. 140. Imită activităţile adulţilor (ajută la strângerea jucăriilor. Copilul se linişteşte în pre.1. jucaţi-vă împreună. îmbrăţişaţi-l. mai ales atunci când îl hrădintre adulţii cu care este faniţi şi schimbaţi. atinge uşor cu palma pentru a atrage atenţia. Se ataşează de un adult. Iniţiază şi menţine inter. Interacţionează pozitiv şi se joacă împreună cu adulţii.• Adresaţi-vă copilului pe nume. ea. • Manifestaţi receptivitate la mesajele verbale şi non-verbale iniţiate de copil. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.• Asiguraţi un mediu populat de persoane de încredere. • Încurajaţi copilul şi oferiţi modele de comportamente variate. zâmbiţi-i.). se prefac că citesc sau gătesc lângă adultul care face acest lucru). miliarizat prin expresii faciale şi gesturi (zâmbeşte. Îşi exprimă nevoia de securitate în situaţii de disconfort (neplăcute) sau periculoase căutând adulţii în care are încredere. 143. Ştie numele fraţilor sau surorilor. de petrecere a timpului). • Cereţi ajutor şi discutaţi cu copilul despre ce înseamnă a oferi şi primi ajutor (când apar situaţii relevante pentru acest subiect) Copilului îi place când adultul face diferite lucruri pentru plăcerea lui: îi umflă jucăriile pneumatice. îi citeşte. Foloseşte mişcări corporale • Reacţionaţi la gesturile iniţiate de copil. zenţa adulţilor cu care este obişnuit. • Folosiţi expresii şi comportamente pozitive atunci când vă despărţiţi de copil. . • Manifestaţi empatie şi înţelegere faţă de reacţiile copilului. 144. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 139. – gesturi pentru a iniţia interacţiuni sociale (de ex. 145. întinde mâinile pentru a fi luat în braţe). în afara celor care îl îngrijesc.• Comportaţi-vă afectuos şi calm cu copilul. • Adresaţi-vă copiilor pe nume şi descurajaţi folosirea excesivă a pronumelor personale. 135. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. asiguraţirare prin plâns (când nu vede l că este în siguranţă.28 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. oferă sprijin adulţilor. construieşte ceva pentru el. 142. care generează ambiguităţi (ei. activităţi casnice.. acţiuni cu adulţii care îl îngriîncurajaţi-l să imite gesturi şi sujesc. Ajutaţi-l pe adulţii cu care este obişnuit copil să îşi depăşească teama. gângureşte. vorbiţi-i. altul decât persoana care l-a îngrijit. sau în prezenţa străinilor). Practici de sprijin • Oferiţi copilului posibilitatea de a interacţiona cu alţi adulţi de încredere. ca în cazul copiilor mai mici) pentru a rămâne într-un mediu familiar. 134. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste încredere în adulţii cunoscuţi şi să interacţioneze cu aceştia. nete produse de adulţii cu care este obişnuit 136. etc. îi citeşte.

de familie. medic familie. 148. vânzăto.). 152. La teatru. care te care constituie premisele abilităţilor sociale. La cumpărături. Iniţiaţi conversaţii despre lucruri care îl interesează.• Folosiţi formule de salut adecvate diferitelor momente ale mulele de salut folozilei şi situaţii sociale şi atrageţi atenţia asupra utilizării lor în site de adulţi. jucaţi-vă de-a cumpărătorul şi pediatru sau medic vânzătorul. 150. aranjarea mesei) evitând reproducerea stereotipurisarcini simple. etc. lalţi. care în viitor îl ştiu că le vor place . 151. etc. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. să facă cul de joacă. Interacţionează • Facilitaţi interacţiunile cu adulţii în cu uşurinţă cu adulţi diverse contexte sociale şi încurajaţi familiari din comucomunicarea cu aceştia şi participarea nitate (părinţi. te controlul emoţional şi utilizarea unor strategii de reglare mai sofisticate decât de la băieţi. prietemembrii familiei cu noasă. la grădiniţă. vecin.1. medicul şi pacientul. mediul grădiniţei şi iniţiaţi interacţiuni pornind de la lucruripersonalul grădinile care îl interesează. repetaţi cu copilul formulele adecvate de politeţe. deoarece băieţii vor deveni astfel mai puţin expresivi emoţional decât fetele. să răspundă la întrebări. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 146. Manifestaţi aceleaşi reacţii faţă de copii. pectuos cu ceilalţi. cumpărături simple). În grădiniţă sau educatoarea. • Discutaţi şi cu băieţii mai mult despre întregul spectru de emoţii şi evitaţi exagerările în descurajarea emoţiilor negative. • Demonstraţi că pentru realizarea unei sarcini. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. Din când în când. adeseori este nevoie de contribuţia mai multor oameni. întâmpinaţi copiii cu o atitudine caldă. Permiteţi copilului să aducă de acasă un obiect onează cu alţi adulţi care îi este drag pentru a-i asigura transferul afectiv către (de ex. Interacţionează • Oferiţi un model adecvat de comuadecvat cu adulţii nicare evitând întreruperea copilului (nu îi întrerupe). 149. • Încurajaţi exprimarea sentimentelor pozitive faţă de adulţi. în alte medii sociale. indiferent de anumiţi adulţi („o iugenul lor. discutaţi despre relaţiile cu ceidin cartier. să nu aveţi aşteptări mai mari de la fete în ceea priveşbesc pe …”). Răspunde la for.• Manifestaţi respect şi încredere faţă de rul de la magazinul copil. educatoarea. ţei). Aplică formule de • Oferiţi exemple şi modelaţi comporpoliteţe în comunitamentul copilului interacţionând rescarea cu adulţii. 153. Se desparte de • Ca educatori. Exprimă verbal • Încurajaţi-l şi lăudaţi-l pentru comportamentul pozitiv în relaţia sentimente faţă de cu adulţii. Ajută din proprie • Angajaţi copiii în sarcinile cotidiene şi cooperaţi cu aceştia (udainiţiativă adultul în tul florilor. îi uşurinţă şi interacţifac plăcere. parc. Comentaţi cu copiii că fiecare contribuţie contează. . bula acţiuni (de exemplu să ceară infornici cunoscuţi la lomaţii. • Facilitaţi copilului punerea în practică a unor comportameniniţiază lucruri. de exemplu în jocurile La doctor. oferiţi oportunităţi de a interacţiona respectuos cu adulţii. despre activităţile zilnice şi evenimente semnificative pe care le-a trăit.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 29 B.îi vor ajuta să fie eficient în interacţiunile cu ceilalţi astfel încât vor bucura pe adulţi să atingă scopul stabilit. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste încredere în adulţii cunoscuţi şi să interacţioneze cu aceştia. atunci când acesta vorbeşte. 147. etc. lor de gen.

30

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

B. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională
B 1. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.1. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să ceară ajutorul adultului când are nevoie.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

154. Indică prin sunete, mişcă- • Oferiţi cu promptitudine şi răbdare ri, plâns, faptul că are un disajutor şi atenţie copilului atunci când confort şi vrea atenţie sau acesta are nevoie. Faceţi distincţia înajutor. tre comportamentele sale ce reflectă o nevoie reală şi cele prin care doar vrea să atragă atenţia adultului. • Reacţionaţi constant şi ferm în legătu155. Anticipează/ testează ră cu comportamente şi obiecte interreacţii din partea celor care zise sau periculoase pentru copil. îl îngrijesc prin diverse comportamente (de exemplu • Facilitaţi identificarea de către copil a comportamentelor adecvate/ inadeccând vrea să ia un obiect vate prin reacţii verbale sau non-verinterzis şi se uită spre adult bale de aprobare, respectiv respingere să-i testeze reacţia). a unor comportamente. 156. Solicită verbal sau non verbal sprijin în realizarea unor acţiuni.

157. Cere ajutorul adultului atunci • Răspundeţi pozitiv la întrebările copicând întâmpină o dificultate (nu lului şi la cererea de ajutor, sprijiniţi-l poate deschide o cutie cu jucării, concret să depăşească dificultatea. nu poate asigura stabilitatea turnului de cuburi, etc.). 158. În timp ce se joacă cu alţi copii, • Urmăriţi cu atenţie activitatea copiludin când în când cere ajutorul lui, încurajaţi-l să continue şi lăudaţi-l adultului şi confirmare din parpentru ce a reuşit să facă; din când în tea acestuia. când asiguraţi-l că sunteţi acolo şi îl sprijiniţi dacă are nevoie.

159. Începe o activitate după ce • Plasaţi la dispoziţia copilului obiecte şi primeşte sugestii sau indicaţii jucării şi ajutaţi-l să înceapă o activitadin partea adultului (de ex să găte, stimulându-l cu întrebări, explicaţii. sească o piesă lipsă la o jucărie).

DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ

31

B. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională
B 1. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.1. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să ceară ajutorul adultului când are nevoie.
De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

160. Adresează frecvent în- • Răspundeţi direct, cu claritate şi răbdare întrebătrebări adulţilor pentru a rilor adresate de copil; încurajaţi-i să adreseze înobţine informaţii. trebări pentru a obţine informaţii. 161. Urmează indicaţiile • Clarificaţi limitele acceptabile ale comportaadulţilor în ceea ce primentului. veşte comportamentul adecvat în diverse situaţii.

162. Urmează instrucţiunile • Manifestaţi o atitudine pozitivă, evitaţi comsau se supune unei figuri portamente negative care vor fi preluate de de autoritate („Aşa a spus către copil. De exemplu, dacă educatoarea mama”, „dna educatoare este încruntată de fiecare dată când vorbeşte nu…”). cu un copil care are unele comportamente negative, copiii se vor comporta la fel, deoarece educatoarea reprezintă o autoritate pentru ei. 163. Semnalează adulţilor si- • Descrieţi şi discutaţi cu copilul diverse situaţii tuaţii problematice simple problematice simple ajutându-l să coreleze pentru a interveni (un coideea de pericol cu solicitarea ajutorului din pil s-a lovit sau are nevoie partea celorlalţi; comentaţi situaţii concrete de ajutor, se aud zgomote văzute la grădiniţă sau în parc, la televizor sau suspecte, arde mâncarea în filme. pe aragaz, etc.). 164. Apelează la adulţii care • Daţi copiilor posibilitatea de a-şi exprima neîl îngrijesc, pentru sprijin voia de a primi sprijin emoţional, ajutaţi-i să se emoţional. simtă confortabil când au această nevoie; prin comportament verbal şi non-verbal dovediţivă empatia şi disponibilitatea şi încurajaţi-i să se exprime.

165. Cere ajutor adulţilor cu- • Oferiţi sugestii copilului pentru a se noscuţi din comunitate (vedescurca singur/ă atunci când cere cin, bunicii prietenilor de ajutorul şi încurajaţi-i să rezolve projoacă etc.). blema. • Puneţi copiii în situaţia de a vedea că a cere şi a primi ajutor reprezintă comportamente sociale adecvate, nu expresia unei neputinţe. • Creaţi situaţii care să contrabalanseze faptul că fetele cer mai frecvent ajutorul decât băieţii, în virtutea stereotipului conform căruia „un băiat trebuie să se descurce singur”. 166. Alege momentul potrivit • Oferiţi copilului şansa de a observa şi pentru a aduce în atenţia participa la discuţiile adulţilor; discuaduljţilor anumite probletaţi despre ce înseamnă să nu vorbeşti me. în acelaşi timp cu ceilalţi, să îţi aştepţi rândul, să ai un ton potrivit. • Când un copil face o greşeală, discutaţi cu el/ea despre ce a învăţat din asta. •

167. Pune întrebări adultului • Ajutaţi-l pe copil să înveţe să întrebe înainte de a devia de la oradultul înainte de a devia de la reguli dinea stabilită şi de a încălşi situaţii rutiniere. ca regulile. • Arătaţi deschidere faţă de copil pentru ca acesta să se simtă confortabil să vină să vă ceară ajutorul.

32

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

B. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională
B 1. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.2. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu copii de vârstă apropiată Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să interacţioneze pozitiv cu copii de vârstă apropiată.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori
168. Zâmbeşte altor copii.

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

• Zâmbiţi-i des copilului. • Oferiţi copilului posibilitatea de a se afla în prezenţa altor copii. 169. Exprimă prin sunete, gesturi, • Răspundeţi pozitiv la sunetele, ţipetele, expresii faciale bucuria de a se gesturile copilului prin comportamente juca împreună cu alţi copii. verbale şi non-verbale.

170. Îşi exprimă interesul faţă de • Oferiţi copiilor posibilitatea de a se juca şi alţi copii urmărindu-i cu privirea interacţiona cu alţi copii (din familie, dar şi alţi copii din medii culturale diferite). şi imitându-le comportamentul (de ex. comportamentul fraţi- • • lor).

171. Se joacă lângă alt co- • Petreceţi timp cu copilul jucându-vă, pil. daţi-i posibilitatea să se afle în compania copiilor, indiferent de vârstă. 172. Imită comportamentul • Facilitaţi copilului contactul cu copii altui copil. din medii culturale diverse pentru a se familiariza cu co-vârstnici aparţinând unor medii sociale, culturale, lingvistice diferite. 173. Iniţiază interacţiuni so- • Puneţi la dispoziţia copilului jucării cu ciale cu co-vârstnici. care se pot juca 2 sau 3 copii deodată. 174. Se bucură de compa- • Creaţi oportunităţi de a se juca împreunia copiilor la joacă. nă copii din medii diverse, ceea ce facilitează dezvoltarea interacţiunilor care presupun interdependenţa pozitivă, schimburile culturale (în joc, copiii aud cuvinte din alte limbi). 175. Manifestă spontan • Asiguraţi copilului ocazia să se joace în mod regulat cu 1 sau 2 copii cu care preferinţa să se joace cu copiii pe care îi cunoaşeste deja familiarizat. te.

• Lăudaţi copiii când acceptă şi sugestiile celorlalţi copii şi se ajută reciproc. 179. activităţi artistice. Cere şi oferă ajutor • Monitorizaţi zilnic. Preferă să se joace îm.• ze. pentru a trăi sentimentul de încrecopil.). a se identifica cu acele grupuri şi pentru a practica încrederea şi colaborarea în medii acasă/ la bloc. acasă/ la bloc. joc dramatic. la bunici) pentru apropiate (la grădiniţă. 182. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 176. dar şi ur.2. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. Interacţionează din • Oferiţi copiilor posibilitatea de a se juca în proprie iniţiativă cu grupuri mici. etc. Propune. pii. puexprimă dorinţa de a se despărţi de adult pentru a se nând la dispoziţie resurse şi încurajări şi intervenind în caz de conflict. Se identifică drept • Daţi copiilor ocazia de a fi parte a diverselor prieten al unor coactivităţi de grup în contexte sociale diferite pii din diverse medii (la grădiniţă.• Ajutaţi-l pe copil să se alăture altui copil/copreună cu alt copil sau copii care se joacă. 177. 181. să mează sugestiile unui identifice mai multe variante de rezolvare a unei situaţii sau de continuare a unui joc. De cele mai multe ori îşi • Oferiţi asistenţă copiilor în timp ce se joacă împreună cu alţi copii stând deoparte. 183. laţiile cu alţi copii şi încearcă să îl repare. copii (joc în aer liber.• Încurajaţi copilul să îşi exprime părerea. Comentaţi şi sancţionaţi imediat comportamentele de intimidare sau excludere manifestate faţă de anumiţi copii. 178. încurajaţi şi lăudaţi comaltor copii (îl ajută pe portamentele prin care copiii se ajută unii pe alt copil să găsească o alţii. • Faceţi conversaţie cu copilul astfel încât să înveţe să asculte şi să vorbească cu alţii. să îşi • Numiţi în mod regulat comportamentele pozitive de întrajutorare astfel încât copiii să facă patul). dere unul în celălalt şi pentru a se simţi mai puţin vulnerabili atunci când îşi exprimă di180.• Asiguraţi copilului ocazia de a se întâlni cu ne prietenia cu cel puţin un prietenii. cerându-şi scu. la bunici). diferite. Recunoaşte greşelile în reficultăţile într-un domeniu. jucărie rătăcită. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu copii de vârstă apropiată Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să interacţioneze pozitiv cu copii de vârstă apropiată. Iniţiază o activitate îm. prieten de joacă despre cum să se joace. propunând alte soluţii. fie motivaţi să le repete şi pe viitor şi să le identifice singuri. 184. • . juca împreună cu alţi copii. în care fiecare copil are un rol şi copii apropiaţi ca vâro responsabilitate concretă.• Oferiţi variate oportunităţi de joacă pentru preună cu alţi copii. stă în diferite contexte. lecţii de dans sau de arte marţiale. Se împrieteneşte şi menţi. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 33 B.

unei alte persoane). Se observă în oglindă. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. rite. Se joacă în prezenţa al. Îşi concentrează atenţia • Daţi copilului posibilitatea de a intra în asupra celorlalţi. medii sociale prin cărţi. 191. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 185. încurajări verbale şi gesturi. pentru a percepe propria imagine. mama. Discutaţi cu copil despre deosebiri şi asemănările pe care le-a remarcat. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.• Daţi copilului posibilitatea să se joace tor copii diferiţi din punct cu copii din medii diferite în contexte de vedere al genului.). Se interesează de alţi • Familiarizaţi copilul cu persoane. Remarcă diferenţe de gen • Încurajaţi copilul să-şi perceapă proîntre el/ ea şi ceilalţi. Puneţi la dispoziţia copilului cărţi şi fotografii. Folosiţi cuvinte care dessăturile fizice ale celorlalţi (ex. să aprecieze şi să respecte asemănările şi deosebirile dintre oameni. sau cu cerinţe asistenţă pentru facilitarea interacţiueducaţionale speciale. X. creşă). Puneţi la dispoziţia copilului oglinzi mici. care nu se sparg. Interacţionează cu per. familie. Observă/ percepe tră. limbii vorbite. limvariate (parc. Aspect specific: Acceptarea şi respectarea diversităţii Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască. dar şi cu alte culturi. 187. priile caracteristici identitare.3. Y. Îndrumaţi-l cu întrebări „cine este acolo?” şi spuneţi numele. 189. vârstei. • . soane diferite din punct de vedere al genului. Utilizaţi cuvinte şi semne cu care copilul este familiarizat. pentru a-l familiariza pe copil cu propria cultură. dacă se vorbesc limbi diferite. contact cu alte persoane în afara celor care îl îngrijesc. Indicatori Practici de sprijin 186. păr. Practici de sprijin • Plasaţi în casă oglinzi în care copilul să se poată vedea şi apropiaţi-l de oglindă. • Familiarizaţi-vă şi practicaţi în creşă (grădiniţă) metode de îngrijire a copilului specifice familiei şi grupului din care face parte. nilor (în cazul diferenţei de vârstă. 188. dacă nivelul de dezvoltare a abilităţilor este diferit). 190. obraz.• Participaţi la întruniri de familie şi la evenimente culturale din comunitate. cântece. oferind bii vorbite. atinge pielea sau părul criu diverse părţi ale corpului (nas. etc.• Facilitaţi şi ghidaţi activitatea perceptivă a copilului. experienţe.34 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. copii sau adulţi din anturaj (pune întrebări simple interacţiuni cu oameni din medii difeUnde este X?). • Puneţi la dispoziţia copiilor resurse pentru jocul dramatic care să reflecte diversitatea.

. 200. pretindeţi că sunteţi anumite personaje. dansuri. facilitaţi asumarea de drumarea adulsarcini realiste de către fiecare copil şi oferiţi ţilor. jucărie. la coafor. Îndrumaţi-l să raţii cu cei din perceapă deosebirile şi asemănările dintre oaanturaj în ceea meni pornind de la propria persoană.• Daţi o sarcină comună pentru a stimula interdependenţa pozitivă. asistenţă (când sunt dificultăţi de comunicare într-o limbă sau când copilul cu CES are nevoie de sprijin). etc.3. etc. etniei sau cu CES. etc.) . 198. etc. Se joacă îm. Numeşte şi acceptă diferenţe şi similarităţi în ceea ce priveşte mâncăruri sau jocuri preferate de el/ea şi alţi copii. nu aibă valoare evaluativă. cântece care reflectă această diversitate. • Folosiţi etichete în mai multe limbi. bite. jocuri.• Comentaţi împreună cu copiii caracteristici fizice şi preferinţe ca aspecte ale identităţii. 194.) ne după diferite criterii (gen. bită. este fiica bunicii lui. . la fabrica de conserve. valorizând bilingvismul. Demonstrează • Stimulaţi jocul copilului. cât şi cu varietatea rolurilor specifice membrilor familiilor copiilor. de exemplu vizita la bibliotecă. • Invitaţi membrii familiei să împărtăşească din tradiţiile specifice (mâncare. Remarcă faptul că alţi copii folosesc cuvinte diferite pentru acelaşi obiect (de ex. aspect exterior. le diferite ale celorlalţi copii în diverse domenii • Organizaţi activităţi care atrag întregului grup atenţia asupra diferenţei şi capacităţii într-un mod (X cântă bine la pian. Ajutaţi-l ce priveşte cusă interpreteze aceste deosebiri astfel încât să loarea părului. preună cu copii diferiţi din punct • Încurajaţi copiii să se implice în activităţi considerate în mod tradiţional specifice genului de vedere al geopus şi oferiţi copiilor feedback pozitiv imediat nului. etc.). sub în.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 35 B.despre familia. pentru apă..• Facilitaţi jocul între copii diferiţi din punct de vedere al genului. dar şi limba de predare pentru a numi acţiuni şi obiecte din mediu.• Daţi-i copilului ocazia de a-şi descrie propriile caracteristici fizice şi culturale. la Poliţie. când copilul spune „Eu sunt mai înalt/ă decât Y”.). Aspect specific: Acceptarea şi respectarea diversităţii Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască. 195. etc. Realizaţi vizite la diverse instituţii pentru a se familiariza atât cu diverse profesii. casete cu cânteversităţii. altcineva. Identifică asemănări şi • Organizaţi activităţi în care copiii să se familiarizeze cu varietatea criteriilor (meserii. Asiguraţi în mediu obiecte prin joc simbolic care să reflecte diversitatea şi care să stimuleze înţelegerea diînvăţarea interculturală (obiecte. prece. 199. să aprecieze şi să respecte asemănările şi deosebirile dintre oameni. Y pozitiv. mediu cultural şi lingvistic. limba vor. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. puteţi adăuga „Tu eşti mai înalt/ă decât Y pentru că eşti mai mare cu 1 an”. în diverse contexte sociale. de exemplu atunci înălţimea. eroi. gen. Recunoaşte abilităţi. este angajată la. unde lucrează părinţii. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 192. vârstă. • Cultivaţi respectul pentru diversitatea lingvistică şi interveniţi ferm atunci când apar comportamente prejudiciatoare pentru copii (de exemplu când în mod intenţionat nu este pronunţat corect un nume) • Puneţi la dispoziţia copiilor cărţi în mai multe limbi.• Puneţi la dispoziţia copilului obiecte şi imagini care reflectă diversitatea culturală. limbii vorbite sau CES. 196. etc. limbii vorcând vedeţi că aleg aceste activităţi. cultura. Formulează • Citiţi împreună cu copilul cărţi şi analizaţi imagini care prezintă oameni din culturi diferite şi întrebări despre cu caracteristici fizice sau abilităţi diferite. etichete cu cuvinte scrise în tinzând că este diverse limbi) pe care copiii le pot folosi în joc. muzică. • Oferiţi copilului posibilitatea de a se familiariza cu o persoană din perspectiva mai multor roluri. Face compa. la spital. 197. obiecte de artă. sărbători) şi organizaţi cu copiii activităţi în care să le valorificaţi. mamă.. • Încurajaţi copiii să folosească limba maternă. vârstă. într-o lumină pozitivă. Observă că aceeaşi persoană poate avea mai multe roluri sociale (mama este mama lui. profesie. sărbători. 193. caracteristicile fizice ale celorlalţi • Discutaţi despre personaje. etnia. de exemplu arătând copiii cu dizabilităţi aleargă repede…). deosebiri dintre persoaetc.

dacă vreau să mă dau pe tobogan trebuie să stau la rând. În acelaşi timp. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. puneţi-i pe copii în situaţia de a învăţa că fiecare context social cinţele nerespectării regulilor. strice construcţiile altor • Repetaţi reguli simple: „Acum mâncăm.4.”. strângem jucăriile”. ne lovim). să nu la dispoziţie cutii şi spaţii de depozitare. igienă şi somn. ridică mâinile anticipând să fie luat din pătuţ şi hrănit). respectaţi cu consecvenţă regulile comportament negativ pe care le-aţi comunicat şi stabilit cu copiii. 202. Asociază anumite com.).• Stabiliţi rutine şi reguli care să fie respectate în mod reguză reguli simple. dar şi consecvencu propriile comportamente (se aşteaptă să ţă în respectarea rutinei specifice. gate de programul de hrană. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să perceapă regulile şi efectele acestora. de exemplu atrage reacţii negative din partea adulţilor. curte. comportamentul căm trebuie să ne spălăm pe mâini. Anticipează conse. „înainte să ieşim în la masă etc. ţinând cont atât de particularităţile individuale ale copilului. puneţi-le jucăriile la loc. Recunoaşte că un • Echilibraţi limitele comportamentului cu o serie de alternative.• Manifestaţi în mod constant disponibilitate şi sensibilitate portamente ale adulţilor faţă de copil. supraveghere (să pună • Obişnuiţi-l pe copil să îşi ţină jucăriile în ordine. adoarmă când este pus în pătuţ. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 201. 205. înainte să mâncopii. somn. dar ţinând cont şi echilibrând în mod flexibil nevoile i se reaminteşte şi cu individuale ale copilului. cât şi de caracteristicile culturale ale familiei. Anticipează şi urmea. Urmează reguli şi rutine • Stabiliţi şi respectaţi rutine lesimple legate de hrană.36 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. 203. 204.• Prin observare directă şi prin formulare verbală. are anumite reguli (ex. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. Dacă nu stau la rând. „ieşim afară doar după ce am adunat jucăriile”. . dacă lat. • Lăudaţi copilul pentru respectarea acestor rutine şi reguli.

). Respectă reguli simple de participare în activităţi şi joc. la spital.). Recunoaşte com. fie că nu au fost suficient stimulaţi. au un comportament timid. • Ajutaţi-i astfel pe copii să anticipeze consecinţele anumitor acţiuni.4. • Invitaţi-l pe copil să povestească ce i s-a întâmplat în familie sau acasă din perspectiva relaţiei dintre reguli şi consecinţele lor în viaţa socială. • Sprijiniţi copiii în realizarea legăturilor între acţiuni şi emoţii prin întrebări şi interpretarea emoţiilor care se află la baza comportamentelor. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 210 Se joacă sau lucrează fără să îi deranjeze pe ceilalţi. • Motivaţi-i pe copii cu comentarii de genul „Înainte de a merge la masă am să vă citesc faptele bune pe care le-aţi făcut azi”. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. oferindu-le exersa şi înţelege rocostume. Obişnuiţi-i pe copii să identifice şi să aprecieze aceste comportamente. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să perceapă regulile şi efectele acestora. • Daţi copiilor posibilitatea de a se juca în grupuri de diverse mărimi. jucării. 211. înfăţişare mai puţin plăcută sau mod de îmbrăcăminte precar. Anticipează ce ur. Participă la activităţi în grupuri mici sau mai mari. . Valorificaţi în mod flexibil diferenţele culturale derivate din valorizarea diferită a relaţiei dintre autonomie şi supunere sau regula de a aştepta să-i vină rândul sau să nu vorbim toţi deodată. nominalizând autorii. • Pentru respectarea rândului. Foloseşte jocul • Daţi copiilor posibilitatea să se pentru a explora. modelându-le prin propriul exemplu comportamentul dorit. După câteva zile veţi observa că unii copii vă atrag atenţia să notaţi gesturile frumoase. 212. 209. puteţi alege un responsabil cu timpul. „aşteaptă-ţi rândul”). Îşi adaptează comportamentul în funcţie de regulile diferitelor situaţii (de ex. angajeze în jocuri. copiilor ce aparţin unui grup etnic diferit de cel al majorităţii. Acordaţi atenţie specială integrării în joc a copiilor marginalizaţi: se comportă agresiv. 216. Explică celorlalţi reguli simple din familie sau de la grădiniţă. • Daţi copiilor posibilitatea ca pentru unele activităţi libere copiii să se înscrie singuri pe o tăbliţă desenând un simbol. de teme. etc. 214. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. limbaj. uneori ca şi conducător. dar similare.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 37 B. Aplică independent regulile în situaţii noi.• Faceţi liste (pe înţelesul copiilor) portamentul pozitiv sau desenaţi comportamente al altor copii. într-o manieră program clar şi ressintetică şi accesibilă. • Daţi copilului posibilitatea să interacţioneze cu copii şi adulţi în contexte cât mai diverse. alteori ca şi executant. timp. împreună cu copiii. identificând elementele de noutate faţă de rutina obişnuită. deficit de atenţie şi hiperactivitate. copii cărora le este frică să interacţioneze cu ceilalţi. 208. nu li s-a oferit oportunitatea de a-şi exersa abilităţile sociale sau au trăit într-un mediu mai autoritar. copii cu dizabilităţi (de ordin fizic. încurajaţi-i să se exprime atunci când se simt nedreptăţiţi sau frustraţi. Urmează reguli • Reamintiţi copiilor regulile şi rusimple fără a i se mai tinele. etc. • Identificaţi şi sprijiniţi suplimentar copiii introverţi. 215. fapt ce contribuie la rezolvarea eficientă a problemelor şi la dezvoltarea empatiei acestora. 206. afişaţi-le pe pereţi într-o reaminti (să nu trânformulă grafică accesibilă. motor. 207. puneţi la dispoziţia copiilor un ceas şi. vorbeşte în şoaptă la bibliotecă. necooperativ. pectat. sugestii lurile sociale. celor ce prezintă imaturitate în dezvoltarea fizică. Practici de sprijin • Faceţi împreună cu copiii planuri zilnice. Îşi exprimă dezacordul faţă de comportamente incorecte („nu este corect”. 213. • Exersaţi prin jocuri şi dramatizări regulile de conduită.• Afişaţi în mediu elemente spemează în programul cifice programului zilnic şi rezilnic. anxioşi. la muzeu. • Comunicaţi cu claritate regulile şi comportamentele aşteptate. tească jucăriile). • Organizaţi vizite la muzeu cu copiii. dacă există un gulilor de urmat. pozitive apreciate la copil.

pentru a o face cunoscută şi celorlalţi. Menţionează prefe. Valorificaţi faptul că apare cu cea mai mare frecvenţă (în familie. Ce bine ne adultului. să negocieze şi să participe la luarea deciziilor. „Jocul meu preferat”. Modelaţi prin propriul exemplu acest comportament.Copilul ar trebui să fie capabil să îşi asume responsabilităţi. de a realiza anumite lucruri. Acceptă interven.• Creaţi oportunităţi şi încurajaţi copilul să îşi exprime intenţia rinţe şi intenţii simple.38 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. pare când un copil ne dă şi nouă mingea! Ne jucăm frumos împreună! Şi noi putem da altor copiii jucăriile noastre! . Vorbeşte cu alt co. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. comportamentelor pro-sociale.• Creaţi oportunităţi pentru ca ţiile adulţilor pentru a împărţirea jucăriilor să reprenegocia disputele prizinte primul pas în învăţarea vind jucăriile. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 6: . etc.• Daţi copiilor suficient timp pentru a discuta şi negocia înapil pentru a rezolva un inte de a interveni atunci când apare un conflict. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 217. 218. cu ajutorul importanţa rezolvării pozitive a conflictelor. de ex. • Realizaţi convorbiri pe teme „Mâncarea mea preferată”. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.4. dacă sunt mai mulţi fraţi. la locul de joacă ori la grădiniţă). 219. Explicaţi conflict.

DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 39 B. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. Caută soluţii pentru • Facilitaţi realizarea de activităţi care să permită copiilor să negocieze rezolvarea conflictelor (joc rezolvarea problemelor dramatic. 229. îmbrăcăminte. 224.Copilul ar trebui să fie capabil să îşi asume responsabilităţi. • Arătaţi copilului imagini cu situaţii sociale şi discutaţi împreună cum poate fi rezolvată o sarcină. 223. Încearcă să repare sau • În situaţiile când au comis o greşeală. poezii. celorlalţi în negocierea conflictelor („îţi dau • Acordaţi atenţie şi sprijin suplimentar copiilor care au dificultăţi de vorbire. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. inventaţi cu ajutorul păpuşilor situaţii în care copii rezolvarea unei personajele rezolvă conflictele în mod probleme. răspunsuri adecvate pentru rezolvarea conflictelor.• Daţi copiilor posibilitatea ca pentru unele activiţi şi le respectă. adultului.• Daţi copiilor ocazia să descrie faptele. Explicitează drep. mă supervizare din partea • Susţineţi copii să facă o alegere. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 220. Ia decizii simple cu mini.• Documentaţi-vă în legătură cu modul în care se rezolvă disputele în familia şi în turile sale şi motivele comunitatea din care vine copilul. filme. Utilizează diverse • Construiţi situaţii sociale în care copiii să se simtă confortabil (unii copii se simt instrategii pentru a parcomodaţi de situaţii sociale în care sunt ticipa la un joc (târgumulţi copii). de exemplu „dacă ne jucăm ple pentru a rezolva pe rând. jucării. Ţine cont de dorinţele şi • Facilitaţi exprimarea emoţiilor trăite de copil nevoile altor copii. cărţi) . ială. cu ajutorul constructiv. Încurajaţi tentativele de rezolvare a conflictelor. Evită situaţiile care duc • Discutaţi cu copiii alternativele pentru diverse la conflict. 228.4. Foloseşte multiple stra.• Acordaţi copiilor ocazii de a face o alegere. 231. • Daţi copiilor suficient timp pentru a discuta. Participă la luarea • Prezentaţi copiilor mai multe alternative. sau Ce mâncare pregătim? 221. să negocieze şi să participe la luarea deciziilor. fără a-l implica pe adult.”. construcţii. copiilor modele de remediere. Dacă el torul unui adult). nu este pregătit. pentru a conştientiza mai bine consecinţele negative ale acestui comportament. negocia şi a dobândi sentimentul de control.s pasta de lipit după ce termin eu de lipit două • hârtii”). de exemplu Ce vrei să facem azi? adulţilor. situaţii. • Invitaţi acasă sau la un loc de joacă cel mult unul sau doi copii cu care copilul să exerseze abilităţile sociale 222.• Oferiţi copilului sugestii pentru rezolvarea problemelor. deciziilor. pentru agrup (de ex. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 6: . apoi cere ajutorul adul• Oferiţi îndrumare copiilor exersând în mod repetat tului). 230. ca pas important în a-i învăţa pe copii să vorbească despre tegii pentru rezolvarea comportament şi nu persoană. o să ajungă fiecare la calculator. să evite blamările conflictelor (întâi vorbeşşi etichetările. 225. cu ajutorul • Discutaţi cu copilul despre activităţi comune. eventual distructive ale • Valorificaţi situaţii cotidiene pentru a demonstra acţiunilor sale.) cu copiii. fie individuale. adecvat problemele. tăţi libere să se înscrie singuri pe panoul responsabilităţilor. • Oferiţi-i sprijinul când cere. propunând modele de examinare a oportunităţilor adultului (mâncare. familiarizaţi copiii cu modele de conduită comentând să corecteze consecinţele exemple din poveşti. cerându-le părerea Ce credeţi că ar trebui să facem ca să rezolvăm această problemă?. 226. se va simţi speriat şi copleşit de această situaţie şi există riscul să refuze pe viitor implicarea în activitate. atunci când alţi copii nu vor să împartă jucării cu el. 227. Acceptă responsabilită. cere ajui da încredere în forţele proprii. te. etc. fie de • Cereţi copilului să rezolve singur sarcini în care ştiţi că va avea succes. Negociază cu alţi • Citiţi copiilor poveşti şi povestiri. folosirea de costume speapărute în interacţiunea cifice diverselor comunităţi etnice. Aplică strategii sim. schimb).

• Oferiţi exemple de cooperare cu ceilalţi în activităţile cotidiene (de exemplu în pregătirea mesei şi în alte activităţi casnice). 236. Mulţumesc! Uite ce desen frumos facem împreună!). Îşi exprimă bucuria de a fi în • Manifestaţi în mod constant resprezenţa altor copii sau adulţi pect faţă de ceilalţi copii şi adulţi din anturaj. În ce înseamnă să îi vină timp ce desenaţi. cu ajutorul adultujucaţi cu copilul. atunci când vă copii. nul cu care desenează şi lăudaţi-l pentru gestul său (ex. exemplu. rugaţi-l pe copil să vă dea creiorândul. • Jucaţi-vă în mod regulat cu copilul pentru a exersa ce înseamnă să îţi aştepţi rândul şi să fie rândul tău. des237. Dă-mi. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 232.40 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. Puteţi întreba: „Te mai joci cu jucăria X? Poate acum să o ia Y? Vrei să o mai păstrezi?”. Începe să se joace în paralel • Daţi copilului posibilitatea să incu alţi copii. Arată entuziasm pen. . te rog. Începe să împartă şi • Demonstraţi prin propriul comportament ce însă înapoieze jucării altor seamnă să cooperezi cu celălalt.4. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să coopereze cu ceilalţi.• Oferiţi copilului posibilitatea de a fi în compania tru compania altora (coaltor persoane şi lăudaţi-l pentru entuziasmul pii. • Modelaţi comportamentul copiilor realizând o activitate împreună cu copiii (de exemplu. adulţi). puneţi la dispoziţia copilului jului. manifestat. cării cu care se pot juca în acelaşi timp 2 sau 3 copii. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. teracţioneze şi să se joace alături de alţi copii. 235. Manifestă cooperare cu • Apreciaţi verbal şi non-verbal inadultul în acţiuni de rutină (de tenţia copilului de cooperare. din anturajul copiilor. Indicatori Practici de sprijin 234. 233. întinde mâinile sau picioarele ca să ajute adultul). • Oferiţi sprijin pentru împărţirea jucăriilor. Începe să recunoască enatul) şi aduceţi doar o singură cutie de culori. şi mie creionul galben. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1.

