STANDARDE de învăţare şi dezvoltare pentru copilul de la naştere până la 7 ani

STANDARDE profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie

CZU 373.2(083.7) S 76 Standardele au fost elaborate în cadrul Proiectului «Educaţie Pentru Toţi – Iniţiativa de Acţiune Rapidă» şi aprobate de către Consiliul Naţional pentru Curriculum (CMC) la 23 august 2010 Experţi naţionali în elaborarea standardelor: Dr.hab. Aglaida Bolboceanu, dr. Cornelia Cincilei Expert internaţional: Dr. Mihaela Ionescu, România Au colaborat: Ala Pînzari (Banca Mondială), Larisa Vîrtosu (UNICEF), dr. conf. Nadejda Velişco (Ministerul Educaţiei), dr. Lia Sclifos (Proiectul Educaţie Pentru Toţi – Iniţiativa de Acţiune Rapidă) Experţi naţionali în validarea standardelor: Maria Vrânceanu, Tatiana Turchină, Natalia Zotea, Valentina Lungu, Anatol Bucatca

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Standarde de învăţare şi dezvoltare pentru copilul de la naştere până la 7 ani : Standarde profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie / Min. Educaţiei al Rep. Moldova; au colab.: Larisa Vîrtosu, Ala Pînzari, Nadejda Velişco [et al.] ; experţi naţ.: Aglaida Bolboceanu, Cornelia Cincilei; expert internaţ.: Mihaela Ionescu. – Ch. : “Imprint Star” SRL. – 170 p. – (Ajută-l să crească oM MARE). 3450 ex. ISBN 978-9975-9905-9-2. - - 1. Educaţia preşcolarilor – Standarde.

ISBN 978-9975-9905-9-2

33
CUPRINS
STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI
A. Dezvoltarea fizică, a sănătăţii şi igienei B. Domeniul dezvoltării socio-emoţionale C. Capacităţi şi atitudini în învăţare D. Dezvoltarea limbajului şi a comunicării şi premisele citirii şi scrierii E. Domeniul dezvoltării cognitive 10 26 50 60 84

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRUL DIDACTIC
• Standarde profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie Instrument de evaluare a competenţelor profesionale ale cadrelor didactice din educaţia timpurie Ghid de aplicare a Instrumentului de evaluare a competenţelor profesionale ale cadrului didactic în baza Standardelor profesionale pentru cadrele didactice din educaţia timpurie Formular de înregistrare a datelor

113

129

149 155

dezvoltarea şi educaţia copilului în perioada timpurie. Acumulările ştiinţifice în domeniul psihologiei copilului. rolul activ al copilului în construcţia sinelui şi a propriei învăţări. Etapa de validare a cuprins validarea de vîrstă a indicatorilor. înainte de intrarea în şcoală.4 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI INTRODUCERE Pentru toţi cei care contribuiţi la creşterea. În ambele cazuri dezvoltarea lor este normală. dezvoltarea şi educaţia copiilor asupra aşteptărilor pe care le pot avea în privinţa copiilor în perioada copilăriei. au fost completate şi corelate cu perioada de vârstă naştere-5 ani. cât şi în cadrul altor servicii de educaţie timpurie. când au fost elaborate standardele de învăţare şi dezvoltare a copiilor de la 5 la 7 ani. creşterea. Însă. atât în mediul familial. Standardele reprezintă o resursă. pe când alţii înregistrează o dezvoltare gradată pe acelaşi interval de timp. îngrijire şi dezvoltare timpurie. indicatorii corespunzători standardelor au fost revizuiţi. rolul fundamental al adultului în îngrijirea. permiţând mici variaţii de la copil la copil. părinţi. Acestea sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere până la intrarea în şcoală. Perioada copilăriei timpurii este numită de către unii specialişti perioada „magică” tocmai datorită schimbărilor şi salturilor uimitoare în toate domeniile dezvoltării care se petrec în acest răstimp. deoarece copiii depind de ceea ce adulţii creează în jurul lor. dezvoltării normale şi depline a copiilor! Adulţii sunt cei care au un rol decisiv în acest proces. psihologi. Unii copii cunosc salturi spectaculoase în dezvoltare într-un interval scurt de timp. care s-a realizat în 2010. Ele reflectă finalităţile acţiunilor noastre şi ne orientează şi îmbunătăţesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului în această perioadă a vieţii. în 2009. standardele doar orientează adulţii în procesul lor de participare şi sprijinire a creşterii şi dezvoltării normale şi depline a fiecărui copil. pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional. standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acţiunile dumneavoastră în scopul sprijinirii şi stimulării învăţării. Ele se adresează tuturor copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi 7 ani. Formularea standardelor pentru învăţare şi dezvoltare timpurie a copiilor cu vârsta de la naştere la 7 ani în Republica Moldova reprezintă un reper important în a formula expectaţii în privinţa a ceea ce copilul trebuie să ştie şi să poată să facă la această vârstă. CE SUNT STANDARDELE? În cel mai larg sens. validare şi revizuire. în care au fost consultaţi şi implicaţi experţi în educaţia şi dezvoltarea timpurie. îngrijirea şi dezvoltarea copiilor. un document ce informează educatorii. Orice demers educaţional trebuie să aibă o finalitate. în acest mod fiind acoperită întreaga perioadă a copilăriei timpurii. Prin formularea lor. 1. pedagogiei copilului mic. standardele reprezintă un set de afirmaţii care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui copiii să ştie şi să poată să facă. precum şi experienţa confirmată în timp a programelor de educaţie timpurie din lume au contribuit semnificativ la cunoaşterea mai îndeaproape a modului în care copiii cresc şi se dezvoltă. de ceea ce ştiu despre ei şi de modul în care aceştia interacţionează cu ei. părinţii şi toţi adulţii care participă la creşterea. cadre didactice. având în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui. neuropsihologiei. Actualele Standarde sunt totodată rezultatul un îndelung proces în 3 etape: de elaborare. Etapa de elaborare a inceput în anul 2007. până la intrarea în clasa primară. Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie promovează abordarea individuală a copilului în sprijinirea lui în procesul de învăţare şi dezvoltare. Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie definesc aceste finalităţi cu caracter general. format din copii cu vârsta aflată în intervalul naştere-7 ani. apoi. Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie recunosc: unicitatea copilului. . astfel încât să corespundă nivelului de dezvoltare a copiilor. fiind doar repere generale ale dezvoltării acestuia. Aceste acumulări au stat la baza elaborării standardelor de învăţare şi dezvoltare ale copilului mic. nu trasee strict individuale de dezvoltare. aceste standarde sunt flexibile. întrucât există diferenţe individuale importante între ritmurile de dezvoltare ale copiilor. importanţa respectării drepturilor fundamentale ale copilului. În baza reyultatelor procesului de validare de vârstă. De aceea este foarte important să respectăm ritmul şi caracteristicile individuale ale învăţării şi dezvoltării fiecărui copil. caracterul global şi integrat al dezvoltării lui. însă misiunea lor de orientare şi promovare a calităţii vizează întreg sistemul de educaţie.