• Lăudaţi-i pe copii pentru ajutorul oferit.• Facilitaţi şi întăriţi alcătuirea grupurilor mixte de joc. Se confor. 239. 241. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. să copii care se joaîţi aştepţi rândul şi să cooperezi. Se alătură • Citiţi cărţi. 244. folosiţi jocuri cu marionete pentru a demonstra cu ajutorul personaunui grup de jelor ce înseamnă să împarţi cu ceilalţi. nia altor copii cu care să se joace. cereri este diferit de a te supune unei comenzi. Stimulaţi jocul în implică mai grup al fetelor şi jocul în diade al băieţilor deoarece jocul în diade mult de un costimulează abilităţile de comunicare ale băieţilor. în grup stimulează cooperarea şi competiţia fetelor. . În acelaşi timp supravegheaţi grupul de joc şi interveniţi atunci când fetele sunt mai puţin implicate în joc din cauza băieţilor care domină. ). Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să coopereze cu ceilalţi. Face schimb • Oferiţi copiilor oportunităţi pentru a îmde obiecte în părţi materiale şi de a-şi spune părerea joc. dată fiind tendinţa ca fetemează deciziilor le şi băieţii să se grupeze în activităţi în de grup. băieţii să ajute la gătit). poştaş.4. chelnerul. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 238. despre continuarea jocului. iar accentul să fie pus nu pe peractivităţi care formanţă ci pe implicare în sarcină şi progres.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 41 B. Responsabilizaţi copiii în tar ajutorul. • Întăriţi alcătuirea grupurilor mixte de joc. deoarece fetele şi băieţii se grupează în activităţi în funcţie de gen. Supravegheaţi grupul de joc şi interveniţi atunci când fetele sunt mai puţin implicate în joc din cauza băieţilor care domină. roluri care îi ajută să înţeleagă complementaritatea responsabilităţilor şi acţiunile şi inideea de convieţuire (de ex. ale altor copii • Ajutaţi-i pe copii să înţeleagă faptul că a coopera răspunzând unei din grup. facilităţi. Caută compa. casă/grupă oferindu-le sarcini care contrazic stereotipurile de gen (ex. etc. responsateresele sale cu bilul cu timpul. 242. • Facilitaţi aplicarea strategiei de a se implica într-un joc paralel şi de a contribui ulterior cu ceva semnificativ la desfăşurarea acestuia. 243. Inventează • Structuraţi activitatea de la grupă pe centre de interes şi încurajaţi interacţiuni între fete şi băieţi. Gruparea copiilor în funcţie de gen are drept consecinţe întărirea unor comportamente tradiţionale de gen. cel care duce gunoiul.• Lăudaţi copilul când manifestă interesul de a se juca împreună cu alţi copii. 240. cel care are grijă de plante.. Oferă volun. Corelează • Inventaţi la grupă în mod regulat roluri pentru toţi copiii. că. funcţie de gen. în timp ce jocul pil. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1.

conjoară. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 245. 248.• Folosiţi în conversaţiile cu copiii cuvinte care deslalţi copii sunt trişti criu emoţii (vesel. Indicatori Practici de sprijin 247. afişelor. supărat.4. altor persoane în diverse contexte. . să fie atenţi la cei din jurul lor. Remarcă dacă cei.. 246. Demonstrează con. Reacţionează când o • Puneţi la dispoziţia copilului oglinzi care fiinţă manifestă bucunu se sparg şi ocazii pentru a vedea feţe şi rie sau suferinţă.• Oferiţi oportunităţi pentru a identifica emoţiile prin ştientizarea stărilor folosirea imaginilor. furios). alină păpuşa care care copilul să identifice propriile emoţii şi emoţiile plânge).42 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 8: : Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste empatie faţă de celelalte persoane. modelaţi prin propria expresivitate emoţională comportamentul copiilor. jocurilor cu emoţionale diferite păpuşi care reflectă culturi diferite. • Dovediţi respect pentru varietatea manifestărilor emoţionale în grupuri culturale diferite. oglinzilor.• Oferiţi copilului o varietate de medii sigurea fiinţele care îl înre pe care să le observe/exploreze. adulţi. manifestări emoţionale diverse. animale. prin jocul de rol (de • Construiţi situaţii imaginare sau descrieţi situaţii în ex. • Încurajaţi copilul să îşi recunoască emoţiile. încurajaţi copiii sau veseli. • Modelaţi prin propriul exemplu comportamentul empatic faţă de copii. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. Urmăreşte cu privi. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.

DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 43 B. deoarece când copiii sunt unei probleme. 253. cu ajutodezvoltă sentimentele de securitate ale copiilor. Vorbeşte despre • Creaţi oportunităţi pentru copii să îşi împărtăşeasemoţiile celorlalţi. adresându-i întrebări de genul: „Cum crezi că se simte acum X?”. aceasta piată. ideile şi actie faţă de sufeţiunile celorlalţi prin citirea unor cărţi. ei îşi pot dezvolta empatia şi celuilalt. explicând efectele anumitor comportamente asupra mediului natural şi social. Ştie când să ofere • Oferiţi explicaţii simple referitoare la comportaajutor în rezolvarea mentul celorlalţi copii. de exemplu sonaje din po„Îţi mai aminteşti ce a făcut ariciul atunci când a veşti (ţin cu fata fost necăjit de iepuraş?”. Arată empa. Asemenea sentimente reduc preocuparea sau îngrijorarea copiilor. trist sau singur. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.• Încurajaţi copiii să înţeleagă emoţiile.4. Numiţi şi discutaţi despre emoţii şi trăiri: „Eşti trist/ă pentru că…” 250. fără capabili să recunoască indicii verbali şi fizici ai să acţioneze în locul emoţiilor celorlalţi. Daţi umane asupra mediexemplu copiilor dovedind grijă faţă de mediu şi ului natural şi social. moşului. ţinând cont de difenu se simt bine. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. 251. emoţională a • Atunci când apare un conflict între doi copii. ceea ce creşte probabilitatea ca aceştia să ia în considerare şi să răspundă la emoţiile celorlalţi. „săracul cocoş”. reamintiţi copiilor cum s-au comţii faţă de perportat personajele în acea situaţie. etc. renţele dintre diverse culturi. arăcelorlalţi copii. Se oferă să console.• Discutaţi de ce un personaj a reacţionat într-un liei sau prietenii care anumit mod într-o poveste. .• Prezentaţi imagini cu oameni locuind în zone săceputul înţelegerii race şi bogate ale lumii. urmărirea rinţa fizică sau unor desene animate sau filme. Exprimă sen. taţi empatie faţă de ambii copii. 254. „biata capră”.• Construiţi situaţii speciale şi valorificaţi situaţiile ze co-vârstnici. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 249. Alină copiii • Demonstraţi expresivitatea pozitivă în comportade vârstă apromentul cotidian în familie sau la grădiniţă.) 252.• Folosiţi poveşti în care personajele trec prin situtimente şi emoaţii neplăcute. control şi încredere în mediu. că şi discute despre trăirile emoţionale • Încurajaţi copiii să deseneze figura unui prieten când se simţea vesel. • Sprijiniţi copiii pentru a recunoaşte emoţiile celorlalţi şi încurajaţi-i să încerce să înţeleagă ceea ce simte un alt copil. compasiunea faţă de ceilalţi. 256. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 8: : Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste empatie faţă de celelalte persoane. 255. de rul adulţilor. apărute spontan în activitatea copiilor pentru dezvoltarea abilităţii de a fi interesat şi de a înţelege emoţiile celorlalţi (folosind gesturi şi cuvinte). Alină membrii fami. discutaţi despre economiimpactului activităţii sirea resurselor şi despre consum echilibrat. Demonstrează în.

în medii sigure. răspunzând„Nu” la cererile adultului sau insistând „Eu singur”. minute). 264. sunt murdar/ă. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să se perceapă în mod pozitiv.• Facilitaţi copiilor preocuparea de a se autoevatografii sau oglindă. 258. pundeţi tuturor nevoilor lui pentru dezvoltarea ataşamentului. Atrage atenţia asupra sa în fo. Chiar şi un zâmbet „Stai aici!”. „băieţii sunt puternici”. evigen: „Sunt fetiţă”. de a se simţi important şi responsabil.) tă important.• Folosiţi numele copilului în timnete şi gesturi când îşi pul interacţiunilor. ca persoană unică. 266. 268.• Abţineţi-vă de la replici critice (”Nu te …!”). „Sunt băiat”. înservat (poate exagera sau repecercaţi să răspundeţi cu interes şi adecvat. voltare. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 257. 265.• Fiţi conştienţi de această etapă firească de dezte („al meu”). . necesitate redirecţionând acţiunile copilului. Devine conştient că este ob. 263. Demonstrează propriul „Eu” gur. 267. aude numele. ce nu poate face). exprimaţispune/arată adultului vă aprecierea.Testează limitele propriilor • Oferiţi copilului posibilităţi de a experimenta. lua: sunt frumos/ă. Se recunoaşte în • Puneţi la dispoziţia copilului oglindă. Îşi explorează propriul • Îngrijiţi cu afecţiune copilul. 260.1. Reacţionează prin su. acordaţi-i timp pentru a-şi explora corpul. • Folosiţi numele persoanelor cu care interacţiodacă este întrebat/ă. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. dar stabiliţi limite clare şi explicaţi-le..44 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. Indicatori Practici de sprijin 261. 259. stimulaţi-i dorinţa de a fi independent. cu caracteristici specifice. Îşi spune numele şi vârsta. Se joacă singur/ă. Când copra acţiunilor celorlalţi (de exemplu. posibilităţi în raport cu mediul • Lăsaţi copilul să facă tot mai multe lucruri sin(ce poate. dar ajutaţi-l pe copil să înceapă treptat să împartă obiectele cu alţii. etc. Îşi exprimă apartenenţa de • Cultivaţi copiilor imaginea de sine pozitivă. tând stereotipurile de gen de tipul „fetiţele sunt drăguţe”. Manifestă propriul • Faceţi-vă timp să interacţionaţi „Eu” prin controlul asuafectiv cu copilul şi să-i ghiciţi intenţiile de comunicare. oglinzi care nu se sparg pentru a se privi şi a se juca în faţa lor. îl trage de sau un cuvânt îl vor face să se simmînă etc. după ta o acţiune). îşi găseşte • Daţi copilului ocazia să se joace singur pe pede lucru perioade scurte (10-15 rioade scurte. când îi pilului face ceva bine. 262. nează. răscorp. Îşi recunoaşte propriile obiec.

Manifestă deprin. pe care îl folosiţi la clasă pentru a pregăti aniversările 275. Îşi spune corect numele şi prenumele şi foloseşte corect pronumele (nu mai foloseşte persoana a III-a pentru a se referi la sine). realizeze (desen. încredere că poate. folosiţi jocuri pentru a memora numele celorsine. profesionale. cu caracteristici specifice. domenii de activitate. lalţi colegi din grupa de grădiniţă. telefonul. fraţi) . culturale. Are o imagine po. bunici. că • Organizaţi jocul „Să facem cunoştinţă” (copilul se prezintă. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. joc de masă). Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. 1. ci şi abilităţile cognitive şi motorii. are corp şi simţuri („Mi-e frig/foame…”) 271.„Să vedem ce se întâmplă dacă mai…”) 274. 272. Împărtăşeşte celor. la medic.• Oferiţi-i posibilităţi de a alege şi ente ale activităţilor ajutaţi-l să vadă implicaţiile alepe care doreşte să le gerii respective. etc. Practici de sprijin • Daţi copilului ocazia de a se prezenta în situaţii diferite (la joacă. valorificând diferenţele privind structura familiei (familie monoparentală. în formare.) curia şi fericirea. Implicaţi fetele în jocuri care dezvoltă nu numai abilităţile verbale (prin 277. Solicită linişte şi • Amenajaţi în casă şi în sala de clasă un colţ în care se poate respaţiu (preferă un loc trage când se simte obosit/ă.• Consolidaţi imaginea pozitivă prin evidenţierea calităţilor cozitivă despre sine (are piilor. îşi ştie calităvesteşte despre sine) ţile. Dovediţi atenţie faţă de diferenţele de gen (s-a constat că fetele primesc mult mai frecvent laude şi aprecieri decât băieţii şi mai puţine penalizări din partea adulţilor). caracteristici economice. de exemplu când se preface că născut. lingvistice sau mediu de rezidenţă. Face alegeri conşti. Convorbiri pe 276. număr de telesună la salvare sau la pompieri.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 45 B. cu referire şi la caracteristici lingvistice şi culturale diferite. • Utilizaţi jocul dramatic pentru a conştientiza valoarea instruoraşul şi ţara în care s-a mentală a acestor informaţii. 280. nu se teme să în. adresa. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să se perceapă în mod pozitiv.. activităţi. ca persoană unică. „Locul meu preferat”. profaptul că adultul obvocându-i să mai încerce ceva servă reuşitele lui. • Realizaţi împreună cu copiii calendarul zilelor de naştere. • Construiţi oportunităţi pentru a vorbi despre sine şi despre ceilalţi. 279. iar băieţii sunt învăţaţi să şi-o controleze. trist/ă (puteţi pune perne pe jos. fon. trebuie să comunice numele. • Propuneţi copilului să-şi aleagă activităţi în grădiniţă. 270. a faptelor bune pe care le fac. deoarece se pare că ei simt fericirea în mod similar. doar că fetele sunt învăţate să şi-o exprime. Indicatori Practici de sprijin • Facilitaţi descrierea vieţii în familie.Învăţaţi-i deopotrivă pe copii (fete cât şi băieţi) să îşi exprime bucerce etc. discutaţi individual şi în grupuri mici despre preferinţele copiilor. reflectând la ce poate face mai bine şi ce preferă. 278. Dă dovadă de încreteme „Activitatea mea preferată”. oferinţă în activităţi şi relaţii du-le oportunitatea de a se simţi competente în cât mai multe noi. a sta singur. Se implică cu uşurinjocul cu păpuşile). respectaţi nevoia de intimitate pentru a se odihni sau a copilului. poreuşeşte. părinţi divorţaţi. luna. Invitaţi membri ai familiei în activităţile din grădiniţă. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori 269. • Încurajaţi-i să povestească sau să deseneze propria familie. Jocul dere în abilităţile sale meu preferat”. îşi creează astfel de spaţii). lectură. Se auto-identifică ca persoană care gândeşte („Eu cred”). deri de auto-dirijare în • Încurajaţi experimentarea într-un mediu securizat. 273. discutaţi despre ce poate face fiecare din ei.). Cunoaşte ziua. Descrie membrii familiei şi relaţiile de rudenie (părinţi. Îi oferă satisfacţie • Apreciaţi succesele copiilor. adăugător (să extindă activitatea . la grădiniţă. • Notaţi numele copilului şi dataţi toate lucrările.• Încurajaţi adresarea de complimente.• Adresaţi-vă copiilor pe nume şi cereţi-le să se adreseze unul lalţi informaţii despre altuia pe nume. unde să se retragă poate asculta muzică la căşti). . etc. la întâlnirile cu vecinii). • Încurajaţi copilul să descrie acţiunile sale şi ale copiilor în general.

• Discutaţi probleme legate de emoţii. de ex. pe care i se interzice să le ia). există asemenea probleme şi că le oferiţi sprijinul. Indicatori Practici de sprijin 282. este luat nei familiare. 284. Caută sprijin emoţio. l-a sesizat. ţine o jucărie sau melodia de culcare. Îşi găseşte singur/ă ali. etc. în braţe.). Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. Încetează să semnaleze • Manifestaţi grijă şi preocupare pentru ne(prin sunete şi mişcări) că voile copilului. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 281.• Puneţi la dispoziţia copilului obiectele cu nare când este obosit/ă. comportaţi-vă astfel încât copilul să simtă că sunteţi aproape de el are un disconfort sau doreşte ceva.). transnal când trăieşte emoţii miţând astfel copiilor ideea că acceptaţi că intense. pled. Se relaxează când se • Asiguraţi confortul copilului stând aproasimte confortabil (când i pe de el şi comportându-vă conform rutise vorbeşte calm. . 2. jucărie. după ce adultul atunci când schimbaţi elemente de mediu (de exemplu când plecaţi de acasă). Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. 285. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului emoţional Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi adapteze trăirile şi să-şi controleze pornirile impulsive. etc.46 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. asemenea discuţii contribuie la conştientizarea de către copil a diferitelor stări emoţionale pe care le experimentează.• Organizaţi jocuri cu mişcare la semnale. ze pornirile/ impulsurile • încurajaţi copiii să-şi amâne realizarea do(spune „nu” obiectelor rinţelor pe un timp. care este obişnuit şi care îl liniştesc (suzeta. pledul preferat. Începe să-şi controle. 283.

rile celorlalţi când • Valorificaţi momentele potrivite în situaţiile cotidiene interpretează compentru a-i ajuta să ţină cont şi de dorinţele şi nevoile portamentul lor.• Discutaţi cu copiii şi despre emoţii pozitive şi despre emoţii tea preferată când negative. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. ceea ce afectează capacitatea de reglare emoţională a acestora. . altora. acestora cu contextul. mofoarte mari delaţi prin propriul comportament disponibilitatea de a face ceea ce ţi se cere. cu ajutorul adultului. a celor negative). dar dacă nu îţi strângi toate jucăriile acum nu mai avem timp să mergem la zoo”).• Puneţi la dispoziţia copiilor un ceas. o clepsidră care dul. Îşi modifică ex. de a le atenua. 1. „Întâi faci…. Se calmează cu • Exprimaţi emoţii pozitive. Face referire la • Selectaţi situaţii din viaţa copiilor şi demonstraţi copiidorinţele şi gândulor că fiecare copil are dorinţele şi nevoile sale. Face faţă sarci. Îşi aşteaptă rân. modifică sau când • Daţi deopotrivă fetelor şi băieţilor posibilitatea nu reuşeşte să reade a-şi exersa controlul furiei (s-a constatat că lizeze ceva (îşi conmamele şi taţii acceptă mai bine exprimarea trolează furia). copiilor ideea că emoţiile nu trebuie exprimate. Învăţaţi-i pe băieţi să acorde mai mare atenţie suferinţei celorlalţi. 293. 294. cât şi taţii să vorbească cu băieţii despre emoţii pozitive şi despre tristeţe. sine apariţia unor dificultăţi în relaţiile sociale. A nu vorbi despre emoţii negative poate induce este trist). dar mică. 291. • Folosiţi în mod repetat îndemnuri de tipul: „Acum aşteptăm …”. Rămâne calm • Construiţi situaţii în care copiii să recunoască când situaţia se valoarea socială a mesajului emoţional. sau cere să i abordări ostile. apoi faci …”. Îşi exprimă pro. Acest antrenament parental sporeşte abilitatea copiilor de a-şi inhiba emoţiile negative. pentru a modela copiilor căi ajutorul adultului pozitive de a răspunde celorlalţi şi evenimentelor din via(merge într-un loc ţa lor (părinţii care exprimă emoţii negative modelează liniştit.• Sugeraţi activităţi interesante pentru copii sau încornilor dificile fără să poraţi sarcina dificilă în ceva plăcut. 289. dar mai substancompensă. • Manifestaţi expresivitate emoţională pozitivă. dereglate. apoi…”. furiei la băieţi decât la fete). „Facem rândul. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. de a face faţă emoţiilor).• Discutaţi cu copiii comportamentul anumitor priile trăiri în mod personaje care ilustrează faptul că recunoaşteconstructiv. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 286. Îşi controlează • impulsurile. fără să rea greşită a mesajului emoţional atrage după se certe. de a-şi focaliza atenţia şi regla propriile emoţii. pentru o reatenţie sau o recompensă ulterioară unei activităţi. postură şi să interpreteze corelarea de context. ţială (ex. se citească din car. 290. 288. 292. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului emoţional Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi adapteze trăirile şi să-şi controleze pornirile impulsive. să-i atenţioneze atunci când timpul pentru un anumit joc a expirat sau este rândul altui copil să se joace cu jucăria respectivă. şi atât mamele. „Tu poţi să te uiţi la desene animate. Are răbdare • Creaţi în mod regulat situaţii în care să fie motivaţi să până i se oferă amâne o recompensă imediată.• Creaţi situaţii în care copiii să recunoască emopresia şi comporţiile pe baza componentei non-verbale expretamentul în funcţie sia facială. Părinţii îşi pot învăţa copilul despre regulile privind modurile de exprimare a emoţiilor şi strategiile de a face faţă emoţiilor. îndrumaţi copiii în coordonarea acţiunilor pentru atingerea scopului. 295. care construieşte credinţele copiilor referitoare la cât de multe şi ce tipuri de expresii emoţionale sunt adecvate şi eficiente în interacţiunile sociale şi ce cunoştinţe pot eficientiza autoreglarea şi abilităţile sociale. Îşi controlează • Încurajaţi autoevaluarea copilului şi nu faceţi exprimarea senticomparaţii cu alţi copii: copiii devin critici cu ei mentelor (mai ales înşişi în caz de eşec. 287.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 47 B. manifeste frustrări • Oferiţi explicaţii referitoare la realizarea sarcinilor.

Ţipă. animale sau jucării folosind expre. „Foarte bine!”. să redea verbal şi prin mimică emoţiile personajelor din este firesc să fii uneori trist. Reacţionaţi astfel încât copilul să perceapă că aţi decodat corect expresiile lui emoţionale. interacţiunile pozitive cu mişcări neobişnuite sau suneadulţii.• Daţi copiilor posibilitatea să discute despre faptul că mare emoţională adecvate unele comportamente expresive emoţional le folocultural. etc. persoane cunoscute. Aspect specific: Dezvoltarea expresivităţii emoţionale Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască şi să exprime adecvat o varietate de emoţii. Descoperă propriile stări emoţionale şi înţelege că • Stimulaţi copiii să vorbească despre emoţiile lor. gângureş. „Aproape ai reuşit!” şi arătaţi-i cum să rezolve problema cu care 299. 297. primă. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. supărat etc. te amuzante (de tipul Cucubau). 298.48 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. prin care copiii să simuleze o expresie de bucurie. • Utilizaţi jocuri de selectare a cuvintelor despre emoţii. furioşi sau iritabili. entuziasm. „Bravo!”. 2. tristeţe). cuvintele referitoare la emoţii pun probleme copiilor. deoarece se referă în parte la stări emoţionale neobservabile.• Analizaţi expresiile personajelor din desene animate.• Jucaţi-vă cu copilul provote sau râde ca răspuns la cându-i reacţiile prin grimase. • Insistaţi pe exprimarea verbală şi nonverbală a emosii non-verbale şi verbale. Se încruntă când nu re.• Încurajaţi copilul să continue uşeşte să facă ceva. 303. Zâmbeşte. masca. Indicatori Practici de sprijin 300. • Iniţiaţi jocuri de dezvoltare a expresivităţii. . Manifestă emoţii faţă de tristeţe. a poeziilor. 301. poveştilor despre dispoziţie. Recunoaşte emoţii simple • Ajutaţi-i pe copii să înţeleagă cuvintele care exprimă (teamă. ţiilor trăite mai ales în cazul copiilor care sunt frustraţi. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 296. 302. Îi place să se joace şi se confruntă (dacă după mai poate să plângă când jocul multe încercări nu reuşeşte ia sfârşit. sentimente. Foloseşte reguli de expri.: un copil îşi exagerează exprimările afective plângând pentru a câştiga atenţie sau a primi răspuns din partea adulţilor). sesc pentru a substitui. singur/ă). utilizează expresii • Reacţionaţi pozitiv (verbal sau faciale şi mişcări corporale prin expresii faciale) la plânsul pentru a-şi exprima emocopilului sau la alte comportaţiile şi a le fi satisfăcute nemente prin care acesta se exvoile. diminua sau maximiza expresivitatea lor emoţională în concordanţă cu anumite situaţii şi în scopul autoconservării (ex. emoţii. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. bucurie. filme şi cărţi. frică.

audierea muzicii. Are mimică • În conversaţiile zilnice cu copiii nu faceţi doar referiri directe la emoţii. • • • • Practici de sprijin 304. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 307. • Stimulaţi denumirea emoţiilor de către copii la reamintirea unor evenimente care devin o etichetă verbală a emoţiilor provocate de acel eveniment sau comportament. Dacă încep să vă descrie un eveniment. tări (de ex: în loc de „Tu m-ai supărat” puteţi spune „M-am supărat când nu ai venit la mine”. Oferiţi explicaţii pentru aceste emoţiilor transmiinterpretări ale emoţiilor. Îşi exprimă emoţiile prin joc şi activităţi artistice. aştepfrustrarea.). adulţişi să vorbească despre ele. Implicaţi copiii în diferite activităţi artistice (pictură. 305. a culorilor. Împărtăşeşte • Încurajaţi în permanenţă copiii să utilizeze cuvinte şi expresii ce denumesc stări emocelorlalţi trăiriţionale. etc. Vorbeşte cercaţi să identificaţi despre proemoţia copilului şi priile emoţii şi apoi să o transmiteţi trăiri.. Îşi verbalizează • Utilizaţi mesajele la persoana întâi pentru exprimarea propriilor emoţii. 309. deoarece ele oferă copiilor o teorie cauzală implicită şi îmse de altcineva. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. în acest fel veţi promova realizarea a cât mai multe comportamente pozitive de către copii. 1.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 49 B. acestuia sub formă de întrebare sau afirmaţie.. ci în306. Reacţionează • Cultivaţi flexibilitatea emoţională. a mişcărilor cu diverse emoţii. Adresaţi copiilor întrebări de genul: „Cum te simţi?”. Discutaţi cu copiii despre muzică şi emoţii. audierea poveştilor. 311. exprima de expresivitate faciaşi răspunde la lă comportamentul emoţii. • Dialogaţi cu copiii despre emoţiile trăite la activităţile din grup (vizionarea filmelor. ci şi interadecvată sensului pretări ale emoţiilor apărute în interacţiunile sociale. dansuri. Aspect specific: Dezvoltarea expresivităţii emoţionale Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască şi să exprime adecvat o varietate de emoţii. păreri. Copiii vor învăţa astfel că este normal să experimenteze diverse emoţii apropiată. verbal şi non-verbal. un vis sau o emoţie simţită. contexte sociale care trăiesc cu părinţi depresivi.?” pentru a-i ajuta pe copii să-şi identifice pro(copiilor de vârstă priile emoţii. care presupune reevaluarea rapidă a situaţiilor emoţional într-o care provoacă emoţii. omul trist”. oferind întăriri pozitive ori de câte ori aceştia au făcut faţă unei situaţii frustrante. • Încurajaţi copiii. în faza cu cuvinte şi în care copiii învaţă expresii faciadespre emoţii şi încă le. Aplicaţi jocuri de tip „Omul vesel. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. lor din anturaj). Propuneţi jocuri de asociere a sunetelor. accesul la o gamă largă de emoţii şi atingerea scopurilor promanieră adaptapuse. • Citiţi-i copilului cărţi despre emoţii. propuneţi copiilor să identifice emoţiile. „Cum te face acest lucru le/ emoţiile sale să te simţi?”. „Cum te simţi atunci când. Foloseşte • Fiţi partenerii copilujocul de rol lui în jocuri de rol. astpentru a înţefel încât să preia stilul lege. fotografii. nu le ştiu denumirea: nu întrebaţi copilul cum se simte. ascultaţi-i cu atenţie şi oferiţi-le sprijin spunând “înţeleg” sau “şi apoi?” 308. . părtăşită social. • Examinaţi poze. Acordaţi sprijin suplimentar copiilor care în familii sunt nevoiţi să se adapteze tivă şi flexibilă în la medii dificile sau stresante (copiii expuşi la violenţă domestică sau în comunitate. 310. precizându-le exact ceea ce au făcut. colorat) şi întrebaţi-i ce fac şi cum anume se simt. astfel îi veţi învăţa pe copii să se exprime şi ei în acelaşi mod). Demonstraţi unele variante de exprimare a emoţiilor. şi fizice variate. care au o vulnerabilitate temperamentală la stres). Asociază • Folosiţi reflectarea corect moţiile sentimentelor.

CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE C. Subdomeniul: Curiozitate şi interes Standard 1: Copilul ar trebuie să fie capabil să manifeste curiozitate şi interes.3. să experimenteze şi să înveţe lucruri noi.4. C. chiar dacă întâmpină dificultăţi.1. C. Subdomeniul: Persistenţă Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să continue realizarea sarcinii.2. C.50 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. Subdomeniul: Creativitate activităţile zilnice Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste creativitate în . Subdomeniul: Iniţiativă Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să aibă iniţiativă în interacţiuni şi activităţi.

de a-şi concentra atenţia şi a duce un lucru la bun sfîrşit. aceste capacităţi traversează celelalte domenii de învăţare. motivaţii. Persistenţa în activităţi: vizează capacitatea copilului de a stărui într-o activitate. stăruie într-o activitate de învăţare? Toate aceste capacităţi depind în mare măsură de experienţele trecute ale copilului şi modul în care cei din jur l-au expus şi l-au stimulat în învăţare. DOMENIUL CAPACITĂŢILOR ŞI ATITUDINILOR ÎN ÎNVĂŢARE CUPRINDE: Curiozitatea şi interesul pentru lucruri noi: indică dorinţa de investigaţie a copilului. are iniţiativă. Atitudinile în învăţare au un statut aparte pentru că sunt dimensiuni importante ale personalităţii copilului în devenire şi au un impact deosebit asupra învăţării de-a lungul întregii vieţi. le utilizează ca resurse. Creativitate: vizează capacitatea copilului de a utiliza informaţia şi abilităţile dobîndite în strategii şi contexte noi. cum se raportează la procesul de învăţare: este curios.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 51 Acest domeniu vizează dispoziţii. de a-şi extinde propria învăţare utilizînd imaginaţia. activităţi. este creativ. stiluri. interesul lui de a afla şi căuta informaţii noi. cum abordează sarcinile şi experienţele de învăţare. chiar dacă este întrerupt sau distras. - - - . atitudini pe care copilul le manifestă în activitatea de învăţare şi care reflectă modul în care acesta se implică pe sine în procesul învăţării. de a-şi exprima ideile. obişnuinţe. Iniţiativa: indică motivaţia intrinsecă a copilului de a realiza anumite sarcini. precum şi de temperamentul lui şi contextul cultural în care a crescut. dar şi constituie baza dezvoltării în celelalte domenii. opiniile emoţiile în forme noi. de a se implica în contexte variate de învăţare. depăşind tiparele convenţionale ale gîndirii şi situaţiilor curente. de a comunica şi desfăşura sarcini împreună cu alţi copii sau adulţi. curiozitatea în situaţii noi şi dorinţa de a învăţa lucruri noi.

Pune întrebări despre • Încurajaţi-l pe copil să pună întrebăoameni noi şi obiecte neri fiind model pentru acesta. mişcare). 1. . jocuri care produc sunete.52 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. re (vizuală. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. întinde mâna să prindă ploaia). X este) 315. copilul le poate explora în mediu. Îşi manifestă curiozitatea prin • Asiguraţi copilului un mediu sigur şi bogat în obiecte/jucării şi surse de stimulaexplorarea mediului (de ex. temperamentul. în cazul obiectelor cunoscute. Reacţionează la stimuli noi • Adresaţi-vă copilului strigându-l pe nume (sunet. • Răspundeţi cu promptitudine. 313. Manifestă interes pentru • Asiguraţi gradat obiecte noi pe care activităţi şi obiecte noi. este acesta?”. Descrieţi copilului locuri noi şi oameni noi când mergeţi în comunitate (uite maşina de pompieri. întrebaţi „Ce cunoscute. 314. claritate şi pe înţelesul copiilor la întrebările formulate. stilurile de învăţare. să experimenteze şi să înveţe lucruri noi. auditivă. • Stimulaţi copilul punându-i gradat la dispoziţie o varietate de stimuli noi (jucării. tactilă) • Observaţi copilul pentru a-i identifica preferinţele. lumină. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 312. • Oferiţi sprijin copiilor care sunt ezitanţi şi nu îndrăznesc să exploreze lucruri noi. lumini). şi liniştiţi-l când manifestă nelinişte. Subdomeniul: Curiozitate şi interes Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste curiozitate şi interes.

grădina botanică. Subdomeniul: Curiozitate şi interes Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste curiozitate şi interes. Caută informaţii • Urmăriţi împreună cu copiii emisiuni de noi legate de doştiinţă accesibile. băieţii construiesc şi repară lucruri). reviste. Iniţiaţi jocuri de rol de tip „reporter” – „cercetător” în care să îşi prezinte descoperirile. realizaţi mici experienţe nepericuloase). Experimentea. cărţi) şi acordaţi-i sprijinul când caută informaţii (de exemplu căutaţi împreună imagini pe Internet). domestice. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. 317. faceţi fotografii. gătiţi. vizite la grădina zooloplasările în aer liber gică.• Puneţi la dispoziţia copilului o varietate de materiale infortru a înţelege ce mative (enciclopedii pentru copii. frecvent întreba. 320. • Puneţi la dispoziţia copiilor jucării non-specifice în mod tradiţional genului (piese pentru construcţii. îngrijiţi plantele. . bucătar. Formulează în. • În cadrul grupei de grădiniţă. Puneţi-i la dispoziţie cărţi şi alte materiale accesibile care îi pot satisface interesul de cunoaştere. folosiţi CD-playerul. germinarea. 322. materiale noi şi Adresaţi-i încurajări: „Bravo”. set redus de activităţi şi prin construirea unui set de percepţii eroi tip din filme/ reduse asupra propriilor competenţe (fetele au preocupări desene animate. fenomenele urmărite. meniile care îl inte. extindeţi treptat aria lui de interacţiuni şi încupentru a afla lurajaţi-l să adreseze întrebări. de ce oamenii fac folosiţi calculatorul. cărţi) şi căutaţi împreuse petrece în jur.• Încurajaţi copilul să construiască singur răspunsurile. Manifestă inte. costume de poliţist.) 319. rea „De ce?” pen. 321. „Hai să vedem ce se întâmplă combinaţii noi de dacă amesteci albastru cu galben! ” materiale. Urmăriţi împreună cu copiii emisiuni de ştiinţă accesibile. formaţii şi situaţii. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 316.• Organizaţi incursiuni în cartier sau în coziasm faţă de demunitate. etc. perpetuarea stereotinii de interes (dipurilor de gen le limitează dezvoltarea prin explorarea unui nozauri. 318. Adresează ce.• Organizaţi centre de ştiinţă în sala de clasă tarea unor noi in(urmăriţi creşterea plantelor.). cruri noi. păpuşi. excursii.• Daţi copilului posibilitatea să interacţioneze cu mai multe lorlalţi întrebări persoane.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 53 C. diverse lucruri. etc. nă răspunsuri la întrebările lui.• Practicaţi cu copiii activităţi de observare şi trebări referitoare de înregistrare a schimbărilor din jur şi înla schimbările din curajaţi-i să formuleze întrebări referitoare la jur. Demonstrează • Încurajaţi copilul în demersurile sale explosatisfacţie în desratorii şi lăudaţi-l. etc.• Daţi copilului posibilitatea să vă urmărească în timp ce reares faţă de cum şi lizaţi diverse activităţi (citiţi. coperirea şi discu. pompier. şi în locuri noi. medic.• Puneţi la dispoziţia copilului o varietate de materiale noi şi ză utilizarea de încurajaţi-l să încerce diverse combinaţii. Manifestă entu. să experimenteze şi să înveţe lucruri noi.) şi asistaţi copilul în explorarea şi descoperirea lor. etc. folosiţi jocuri pentru copii (de pe internet sau pe CD/ DVD) şi oferiţi-le explicaţii suplimentare.• Furnizaţi materiale informative diverse (enresează. Formulează • Răspundeţi cu răbdare la întrebările copilului. 324. stimulaţi-l săşi asume responsabilităţi în domenii în care se simte competent. animale. • Utilizaţi calendarul naturii cu grupul de copii sau metoda Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am aflat. acordând incipient domeatenţie specială dimensiunii de gen. şofaţi. 323. Îşi conturează • Încurajaţi conturarea unor domenii de interes. ciclopedii. 1.

327.• Susţineţi iniţiativa copilului de a se descurca sinmite lucruri (să mănânce. Acordaţi-i şansa să îşi asume riscuri. se joace singur şi cu alţi copii. 326. de exemplu. Iniţiază jocuri cu • Daţi copilului variate posibilităţi să alţii. o susţine pentru o perioadă scurtă. 1. Încearcă anumite activităţi.• Oferiţi timp şi oportunităţi copilului te din mai multe şi pentru a face alegeri. 329. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 325. 330. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. să gur bea. .54 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. Are iniţiativa explorării de • Jucaţi-vă cu copilul în fiecare zi. asume riscuri. • Respectaţi preferinţele copilului. • Daţi copilului posibilitatea de a alege jucării cu care să se joace şi cărţi pe care să se uite/ să le citiţi. să se îmbrace). spaţii noi. Doreşte să facă singur/ă anu. facă lucruri de care momentan se teme. • Oferiţi multiple posibilităţi de explorare 328 încearcă lucruri • Daţi sarcini noi copilului şi descrieţinoi şi începe să îşi le. Subdomeniul: Iniţiativă Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să aibă iniţiativă în interacţiuni şi activităţi. Alege o activita. să se întindă după o jucărie sub pat. • Asiguraţi un mediu în care să poată explora în siguranţă lucruri noi şi să îşi asume riscuri. nu îl forţaţi să experienţe sau interacţiuni.

paţii. ţinând cont de faptul că pot avea gamă mai largă. etc. Face planul unei activi. • Susţineţi iniţiativele care vin din partea copilului şi facilitaţi-le accesul la informaţii şi să confecţioneze obiecte. 336. iniţiative în prezenţa copiilor de aceeaşi vârstă. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 331. 1. discutând înaintea unei activităţi anticiparea desfăşurării acţiunii (de exemplu. Exprimă dorinţa de a în. Propune o idee de pe. • Lăudaţi rezultatele copilului şi încurajaţi-l pentru comportamentele 333. de ce avem nevoie? Cum procedăm?) 337. la decizii legate de acti.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 55 C. folosind materiale pentru a pune resursele disponibile (cutii goale de carîn practică o idee (cuburi ton. subiecte pentru activităţile artistice.• Oferiţi copiilor posibilitatea de a-şi alege tivitate care se potriveşte activitatea şi de a-şi alege partenerii. • Modificaţi activităţile grupului pentru a asigura şi participarea copiilor cu CES. de a-şi alege partenerii. 334. vităţi şi materiale dintr-o • Respectaţi iniţiativele şi deciziile copilului. Alege şi desfăşoară o ac. jocuri. dar nu şi în prezenţa altor copii mai mari.). de planificare. materiale din natură. Asiguraţi un mediu în care copilul să nu se simtă criticat.• Oferiţi resurse variate. jucării sau să găsească informaţii despre obiectele interesante. 335. etc. acţiuni de autodeservire. Dacă mergem la picnic. pentru o construcţie). 332.• Discutaţi despre iniţiativele şi activităţile trecere a timpului. grupuri mici şi în perechi în cadrul activităţilor.• Acordaţi timp în fiecare zi pentru jocul liber văţa să realizeze anumite al copilului când acesta iniţiază jocuri. Iniţiază jocuri şi activităţi • Acordaţi oportunităţi de manifestare a iniţiativei: solicitaţi copiilor să propună ocucu alte persoane. adulţilor. Subdomeniul: Iniţiativă Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să aibă iniţiativă în interacţiuni şi activităţi. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. Cere unui copil să se • Oferiţi copiilor posibilitatea de a lucra în joace împreună. intereselor sale. • Oferiţi copiilor posibilitatea de a-şi alege activitatea. Găseşte şi utilizează • Încurajaţi copiii să improvizeze. materiale. ambalaje. copii şi adulţi. . 338.• Exersaţi cu copiii deprinderile elementare tăţi şi îl pune în practică. subiecte de discuţie.