îngrijire şi sănătate. raion. şi nu la nivel individual în sensul diagnosticării profilului de dezvoltare a copilului. aceste standarde au multiple utilizări: îmbunătăţirea procesului educaţional din creşe şi grădiniţe. a interveni în proiectarea viitoarelor activităţi. scopul lor este acela de a evalua nivelul la care se situează toţi copiii dintr-o grupă. în acest mod. la o educaţie. instituţiilor care oferă programe de îngrijire şi educaţie a copiilor mici. serviciile oferite şi politicile publice privind educaţia. In acest scop există instrumente speciale psihologice.STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI 5 Pentru cadrele didactice. îmbunătăţirea pregătirii cadrelor de didactice. îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere publică asupra importanţei şi valorii perioadei copilăriei timpurii. Observarea copiilor în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop pentru cadrul didactic conturarea unui profil al grupei de copiii pentru a cunoaşte care sunt domeniile de dezvoltare care sunt mai puţin apelate prin activităţile desfăşurate în grădiniţă şi. standardele sunt relevante numai la nivel de grup de copii. Întrucît au un caracter general. dezvoltarea şi îmbunătăţirea programelor de educaţie destinate părinţilor. evaluarea şi îmbunătăţirea programelor educaţionale oferite de creşe şi grădiniţe. formularea standardelor de dezvoltare şi învăţare reprezintă un punct de referinţă în organizarea şi proiectarea activităţilor din unităţile de educaţie timpurie. sistem şi nu acela al evaluării dezvoltării individuale a copiilor. îngrijirea şi dezvoltarea copilului mic. monitorizarea progresului la nivel de sistem educaţional destinat copiilor de la naştere la 7 ani. Ele se adresează tuturor părinţilor. Standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului reprezintă punctul de plecare în elaborarea unui întreg sistem de standarde vizînd resursele umane. grădiniţă. De aceea. îmbunătăţirea curriculum-ului destinat educaţiei copilului de la naştere la 7 ani. Ştiind cum ne dorim să fie copiii noştri. îngrijirea şi protecţia copilului de la naştere la 7 ani. Odată elaborate. Ele au fost concepute pentru a crea un sistem global. îngrijire şi dezvoltare cît mai sănătoasă a copilului în acord cu ceea ce ne dorim să fie copiii cînd vor creşte. vom şti mai bine cum să le oferim toate condiţiile pentru a ne împlini aşteptările. instituţiilor care formează resursele umane ce vor lucra cu copiii mici. comun de referinţă în educaţia. Rolul principal al standardelor este acela de a contribui prin multiplele utilizări pe care le presupun. . precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educaţie.

dezvoltarea şi educaţia copiilor mici. prin implicare activă. Conţinutul standardelor trebuie să fie adecvat grupei de vârstă a copiilor. Standardele recunosc capacitatea tuturor copiilor de a învăţa.6 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI 2. Întrucât standardele sunt utilizate pentru a maximiza dezvoltarea programelor educaţionale şi a experienţelor educaţionale ale copiilor. indiferent de diferenţele culturale. Standardele trebuie să recunoască faptul că micii copii sunt participanţi activi la învăţare. comunitate şi mediu în dezvoltarea copilului. explorare şi exploatarea simţurilor – auz. Copiii nu sunt recipiente pasive pentru cunoştinţe. în moduri diferite şi în contexte diferite. de statut socio-economic. conţinutul standardului trebuie să vizeze aşteptări realiste privind dezvoltarea copilului la vîrsta la care au fost elaborate standardele. angajare. de experienţele anterioare sau moştenirea culturală. părinţii şi alţi adulţi care participă la creşterea. PRINCIPII REFERITOARE LA CONŢINUTUL STANDARDELOR Cadrele didactice.1. Copiii trec prin stadii similare de dezvoltare. Standardele recunosc faptul că toţi copiii se dezvoltă şi învaţă în contextul interacţiunilor şi relaţiilor pe care copiii le stabilesc cu primele persoane care au grijă de ei. Setul de standarde este universal şi trebuie dezvoltat pentru toţi copiii. Standardele trebuie să se bazeze pe expertiză şi experienţă în lucrul cu copiii mici. apoi cu comunitatea apropiată şi mediul în care trăiesc. Standardele trebuie să recunoască faptul că toţi copiii trebuie expuşi unei game cât mai bogate de oportunităţi de învăţare. ei învaţă prin joc. Trebuie acordată atenţie tuturor domeniilor deoarece învăţarea şi dezvoltarea copilului este complexă şi apare traversând simultan toate domeniile de dezvoltare. de prezenţa unor deficienţe şi probleme fizice sau de învăţare. gust etc. utilizează standardele ca o modalitate de a înţelege mai bine ce aşteptări pot avea în privinţa copiilor în raport cu vârsta pe care o au şi pentru a sprijini şi a stimula mai eficient procesul lor de învăţare şi dezvoltare. văz. Standardele trebuie să ia în consideraţie această diversitate şi să se adapteze naturii unice a învăţării şi dezvoltării copilului Conţinutul standardelor trebuie să ţină cont şi să respecte moştenirea culturală şi diferenţele lingvistice. Standardele trebuie să recunoască faptul că la vârsta timpurie. părinţii. de a realiza progrese în dezvoltare. riguroase şi realiste de cunoaştere a dezvoltării copilului şi familiei. PRINCIPII ORIENTATIVE PRIVIND CONŢINUTUL ŞI IMPLEMENTAREA STANDARDELOR 2. Contextele de învăţare în perioada timpurie sprijină şi stimulează învăţarea şi dezvoltarea copiilor mici. se dezvoltă şi dobândeşte deprinderi şi competenţe. Standardele trebuie să recunoască necesitatea existenţei acestor medii de învăţare şi faptul că ele reprezintă diversitatea modalităţilor de predare şi învăţare şi diversitatea experienţelor de învăţare şi dezvoltare. Fiecare copil este unic în modul în care creşte. Conţinutul standardelor trebuie să fie orientat de cercetările şi practicile bune din educaţia timpurie. luând în consideraţie diferenţele individuale privind ritmul de dezvoltare al fiecărui copil. Importanţa diversităţii mediilor şi moştenirii culturale trebuie să se regăsească în standarde. . indiferent de dispoziţiile lor fizice sau emoţionale. dar în ritmuri diferite. Familiile reprezintă un factor semnificativ prin contribuţia lor asupra dezvoltării şi învăţării copilului de-a lungul întregii vieţi a acestuia. Astfel. Nu trebuie să ne aşteptăm ca toţi copiii să atingă aceleaşi standarde în acelaşi timp sau la acelaşi nivel de performanţă. Conţinutul standardelor trebuie să reflecte faptul că învăţarea şi dezvoltarea copiilor sunt concepte mutidimensionale şi că toate domeniile de dezvoltare sunt intercorelate. ele trebuie să se bazeze pe informaţii valide. copiii dobândesc abilităţi îndeosebi prin utilizarea diverselor strategii de învăţare şi prin construirea de variate contexte şi medii de învăţare. Conţinutul standardelor ţine cont de importanţa rolului jucat de familie.

- . Ei trebuie ajutaţi tocmai pentru a se asigura că prin utilizarea lor standardele contribuie la stimularea dezvoltării copilului în toate domeniile indicate de către standarde.STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI 7 2. STANDARDELE: NU SUNT un ghid exhaustiv al dezvoltării copilului şi nu trebuie considerate ca o listă de comportamente ce serveşte drept parcurs fix al dezvoltării copilului. Familiile. Ele pot fi utilizate ca o bază pentru observarea copiilor şi realizarea unui profil al grupei de copii în privinţa domeniilor de dezvoltare care au fost mai mult solicitate prin activităţile realizate de cadrul didactic. Implicarea familiilor trebuie văzută ca un proces esenţial în implementarea standardelor. Standardele nu reprezintă un instrument de stigmatizare a copilului. sistematice. excluderea sau sancţionarea copiilor. Standardele trebuie utilizate pentru a sprijini dezvoltarea copiilor. Implementarea standardelor trebuie evaluată pentru a se asigura utilizarea ei adecvată de către familii. dar nu sunt un substitut al acestora. Familiile reprezintă primul şi cel mai important educator. ele orientează conţinutul instrumentelor de evaluare. decident şi suport în viaţa copiilor. familiile. educatorii şi programele educaţionale să exceleze. educatorii şi ceilalţi adulţi care sunt implicaţi în dezvoltarea copilului trebuie să fie familiarizaţi şi orientaţi în utilizarea adecvată a standardelor. Standardele trebuie utilizate judicios şi în scopul pentru care au fost create. Standardele trebuie utilizate pentru a ajuta micii copii. Rezultatele evaluării trebuie să conducă la o utilizare mai bună a acestora. ele trebuie să fie revizuite periodic printr-un proces interactiv. Standardele trebuie revizuite şi actualizate cel puţin o dată la cinci ani. NU SUNT un instrument pentru a evalua calitatea activităţii cadrelor didactice. Ele nu trebuie utilizate pentru a forţa sau opri dezvoltarea copilului sau pentru a eticheta copilul. a cadrelor didactice sau a familiilor. Standardele nu trebuie utilizate ca instrumente pentru criticarea. unităţile de educaţie timpurie şi comunităţi. Ele trebuie să sprijine familiile care sunt primele care lucrează cu copiii. Pentru utilizarea şi implementarea optimă a standardelor trebuie să se asigure suport tehnic şi resurse adecvate. PRINCIPII REFERITOARE LA IMPLEMENTAREA STANDARDELOR Bunăstarea copiilor şi respectul pentru familiile lor au cea mai mare prioritate în implementarea standardelor. proiectarea programului de educaţie timpurie şi practicile educaţionale din familie.2. Pentru ca standardele să rămână relevante. NU SUNT un instrument de evaluare a copilului.