Subdomeniul: Persistenţă Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să continue realizarea sarcinii. 3-5 piese. 340. ple fără să fie întrerupt. chiar dacă întâmpină dificultăţi De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 339. 342. Repetă de foarte multe • Respectaţi ritmul copilului.• Reduceţi factorii care îi pot distrage atenţia. 344. o construcţie. 341. să îmbine piesele de lego ). 343. Încearcă de mai multe • Vorbiţi cu copilul despre activitatea pe care ori o sarcină dificilă. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. Finalizează proiecte sim. oferiţi-i timpul ori activităţile preferate. Se concentrează pe perioade • Facilitaţi jocul şi activităţile copiluscurte de timp asupra persoanei lui împreună cu alte persoane care îi citeşte sau îi spune o poveste. înainte să se plictisească de aceeaşi activitate. Repetă mişcări simple (pentru • Jucaţi-vă zilnic cu copilul. a lua o jucărie). un desen). Îşi aminteşte unde găseşte • Oferiţi spaţiu şi timp suficient penobiectele preferate şi revine la tru a se juca sau realiza sarcini simunele ocupaţii care i-au plăcut.56 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. . mi”. pe o o desfăşoară. 1. necesar. adresându-i întrebări deschise de genul „Cum ai făcut asta? Povesteşteperioadă scurtă (de ex. • Observaţi copilul pentru a vedea ce activităţi îi suscită şi menţin interesul. ple (de exemplu puzzle din de exemplu închideţi televizorul.

ajutaţi-l să pună în aplicare mai rea unei sarcini chiar dacă nu a reuşit (să multe alternative de rezolvare. Revine asupra sarcinii • Oferiţi ajutor pentru a soluţiona problemele şi chiar dacă are dificultăţi. • Oferiţi copiilor oportunităţi de a-şi stabili şi urma obiective. creşterea plantelor. sează. • Derulaţi cu copiii proiecte pe termen lung. Se concentrează la o ac. Spune „nu ştiu” • Adaptaţi-vă aşteptările faţă de persistenţa în activitate în cazul copiilor cu CES (de atunci când nu poate exemplu. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. 350. Subdomeniul: Persistenţă Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să continue realizarea sarcinii. 1. te dificilă. • Oferiţi suficient timp pentru a finaliza jocuri sau sarcini complexe. facă un puzzle mai dificil. 348.• Daţi copiilor posibilitatea să îşi asume responsabilităţi pentru activităţi care se derulează pe venind asupra ei în intervale diferite de timp. dorită şi să-şi elaboreze un plan de realizare a acesteia. copii cu atenţia deficitară sau realiza o sarcină foarcopii hiperactivi). Planifică o activitate din • Propuneţi copiilor să îşi aleagă o activitate 3 . care presupun mai multe etape (de ex. Persistă în rezolva. Îndemnaţi copilul să reflecteze asupra sarcinii şi să revină. Uită-te aici!” • Faceţi comentarii pozitive referitoare la perseverenţă şi concentrarea atenţiei copilului 347.4 paşi şi o realizează. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 345. Finalizează o sarcină re. Se concentrează pe • Arătaţi disponibilitate copilului şi răspunsarcini care îl/o interedeţi când vă solicită. pentru a le îngriji şi pentru a observa cum cresc). chiar dacă întâmpină dificultăţi. .• Vorbiţi cu copilul despre ce i-a reuşit şi ce n-a mers. 352. mai mult de o zi. este întrerupt/ă sau are • Discutaţi individual sau în grup sarcina. examianumite nemulţumiri. Işi menţine atenţia • Ajutaţi copilul să îşi concentreze atenţia în sarcină între 10 şi spunându-i „Vreau să fii atent/ă la poves15 minute.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 57 C. 349. (Adresaţi întrebări de genul: Ce ai vrea să faci? De ce ai avea nevoie? Ce vei face mai întâi? Şi apoi? Crezi că ai tot ce îţi trebuie? Ai timp suficient?) 351. a-şi menţine încrederea în forţele proprii. să finalizeze un turn din cuburi). te. copii. 346. fără alege şi derula activităţi care îi interesează pe supervizare. fără să fiţi intruzivi. naţi alte posibilităţi de abordare şi propuneţi copilului să revină la ea.• Creaţi oportunităţi şi timp suficient pentru a tivitate 20 de minute.

nete. furia şi lingura în tobă). de exemplu folosiţi păpuşi de pluş pentru a le transforma în personajele unei mici scenete.58 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. Găseşte utilizări noi ale • Demonstraţi ce utilizări noi pot avea maobiectelor. • Oferiţi materiale. mapentru a construi sau penterialele. să îşi folosească imaginaţia. Aruncă. punându-i la dispo ziţie obiecte şi materiale cu o varietate de culori. sunete. dări. cu îndrumarea terialele şi obiectele. folosiţi întrebări deschise şi încurajaţi limbajul descriptiv sau cineva. texturi. îşi foloseşte imaginaţia în joc. Subdomeniul: Creativitatea Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste creativitate în activităţile zilnice. 1. pentru a vă povesti ce face. 354. Se preface că este ceva • În interacţiunile cu copilul. 355. a face dezordine. forme şi mirosuri. .• Dovediţi creativitate în jocul cu copilul.• Facilitaţi copilului experienţa de a se murprapune diverse obiecte). obiecte pentru a scoate su. Permiteţi copilului să adultului (transformă faramestece materiale şi jucării. loveşte diferite • Jucaţi-vă zilnic cu copilul. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 353. spaţiu şi timp pentru copil. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. jucăriile din mediul copilului. tru a ajunge unde vrea (su. pentru a se putea juca • Stimulaţi copilul să se prefacă a fi un personaj. 356. Foloseşte diverse obiecte • Schimbaţi în mod regulat obiectele.

despre ce utilizări pot avea cutiile de carton. Sugerează teme pen.. Găseşte forme şi mijloa. Inventează jocuri. propunându-le copiilor să utilizeze cântul. 364. etc. Subdomeniul: Creativitatea Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste creativitate în activităţile zilnice.• Valorificaţi jocuri în care regulile interzic comunicarea verbală. schimbând astfel înnile noi ale copiilor..) rarea jocului.• Demonstraţi ce înseamnă să fii ceptabile într-un joc de flexibil şi să poţi schimba anumigrup. construcţii. 361. tregul fir al poveştii. 363. pregătirea pentru vizita unui adult din comunitate) şi solicitaţi-le idei.• Demonstraţi copiilor cum pot fi combinate diferite rimente. să cânte versurile memorizate. • încurajaţi copiii să-şi imagineze poveşti sau cuvinte. joc • Propuneţi-le copiilor să facă transferul mesajului dintrun mediu în altul. durilor şi emoţiilor (prin muzică.?”. • Facilitaţi accesul la produse artistice şi întâlnirile cu artişti care să reprezinte propria cultură. formulând întrebări de tipul „Ce-ar fi fost dacă. te rutine. mişcarea. 1. 362. melodii cu cuvinte şi nu găsirea unui răspuns corect sau incorect.. ce noi de exprimare a gândesenul. create de copil. desen. dansul. Aduce elemente noi în • Folosiţi întrebări deschise în dialogurile cu copiii. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. 365. Schimbă conţinutul unor • Propuneţi copiilor să înlocuiască unele personaje din poveşti cunoscute şi intropoveşti.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 59 C. să ilustreze o poveste simbolic). rajaţi copiii să utilizeze ceea ce ştiu în situaţii noi: să formeze obiecte variate din formele geometrice cunoscute. Folosiţi întrebări deschise pentru a stimula creativitatea. mişcare. de exemplu. „în excurpractică ideile legate de desfăşusie”. „la doctor”. Oferiţi sprijin suplimentar pentru structurarea activităţilor în cazul copiilor cu CES. dans. expe.” 360. materiale sau acţiuni. Utilizează sau combină • Discutaţi împreună cu copiii despre valorificarea deşeurilor. ce s-ar produce „Ce-ar fi dacă. soluţii.. 358. . Se implică şi rămâne • Daţi copiilor suficient timp penangajat în jocuri comtru a iniţia jocuri şi a-şi pune în plexe („casa”. filme cu desene animate şi să presupună. Inventează cântece. încuactivităţile cunoscute. alt final pentru poveşti cunoscute. 359. Creează reguli ac. Îşi exprimă ideile • Formulaţi sarcini care presupun aplicarea de strategii alternative prin desene. materiale şi strategii în modin ce pot fi improvizate diverse obiecte necesare actidalităţi noi pentru a explovităţilor în grădiniţă ra sau rezolva probleme. să încerce lucruri noi (sărbătorirea unui eveniment. Propuneţi copiilor sarcini noi.• Creaţi un mediu în care copilul tru jocuri simbolice şi să fie stimulat să experimenteze pentru jocurile de rol. 366. etc. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 357. să deseneze ce simte când ascultă o piesă muzicală. să pună în scenă poveştile cunoscute. sau poezie. şi să îşi folosească imaginaţia. încurajaţi ideile şi acţiuduce personaje create de el/ea.

Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere (comunicare receptivă) Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte în scopul înţelegerii semnificaţiei limbajului. D. Aspect specific: Conştientizarea mesajului scris/vorbit Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să aprecieze şi să folosească limbajul scris şi tipăritura în fiecare zi.1.2. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. Aspect specific: Însuşirea deprinderilor de scris.1.1. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII D.2.2.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi extindă progresiv vocabularul. asocierea sunet – literă Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice diferite sunete ale limbii. folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze diferite modalităţi de comunicare grafică . Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească mesajele scrise/vorbite pentru scopuri variate. Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a comunica eficient. D. D.3. cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste interes pentru carte.2. D.4. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea.2.1.60 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D.1. Standard 6: Copilul ar trebui să fie interesat de citit. Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a se exprima corect gramatical. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să pună în corespondenţă simboluri abstracte cu sunete. D.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică.

emoţii ale altora. Achiziţionarea treptată a tuturor acestor componente conduce la utilizarea constructivă şi cu sens a limbajului în contexte sociale. Calitatea comunicării creşte progresiv în funcţie de expunerea copilului la limbaj. comunicarea şi deprinderile de citit-scris sunt puternic intercorelate. Primul pas în comunicare este realizat în simpla interacţiune cu mama imediat după naştere. Comunicarea lor se bazează pe achiziţionarea unui set important de capacităţi precum: conştientizarea limbajului drept convenţie socială. Dezvoltarea limbajului se realizează în contexte sociale şi culturale specifice care au un rol determinant asupra copilului. contextele sociale devin din ce în ce mai complexe şi mai diverse. al materialelor scrise. ascultarea. Primul context social în care copilul întră în contact cu limbajul este familia. de gîndire. comunicarea şi alfabetizarea reprezintă condiţii primordiale pentru dezvoltarea globală a individului şi convieţuirea în societate. Ele includ receptarea mesajului scris. Limbajul. Premisele citit-scrisului vizează abilităţile şi comportamentele precursoare formelor convenţionale de scris şi citit.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 61 Limbajul. Limbajul. a logicii şi a raţionamentului. înţelege şi interpreta ceea ce cei din jur îi comunică. Capacitatea de a comunica eficient prin limbaj oral sau scris este esenţială pentru realizarea tuturor activităţilor cotidiene. Copilul prin interacţiune se familiarizează cu multiplele forme şi intenţii ale comunicării. conversaţia verbală. să le împărtăşească cu ceilalţi şi să răspundă ideilor şi acţiunilor celorlalţi. a culturii sonore a vorbirii. Pe măsură ce copilul creşte. a structurii şi for- melor gramaticale corecte. joacă un rol fundamental în dezvoltarea deprinderilor de cunoaştere. utilizarea lor pentru a reda un înţeles şi cum pot utiliza materialele scrise. dar şi pentru a recepta. materiale scrise şi interacţiune. de aceea dezvoltarea lor trebuie urmărită în egală măsură. gînduri. Prin achiziţionarea limbajului copilul achiziţionează în fapt un sistem simbolic complex pe care îl va dezvolta şi rafina pe parcursul întregii vieţi. înţelegerea. . Achiziţionarea limbajului şi a deprinderilor de scris-citit reprezintă un proces complex pe parcursul căruia copiii desluşesc semnificaţia cuvintelor. de comunicare prin mesaj scris. copiii reuşesc să exprime idei. Prin achiziţionarea limbajului. a vocabularului. conştientizarea mesajului cuprins în materiale tipărite. abilităţi de scriere. Limbajul nu este utilizat de copiii doar pentru a transmite idei. Copiii comunică înainte de a putea utiliza limbajul simbolic. Dezvoltarea limbajului vizează dezvoltarea vorbirii şi a formelor vorbirii. prin utilizarea simbolurilor ce reprezintă concepte.

Vorbiţi cu copilul despre evenimentele. 380. ne. 374. Răspunde la comenzi care • Ajutaţi copilul să vorbească la telefon cu o includ verbe („sari. prinde.• Organizaţi jocuri sau cântaţi/folosiţi casece/poezii însoţite iniţial de te muzicale pentru copii cu cântece în care gesturi. Participă la jocuri/cânte. bitori. apoi verbal „Da” sau „Nu” la întrebări simple (închise) de tipul „Vrei apă?”.1. bindu-se despre ele. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. oferind acestuia posibilitatea de ri. Adresează întrebări simple: • Răspundeţi întotdeauna întrebărilor copi„Ce este?”. emoţiile pozitive în relatarea lor. anumit lucru (folosiţi consecinţele naturale ale acţiunilor). cu scopul de a provoca şi stimula discuţiile cu acesta. 373. per. Se întoarce pentru a • Organizaţi pentru copil un mediu bogat în localiza vorbitorul. adjective („Aşeapilul („Fă ca mine!”). 382. activităţile zilnice.• Jucaţi jocuri de tip: „Ascunde obiectul”. Râde în hohote când i se vorbeşte cu afecţiune. deschide. aude sau miroase). Repetă un mesaj verbal • Cereţi copilului să transmită un mesaj verbal simplu atunci când îl aude. obiectelor din aprocute. mişcarea şi gesturile însoţesc versurile. stimulări auditive (muzică. soane şi obiecte cunospersoanelor din familie. jucării muzicale. ză jucăriile de construit în rafturile lor şi vino la masă”). puneţi în scenă împreună versurile cântecelor („Dacă vesel se trăieşte”. gesturi (ex. 368. 372. 371. 378. jucaţi-vă. cunoscute. gustă. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere (comunicare receptivă) Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte în scopul înţelegerii semnificaţiei limbajului vorbit De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) Indicatori Practici de sprijin 367.1. accentuaţi aspectele reuşi369. 383. persoanelor cunoscute • Cântaţi cântece şi vorbiţi permanent cu şi se întoarce spre vorcopilul. ele sunt denumite. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. verjucaţi jocuri de ascultare şi înţelegere cu cobe. Puneţi la dispoziţia copilului cărţi cu imagini. repetînd sarcina sau unor structuri mai complexe realizînd acţiunea împreună la început sau care includ substantive.• Jucaţi jocuri de etichetare a părţilor corpului. 377. scurt în timpul jocului sau al activităţilor zilnice. piere: „Unde sunt ochii tăi?”. 375. . Preferă sunetele vote. adu-mi. „Unde este bunica?”) „Arată-mi camera/pătuţul ta/tău”). introduceţi cuvintele noi prin povestirea/descrierea a ceea ce experimentează copilul prin toate simţurile (ceea ce vede.. 381. reviste. simple. Încetează o activitate • Explicaţi copilului pe înţelesul acestuia în 75% din cazuri atunmotivul pentru care nu are voie să facă un ci când i se spune „Nu”. Răspunde afirmativ • Purtaţi dialoguri cu copilul de la vârste cât sau negativ la întrebămai mici. Încearcă să localizeze obi. cii umane faţă de alte sunete sau înregistrări. încuzi simple însoţite de rajaţi copilul să vă imite.• Acţionaţi ca un model pentru copil. 370. persoană cunoscută. Identifică anumite persoa. spune „Papa”) sau aplaudă împreună cu un adult). Îndeplineşte 2 comenzi • Implicaţi copilul în rezolvarea unor situacorelate redate prin folosirea ţii simple secvenţiale. la cerere. Ascultă poveşti şi povestiri • Citiţi zilnic copilului explicînd cuvintele nescurte. Îndeplineşte comen. lului.. obiecte şi acţiuni după denumire. a răspunde non-verbal.”). Recunoaşte vocile • Jucaţi cu copilul jocuri de tip „Cucu-bau”. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. „Bate vântul frunzele”). 379. interacţiuni permanente cu persoane din familie). pipăie.• Folosiţi un vocabular cât mai divers atunci ecte atunci când aude vorcând vorbiţi cu copilul. adverbe. De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin 376. Indică. aleargă.62 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D.1. Se întoarce şi priveşte • Faceţi posibil pentru copil să arate obiecobiecte familiare când tul atunci când acesta este denumit.

Participă la discuţiile unui • Încurajaţi/Creaţi oportunităţi pentru grup ascultând interlocutocopli să participe în grupuri la discuţii rii pentru un timp scurt. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. te diferite şi explicaţi copilului sensul acestora. Urmează instrucţiuni cu • Puneţi la dispoziţia copilului jocuri de tip „Fă 2.• Apreciaţi eforturile copilului de a răslosind limbajul verbal. 386. susţineţi extinderea vorbirii copunsului. Extindeţi încercările copilului de a folosi cuvinte şi structuri noi. Întreabă ce înseamnă cu. 389. Răspunde la întrebări fo. din palme”. 393. pilului prin adresare de întrebări deschise. porturi magnetice (casetă în cadrul unor activităţi sau în momentele de audio. în maşină. Ascultă cu plăcere poveş. la 1 oră pe zi. 396. centrului de joc simbolic/de rol poveşti clasice sau inventate de copii. 3 etape necorelate şi fără ca mine”. ascultând şi tăţi de grup..1. legătură cu contextele cunoscute. Demonstrează un grad • Valorizaţi participarea copiilor în disînalt de înţelegere şi particuţiile care îl privesc.). 20 minute. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere (comunicare receptivă) Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte în scopul înţelegerii semnificaţiei limbajului vorbit De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 384. Participă activ la discuţiile • Oferiţi copilului şansa de a participa în actividintr-un grup. Participă la activităţi în • Oferiţi copilului cărţi cu poveşti. 395. atât la culcare. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D.1. 388. citiţi copilucare se citesc poveşti. pe diverse teme de interes. anticipînd continuarea. radio. reformulând sau modelând exprimarea acestuia. 391.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 63 D.• Furnizaţi copilului oportunităţi de a asculta ti înregistrate pe diferite sudiferite înregistrări. singur evenimentelor. Utilizează dialoguri în jo. . Povesteşte un eveniment • Creaţi zilnic pentru copil oportunităţi de a îmsau o poveste cunoscută părtăşi colegilor evenimente din viaţa persorespectând succesiunea nală. oferind mai multe informaţii. sau de a povesti în faţa unui grup.• Selectaţi accesul copilului la programe vintele reale şi cele invende televiziune pentru copii şi limitaţi-l tate. CD) sau înregistrări tranziţie dintre activităţi. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. 392. Demonstrează înţelege. Dobândeşte informaţii • Folosiţi cuvinte complexe în contexprin ascultare. legende citite de adulţii din familie sau de personalul didactic. Face diferenţa între cu. urmăriţi împreună cu copilul şi explicaţi semnificaţia vocabularului utilizat. polui încurajînd participarea lor (urmărind imavestiri pentru mai mult de gini.• Răspundeţi întrebărilor copilului cu atenţie. „Degetele”).. poveşti.• Încurajaţi copilului să povestească rea vocabularului uzual/de despre activităţile şi experienţele lui bază prin adecvarea răszilnice. punde la întrebări. cipare în conversaţii. 397. Demonstrează progres • Jucaţi cu copilul jocuri care implică urîn înţelegerea şi aplicarea mărirea unor instrucţiuni în secvenţe unor instrucţiuni simple sau cântaţi cântece de acelaşi fel („Bat din mai multe etape. de a avea dreptul la opinie şi de intervenind în conversaţie. 387. sau împreună cu un partener scene. 390. a se implica în luarea deciziilor. vintele necunoscute.1. 394.• Încurajaţi copilul „să pună în scenă” în cadrul curile simbolice. 385.

de parfum). odorifice (miros zice/de explorare/senzoriale dând copilului de floare. comuni„mmm”). 407. 403. ma. u”). 401. din 2. Verbalizează experienţele • Jucaţi jocuri de tipul „Săculeţul fermecat” pentru dezvoltarea capacităţii de exprimare senzoriale gustative (acru. be – bebe). 411. vorbiţi rar. sărat).3 cuvinte. leaşi lucruri.• Puneţi la dispoziţia copilului cărţi cu imagini care reprezintă diferite categorii (ex. Emite sunete sau fo. utilitatea obiectului respectiv. dula experienţelor senzoriale. loseşte gesturi pentru a transmite un mesaj (gângureşte sau ţipă). labe.64 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D.• Utilizaţi în vorbirea cu copilul propoziţii scurte. Repetă sunetele emise • Modelaţi vorbirea copilului repede alte persoane. expuneţi copilul unui vocabular cât mai divers. ma) – lalalizează. arătaţi modul de funcţionare. amar.1. clar. apa”) – 10-12 dispoziţie cărţi sau imagini adecvate. • Jucaţi jocuri de despărţire a cuvintelor în sitrisilabice. tând în forma corectă cuvintele pronunţate greşit de către acesta. o . Reluaţi propoziţia în forma corectă şi încurajaţi copilul să repete cuvântul nou. 399. 400.• Rămâneţi în contact vizual şi chiar tactil cu copilul (ţineţi-l de mână. auditive. Foloseşte cuvinte care des. şansa să verbalizeze experienţele trăite. Foloseşte cuvinte cu rol • Demonstraţi înţelegerea enunţurilor folosite de copil. evenide înţelegere: de ex. Repetă aceeaşi silabă de • Extindeţi încercările copilului de a utiliza cuvinte (mama).1.. pentru a facilita pronunţia cuvintelor alcătuite din mai multe silabe. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi extindă progresiv vocabularul. 409. Foloseşte un număr de • Jucaţi cu copilul jocuri cu cuvinte. Apreciaţi încerde propoziţii şi le combină cu gesturi („Pisica pa-pa”. braţe). „Fata buf”). tata. 408.. având la („mama. Foloseşte cuvinte bisilabice.2. mentelor noi („Ce este?”. e. în stimuli auditivi (muzică. jucării etc. Întreabă pentru a cunoaşte • Oferiţi copilului explicaţii adecvate nivelului denumirea obiectelor. trei ori (ma. care interumană). i. obiecte de uz casnic.• Utilizaţi modalităţi diferite de a exprima acerienţele zilnice. consoane şi le diferenţiază. Iniţiaţi jocuri fice. Arătaţi diferite obiecte.). mâncare. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. 410. 406. apoi clare („a. „Cum • se numeşte?”) 402. două. carea de a comunica în propoziţii. Vocalizează folosind vo. cuvinte şi onomatopee. tactile (dur. jucării). Domeniul: Dezvoltarea limbajului. Articulează vocale cu • Daţi sens încercărilor de comunicare ale copilului (be. Lăudaţi folosirea cuvintelor noi de către copil în situaţii şi contexte diferite. Gângureşte folosind mai • Asiguraţi copilului un mediu bogat multe sunete („bbb”. liare (animale. transformându-le în propoziţii dezvoltate. . rearanjaţi topica atunci când este cazul. cuvinte uşor de decodificat încurajaţi copilul sa le repete. 405. simple. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. Foloseşte cuvinte noi în expe. le denumiţi. 404. neted. „ppp”. căremnează unele categorii famiţi cu imagini de tipul animalul şi puiul său. în cale neclare. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 398.) sau vizuale (denumind întâi culorile vii). Comunică folosind propoziţii • Extindeţi propoziţiile construite de copil.

încurajaţi copilul să-şi aleavinte care exprimă sengă şi să interpreteze rolul preferat. gânriat/mirat/furios.Andersen.meseriiunelte). Cere explicaţii la cuvin. antonime. Utilizează în vorbire • Motivaţi copilul să nareze din memorie.Perrault. discutaţi despre timente şi emoţii procum s-a simţit interpretând rolul respectiv. povestiri.. 416.• Utilizaţi dicţionarul în oferirea explicaţiilor explicând copilului modalitatea de tele pe care nu 5e înţelege căutare.1. fantezii.Ch. (ă)”). duri. ajutaţi-l să le introducă în contexte legerea unui vocabular şi propoziţii noi. Demonstrează înţe. Înţelege şi utilizează • Jucaţi jocuri cu antonime: „Spune cuvântul cu înţeles diferit” sau „Sus/Jos”.• Citiţi copilului poveşti şi basme scrise de autori clasici din literatura română (Ion vinte care exprimă grade Creangă) sau universală (H. 419.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 65 D. folosind cuvinte adecvate. Dezleagă ghicitori. specializat în anumite domenii (ex. implicaţi copilul în „citirea” imaginilor. tonime (cuvinte cu sens Jucaţi jocuri cu sinonime de tipul: „Cum opus) în vorbirea curentă . 415. Dacă folosiţi un dicţionar pentru şi le utilizează. în vorbire sinonime. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. 422. explicaţi cuvintele necunoscute cu ajutorul sinonimelor. Utilizează corect cu. rior. 417. Fraţii Grimm). „Pentru ce?” .• Lăudaţi copilul atunci când foloseşte în vorbire cuvinte noi. Îşi doreşte să folo. Adresează frecvent în. „Când?” sindu-se de diferite surse: imagini. („a patinat frumos. creaţii verbale.2.. Îşi exprimă starea de • Acţionaţi empatic şi ajutaţi copilul să exteriorizeze trăirile. scurte istorii. „Unde?”. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 412. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi extindă progresiv vocabularul.• Încurajaţi copilul să creeze poveşti. 420. cuvinte din orizontul cunoscut cu ajutor (câinele este un animal cu 4 picioare). Domeniul: Dezvoltarea limbajului. pe care le puteţi scrie pe măsură sească în vorbire cuvince acesta le creează pentru a le putea citi ultete noi. creeze pe bază de imagini propria istorie.1. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. Citiţi împreună benzi desenate din revistele pentru propoziţii dezvoltate şi copii şi încurajaţi copilul să povestească sau să fraze. creează rime. 413. lucruri care îi fac sau nu plăcere. a jucat bine. astfel copilul începe să fericit/ trist/ supărat/speconştientizeze propriile sentimente. Înţelege şi utilizează cu. a schiat repede. dicţionare sau enciclopedii pentru copii. .”). de rudenie. copii. prii şi ale altora. Poate defini anumite • Jucaţi jocuri de tipul „Defineşte cuvântul”.• Implicaţi copilul în jocuri de rol sau dramatizarea poveştilor cunoscute. Denumeşte obiecte • Încurajaţi copilul să povestească/repovestească poveşti şi povestiri îndrăgite având sau nu ca care nu se află în câmsuport câteva imagini. 425. Ch. Înţelege şi utilizează an. • Dezlegaţi ghicitori citite în cărţi sau reviste sau rebusuri. 423. spunem altfel?” sau „Găseşte cuvântul geamăn” 418. Foloseşte cuvinte pentru • Implicaţi copilul în evaluarea/autoevaluarea comportamentelor şi situaţiilor a evalua acţiuni sau situaţii trăite.• Citiţi poezii copilului. pul vizual. Ajutaţi-l să dobândească răspunsuri folotrebările „De ce?”. ca expresie a curiozităţii crescute care conduce la extinderea vocabularului. emoţiile şi să le exprispirit şi sentimentele utime prin intermediul cuvintelor. 421. 424. încurajaţi copilul să creeze ghicitori şi rime. Folosiţi lizând o gamă variată de jocuri tematice pentru a dezvolta intelicuvinte şi expresii („Sunt genţa personală. 414.• Apreciaţi întrebările adresate de copil.

rea sa de a exprima în propoziţie. 435. pa”). alocaţi timp („Tata a plecat”). verbe şi pronume de amiază şi ne pregătim să mergem la joacă: posesive. 429. suficient pentru ca acesta să vă răspundă. 434. faptul că vrea să fie luat în braţe).1. Îmbină cuvintele cu. fără să încurajaţi răspunsuri mopersoana I singular („Eu”). mai întâi mergem la baie. Foloseşte pronumele posesiv „al • Angajaţi copilul în conversaţii şi adresaţi întremeu” şi apoi pronumele personal bări deschise. Încurajaţi exprimarea copiilor în propoziţii complete. noscute cu onomatopee pentru a transmite un mesaj („Uite mac”). cu copilul. utivaloare de propoziţie lizaţi propoziţii simple. 4 cuvinte. din punct de vedere gramatical sau al topicii). fără diminutive. substantive şi adjective. 432. Începe să folosească pluralul sub. tu stantivelor corect.. subrutinelor zilnice: „Ne-am trezit după somnul stantive şi verbe.2. spui multe”. de copil. Reluaţi propoziţia în forma completă:”Mama a plecat”. 431. schimbăm hainele. nosilabice.” 430.66 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. Formulează întrebări (incorect • Reformulaţi întrebările în forma corectă. 428.1. Foloseşte propoziţii • Lăudaţi copilul pentru încercalaconice („Mama. Foloseşte negaţia în vorbirea • Acceptaţi acest moment al opoziţiei traversat spontană („Nu”). Domeniul: Dezvoltarea limbajului. Foloseşte cuvinte cu • Când vă adresaţi copilului. apoi ne substantive şi adverbe). Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. ne spălăm. 433. „Sus” – comunică din punct de vedere gramatical. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D.• Utilizaţi în vorbirea cu copilul un limbaj simplu. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 426. Extinde structurile gramaticale • Folosiţi în mod constant în vorbire descrierea folosite (asociază substantive. corecte (ex..• Jucaţi cu copilul jocuri de tip: „Eu spun una. Formulează propoziţii simple sau • Utilizaţi propoziţii dezvoltate în comunicarea dezvoltate cu 3. 427. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a se exprima corect gramatical. Foloseşte verbe la timpul trecut • Când adresaţi copilului întrebări. .

deauna corect .2. cierea prenumelui şi a unor calităţi/interese personale. zării corecte a prepoziţiilor. locuri folosind verbe la timpul trecut. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 436. „o să . să vă facă părtaş la experienţele sale de mai multe secvenţe. nu îl grăbiţi şi apreciaţi procesul de realizare ca şi procesul prin care a trecut copilul. persoană. cercaţi să îl determinaţi să îşi corecmâine. învăţare. 443. . Foloseşte corect ad. Foloseşte. 437. dar nu întot. „aş vrea”).• Utilizaţi jocuri cu imagini pentru consolidarea utiliţiile în limbajul curent. timp.• Organizaţi jocuri de prezentare despre sine cu asole personal (eu. simţi puternici. teze singur exprimarea. creaţi scurte poveşti pe baza lor sau daţi ţii dezvoltate şi fraze pentru a descrie evenimente curencopilului posibilitatea de a crea propriile desene pentru a ilustra poveşti create. Exprimă în vorbirea curen. • Jucaţi cu copilul jocuri cu potriviri de cuvinte de tip „Descurcă cuvintele” sau „Răspunde repede şi bine”. servirea mesei) pentru secvenţe logice.• Ascultaţi copilul atunci când doreşte să vă transtivităţii. a oferi copilului şansa de a împărtăşi experienţele. ieri”). de a avea controlul asupra sentimentelor şi visurilor lor.. de tipul „Ce ştii despre mine/noi?” 438.”).• Implicaţi copilul în relatări despre evenimente. Descrie un produs al ac. 444.• Fiţi model în vorbirea copilului. Acceptaţi ritmul copilului.1. pul: „Unde este/era?”. comentaţi imaginile. de tipul „Spune unde se află iepuraşul?”. Foloseşte corect prepozi. Foloseşte verbe la • Iniţiaţi jocuri de rol de tip „De-a eromodul optativ („aş puii/De-a magicienii” cu scopul de a se tea”. nucuvinte de tip „Descurcă cuvintele” măr. mâine. bucuriile. tu. Foloseşte corect pronume. oameni.• Apreciaţi folosirea corectă a formelor neregulate birea curentă. să”. voi).DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 67 D. Foloseşte pluralul în vor. Vorbeşte folosind propozi. un proiect în 3 sau mită ceva. corect şi sistede plural. Demonstrează fo. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. poimâine. Pe parcursul poveştii.• Citiţi copilului poveşti.• Folosiţi timpul petrecut în familie îmlosirea propoziţiilor în preună (de ex. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. 439. 446. Domeniul: Dezvoltarea limbajului.adverbe de timp (azi. 440. ieri). ei.1. 441. daţi tă acţiuni viitoare („trebuie copilului posibilitatea de a anticipa evenimentele sau de a modifica firul evenimentelor sau finalul. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a se exprima corect gramatical. 445.• Puneţi la dispoziţia copilului imagini. 442. Înverbul de timp („azi. fapte care să includă exersarea folosirii adverbelor. sau „Răspunde repede şi bine”.. îngrijorările de peste zi. matic. Jucaţi jocuri de tite. Utilizează în vorbire • Jucaţi cu copilul jocuri cu potriviri de acordul de gen.

. Rosteşte cuvinte monosila.). nătate. Domeniul: Dezvoltarea limbajului.• Inseraţi jocuri cu onomatopee atunci când răstru a imita glasul animalelor. Verbalizează solicitări şi • Vorbiţi cu copilul pe parcursul răspunsuri („Vreau…”). Gângureşte.68 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. prin gesturi sau expresii faciale. comunitate.1. adulţi în cu un copil îi foloseşte nudiferite contexte (familie. păpuşi ma nevoi şi sentimente (împe degete. • Vorbiţi expresiv: expresiile feţei. 453. chiar dacă pena se prezenta în diverse contextru o perioadă limitată. Foloseşte gesturi şi limba. intonaţia copiţie tipul de mesaj transmis lului în vorbire. vecimele). un imperativ. turi care exprimă acţiuni. lalalizează.1. saluturi • Iniţiaţi de timpuriu copilul în folosirea normelor simple). medic). preţuiţi nivelul de comunicare al fiecăruia. serviţi masa. invitaţi copilul să repete sau să iniţieze bice şi bisilabice cu sens pentru a atrage atenţia celor din acest joc. mi.• Demonstraţi înţelegerea folosirii onomatopetopee. vocalizează ca • Chiar din naştere. bui cu câte un cuvânt atunci când îi citiţi sau îi spuneţi o poveste urmărind diferite imagini.• Daţi copilului posibilitatea de a rilor diferiţi (când vorbeşte comunica cu alţi copii. Asociază cuvinte cu onoma. când răspundeţi la gângurirăspuns la vorbirea altei pertul copilului şi menţineţi cu el contactul vizual. cunoştinţe. te (vecini. (o întrebare.• Arătaţi copilului că înţelegeţi ceea ce spune trebări simple. transformaţi răspunsul său într-unul de tip verbal. utilizilei – avându-l alături când vă zând formule de politeţe („te ocupaţi de gospodărie. la plimbare. etc. a foiţi/citiţi cărţi despre animale sau fenomene unor fenomene sau a le denucunoscute de copil. o bucurie etc.2. 449. Comunică o nevoie prin cu. Răspunde prin gesturi la în. „mulţumesc”). îl ajutaţi să înţeleagă un lucru esenţial despre comunicare ca schimb de mesaje. Recunoaşte după intona. 452. Repetaţi cuvântul corect. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a comunica eficient. 454. Imită cuvinte (ex. 456.• Arătaţi şi numiţi diferite obiecte familiare în faţa copilului. expresii faciale sau geslui. onomatopeele să fie înlocuite cu substantivele/verbele corespunzătoare. instituţii). .• Modelaţi tonul. personal din grădiniţă. Salutaţi şi invitaţi copilul să salute. acţionând ca un model de comunicare. intonaţia sunt importante pentru a stimula interesul şi reacţiile copilului. 448.• Când citiţi poveşti copilului fojul corpului pentru a exprilosiţi diferite marionete. când rog”. bajul non verbal. 459. de comportament civilizat. pentru a-l învăţa să brăţişează spontan membrii descifreze şi să folosească limfamiliei). Imită intonaţia vocii altora. Foloseşte onomatopee pen. 455.• Conştientizaţi intenţia de comunicare a copiluvinte. 457. să mulţumească folosidu-vă de fiecare context adecvat. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. o nedumerire. 450. elor de către copil. 451. Se adaptează interlocuto. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 447. Îşi menţine atenţia asupra • Oferiţi copilului posibilitatea de vorbitorului. 458. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. daţi copilului posibilitatea de a contrijur. soane. pentru ca în timp.

Utilizează propoziţii dez. română progresează în utilizarea acesteia în comunicare.Copiii a căror limbă • Alocaţi timp pentru copiii bilingvi să se implice în conversaţii semnificative atât în limmaternă nu este limba ba română cât şi în limba maternă. Îşi exprimă o idee prin • Încurajaţi copilul sa comunice o idee folomai multe modalităţi. o activitate. 466. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. Foloseşte formule de • Citiţi cărţi despre diverse culturi şi saluturile lor: practicaţi saluturi diferite la începutul politeţe în vorbirea cuzilei. te pentru a explica un fapt. rentă. ajutaţi copilul nevoi. Acceptaţi.1. sind limbajul verbal. 471. 464. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a comunica eficient. cu prieteni. oferiţi-i oportunitatea de a interacţiona folosind cuvinte. în facutor (cu copiii mici fomilie. înnaţia. un fenomen. frică. Foloseşte corect into.• Asiguraţi accesul copilului la vizionarea unor spectacole de teatru pentru copii.îngospodărie drept recuzită pentru spectacodeosebi în jocurile simlele jucate în casă. 462. 470. Solicitaţi opiciale în comunicare (să nu-l nia copilului şi arătaţi că vă este interesanîntrerupă şi să nu intervină tă. Începe să demonstreze în. diferite semne. Transmite corect un mesaj • Implicaţi copilul in jocuri de tip „Telefonul fără fir”.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 69 D. 467.• Oferiţi copilului şansa de a-şi exersa vorbisul în funcţie de interlorea în public.1. care manifestă interes şi ţelegerea unor convenţii sorespect pentru interlocutor. mimico-gestual. Îşi adaptează discur. 469. 472. peste cineva care vorbeşte). o aniversare) 463. mai întâi în grupuri mici. idei. acţiuni sau sentisă folosească cuvinte pentru exprimarea mente. bolice iniţiate de copii. milia ta? Care este mâncarea/sărbătoarea preferată a familie tale?”). loseşte cuvinte simple. 461. Îşi exprimă propriile opinii • Solicitaţi şi respectaţi opinia copilului.• Fiţi un model pentru copil în calitate de ascultător atent . Nu voltate pentru a comunica negaţi aceste sentimente. alt ritm al vorbirii). acestor trăiri. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. gesturi sau cu alţi copii.• Încurajaţi copilul să-şi exprime verbal sentimentele de teamă. terlocutorii. povestească experienţe trăite în absenţa membrilor familiei (o vizită.2. De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 460. rafinaţi explicaţiile copilului. 465. Iniţiază o conversaţie • Iniţiaţi jocuri în care copilul să aibă posibilitatea intervievării diferitelor persoane: un şi participă adecvat în membru din familie. Vorbeşte suficient de clar • Oferiţi copilului posibilitatea de a iniţia conversaţii cu persoane din afara familiei pentru a fi înţeles de toţi in(la cumpărături). un prieten. de informare şi clarificare şi răspunde la întrebări. tristeţe. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. Adresează întrebări • Adresaţi copilului întrebări deschise şi răspundeţi întrebărilor adresate de acesta.. 473. Relatează întâmplări din • Stimulaţi copilul să îşi amintească şi să experienţa zilnică. utilizând o intonaţie adecvată. 468. . simboluri. Răspunde cu explicaţii la • Ajutaţi copilul să-şi construiască argumenîntrebarea „De ce?”. când interpreteacurajaţi copilul sa folosească obiecte din ză diferite personaje. un vecin conversaţie cu copii sau („Unde locuieşti? Câte persoane sunt in faadulţi.

70

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.1. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste interes pentru carte.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

474. Explorează cărţile • Alegeţi şi oferiţi copilului cărţi cartonate, din cu toate simţurile (văz, material plastic sau care combină diferite textutactil, gust, olfactiv). ri (material lucios, suprafeţe netede, lână, pâslă etc.). 475. Se bucură când atin- • Asiguraţi în camera copilului sau într-un loc din ge şi cară /transportă/ casă o minibibliotecă pentru acesta; este sufimanipulează cărţi. cientă aranjarea câtorva cărţi pe rafturi deschise promovând utilizarea lor independentă de către copil. 476. Aduce adultului cărţi • Părinţii/Adulţii care îl îngrijesc ţin copilul conforpentru a-i fi citite. tabil, faţă în faţă sau pe genunchi, urmărind gânguritul copilului în timpul interacţiunii cu cartea pentru „Mai vreau” sau „Stop”. 477. Indică preferinţe • Alegeţi cărţi cu rime simple, text predictibil, câtepentru anumite cărţi. va cuvinte pe pagină.

478. Este atras de cărţi, reviste, • Puneţi la dispoziţia copilului diimagini şi le priveşte/răsfoieşte ferite materiale tipărite (cărţi de fără să fie asistat. poveşti cu/fără imagini, manuale, reviste, albume de fotografii), răsfoiţi şi discutaţi împreună. 479. Vorbeşte despre cărţi. • Iniţiaţi şi încurajaţi comentariile copilului şi asocierile dintre cărţile citite şi experienţa sa de viaţă.

480. Alege cărţi pentru a-i fi cum- • Citiţi copilului în fiecare zi 30 de minute. părate dacă i se spune sa-şi aleagă un obiect preferat.

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII

71

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.1. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste interes pentru carte.
De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

481. Ştie să răspundă care este şi • Când citiţi copilului, prezensă prezinte cartea preferată. taţi titlul cărţii, autorul, discutaţi despre prima şi ultima copertă.

482. Cere să împrumute cărţi sa • Încurajaţi copilul să împruaduce cărţi de acasă la grădimute, să restituie şi să foloniţă. sească cărţile în comun.

483. Arată interes crescut şi im- • Discutaţi cu copilul despre conţinutul textelor citite, plicare în ascultarea şi discutarea unei varietăţi de genuri: despre personajele principale şi calităţile lor. ficţiune/non-ficţiune, poezie pentru copii, poezie populară, basme, reviste cu benzi desenate.

484. Înţelege ce este titlul, auto- • Discutaţi cu copilul despre autorul, cărţilor citite, rul unei cărţi. ca şi despre autorul, 485. Este interesat de cărţi des- • Citiţi copilului alături de poveşti, povestiri, basme pre cum se face, cum este sau poezii şi cărţi de ştiinţă (despre cum funcţio(enciclopedii pentru copii). nează obiectele, despre anotimpuri, despre viaţa plantelor şi a animalelor...). 486. Discută cu colegii despre • Oferiţi copilului posibilitatea de a comunica cu ce a aflat din cărţi. parteneri de aceeaşi vârstă pe teme de interes comun. 487. Caută să găsească diferi- • Daţi copilului posibilitatea de a explora cărţi întro librărie, bibliotecă, magazin pentru copii, pentru te cărţi în funcţie de interes (despre dinozauri, despre vaa-şi identifica interesele. poare). 488. Are un autor sau chiar o se- • Creaţi împreună cărţi pe diverse teme interesante rie de cărţi de acelaşi autor. pentru copil. Ajutaţi copilul să dea cărţii un titlu, să scrie autorul şi să o ilustreze (Cartea despre mine, Cartea despre familia mea, Cartea vacanţei, Enciclopedia noastră despre case/animale, Cartea despre excursiile grupei...). 489. Demonstrează că ştie cum • Valorizaţi, lăudaţi copilul atunci când foloseşte cosă utilizeze şi să păstreze cărrect şi întreţine cărţile. ţile.

72

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.1. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 6: Copilul ar trebui să fie interesat de citit.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

490. Exprimă stări de spirit • Alegeţi cărţi cu fotografii şi imagini de când i se citeşte (gângucopii şi adulţi, cu fotografii ale obiectelor reşte, zâmbeşte...). similare mediului imediat al copilului.

494. „Citeşte” pe cartea prefera- • Când citiţi copilului schimbaţi rolurile, tă pentru adult sau indepenastfel încât copilul poate deveni povestident. tor şi adultul poate asculta povestea.

491. Indică imagini de pe car- • Denumiţi imaginile cărţilor, revistelor pe te dacă acestea sunt denucare le răsfoiţi împreună cu copilul şi înmite. curajaţi copilul să facă acelaşi lucru.

495. Doreşte ca povestea pre- • Acceptaţi rugămintea copilului de a reciti ferată să îi fie citită în mai de mai multe ori o poveste preferată. multe rânduri.

492. Se concentrează pentru • Oferiţi copilului şansa de a interacţiona cu cărţi de câte ori îi face plăcere, în momenperioade scurte de timp atunci când se uită pe cărtele în care este odihnit şi bine dispus. ţi. 493. Urmăreşte şi „citeşte • Creaţi o carte/o poveste în care personaimaginile” cărţii preferate jul principal să fie copilul şi întâmplările asistat de un adult. de peste zi; folosiţi fotografii ale copilului pentru a ilustra cartea.

496. Reţine fraze, cuvinte din • Folosiţi în vorbirea curentă fraze, expresii povestea preferată. din poveşti; amintiţi copilului despre ce poveste este vorba.

497. Recită o strofă sau repetă • Citiţi copilului cărţi din cultura proprie/ diferită de a dvs., poezii din folclorul coultimul vers al unei poezii piilor sau aparţinând autorilor clasici/ preferate sau redă cuvinte, pentru copii. expresii, sintagme, din povestea preferată.

1. desvieţii. ca unele cuvinte sunt scrise cu mai multe/mai puţine litere.2. masă pentru scris.• Încurajaţi copiii să citească unii altora. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea. mâne până la finalul lecturii. lucrările etichetate în sala de grupă. sale. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 498. 499. text puţin pe care acesta îl poate citi sau memora. Doreşte să răsfoiască şi să • Puneţi la dispoziţia copilului şi cărţi cu citească independent.• Citiţi copilului poeziile preferate de mai ză de unul în versuri. cearcă să citească poveştile favorite. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. Citeşte cuvinte cunoscute • Etichetaţi lucrurile copilului. subliniaţi faptul ca între cuvinte există spaţii libere. de sus în jos..• Puneţi la dispoziţia copilului cărţi despre pre aspecte foarte diferite ale copii care arată şi trăiesc la fel/diferit. 503. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 73 D. 500. te de la stânga spre dreapta. 504.• Ajutaţi copilul să înţeleagă că se citeşşilor sau pentru alţi copii. produsele activităţii sale ca şi diferite spaţii din sala de grupă (bibliotecă.. rălului până la 30-40 minute. Diferenţiază un text în pro. colţul păpuşii. 502. indicaţi fiecare cuvânt pe măsură ce îl citiţi. multe ori. Este interesat de cărţi des. Stă şi asistă în momente de • Extindeţi durata de timp în care citiţi copilectură fără să deranjeze.2.). . urmărind uneori textul atunci când citiţi. Se preface că citeşte păpu. despre bucuria de a avea fraţi/surori. cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 6: Copilul ar trebui să fie interesat de citit. 501. Este interesat de citit şi în. pre cum ne facem prieteni.

• Jucaţi jocuri de tip karaoke sau înliare prin continuarea versului cercaţi împreună să fredonaţi verînceput sau a cuvântului final. se de diferite obiecte din gospodărie). Ascultaţi şi re individual sau împreună cu fredonaţi împreună. 506. Imită sunetele emise de • Vorbiţi cu copilul într-un ritm moderat.2. Imită ritmul şi tempoul unor paterne sonore (bate din palme mai repede sau mai încet. jocuri reacţioneze la acestea (sucu sunete produse de diferite instrunetul unui tunet poate să mente muzicale: batem la tobe. • Improvizaţi cântecele cu cuvinte în rimă. suflăm la fluier. alţi copii. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D.2. Completează versurile fami. în scopul inteligibilităţii pronunţiei. vorbeşte mai repede sau mai încet) . Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. 510. Recită sau cântă rime familiade muzică pentru copii. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. Începe să conştientizeze • Jucaţi jocuri pentru dezvoltarea capacidiferenţa dintre sunete şi să tăţii de discriminare auditivă (ex.2. 507. Rosteşte ultimele cuvinte • Recitaţi copilului versuri simple sau cântaţi împreună cântece pentru copii. surile având la dispoziţie doar linia melodică (negativul). din rime uşoare cu asistenţă. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. alte persoane. • Puneţi la dispoziţia copilului casete 509. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 505.74 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. cântăm la orgă sau cele produsperie). asocierea sunet-literă Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice diferite sunete ale limbii. 508.

Alege din imagini obiec. E.• Organizaţi jocuri cu onomatopee care implică roscalele şi consoanele. 514. noi prin înlocuirea sunetului iniţial (lac. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. fâl-fâl-fâl. al dvs. . enciclopedie. O. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. I. copilului. Desparte cuvinte în sila. zentat. • Puneţi la dispoziţia copilului în timpul jocurilor de sortare. si al altor cunoscuţi şi numărul de silabe pe care astea îl conţin. Rosteşte corect toate vo. etc. U prin fără ajutor. banană.”. sortaţi obiectele după diferite criterii. 513. Demonstrează creşte. sac). asocierea sunet-literă Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice diferite sunete ale limbii.• Jucaţi jocuri de identificare a rea conştientizării sunetesunetelor iniţiale ale cuvintelor lor iniţiale ale unui cuvânt utilizând la început cuvinte care prin identificarea lor cu/ încep cu vocale: A. 518.2. 516. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 511.). poezii. cântece. Începe să creeze cuvinte • Implicaţi copilul în jocuri cu sunete sau silabe. castravete etc. consoanelor. cuvintelor. precum sunetul iniţial/final al cuvântului reprenet. pentru ale citi ulterior. intermediul diferitelor jocuri de tip „Spune cu ce începe”.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 75 D. Identifică rime ale cu. 519.• Încurajaţi copilul să creeze rime. rac. 512.• Jucaţi jocuri cu jetoane reprezentând diferite te care încep cu acelaşi suobiecte.2. psst. le puteţi nota vintelor familiare în jocuri. sufragerie. tirea combinaţiilor mai dificile de vocale si consoane: fisssssss. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D..• Jucaţi jocuri de corespondenţă între prenumele be cu ajutor. jetoane cu obiecte al căror nume este mai dificil de pronunţat: extraterestru. 515.. „Spune cu ce începe”.2. Rosteşte corect toate • Faceţi posibilă participarea copivocalele şi majoritatea lului în jocuri precum repetarea silabelor. bucătar. Devine conştient că • Organizaţi jocuri/activităţi în mai multe cuvinte încep care copilul ar trebui să diferencu acelaşi sunet (b – buţieze anumite sunete prin intermediul diferitelor jocuri de tip nic. 517. cra-cra-cra. Demonstrează creşterea • Implicaţi copilul în activităţi şi jocuri de limbaj. de corespondenţă. conştientizării sunetelor iniţiale şi finale ale unui cuvânt prin identificarea lor fără ajutor.

alfabetul).• Stimulaţi copilul să verbalizeze măreşte pe cărţi diferite obiecte imaginile întâlnite. a. Începe să înţeleagă faptul că • Urmăriţi cuvintele atunci când citiţi cotipăritura reprezintă cuvinte. Cântă sau recită cântece şi • Cântaţi împreună cântece care includ poezii care includ sunete/litere sunete (diferite onomatopee. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. Cere să i se citească titlul şi • Citiţi copilului respectând alegerea sa. cuvântul tren. ginea unui tren.2. pilului. a. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. asocierea sunet-literă Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să pună în corespondenţă simboluri abstracte cu sunete. 522. Imită sunete pe măsură ce ur. anumite pagini preferate ilustraajutaţi-l să decidă asupra lecturilor preferate. da”).2. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 520. te. apreciaţi nisau cuvintele asociate lor (imavelul său de comunicare. indicaţi imaginea obiectului şi cuvântul corespunzător. 521. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. vocalele. asociat cu UUU…).76 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. acum e toamnă. 523. . Domeniul: Dezvoltarea limbajului. („A.2.

Jucaţi jocuri de tipul „Spune unde pondenţă cu sunetul asociat. De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 524. Asociază literele din pro. 527. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. . Domeniul: Dezvoltarea limbajului. prinse în prenumele său. Asociază unele sunete cu • Puneţi la dispoziţia copilului puzzle cu litere şi citiţi cărţi cu literele litera corespunzătoare (literă alfabetului. mare/mică de tipar) în cuvinte uşoare/simple.• Încurajaţi încercarea/reuşita copriul nume cu sunetele corespilului de a identifica literele cupunzătoare. Poate determina câte sune.2. s-a oprit roata”. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. 526.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 77 D. gini. asocierea sunet-literă Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să pună în corespondenţă simboluri abstracte cu sunete. 525. cuvinte din mediul înde tipar şi le pune în coresconjurător.2. familiare (monosilabice sau bisilabice). Recunoaşte litere mari/mici • Indică diferite litere.• Ilustraţi poeziile/cântecele pe care le memorează copilul îmbinând scrierea unor cuvinte te sunt incluse într-un cuvânt de maxim 5 litere.2. uneori cu simple (monosilabice sau bisilabice) cu imasprijin. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică.

Manipulează cărţile spe. întreţine/ tic) şi învaţă să le poziţionerespectă cartea. ţinerea. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 528. . Poziţionează corect cărţile • Ajutaţi copilul să corecteze poziţia în când le explorează indepencare susţine cartea. Domeniul: Dezvoltarea limbajului.78 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. copertă arătându-le.2.• Apreciaţi copilul în încercarea sa de a înţii una câte una. Învaţă să întoarcă paginile căr. Se concentrează pe ima. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică.• Puneţi la dispoziţia copilului diferite gini sau pe sunetele emise tipuri de cărţi: tridimensionale.2. 532. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. asocierea sunet-literă Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să aprecieze şi să folosească limbajul scris şi tipăritura în fiecare zi. Învaţă să întoarcă pagini.• În timp ce citiţi copilului. titlu. 531. treţine cartea. dent.• Adultul reprezintă un model pentru cifice vârstei (din material copil în modul în care poziţionează textil. ze corect. care conţin texturi diferite – pe care le puteţi explora împreună. 529. exersaţi susle cărţii cu asistenţă. care de carte. poziţionarea corectă şi întoarcerea paginilor cărţii. Reluaţi conceptele de autor. 530. întoarce paginile. emit sunete. carton tare sau plascartea.

Demonstrează înţelegerea • Realizaţi împreună mesaje pentru faptului că limbajul scris ia ceilalţi membi ai familiei. Folosiţi forme diferite (semne. apreciaţi încercarea sa.2. vinte. Stop. prima • Încurajaţi copilul să-şi realizeze şi ultima pagină a unei cărţi. 540. scrieţi povestea şi scris şi apoi se poate tipăinvitaţi copilul să o ilustreze. Citeşte câteva cuvinte • Când sunteţi la plimbare sau într-un magazin cu din mediu (grădiniţa. 534. 535. fie magnetice. atrageţi atenţia copilului rea faptului că propoziţia când asupra spaţiilor şi explicaţi-le rostul.). propriile cărţi pe teme interesante pe care să le ilustreze. 536.• Încurajaţi copilul să-şi eticheteze lucrările. etc.2.• Când citiţi împreună. promele propriu şi în nume/ dusele activităţii sale.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 79 D. încercaţi să discutaţi semnele/simbolurital. spicopilul. târziu copilului. meniu. 539. încurajaţi copilul să le aranjeze. Identifică mesaje scrise sub • Identificaţi/Discutaţi cu copilul formă de semne sau simbolusemnele de circulaţie ca şi alteri. taxi. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. Identifică litere în nu. Face diferenţa dintre li. asistaţi-l să scrie autorul. să recunoaşteţi litere. Demonstrează înţelege. 541. 543. Citeşte numele propriu • Încurajaţi copilul să vă prezinte lucrările lui şi pe în diferite contexte şi pe cele ale colegilor din sala de grupă sau de la avicele ale câtorva colegi. mesaje de întâmpinare a colegiziare. . titlul cărţii. citiţi povestea mai ri. 537. fie că sunt din jetoane.• Realizaţi cărţi de mici dimensiuni în care copilul tere şi cifre. le pe care le întâlniţi. (ex. asocierea sunet-literă Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să aprecieze şi să folosească limbajul scris şi tipăritura în fiecare zi. Conştientizează faptul • Spuneţi copilului o poveste despre primul său că limbajul rostit poate fi pas sau primul cuvânt rostit. scrie titlul şi autorul dacă este posibil şi numerotează paginile. melor în colectivitate. Recunoaşte coperta. muzeu…). de sus în jos. Conştientizează faptul • Când citiţi copilului urmăriţi textul şi identificacă un mesaj se scrie/citeşţi uneori titlu. zier. denumiri familiare. constă din cuvinte separate prin spaţii. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. semnul de toaleta. Farmacie. rearanjeze. apreciaţi şi extindeţi acasă unele din lucrările realizate în sala de grupă. litere. ta. saje prin internet). 538. semnul întrebării). semnele de punctuaţie de bază te de la stânga spre dreap(punct. cărţi.2. ilustrează paginile. 542. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. citiţi-le împreună (ex: CAR /ARC/ RAC). De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 533. T – troleu. Începe să conştientizeze • Jucaţi jocuri cu câteva litere cufaptul că literele compun cunoscute. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. reviste. le întâlnite în plimbările dvs.

Domeniul: Dezvoltarea limbajului. plante). obiecte (jucării. Se amuză când răs. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 544.• Citiţi copilului cu bucurie. reviste auto. la meserii. harta metroului sau a oraşului. sionale sau care emit sunete. reviste de modă sau carte de bucate . Răsfoieşte cu plăcere • Citiţi materiale diferite în prezenţa cărţi despre categorii de copilului.2. muzee sau parcuri de distracţie. amuzament. 546. învăţaţi-l foieşte cărţi tridimenca lectura produce bucurie. Răsfoieşte cu plăce.3. Aspect specific: Conştientizarea mesajului scris/vorbit Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească mesajele scrise/vorbite pentru scopuri diferite. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2. de la pliante de la Zoo. zilnice (servirea mesei. 545. animale. Faceţi legătură cu expere cărţi despre rutine rienţa de viaţă a copilului.80 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. râdeţi împreună.• Citiţi copilului cărţi diferite. spălatul).

mesaje întâlnite. cutii obiectelor casnice. Recunoaşte etichete di. Identifică mesaje scrise în • Încurajaţi copilul să identifice şi să mediul familiei sau în sala transmită semnificaţia unor simbolude grupă. semne pentru completarea calendarului naturii). reclame. De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 547. Discutaţi cu copilul despre cum ar trebui să ne îmbrăcăm urmărind starea vremii la TV sau rubrica Meteo din ziar. 549. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. • Afişaţi în sala de grupă/acasă diverse mesaje scrise. computer.• Concepeţi împreună bilete pentru inverse în mediu care facilitrare la spectacolul preferat îmbinând desenul cu scrierea cu litere şi utilizatează înţelegerea acestuia (ambalaje de produse) sau rea cifrelor. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. lui sau tastele unui telefon mobil. Aspect specific: Conştientizarea mesajului scris/vorbit Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească mesajele scrise/vorbite pentru scopuri diferite. Înţelege rolul tipăriturii • Asamblaţi împreună o jucărie urmărind in(transmiterea unui mesaj). cutii de jucării. bilete de teatru. 550.• Arătaţi copilului şi răsfoiţi împreună materietate de materiale tipărite riale diverse care transmit informaţii: car(cărţi. . 552. de alimente) chitanţe de cumpărături. ri. Foloseşte semne/simboluri • Permiteţi copilului să apese butonul unui din mediul ambiant.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 81 D. 548. Identifică şi foloseşte o va. Utilizează imagini ca sur. ziare. reviste. te de telefon. lift. să folosească telecomanda televizoru. reţete. strucţiunile de pe pachet/cutie.2. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D.• Realizaţi un calendar pentru a vă ajuta copilul să îşi reamintească ce aţi lucrat se de informaţie (utilizează sau evenimente speciale ale familiei. manuale de funcţionare a prospecte. 551. pliante.2.3.

82

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.4. Aspect specific: Însuşirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj. Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze diferite modalităţi de comunicare grafică.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

553. Lasă urme prin apăsare în • Puneţi la dispoziţia copilului maplastilină, cocă de modelat; lasă teriale care să permită exersarea amprente colorate cu ajutorul musculaturii fine. Încurajaţi codegetelor pe coli de hârtie. pilul mic să mănânce cu mâna 554. Apucă şi ţine în mână diferite • Asiguraţi copilului un spaţiu cu instrumente de instrumente pentru scris şi foi scris: creioane cerate, markere, mari (tip A3) creioane colorate mai groase

556. Mâzgăleşte şi lasă urme pe • Daţi copilului posibilitatea de a desena hârtie cu un anumit scop. pe suprafeţe mari.

557. Descrie ceea ce a desenat / • Scrieţi pe lucrarea copilului comentariile scris sau ce a reprezentat. şi descrierea pe care o face acesta. 558. Utilizează fără sprijin instru- • Desenaţi împreună, astfel încât copilul să poată observa poziţia instrumentelor de mente de comunicare grafică: creioane, creioane cerate, marscris şi a corpului. • Exploraţi utilizarea cât mai multor instrukere, pensulă. mente. 559. Trasează linia orizontală. • Asiguraţi copilului suprafeţe diferite pentru exersarea scrisului (la masă, pe şevalet, 560. Face puncte. pe plăci de faianţă cu acuarele, pe perete, 561. Desenează cercul. vara cu apă, etc.). 562. Colorează nerespectând con- • Nu insistaţi asupra respectării coloratului turul. în contur în această etapă de vârstă. Puneţi la dispoziţia copilului pentru scris foi A3 sau suprafeţe mari. 563. Începe să deseneze oameni • Ajutaţi copilul să deseneze pornind de la – capete şi membre care pornesc conturul mâinii, în locul degetelor feţe cu direct de la cap. diferite expresii faciale (bucurie, tristeţe).

555. Mâzgăleşte spontan, apoi • Încurajaţi copilul atunci când trasează linia verticală. doreşte să utilizeze instrumente de scris

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII

83

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.4. Aspect specific: Însuşirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj. Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze diferite modalităţi de comunicare grafică.
De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

564. Îşi corectează poziţia • Scrieţi numele copilului cu litere suficient de mari şi corpului la scris; îşi ajusuşor de citit; număraţi împreună literele care comtează poziţia foii, hârtiei pun numele; ajutaţi copilul să rostească fiecare sufolosite. net; scrieţi numele dvs. sub al copilului; prin ce se aseamănă/deosebesc? Scrieţi numele copilului cu litere suficient de mari şi uşor de citit; număraţi împreună literele care compun numele; ajutaţi copilul să rostească fiecare sunet; scrieţi numele dvs. sub al copilului; prin ce se aseamănă/deosebesc? 565. Desenează schiţa cor- • Puteţi exersa desenul corpului omenesc folosind pului uman cu mai multe oglinzi mari, atât pentru observarea corpului omedetalii (corp, degete). nesc, cât şi pentru pictarea pe oglindă conturul unei păpuşi. 566. Începe să respecte con- • Trasaţi pe hârtie conturul mai multor palme ş/sau turul imaginilor şi să colotălpi –copiilor le place să compare dimensiunile reze în interior. – şi apoi propuneţi copilului să le coloreze. Apreciaţi efortul copilului de a colora în contur; folosiţi imagini pe foi A4. 567. Lipeşte fragmente de • Cereţi copilului să descrie lucrarea realizată; notaţi hârtie şiesturi vegetale descrierea sa pentru a o citi altă dată; cereţi copilupentru a crea o imagine. lui să o semneze, iar dacă este posibil, să dateze lucrarea. Încurajaţi realizarea de felicitări, invitaţii din materiale cât mai neconvenţionale. 568. Începe să reprezinte • Realizaţi împreună o carte despre trei lucruri pe care poveşti şi experienţe percopilul le face înainte de a merge la culcare: adăugasonale prin desene. ţi imagini pentru a ilustra fiecare secvenţă; adăugaţi cuvinte; alegeţi un titlu; desenaţi o imagine pe copertă; citiţi cartea împreună cu membri familiei. 569. Experimentează scrisul • Puneţi la dispoziţia copilului, dacă este posibil, un cu o varietate de instrucomputer sau o maşină de scris pentru exersarea mente de scris (creioane, scrisului. pixuri, computer). 570. Copiază sau îşi poate • Scrieţi numele copilului cu litere suficient de mari şi scrie numele cu ajutor. uşor de citit; număraţi împreună literele care compun numele; ajutaţi copilul să rostească fiecare sunet; scrieţi numele dvs. sub al copilului; prin ce se aseamănă/deosebesc?

571. Scrie cuvinte familiare • Implicaţi copilul în dezvoltarea de (numele, mama...), data proiecte colective care implică scris calendaristică. (realizarea unui jurnal, realizarea unei reviste pentru copii, a unor colaje din benzi desenate). • Responsabilizaţi copilul în legătură cu propriul portofoliu. Explicaţi importanţa datării şi etichetării lucrării. 572. Utilizează corect in- • Asiguraţi existenţa unui spaţiu desstrumente de scris foartinat scrierii acasă şi în sala de grupă, te variate (creion, pix, atât pentru lucru individual ca şi în computer). grup. 573. Înţelege conceptul de • Ajutaţi copilul să aleagă o persoană scriere pentru comunispecială şi discutaţi cu acesta mesacarea unei informaţii sau jul pe care doreşte să îl transmită; a unui mesaj (eticheteaîncurajaţi copilul să ilustreze feliciză lucrările, scrie scurte tarea şi adăugaţi cuvinte dacă este mesaje de felicitare). posibil, independent sau cu ajutor. 574. Utilizează, cu ajutor, • Jucaţi jocuri cu litere din diferite majocuri de masă cu litere teriale. Încurajaţi copilul să copieze (scrabble, cuvinte încruconturul literei, să o descrie. cişate, rebus).

84

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII
E.1. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme
Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze conştientizarea relaţiei cauză-efect. Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să observe, să compare şi să evalueze experienţe, acţiuni, evenimente Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze experienţele trecute pentru a construi noi experienţe. Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să găsească multiple răspunsuri/soluţii la întrebări, situaţii, probleme şi provocări.

E.2.

Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea lumii

E.2.1. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere, reprezentări numerice, operaţii, concepte de spaţiu, forme geometrice, înţelegerea modelelor, măsurare) Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoaşterea numerelor şi a numeraţiei. Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoştinţe despre mărime, formă, greutate, înălţime, lungime, volum. Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice şi să numească forme ale obiectelor. Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să realizeze operaţii de seriere, grupare, clasificare, măsurare a obiectelor. E.2.2. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie, Pământul, spaţiul, metode ştiinţifice) Standard 9: Copilul ar trebui să dobândească informaţii despre mediul înconjurător şi lumea vie prin observare şi manipulare de obiecte Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească instrumente şi metode specifice pentru investigarea mediului Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale lumii vii Standard 12: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale Pământului şi Spaţiului Standard 13: Copilul ar trebui să descopere omul ca parte a lumii vii şi fiinţă socială.

prin care copiii construiesc mental noi concepte. gruparea. cu materiale lichide si solide. Ia contact cu numerele. CUNOAŞTEREA ŞI ÎNŢELEGEREA LUMII În primii ani de viaţă se petrec schimbări spectaculoase în capacităţile cognitive ale copilului. ce nu se limitează doar la cunoştinţe necesare intrării în şcoală. Toate aceste activităţi contribuie fundamental la dezvoltarea cognitivă a copilului. gîndire creativă. care sunt condiţiile necesare vieţii. ordonarea. evenimente. Acest proces de învăţare prin învăţare şi descoperire se realizează pe multiple căi: prin limbaj. de a asimila şi a utiliza informaţia pe care o receptează. Dezvoltarea cognitivă este esenţială pentru viaţa de zi cu zi. imaginaţie. măsurarea. precum şi al cunoştinţelor despre lume şi al conexiunilor dintre fenomene reprezintă o bază importantă în devenirea copilului. rezolvare de probleme. sortarea. operaţiile matematice. implicarea mişcărilor corpului etc. Dezvoltarea capacităţilor psihice se realizează prin interacţiunea copilului cu mediul fizic şi social. care ajută copiii să aplice şi să îşi testeze cunoştinţele prin investigaţie şi verificare.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 85 GÂNDIREA LOGICĂ. matematice. cu culorile. gîndirea critică. înţeleagă şi să utilizeze numerele şi numeraţia. le descoperă. pentru a descoperi cauzalitatea. cu instrumente diferite. muzicală. operaţii esenţiale în viaţa de zi cu zi. CUNOŞTINŢE ELEMENTARE MATEMATICE. Domeniul dezvoltării gîndirii logice. deosebiri. Totodată copiii învaţă multe lucruri de la adulţi şi de la alţi copii. De aceea este foarte important ca prin activităţile în care sunt implicaţi copiii să fie solicitaţi să: analizeze relaţii între obiecte. înţeleagă cum interacţionează oamenii între ei şi cu mediul înconjurător. . rezolvarea de probleme. persoane (asemănări. gîndire logică. observare. acestea se referă la gîndirea ştiinţifică. înţeleagă lumea naturală şi să poată face predicţii. reprezentare spaţială. ştiinţifice. Ea se referă la procesele prin care copiii dobîndesc capacitatea de a gîndi. cu texturi diferite. El ajunge să cunoască şi înţeleagă mai bine lumea fizică şi socială din jurul lui şi îşi dezvoltă abilităţi de gîndire. asocieri).

sia observa efectele propriigure şi adecvate vârstei pentru a le lor acţiuni asupra obiecteputea manipula şi acţiona asupra lor şi asupra celorlalţi. Acţionează asupra obiectelor valoare relaţia cauză-efect (dacă lovesc pentru a obţine un sunet. copilul să experimenteze sub atentă supraveghere. Urmăreşte un obiect care a • Puneţi la dispoziţia copilului jucării care căzut. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. lor. gesturi pentru a observa impactul • Demonstraţi şi explicaţi-i relaţiile dintre obiecte şi fenomene. acţionăm asupra unor obiecte. Lăsaţi se face întuneric). Repetaţi-le. 578. explicaţii. o mişcu mingea un obiect se răstoarnă. Oferiţi copilului experienţe care pun în 577. Demonstrează că începe • Oferiţi permanent explicaţii ale relasă înţeleagă relaţia cauzăţiei cauză-efect.86 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. apăs pe un buton se aprinde lumina etc. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze conştientizarea relaţiei cauză-efect. sunete. Observă acţiunile ce. stimulându-l şi încurajându-l să interacţioneze cu obiectele. ce se întâmplă când efect (dacă stingi lumina. 576. Se joacă cu anumite • Oferiţi-i diverse jucării. • Răspundeţi la acţiunile copilului. 581. cu anumite jucării şi a-i interzice să folosească altele. Experimentează pentru • Oferiţi copiilor materiale diverse. de ex.). diului. 582.• Demonstraţi-i diverse experimente lorlalţi pentru a remarca ce exemplifică relaţia de cauză-efect.. Utilizează mişcări. Repetă anumite mişcări pentru a cauza aceleaşi efecte. 579. Supravegheaţi permanent copilul şi fiţi consecobiecte cu care are voie sau nu are voie ştiind că va vent în a-i permite să se joace doar atrage atenţia adultului. 1. emit sunete. dacă care care îi face plăcere. efectul acţiunii lor asupra Însoţiţi acţiunile dumneavoastră de obiectelor şi persoanelor. 580. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 575. ce se întâmlor asupra interacţiunilor şi meplă dacă aruncă jucăria din pătuţul lui. .

pună lăstare în apă pentru a vedea cum altul în congelator şi constată dau rădăcină. firicel de plantă? Cum ai făcut?” 586.• Puneţi întrebări copilului în timp ce realizează un experiment „Dar ce s-a ţiuni simple asupra unor obiecte (dacă închid raîntâmplat cu zahărul din apă? Unde a dispărut?” sau „De unde a apărut acest dioul. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze conştientizarea relaţiei cauză-efect. să ude florile etc. să pună obiecte în apă penefectele temperaturii asupra tru a observa că unele plutesc şi altele se apei). se face linişte). sub supravegherea adulasupra altor obiecte (dacă tului. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. clasă?” 587. dacă nu ne protejăm de soare. 1. Oferă explicaţii pentru care • Valorificaţi orice situaţie cotidiană pentru anumite evenimente se petrec a surprinde relaţiile de cauzalitate: „De ce am pus mai puţine farfurii la masă? De ce (Mihai a lipsit ieri pentru că a fost bolnav). unul la soare. să îngheţe obiecte în apă. 589. Identifică obiecte care • Oferiţi copilului posibilitatea de a exinfluenţează sau au efect perimenta. atunci s-ar putea să plouă). De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 583. Adresează întrebarea • Însoţiţi permanent experimentele de „De ce?” indicând interes explicaţii. Valorificacauzalitate anumite schimbări ale fenomenelor (dacă e înnoţi momentele discuţiilor despre vremea de afară. despre îmbrăcămintea adecvată rat. zahăr cu apă. Recunoaşte în relaţii • Solicitaţi permanent explicaţii copilului în relaţii simple de cauzalitate: „De simple care elemente ale unui obiect cauzează anuce s-a uscat aşa de tare pământul florii?” sau „De ce este aşa de întuneric în mite efecte (pietricelele dintr-o cutie fac gălăgie). Realizează experimente pen. timpului („dacă e foarte cald. . se topeşnii sale asupra obiectelor: să amestete). pentru stabilirea relaţiei de cauzalitate. trebuie să ne îmbrăcăm subţire şi să ne protejăm de soare. Explică efectele unor ac. 584. ce făină apă. să planteze seminţe. trebuie să ne spălăm pe mâini?” etc. pentru a înţelege efectele acţiupun zahăr în apă. să două căpăcele. 588.). 585. scufundă etc. Încearcă să explice pe bază de Solicitaţi explicaţii pentru a surprinde relaţia de cauzalitate între fenomene.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 87 E.• Realizaţi împreună cu copiii experimente tru a descoperi relaţia cauzăpentru a surprinde relaţia de cauză-efect: efect prin acţiunea unor factori să pună gheaţă în apă pentru a vedea cum asupra obiectelor (pune apă în se topeşte. ne dăunează pieii” etc.

Însoţiţi jocul copilului de ex592. alta.) . narea sau deosebirea dintre • Valorificaţi orice moment al zilei pentru a două obiecte de acelaşi tip (o surprinde comparaţii între acţiuni şi obiecminge este mai mare decât te. văzute în diverse contexte. 591. • Jucaţi-vă cu copilul cântând. să compare şi să evalueze experienţe. gesticulând. • Oferiţi copiilor jucării şi obiecte diferite ca formă. arunemise. evenimente. prin imitare acţiuni noi. emiţînd sunete. netele emise de alţii. Explorează în moduri diferite obiectele. • Arătaţi-i copilului obiecte din jur indicându-le cu mâna. sunete mişcându-le. 593. acţiuni. zornăindu-le. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 590. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să să observe. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Urmăreşte acţiunile celorlalţi. culoare. ra. fusta mea e la fel cu cea a Mariei etc. • Demonstraţi. formă sau alte caracte594. 1. gesturile şi suplicaţii. Imită acţiuni văzute în alte • Apreciaţi eforturile copilului de a încerca momente şi contexte. ducându-le la gură. pentru a le putea compacându-le. Constată şi descrie asemăristici. Imită mişcările.88 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. explicaţi şi implicaţi copilul în activităţi de comparare a obiectelor în funcţie de mărime.

„Dar în ce poveste s-a mai întâmplat ?” 602. Demonstrează înţelegerea cub mai mare?” sau „Cine se află conceptelor „la fel” şi „diferit”. Compară evenimente şi • Organizaţi activităţi de lectură în grupuri mici personaje din poveşti.) 599. 1. Argumentează propriile • Supuneţi copiii la provocări de genul „Hai să decizii. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.• Discutaţi cu copiii despre ceea ce au realizat zând cuvinte ce indică o comla grădiniţă solicitând comparaţii cu zilele anparaţie (azi am mâncat mai terioare. ectelor în sala de grupă. Identifică unele caracteris. Participaţi cu copiii la spectacole şi comentaţi-le împreună cu ei. 603. cra. • Utilizaţi jocuri pentru a stabili asemănări şi deosebiri între obiecte.?”.. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 595.” sau „Unde găsesc un 597. ajutorul adultului.. evenimente. decât.). Solicitaţi gruparea unor obiecte după un anumit criteriu. şi discutaţi despre personajele preferate ale copiilor.. mai aproape de fereastră?”. 601. 600.. să compare şi să evalueze experienţe. Folosiţi jetoane. solicitându-le astfel a face comparaţii între ele pentru a le utiliza pe cele care îi sunt utile. Discutaţi argumentele pro şi contra ale unei decizii.. Utilizează cuvinte care indică o comparaţie (mai . jucării..). Compară evenimente cu ţi etc.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 89 E. acţiuni.• Alegeţi criterii diferite după care copii să se tici în funcţie de care se pot organizeze pe grupuri mici. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să să observe.. formă etc. căr596. 598. fenomene. mult decât ieri). amuzant. Folosiţi astfel de prilejuri pentru a realiza comparaţii între obiecte. gălăgios sonală şi întrebaţi-i cum a fost.. Descrie evenimente utili. cum li s-a părut.. cu. Recunoaşte şi numeşte ca.• Solicitaţi copiilor să vă povesteasracteristica unui eveniment că evenimente din viaţa lor per(lung.. Puneţi întrebări de tipul: „Dar cu cine mai seamănă. etc. poze. construim în clasă un parc de distracţii folosind doar materialele pe care le avem aici.. „Cum credeţi că ar fi bine să facem?” Solicitaţi argumente pentru deciziile pe care le iau. face comparaţii (mărime. Grupează obiecte după cel • Implicaţi copiii în aranjarea obipuţin un criteriu. • Solicitaţi copiilor să vă aducă obiecte prin formularea unei comparaţii „Aş avea nevoie de un creion mai gros. .• Oferiţi materiale diverse copiilor pentru a luloare.

Conştientizează permanen. de ex.• Jucaţi jocuri care sprijină înţelegerea permanenţei obiectelor (ascunderea lor ţa (realizează că persoanele şi obiectele există şi după ce nu se şi revenirea lor mai văd) • Numiţi permanent obiectele pe care le folosiţi şi pentru ce le folosiţi. prin acţiuni diferite asupra lor. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Înţelege din propria experienţă funcţionalitatea/ utilizarea unor obiecte cotidiene (mătura este pentru a mătura.90 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. observă cum adultul suflă în mâncare pentru a o răci şi suflă şi el/ ea la următoarea masă. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 606. din majucărie care ştie că emite sunete teriale diferite care emit sunete diferite pentru a o auzi. 608. umbrela este pentru ploaie etc. Practici de sprijin • Explicaţi acţiunile dumneavoastră pentru a le înţelege copilul şi a le utiliza şi el în contexte similare. 605. 604. . Implicaţi-l în activităţi rutiniere.). 607. Zdrăngăne un obiect sau o • Oferiţi copiilor jucării diverse. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze experienţele trecute pentru a construi noi experienţe. Realizează că modul în care o persoană se îmbracă depinde de vremea de afară. Generalizează idei pornind de la experienţe anterioare. din variate materiale şi utilizând diferite tehnici. • Realizaţi jocuri de rol în care copiii să poată utiliza diverse obiecte pentru acţiunile pentru care sunt destinate apelând la experienţa lor anterioară. 1. • Organizaţi activităţi în grupuri mici în care copiii pot confecţiona hăinuţe pentru păpuşi pentru diverse anotimpuri.

când eram…. poartă mască sau este machiată. argumente pentru soluţiile pe care le că şi mie mi s-a întâmplat propune copilul sau alţi copii.• Organizaţi activităţi în grupuri mici şi dită pe o anumită cale pentru a propuneţi sarcini care necesită transfeo aplica într-un alt context. Explică faptul că o per.: construieşte din cuburi un castel. 1. unde un alt mod (de ex. .DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 91 E. la fel. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze experienţele trecute pentru a construi noi experienţe. întrrul de informaţie şi experienţă („Haideţi să facem un magazin cu etaje. Solicitaţi explicaţii sau terioare („Da. costumaţii diferite. materiale noi în centrul de joc simbolic pentru a stimula utilizarea de noi informaţii şi cuvinte. aşa cum l-a sunt numai produse pentru copii. măşti etc. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 609. Explică o nouă situaţie • Supuneţi-i la probleme noi care necesau o problemă pornind sită soluţii ce se bazează pe experienţa de la experienţele sale anlor anterioară. punându-le la dispoziţie soană este aceeaşi chiar dacă este costumată. Facem aşa. Utilizează informaţia dobân.”) 610. Încurajaţi-i să joace roluri diferite. 612. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. 611.• Implicaţi copiii în jocuri simbolice şi dramatizări. Utilizează noile informaţii şi • Oferiţi copiilor zilnic posibilitatea de a cuvinte achiziţionate în actividesfăşura jocuri simbolice. Ce magazine ar putea fi înăuntru?”) văzut într-o carte cu poveşti). Introduceţi tăţi.