Ritmul dezvoltării fiecărui domeniu este diferită de la copil la copil. STRUCTURAREA STANDARDELOR PE DOMENII DE DEZVOLTARE Întrucât copiii învaţă şi se dezvoltă explorând lumea în întregul ei. apoi pentru fiecare domeniu in parte este prezentată o scurtă descriere a acestuia care evidenţiază importanţa şi relevanţa fiecărui domeniu pentru dezvoltarea globală a copilului. precum şi comunicare cu acesta. Prin interacţiune cu mediul (înţeles în complexitatea lui – mediul fizic şi fiinţe) copiii trăiesc experienţe ce au implicaţii asupra dezvoltării lui în complexitatea ei. coordonare oculo-motorie. Domeniile. De exemplu. cât şi trăiri afective şi motricitate. are o anumită specificitate şi de aceea există obiective ale educaţiei timpurii care sunt specifice unui domeniu. îl încurajează în mişcările pe care le realizează. acesta implică pe lângă motricitate. precum toate standardele trebuie să acopere complet întreg domeniul de dezvoltare. urmate de tabelul in care se realizează corespondenţa între standarde. adică dezvoltarea unui domeniu favorizează dezvoltarea copilului într-un alt domeniu. subdomeniile şi aspectele specifice subdomeniilor. La fel. Scopul structurării în acest mod al domeniilor de dezvoltare este acela de a se asigura cuprinderea tuturor aspectelor importante. operaţii mentale. Toate domeniile de dezvoltare sunt intercondiţionate. atenţie şi reacţii emoţionale prin modul în care adultul îl ajută. aspecte specifice ale subdomeniilor. standardele de învăţare şi dezvoltare sunt structurate pe toate domeniile de dezvoltare ale copilului. copilul trebuie să fie sprijinit în dezvoltarea sa sub raport cognitiv. care solicită şi stimulează copilul sub toate aspectele. dar a căror realizare determină implicit antrenarea obiectivelor dintr-un alt domeniu de dezvoltare. Pentru fiecare indicator sunt sugerate activităţi şi contexte de învăţare pe care adultul le poate utiliza pentru a sprijini atingerea aşteptărilor formulate prin standarde. în baza cărora au fost organizate standardele. sunt astfel structurate: . Fiecare domeniu de dezvoltare cuprinde subdomenii şi. iar experienţele de învăţare sunt cu atât mai semnificative pentru progresul copilului cu cât ele se adresează simultan tuturor domeniilor dezvoltării. Pentru a trăi astfel de experienţe. globale a copilului. implică atât procese cognitive. după caz. Structura documentului este după cum urmează: Domeniu de dezvoltare Subdomeniu de dezvoltare Aspect specific subdomeniului Standard Indicator Practici de sprijin 4. numirea obiectelor cu care mănâncă şi a mâncării. indicatori şi activităţi/contexte de învăţare. Indicatorii au menirea de a acoperi întregul standard. cognitiv. Indicatorii sunt specifici vârstei copiilor şi sunt organizaţi ierarhic în funcţie de complexitate. dezvoltarea limbajului poate favoriza sau bloca interacţiunile sociale ale copilului cu ceilalţi. fizic. După prezentarea fiecărui domeniu sunt prezentate sintetic standardele domeniului. Structurarea standardelor pe domenii de dezvoltare are ca scop surprinderea specificului acestor domenii şi totodată urmărirea dezvoltării complete. Fiecare acţiune a lor de cucerire a mediului în care trăiesc şi se dezvoltă. socio-emoţional. dacă obiectivul este acela de a-l învăţa să mănânce de unul singur. socio-emoţional şi fizic. a evita suprapunerile dar şi posibilitatea de a scăpa din vedere anumite dimensiuni importante ale dezvoltării care conturează ideea completă a pregătirii copilului pentru şcoală şi pentru viaţă. Mai jos sunt prezentate domeniile de dezvoltare cu subdomeniile şi aspectele specifice. Fiecare domeniu de dezvoltare. CORELAREA DOMENIILOR DE DEZVOLTARE CU STANDARDELE ŞI A STANDARDELOR CU INDICATORII ŞI CU PRACTICILE DE SPRIJIN Fiecare standard cuprinde indicatori care explicitează aria generală desemnată de standard.8 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI 3.

A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE B.DEZVOLTAREA FIZICĂ. DOMENIUL DEZVOLTĂRII COGNITIVE . DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII E. CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE D. DOMENIUL DEZVOLTĂRII SOCIOEMOŢIONALE C. DEZVOLTAREA FIZICĂ. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 9 A.

Aspect specific: Dezvoltare senzorio-motorie Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea simţurilor (văzul.2. simţul tactil. Subdomeniul: Sănătate şi igienă personală A.1. Subdomeniul: Dezvoltarea fizică A. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE A. DEZVOLTAREA FIZICĂ.1.2.1. Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze o alimentaţie sănătoasă variată. auzul. A.) în interacţiunea cu mediul pentru a-şi orienta mişcările. A.3. Aspect specific: Îngrijirea şi igiena personală Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze deprinderi de păstrare a sănătăţii şi igienei personale.2. Aspect specific: Motricitate grosieră Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi coordoneze muşchii mari ai corpului cu un scop al mişcării. A.1. mirosul etc. A.1.1.10 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A.2. Aspect specific: Motricitate fină Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru scopuri diferite.2.3. Aspect specific: Securitatea personală Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze abilităţi de protecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să participe la activităţi fizice variate. .2. A.

Vulnerabilitatea copiilor datorată fragilităţii acestora impune necesitatea de a dezvolta la copii deprinderile de securitate personală. căţărări. echilibru şi disponibilitatea de a fi implicaţi în experienţe de învăţare. cum şi cui să ceară ajutor atunci cînd au nevoie. a proceselor cognitive. Ceea ce însoţeşte o dezvoltare fizică sănătoasă este însuşirea deprinderilor de igienă personală şi a celor de securitate personală. De asemenea. iar dezvoltarea la nivelul de complexitate al schimbărilor care parcurg un mod gradat de progres de la schimbări simple la cele mai complexe. Atît motricitatea grosieră cît şi cea fină. spălat. copiii trebuie să înveţe cînd. motricitatea şi coordonarea oculo-motorie reprezintă bazele unui comportament funcţional al copilului. Sănătatea fizică aduce energie. rostogoliri pînă la realizarea unor operaţii mai complicate precum utilizarea de instrumente de scris. Copiii învaţă de mici ce înseamnă un program de viaţă sănătos. ritmul schimbărilor prezintă o puternică variabilitate individuală. sănătatea.DEZVOLTAREA FIZICĂ. a competenţelor sociale şi emoţionale. îmbrăcare şi activitate fizică se dezvoltă de la naştere şi constituie repere importante în prevenirea îmbolnăvirilor. dar şi reuşite. Conştientizarea simţurilor şi utilizarea lor. Creşterea şi dezvoltarea reprezintă procese complementare. exerciţiu şi sprijin. Deprinderile de somn. . trebuie să înveţe să respecte anumite reguli în diferite contexte şi să facă distincţia dintre siguranţă şi pericol. alergare. bunăstarea fizică şi dezvoltarea motorie a copiilor sunt factori decisivi în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor în perioada timpurie. Mişcarea şi bunăstarea fizică au o contribuţie importantă la dezvoltarea creierului. De la mers. dacă i se oferă copilului suportul de care are nevoie. sărituri. motricitatea sunt fundamentale pentru întregul proces de învăţare şi reprezintă pietre de temelie pentru o viaţă activă şi un stil de viaţă sănătos. Deşi paşii schimbărilor sunt mai mult sau puţin aceiaşi pentru toţi copii. de tăiere sau deprinderi de îmbrăcare şi mîncare este un proces plin de încercări. chiar dacă creşterea se referă la anumite schimbări de ordin fizic. Capacitatea copiilor de a implica. Dezvoltarea fizică normală. nutriţie. Dezvoltarea motricităţii este strîns legată de dezvoltarea limbajului. a coordona şi a controla muşchii şi părţile corpului în realizarea de mişcări de la cele mai simple la cele mai complexe necesită timp. să se rănească sau să îmbolnăvească. dar şi de descoperire şi conştientizare a propriului corp. de desen. Copiii trebuie să înveţe să se ferească de situaţii periculoase în care prin manipulare sau mişcare pot să producă accidente. precum creşterea în greutate. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 11 Sănătatea. precum şi coordonarea senzorio-motorie reprezintă modalităţi de cucerire a mediului înconjurător. în înălţime şi a dimensiunilor corpului.