Plasaţi-le în apropierea lui pentru a se îndrepta către ele. 616. Foloseşte obiectele ca mijloc • Puneţi la dispoziţia copilului jucării care pentru atingerea unui scop (utiîi permit utilizarea lor pentru atingerea lizează un camion ca să transunui scop (camioane cu remorcă. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 613. 617. posibilele soluţii. Utilizează explorarea • Provocaţi copilul să rezolve probleme prin încercare şi eroare fără să-l ajutaţi. Lăsaţi-l să încerce sinpentru a rezolva problegur. Apreciaţi acţiunile noi ale copilului pe care le întreprinde independent pentru a atinge un scop. să încărcaţi/să umpleţi diverse recipiente şi să le goliţi. provocări.). cărucior pentru păpuşi etc. • Vorbiţi cu el sau demonstraţi. Caută să rezolve o pblemă uti. . Ajunge la o jucărie sau un • Puneţi la dispoziţia copilului obiecte obiect care s-a îndepărtat rostosecurizate adecvate vârstei lui pe care golindu-se. Încearcă modalităţi diverse pentru soluţionarea unei probleme înainte de a cere sprijin. pentru a atrage atenţia. me. lingura ca să ajungă la mâncare etc.92 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. Să construiţi din forme geometrice utilizând diferite strategii. după multiple încercări. 614. 615.• Reacţionaţi întotdeauna la semnalele lizând sunete. construcţia unui castel pentru un personaj preferat). 1. expresie a copilului prin care doreşte să vă transfeţei. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. probleme. • Jucaţi-vă împreună cu el încercând să puneţi forme mari în forme mici. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să găsească multiple răspunsuri/soluţii la întrebări. • Jucaţi-vă cu el jocuri care au mai multe soluţii ( de ex. porte cuburi. gesturi. mită un mesaj. situaţii. să le poată manipula.

probleme. 622. Realizează când o situaţie poate fi problematică. Explorează mai multe căi de • Fiţi alături de copil când încearcă să găsoluţionare a unei probleme şi sească soluţiile unei probleme.) vine un element nou (găseşte un obiect care sau apare cineva care il/o poate ajuta etc.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 93 E. Se reorientează în soluţiona. 621. situaţii. de soluţionare a problemei. caţi-l cu întrebări. Vorbiţi cu el şi cereţi explicaţii pentru soluţiile alese („Cum ai reuşit?”) 619.• Introduceţi elemente noi în situaţiile rea unei probleme când interproblematice (un nou personaj. un nou obiect. • Discutaţi avantajele şi dezavantajele alegerii unei soluţii şi ajutaţi copilul să găsească cea mai bună soluţie. utilizând strategiile preună cu un grup de copii. bleme. un nou eveniment etc. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.). Interveniţi dezvoltate in cadrul gruca moderator pentru a ajuta procesul pului. provocatoare. 620. 1. Provoalege una dintre ele. . Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să găsească multiple răspunsuri/soluţii la întrebări. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 618. provocări. Caută sprijin la alţi copii sau • Propuneţi sarcini individuale de rezolvaadulţi pentru rezolvarea de prore de probleme diverse. Lucrează în grup pentru • Propuneţi sarcini de grup mic care să soluţionarea unei problenecesite rezolvarea de probleme îmme.

Înţelege semnificaţia cuvân. reprezentări numerice. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. forme geometrice. .• Vorbiţi cu copilul utilizînd termenii tului „mai mult” în privinţa mân„mai mult”. mai mai puţine. 628. • Puneţi în mediul copilului materiale cu cifre şi numiţi-le tot timpul.94 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. a jocului. voce tare obiectele.1. mai puţine. Utilizează gesturi pentru a Cântaţi cu el cântece care utilizează nucere „mai mult”. mai multe.) 627. şi utilizaşi termeni precum: toate. „mai puţin”. Numără pe dinafară • Utilizaţi în activităţile cotidiene tot timpână la 5. pul numeraţia şi numerele („Mai trebuie încă două”. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. Repetă după adult numărarea până la 5. numărând cu cării. „Acum suntem numai patru în sală” etc.). 626. numerele. înţelegerea modelelor. Identifică şi compară • Realizaţi activităţi de gospodărie în care utilizaţi mai multe fructe sau legume cantităţi: toate. 625.2. 624. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. 2. multe. concepte de spaţiu. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 623. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. operaţii. merele şi numeraţia etc. măsurare) Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoaşterea numerelor şi a numeraţiei. Imită cântece şi rime cu • Cântaţi cu copii cântece care utilizează numere.

) păpuşi etc.• Solicitaţi frecvent copiilor să rinţă până la 20 din numere câţi copii sunt prezenţi memorie. Numără cu uşu. gi în cutia cu numărul 2).• Implicaţi copiii în pregătirea gustării sau a mesei de tul în activităţi cotidiene (numără prânz. jocuri cu cifre • şi monezi în activităţile zilnice. • Utilizaţi situaţii cotidiene pen639. dar una este stricată. trei cutii care le utilizaţi („două cărţi. reprezentări numerice. 632. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. numără zenţi. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. numere: obiecte. trei etc... 631.. Numeşte unele numere. felicitări în unele cifre. • Încurajaţi utilizarea de numere în jocurile simbolice: la cîte farfurii sunt pe masă etc. 640.. . forme etc. persoane.1. Cunoaşte ordinea numerelor până la 20. concepte de spaţiu.”) cifre. patru creioane. la farmacie – numărul pastilelor. Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin • Organizaţi copiii în grupuri mici şi solicitaţi să va spună câţi copii sunt în grup. câţi copii lucrează la măsuţă. care să utilizeze numere (vârsta sărbătoritului. trei . Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice.• Oferiţi oportunităţi copiilor în activităţi cotidiene să rie până la 10. Recunoaşte. Cunoaşte ordinea numerelor • Realizaţi calendarul zilelor de naştere ale copiilor şi stabiîn şirul 1-10 (5 este după 4.). în grupă. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. operaţii. etc. număr de prieteni etc. Poate face estimări ale cantită. numeşte şi scrie • Propuneţi-le copiilor să realizeze cărticele. simboluri..) Încurajaţi copiii să scrie vîrsta lor. 634.. Recunoaşte unele cantităţi ale • Numiţi permanent cantitatea obiectelor pe unor obiecte (două cărţi. 635.”). Rugaţi copilul să vă aducă două. Utilizează numerele şi număra. câte scaune. numărul de apartamente etc. numindu-i ordinea. Înţelege că numerele desem• Numiţi numerele în toate activităţile cotidiene şi facenează cantitatea (pune două minţi-le prezente şi prin suport scris în mediul copilului. • Puneţi la dispoziţia copiilor ma638. înainte de 9). vîrsta părinţilor. Puneţi-i să grupeze jucăriile câte două sau câte trei pentru un anumit joc. de cantităţi („De-a bucătarul”.2. câţi au terminat o sarcină etc. câte coşuri cu pâine etc. 7 este liţi în fiecare lună în ce ordine îşi vor sărbători zilele. magazin – inventarul produselor. a personajelor. măsurare) Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoaşterea numerelor şi a numeraţiei. „De-a vânzătorul” etc.. câte farfurii. înţelegerea modelelor. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori 629. 633. 637. 630. forme geometrice.) 636. Utilizează jucării tru a stimula copilul să realizeze manipulative mateoperaţii simple („Avem trei bicimatice. numărul străzii pe care locuiesc..DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 95 E.. • Oferiţi oportunitatea de a-şi alege un obiect dintr-un şir de obiecte. denţă 1 la 1.• Implicaţi copii în jocuri simbolice care necesită estimări ţii utilizând numerele.. obiecte cu clete. Utilizează numere şi operaţii simple (Am două bomboane şi una i-o dau Angelei). Utilizaţi numele şi numeraţia: câţi copii sunt precâţi copii sunt în grup. Numără 10 obiecteriale manipulative cât mai dite prin coresponverse care utilizează cifrele. Numără cu uşurinţă din memo. 2. 641.

• Implicaţi copiii în activităţi în Centrul de Nisip şi apă pentru a experimenta volumele: să umple recipiente cu apă. volume. 645. 642.2. înţelegerea modelelor. gentuţe etc. „mic”. Utilizează corect cuvinte precum „mare”. volum. măsurare) Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoştinţe şi abilităţi de operare cu mărimi. lungimi. Explorează utilizarea unor obiecte de măsurat (cântarul. „La alimentara” etc. greutate. • Jucaţi-vă jocuri care implică o comparare a obiectelor în funcţie de mărime. de mărime. concepte de spaţiu. • Puneţi la dispoziţia copilului instrumente de măsurare şi jucaţi jocuri de tipul „La piaţă. înălţimi. 2. lungime.) 646. forme.) Practici de sprijin • Implicaţi copiii în activităţi de organizare a cuburilor în rafturi şi solicitaţi gruparea cuburilor după anumite criterii. reprezentări numerice. Ordonează cu sprijin cel mult • Descrieţi copilului obiectele şi persoanele în funcţie de mărime. Compară mărimea unor obiecte familiare de acelaşi fel (pantofi. Identifică prin comparare care obiect este mai mare dintre două obiecte de acelaşi tip. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. forme geometrice. să le compare. greutăţi. „puţine”. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 644. precum şi persoanele.1. „multe”. diferite recipiente pentru volum etc. greutate. .96 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. Se joacă cu jucării de diverse • Descrieţi copilului obiectele în funcţie mărimi şi forme. trei obiecte după mărime (de la mic la mare). cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. 643. la cumpărături”. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. cu nisip. operaţii. 647. lungime.

a greutăţii copiilor. un magade înaltă ca şi.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 97 E. o navă spaţială. a realiza un anumit proiect de construcţie • Solicitaţi estimări ale copiilor: „Care este (un garaj. concepte de spaţiu. Măsoară. lun• Stimulaţi realizarea de construcţii în cadrul jocurigimi. lungimi. unei măsuţe. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 648. Utilizează cuvinte ce • Implicaţi copiii în activităţi de măsurare: a înălţimii fac referinţă la mărituturor copiilor din grupă.). un pod. cu ajutor. forme. înălţime) pentru …. a lungimii pantofului.. operaţii. lungime şi lungimii părului. înălţimi. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. • Realizaţi cu copiii prepararea unor gus653. greutate. o cămai grea?” sau „Care este mai lungă?”. greutăţi. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. în care să măsoare cantităţi ale diverselor obiecte ale ingredientelor pe baza unei reţete (o (formă. în • Învăţaţi copiii să utilizeze măsurători neconvenţiocentrul de construcţii. forme geometrice. ingredientele pentru realizarea unei reţete. • Realizaţi grafice împreună cu ei.1. greutăţi.) 651. 650. în nale: o bucată de sfoară pentru a măsura lungimea centrul de nisip şi apă.. o cană de…. lungimi. a me. greutate.. Face estimări precise tări simple. lunlinguriţă de. • Utilizaţi comparaţii între măsurători „la fel de înalt”.2. . Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. Măsoară apa şi nisi. Utilizează instrumente „mai greu decât” etc. estimare. înţelegerea modelelor. înălţime. solide şi lichide. volume. cântărire. greutăţi (este la fel lor simbolice (un castel.• Utilizaţi materiale convenţionale şi nepul utilizând diferite convenţionale pentru a măsura corpuri recipiente. măsurare) Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoştinţe şi abilităţi de operare cu mărimi. 2. de măsurare în jocuri. • Oferiţi copiilor oportunitatea realizării de proiecte de construcţie şi utilizarea de diferite obiecte (forme. suţă etc.). • Implicaţi copiii în activităţi în Centrul de Nisip şi apă şi în Centrul de Joc simbolic în activităţi de măsurare. Estimează mărimi. zin etc. 649. 652. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere..). un pumn de gime. înălţimi variate) şi insistaţi pe importanţa estimărilor precise pentru trăinicia construcţiei. reprezentări numerice. un pumn pentru a măsura orezul dintr-o cutie etc.

Se joacă cu jucării de forme • Puneţi la dispoziţia copilului jucării diferite. 656.1. puzzle-uri cu forme me simple realizate de alţii. Identifică două forme • Căutaţi împreună cu copilul forme geometrice în mediul lui înconjurător („Unde geometrice (ex. . operaţii. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. ma pătratului. 657. Numiţi forme ale tăbliţe cu forme. Exploraţi elemente decorative. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) Indicatori Practici de sprijin 654. rotundul în spa. 2. chiar dacă nu reuşeşte care se bazează pe formă. concepte de spaţiu. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. reprezentări numerice. Potriveşte forme simple • Utilizaţi cuvinte care desemnează forme în puzzle-uri cu forme sau în activitatea cotidiană.). cerc. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. Creează şi copiază for. pătrat) mai vezi un pătrat?”).) în care sunt prezente diferite forme etc. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. măsurare) Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice şi să numească forme ale obiectelor. Încurajaţi-i să copieze formele pentru a realiza anumite compoziţii artistice. obiectelor cu care copilul se joacă.• Puneţi la dispoziţia copilului piese de forme geometrice. geometrice.• Cântaţi cu el cântece sau citiţi-i cărţi ţiul de forma rotundului etc. De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin 655. forme geometrice. Identisă potrivească întotdeauna forficaţi şi numiţi în mediul copilului mele (pătratul în spaţiul de fordiferite forme.98 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. înţelegerea modelelor.2.

660. corespunzător de copil.). înţelegerea modelelor. piese din lemn. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. afişe pentru a sărbători un eveniment sau pentru a încheia o geometrice pentru activitate tematică. Combină forme • Realizaţi cu copiii postere. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Recunoaşte corect • Organizaţi jocuri în care copiii să identifice forforme în obiectele me în mediul înconjurător. pentru identificarea şi compararea formelor. din plastic etc. copiază şi • Propuneţi sarcini în care copiii să utilizeze forconstruieşte forme. Creează. Identifică şi numeşte • Utilizaţi cuvinte corecte şi fidele când redaţi diferite forme geometrinumele diferitelor forme. operaţii. Încurajaţi copiii să creeze noi forgeometrice (două me. piese oracelaşi fel de la mici la namentale utilizând forme. noi forme prin combinarea lor. . mele pentru a realiza construcţii sau modele artistice (cartonaşe pentru colaje. triunghiuri pentru a realiza un pătrat.• Valorificaţi obiectele de utilitate cotidiană telor. 661. ordonându-le de mari. din mediul înconjurător. pentru a fi înţelese ce: cerc. şiraguri. 662. Compară forma obiec.2. Puneţi la dispoziţia lor dreptunghi. 663. pătrat triunghi. forme diferite de texuri diferite pentru a fi utilizate în scopuri diferite. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. reprezentări numerice. concepte de spaţiu. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 658. 659. măsurare) Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice şi să numească forme ale obiectelor.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 99 E.1. utilizînd diferite forme a realiza alte forme geometrice. Ordonează formele de • Realizaţi cu copiii trenuleţe. la mic la mare sau de la mare la mic. forme geometrice. 2. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. un • Utilizaţi în Centrul pentru Nisip şi apă formele pentru nisip pentru a stimula copiii să creeze dreptunghi).

lorile. . fiinnumesc aceleaşi categorii de obiecte sau ţe (pisica. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 664. Grupează. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. sunt animale) • Jucaţi jocuri de potrivire a obiectelor la categoriile corespunzătoare. diferite obiecte. mărime. înţelegerea modelelor. Seriază obiecte într-un • Realizaţi cu copiii trenuleţe. 667. La solicitare. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. câinele fiinţe. grupare. cu sprijin. Cântaţi cântecele care precizează culori şi indicati-le în mediu. tă culoare sau cu o anumită formă. grupează • Oferiţi copiilor obiecte de forme şi culori obiectele după un criteriu diferite şi propuneţi-le o temă cu o anumi(formă. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.2. forme geometrice. Identifică. clasificare a obiectelor. • Citiţi cu copiii cărticele cu imagini care decategorii de obiecte. 665. vulpea. Cereţi copiilor să strângă materialele care sunt numai roşii sau galbene. şerpişori din şir (un şir de cuburi). operaţii. concepte de spaţiu.Utilizaţi cărţi cu imagini pentru a numi cute după culoare. cu sprijin. sau albastre. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. măsurare) Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să realizeze operaţii de seriere. culoare). Faceţi referire la culorile hăinuţelor cu care sunt îmbrăcaţi. obiec. 666.100 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E.1. 2. reprezentări numerice.

vase.) ţire etc. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. Adună laolaltă obiecte • Puneţi la dispoziţia copiilor matecare observă că au o cariale diverse racteristică în comun. măsurare) Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să realizeze operaţii de seriere. chei. Clasifică obiecte în funcţie de utidiscutaţi despre rolul şi utilizarea obiectelizare (aparate electrocasnice.). concepte de spaţiu. cutii.• Jucaţi jocuri de punere în coresdenţa între obiecte cotipondenţă a obiectelor care sunt diene şi utilizarea lor. de la gros la sublia bulinelor” etc. • Creaţi cu ei motive ornamentale pentru diverse obiecte (hăinuţe. legate ca utilizare (pantoful cu şoseta. Explică de ce anumite obiecte sunt • Oferiţi copiilor posibilitatea de a lucra cu ordonate sau grupate într-un anumit forme şi a le utiliza pentru a crea noi forme fel. creioane. înţelegerea modelelor. culoare). mingi. Stabileşte corespon. nasturi. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. ghiveciul cu floarea etc.) 671.1. precum şi ieşirile în natură mediul de viaţă. clasificare a obiectelor.2.) 669. 674. „Famimare. lor din viaţa cotidiană. şi modele. • Utilizaţi cărţi şi folosiţi experienţa ante673. . clasificare.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 101 E. pentru a observa şi explica asemănările şi deosebirile dintre vieţuitoare. maşinuţe etc. Creează un pattern. grupare. forme geometrice. Sortează obiectele în funcţie de • Oferiţi copiilor obiecte diverse care au cadouă criterii (mărime. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. • Lăsaţi copiii să propună şi ei criterii de grupare. jucării. • Implicaţi copiii în activităţi domestice şi 672. operaţii. felicitări etc. utilizând încercarea ordine crescătoare în funcţie de şi eroarea (de la mic la un criteriu („Cutiile surori”. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 668. 2. 670. instrumente muzicale etc.) 675. Clasifică vieţuitoare în funcţie de rioară a copiilor. reprezentări numerice. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. racteristici comune (culoare. mărime): piese geometrice. specii. Ordonează obiectele • Jucaţi-vă cu copiii jocuri care să în funcţie de o caracterisnecesite înşiruirea obiectelor în tică.

102 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. etc.. tactilă). formă. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 676. culoare. metode ştiinţifice) Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să dobândească informaţii despre mediul înconjurător şi lumea vie prin observare şi manipulare de obiecte. 2. spaţiul. 683. prin observare tea. Pământul.• Asiguraţi plimbări în aer liber copilurii cu ajutorul simţurilor (ploaie. animale de companie). examinaţi în siguranţă fiinţele vii (animale. obiectele întâlnite. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. ţinută toate simţurile în siguranţă. nele trăite. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. caracteristici ale anotimpurilor şi efecte rece. inale naturii (ceaţă. întrebări despre acestea. Foloseşte mai mult de un simţ • Plasaţi la dispoziţia copilului jucării şi atunci când explorează un obiobiecte şi ajutaţi-l să le exploreze prin ect (o jucărie este privită. Sesizează concepte aso. zăpadă asupra vieţii (cum ne îmbrăcăm iarna.• Puneţi la dispoziţia copilului obiecte şi ţurile pentru examinarea stimulaţi-l prin întrebări să identifice şi jucăriilor şi obiectelor de să descrie caracteristici (mărime. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.). fenomeninsoare. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice.2. stimulânîn mână şi pipăită. du-l cu întrebări. ploaie. Observă fenomene ale natu. 682. caracdin mediul înconjurător pentru teristicile şi utilitatea lor şi stimulaţi copilul să repete denumirile. 680.). Recunoaşte fenomene • Asiguraţi prezenţa copilului în natură. . explicaţii. să conştientizeze aspectele periculoase. 677.. frig. Identifică asemănări şi • Încurajaţi explorarea diferitelor obiecte şi diferenţe. secte) întâlnite. lui şi descrieţi evenimentele. voci. miros. auditivă. tunet) şi diferite fiinţe vii (insecte. interes. 679.2. 678. gustată). caracteristici ale descrieţi similarităţi şi diferenţe între acesobiectelor.• Încurajaţi copilul să sesizeze relaţiile între ciate anotimpurilor (cald. Întoarce capul spre surse de • Asiguraţi copilului un mediu bogat în stimulare (sunete. obiecte/jucării şi surse de stimulare lumină puternică . să indice perioade scurte de timp. 681. vânt). încurajaţi întrebările şi răspundeţi la şi manipulare de obiecte . (vizuală. Urmăreşte cu privirea obiecte • Denumiţi obiectele din mediu. cum ne protejăm vara de soare). suprafaţă). Îşi foloseşte toate sim.

Descrie ce a observat în cadrul unui experiment efectuat cu un adult. observare. . cărţi. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. spaţiul.2. eroziuni şi despre importanţa acţiunilor omului asupra mediului (defrişări. diferite instrumente şi iniţiaţi discuţii despre obiecte şi fenomene în urma observării lor. despre mediul înconjurător discutaţi despre schimbări în mediu prin respectul faţă de fiinţe şi ca efect al unor fenomene naturale natură. efectele secetei/inundaţiilor). legate de cele observate. Începe să înţeleagă relaţia • Implicaţi-vă alături de copil în activicauză-efect in mediul fizic natăţi din care învaţă independent (obtural. Demonstrează cunoştinţe • Facilitaţi accesul copiilor în natură. 690. Caută independent informaţii • Puneţi la dispoziţia copilului imagini despre mediu prin utilizarea simţucu fenomene naturale. metode ştiinţifice) Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să dobândească informaţii despre mediul înconjurător şi lumea vie prin observare şi manipulare de obiecte De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 684. enciclopedii rilor. internet).2. să descrie şi să înregistreze ceea ce a observat. ve. 685. scufundare. 689. întâlnite: cutremur. inundaţii. magnetizare. nivelul râurilor/lacurilor din vecinătate. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. 688. evaporare. 687. colorare. încălzire/răcire. Se documentează din diferite surse (adulţi. Discută în urma unui proces de • Încurajaţi copilul să exploreze indeobservare a lumii vii. apoi asistat de dvs. 686. poluare). Participă la experimente • Iniţiaţi copilul în derularea unor exsimple împreună cu un adult perimente simple împreună. experimente. a fiinţelor sau pendent şi să formuleze concluzii fenomenelor din natură. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 103 E. fierbere etc. Pământul. 2. încurajaţi-l să obser(dizolvare.) . de ştiinţă pentru copii. servarea naturii în diferite momente ale anului. îngheţare.

Investighează fenomene sim. o picătură de apă pe o folie de plastic). diverse (cărţi. spaţiul. pământul dezgheţat). binoclu). cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. 692. desfăşurarea de experimen„Unde doarme ursul?” etc.2.Permiteţi copilului să exploreze în siguple ale naturii în compania unui ranţă mediul înconjurător.) te simple. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. în loc de lupă folosiţi jocurilor (de ex. vizite şi observări în natură).104 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. Formulează întrebări • Răspundeţi curiozităţii naturale a copilului simple despre lumea vie prin consultarea unor surse de informare („Ce mănâncă papagalul?”. Foloseşte instrumente • Desfăşuraţi experimente simple cu instrunon-standard pentru exmente non-standard pentru a explica diplorarea mediului în cadrul ferite fenomene (ex.2. atinge zăpadă. 693. Pământul. 2. metode ştiinţifice) Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească instrumente şi metode specifice pentru investigarea mediului De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 691. . adult (atinge picături de ploaie. nisipul încălzit.

2. 695. să estimeze redobândite prin utilizarea instruzultatele pe care să le poată compara ultementelor de investigaţie. spaţiul. diferite capace. obţinute în urma observării sau experimen698. Foloseşte o varietate de in. frunze sau dopuri de plută. Foloseşte unele in. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie.• Pune la dispoziţia copilului diferite instrustrumente şi aparate simple de mente şi posibilitatea de a le utiliza indeinvestigaţie (microscop. lului/grupei: notaţi experimentele. 2.2. metode ştiinţifice) Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească instrumente şi metode specifice pentru investigarea mediului De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 694.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 105 E. scoici. cereţi copilului să organizeze inmetru). iniţiaţi în sala de grupă sau acasă un spaţiu pentru păstrarea colecţiilor (conuri. Discută despre informaţiile • Stimulaţi copilul să facă predicţii înainte de derularea unui experiment. • Sugeraţi copilului să realizeze colecţii de obiecte diferite. magneţi). ţineţi un jurnal al experimentelor copibaza celor observate. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice.). cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. fotografii). rior cu cele obţinute în urma experimentu697. Pământul. mijloace variate (desene. (lupă. predicţiile şi rezultatele obţinute . pietre de râu. 696. formaţiile obţinute. grafi• Încurajaţi copilul să înregistreze informaţiile ce. estimările. etc. Colectează informaţiile prin lui. Face generalizări şi predicţii în telor.• Explicaţi şi utilizaţi împreună instrustrumente pentru a afla mente standard în scopul iniţierii coinformaţii despre mediu pilului în utilizarea lor independentă. termopendent. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.

discutaţi despre noţiuni de igienă în scopul păstrării sănătăţii. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. animale. animale. cu plante (rupe flori. animalelor şi a oamediferitelor plante. spaţiul. lumiplante în diferite momente ale anului nă pentru a creşte şi a se (înflorind. metode ştiinţifice) Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale lumii vii. Înţelege că fiinţele vii au • Oferiţi copilului şansa de a observa nevoie de apă. te. numească obiectele şi fiinţele întâlnioameni din mediu. mediul de viaţă (animale sălbatice/domestice. avînd fructe) sau animale dezvolta. 701. adăpate). jucaţi jocuri cu onomatopee pentru identificarea anumitor animale. Pământul. acţiunea cu oameni – alţii decât membri familiei. imagini. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.2. animale. male de companie sau de curte). cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. Identifică clase mari de • Jucaţi cu copilul jocuri de sortare şi clafiinţe vii din mediu (ex. ţiunile cunoscute de copil din mediul înconjurător imediat cu cel din diferite cărţi. 703. după male/păsări). Sesizează existenţa în mediu a • Facilitaţi observarea de către copil a plantelor. 702. 700. 704. (care sunt hrănite.106 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. insecte din mediul (atinge râme. adună frunze sau crengi).• Extindeţi progresiv vocabularul şi noţe vii şi nevii din mediu. arată aniînconjurător. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 699. 2. hrană. ex. . Face diferenţa între fiin. ca şi internilor cu asistenţa adulţilor. Interacţionează cu insecte • Înlesniţi interacţiunea copilului cu plante. cu animale (priveşte.2. observă furnici). Denumeşte prin cuvinte sau • Stimulaţi copilul să identifice şi să deonomatopee plante. anisificare după diferite criterii. păsări de curte/sălbatice). enciclopedii.

de tipul „Ce ar fi dacă. apă. 707. fructe. . Observă faptul că • Faceţi posibil pentru copil să sesizeze relaţii cauplantele şi animalele îşi zale de tipul condiţiilor de mediu şi consecinţeschimbă înfăţişarea (cilor pentru creştere şi dezvoltare prin intermediul clurile vieţii). legume) 708. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice.?” 709.2. cabinetul unui medic veterinar pământ). Descrie şi compară nevoile de • Provocaţi copilul cu întrebări bază ale fiinţelor vii. cărţi cu imagini nesc cu diferite specii de peşti”). 2. zboară”. Înţelege diferenţa din. păsări. Înţelege interacţiunile dintre • Puneţi la dispoziţia copilului filanimale. Pământul..insecte. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. etc.?”. domestice. plante ţinute la lumină/întuneric). 706. metode ştiinţifice) Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale lumii vii. ferme de vieţuitoarelor (aer. plante şi mediul de viaţă me scurte sau secvenţe din fil(„Rechinii trăiesc în ape şi se hrăme de animaţie. de companie sau din gospodărie.. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. pasări. acvariu. solar cu răsaduri. sau plantele prin vizite într-o livadă..• Daţi copilului posibilitatea de a observa fiinţele tre mediile de viaţă ale vii prin vizite la zoo. grădină de legume. „Ce sar fi întâmplat dacă. Recunoaşte clase si • Jucaţi jocuri de tipul „Zboară. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. spaţiul.. despre modul de viaţă al diferitelor specii. ferme de animale. flori.. Provocaţi copilul să povestească despre experienţele persubclase mari de vieţuitoare (animale sălbatice/ sonale. plante: copaci.2. experimentelor simple (plante udate/neudate.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 107 E. Are responsabilitatea îngrijirii • Daţi copilului posibilitatea de a unei plante sau a unui animal în întreţine o plantă sau de a participa la îngrijirea unui animal familie sau în cadrul grupei. 710. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 705.

să plouă. ta urmărind schema: Ce ştiu?/Ce vreau să ştiu?/Ce am aflat?. stele). nisip. mişcarea observaţi în decursul unei zile (Dimineaţa produsă de vânt.2. Sesizează succesiunea zi/ • Discutaţi despre activităţi corespunzătoanoapte.• Răspundeţi întotdeauna întrebănomenele şi obiectele observate rilor copilului. denumiţi feţe ale pământului (iarbă. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. suprafeţele şi ajutaţi-l să exprime senzaţiile pe care le trăieşte (Îţi place iarba? Cum miroase?). „Plouă”). taţi despre efectele asupra activităţilor zilei. 712. 717. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie.• Cereţi copilului să denumească felaţie cu fenomenele cunoscute nomenele meteo întâlnite şi discu(„Soare”. re zilei/nopţii. 716. 713. ajutaţi-l să le (soare. schimbări e soare.. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. stâncontextul local.2. Pentru temele inteîn mediu („Unde sunt stelele? De resante pentru copil puteţi discuunde vin norii?”).• Discutaţi cu copilul schimbările pe care le dependent nori.. identifice şi să le denumească. Sesizează diferite supra.108 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. 715. 2. Pământul. Observă cu ajutor sau in. după amiaza apar norii.• Asistaţi copilul şi explicaţi-i corpurile cedependent corpuri cereşti reşti în plimbările în aer liber. e posibil în starea vremii. Îşi extinde vocabularul privind • Diversificaţi experienţele de cumaterialele investigate în mediul noaştere ale copiilor în funcţie de natural înconjurător (pietre. Adresează întrebări despre fe. Observă cu ajutor şi in.).• Permiteţi copilului să se joace pe diferite suprafeţe în condiţii de siguranţă. 714. lună. . noroi. metode ştiinţifice) Standard 12: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale Pământului şi Spaţiului De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 711. spaţiul. ci). Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. Exprimă starea vremii prin re. „Ninge”. apă). asfalt.

extinctor. 719. lui şi ale familiei.). aerului pentru viaţă şi a modalităţilor de protecţie pentru a evita poluarea lor. Numeşte şi face diferenţa dintre sursele de căldură şi poate exprima beneficiile şi pericolele lor. 720. mări. Poate descrie caracteristicile materialelor şi ale elementelor mediului (apa. spaţiul. 730. 726. Concepeţi mesaje de conştientizare a importanţei protecţiei mediului. vară. cu colaje de imagini şi text. pripuri în care să îmbine desenul măvară. Numeşte anotimpurile • Încurajaţi copilul să conceapă calendare. anotimpul.. apă.. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. semne convenţionale pentru ape. 721. 724. pietrele.).. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. Pământul. Încurajaţi jocul de rol al copilului cu recuzită specifică pentru consolidarea conceptelor însuşite. . cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. • Provocaţi copilul la discuţii despre caracteristicile anotimpurilor în relaţie cu activităţi fundamentale ale sale sau evenimente semnificative. • Discutaţi despre măsuri de protecţie împotriva incendiilor. Cunoaşte şi foloseşte • Folosiţi un calendar care să amintească evenimentele corect zilele săptămânii în semnificative ale vieţii copilusuccesiune. Descrie timpul proba. curăţirea unui spaţiu. lună). • Creaţi planşe simple cu decupaje/fotografii ale activităţii fundamentale a copilului într-o zi şi asamblaţi-le cu ajutorul său. cărţi despre anotimîn succesiune (iarnă. • Discutaţi şi urmăriţi (pe cărţi sau în realitate atunci când este posibil) fenomene precum eclipse de soare/lună.). Oferiţi copiilor informaţii despre rezistenţa materialelor prin experimente simple (forţa apei în erodarea pietrelor. Ştie lunile anului. Descrie importanţa apei. despre elementele vieţii (pământ. 727. Observă şi exprimă mişcarea corpurilor cereşti (soare.• Jucaţi jocuri cu jetoane de tipul „Spune unde se potriveşte?” . Adresează întrebări • Discutaţi despre elementele fundamentale şi explicaţi copiilor importanţa fiecăruia dintre ele. 2. 725. Cunoaşte şi foloseşte corect ca unităţi de timp momentele zilei. • Încurajaţi copilul să folosească adjective pentru a descrie materialele întâlnite în mediu. toamnă). aer. rale greu accesibile (cascade. Poate descrie caracteristicile anotimpurilor. oceane) şi extindeţi experienţa de cunoaştere a copiilor atunci când este posibil cu vizite. 723. Introduceţi în discuţie concepte precum materiale ignifuge. • Implicaţi-vă împreună cu copilul în activităţi ecologice simple (plantat. peşteri.• Puneţi la dispoziţia copilului imagini cu fenomene natutre forme de relief.2. renţa între forme de relief (câmpie/munte). foc).DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 109 E.• Jucaţi jocuri de rol în care copilul prezintă prognoza meteo bil şi ilustrează o anumită cu simboluri concepute antestare a vremii (utilizează rior. tipuri de ape (râu/lac/mare). 729. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. 728. vulcani. Sesizează diferenţe în... zilele săptămânii. ploaie. 722. Identifică şi face dife. excursii în medii necunoscute. Discutaţi despre activităţi şi succesiunea lor.. metode ştiinţifice) Standard 12: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale Pământului şi Spaţiului De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 718. a malurilor unui râu).2.

tră în interacţiune cu dvs. . Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie.110 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. Pământul.2. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. metode ştiinţifice) Standard 13: Copilul ar trebui să fie capabil să descopere omul ca parte a lumii vii şi fiinţă socială De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 731. 733. copii şi adulţi. Descrie câteva părţi ale cor. ţa sa de gen. ţilor corpului. nasul. asociaţi cu numere (1: gura.2. 2: ochii. Întreţine (ordonează) mediul • Încurajaţi copilul să vă ajute în înapropiat asistat de un adult..• Jucaţi jocuri de identificare a părpului şi câteva organe de simţ. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. Sesizează diferenţa între cele 2 • Ajutaţi copilul să înţeleagă apartenensexe în rândul adulţilor familiari.. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. Face deosebirea dintre fiinţele • Prezentaţi copilului persoanele care inumane cunoscute/necunoscute. 732. 734. 2. spaţiul.). treţinerea unui mediu ordonat.

limbaj.• Stimulaţi înţelegerea fenomenului artistic ca unul specific omuţie.• Discutaţi despre resursele energetice şi concepeţi împreună un plan de acţiune cu activităţi adecvate vârstei copilului tenţa tehnologiei şi a moprin care să economisim energia electrică (Ex. reciclarea materialelor. mediului fizic apropiat (sala de grupă). sportiv).). plantele au fiecărui an şcolar pentru a sesiza evoluţia. Participă la între. • Realizaţi iun proiect privind evoluţia mijloacelor de locomoţie şi modul în care au influenţat viaţa omului. lui. a continentului. materiale care omului ca fiinţa soexemplifică diferite meserii. un ciclu de viaţă). Participă la îngrijirea şi • Participaţi împreună cu copilul la evenimente care se concentrează pe conştientizarea importanţei protecţiei meprotecţia mediului. 737. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. culturale în care trăiesc oamenii pe tot globul. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. mijloace de locomo. despre viaţa oamenilor. spaţiul.: Nu lăsăm dului în care aceasta îmlumina aprinsă dacă este zi şi nu ne foloseşte. Înţelege carac.). 738. Cunoaşte condiţii. tizarea schimbărilor care Creaţi un grafic cu caracteristicile copilului/copiilor din se produc în sine şi mediu grupă (înălţime. sociale. Puneţi in lumină atât avantajele cât şi dezavantajele pentru prezent şi viitor. . De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 735. Demonstrează conştien. adăpost).• Discutaţi cu copilul pe bază de imagini. Foloţiile lor (inimă. plăsiţi în astfel de discuţii persoane mân. 2. preferinţe) la începutul/sfârşitul (copilul creşte. • Angajaţi copiii în descoperirea diversităţii mijloacelor de locomoţie utilizate de om şi exploataţi conţinutul din punct de vedere ecologic.• Discutaţi despre nevoile de bază ale fiinţei umane (apă. a mai multor culturi. semnificaţia lor (mediu fi• Analizaţi o hartă a lumii. pentru a exemplifica varietatea condiţiilor fizice. greutate. • Organizaţi călătorii imaginare utilizând cărţi. imagini video. dans. obiecteristicile specifice te. Este conştient de exis. a modului de organizare a vieţii sociale (de exemplu.• Puneţi la dispoziţia copilului in Centrul de Joc simbolic. despre condiţiile de viaţă ale oamenilor din diverse regiuni geograficifice ale vieţii umane şi ce sau spaţii culturale. drumuri scurte mergem pe jos sau folosim bicicleta etc.• Promovaţi responsabilizarea copilului în gospodărie şi sala de ţinerea şi îngrijirea grupă. stomac) . Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. artă. animalelor.2. 741. resursă (medic. Pentru viaţa. diului: Ziua Pământului. a ţării. după tipul de aşezări: sat. 742. le de bază ale suprahrană. pictură. desen. 739. Ziua Mediului. 736.• Implicaţi copilul în participarea la acţiuni ecologice. orăşel. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. hărţi. invenţii. Pământul. înţelege existenţa mai multor ţări pe lume. Nu lăsăm bunătăţeşte şi afectează aparate electrice în priză când nu suntem acasă. organele gane interne şi funcinterne şi funcţionarea lor. cultural. metode ştiinţifice) Standard 13: Copilul ar trebui să fie capabil să descopere omul ca parte a lumii vii şi fiinţă socială. Descrie câteva or. pentru a zic. 743.2. filme.• Puneţi la dispoziţia copilului cărţi despre corpul omenesc. mene naturale excepţionale (calamităţi naturale) şi înţelege pagubele ce pot fi provocate. lumină. 740. olărit şi cu exemple din diferite părţi ale lumii.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 111 E. Cunoaşte condiţiile spe. colaje. echipamente. organizând ateliere artistice pe diverse abilităţi: cant. municipiu etc.• Creaţi oportunităţi pentru copil de a discuta despre ciclul de viaţă al plantelor. Este interesat de feno. enciclopedii. social). cială: meserii. vieţuirii omului ca fiinţa vie.

L. Research and Policy . 2007. 2005. P. Kagan. Changing Perspectives in Early Childhood Theory. *** Early Learning and Development Standards. Early Learning & Development Standards: An Overview. S. Tomşa. Illinois State Board of Education. 13.. C. M.. 2007. UNESCO. 2004. Early Childhood Education and Care. Pennsylvania Department of Education and Department of Public Welfare. 2. 4. 12. Paris. Centrul Parteneriat pentru Egalitate. 2006. Macedonia. Woodhead. The State of Washington. 2007. 7.L. 2007. Bazele teoretice ale psihopedagogiei preşcolare. Kagan. Gh. 9. Mihalca L. Bucureşti. A Guide to Young Children’s Learning and Development: From Birth to Kindergarten Entry. A. *** Pennsylvania Standards for Kindergarten. Chişinău. 11. 8. cu vârsta până în 7 ani – Ghid pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar. Pediatrie axată pe dezvoltare. S. Epigraf. Washington State Early Learning and Development Benchmarks... Landers. Rebello. Pennsylvania Department of Education and Department of Public Welfare. *** Pennsilvania Early Learning Standards for pre-kindergarten. ***Starting Strong II. 2006. P. *** Strong Foundations. Early Childhood Care and Education. *** llinois Early Learning Standards. 2002. Education for All Global Monitoring Report. Misssouri Department of Elementary and Secondary Education. Rebello. 6. 5. Division of Early childhood Education. . UNICEF. Early childhood Section. 2006.112 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: 1.. Paris. Bucureşti UNICEF. et al. Boţiş. 2005.În:Global Monitoring Report 2007. UNICEF. N. UNESCO. Editura V&I Integral. *** Missouri Early Learning and Development Standards. 3. 10. ELDS Orientation Workhop. Despre dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale ale copiilor. fete şi băieţi. 2005. OECD. Oprescu. Paris.

ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 113 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE .

NECESITATEA DEFINIRII STANDARDELOR PENTRU CADRELE DIDACTICE Asigurarea calităţii serviciilor de educaţie timpurie depinde în cea mai mare măsură de calitatea pregătirii profesionale a cadrelor didactice şi nondidactice care lucrează în serviciile de educaţie timpurie. investiţia economică în programe de educaţie timpurie de calitate se întoarce cu un profit multiplu prin consecinţele benefice de lungă durată pe care le determină. O educaţie timpurie de calitate porneşte de la cunoaşterea de către adulţi a modului în care copilul creşte. INTRODUCERE Educaţia timpurie a copilului are ca scop primordial asigurarea dezvoltării plenare şi globale a copilului şi respectarea tuturor drepturilor acestuia. la punerea bazelor învăţării permanente. Pentru a asigura copiilor un mediu educaţional propice învăţării şi dezvoltării lor. Pentru a asigura un mod unitar şi o perspectivă comună asupra aşteptărilor noastre legate de intrarea copilului în şcoală. dezvoltare şi învăţare în egală măsură tuturor copiilor. în special al copiilor provenind din familii cu un nivel economic scăzut (Barnett. temperamentul şi stilul pedagogic diferă de la un cadru didactic la altul. rasă. este necesar ca educatorul să deţină anumite competenţe profesionale. învăţarea şi dezvoltarea acestuia trebuie să fie acelaşi. Standardele de învăţate şi dezvoltare a copilului stau la baza elaborării standardelor pentru cadre didactice.114 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 1. toate cadrele didactice vor şti care sunt aşteptările privind exercitarea profesiei de educator în serviciile de educaţie timpurie. . În ultimii ani studiile şi cercetările privind educaţia timpurie la nivel internaţional au furnizat numeroase dovezi în favoarea ideii că programele de educaţie timpurie de o înaltă calitate au efecte pozitive şi durabile în timp în privinţa succesului şcolar şi în viaţă al copiilor. Frede. se dezvoltă şi învaţă. orice prevenţie costă mai puţin decât intervenţia. 1995. aşa şi fiecare cadru didactic este unic. În acest mod. pentru a răspunde aşteptărilor pe care le avem în privinţa copilului în planul dezvoltării şi învăţării. Heckman. prin realizarea educaţiei de bază începând din perioada timpurie se contribuie pe termen lung la reducerea sărăciei. 2000. deoarece profilul competenţelor profesionale ale educatorului se construieşte pornind de la ceea ce ne dorim să ştie şi să fie capabile să facă toate cadrele didactice. Precum fiecare copil este unic. 2005. Chiar dacă personalitatea. însă rezultatul muncii acestuia din urmă trebuie să fie în orice context acelaşi: un copil căruia să-i ofere un start bun în viaţă prin educaţia timpurie! Numitorul comun al diversităţii cadrelor didactice îl reprezintă tocmai aceste standarde profesionale. religie. indiferent de sex. Aceste standarde definesc aşteptările noastre vizavi de ceea ce copilul ar trebuie să ştie şi să fie capabil să facă la finalizarea grădiniţei. Atenţia sporită este din ce în ce mai mult îndreptată spre acordarea tuturor şanselor şi oportunităţilor de îngrijire. mediu cultural de provenienţă sau statut socioeconomic. Unele studii au indicat că: pregătirea pentru şcoală prin furnizarea de servicii de educaţie timpurie costă mai puţin decât recuperarea şcolară. modul în care este privit copilul. Investiţia în serviciile de educaţie timpurie de calitate se justifică inclusiv prin dovezile aduse de analizele de tip economic (Cuhna. 2. 2006). au fost elaborate stan- dardele privind învăţarea şi dezvoltarea pentru copilul de la naştere până la 7 ani. care să ofere tuturor copiilor în egală măsură posibilitatea de a se dezvolta în ritmul lor individual şi de a valorifica interesele şi potenţialul lor individuale. se asigură un reper comun al competenţelor obligatorii necesare în practicarea acestei profesii. ca şi asumarea întregii responsabilităţi pe care o poartă asupra copilului. Cu cât îl vom cunoaşte mai bine cu atât vom fi mai realişti în aşteptările pe care le avem pentru copil şi cu atât vom şti mai bine cum să-l sprijinim în dezvoltarea lui pentru a-i asigura cele mai adecvate condiţii pentru a-şi împlini potenţialul. Prin elaborarea acestor standarde. 1995).

politica programelor de educaţie parentală etc. este reflectată tocmai prin situarea standardelor de învăţare şi dezvoltare. dezvoltarea lui şi educaţia timpurie. ROLUL STANDARDELOR ÎN DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A CADRELOR DIDACTICE Standardele profesionale ale cadrelor didactice reprezintă pentru educatori un sistem de referinţă important în autoevaluarea propriilor lor competenţe. participare la conferinţe tematice etc. să se exprime liber. 4. conturează profilul copilului pe care ni-l dorim la finalizarea grădiniţei. ce strategii de evaluare vor fi utilizate pentru a înregistra progresul real al copiilor în toate domeniile dezvoltării. Preocuparea pentru îmbunătăţirea practicii şi pregătirii psihopedagogice reprezintă o constantă a profesiei didactice. activ. domeniul socioemoţional. a elementelor matematice elementare si a cunoaşterii şi înţelegerii lumii. poate să îşi identifice punctele tari ale competenţelor sale. să fie responsabil etc. precum şi zone ale pregătirii profesionale care necesită îmbunătăţiri. asertiv. . definesc aşteptările asupra ceea ce copilul ar trebui să ştie şi să fie capabil să facă la finalizarea grădiniţei. Centrarea pe copil.? Pentru aceasta cadrul didactic trebuie să posede anumite competenţe care să facă posibilă această devenire a copilului. planificarea învăţării: ce obiective educaţionale se vor urmări şi pentru ce perioadă. politica curriculară. precum şi importanţa crucială pe care o are perioada timpurie în devenirea lui. nevoi. autoreflecţia şi autoevaluarea. creativ. elaborate înaintea acestor standarde. independent. în baza autoevaluării. politica serviciilor educaţionale. poate reflecta asupra propriei sale pregătiri şi practici psihopedagogice. igienei şi securităţii personale. prin abordarea globală şi complexă a dezvoltării. schimburi de experienţă. Aceste standarde sunt definite pe patru domenii de dezvoltare: domeniul cognitiv. domeniul fizic. de variabilitatea individuală a dezvoltării fiecăruia în parte. dezvoltarea profesională: participarea la cursuri de formare şi perfecţionare pentru îmbunătăţirea practicii didactice. Fiecare educator. să gândească critic şi creativ. ca document de politică educaţională. Aceste competenţe vizează: un anumit mod global de a privi copilul. organizarea învăţării: ce strategii de învăţare vor fi utilizate şi cum se va organiza mediul de învăţare pentru a răspunde cerinţelor de vârstă. dornic de cunoaştere. persistenţă în învăţare. Dorim un copil sănătos. Astfel. interese. creativitate. iniţiativă. cunoscând aceste standarde. respectând unicitatea şi drepturile copilului. cursuri de formare continuă şi perfecţionare.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 115 3. dezvoltarea gândirii logice. În standardele pentru cadrele didactice se regăseşte perspectiva psihologică şi pedagogică promovată prin standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie. să ştie să aleagă. cerinţe individuale).. care cuprinde: dezvoltarea limbajului. în centrul tuturor celorlalte politici ce vizează sistemul de educaţie timpurie: politica resurselor umane. CORELAREA STANDARDELOR PENTRU CADRELE DIDACTICE CU STANDARDELE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI Standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului de 5-7 ani. a comunicării şi a premiselor citit-scrisului. evaluarea învăţării: cum va fi utilizată observarea copiilor. domeniul atitudinilor în învăţare: curiozitate. iar standardele profesionale constituie un instrument de sprijin în creşterea calităţii serviciului educaţional. capabil să stabilească interacţiuni sociale cu copii şi adulţi. de grup şi individuale ale copiilor. de diversitatea lor culturală. al sănătăţii. dar şi de proiecţia în viitor a copilului de azi. cadrele didactice pot identifica domeniile de competenţe profesionale asupra cărora ar trebui să se concentreze în carieră. Toate aceste standarde. să ştie să coopereze. cu iniţiativă. ca principiu guvernator al educaţiei. îşi pot proiecta un plan de dezvoltare profesională în baza căruia să opteze pentru diverse forme de perfecţionare: consultarea materialelor de specialitate. ţinând cont de unicitatea copilului (exprimată în caracteristici individuale de dezvoltare şi învăţare. cum se va asigura integrarea domeniilor de dezvoltare prin planificarea activităţilor etc.

- 5. intereselor individuale ale copilului. luarea de decizii în comun cu familia etc. Cunoscând care sunt competenţele obligatorii pe care trebuie să le deţină. o Facilitator: facilitează învăţarea copilului prin interacţiune.116 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE parteneriatul cu familia: cunoaşterea familiei. Adaptarea la noi contexte. noi schimbări este funda- . • • prin încurajarea curiozităţii şi explorării. PRINCIPII CE AU STAT LA BAZA ELABORĂRII STANDARDELOR PENTRU CADRE DIDACTICE Elaborarea standardelor didactice a ţinut cont de câteva principii importante care se bazează pe experienţa acumulată în timp a programelor de educaţie timpurie de pretutindeni. Fiecare domeniu de competenţe este la fel de important şi se află într-o strânsă intercorelaţie şi interdependenţă cu celelalte. În urma autoevaluării. iar evoluţia dezvoltării lui la nivelul maxim posibil depinde de nivelul de stimulare şi interacţiune la care este expus de către adulţi. implicarea familiei în activităţile grădiniţei. mediază raporturile dintre familie şi creşă/grădiniţă. conflictele. în toate domeniile prezentate în standarde. partener de joc. o Partenerial: cadrul didactic devine partener al copilului în demersul acestuia de construire a propriei învăţări. cadrul didactic îşi poate realiza un plan propriu de dezvoltare profesională şi va căuta modalităţi formale sau informale de îmbogăţire şi îmbunătăţire a competenţelor sale. informarea şi comunicarea cu familia. în dezvoltarea copilului. prin oferirea de contexte de învăţare (sarcini şi materiale diferite). CUM POT FI UTILIZATE STANDARDELE? Standardele profesionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie au multiple utilizări: a. dezvoltării şi educaţii de calitate. variabilitatea ritmului şi intensităţii dezvoltării). negocierile. prin provocarea unor situaţii problematice pentru aflarea de soluţii etc. cadrul didactic va putea reflecta asupra propriei pregătiri pedagogice teoretice şi practice şi îşi va putea singur aprecia performanţele profesionale. în special al educatorului. nevoilor. Toate aceste competenţe sunt necesare pentru ca educatorul să fie capabil să ofere copiilor în contextul instituţiei de educaţie timpurie condiţiile optime pentru învăţarea şi dezvoltarea lor deplină. 6. prin organizarea mediului fizic şi social. Formarea şi perfecţionarea profesională a cadrului didactic din instituţiile de educaţie timpurie este un proces care se desfăşoară de-a lungul întregii vieţi. de aceea el este cel care trebuie să-i asigure toate condiţiile unei îngrijiri. • Dezvoltarea copilului este un parcurs individual care necesită o foarte bună cunoaştere de către adult atât a modului în care copilul mic se dezvoltă (stadiile dezvoltării. Aceste principii pun în lumină locul şi rolul adultului. Parteneriatul dintre cadrul didactic şi familia copilului reprezintă un factor decisiv în dezvoltarea şi învăţarea copilului. Reflecţia asupra propriei practici şi asupra rezultatelor obţinute reprezintă un reper important în dezvoltarea profesională. prin comunicare. partener al familiei în asigurarea condiţiilor optime de dezvoltare şi învăţare ale copilului. adultul trebuie să alterneze diverse roluri: o Stimulator: stimulează dezvoltarea prin expunerea copilului la stimuli senzoriali şi cognitivi şi implicarea lor în activităţi fizice. cât şi a predispoziţiilor. precum şi pe noile achiziţii în domeniul psihologiei şi pedagogiei copilului mic din ultimele decenii. • În scopul sprijinirii dezvoltării şi învăţării copilului. • Adultul este primul om în care copilul are încredere şi de care depinde în tot ceea ce face şi învaţă să facă. Pentru cadre didactice – autoevaluarea competenţelor profesionale Prima şi cea mai importantă utilizare a acestor standarde este aceea a autoevaluării competenţelor profesionale. creşteri. • Dezvoltarea copilului este globală şi integrată. o Mediator: mediază comunicarea şi raporturile sociale dintre copii şi alţi copii şi dintre copii şi adulţi.

b. . În acest mod. se poate realiza o analiză a situaţiei pregătirii profesionale a tuturor cadrelor didactice. Având formulate standardele şi indicatorii. activităţi metodice în cadrul comisiilor metodice. cursuri de formare şi perfecţionare cu tematică specifică etc. c. Pentru furnizorii cursurilor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice pentru educaţia timpurie Standardele profesionale reprezintă. În urma acestei evaluări. a încuraja dezvoltarea profesională continuă la locul de muncă a cadrelor didactice. a sprijini cadrele didactice în dezvoltarea capacităţii de autoanaliză a propriilor practici didactice din perspectiva standardelor profesionale şi a elabora împreună cu ele un plan individual de creştere profesională.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 117 mentală pentru educator. de asemenea.) care să vizeze îmbunătăţirea competenţelor în acele domenii unde au înregistrat o mai slabă pregătire. Standardele profesionale oferă un sprijin cadrelor didactice în acest demers de reflecţie şi adaptare. ghidul cadrelor didactice pentru educaţia timpurie. putându-se aprecia care sunt aspectele care la nivel naţional necesită îmbunătăţiri ale practicii pedagogice şi implicit a ofertei de formare iniţială şi de formare continuă. Totodată aceste standarde profesionale pot constitui criterii privind resursele umane în procesul de acreditare a instituţiilor de educaţie timpurie. managerul poate aprecia care sunt domeniile de competenţe în privinţa cărora cadrul didactic necesită o mai bună pregătire. în care să propună diferite forme de perfecţionare a educatorilor (schimburi de experienţă. Abilitarea cadrelor didactice în utilizarea standardelor profesionale ca instrument de îmbunătăţire a calităţii propriei pregătiri teoretice şi practice profesionale. managerul creşei/grădiniţei. Pentru managerii instituţiilor de educaţie timpurie – evaluarea individuală şi la nivel de instituţie a cadrelor didactice d. Acelaşi tip de evaluare se poate realiza şi la nivelul întregii instituţii. Pe baza acestor standarde se pot elabora instrumente de evaluare care să aprecieze nivelul competenţelor profesionale al educatorilor pe toate cele şase domenii. un reper important în evaluarea individuală a cadrelor didactice dintr-o instituţie. poate strânge informaţii utilizând variate metode şi instrumente de culegere a datelor. curriculumul pentru educaţia timpurie. Standardele profesionale pentru cadrele didactice reprezintă un reper important în monitorizarea calităţii pregătirii profesionale a cadrelor didactice din sistemul de educaţie timpurie. altele decât cele din sistemul public. Pentru metodişti – observarea cadrelor didactice şi sprijinirea dezvoltării lor profesionale Furnizorii cursurilor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice pot utiliza standardele pentru: Elaborarea unei oferte de formare iniţială care să răspundă şi să corespundă cerinţelor obligatorii prevăzute prin standarde privind pregătirea profesională a cadrelor didactice pentru educaţia timpurie. centrate pe competenţele obligatorii formulate prin standardele profesionale pentru cadrele didactice pentru educaţie timpurie. pentru a asigura un nivel optim de pregătire a tuturor cadrelor didactice care lucrează în educaţia timpurie. e. Elaborarea unor oferte variate de formare continuă care să răspundă nevoilor diverse de formare ale cadrelor didactice din sistem. după realizarea evaluării. pentru a realiza evaluarea cadrului didactic pe cele şase domenii de competenţe. Pentru factorii de decizie din domeniul educaţiei şi formularea de politici educaţionale în domeniul educaţiei timpurii Metodiştii pot utiliza standardele pentru: a dezvolta instrumente de observare a practicilor promovate de educatori şi a stabili în ce măsură ele corespund standardelor profesionale în strânsă relaţie cu celelalte documente specifice privind copilul mic (1-7 ani): standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului. putând concepe împreună cu cadrele didactice planuri instituţionale de dezvoltare profesională. în acest mod managerul. propunându-le să facă observări reciproce în baza standardelor şi organizând discuţii în baza acestor observări.

1.: Strategii interactive Standard C 1.) Respectare a specificului învăţării în perioada timpurie (Standard A.3.: Planificarea pe termen scurt şi termen lung (zilnică şi săptămânală) Standard B.4.2.) Abordare integrată a dezvoltării copilului (Standard A. pregătirea de ordin teoretic a cadrului didactic în privinţa educaţiei timpurii. STANDARDELE PROFESIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE. cadrul didactic trebuie să deţină un ansamblu larg de competenţe ce pornesc de la modul în care gândeşte despre copil.) D. până la competenţele de ordin didactic ce ţin de organizarea mediului educaţional. C.1. DOMENII ALE COMPETENŢELOR PROFESIONALE Standardele profesionale ale cadrelor didactice din domeniul educaţiei timpurii au avut ca principal reper standardele de învăţare şi dezvoltare pentru copilul de la naştere până la 7 ani.2.3. Aceste competenţe promovează principiile evaluării autentice care se bazează pe utilizarea unor strategii alternative de evaluare: observarea copilului şi înregistrarea datelor privind progresele înregistrate de copil.5. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Acest domeniu se referă la concepţia pedagogică. de strategiile de învăţare şi evaluare utilizate. care se reflectă în practicile didactice cotidiene. obiectivele de referinţă şi sarcinile elaborate Standard C 1. modul în care acţionează şi interacţionează atât cu copilul. copilărie şi educaţia copilului mic.: Jocul ca formă integratoare a învăţării şi dezvoltării Standard C 1.2. au fost delimitate câteva domenii pentru care au fost formulate standarde şi indicatori. Pentru a răspunde cerinţelor necesare asigurării tuturor condiţiilor pentru învăţarea şi dezvoltarea deplină a copilului.: Recunoaşterea impactului mediului asupra învăţării şi dezvoltării Standard C 2.: Strategii pentru învăţare activă Standard C.: Corelarea formelor de activitate cu vârsta copiilor.: Crearea oportunităţilor de alegere şi luare a deciziilor Standard C 1. utilizarea mai multor surse de informaţie şi contexte pentru aprecierea performanţelor copilului.: Crearea unui mediu personalizat şi prietenos copilului A. prevăzute prin standardele de învăţare şi dezvoltare.: Abordarea integrată a curriculumului prin planificare Standard B. autoevaluarea. Organizarea învăţării Domeniul Organizarea învăţării vizează competenţele de organizare a procesului de învăţare ale cadrului didactic prin care acesta corelează obiectivele curriculare cu strategiile didactice şi mediul de învăţare în strânsă corespondenţă cu nevoile individuale ale copilului. Evaluarea învăţării Domeniul Evaluarea învăţării vizează competenţele de evaluare ale cadrului didactic.: Planificarea ca proces participativ C. Aceste domenii sunt: Standard B.1.4.2.1. . Subdomeniu: Mediul de învăţare Standard C 2.: Valorificarea oportunităţilor de învăţare neplanificate C.1.2.118 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 7. Pentru a acoperi întreaga gamă de competenţe. Prin acest domeniu este conturată concepţia despre educaţie centrată pe copil a cadrului didactic susţinută prin practici de: Individualizare a învăţării (Standard A. cât şi cu familia acestuia. B.1.) Incluziune socială (Standard A.6. utilizarea portofoliului individual al copilului. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C.3. Planificarea învăţării Acest domeniu se referă la competenţele de planificare a activităţilor de învăţare ale cadrului didactic în strânsă corelaţie cu perspectiva pedagogică promovată prin standardele formulate la domeniul A.1. feedback-ul pozitiv.

: Reflecţie asupra propriei activităţi pentru îmbunătăţirea rezultatelor Standard E. a contextului sociocultural al familiei Standard F.4.: Stimularea participării părinţilor la activităţile programului educaţional.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 119 Standard D. autoevaluare şi management al carierei profesionale.: Informarea permanentă a părinţilor privind progresele şi problemele copilului în dezvoltare Standard F. rezultatele propriei activităţi) pentru a-şi îmbunătăţi permanent performanţele profesionale.: Lucrul în echipă cu cadre didactice şi alţi specialişti pentru îmbunătăţirea activităţii didactice F. a unui parteneriat durabil şi eficient.: Observarea copilului (înregistrarea observaţiilor privind progresele în dezvoltarea copilului pe cele patru domenii definite prin Standardele de Învăţare şi Dezvoltare a copilului: cognitiv.: Utilizarea diverselor forme de evaluare a copilului Standard D.3.3. Dezvoltarea profesională Domeniul Dezvoltarea profesională vizează competenţele de autoreflecţie. Standardele privind acest domeniu pun accent pe capacitatea cadrului didactic de a utiliza şi a gestiona resursele pe care le are la dispoziţie (materiale şi literatură de specialitate.: Dezvoltarea de obiective pe termen scurt şi termen mediu de dezvoltare individuală a copilului în baza rezultatelor evaluării Standard E. atitudine în învăţare) Standard D.3. Acest domeniu reflectă necesitatea construirii de către cadrul didactic.4. Standard E. E.2. socio-emoţional.1.: Cunoaşterea nevoilor şi intereselor părinţilor privind dezvoltarea copilului. Standard F.2.: Participarea la cursuri de formare continuă .: Colaborarea cu părinţii în luarea de decizii privind dezvoltarea copilului Standard F.1. considerat primul educator al copilului.1. prin diferite modalităţi.2. fizic şi sănătate.4.: Înregistrarea progreselor copilului Standard D. cursuri de formare continuă. expertiza altor specialişti. Parteneriatul cu familia Domeniul Parteneriatul cu familia vizează competenţele de comunicare şi cooperare ale cadrului didactic cu familia copilului.: Consultarea de materiale de specialitate Standard E.

13. siguranţă. promovând toleranţă. Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi de a progresa interacţionând frecvent cu fiecare. rasei. deprinderilor şi abilităţilor dobândite. A. 6. Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial. Creează oportunităţi egale de dezvoltare copiilor cu cerinţe educaţionale speciale. 3. sub toate aspectele (cognitiv. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor. socioemoţional. fizic). 2. acceptarea şi respectarea diversităţii. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat. 11. respectuos ce conferă încredere. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice. Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat. structurii familiei. A. . Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil. Şi.1. manifestând afecţiune. Utilizează orice moment al zilei pentru a realiza integrarea cunoştinţelor. 8. Cadrul didactic promovează incluziunea socială oferind tuturor copiilor oportunităţi egale de dezvoltare şi învăţare. 10. 5.3. 9. interes şi respect. Fiecare copil este unic şi trebuie să-i ofer toate şansele pentru a se dezvolta. să nu uit că în orice moment el învaţă un lucru nou. nivelului socioeconomic. A. prin toate deciziile didactice curente.120 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE A. principiile unei societăţi democratice deschise. respectul reciproc. securitate. Respectă particularităţile dezvoltării copilului pentru fiecare etapă de vârstă de la naştere la 7 ani. culturii. Promovează respectul pentru diversitate datorată sexului. Cadrul didactic cunoaşte specificitatea procesului de învăţare la copil de la naştere la 7 ani. vârstei. respectând valorile bazate pe drepturile omului. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Educaţia copilului începe de la naştere. Indicatori 1. Comunică cu toţi copiii pe un ton cald. religiei. mai presus de toate. Propune activităţi ce valorifică diversitatea copiilor şi familiilor. Mediază conflictele dintre copii cu scopul de a promova înţelegerea. socioemoţional şi fizic. Standard A. confort afectiv. asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plan cognitiv. Înţelege felul în care fiecare copil îşi construieşte propria imagine a lumii şi creează oportunităţi de învăţare care reflectă această înţelegere. etniei. 4.4. 7. limbii. 12. care le solicită dezvoltarea sub toate aspectele. abilităţilor.2.

în care sunt implicaţi copiii şi familiile lor. Este receptiv la sugestiile copiilor privind conţinuturile activităţilor şi este capabil să-şi ajusteze planificarea în concordanţă cu sugestiile acestora. 23. echilibrate. cu atât îl pot ajuta mai mult să se dezvolte. Include în planurile zilnice o varietate de activităţi. de a le corela cu obiectivele majore propuse în planificarea săptămânală şi de a face ajustările necesare. Planificarea este bine structurată. Planifică modalităţi de finalizare a unităţilor/proiectelor tematice care să integreze cunoştinţele interdisciplinare şi deprinderile achiziţionate şi permit fiecărui copil să simtă plăcerea reuşitei. Planificarea învăţării Cu cât cunosc mai bine un copil. Atât planificarea zilnică. pentru a satisface diversele nevoi. 17. . Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale bine structurate. dar şi suficient de flexibilă. Planificarea zilnică denotă abilitatea cadrului didactic de a reflecta critic asupra obiectivelor imediate realizate. Indicatori 14. cât şi cea săptămânală promovează o abordare holistă asupra dezvoltării copilului şi un mod integrat de abordare a curriculum-ului. 19. Progresele lui depind de planul meu pentru el. care se bazează pe cunoaşterea dezvoltării copilului. nivelul de interes şi nevoile specifice (individuale şi de grup) ale copiilor. abilităţi şi stiluri de învăţare ale copiilor. B.. 22. pentru a le oferi copiilor oportunităţi optime de dezvoltare şi învăţare.. 24. 16. 20. Implică familia în planificarea unităţilor tematice şi a altor activităţi de învăţare din clasă. Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale care reflectă abordarea integrată a curriculum-ului.1. pe o bună cunoaştere a copiilor din grupă şi pe obiectivele ariilor curriculare.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 121 B. Planificarea activităţilor este un proces participativ. Experienţele de învăţare planificate de educator sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cunoaştere. B. ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri. Planificarea unităţilor/proiectelor tematice reflectă capacitatea cadrului didactic de a respecta o succesiune logică a etapelor de desfăşurare a acestora şi de a le ajusta la vârsta. 15. 21.2. 18. Standard B. Recunoaşte importanţa unei planificări zilnice şi săptămânale bine echilibrate. permiţând adaptări şi modificări necesare pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi optime de învăţare şi dezvoltare.3. Planifică unităţi tematice în care conţinuturile sunt strâns legate între ele şi care contribuie la o învăţare semnificativă.

35.3. Ajută copiii să facă conexiuni între concepte şi deprinderi noi şi cunoştinţele anterioare (evocare şi realizare a sensurilor). În baza bunei cunoaşteri a copiilor şi a obiectivelor curriculare. 31.1. 34.1. 29. C. Propune pentru lucru în grup mare sau mic sarcini adecvate formelor selectate. la construirea de către copii a propriilor cunoştinţe. Indicatori 25. Modul în care eu interacţionez cu copilul.1. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi prin intermediul întrebărilor deschise. Cadrul didactic utilizează strategii predominant interactive. grup mic. Corelează conţinuturile activităţilor cu vârsta copiilor şi cu cunoştinţele anterioare ale acestora. C. Cadrul didactic corelează obiectivele de referintă ale ariilor curriculare cu conţinuturile învăţării. Utilizează diverse forme de organizare a activităţii copiilor (în grup mare. 36. 27. selectează adecvat activităţi din spectrul larg de opţiuni: de la cele iniţiate de adult la cele iniţiate de copil. Demonstrează înţelegerea rolului său de facilitator al învăţării copilului.1. deciziile mele ca educator pornesc de la nevoile şi interesele lui. individual). Subdomeniu: Strategii didactice Standard C. la dezvoltarea de deprinderi şi abilităţi. 28. Corelează obiectivele de referinţă din diferite arii curriculare. . 26. cu sarcinile de învăţare.1. Cadrul didactic demonstrează competenţă în utilizarea jocului ca formă integratoare pentru stimularea învăţarii şi dezvoltării. Organizarea învăţării Pentru a-l ajuta pe copil să se dezvolte. perechi. 33. pentru a realiza integrarea lor în activităţile/studiile tematice. Pune la dispoziţia copiilor materiale cu caracter deschis ce stimulează dezvoltarea. 38. de la cele de liberă explorare la cele proiectate de cadrul didactic.122 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE C. Ia permanent decizii strategice conştiente legate de rolul său şi rolul copilului în construirea propriei învăţări prin joc. C. Oferă proiecte la care copiii să lucreze în cooperare. Cadrul didactic cunoaşte şi utilizează diverse strategii care contribuie la învăţarea activă. situaţiile de învăţare pe care le creez. cu formele de organizare a lucrului cu copiii ţinând de particularităţile de vârstă ale copiilor şi experienţele de învăţare anterioare.4. 32. Ştie să creeze şi să menţină situaţii care îmbogăţesc şi extind jocul copiilor. C. Foloseşte interesul şi curiozitatea copiilor faţă de lumea înconjurătoare. modul în care organizez spaţiul în care el învaţă vor fi decisive pentru progresele pe care copilul le va face.1. 37. 30. Recunoaşte valoarea supremă a jocului (înţeles în sens larg) pentru învăţarea şi dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. potrivindu-le la obiectivele propuse şi respectând nevoile individuale şi de grup ale copiilor. Creează situaţii în care copiii să înveţe unul de la altul.2.

Selectează materiale legate de toate ariile curriculare şi domeniile de dezvoltare. promovând sensul de apartenenţă. 39. C. Indicatori 43. descoperirea şi învăţarea conceptuală. 49.1. Planifică situaţii de învăţare cu caracter deschis. 48. precum şi necesităţilor dictate de conţinuturile studiate.5. 44. grup mare. . Creează un mediu fizic atractiv şi plăcut.6. perechi.2. 42. Spaţiul fizic pregătit de educator facilitează managementul grupei de copii şi îi permite utilizarea diverselor forme de lucru: individual. Organizarea mediului corespunde necesităţilor diferitor grupuri de vârstă şi ale fiecărui copil în parte. Cadrul didactic creează un mediu fizic personalizat şi prietenos ce conferă identitate grupului de copii. 47.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 123 C. 40. experimentarea.2. astfel încât să stimuleze explorarea. Cadrul didactic creează pentru copii multiple oportunităţi de alegere şi luare a deciziilor.1. C.2.2. 50. care apar inopinat. spontan şi care suscită interesul copiilor. Cadrul didactic înţelege impactul puternic al mediului asupra învăţării şi dezvoltării copiilor şi le asigură un mediu în care fiecare copil să se dezvolte şi să înveţe în conformitate cu nevoile. Oferă copiilor posibilitatea de a face alegeri conştiente din alternativele existente şi a-şi asuma responsabilitatea pentru alegerea făcută. care îi ajută pe copii să se simtă în securitate şi confortabil. C. Subdomeniu: Mediul de învăţare Standard C. a învăţa noi concepte şi deprinderi. 45. 46. Organizarea învăţării C. Recunoaşte şi exploatează oportunităţile de învăţare. 41. grup mic. interesele şi abilităţile sale. Foloseşte rutina zilei ca sursă de învăţare semnificativă. Mediul creat de educator promovează la copii confort psihologic şi o atitudine pozitivă faţă de învăţare. Mediul creat de educator invită părinţii ca parteneri la colaborare şi contribuie la spiritul de comunitate. pentru a le dezvolta limbajul. sarcini cu mai multe posibilităţi de realizare. Creează un mediu de învăţare personalizat şi prietenos copiilor. Mediul este bine organizat şi promovează învăţarea activă şi independentă. materiale diverse din care să aleagă. Cadrul didactic exploatează maximal oportunităţile de învăţare ale perioadelor de rutină şi adoptă atitudini flexibile şi creative în faţa unor momente neplanificate.1.

abordând strategii adecvate de soluţionare şi prevenire a conflictelor dintre copii. sprijinindu-l la nevoie şi căutând soluţii pentru problemele pe care le întâmpină. 57. Facilitează stabilirea unor relaţii de prietenie între copii care încurajează învăţarea reciprocă. Utilizează momentul evaluării pentru a scoate în evidenţă reuşitele copilului şi a încuraja învăţarea. manifestă anumite atitudini. pentru a înregistra date privind dezvoltarea copilului în toate domeniile dezvoltării. D.3. Indicatori 55. având ca unic reper progresele anterioare ale copilului. lăudându-l când reuşeşte. 59. Standard D. Încurajează atitudini reciproce grijulii şi respectuoase între copii. 61. pentru a sprijini dezvoltarea şi învăţarea la copil. Utilizează metode de evaluare ce corespund vârstei copiilor. Cadrul didactic utilizează permanent observarea. Recunoaşte diferenţele individuale dintre copii în evaluarea acestora. în strânsă corelaţie cu domeniile de dezvoltare ale acestuia.2. cognitiv. socioemoţional. deprinderi şi abilităţi. 54. 62.3. pentru a oferi încredere şi siguranţă în exprimarea liberă a acestora. Cadrul didactic creează un climat social care promovează învăţarea. 52. D.1. 51.124 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE C. Cadrul didactic foloseşte metode şi instrumente de evaluare care sunt relevante pentru activităţile de învăţare realizate de copii şi adecvate vârstei acestora. Utilizează şi elaborează instrumente de evaluare care apreciază măsura în care copilul deţine anumite cunoştinţe. Cadrul didactic utilizează zilnic observarea copiilor. obiectivelor de referinţă ale activităţilor de învăţare şi tipului de activitate în care este implicat copilul. 53. Cadrul didactic realizează observarea copiilor pentru a surprinde progresul înregistrat de copii în toate domeniile de dezvoltare.2. Evaluarea învăţării În calitatea mea de cadru didactic trebuie să ajut fiecare copil să aibă încredere în sine. Demonstrează înţelegerea cauzelor diverse ale comportamentelor nedorite. atitudini în învăţare) şi produse ale activităţii copiilor. Cadrul didactic păstrează un registru/dosar cu datele culese în urma observării copilului. Cadrul didactic deţine un portofoliu al fiecărui copil care conţine date privind progresele copiilor obţinute în urma observărilor şi evaluării în toate domeniile de dezvoltare (fizic. D. Cadrul didactic foloseşte evaluarea. Oferă multiple situaţii în care toţi copiii să fie auziţi şi apreciaţi. 58. . 60. 56.

70.1. despre sănătate. Culege informaţii despre copil prin discuţii permanente cu familia acestuia (experienţe anterioare de învăţare. 72. Fiecare zi este o provocare. D. cadrul didactic proiectează activităţi adaptate nevoilor individuale ale fiecărui copil. Experimentează noi idei şi practici inspirate de materialele de specialitate.3. despre comportamentele lor de învăţare şi progresele lor din discuţiile cu familia. 71.3. Participă periodic la cursuri de formare continuă în domeniile profesionale specifice educaţiei timpurii. E. 69. nutriţie.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 125 D. despre nevoile lor. Corelează informaţiile despre copil obţinute de la familie cu rezultatele activităţii copilului în creşă/grădiniţă pentru o evaluare cât mai fidelă şi validă a progresului înregistrat de acesta. 73. niciodată nu poţi crede că ştii totul. igienă. În baza rezultatelor evaluării. 64. Indicatori 67.4. nevoi). nutriţie. Cadrul didactic consultă periodic materiale de specialitate în scopul îmbunătăţirii competenţelor sale profesionale. Cadrul didactic solicită şi utilizează informaţii despre experienţele anterioare ale copiilor. Utilizează rezultatele evaluării. E. Este capabil de a-şi motiva deciziile pedagogice în baza reflecţiei asupra activităţii sale zilnice şi a rezultatelor obţinute. cu scopul de a oferi copiilor oportunităţi de învăţare şi dezvoltare cât mai adecvate şi eficiente. pentru a evalua progresul copilului. pentru a planifica mai riguros activităţile şi a organiza mediul de învăţare mai adecvat cerinţelor şi intereselor copiilor. Cadrul didactic participă periodic la cursuri de formare continuă. . 65. Selectează cursurile de formare continuă în funcţie de nevoile de îmbunătăţire a competenţelor sale profesionale. demonstrând capacitatea de a-şi motiva deciziile profesionale şi de a-şi îmbunătăţi practica zilnică în urma analizei rezultatelor profesionale obţinute. Poate aprecia punctele tari şi aspectele care necesită îmbunătăţiri ale activităţii sale profesionale ca urmare a reflecţiei asupra propriei practici. Dezvoltare profesională În meseria de educator. cu scopul de a o îmbunătăţi. privind educaţia timpurie din publicaţiile de specialitate. Cadrul didactic reflectează permanent asupra activităţii sale profesionale. 63. stimulând progresul copiilor. interese. Reflectează permanent asupra rezultatelor practicii zilnice. igienă. copilul însuşi. 66. 74. modifica şi adapta mediul educaţional astfel încât să creeze cât mai multe oportunităţi de învăţare şi dezvoltare tuturor copiilor. pentru a organiza.. Standard E.2. sănătate. este o întrebare căreia trebuie să-i găsesc răspunsul. Utilizează în practica zilnică informaţiile şi abilităţile noi achiziţionate prin cursurile de formare şi perfecţionare. 68. Este permanent în contact cu noile informaţii privind teoria şi practica didactică.. E. Cadrul didactic utilizează evaluarea.

precum şi părinţii au nevoie de ajutorul meu pentru a-i oferi copilului toate şansele pentru o educaţie de calitate. despre interesele şi dorinţele lui. pentru a culege cât mai multe informaţii despre copil. despre starea lui de sănătate.1. Am nevoie de ajutorul părinţilor. Manifestă interes pentru cunoaşterea diversităţii de ordin economic. Respectă dorinţele şi cerinţele formulate de părinţi în privinţa sănătăţii.2. reuşind să evite conflictele sau să le soluţioneze cu rezultate optime pentru copil. interesele şi dorinţele acestora în privinţa propriului copil. cultural.126 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE E. Indicatori 77. 81. 78. F. sugestii privind dezvoltarea şi educaţia copilului. religios a familiilor. Standard F. Demonstrează competenţe de comunicare cu părinţii. pentru a reflecta în activităţile curente şi în mediul educaţional diversitatea culturală a familiilor. etnic. Solicită informaţii părinţilor privind aşteptările. 82. pentru a-i sprijini pe aceştia în realizarea rolurilor parentale. Valorifică experienţele familiale ale copiilor. 76. dezvoltării şi educaţiei copilului.3. considerând importante aspiraţiile. pentru a asigura oportunităţi egale tuturor copiilor şi o comunicare eficientă cu familiile acestora. Cadrul didactic recunoaşte importanţa cunoaşterii mediului familial în care copilul creşte şi se dezvoltă. precum şi despre dificultăţile întâmpinate pentru a lua în comun decizii. Se informează asupra contextului familial în care copilul s-a născut şi a crescut. 80. F. Cadrul didactic consideră fundamentală comunicarea permanentă cu părinţii pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului şi bunăstarea acestuia. Se consultă cu alţi colegi şi specialişti în proiectarea activităţilor în vederea asigurării condiţiilor optime pentru a răspunde nevoilor individuale de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil. dorinţele şi cerinţele lor privind dezvoltarea şi educaţia copiilor. Cadrul didactic utilizează lucrul în echipă cu alţi colegi şi specialişti. asigurându-se de bunăstarea acestuia. Colaborează cu colegi şi alţi specialişti. 85. exemple de bune practici.4. 79. pentru a-şi îmbunătăţi propriile practici educaţionale şi practicile familiilor în educaţia şi dezvoltarea copiilor mici. Furnizează părinţilor informaţii. Informează săptămânal părinţii cu privire la progresele înregistrate de copil în toate domeniile dezvoltării. în scopul individualizării învăţării şi oferirea de sprijin optim pentru dezvoltarea acestuia. prin discuţii cu părinţii acestuia. Utilizează metode informale şi formale de comunicare cu toţi părinţii. 75. Cadrul didactic respectă calitatea părinţilor de primi educatori ai copilului. dar şi despre problemele acestuia. F. 84. Parteneriatul cu familia Succesul unei dezvoltări depline şi sănătoase a copilului depinde de convergenţa acţiunilor tuturor celor care îl înconjoară. 83. pentru a culege cât mai multe informaţii privind dezvoltarea copilului. .