Dobândeşte control al mişcărilor ţi-l.1. 17. care să poată fi trase.• Jucaţi-vă cu el jocuri în care cântându-se cu mâinile şi genunchii taţi şi îi antrenaţi în mişcări mâişi mai târziu se târăşte. căsuţe din piedintr-un scaun al adultului. a sări. De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin 12. Merge si aleargă cu uşurinţă • Oferiţi copilului posibilitatea de a alerga. Se apleacă pentru a explora obiecte aflate pe covor. Se rostogoleşte. de schimbând ritmul şi direcţia.1. Îşi ridică fiind pe burtă capul şi • Oferiţi copiilor în perioadele pieptul. 19. • Acordaţi-i spaţiu pentru a se 5. 16. Stă într-un picior. 14. Stă în şezut cu sprijin din partea mişca liber. către gură. Domeniul: Dezvoltarea fizică. sprijinindu-se de ceva sau se află copilul este sigur şi secucineva. Merge ţinându-se de mobilier. se mari de lego) • Implicaţi copiii în activităţi care să le solicite 15. adultului şi mai apoi fără sprijin. Duce obiecte in mâini în timp ce merge. când e treaz. . 6. momente în care să stea pe burtă. Supraveghea2. mişcare. a sănătăţii şi igienei personale A. independent. de a se căţăra. Loveşte şi aruncă mingea cu echilibrul. Se urcă şi coboară din pat sau cuburi pe care se poate urca.1. împinse.• Asiguraţi-vă că mediul în care re. 7. Sare pe loc. Urcă şi coboară scări. Îşi caută picioarele şi le aduce ridicate. control redus al direcţiei şi vitezei. 9. rizat pentru a avea libertate de 8.12 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. poziţii diferite ale corpului. Se leagănă înainte şi înapoi aju. Merge înapoi. nealternând picioarele. nile şi picioarele. Încearcă să urce singur(ă) scările. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) Indicatori Practici de sprijin 1. Se împinge să se ridice în picioa. • Puneţi-i la dispoziţie obiecte 3. • Puneţi-i la dispoziţie jucării şi diferite mate13. riale şi echipamente care să-l implice în activităţi de mişcare (căluţi pentru a fi călăriţi. se ridică în vârful degetelor 18. 4. mâinilor şi picioarelor. să se ridice să se caţere. a încerca să meargă. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii grosiere Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi coordoneze muşchii mari ai corpului cu un scop al mişcării. 10. Merge în linie dreaptă. 11. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A.

31. Cântaţi cu ei înapoi. pe ţăra pe ele. lui echipamente de joacă obiecte. pentru a alerga în jurul lor. demonstraţi-le mişcări noi şi îndemnaţi-i să încerce şi ei 24. cu sprijin.1. Demonstrează coordonarea părţilor propriului corp în realizarea unor mişcări. Domeniul: Dezvoltarea fizică. a sănătăţii şi igienei personale A. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii grosiere Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi coordoneze muşchii mari ai corpului cu un scop al mişcării. cu mingea.1. Ju23. Puneţi la dispoziţia copiilor mingi de diferite mărimi. ale personajelor din poveste. Implicaţi-i în jocuri cu mingea. a fenomenelor naturii. Indicatori 28. 27. de ghicire a personajelor pe baza mişcărilor. a unor mişcări de dans. sub masă. • • • • • • .DEZVOLTAREA FIZICĂ. încurajaţi copiii să utilizeze mişcarea în descrierea obiectelor. în convorbiri. a se că21. Poziţionează corpul şi membrele în mod corespunzător pentru a imita ceva sau pe cineva sau pentru a executa o mişcare (a prinde o minge. Sare pe ambele picioare şi tru a implica ambele părţi peste obiecte mici păstrânale trupului în mişcare du-şi echilibrul. Urcă şi coboară scările alternând picioarele. Implicaţi copiii în activităţi domestice simple. să ducă gunoiul. • Supravegheaţi copiii când 26. un cerc. 30. Se târăşte prin tuneluri. un pătrat). creează forme cu ajutorul degetelor (precum un cerc din degete etc. 29. 22. Pedalează corespunzător coboară scările. Jucaţi jocuri de imitare fidelă a mişcărilor unor animale. vietăţilor. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) Indicatori Practici de sprijin 20. Merge şi aleargă circular. jucării din sala de clasă când ieşiţi din sala de clasă în spaţiul de joacă de afară. să strângă frunzele uscate etc. Aruncă o minge de mărime medie cu oarecare precizie. • Puneţi la dispoziţia copiluîn jurul unor obstacole. asociind mişcarea cu cântecul. Oferiţi copiilor permanent oportunitatea de a se mişca în aer liber Solicitaţi copiilor să aducă lucruri. Prinde cu ambele mâini o când împreună cu copiii minge mare.1. golirea mingii mari. Folosiţi dansul pen25. Urcă şi coboară scările ţinând un obiect într-o mână sau în ambele mâini. De la 5 la 7 ani (61-84 luni) • • Practici de sprijin Propuneţi jocuri de imitare a mişcărilor. Încurajaţi imitarea de mişcări ale animalelor. a arunca o minge) 32. 33. dând-o • Jucaţi-vă cu ei imitând animale care sar. exerciţii cu mingea mică. Aleargă cu uşurinţă cu uşoare căzături.) Valorificaţi mişcarea în jocurile de rol. Se caţără pe echipamente • Propuneţi copiilor rostode joacă pentru copii. Încurajaţi copiii să reprezinte personaje din poveşti şi din mediul înconjurător. Loveşte mingea. când merge cu tricicleta. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 13 A. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. Loveşte mingea către un punct anume cu oarecare precizie. realizarea de forme împreună cu corpul altui copil (un pod. persoanelor. a se târî pe sub ele.

Încurajaţi acti46. . borcane cu capac. a mo37.1. treneze prinderea de obiecte în mâini. obiectele şi sticluţele • Jucaţi jocuri şi cântaţi cântecele în care solicitaţi mişcarea din jurul său. dă pagi. şurubează (de exemplu. sa le umple cu apă.1. cartonadeseori mai multe pagini te. apăsând vităţi în grup mic. 38. Umple cutii cu conţinut • Încurajaţi copilul să se joace cu jucării în timpul băii. să le prindă.) 39. „lecturare”. • Puneţi la dispoziţia copilului cărţi cu pagini groase. Domeniul: Dezvoltarea fizică. Face semne mari pe hârtie se) şi citiţi şi scrieţi. cu ajutor. • Oferiţi feluri de mâncare ce permit explorarea ei cu degetele (cereale. Mâzgăleşte cu creionul începând • Puneţi-i la dispoziţie jucării şi obiecte din gospodărie cu părţi care se Înşurubează/desă imite semne. desenaţi cu când i se dau instrumente el. să le golească etc. a sănătăţii şi igienei personale A. tarea toboşarului. imire”. a ploii. • Puneţi la dispoziţia copiilor materiale de scris şi încurajaţi-i să scrie şi să deseneze. Goleşte cutii de conţinut. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) Indicatori Practici de sprijin 34. dar care nu se strică uşor). Utilizează pensula. să le ridice. cântat la pian. instrumente de scris (creioaodată.• Oferiţi activităţi ce permit copilului să le annile unei cărţi una câte una. biscuiţi mici etc. Transferă obiecte mici riştii etc. Caută cu ambele mâini jucăriile.14 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A.) 41. să le scu40. Utilizează unele tacâmuri corespunzător. Deschide uşa.2. perechi sau individuale de pe clanţă şi închizând-o. De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin 43. de scris. de aplauze. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. Apuca obiecte. 45. În majoritatea situaţiilor. 47. Imită gestul de „la revededin palme. 35. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii fine Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru scopuri diferite. funde. • Puneţi obiecte în jurul copilului pentru ca el să ajungă la ele. ne de ceară. Apreciaţi permanent efortul lor. mâinilor şi a degetelor (bătut 36. creioane mai groa42. 44. Dă paginile unei cărţi mari. • Oferiţi copiilor cărţi cu poveşti. cum ar fi cercul. dintr-o mână în alta. imagini şi daţi libertatea să le exploreze. Prinde degetele adultului.

. pictura cu degetele etc.. sprijin. cifre (de ex. îşi scrie prenumele. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori 48. etc. haine pentru păpuşi şi timp pentru a se juca cu ele. obiecte mici introduse un mediu securizat prin găuri etc.) • Oferiţi costumaţie în centrul de joc simbolic unde copiii pot exersa încheierea şi descheierea nasturilor. 54. desenat. teriale pentru a picta. furculiţă). Indicatori Practici de sprijin • Oferiţi copiilor variate materiale de scris.). uneori cu diverse instrumente (desen cu degetele.1. vârsta copilului) • Organizaţi activităţi în centrul de jocuri de masă manipulative. scrie cifre de la 0 la 10). etc. Copiază desene geometrice sau cu diverse forme. 51. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 15 A. ornamentarea obiectelor. asigurând copiilor gele. Închide fermoare mari. Practici de sprijin • Oferiţi copiilor seturi de jucării: veselă. modele de utilizare a veselei. că. 49. • Utilizaţi orice oportunitate în timpul activităţilor pentru a încuraja copiii să scrie litere si cifre pe care le cunosc.). 50. Încheie nasturi mari. creta. pete. Atrageţi atenţia permanent asupra materialelor scrise din sala de grupă. Scrie unele litere şi cifre ce pot fi recunoscute (de ex. Utilizează diverse materiale din centrul de artă (creioane.• Exersaţi regulile de utilizare a instrumentelor. litere din numele propriu. Taie în linie dreaptă sau curbă.2. • Elaboraţi împreună cu copiii compoziţii plastice din puncte. aplicaţii din frunze. bureţi. experimentaţi împreună că singur. Mănâncă cu tacâmuri independent (lingură. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii fine Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru scopuri diferite. a sănătăţii şi igienei personale A.• Exersaţi abilităţile copilului de autoservire în fiecare situaţie potrivită. 60. . valorificând situaţii de dent cu uşurinţă marutină: aranjarea mesei. în caz de necesitate. • Utilizaţi centrul de joc simbolic pentru a exersa îmbrăcarea şi dezbrăcarea păpuşilor. fii şi îşi leagă şireturile copilului acţiunea şi acordaţi-i ajutor să o însuşeasla pantofi. • Oferiţi copiilor materiale şi instrumente de desen şi pictură.. linii. Scrie diferite litere şi lor. punctare. 56. • Propuneţi copiilor jocuri cu apă şi nisip pentru antrenarea degetelor. Încurajaţi-i să se implice în activitatea cu astfel de materiale şi instrumente. Rugaţi copiii „să se semneze” pe lucrările 58. haşurare. 59. markere. etc. masa.• Implicaţi copiii în activităţi plastice (modelare. vată. Utilizează indepen.• Prevedeţi timp în fiecare zi pentru activităţi de dezvoltare a motricităţii fine. • Propuneţi copiilor activităţi de decupare pentru confecţionarea de hăinuţe pentru personajele lor preferate. Demonstraţi. Se îmbracă şi dezbra. Manipulează obiecte mici cu uşurinţă (şiruri de măr. • Demonstraţi prin exemplu propriu. pensula. eventual atenţionaţi special. aranjarea jucăriilor. 57. • Propuneţi sarcini de decorare a unor obiecte sau a unor contururi de obiecte utilizând instrumentele de scris. 53. Îşi pune singur panto. creioane. bureţi. 55. pregătirea materialelor distributive pentru anumimodela. 52. te activităţi.DEZVOLTAREA FIZICĂ. pensule. mobilă. Domeniul: Dezvoltarea fizică. Realizează puzzle-uri mai complicate (in jur de 25 piese).1.). cifre din data zilei de naştere.

să verse. apropiere sau depăr• Legănaţi uşor copilul folosind braţetare. pictura cu picioarele. Explorează mediul cu te de joacă. pută. Numiţi-le. burete etc. frunze. mâinile şi gura. Răspunde întorcân. în realizarea puzzleurilor.• Explicaţi-le copiilor când mâncarea sau alte obiecte sunt prea fierbinţi cări (pune obiecte mici sau prea reci şi nu trebuie atinse. 69. 66. ritmice. mirosul etc. apă. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 61. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. 65. mirosurile. Utilizează în joc obiecte din texturi diferite (nisip. pe care le poate 62.) 67. Domeniul: Dezvoltarea fizică. cântat la pian etc. Ţine cana şi bea din ea fără ca • Încurajaţi copilul să bea singur din cană. gusturile. • Stimulaţi vederea copilului cu jucării care pendulează. auzul.) .3. forma. mişcări la auzul unor semnale etc. Indicaţi obiecte în jurul copiasupra obiectelor din lului numindu-le. Explorează şi reacţionează la texturi şi suprafeţe diferite. a sănătăţii şi igienei personale A.1.• Verificaţi nivelul de zgomot din aprodu-se după sunetul pierea copilului. într-un recipient mai mare). Demonstrează coordonare • Oferiţi jucării şi obiecte din materiale şi texturi diferite. • Numiţi când vorbiţi cu copilul culorile. Aspect specific: Dezvoltarea senzorio-motorie Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea simţurilor (văzul. plastic. 68. • Oferiţi copiilor obiecte din materiale şi cu texturi diferite. rea oculo-motorie în cadrul anumitor miş. Focalizează vederea prinde.1. simţul tactil. Realizează mişcări artistice împreună cu adultul. oculo-motorie în jocurile de construcţie. în înşirarea de obiecte pe aţă etc.) în interacţiunea cu mediul pentru a-şi orienta mişcările. Evitaţi expunerea lui sau atingerea percela sunete puternice. • Oferiţi oportunităţi de activităţi fizice care integrează mişcarea cu utilizarea simţurilor (jocul umbrelor. cum ar fi • Modelaţi mişcări ale copilului realizând anumite activităţi împreună cu el: dansuri. tem64. Realizează coordonaperatura aerului etc. dansul pe muzică sau mişcări bătut la tobă. un balansoar sau alte echipamen63. le. pluş.16 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A.

la schimbarea ritmului muzicii. sunetele. auzul. materialelor. să le escaladeze tobogan. sunet.) în interacţiunea cu mediul pentru a-şi orienta mişcările. Demonstrează o mai bună • Oferiţi oportunitatea de a utiliza echipamentul de coordonare oculo-motorie (prinde o minge care sare joacă din spaţiul de joacă din aer liber. 73. se mişcă mai repede pentru a evita un obstacol. 71. gere/pipăit obiecte assunetelor prin implicarea simţurilor (auz. se fereşte. marionete etc. care pot fi îmbrăcate pe mână.3. Duce un pahar de apă plin dintr-o parte într• Implicaţi copiii în acţiuni de ajutorare reciprocă. . a materialelor. Ce-i ascuns în săculeţ? • Utilizaţi în jocuri exerciţii de tipul „stop-start” • Propuneţi jocuri cu schimbarea mişcărilor la semnal. Solicitaţi copiii să redea în mişcări comenzile auzite. de aşezaalta a camerei fără să re a mesei. păpuşi • Realizaţi un teatru de păpuşi. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 17 A. la locul de depozitare verse. fără să le vadă. îmbrăcăminte etc.• Jucaţi jocuri în care copiii interpretează animale fare.).). Le imită mişcările. alunecă pe ocolească. Imită animale prin mişca. mirosul etc. simboluri grafice). din pământ). Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. Inventează roluri 74. a sănătăţii şi igienei personale A. uşor. 77. 76. pipăit. simte mirosuri supărătoare etc. 75.1.• Utilizaţi jocuri care solicită punzător stimulilor din simţurile şi mişcarea cormediu (îşi îndoaie picioapului: jocuri de imitaţie.1.DEZVOLTAREA FIZICĂ. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 70. simţul tactil. rele pentru a ateriza mai cântece cu comenzi etc. Aspect specific: Dezvoltarea senzorio-motorie Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea simţurilor (văzul. jocuri cu schimbarea direcţiei şi vitezei de mişcare • Jucaţi cu copiii jocul „Roboţelul cu telecomandă”. Reacţionează fizic cores. Împinge obiecte către o destinaţie. Răspunde adecvat la diverse semnale de natură diferită (culoare. Manipulează păpuşi simple (de ex. se balansează • Realizaţi trasee cu obstacole pe care trebuie să le în scrânciob. miros): cunse. 72. Recunoaşte prin atin. de curăţenie la măsuţe. vorite. Domeniul: Dezvoltarea fizică.• Jucaţi jocuri de recunoaştere a formelor. sunete.