91.5. 90. pentru a organiza. 87. 86. Invită părinţii să participe periodic la activităţile curente desfăşurate în grupa de creşă/ grădiniţă. să poată schimba opinii şi să colaboreze pentru susţinerea activităţilor realizate în creşă/grădiniţă. Cadrul didactic încurajează prin forme variate participarea părinţilor la programul educaţional al creşei/grădiniţei. Creează un spaţiu în care părinţii să dispună de resurse de informaţii privind educaţia şi dezvoltarea copilului.4. a unor evenimente speciale sau a unor sărbători etc. Stabileşte împreună cu părinţii măsuri necesare pentru corectarea/recuperarea unor probleme de dezvoltare (prin acţiuni concertate ale cadrului didactic şi ale părinţilor sau prin apelul la alţi specialişti). Cadrul didactic implică permanent familia în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. în special în privinţa acelor aspecte ale dezvoltării care necesită mai multă atenţie şi acţiuni specifice. în planificarea şi organizarea unor studii tematice. 88. Implică părinţii în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. valorificând disponibilitatea şi experienţa acestora. Atrage părinţii sau alţi membri ai familiei. a dezbate şi a lua decizii în comun privind programul de educaţie promovat de creşă/grădiniţă. . 89. Organizează periodic întâlniri cu părinţii. pentru a observa copiii. a asista cadrul didactic în organizarea activităţilor etc. F.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 127 F.

.

INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 129 INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE .

• Recunoaşte necesităţile individuale ale copiilor din grupă (de exemplu. • Adaptează activităţile la diferitele niveluri de dezvoltare a copiilor (de exemplu. • În calitate de facilitator. interes şi respect. Standard A. • Recunoaşte interesele şi preferinţele fiecărui copil. sprijini şi aprecia activitatea fiecărui copil. 2. 1. Mai presus de toate. strategiile didactice. relaţiile lui sociale. 3. ţinând cont de stilurile individuale de învăţare ale copiilor (de exemplu. face adaptări la program. rostindu-i numele. alternează întrebările mai dificile cu cele mai puţin dificile). Fiecare copil este unic şi trebuie să-i ofer toate şansele pentru a se dezvolta. • Stabileşte obiective pentru fiecare copil. jocuri mai simple şi mai complexe. creându-le mediul necesar şi oferindu-le timp pentru explorare independentă. interesele şi deprinderile. pentru a-şi ajusta planurile. Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil. să nu uit că în orice moment el învaţă un lucru nou.). • Găseşte modalităţi de a încuraja. propune sarcini de lucru diferenţiate. pornind de la nivelul la care se află şi în conformitate cu ritmul său propriu (de exemplu. • Comunică cu familia pentru a afla despre contextul în care creşte copilul. interacţionând frecvent cu fiecare. nevoia de a socializa sau de a fi câtva timp singur/de a observa etc. acordă copiilor care au ritm diferit de cel al grupului timpul necesar pentru a termina ce au început).130 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE A. raportate la obiectivele de referinţă. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor.). permite ca membrul familiei să se afle alături de copil. • Elaborează sarcini. D U R D U R D U R . Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi pentru a progresa.: Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial. uşurându-le tranziţia de acasă la grădiniţă (de exemplu. permite copilului să vină cu jucăria preferată etc. mediul şi materialele. susţine fiecare copil în construirea propriei învăţări.). • Respectă ritmul individual de realizare a unei activităţi. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Educaţia copilului începe de la naştere. • Permite copiilor să trăiască plăcerea descoperirii. utilizând muzică sau mişcare etc. manifestând afecţiune. nevoia de odihnă şi activitate dinamică. • Manifestă interes pentru experienţele şi rezultatele activităţii fiecărui copil. temperamentul şi ritmul în care învaţă copilul etc.1. acordând timp suficient copiilor să termine ceea ce au început sau oferind alte oportunităţi de activităţi celor cu un ritm mai crescut. în grup sau individual. şi foloseşte propriile cunoştinţe despre fiecare copil. • Interacţionează cald şi cu respect cu fiecare copil. de alimentaţie. • Facilitează integrarea copiilor noi.

provocare. • Îi îndeamnă pe copii să caute răspunsul împreună cu alţi copii. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat care solicită dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. • De exemplu. realizând conexiuni între obiecte. îmbogăţindu-şi vocabularul în baza conversaţiilor. găsind soluţii ale diverselor probleme. Utilizează orice moment al zilei pentru a realiza integrarea cunoştinţelor. fenomene etc. cu părinţii/familia (promovarea deprinderilor de comunicare cu semenii şi adulţii şi susţinerea dezvoltării cognitive). 6.). • Creează pentru copii multiple oportunităţi de a învăţa să-i înţeleagă pe alţii. experimentând. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice • Demonstrează o bună cunoaştere a nivelului la care se află copilul sub toate aspectele de dezvoltare (fizic.: Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat. social. cât şi non-verbal. cognitiv). gândurile şi experienţele. faţă de întrebările copiilor. 4. pornind de la zăpada adusă cu cizmuliţele de afară şi care se topeşte.2. prin obiectivele propuse. de a lucra împreună cu ceilalţi. copii sau adulţi. cărţilor. socioemoţional şi fizic. asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plan cognitiv. D U R D U R D U R . se poate introduce în discuţie conceptul de „transformare” etc. • Solicită în egală măsură dezvoltarea copilului în toate domeniile de dezvoltare.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 131 Standard A. de a înţelege că activitatea fizică oferă plăcere. pentru alimentaţia lui. jucându-se liber. comunicându-şi necesităţile. posibilitate de autoexprimare şi interacţiune socială. • Conlucrează activ cu familia pentru a crea un mediu coerent şi optim pentru dezvoltarea şi învăţarea lui sub toate aspectele. foloseşte interesul şi curiozitatea de moment ale copiilor faţă de lumea înconjurătoare. dezvoltând competenţe de limbaj: întrebând şi răspunzând la întrebări. • Oferă copiilor multiple posibilităţi de integrare senzomotorie. fapte. deprinderilor şi abilităţilor dobândite. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi (de exemplu. nevoia lui de a se odihni şi de a se juca şi învăţa. excursiilor. emoţional. atît verbal. cu scopul de a le menţine interesul pentru învăţare. • Cadrul didactic manifestă apreciere egală pentru starea fizică a copilului. descriind lucruri şi evenimente. • Copiilor li se oferă permanent diverse oportunităţi pe parcursul zilei de a interacţiona verbal şi non-verbal cu adulţii şi copiii. de a exprima empatie şi de a lua în consideraţie punctul de vedere al altor persoane. • Exprimă interes. • Se bazează pe cunoştinţele şi experienţele anterioare ale copiilor şi îi sprijină în construirea unor cunoştinţe şi abilităţi noi. 5. de a învăţa reguli prin intermediul jocurilor.

ascultând ce întrebări pun. de ajutor. culturii. • Acordă atenţie învăţării prin joc. pentru a trăi într-o societate democratică (de exemplu. răspunzând sensibil. sub toate aspectele (cognitiv. promovând toleranţa faţă de ceea ce este diferit. nivelul de dezvoltare cognitivă şi socioemoţională a copilului. de confort afectiv etc. sarcini.4. supărare. vârstei. de depăşire a fobiilor. prin toate deciziile didactice curente. 7. strategii. structurii familiei. temperamentul. Respectă particularităţile dezvoltării copilului pentru fiecare etapă de vârstă de la naştere la 7 ani. • Utilizează materiale. • Îi observă şi ascultă pe copii cu atenţie. • Oferă şanse egale pentru toţi copiii. conţinuturi. în funcţie de abilităţile.). cât şi a celor negative (de exemplu. acordând atenţie specificului dezvoltării acestuia.: Cadrul didactic promovează incluziunea socială. • Planifică jocuri şi alte activităţi care îi ajută pe copii să-şi dezvolte abilităţile necesare. • Propune materiale autentice care reflectă diversitatea din comunitatea în care cresc copiii. principiile unei societăţi democratice deschise. limbaj şi interacţiuni adecvate perioadei de vârstă a copilului. D U R . oferind tuturor copiilor oportunităţi egale de dezvoltare şi învăţare. indiferent de sex. entuziasm). D U R D U R Standard A. • Încurajează o exprimare adecvată la copii atât a emoţiilor pozitive (de exemplu. Promovează respectul pentru diversitate datorată sexului.132 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard A. • Foloseşte diverse modalităţi de a afla nivelul de înţelegere la copii a unor noţiuni (de exemplu. plăcere. Înţelege felul în care fiecare copil îşi construieşte imaginea lumii şi creează oportunităţi de învăţare care reflectă această înţelegere. rasei. discută cu ei pe parcursul zilei.3. • (3-7 ani) Promovează un respect reciproc răspunzând la întrebările şi solicitările copiilor. socio-emoţional. religiei. pentru a descoperi modul unic al fiecăruia de a înţelege lumea. deprinderi de soluţionare a problemelor. a conflictelor etc. tristeţe). frustrare. limbii. 9. fizic). etniei. la nevoile lui de consolare. respectul pentru diferite idei. 8. prin respectarea diversităţii. acceptarea şi acomodarea la necesităţile altora. abilităţilor.).: Cadrul didactic cunoaşte specificitatea procesului de învăţare la copil de la naştere la 7 ani. bucurie. ce activităţi iniţiază copiii etc. respectând valorile bazate pe drepturile omului. origine şi abilităţi de a-şi demonstra competenţa şi a-şi expune ideile. • Utilizează oportun momente spontane pentru a promova valoarea diversităţii. nivelului socioeconomic. în baza unor evaluări formale sau neformale. • (cu copii de 0-3 ani) Promovează o comunicare respectuoasă şi afectivă urmărind/ascultând şi răspunzând la semnalele verbale şi non-verbale ale copiilor. din ţară şi din lume.

origine socială. • Creează unităţi tematice cu accent pe aprecierea diversităţii (de exemplu. Standard B.. • Interacţionează cu copiii non-verbal: zâmbeşte. îi îmbrăţişează. care se bazează pe cunoaşterea dezvoltării copilului. • Oferă acces egal la materiale şi resurse tuturor copiilor.: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale bine structurate. activităţi fizice. în aer liber. Cine şi unde locuieşte.. materialele şi activităţile la nivelul de dezvoltare şi abilităţile copiilor. Vestimentaţia etc. • Elaborează activităţi şi foloseşte situaţii oportune prin care să-i facă pe copii să reflecteze asupra problemelor şi conflictelor etnice şi de altă natură din mai multe perspective. Propune activităţi ce valorifică diversitatea copiilor şi familiilor. • Planul săptămânal reflectă abordarea integrată a obiectivelor-cadru şi de referinţă ale curriculum-ului. • Planul săptămânal include o varietate de oportunităţi de învăţare. activităţi în grup mare. securitate. etnie. învăţare autodirecţionată. amabil şi respectuos.). 12. la nivelul ochilor acestora. din grupuri defavorizate sau marginalizate. • Adaptează după necesitate mediul. 11. atitudini depreciative faţă de persoane de altă etnie. 13. expresie creativă. Creează oportunităţi egale de dezvoltare pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale. • Intervine atunci când copiii exclud din activităţi alţi copii în baza stereotipurilor şi a prejudecăţilor. acceptarea şi respectarea diversităţii • Îi ajută pe copii să recunoască şi să reacţioneze adecvat la situaţii discriminatoare (de exemplu. teme care subliniază similitudinile şi diferenţele: Oamenii. 14. Comunică cu toţi copiii pe un ton cald. indiferent de sex. Planificarea învăţării D U R D U R D U R D U R Cu cât cunosc mai bine un copil. echilibrate.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 133 10. grup mic şi cele iniţiate de copil. pe o bună cunoaştere a copiilor din grupă şi pe obiectivele ariilor curriculare.). prietenos. experienţe şi proiecte care se desfăşoară pe parcursul a mai multor zile şi care includ timp pentru joc. B. • Modelează singur şi oferă diverse oportunităţi copiilor de a interacţiona cu persoane din diverse grupuri sociale şi etnice şi cu persoane cu dizabilităţi într-o manieră empatică şi respectuoasă. • Vorbeşte cu copiii prietenos. confort afectiv. siguranţă. D U R . îi mângâie.1. abilităţi. respectul reciproc. utilizând numele fiecărui copil în parte. cu probleme de dezvoltare etc. ce conferă încredere. cu atât îl pot ajuta mai mult să se dezvolte. Cadrul didactic recunoaşte importanţa unei planificări zilnice şi săptămânale bine echilibrate. Progresele lui depind de planul meu pentru el. Mediază conflictele dintre copii cu scopul de a promova înţelegerea.

Planul integrează informaţia obţinută în urma observării copiilor cu obiectivele curriculare. ştiinţe. • Planul include momente line de tranziţie (de exemplu.). mişcare. pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi optime de învăţare şi dezvoltare. structurate şi nestructurate. pentru a-i permite cadrului didactic să modifice activităţile planificate în funcţie de dinamica grupei. de descoperire/informare. prima zăpadă). să stea de vorbă cu ei.134 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE • • • • Planul pentru fiecare săptămână oferă copiilor toate tipurile de opţiuni privind materialele de studiu (arte plastice. individuale. modificând planul zilnic şi cel de perspectivă. dar şi suficient de flexibilă. să lucreze atât individual. 16. artă dramatică. muzică. de explorare. Planifică segmente de timp când să-i observe pe copii. În planul de lungă durată cadrul didactic îşi propune să revină periodic la experienţe şi materiale studiate/ utilizate. pentru a-i asigura copilului securitate. Include în planurile zilnice o varietate de activităţi. cât şi în grupuri mici ori mari. • Planul zilnic pentru copii mici include oportunităţi de joc independent. de a le corela cu obiectivele propuse în planificarea săptămânală şi de a face ajustările necesare. de participare. dans. experienţe senzoriale. lasând suficient spaţiu între activităţile structurate. în grup mic şi mare. gătit. • Planul reflectă nevoile de mişcare. 17. D U R 15. manifestând astfel respect pentru ei. Planul cadrului didactic urmăreşte un echilibru între activităţile: liniştite şi dinamice. matematică. Planificarea este bine structurată. • Planul nu este prea rigid. • D U R D U R D U R . în încăpere şi în aer liber. odihnă şi alimentaţie ale copiilor. iar peste copiii mai mari – joc în perechi şi în grupuri mici. aer proaspăt. literatură artistică etc. stimulare senzorială. de cunoaştere. de observare. activităţi dirijate de cadrul didactic. abilităţi şi stiluri de învăţare ale copiilor. Planificarea zilnică denotă abilitatea cadrului didactic de a reflecta critic asupra obiectivelor imediate realizate. care trezesc curiozitatea copiilor (de exemplu. de creaţie. pentru a-şi construi şi ajusta planurile zilnice. joc paralel. pentru a satisface diversele nevoi. de la activităţile în încăpere la activităţile în aer liber). • Permite adaptări şi modificări necesare. . • Recunoaşte valoarea educativă a unor situaţii spontane. • Planul zilnic include momente de rutină. pentru a permite copiilor să finiseze activitatea în care erau antrenaţi. evenimente speciale şi/sau nevoile individuale ale copiilor. • Foloseşte datele obţinute din observarea copiilor. permiţând adaptări şi modificări necesare pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi optime de învăţare şi dezvoltare. schimbările de orar sau mediu.alese şi dirijate de copii. pentru a susţine învăţarea individualizată. şi le exploatează din plin.

• Face legătura între cunoştinţele şi deprinderile noi şi cele vechi. • Utilizează tehnici speciale pentru a afla ce doresc copiii să ştie. Atât planificarea zilnică. pentru a vedea cum copiii îşi creează unele concepte. copaci. 21. susţinându-le activităţile şi extinzând învăţarea lor. . situaţii. D U R D U R D U R .: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale care reflectă abordarea integrată a curriculum-ului. pentru a depista lacune sau păreri eronate legate. • Susţine curiozitatea copiilor şi le extinde interesul pentru învăţare prin situaţii şi materiale noi stimulatoare etc. • Extinde mediul de învăţare în afara grădiniţei. . la muzeu. Planifică unităţi tematice în care conţinuturile sunt strâns legate între ele şi care contribuie la o învăţare semnificativă. pentru a promova învăţarea.(în oraş). încorporând în unitatea tematică proiecte de grup sau individuale). pentru a observa diverse tipuri de plante. pornind de la lucruri cunoscute de copii. nivelul de interes şi nevoile specifice (individuale şi de grup) ale copiilor. să soluţioneze probleme interpersonale şi legate de mediul lor fizic. Experienţele de învăţare planificate de educator sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cunoaştere. vietăţi etc.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 135 18. 20. • Experienţele planificate în cadrul studiilor tematice sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cunoaştere. fenomene.2. tabelul: Ce ştiu? Ce vreau să ştiu? [Ce am aflat?]). D U R Standard B. ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri. § Planul cadrului didactic include: . la fermă (la ţară) – sau în natură. cât şi cea săptămânală promovează o abordare holistă asupra dezvoltării copilului şi un mod integrat de abordare a curriculum-ului. antrenându-i pe copii în experienţe de mai lungă durată (de exemplu. de o temă nouă (de ex. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi şi a dezvolta deprinderi noi. care solicită dezvoltarea copilului sub toate aspectele şi integrarea cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite. de exemplu. ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri. Planificarea unităţilor/proiectelor tematice reflectă capacitatea cadrului didactic de a respecta o succesiune logică a etapelor de desfăşurare a acestora şi de a le ajusta la vârsta. organizând împreună cu părinţii excursii în comunitate – de exemplu. • Foloseşte eficient situaţiile spontane.diverse oportunităţi de învăţare şi materiale pentru dezvoltarea copilului în toate domeniile.oportunităţi care îi încurajează pe copii să interacţioneze pozitiv unul cu altul. la moară.proiecte/studii tematice pe baza integrării obiectivelor diverselor arii curriculare. • Reorganizează mediul şi ajustează propriile planuri dacă copiii au nevoie să exploreze concepte şi teme noi. 19. la aeroport etc. • Porneşte de la interesul copiilor faţă de lumea înconjurătoare.

un afiş etc. • Încorporează în temele mai cuprinzătoare. 26.3. pentru a le oferi copiilor oportunităţi optime de dezvoltare şi învăţare. Demonstrează înţelegerea rolului său de facilitator al învăţării copilului. Este receptiv la sugestiile copiilor şi capabil să-şi ajusteze planurile în acord cu acestea. situaţiile de învăţare pe care le creez. ghidându-i în însuşirea deprinderii de a-şi pune întrebări şi a-şi extinde permanent învăţarea (planul unei „investigaţii” independente: ce?. adresează frecvent întrebări deschise. • Oferă copiilor posibilitatea de a interveni cu propria agendă de învăţare. D U R D U R D U R D U R . În baza bunei cunoaşteri a copiilor şi a obiectivelor curriculare. C. pentru a orienta şi susţine învăţarea. Planifică modalităţi de finalizare a unităţilor/ proiectelor tematice care să integreze cunoştinţele interdisciplinare şi deprinderile achiziţionate şi permit fiecărui copil să simtă plăcerea reuşitei. prin crearea unui mediu îmbogăţit de învăţare. excursii la locul de muncă. ocupaţii interesante etc.: Planificarea activităţilor este un proces participativ. 25. la dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor. modul în care organizez spaţiul în care el învaţă vor influenţa asupra progreselor pe care copilul le va face. Modul în care interacţionez cu copilul. de la cele de liberă explorare la cele modelate de cadrul didactic. • Nu impune niciodată copiii mici să înveţe. • Creează o carte (comună sau personală) referitoare la temă care să reflecte învăţarea.1. în care sunt implicaţi copiii şi familiile lor. la construirea de către copii a propriilor cunoştinţe. C.136 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 22.). D U R Standard B. 23. • Creează oportunităţi de prezentare a proiectelor individuale şi de grup. Organizarea învăţării Pentru a-l ajuta pe copil să se dezvolte.1. teme/subiecte/activităţi sugerate de copii. Implică familia în planificarea unităţilor tematice şi a altor activităţi de învăţare din clasă. § Invită familiile copiilor să contribuie la extinderea situaţiilor de învăţare prin propria expertiză (de exemplu. selectează adecvat activităţi din spectrul larg de opţiuni: de la cele iniţiate de adult la cele iniţiate de copil.: Cadrul didactic cunoaşte şi utilizează diverse strategii care contribuie la învăţarea activă.1. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C. precum şi la planificarea şi desfăşurarea activităţilor din sala de grupă. cum? de unde pot afla?). propuse de documentele curriculare. deciziile mele pornesc de la nevoile şi interesele lui. un colaj. 24.

29. D U R 27.. să concluzioneze. § Ştie când să intervină cu întrebări. Îi încurajează pe copii să gândească. în contexte variate şi cu conţinuturi variate. Oferă copiilor diverse oportunităţi de a face prezentări în faţa grupului de copii (de ex. manifestând interes autentic. pentru însuşirea conceptelor matematice utilizează panouri. pentru a „complica” jocul.. utilizând „scaunul autorului”).. 31. grafice simple.. § Pune întrebări deschise care stimulează gândirea şi creativitatea de tipul: Cum crezi că ar putea arăta. 30. Ştie să creeze şi să menţină situaţii care îmbogăţesc şi extind jocul copiilor. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi prin intermediul întrebărilor deschise. susţinând interesul copiilor. § Stimulează şi întreţine curiozitatea copiilor. Recunoaşte valoarea supremă a jocului (înţeles în sens larg) pentru învăţarea şi dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. introduce elemente noi sau modelează utilizări noi. sugestii şi provocări în jocul copilului şi când să-i ofere posibilitatea şi timp pentru a trăi plăcerea descoperirii. să raţioneze. să experimenteze. răspunzând unora dintre dorinţele exprimate de aceştia. § Utilizează zilnic jocul în scopuri variate. pentru a trezi interesul copiilor. permanent verifică ce ştiu copiii despre el.? Cum am putea rezolva această situaţie? Dar altă soluţie mai există? etc. Ajută copiii să facă conexiuni între concepte şi deprinderi noi şi cunoştinţele anterioare (evocare şi realizare a sensurilor) § Propunând o temă sau concept nou.1.). § Variază materialele de joc pentru a evita monotonia. § Valorifică permanent cunoştinţele şi experienţa personală a copiilor în contexte noi. § Utilizează conversaţii antrenante. 28.: Cadrul didactic demonstrează competenţă în utilizarea jocului ca formă integratoare pentru stimularea învăţării şi dezvoltării. D U R D U R D U R .2.. ce experienţe de învăţare au parcurs în activităţile anterioare. utilizează materialele şi în spaţiul din aer liber. § Utilizează jocul pentru a afla mai multe informaţii despre copil şi modul lui de înţelegere a lumii.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 137 • • • Cunoaşte stilurile individuale de învăţare ale copiilor din grupă şi utilizează tehnici şi materiale variate pentru a satisface această diversitate (de ex. Foloseşte interesul şi curiozitatea copiilor faţă de lumea înconjurătoare.? Ce ar fi dacă. să pună întrebări. satisfacţia unei probleme soluţionate independent etc. corespunzător vârstei copilului. materiale manipulative. D U R D U R Standard C. Ia permanent decizii strategice conştiente legate de rolul său şi rolul copilului în construirea propriei învăţări prin joc. calculul asociat cu ritmul sau mişcarea etc..

§ Propune să se activeze în grupuri mici atunci când oferă copiilor sarcini ce presupun cooperare.4. 35. Oferă proiecte la care copiii să lucreze în cooperare. 34. ideile şi opiniile.). 32. pentru a realiza integrarea lor în activităţile/ studiile tematice.138 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard C. Cadrul didactic corelează obiectivele de referinţă ale ariilor curriculare cu conţinuturile învăţării. § Formulează clar aşteptările privind comportamentul şi participarea copiilor. 36. harta conceptuală a studiului tematic. § Cu copii mai mari.1.3. § Propune sarcini care necesită cooperarea între copii şi găsirea unei soluţii comune. să iniţieze şi să faciliteze activităţi în grup. cu formele de organizare a lucrului cu copiii ţinând de particularităţile de vârstă ale copiilor şi de experienţele de învăţare anterioare. să se asculte reciproc şi să facă schimb de materiale.1.: Cadrul didactic utilizează strategii predominant interactive. § Reacţionând la o întrebare a copilului. § Discută împreună cu copiii despre rolurile pe care fiecare şi le poate asuma în realizarea proiectului. D D U U R R . vocabularul nou etc. o hartă etc. a planului/etapelor de realizare a unui proiect colectiv. § Creează situaţii în care copiii să lucreze pe rând. § Îi ghidează pe copii în identificarea temei. soluţionarea problemelor şi realizarea sarcinii comune. îi poate propune acestuia să întrebe mai întâi trei copii şi doar apoi să vină cu răspunsul în caz că nimeni nu-l cunoaşte. Propune pentru lucru în grup mare sau mic sarcini adecvate formelor selectate. o construcţie. Creează situaţii în care copiii să înveţe unul de la altul. cu sarcinile de învăţare. D U R D U R D U R Standard: C. activitatea în care grupuri de copii aşezaţi în jurul mesei îndeplinesc aceeaşi sarcină nu este considerată lucru în grupuri mici. § Realizează împreună cu copiii materiale pe care apoi le utilizează în activităţile curente (un afiş. calendarul. 33. graficele. § Pregăteşte şi afişează materiale interactive care îi ajută pe copii să reflecteze şi să-şi extindă învăţarea (de exemplu. § Extinde mediul de învăţare în afara grădiniţei/în comunitate. deleagă responsabilitatea pentru lucrul în colaborare. § Organizează copiii în grupuri (mici sau mari). mesajul zilei. în perechi. pentru a le da posibilitatea să-şi împărtăşească cunoştinţele. § Încurajează copiii să conducă. Pune la dispoziţia copiilor materiale cu caracter deschis ce stimulează dezvoltarea. Corelează obiectivele de referinţă din diferite arii curriculare.).

Foloseşte rutina zilei ca sursă de învăţare semnificativă. cu toţi copiii când urmăreşte obiectivul ca toţi copiii să împărtăşească aceeaşi experienţă de învăţare . centre de activitate. educaţie pentru sănătate).1. le oferă timp pentru a lucra independent sau în grupurile selectate de ei. materiale. (limbaj. Utilizează diverse forme de organizare a activităţii copiilor (în grup mare. Aceste activităţi nu pot avea o durata mare de timp şi trebuie alternate cu celelalte forme de organizare. 39. încurajând socializarea. grup mic. prezentarea unei veşti. diverse comparaţii – cantităţi. de a împărtăşi senzaţiile gustative etc. dezvoltare socioemoţională.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 139 37. § Foloseşte activitatea în grup mare. § Încurajează explorarea iniţiată de copii şi utilizarea independentă a materialelor din sala de grupă. potrivindu-le la obiectivele propuse şi respectând nevoile individuale şi de grup ale copiilor. demonstrare din partea cadrului didactic. D U R D U R D U R D U R Standard C. cânt. Planifică situaţii de învăţare cu caracter deschis. Oferă copiilor posibilitatea de a face alegeri conştiente din alternativele existente şi a-şi asuma responsabilitatea pentru alegerea făcută. Corelează conţinuturile activităţilor cu vârsta copiilor şi cu cunoştinţele anterioare ale acestora.1. care răspund nevoilor individuale ale copiilor.6. § Oferă sarcini cu caracter individual. comunicarea şi cooperarea între copii. Standard C.) care ţin cont de competenţele şi interesele lor. perechi.: Cadrul didactic exploatează maximal oportunităţile de învăţare ale perioadelor de rutină şi adoptă atitudini flexibile şi creative în faţa unor momente neplanificate.5. individual). § Foloseşte servitul mesei drept prilej de a exersa matematica practică (calculul matematic. 41.: Cadrul didactic creează pentru copii multiple oportunităţi de alegere şi luare a deciziilor. sarcini cu mai multe posibilităţi de realizare. activităţi de mişcare. § Utilizează zilnic activităţile în grup mic. D U R . responsabilităţi pe parcursul zilei/săptămânii etc.audiere. § În cazul unor alegeri limitate (câteva opţiuni). alte atribute). § Oferă copiilor posibilităţi de a alege (activităţi. 40. materiale diverse din care să aleagă. § Prevede activităţi care satisfac necesităţile şi interesele fiecărui copil în parte prin dotarea centrelor de activitate cu materialele lor specifice. 38. vizionare. dimensiuni. cadrul didactic explică foarte clar între ce are de ales copilul şi care să-i fie aşteptările în fiecare caz. de a afla despre produsele consumate şi a discuta calităţile lor.

). care apar inopinat. se concentrează mai uşor şi jocul lor devine mai complex şi mai creativ. pentru a le dezvolta limbajul. care îi ajută pe copii să se simtă în securitate şi confortabil. § Copiii au spaţiu individual unde să-şi păstreze lucrurile personale. Organizarea mediului corespunde necesităţilor diferitor grupuri de vârstă şi ale fiecărui copil în parte. a învăţa noi concepte şi deprinderi. Subdomeniu: Mediul de învăţare D U R Standard C. pot fi prezente un tobogan.: Cadrul didactic înţelege impactul puternic al mediului asupra învăţării şi dezvoltării copiilor şi le asigură un mediu în care fiecare copil să se dezvolte şi să înveţe în conformitate cu nevoile. în care ei se simt mai confortabil. Creează un mediu fizic atractiv şi plăcut. pernuţe pe care copiii pot sta.) şi sunt puse la înălţimea ochilor copiilor.2.). § Vizita unei persoane din altă ţară poate deveni o sursă pentru a afla despre o altă cultură. cadrul didactic le poate sugera copiilor să-i scrie mesaje cu urări de însănătoşire. C. § Cadrul didactic are grijă ca mediul fizic să fie securizant (de exemplu. § Mediul fizic pentru copiii de peste 3 ani este divizat în spaţii care le permit să lucreze mai mult în grupuri mici. al suprafeţelor aşchiate etc.. § Mediul este aranjat astfel încât cadrului didactic să-i fie uşor să observe tot spaţiul din orice loc. a descoperi asemănări şi diferenţe etc. 43. elimină pericolul colţurilor ascuţite.140 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 42.1. sunt utilizate materiale realizate cu copiii pentru a personaliza spaţiul grupei. să-i ofere o carte etc. 44. centre de activitate pot fi mai puţine. interesele şi abilităţile sale. § Copiii au spaţiu individual unde să-şi păstreze lucrurile personale. Recunoaşte şi exploatează oportunităţile de învăţare. D U R D U R . precum şi necesităţilor dictate de conţinuturile studiate. obiecte moi – jucărie moale etc. în cazul copiilor de până la 3 ani blocurile şi puzzlele sunt de dimensiuni mai mari. covoraşe. scrânciob etc. § Mediul fizic pentru copiii mici nu este prea aglomerat pentru a nu suprasolicita copiii şi pentru a le permite mişcarea liberă. spontan şi care suscită interesul copiilor. § În situaţia când s-a îmbolnăvit un copil. § Cadrul didactic evaluează schimbările ce intervin în necesităţile copiilor pe măsură ce ei cresc şi modifică în consecinţă spaţiul fizic. căluţ-balansoar. Organizarea învăţării C. limbă.2. § Sunt încorporate elemente care atenuează senzaţia de instituţie (de exemplu. § Jucăriile şi echipamentul sunt adecvate vârstei (de exemplu. § Culorile aprinse sunt folosite pe un fundal coloristic neutru.

). diverse “instrumente” cu care să deseneze. dopuri din plută etc. § Materialele includ: rechizite pentru jocul simbolic (“de-a. perechi. creioanele colorate. § Cadrul didactic foloseşte panoul responsabilităţilor. grup mic.. În acest spaţiu se află un şevalet sau o tablă amplasată la nivelul copiilor). grup mare. pentru mesajul de dimineaţă sau pentru graficele/panourile interactive la care lucrează copiii etc. măsurat. blocuri fabricate sau confecţionate împreună cu copiii şi părinţii (de exemplu.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 141 45. 46. vopsele. materiale din natură. diverse texturi pentru experienţe tactile etc. § Materialele sunt grupate logic şi stocate pe rafturi joase. materiale pentru centrul Ştiinţă: obiecte procurate sau confecţionate pentru cântărit. Spaţiul fizic pregătit de cadrul didactic facilitează managementul grupei de copii şi îi permite utilizarea diverselor forme de lucru: individual. cât şi create împreună cu părinţii şi copiii. hârtie. pensulele vor fi puse împreună lângă şevalet în centrul Artă). etichetate. § Spaţiul este împărţit pe centre de activitate/arii de interes. Selectează materiale legate de toate ariile curriculare şi domeniile de dezvoltare astfel încât să stimuleze explorarea.”). din carton). lectură. blocuri). pentru a le permite copiilor să ia decizii şi să-şi asume responsabilităţi pentru mediu. descoperirea şi învăţarea conceptuală.. § Între centre există treceri care le permit copiilor să se deplaseze de la un centru la altul fără a-i deranja pe ceilalţi copii. cărţi. § Centrele de activitate sunt clar delimitate pentru a uşura orientarea copiilor. materiale pentru dezvoltarea senzorială (nisip. matematică) sunt separate de cele pentru activităţi dinamice/zgomotoase (joc simbolic. experimentarea. în centrul/aria unde vor fi folosite (de exemplu. vopselele. citit-scris. § Cadrul didactic creează spaţii pentru lucru individual sau unde copiii se pot retrage când au nevoie. § Există spaţiu pentru lucru în grup mare (de exemplu. § Centrele sunt dotate cu diverse materiale. imprime în centrul Artă: periuţe de dinţi. pămătuf. carioci. D U R D U R 47. de exemplu. apă. hârtia pentru desen. § Ariile pentru activităţi liniştite (artă.). întâlnirea de dimineaţă şi alte activităţi). lupe etc. D U R . § Cadrul didactic încorporează în centrele de activitate obiecte care provoacă imaginaţia copiilor (de exemplu. atât fabricate. Mediul este bine organizat şi promovează învăţarea activă şi independentă. unde copiii se pot aduna în cerc. pensule. aluat de joc.). al căror număr şi conţinut corespund vârstei copiilor din grupă.

). 51.). Mediul creat de cadrul didactic promovează la copii confort psihologic şi o atitudine pozitivă faţă de învăţare. Mediul creat de cadrul didactic invită părinţii ca parteneri la colaborare şi contribuie la spiritul de comunitate. § § Foloseşte diverse oportunităţi de personalizare a învăţării (de exemplu.2.: Cadrul didactic creează un mediu fizic personalizat şi prietenos ce conferă identitate grupului de copii.). de unde poate lua şi apoi pune la loc materialele de care are nevoie). legate de casă (de exemplu. nu se tem să adreseze întrebări sau să greşească. 49.). § Există un loc special rezervat pentru comunicarea cu familia (panouri informative-interactive care reflectă învăţarea curentă etc.2.2. promovând sensul de apartenenţă. “Ce vreau să aflu”. panouri care solicită contribuţia adulţilor în susţinerea învăţării curente a copiilor: în calitate de experţi la studiul tematic etc. panoul responsabilităţilor etc. D U R D U R D U R 50. § Modelează singur şi încurajează copiii să găsească soluţii în situaţii de conflict. § Cadrul didactic creează un climat psihologic în care copiii încearcă cu siguranţă lucruri noi. creează panouri interactive de tipul “Eu astăzi sunt aici”. în grupele cu copii mai mici – fotografii ale familiei. § Mediul creat îi insuflă copilului încredere în sine (copilul ştie ce şi unde se află. § Promovează un comportament pro-social: modelează interacţiuni respectuoase în raport cu alţi adulţi şi cu copiii. § Mediul conţine elemente care reflectă aprecierea diversităţii şi respectul pentru valorile şi tradiţiile familiilor din care provin copiii. obiecte aduse de acasă etc. Creează un mediu de învăţare personalizat şi prietenos copiilor. Încurajează atitudini reciproce grijulii şi respectuoase între copii.: Cadrul didactic creează un climat social care promovează învăţarea. Standard C. graficele. 48. studiul tematic etc. pentru a oferi încredere şi siguranţă în exprimarea liberă a acestora.3.142 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard C. să ştie să împartă jucăriile şi materialele cu alţi copii. Cadrul didactic îi face pe copii să se simtă mai confortabil încorporând elemente familiale. § Îi încurajează pe copii să manifeste empatie pentru un copil care este trist sau nemulţumit. § Cadrul didactic utilizează diverse forme de implicare a membrilor familiilor în planificarea şi desfăşurarea activităţilor (de exemplu. calendarul. § Materialele afişate pe pereţi reflectă procesul de învăţare (sunt expuse lucrările individuale sau colective. D U R . “Ce îmi place şi ce nu-mi place”.).

şi are grijă să predomine lucrările mai recente (de exemplu. § Anticipează şi ia măsuri de prevenţie. § Utilizează eficient situaţiile cotidiene pentru a-i învaţă pe copii cum să-i asculte pe ceilalţi şi să fie atenţi unul faţă de celălalt.1.: Cadrul didactic utilizează permanent observarea. învăţând strategii de soluţionare a conflictelor şi cultivându-şi un comportament pro-social şi o imagine pozitivă de sine. lăudându-l când reuşeşte. § Prin propriul exemplu promovează la copii o ascultare activă (în cadrul întîlnirii de dimineaţă şi altor activităţi în grup mare). sprijinindu-l la nevoie şi căutând soluţii pentru problemele cu care se confruntă. 55. § Se asigură că fiecare copil îşi aduce contribuţia în timpul activităţilor de grup. abordând strategii adecvate de prevenire a conflictelor dintre copii. D U R . Demonstrează înţelegerea cauzelor diverse ale comportamentelor nedorite. pentru a înregistra date privind progresul copilului în toate domeniile de dezvoltare. Cadrul didactic utilizează zilnic observarea copiilor.). pentru a evita comportamentul nedorit. cum să-şi aştepte rândul (de exemplu. niciodată nu recurge la comportamente violente (verbale sau fizice). § Oferă limbaj adecvat pentru exprimarea emoţiilor şi sentimentelor. § Îi implică pe copii în stabilirea unor reguli clare ale grupei privind comportamentul şi participarea în activităţi. discută cu ei des pre necesitatea acestora. Evaluarea învăţării D U R D U R D U R În calitatea mea de cadru didactic trebuie să ajut fiecare copil să aibă încredere în sine. la selectarea materialelor sau centrelor de activitate atunci când este un număr limitat de spaţii pentru activitate etc. D. § Cadrul didactic oferă copiilor posibilităţi de a-şi dezvolta deprinderi de comunicare legând prietenii. pentru a fi văzute de toată lumea. § Expune lucrările tuturor copiilor. Standard D. Facilitează stabilirea unor relaţii de prietenie între copii care încurajează învăţarea reciprocă. 53. manifestând respect pentru ideile şi părerile fiecărui copil. lucrări tridimensionale etc. atât în sala de grupă.) şi ca o parte din ele să fie la nivelul ochilor copiilor. § Utilizează metode pozitive de disciplinare. lucrări ce demonstrează deprinderi de scriere incipientă. reprezentări grafice. cât şi pe hol.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 143 52. Oferă multiple situaţii în care toţi copiii să fie auziţi şi apreciaţi. cu numele acestora şi data realizării lucrării. 54.