liberă.• Puneţi-le la dispoziţie echipamente şi obiecte care îi imtului. Demonstrează dorinţa de a • Respectaţi zilnic programul încerca noi jocuri şi jucării. 81. să alerge. Încearcă cu sprijin mişcă. Domeniul: Dezvoltarea fizică.• Oferiţi copiilor câteva ore ri de motricitate grosieră şi zilnic momente de mişcare fină. • Ajutaţi-i zilnic să meargă. ritm. plică în activităţi fizice structurate (mişcări însoţite de cântec. utilizate jucării sau obiecte în jocuri ce solicită mişcare. de somn şi ritualurile de dinainte şi de după somn. de menţinere a echilibrului etc. • Oferiţi momente de odihnă după activităţi fizice dansuri.2. 79. . jocuri în aer liber etc. zice fără sprijinul adul. 82. să se ridice. Este încântat(ă) când sunt zică. de căţărare.2. a sănătăţii şi igienei personale A. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 78. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să participe la activităţi fizice variate. Încearcă activităţi noi • Oferiţi copiilor cel puţin 60 de minute de activitate fizică care necesită mişcări fiîn fiecare zi. • Jucaţi cu copiii jocuri ce implică mişcare şi activitate fi80. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A.1. Participă activ în jocuri.18 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A.

84. De-a v-aţi ascunselea” ş. Exersaţile viteza.1. 86. adunarea rufelor. forţa.) • Oferiţi copiilor cel puţin 60 de minute de activitate fizică zilnic. căţărare. • Învăţaţi-i pe copii jocuri precum „Statuile”. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să participe la activităţi fizice variate. de trecere de la o activitate la alta.• Oferiţi zilnic copiilor suficient timp pentru activităţi fizice de alergare. Participă cu entuziasm • Implicaţi copiii într-o varietate largă în diverse activităţi fizide activităţi fizice şi mişcare. tivităţi în aer liber şi mişcare şi învăţaţi-i noi jocuri sau chiar sporturi. vităţilor. în diverce: alergare. a sănătăţii şi igienei personale A.2. dans. precizia. mişcări. de la un spaţiu la altul. supuneţi-i la noi provocări.a. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 83. se momente ale zilei şi în timpul actiaruncări. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 19 A. Introduce diverse activităţi fizice în momentele de tranziţie. Ajută la realizarea de activităţi • Utilizaţi momentele de rutină pentru a-i imdomestice care implică mişcare: plica pe copii în activităţi fizice. Participă în mod regulat la ac.DEZVOLTAREA FIZICĂ.2. amuzante. dans etc. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. Domeniul: Dezvoltarea fizică. aranjarea jucăriilor. 85. . • Faceţi ca activităţile fizice să fie distractive. rostogoliri. măturat. mutarea unor obiecte etc.

a sănătăţii şi igienei personale A. Domeniul: Dezvoltarea fizică. 87. • Vorbiţi cu copilul despre importanţa alimentaţiei şi a apei pentru sănătatea organismului. Face diferenţa între lucruri care se mănâncă şi cele care nu se mănâncă. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze o alimentaţie sănătoasă .1.• Faceţi din momentul mesei un moment agreabil şi un prilej de a-l învăţa să mătatea cu care mănâncă. Începe să recunoască şi să mănânce o mare varietate de mâncăruri.2. • Introduceţi mâncărurile noi împreună cu cele preferate de copil. • Creaţi un mediu relaxat.20 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. • Discutaţi cu copilului şi învăţaţi-l despre alimentaţia sănătoasă. . tării. nânce independent. • Oferiţi copilului posibilitatea de a alege între câteva variante de mâncăruri. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 91. Poate face alegeri între diverse opţiuni de mâncare. 88. Consumă o varietate de mâncăruri din toate grupele de alimente. 89. Explorează mâncarea cu degetele. Îşi reglează viteza şi intensi. Încearcă mâncăruri noi când îi sunt oferite. Se hrăneşte prin alăptare. 90. Încurajaşi copilul să bea apă pe parcursul zilei. Urmăriţi copilul pentru a observa când îi este foame şi când este sătul. 94.2. 92. Practici de sprijin • Stabiliţi ore regulate de masă şi gustare. propice alăpdacă există condiţii propice. 93. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A.

Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. Participă la pregătirea • Organizaţi activităţi de preparare a unor salate unor gustări sănătoase. Recunoaşte mâncăruri dintr-un • Discutaţi despre alimente care sunt grup de mâncăruri diferite. în care copiii joacă roluri diferite (de ex. Alege mâncăruri care sănătoase. se. cu sprijinul mâncăruri favorite şi mâncăruri care nu-i plac. • Realizaţi activităţi de joc privind alimentaţia. Discutaţi despre fiecare aliment utilizat şi despre importanţa igienei alimentare şi a unei alimentaţii 96. Explică funcţiile benefice sau • Implicaţi copiii în prepararea. zarzavaturi. 97. a sănătăţii şi igienei personale A.• Organizaţi activităţi în care să discutaţi despre cât altele. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 21 A. „De-a restaurantul”). Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze o alimentaţie sănătoasă . altele.2. 98. servirea mesei şi comportamentul sănătos în timpul mesei. Domeniul: Dezvoltarea fizică. sunt mai sănătoase de. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 95. porţia de mâncare. cu mai sănătoase şi mai nutritive decât sprijinul adultului. . servidăunătoare ale anumitor alimenrea şi gustarea unei mese sănătoate pentru organismul uman.1. să înveţe cum se spală fructele şi legumele şi de ce este necesară spălarea lor. şi implicaţi-i pe copii în pregătirea lor. adultului.DEZVOLTAREA FIZICĂ.2. 99. creşteşi îşi apreciază corect re şi recoltare a unor legume. Ajută la servirea mesei • Implicaţi copiii în activităţi de plantare.

Aspect specific: Îngrijirea şi igiena personală Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze deprinderi de păstrare a sănătăţii şi igienei personale. precum şi cele lor rutinare de schimbare a ale celorlalţi. de ex. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 100. Lasă să se înţeleagă • Modelaţi deprinderile copilului de a se spăla dacă scutecul este ud pe mâini şi a se şterge.. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. când îl sprijiniţi în formarea acestor de deprinderi („trebuie să punem mâna la gură când 106. când îi schimbaţi scutecele. când îl îmbrăcaţi etc.” etc. Îşi spală şi îşi usucă mâini. Apreciaţi-l permanent. Foloseşte şerveţele pentru a–şi şterge nasul. scutecelor. „simt că sunt cald.2. de a utiliza toaleta. Faceţi din momentele de igienă personală momente agreabile. arătând spre el a– şi peria dinţii. că mi-e frig” etc. de sau plin. trivite (înainte de masă. dinţii cu sprijinul adultului. Începe să îşi perieze tica”. 102. după utilizarea toaletei etc. „trebuie să schimbăm privind mersul la toaletă scutecul dacă este murdar deoarece.. • Numiţi stările de disconfort fizic cauzate de simptome ale unor boli.). • Discutaţi despre reguli de păstrare a igienei cu sprijinul adultului. 103.. Recunoaşte periuţa de dinţi şi pasta de dinţi. Îşi spală mâinile şi le • Însoţiţi copilul la baie şi apreciaţi eforturile lui de a se spăla pe mâini singur şi a de a-şi peria usucă în momentele podinţii. 108. cântece. cântaţi-i în timp ce îi faceţi baie.”.2. 101. 105. • Utilizaţi poezii. ..• le numai cu sprijinul adultului. a sănătăţii şi igienei personale A. 104. vorbiţi cu copilul. „mă doare bur107.• Arătaţi-i periuţa lui/ei de dinţi şi pasta de dinţi pentru copii. cu slabă supraveghere.) şi o poate folosi în mod regulat la 36 de luni. Demonstrează interes tuşim sau strănutăm. Reacţionează la stimulii verbali în timpul momente. Se relaxează în timpul • Respectaţi programul de igienă al cobăii.2. sau trăgând de el când este atins de adult. pilului. povestioare despre deprinderile de igienă personală. Domeniul: Dezvoltarea fizică.22 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A.