D U R . având ca unic reper progresele anterioare ale copilului. Cadrul didactic păstrează un registru/dosar cu datele culese în urma observării copilului. le permite copiilor să ducă acasă o lucrare executată de ei sau invită părinţii să admire lucrările lor.144 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 56. Recunoaşte diferenţele individuale dintre copii în evaluarea acestora. D U R D U R 59. socioemoţional. manifestă anumite atitudini. D U R D U R 61. la aprecierea unei activităţi. referindu-se la ceea ce au reuşit să facă mai bine decât într-o situaţie anterioară. steguleţe etc.: Cadrul didactic foloseşte evaluarea pentru a sprijini dezvoltarea şi învăţarea la copil. Standard D. cognitiv. îi recompensează. fără a face comparaţii între ei.). expune lucrările copiilor în spaţii amenajate în centrele de activitate. § Utilizează permanent aprecieri verbale. D U R Standard D. atitudini în învăţare).3. § Observările cadrului didactic vizează comportamente aparţinând domeniilor de dezvoltare prezentate în Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie. data calendaristică la care au fost înregistrate observările şi domeniul de dezvoltare de care ţine informaţia înregistrată. § Registrul cu datele observării tuturor copiilor conţine: numele copilului. 60. § Apreciază individual copiii. cadrul didactic scoate în evidenţă ceea ce a reuşit copilul să facă şi îl încurajează pentru o viitoare experienţă. Utilizează şi elaborează instrumente de evaluare care apreciază măsura în care copilul deţine anumite cunoştinţe. la vârste mai mari. laude. 58. § De exemplu. în strânsă corelaţie cu domeniile de dezvoltare ale acestuia. Utilizează momentul evaluării pentru a scoate în evidenţă reuşitele copilului şi a încuraja învăţarea. obiectivelor de referinţă ale activităţilor de învăţare şi tipului de activitate în care este implicat copilul. deprinderi şi abilităţi. Cadrul didactic realizează observarea copiilor pentru a surprinde progresul înregistrat de copii în toate domeniile de dezvoltare.2. realizează un portofoliu cu toate lucrările copiilor. 62. D U R 57.: Cadrul didactic foloseşte metode şi instrumente de evaluare care sunt relevante pentru activităţile de învăţare realizate de copii şi adecvate vârstei acestora. Cadrul didactic deţine un portofoliu al fiecărui copil care conţine date privind progresele copiilor obţinute în urma observărilor şi evaluării în toate domeniile de dezvoltare (fizic. cu jetoane cu imagini (floricele. Utilizează metode de evaluare ce corespund vârstei copiilor.

despre sănătate. 68. este o întrebare căreia trebuie să-i găsesc răspunsul.: Cadrul didactic solicită şi utilizează informaţii despre experienţele anterioare ale copiilor. 65. Participă periodic la cursuri de formare continuă în domeniile profesionale specifice educaţiei timpurii. D U R D U R E. niciodată nu poţi crede că ştii totul. 64. igienă. În baza rezultatelor evaluării. Utilizează rezultatele evaluării pentru a organiza. Selectează cursurile de formare şi perfecţionare în funcţie de nevoile de îmbunătăţire a competenţelor sale profesionale. interese. Culege informaţii despre copil din discuţii permanente cu familia acestuia (experienţe anterioare de învăţare.. Este permanent în contact cu noile informaţii privind teoria şi practica didactică privind educaţia timpurie din publicaţiile de specialitate. 71.1.: Cadrul didactic participă periodic la cursuri de formare continuă 69. D D U U R R Standard D..: Cadrul didactic consultă periodic materiale de specialitate în scopul îmbunătăţirii competenţelor sale profesionale. Corelează informaţiile despre copil obţinute de la familie cu rezultatele activităţii copilului în creşă/grădiniţă pentru o evaluare cât mai fidelă şi validă a progresului înregistrat de acesta. stimulând progresul copiilor. cadrul didactic proiectează activităţi adaptate nevoilor individuale ale fiecărui copil. nutriţie. pentru a evalua progresul copilului.2. Dezvoltare profesională În meseria de cadru didactic.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 145 Standard D. în scopul oferirii oportunităţilor de învăţare şi dezvoltare cât mai adecvate şi eficiente pentru toţi copiii. 67. despre nevoile lor. Utilizează în practica zilnică informaţiile şi abilităţile noi achiziţionate prin cursurile de formare continuă. nevoi). Experimentează noi idei şi practici inspirate de materialele de specialitate.3. 63. Fiecare zi este o provocare. sănătate. pentru a planifica mai riguros activităţile şi a organiza mediul de învăţare adecvat cerinţelor şi intereselor copiilor.: Cadrul didactic utilizează evaluarea. Standard E. 70. nutriţie. igienă. despre comportamentele lor de învăţare si progresele lor din discuţiile cu familia. Standard E. D D D U U U R R R D U R D U R . modifica şi adapta mediul educaţional astfel încât să creeze cât mai multe oportunităţi de învăţare şi dezvoltare pentru toţi copiii.4. 66. copilul însuşi.

3. precum şi părinţii au nevoie de ajutorul meu pentru a-i oferi copilului toate şansele pentru o educaţie de calitate. Standard F. Poate aprecia punctele tari şi aspectele care necesită îmbunătăţiri ale activităţii sale profesionale ca urmare a reflecţiei asupra propriei practici. demonstrând capacitatea de a-şi motiva deciziile profesionale şi de a-şi îmbunătăţi practica zilnică în urma analizei rezultatelor profesionale obţinute.146 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard E. pentru a asigura oportunităţi egale tuturor copiilor şi o comunicare eficientă cu familiile acestora.4. Standard E. D U R D U R D U R . 74. religios a familiilor. 76. 79. Valorifică experienţele familiale ale copiilor. 73. Parteneriatul cu familia Succesul unei dezvoltări depline şi sănătoase a copilului depinde de convergenţa acţiunilor tuturor celor care îl înconjoară. D U R D U R D U R D D U U R R F. Am nevoie de ajutorul părinţilor. pentru a-şi îmbunătăţi propriile practici educaţionale şi practicile familiilor în educaţia şi dezvoltarea copiilor mici. Manifestă interes pentru cunoaşterea diversităţii de ordin economic. etnic. Se informează asupra contextului familial în care copilul s-a născut şi a crescut. în scopul individualizării învăţării şi oferirii de sprijin optim pentru dezvoltarea acestuia. 72.: Cadrul didactic recunoaşte importanţa cunoaşterii mediului familial în care copilul creşte şi se dezvoltă. 77. Colaborează cu colegi şi alţi specialişti pentru a culege cât mai multe informaţii privind dezvoltarea copilului.: Cadrul didactic utilizează lucrul în echipă cu alţi colegi şi specialişti. pentru a reflecta în activităţile curente şi în mediul educaţional diversitatea culturală a familiilor. Se consultă cu alţi colegi şi specialişti în proiectarea activităţilor pentru a asigura condiţii optime care să răspundă nevoilor individuale de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil. prin discuţii cu părinţii acestuia.1. Este capabil de a-şi motiva deciziile pedagogice în baza reflecţiei asupra activităţii sale zilnice şi a rezultatelor obţinute. 75. cultural. Reflectează permanent asupra rezultatelor practicii zilnice cu scopul de a o îmbunătăţi. 78. Cadrul didactic reflectează permanent asupra activităţii sale profesionale.

D U R D U R Standard F. Implică părinţii în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. despre starea lui de sănătate.: Cadrul didactic implică permanent familia în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. 82. despre interesele şi dorinţele lui. Respectă dorinţele şi cerinţele formulate de părinţi în privinţa sănătăţii. 84.2. Demonstrează competenţe de comunicare cu părinţii.: Cadrul didactic consideră fundamentală comunicarea permanentă cu părinţii pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului şi bunăstarea acestuia. considerând importante aspiraţiile. carneţele de corespondenţă cu părinţii.3. Furnizează părinţilor informaţii.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 147 Standard F. 81. § Utilizează panouri pe care sunt afişate anunţuri/solicitări adresate părinţilor. Stabileşte împreună cu părinţii măsuri necesare pentru corectarea/recuperarea unor probleme de dezvoltare (prin acţiuni concertate ale cadrului didactic şi ale părinţilor sau prin apelul la alţi specialişti). D U R D U R 83.4. interesele şi dorinţele acestora în privinţa propriului copil. 86. sugestii privind dezvoltarea şi educaţia copilului. Utilizează metode informale şi formale de comunicare cu toţi părinţii pentru a culege cât mai multe informaţii despre copil. discuţiilor individuale cu părinţii etc. 85. pentru a putea lua decizii în comun.: Cadrul didactic respectă calitatea părinţilor de primi educatori ai copilului. Informează săptămânal părinţii despre progresele înregistrate de copil în toate domeniile dezvoltării. dorinţele şi cerinţele lor legate de dezvoltarea şi educaţia copiilor. reuşind să evite conflictele sau să le soluţioneze cu rezultate optime pentru copil. D D U U R R Standard F. asigurându-se de bunăstarea acestuia. precum şi despre dificultăţile întâmpinate. dar şi despre problemele acestuia. în special în privinţa acelor aspecte ale dezvoltării care necesită mai multă atenţie şi acţiuni specifice. Utilizează spaţiul destinat întâlnirilor cu părinţii. D U R D U R . exemple de practici. Solicită informaţii părinţilor privind aşteptările. dezvoltării şi educaţiei propriului copil. 80. 87. pentru a-i sprijini pe aceştia în realizarea rolurilor parentale.

valorificând disponibilitatea şi experienţa acestora.148 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard F. a unor evenimente speciale sau a unor sărbători etc. Invită părinţii să participe periodic la activităţile curente desfăşurate în grupa de creşă/grădiniţă. Implică părinţii sau alţi membri ai familiei. 88. 91. a asista cadrul didactic în organizarea activităţilor etc. în planificarea şi organizarea unor studii tematice. pentru a observa copiii. Creează un spaţiu în care părinţii să dispună de resurse de informaţii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. 89. să poată face schimb de opinii şi să colaboreze pentru susţinerea activităţilor realizate în creşă/ grădiniţă. Organizează periodic întâlniri cu părinţii. a dezbate şi a lua decizii în comun privind programul de educaţie promovat de creşă/grădiniţă. 90.: Cadrul didactic încurajează prin forme variate participarea părinţilor la programul educaţional al creşei/grădiniţei. pentru a organiza.5. D U R D U R D U R D U R .

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 149 GHID DE APLICARE a Instrumentului de evaluare a competenţelor profesionale ale cadrului didactic în baza Standardelor profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie .

pentru dezvoltarea unei înţelegeri aprofundate a bunelor practici de educaţie centrată pe copil în cadrul cursurilor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice.: Crearea oportunităţilor de alegere şi luare a deciziilor Standard C 1.: Recunoaşterea impactului mediului asupra învăţării şi dezvoltării Standard C 2.).5.4.: Valorificarea oportunităţilor de învăţare neplanificate C. A. pentru orientarea unor procese decizionale legate de politici educaţionale în domeniul educaţiei timpurii (calitatea pregătirii cadrelor din domeniu. pentru autoevaluarea cadrelor didactice în scopul realizării unei educaţii timpurii de calitate centrate pe copil.: Planificarea ca proces participativ C. în creşe/grădiniţe de copii.: Crearea unui mediu personalizat şi prietenos copilului Standard C 2.: Jocul ca formă integratoare a învăţării şi dezvoltării Standard C 1.4.: Corelarea formelor de activitate cu vârsta copiilor. Subdomeniu: Mediul de învăţare Standard C 2.: Individualizarea învăţării Standard A.: Observarea copilului (înregistrarea observaţiilor privind progresele în dezvoltarea copilului pe cele patru domenii definite prin Standardele de Învăţare şi Dezvoltare a copilului: cognitiv.2.1.: Planificarea pe termen scurt şi termen lung (zilnică şi săptămânală) Standard B. pentru optimizarea calităţii practicilor educaţionale timpurii în diverse contexte – programe de durată lungă şi scurtă.1.: Abordarea integrată a dezvoltării copilului Standard A. Domeniu: Evaluarea învăţării Standard D.1. obiectivele de referinţă şi sarcinile elaborate Standard C 1.1. Domeniul: Planificarea învăţării Standard B.2. Domeniu: Organizarea învăţării C. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C. INTRODUCERE Standardele profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie au ca principală misiune aceea de a asigura o pregătire de calitate tuturor cadrelor didactice în scopul oferirii tuturor condiţiilor pentru o învăţare şi dezvoltare deplină a copiilor.6.2. Acest instrument poate fi utilizat: pentru a evalua nivelul competenţelor profesionale ale cadrului didactic în toate cele şase domenii pentru care au fost elaborate standardele profesionale.3.: Specificul învăţării în perioada timpurie Standard A.: Strategii interactive Standard C 1.1.3.: Incluziunea socială B.: Abordarea integrată a curriculumului prin planificare Standard B.3.: Strategii pentru învăţare activă Standard C.: Climatul social în promovarea învăţării 2.150 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 1. calitatea programelor de formare iniţială şi continuă etc.2. STRUCTURA INSTRUMENTULUI Formularul are la bază Standardele profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie. fie la nivel instituţional. Domeniul: Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Standard A. care sunt structurate pe domenii.3.2. atitudine în învăţare) . fizic şi sănătate. subdomenii şi standarde după cum urmează: D. socioemoţional.1. centre comunitare pentru copii şi familii etc. fie la nivel individual. Instrumentul de evaluare a competenţelor profesionale ale cadrului didactic din educaţia timpurie a fost elaborat pe baza standardelor profesionale ale cadrului didactic.1.1.

: Lucrul în echipă cu cadre didactice şi alţi specialişti pentru îmbunătăţirea activităţii didactice A.) Recunoaşte necesităţile individuale ale copiilor din grupă (de exemplu. scala de notare.GHID DE APLICARE A INSTRUMENTULUI DE EVALUARE 151 Standard D.: Cunoaşterea nevoilor şi intereselor părinţilor privind dezvoltarea copilului.: Reflecţie asupra propriei activităţi pentru îmbunătăţirea rezultatelor Standard E.1.: Dezvoltarea de obiective pe termen scurt şi termen mediu de dezvoltare individuală a copilului în baza rezultatelor evaluării Domeniu ⇒ Standard ⇒ A. exemplele servind drept repere. nevoia de a se socializa sau de a fi câtva timp singur/de a observa etc.: Participarea la cursuri de formare continuă şi perfecţionare Standard E.2. de alimentaţie. Domeniu: Dezvoltarea profesională Standard E. face adaptări la program. Instrumentul conţine două coloane.4.: Informarea permanentă a părinţilor privind progresele şi problemele copilului în dezvoltare Standard F. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie E. Exemplele sunt menite să ghideze evaluatorul în aprecierea Indicatorilor care pot prezenta unele dificultăţi.4. în special.: Înregistrarea progreselor copilului Standard D.: Consultarea de materiale de specialitate Standard E. în virtutea faptului că se referă la concepte utilizate în cadrul noii paradigme educaţionale.3. permite copilului să vină cu jucăria preferată etc.2.3. Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale Indicator ⇒ fiecărui copil şi asigură susţinerea ne• Exemplu ⇒ cesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial • Exemplu ⇒ Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor. centrate pe copil. care sunt ocazional însoţiţi de Exemple practice. Se va nota doar Indicatorul (a se vedea Scala de notare). Domeniu: Parteneriatul cu familia Standard F.3. • Facilitează integrarea copiilor noi.: Utilizarea diverselor forme de evaluare a copilului Standard D. iar coloana din dreapta.1. nevoia de odihnă şi activitate dinamică.2.1. uşurându-le tranziţia de acasă la grădiniţă (de exemplu. permite ca membrul familiei să se afle alături de copil. a contextului sociocultural al familiei Standard F.) DUR F. Ele pot fi observate la moment sau evaluatorul poate găsi alte probe prin care indicatorul se face prezent în timpul evaluării: • Cod de notare: Pentru notarea frecvenţei de manifestare a indicatorului sunt utilizate următoarele codificări care arată că practicile vizate de indicator sunt observabile: D – deseori U – uneori R – rareori .: Colaborarea cu părinţii în luarea de decizii privind dezvoltarea copilului Standard F.4.: Stimularea participării părinţilor la activităţile programului educaţional Fiecare Standard este explicitat prin Indicatori. coloana din partea stângă conţinând indicatorii cu exemplele.

Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice. Rezultatele notării pot fi utilizate în mod diferit. director). manifestând afecţiune. precum: analiza documentelor pedagogice (planificarea didactică. Aici sunt foarte utile referinţele evaluatorului la activităţi şi interacţiuni concrete. interviu individual cu cadrul didactic sau cu alte persoane (părinţi. 4. 2. în mod tipic. CUM SE UTILIZEAZĂ INSTRUMENTUL? Evaluarea se face cu scopul de a-i oferi un sprijin cadrului didactic şi de aceea evaluatorul trebuie să cunoască scopurile profesionale ale acestuia. După evaluare. cât şi despre cele negative. rezultatele primei observări vor fi comparate cu cele obţinute în cadrul evaluărilor ulterioare. şi nu în baza celor dorite sau presupuse.1. Şi totuşi. socioemoţional şi fizic. care se bazează pe laturile forte ale cadrului didactic. Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Standard A. pentru ca.2. evaluatorul îi poate adresa cadrului didactic întrebări deschise despre Indicatorul la care se cer clarificări. În cadrul acestei abordări a dezvoltării profesionale.: Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial. asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plan cognitiv. 3. alţii prin alte metode de culegere a datelor. Este important ca evaluatorul să nu-şi facă notarea în baza cerinţelor curriculare sau a ceea ce consideră că ar trebui să se întâmple. este foarte important ca evaluatorul să ia notiţe detaliate atât despre interacţiunile pozitive. împreună cu cadrul didactic să identifice laturile forte şi laturile care necesită îmbunătăţire în practica acestuia şi să elaboreze un plan concret de acţiune. comunicarea scrisă cu părinţii etc.).152 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 3.: Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat. O întrebare deschisă – de tipul „Cum interacţionaţi cu părinţii?” – este una care nu sugerează răspunsul. Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi de a progresa interacţionând frecvent cu fiecare. Scopul acestui proces este de a crea un context pozitiv pentru creşterea profesională a cadrelor didactice şi de a spori calitatea practicilor educaţionale. Unii dintre indicatori pot fi apreciaţi doar în urma observării activităţii cadrului didactic pentru mai multe zile. Pentru a urmări schimbările în dinamică. Exemplu: A. De aceea este important ca evaluatorul să discute cu cadrul didactic despre procesul de evaluare şi să se asigure că acesta cunoaşte Standardele Profesionale înainte de a începe evaluarea. pentru a stabili care standard este mai bine acoperit în planul competenţelor şi care necesită o mai mare atenţie. toţi Indicatorii urmează să fie notaţi în baza a ceea ce se întâmplă regulat. De exemplu. registrul cu înregistrări ale observărilor copiilor. U(uneori) şi R(areori) la fiecare standard şi la fiecare domeniu. Se poate realiza un grafic individual al fiecărui domeniu sau un profil al competenţelor unind valorile scalei prin traversarea coloanelor de sus în jos. Cadrul didactic va fi informat despre rezultate într-o manieră care l-ar ajuta cel mai bine să-şi identifice scopurile pentru îmbunătăţirea propriilor practici şi să se încreadă în ceea ce face bine la moment. portofoliile copiilor. Nu în toate cazurile este posibil să se noteze indicatorul în baza practicilor observate. utilizând informaţia obţinută în urma evaluării. 1. pot fi comparate rezultatele pe domenii. se va calcula numărul de răspunsuri bifate D(eseori). La fel. D U R . interes şi respect. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor. D U R D U R D U R Standard A.

dar nu mai frecvent decât o dată la trei luni. D U R D U R Cu cât curba este mai puţin sinusoidală şi se află în registrul primei valori a scalei. sarcini/contexte de învăţare/observate. întrebări adresate şi răspunsuri obţinute de la subiectul evaluării sau alte persoane. pentru a realiza integrarea cunoştinţelor. evaluatorul la anexa Formularul de culegere a datelor în care se vor regăsi contextele în care au fost culese datele pentru fiecare indicator: exemple de comportamente/activităţi. Alături de Instrumentul de evaluare. Instrumentul de evaluare să fie utilizat cel puţin de două ori pe an (perioada de evaluare durând cel mult o săptămână). în scop de susţinere a creşterii profesionale. Uneori. cu atât competenţele cadrului didactic sunt mai inconsistente sau chiar neconforme cu aşteptările formulate prin standardele profesionale şi necesită sprijin în îmbunătăţirea performanţelor sale profesionale. CÂND SE UTILIZEAZĂ INSTRUMENTUL? Se recomandă ca. deprinderilor şi abilităţilor dobândite. 4. pentru a permite cadrului didactic să aplice planul de acţiuni în scopul optimizării propriilor practici. . Rareori.GHID DE APLICARE A INSTRUMENTULUI DE EVALUARE 153 5. documente analizate din care au fost culese informaţii. Utilizează orice moment al zilei. care va fi completat în urma observării şi a utilizării şi a altor metode de culegere a datelor. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat care solicită dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. cu atât competenţele cadrului didactic sunt mai aproape de aşteptările formulate prin standarde. pentru aflarea anumitor informaţii referitoare la unii indicatori. Cu cât această curbă este distribuită mai mult pe cele trei valori ale scalei sau se restrânge în zona ultimei valori (R). Toate aceste informaţii reprezintă argumente în favoarea acordării uneia dintre valorile scalei de notare: Deseori. 6.

.

FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 155 FORMULAR de înregistrare a datelor .

observaţii 2.156 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE A.2. 4. Comentarii. asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plan cognitiv. Indicator 5. interes şi respect. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice.: Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat. manifestând afecţiune. 3.1. Comentarii. Standard A. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat care solicită dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. socioemoţional şi fizic. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Standard A. observaţii . Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil. Indicator 1. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor.: Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial. Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi de a progresa interacţionând frecvent cu fiecare.

prin toate deciziile didactice curente. fizic). Înţelege felul în care fiecare copil îşi construieşte imaginea lumii şi creează oportunităţi de învăţare care reflectă această înţelegere. abilităţilor. 8. promovând toleranţa faţă de tot ce este diferit prin respectarea diversităţii. culturii.: Cadrul didactic promovează incluziunea socială. sub toate aspectele (cognitiv.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 157 6.4. Promovează respectul pentru diversitate datorată sexului. structurii familiei. etniei. religiei. Respectă particularităţile dezvoltării copilului pentru fiecare etapă de vârstă de la naştere la 7 ani. respectând valorile bazate pe drepturile omului. Utilizează orice moment al zilei pentru a realiza integrarea cunoştinţelor. principiile unei societăţi democratice deschise. Comentarii. oferind tuturor copiilor oportunităţi egale de dezvoltare şi învăţare. nivelului socioeconomic. socioemoţional. . 7. limbii.: Cadrul didactic cunoaşte specificitatea procesului de învăţare la copil de la naştere la 7 ani. Standard A. Standard A. vârstei. deprinderilor şi abilităţilor dobândite. Propune activităţi ce valorifică diversitatea copiilor şi familiilor.3. Indicator 9. observaţii 10. rasei.

Mediază conflictele dintre copii cu scopul de a promova înţelegerea. Comunică cu toţi copiii pe un ton cald. Planificarea zilnică denotă abilitatea cadrului didactic de a reflecta critic asupra obiectivelor imediate realizate. 12. Indicator 14. Cadrul didactic recunoaşte importanţa unei planificări zilnice şi săptămânale bine echilibrate. ce conferă încredere. securitate. siguranţă. B. echilibrate. confort afectiv. prietenos. de a le corela cu obiectivele propuse în planificarea săptămânală şi de a face ajustările necesare.1. 13. Comentarii. observaţii 15. pe o bună cunoaştere a copiilor din grupă şi pe obiectivele ariilor curriculare. care se bazează pe cunoaşterea dezvoltării copilului.: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale bine structurate. . acceptarea şi respectarea diversităţii. Planificarea învăţării Standard B. respectul reciproc.158 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 11. Creează oportunităţi egale de dezvoltare pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale.

dar şi suficient de flexibilă. 22. 17. . observaţii Standard B. nivelul de interes şi nevoile specifice (individuale şi de grup) ale copiilor. ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri.2. Planificarea este bine structurată. Planifică unităţi tematice în care conţinuturile sunt strâns legate între ele şi care contribuie la o învăţare semnificativă. Comentarii. Planificarea unităţilor/proiectelor tematice reflectă capacitatea cadrului didactic de a respecta o succesiune logică a etapelor de desfăşurare a acestora şi de a le adecva la vârsta. Experienţele de învăţare planificate de educator sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cunoaştere.: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale care reflectă abordarea integrată a curriculum-ului.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 159 16. abilităţi şi stiluri de învăţare ale copiilor. Planifică modalităţi de finalizare a unităţilor/ proiectelor tematice care să integreze cunoştinţele interdisciplinare şi deprinderile achiziţionate şi să permită fiecărui copil să simtă plăcerea reuşitei. permiţând adaptări şi modificări necesare pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi optime de învăţare şi dezvoltare. Include în planurile zilnice o varietate de activităţi pentru a satisface diversele nevoi. Atât planificarea zilnică. 21. 19. 20. Indicator 18. cât şi cea săptămânală promovează o abordare holistă asupra dezvoltării copilului şi un mod integrat de abordare a curriculumului.

Implică familia în planificarea unităţilor tematice şi a altor activităţi de învăţare din clasă. Indicator 23.1.1. În baza bunei cunoaşteri a copiilor şi a obiectivelor curriculare. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C.160 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard B. în care sunt implicaţi copiii şi familiile lor. Este receptiv la sugestiile copiilor şi capabil să-şi ajusteze planurile în acord cu acestea. selectează adecvat activităţi din spectrul larg de opţiuni: de la cele iniţiate de adult la cele iniţiate de copil. Indicator 26.: Planificarea activităţilor este un proces participativ. 25.: Cadrul didactic cunoaşte şi utilizează diverse strategii care contribuie la învăţarea activă. pentru a le oferi copiilor oportunităţi optime de dezvoltare şi învăţare. C.3. la dezvoltarea de deprinderi şi abilităţi. Comentarii. Organizarea învăţării C. Comentarii.1. Demonstrează înţelegerea rolului său de facilitator al învăţării copilului. la construirea de către copii a propriilor cunoştinţe. observaţii 24. observaţii . de la cele de liberă explorare la cele modelate de cadrul didactic.

observaţii Standard C. . Oferă proiecte la care copiii să lucreze în cooperare.2. Indicator 31.1.: Cadrul didactic utilizează strategii predominant interactive.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 161 27. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi prin intermediul întrebărilor deschise. 28. Standard C. 29. Foloseşte interesul şi curiozitatea copiilor faţă de lumea înconjurătoare.: Cadrul didactic demonstrează competenţă în utilizarea jocului ca formă integratoare pentru stimularea învăţarii şi dezvoltării. Ştie să creeze şi menţină situaţii care îmbogăţesc şi extind jocul copiilor. 30. Recunoaşte valoarea supremă a jocului (înţeles în sens larg) pentru învăţarea şi dezvoltarea copiilor sub toate aspectele.1. 32. Ajută copiii să facă conexiuni între concepte şi deprinderi noi şi cunoştinţele anterioare (evocare şi realizare a sensurilor). Ia permanent decizii strategice conştiente legate de rolul său şi rolul copilului în construirea propriei învăţări prin joc.3. Comentarii.

Cadrul didactic corelează obiectivele de referinţă ale ariilor curriculare cu conţinuturile învăţării. grup mic. Pune la dispoziţia copiilor materiale cu caracter deschis ce stimulează dezvoltarea. 38. individual). Standard: C. perechi. Utilizează diverse forme de organizare a activităţii copiilor (în grup mare.1. observaţii 37. potrivindu-le la obiectivele propuse şi respectând nevoile individuale şi de grup ale copiilor. 35. cu sarcinile de învăţare. pentru a realiza integrarea lor în activităţile/studiile tematice. Creează situaţii în care copiii să înveţe unul de la altul. Indicator 36. Corelează obiectivele de referinţă din diferite arii curriculare.4.162 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 33. 34. Comentarii. Corelează conţinuturile activităţilor cu vârsta copiilor şi cu cunoştinţele anterioare ale acestora. cu formele de organizare a lucrului cu copiii ţinând de particularităţile de vârstă ale copiilor şi experienţele de învăţare anterioare. Propune pentru lucru în grup mare sau mic sarcini adecvate formelor selectate. .

FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR

163

Standard C.1.5.: Cadrul didactic creează pentru copii multiple oportunităţi de alegere şi luare a deciziilor. 39. Planifică situaţii de învăţare cu caracter deschis, sarcini cu mai multe posibilităţi de realizare, materiale diverse din care să aleagă.

Indicator 40. Oferă copiilor posibilitatea de a face alegeri conştiente din alternativele existente şi a-şi asuma responsabilitate pentru alegerea făcută.

Comentarii, observaţii

Standard C.1.6.: Cadrul didactic exploatează maximal oportunităţile de învăţare ale perioadelor de rutină şi adoptă atitudini flexibile şi creative în faţa unor momente neplanificate. 41. Foloseşte rutina zilei ca sursă de învăţare semnificativă.

42. Recunoaşte şi exploatează oportunităţile de învăţare, care apar inopinat, spontan şi care suscită interesul copiilor, pentru a le dezvolta limbajul, a învăţa noi concepte şi deprinderi.

C. Organizarea învăţării C.2. Subdomeniu: Mediul de învăţare Standard C.2.1.: Cadrul didactic înţelege impactul puternic al mediului asupra învăţării şi dezvoltării copiilor şi le asigură un mediu în care fiecare copil să se dezvolte şi să înveţe în conformitate cu nevoile, interesele şi abilităţile sale. 43. Creează un mediu fizic atractiv şi plăcut, care îi ajută pe copii să se simtă în securitate şi confortabil.

164

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE

Indicator 44. Organizarea mediului corespunde necesităţilor diferitor grupuri de vârstă şi ale fiecărui copil în parte, precum şi necesităţilor dictate de conţinuturile studiate.

Comentarii, observaţii

45. Spaţiul fizic pregătit de cadrul didactic facilitează managementul grupei de copii şi îi permite utilizarea diverselor forme de lucru: individual, perechi, grup mic, grup mare.

46. Mediul este bine organizat şi promovează învăţarea activă şi independentă.

47. Selectează materiale legate de toate ariile curriculare şi domeniile de dezvoltare, astfel încât să stimuleze explorarea, experimentarea, descoperirea şi învăţarea conceptuală. Standard C.2.2.: Cadrul didactic creează un mediu fizic personalizat şi prietenos ce conferă identitate grupului de copii. 48. Mediul creat de cadrul didactic promovează la copii confort psihologic şi o atitudine pozitivă faţă de învăţare.

Indicator 49. Creează un mediu de învăţare personalizat şi prietenos copiilor, promovând sensul de apartenenţă.

Comentarii, observaţii

FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR

165

50. Mediul creat de cadrul didactic invită părinţii ca parteneri la colaborare şi contribuie la spiritul de comunitate.

Standard C.2.3.: Cadrul didactic creează un climat social care promovează învăţarea. 51. Încurajează atitudini reciproce grijulii şi respectuoase între copii, pentru a oferi încredere şi siguranţă în exprimarea liberă a acestora.

52. Oferă multiple situaţii în care toţi copiii să fie auziţi şi apreciaţi.

53. Facilitează stabilirea unor relaţii de prietenie între copii care încurajează învăţarea reciprocă.

Indicator 54. Demonstrează înţelegerea cauzelor diverse ale comportamentelor nedorite, abordând strategii adecvate de prevenire a conflictelor dintre copii.

Comentarii, observaţii

Comentarii. Evaluarea învăţării Standard D. Cadrul didactic păstrează un registru/dosar cu datele culese în urma observării copilului.166 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE D.3.2.: Cadrul didactic utilizează permanent observarea. 56. observaţii 59. 55. obiectivelor de referinţă ale activităţilor de învăţare şi tipului de activitate în care este implicat copilul. Recunoaşte diferenţele individuale dintre copii în evaluarea acestora. pentru a suprinde progresul înregistrat de copii în toate domeniile de dezvoltare. Utilizează metode de evaluare ce corespund vârstei copiilor. Utilizează momentul evaluării. Indicator 58. Standard D. Cadrul didactic utilizează zilnic observarea copiilor. Standard D. Cadrul didactic realizează observarea copiilor.1. . având ca unic reper progresele anterioare ale copilului. 57. pentru a sprijini dezvoltarea şi învăţarea la copil. pentru a înregistra date privind progresele copilului în toate domeniile dezvoltării.: Cadrul didactic foloseşte evaluarea. 60.: Cadrul didactic foloseşte metode şi instrumente de evaluare care sunt relevante pentru activităţile de învăţare realizate de copii şi adecvate vârstei acestora. pentru a scoate în evidenţă reuşitele copilului şi a încuraja învăţarea.

Utilizează şi elaborează instrumente de evaluare care apreciază măsura în care copilul deţine anumite cunoştinţe. manifestă anumite atitudini. Utilizează rezultatele evaluării pentru a organiza. Standard D. Indicator 63. sănătate. cadrul didactic proiectează activităţi adaptate nevoilor individuale ale fiecărui copil. copilul însuşi. Corelează informaţiile despre copil obţinute de la familie cu rezultatele activităţii copilului în creşă/grădiniţă pentru o evaluare cât mai fidelă şi validă a progresului înregistrat de acesta. 65.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 167 61. Standard D. socioemoţional. despre sănătate. pentru a evalua progresul lui. interese. modifica şi adapta mediul educaţional astfel încât să creeze cât mai multe oportunităţi de învăţare şi dezvoltare tuturor copiilor. . igienă. despre nevoile lor. nutriţie. Cadrul didactic deţine un portofoliu al fiecărui copil care conţine date privind progresele copiilor obţinute în urma observărilor şi evaluării în toate domeniile de dezvoltare (fizic. cognitiv. nevoi). deprinderi şi abilităţi. În baza rezultatelor evaluării.: Cadrul didactic solicită şi utilizează informaţii despre experienţele anterioare ale copiilor. nutriţie. pentru a planifica mai riguros activităţile şi a organiza mediul de învăţare mai adecvat cerinţelor şi intereselor copiilor. 62. despre comportamentele lor de învăţare şi progresele lor din discuţiile cu familia. 66. Culege informaţii despre copil prin discuţii permanente cu familia acestuia (experienţe anterioare de învăţare. observaţii 64. igienă.4. Comentarii. atitudini în învăţare).3. în strânsă corelaţie cu domeniile de dezvoltare ale acestuia.: Cadrul didactic utilizează evaluarea. stimulând progresul copiilor.

: Cadrul didactic consultă periodic materiale de specialitate în scopul îmbunătăţirii competenţelor sale profesionale.1. Comentarii. Dezvoltare profesională Standard E. 70. Selectează cursurile de formare continuă în funcţie de nevoile de îmbunătăţire a competenţelor sale profesionale. Utilizează în practica zilnică informaţiile şi abilităţile noi achiziţionate prin cursurile de formare continuă. cu scopul de a oferi copiilor oportunităţi de învăţare şi dezvoltare cât mai adecvate şi eficiente. Indicator 67. Indicator 71. Experimentează noi idei şi practici inspirate de materialele de specialitate. 69. observaţii .168 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE E. Participă periodic la cursuri de formare continuă în domeniile profesionale specifice educaţiei timpurii.: Cadrul didactic participă periodic la cursuri de formare continuă. Comentarii.2. Este permanent în contact cu noile ce ţin de privind teoria şi practica didactică privind educaţia timpurie din publicaţiile de specialitate. Standard E. observaţii 68.

demonstrând capacitatea de a-şi motiva deciziile profesionale şi de a-şi îmbunătăţi practica zilnică în urma analizei rezultatelor profesionale obţinute.4.3. pentru a-şi îmbunătăţi propriile practici educaţionale şi practicile familiilor în educaţia şi dezvoltarea copiilor mici. Colaborează cu colegi şi alţi specialişti pentru a culege cât mai multe informaţii privind dezvoltarea copilului. 73. Standard E. Indicator 76. Se consultă cu alţi colegi şi specialişti în proiectarea activităţilor. 75. observaţii . Poate aprecia punctele tari şi aspectele care necesită îmbunătăţiri ale activităţii sale profesionale ca urmare a reflecţiei asupra propriei practici. Reflectează permanent asupra rezultatelor practicii zilnice cu scopul de a o îmbunătăţi.: Cadrul didactic utilizează lucrul în echipă cu alţi colegi şi specialişti. în vederea asigurării condiţiilor optime pentru a putea răspunde nevoilor individuale de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil. 74. Este capabil de a-şi motiva deciziile pedagogice în baza reflecţiei asupra activităţii sale zilnice şi a rezultatelor obţinute.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 169 Standard E. 72. Cadrul didactic reflectează permanent asupra activităţii sale profesionale. Comentarii.

interesele şi dorinţele acestora în privinţa propriului copil. Se informează asupra contextului familial în care copilul s-a născut şi a crescut. considerând importante aspiraţiile.: Cadrul didactic consideră fundamentală comunicarea permanentă cu părinţii. Comentarii. Standard F. 78. etnic.2.1. Utilizează metode informale şi formale de comunicare cu toţi părinţii. pentru a reflecta în activităţile curente şi în mediul educaţional diversitatea culturală a familiilor.: Cadrul didactic respectă calitatea părinţilor de primi educatori ai copilului. în scopul individualizării învăţării.170 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE F. Manifestă interes pentru cunoaşterea diversităţii de ordin economic.: Cadrul didactic recunoaşte importanţa cunoaşterii mediului familial în care copillul creşte şi se dezvoltă. religios a familiilor. 81. cultural. dezvoltării şi educaţiei propriului copil. 79. Respectă dorinţele şi cerinţele formulate de părinţi în privinţa sănătăţii. pentru a asigura oportunităţi egale tuturor copiilor şi o comunicare eficientă cu familiile acestora. asigurându-se de bunăstarea acestuia. 77. 82. Standard F. dar şi despre problemele acestuia. Parteneriatul cu familia Standard F. Solicită informaţii părinţilor privind aşteptările. pentru a culege cât mai multe informaţii despre copil. Indicator 80. pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului şi bunăstarea acestuia. despre starea lui de sănătate.3. despre interesele şi dorinţele lui. Valorifică experienţele familiale ale copiilor. şi oferirea de sprijin optim pentru dezvoltarea acestuia. dorinţele şi cerinţele lor privind dezvoltarea şi educaţia copiilor. prin discuţii cu părinţii acestuia. observaţii .

pentru a-i sprijini pe aceştia în realizarea rolurilor parentale. 87.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 171 83. precum şi despre dificultăţile întâmpinate pentru a lua decizii în comun. . a asista cadrul didactic în organizarea activităţilor etc. în special în privinţa acelor aspecte ale dezvoltării care necesită mai multă atenţie şi acţiuni specifice. Demonstrează competenţe de comunicare cu părinţii. 86. Indicator 84. Invită părinţii să participe periodic la activităţile curente desfăşurate în grupa de creşă/grădiniţă. sugestii privind dezvoltarea şi educaţia copilului. observaţii 85.4. reuşind să evite conflictele sau să le soluţioneze cu rezultate optime pentru copil. Informează săptămânal părinţii cu privire la progresele înregistrate de copil în toate domeniile dezvoltării. pentru a observa copiii. Furnizează părinţilor informaţii.: Cadrul didactic implică permanent familia în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. Comentarii.: Cadrul didactic încurajează prin forme variate participarea părinţilor la programul educaţional al creşei/grădiniţei. 88. exemple de practici.5. Stabileşte împreună cu părinţii măsuri necesare pentru corectarea/recuperarea unor probleme de dezvoltare (prin acţiuni concertate ale cadrului didactic şi ale părinţilor sau prin apelul la alţi specialişti). Implică părinţii în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. Standard F. Standard F.

a dezbate şi a lua decizii în comun privind programul de educaţie promovat de creşă/ grădiniţă. valorificând disponibilitatea şi experienţa acestora.172 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Indicator 89. în planificarea şi organizarea unor studii tematice. pentru a organiza. Organizează periodic întâlniri cu părinţii. Creează un spaţiu în care părinţii să dispună de resurse de informaţii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. 90. să poată face schimbări de opinii şi să colaboreze pentru susţinerea activităţilor realizate în creşă/grădiniţă. . observaţii 91. a unor evenimente speciale sau a unor sărbători etc. Comentarii. Implică părinţii sau alţi membri ai familiei.