Practici de sprijin • Puneţi la dispoziţia copilului permanent şerveţele pentru a le utiliza la nevoie. bureţi de baie etc. pieptenul. şamponuri. În majoritatea situaţiilor. . igienă personală. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 23 A. 113. 111. In majoritatea situaţiilor duce mâna la gură când tuşeşte. Discutaţi despre simptomele unor boli. Încurajaţi-i să realizeze desene. foloseşstant de importanţa respectării te independent toaleta.2. Are grijă de nevoile de utilizare a toaletei. a sănătăţii şi igienei personale A. Demonstrează independen. fără sprijinul adultului. paste de dinţi. geluri de duş. 112. 110.2. afişe.• Oferiţi zilnic copiilor posibilitaţă în igiena personală (se spatea de a-şi exersa deprinderile de lă şi se şterge singur pe mâini. seşte batista. Domeniul: Dezvoltarea fizică.) Apreciaţi de fiecare dată când copilul pune mâna la gură când tuşeşte sau strănută şi foloseşte şerveţelul l.DEZVOLTAREA FIZICĂ. poezioare sau cântecele despre regulile sanitare. Cooperează cu adultul în spălarea dinţilor. Îşi spală mâinile şi le şterge înainte de masă şi după utilizarea toaletei.2.) • Propuneţi jocuri precum „De-a magazinul” unde copiii pot utiliza produse de igienă personală (săpunuri. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori 109. foloseşte şerveţele pentru a-şi şterge nasul şi le aruncă după utilizare la coş. Realizaţi jocuri în grup mic în care unii copii sunt medici şi alţii pacienţi. 114. Încurajaţi copiii îşi acoperă gura cu mâna când care le respectă şi amintiţi constrănută. Aspect specific: Îngrijirea şi igiena personală Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze deprinderi de păstrare a sănătăţii şi igienei personale. • Supravegheaţi permanent respectarea rutinei în păstrarea igienei (spălatul mâinilor. • Realizaţi cu copiii cărticele despre sănătate. Spune când simte unele simptome de boală. se spală pe dinţi). periuţa de dinţi etc. al dinţilor etc.) • Creaţi un loc unde copiii să îşi poată păstra obiectele de igienă personală (săpunul. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. fololor. când tuşeşte. Indicatori Practici de sprijin 115.

a sănătăţii şi igienei personale A. periculoase („dă-mi. vorbe. care este pericolul prin semnale. Utilizaţi aceleaşi semnale pentru a se obişnui copilul cu semnificaţia lor. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 116. ranţa nesupravegherii..• Folosiţi jucăriile din centrul de joc simbolic sau lele (aragaz. Aspect specific: Securitatea personală Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze abilităţi de protecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase. alte centre pentru a discuta despre obiecte şi licuţite). 119. • Folosiţi imagini cu pompieri. a lor în situaţii periculoase. dar nu oferă siguchide periculoase. te rog. • Discutaţi despre accidentele care se pot petrece şi ce consecinţe grave pot avea. medici şi discutaţi despre intervenţiile lor în situaţiile periculoase.2. pentru a se opri. .2. 121.. Reacţionează la atenţio. Demonstrează că face diferenţa între adulţii care îl îngrijesc şi străini. fier de călcat. chiar dacă nu te de joacă pentru a nu se răni sau răni alţi cole respectă întotdeauna.) Indicatori Practici de sprijin 118.24 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. în magazine. Începe să evite perico. mâna când traversăm strada”) 123. 117. Urmează unele reguli şi rutine stabilite.3. Poate fi distras de la un • Explicaţi copilului permanent moticomportament periculos vul pentru care interziceţi un anumit comportament. Acordă atenţie indicul de joacă etc. sa personală când a simţit pericole. şi anticipează consecin• Utilizaţi povestiri pentru a pune accent pe reguţele nerespectării aceslile de securitate personală în diverse contexte tora. în par122. (pe stradă. Amintiţi-le permanent regulicaţiilor privind situaţiile le. pii. dar necesită susţinere pe care îl evitaţi („Nu. 120. mişcări. Domeniul: Dezvoltarea fizică. în locuri publice. Demonstrează recunoaşterea regulilor de • Atrageţi atenţia copiilor asupra necesităţii respectării unor reguli când utilizează echipamenprotecţie.).• Supravegheaţi permanent copilul nări ale adulţilor privind o şi folosiţi modalităţi de atenţionare situaţie periculoasă. Spune adultului când • Învăţaţi copilul să vorbească despre experienţa cineva îi face ceva rău. acolo nu e voie. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A.. pentru că.

la piaţă şi exersaţi regulile rutiere. sau gru130. Relatează unde şi când trebuie să se adreseze după ajutor. a sănătăţii şi igienei personale A. pot să-l(o) sprijine în si• Identificaţi elemente specifice grupului din care tuaţii periculoase. asociat cu solidaritatea şi securitatea toare organismului (fuemoţională şi socială. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 25 A. niţa între sigur şi periculos. în transportul public şi în alte locuri publice pentru a evita accidentele. cipează consecinţele neres. pe stradă. la medic. . băutura.. • Invitaţi lucrători ai poliţiei. jocul cu • Folosiţi nume sau simboluri specifice cu care să chibriturile etc. Atragede bază pe stradă (de exemţi-le atenţia asupra anumitor semne plu. Respectă corespunzător regulile de comportare în grădiniţă.Nu se lasă ademenit • Folosiţi povestiri pentru a discuta despre pericole (prin cuvinte/ obiecte) şi şi căi de acţiune în situaţii periculoase. Identifică adulţii care • Realizaţi cu copiii afişe.• Apreciaţi de fiecare dată respectarea pectării acestor reguli. poliţişti etc. fier de călcat în priză.2. desene ale surselor şi persoanelor cărora li se poate cere ajutor. Demonstrează înţelegerea lor pe care le presupun. cu bicicleta etc.). de flacără etc. Demonstrează cunoaşterea regulilor de siguranţă în jocul simbolic. 133. 131. simboluri în centrul de joc simbolic (de ex. • Folosiţi ieşirile în locuri publice pen127. 125. pompieri. etc. Înţelege diferenţa dintre atingere sigură şi atingere • Citiţi poveşti. strada).• Realizaţi cărticele privind regulile de blic. • Realizaţi un joc de rol cu diverse personaje care pot oferi ajutor în situaţii de risc (medici..DEZVOLTAREA FIZICĂ.2. identifice grupa de la grădiniţă. posibilitatea evitării lor sau a riscuri126. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 124. păpuşi. în transportul pu. • Propuneţi în centrul de Joc simbolic vizite la muzeu. face parte copilul (grupul de la grădiniţă. şi anticirculaţie. rămânând avea încredere şi pot apela în astfel de situaţii. Demonstrează înţelegetru a discuta despre regulile de prorea regulilor de siguranţă tecţie şi evitare a pericolelor. „campanii” pentru evitarea pericolelor. matul. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A.). cu grupul • Utilizaţi exemple din viaţa lor personală pentru a discuta despre comportamente dăunătoare. Domeniul: Dezvoltarea fizică. medicamentele sunt utile în • Menţionaţi permanent care este graanumite situaţii). 132. afişe. Discuţii şi jocuri de orientare într-un mediu nou.3. de evitare a pericolelor etc. la magazin. a semnelor rutiere. regulilor 128. nu ia medicamente în unde copiii pot demonstra înţelegeabsenţa adultului. priveşte în stânga şi în şi simboluri. • Realizaţi hărţi rutiere cu copiii. • Elaboraţi împreună cu copiii scheme. medici. Comunică adulţilor sau • Utilizaţi imagini pentru a ilustra sicolegilor atunci când vede tuaţii de risc (consum de lichide din un comportament pericusticle necunoscute. ) şi propuneţi copiilor să vă spună ce ar face ei dacă s-ar afla într-o astfel de situaţie. Utilizaţi-le şi în sala de dreapta când traversează grupă în timpul unor activităţi. • Propuneţi jocuri pentru cunoaşterea semnificaţiei culorilor semaforului. dar ştie că rea pericolelor. Înţelege că unele compul de prieteni) pentru a cultiva sentimentul de portamente pot fi dăunăapartenenţă. regulilor de siguranţă în sala de grupă/grădiniţă şi acasă • Oferiţi materiale. situaţiile periculoase. Asiguranu merge cu persoane ţi-vă că înţeleg care sunt persoanele în care pot necunoscute. apropierea de un los. hăinuţe. Aspect specific: Securitatea personală Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze abilităţi de protecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase. povestiri ce prezintă situaţii periculoase si discutaţi despre periculoasă. pompieri. 129.

B. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să perceapă regulile şi efectele acestora.2.3.3. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu copii de vârstă apropiată Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să interacţioneze pozitiv cu copii de vârstă apropiată.2. cu caracteristici specifice. Copilul ar trebui să fie capabil să îşi asume responsabilităţi. B 1. B 1. ca persoană unică. B.2. Standard 7. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să se perceapă în mod pozitiv. Standard 6.1.1. Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste empatie faţă de celelalte persoane.2. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. B 1. Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să ceară ajutorul când are nevoie. să fie capabil să negocieze şi să participe la luarea deciziilor. Aspect specific: Dezvoltarea expresivităţii emoţionale Standard 11: Copiii ar trebui să fie capabil să recunoască şi să exprime adecvat o varietate de emoţii . Aspect specific: Acceptarea şi respectarea diversităţii Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască.2.26 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste încredere în adulţii cunoscuţi şi să interacţioneze cu aceştia.1. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului emoţional Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi adapteze trăirile şi să-şi controleze pornirile impulsive. Copilul ar trebui să fie capabil să coopereze cu ceilalţi. DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ B.2. să aprecieze şi să respecte asemănările şi deosebirile dintre oameni. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B.4. B.

contactul social cu ceilalţi copii este o sursă importantă pentru a observa diferenţele şi asemănările dintre oameni. oamenii interacţionează unul cu celălalt. ruşine. Locul central însă îl constituie dezvoltarea conceptului de sine. Încă din primele clipe ale vieţii copiii stabilesc interacţiuni cu părinţii. de a înţelege şi a răspunde emoţiilor altora reprezintă paşi importanţi în dezvoltarea emoţională a copilului. La fel de importantă în ecuaţia dezvoltării emoţionale este încrederea în sine. de a-şi exprima sentimentele într-o manieră acceptată social. a percepţiei şi imaginii de sine a copilului: trăsături. mînie) la cele mai complexe (mîndrie. învaţă să ţină cont de dorinţele şi . nevoi.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 27 „Oamenii sunt fiinţe sociale. din comunitate. frică. DEZVOLTAREA EMOŢIONALĂ Capacitatea copiilor de a-şi recunoaşte şi exprima propriile emoţii. În toate etapele vieţii. explorare. A învăţa cum să fii în jurul celorlalţi este esenţial. 41). precum şi capacitatea lor de a recunoaşte diferitele roluri sociale ale acestora. copiii îşi construiesc cunoaşterea lumii prin interacţiune socială. Într-adevăr. cînd sunt capabili să se adapteze diferitelor contexte sociale şi sunt implicaţi în activităţi de grup. Încetul cu încetul copiii dezvoltă abilităţi de cooperare. Interacţiunile sociale reuşite fac posibilă dezvoltarea unei imagini de sine pozitivă şi a autocontrolului. Relaţiile sociale ale copilului cu adulţii vizează capacitatea copilului de a avea încredere şi a interacţiona cu uşurinţă cu aceştia. De asemenea. Calitatea acestor interacţiuni stimulează dezvoltarea socio-emoţională adecvată a copiilor. roluri sociale. de la grădiniţă. descoperire. DEZVOLTAREA SOCIALĂ Relaţiile sociale pozitive se formează atunci cînd copiii înţeleg semnificaţia diferitelor comportamente. disponibilitate şi confort emoţional. dorinţe. Exprimarea şi înţelegerea propriilor emoţii şi a emoţiilor celorlalţi de la emoţiile primare (bucurie. Copiii sănătoşi în toate culturile dezvoltă ataşament faţă de adulţi importanţi pentru ei” (1. precum şi empatia reprezintă competenţe importante ale dezvoltării sociale. învaţă să respecte drepturile altor copii. Ea influenţează semnificativ succesul copiilor în viaţă şi la şcoală. Dezvoltarea socială şi emoţională reprezintă fundamentul relaţiilor şi interacţiunilor care dau semnificaţie experienţelor copiilor de acasă. Specificul acestui domeniu este dat de strînsa legătură care există între planul social şi cel emoţional. motivaţii. oferind sentimentul de stabilitate. sentimente care alimentează şi susţin dorinţa naturală a copiilor de cunoaştere. respectarea ei prin stabilirea de relaţii pozitive. diversitatea oamenilor din multe puncte de vedere. Prin interacţiunea cu copiii. Relaţiile pe care le stabileşte copilul cu ceilalţi necesită siguranţă. de ceilalţi. p. securitate. Interacţiunile cu cei apropiaţi joacă un rol central în „sănătatea” socio-emoţională a copilului. independenţa şi responsabilitatea personală. de a le controla. învaţă să le exprime şi să le recunoască. convingerea că poate face ceea ce îşi propune. Adaptarea la diversitate. nevoile celorlalţi. de a conduce şi a fi conduşi. vină) constituie competenţe specifice domeniului emoţional. apartenenţă şi astfel hrănind dorinţa de învăţare ale copilului. capacitatea de a stabili şi a menţine relaţii de prietenie. cu alţi copii şi adulţi. preferinţe. de a şi le stăpîni. de a lega prietenii. Încetul cu încetul copilul va ajunge să-şi răspundă la întrebarea „Cine sunt eu?”. copilul exersează cooperarea. Ambele dimensiuni se completează reciproc şi sunt interdependente. Copilul învaţă să le simtă. de negociere. capacităţi. alte persoane din familie. receptivitate.

• Adresaţi-vă copilului pe nume. • Încurajaţi copilul şi oferiţi modele de comportamente variate. Cu sprijin. întinde mâinile pentru a fi luat în braţe). • Adresaţi-vă copiilor pe nume şi descurajaţi folosirea excesivă a pronumelor personale. 144. zenţa adulţilor cu care este obişnuit. 138. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. se desparte de adulţii cu care este obişnuit (fără a arăta foarte multă teamă. mai ales atunci când îl hrădintre adulţii cu care este faniţi şi schimbaţi. îmbrăţişaţi-l. miliarizat prin expresii faciale şi gesturi (zâmbeşte. Interacţionează pozitiv şi se joacă împreună cu adulţii. Foloseşte mişcări corporale • Reacţionaţi la gesturile iniţiate de copil. în afara celor care îl îngrijesc. La solicitare. ea.. . 145. Ajutaţi-l pe adulţii cu care este obişnuit copil să îşi depăşească teama. Îşi exprimă nevoia de securitate în situaţii de disconfort (neplăcute) sau periculoase căutând adulţii în care are încredere. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste încredere în adulţii cunoscuţi şi să interacţioneze cu aceştia.). ca în cazul copiilor mai mici) pentru a rămâne într-un mediu familiar. Copilul se linişteşte în pre. 140. zâmbiţi-i. jucaţi-vă împreună. Arată preferinţa pentru unii • Vorbiţi-i şi cântaţi-i copilului frecvent. • Manifestaţi empatie şi înţelegere faţă de reacţiile copilului. 143. de petrecere a timpului). 142. nete produse de adulţii cu care este obişnuit 136. îi citeşte. Manifestă teama de sepa. • Cereţi ajutor şi discutaţi cu copilul despre ce înseamnă a oferi şi primi ajutor (când apar situaţii relevante pentru acest subiect) Copilului îi place când adultul face diferite lucruri pentru plăcerea lui: îi umflă jucăriile pneumatice.28 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. • Manifestaţi receptivitate la mesajele verbale şi non-verbale iniţiate de copil. Practici de sprijin • Oferiţi copilului posibilitatea de a interacţiona cu alţi adulţi de încredere. 134. etc. construieşte ceva pentru el.• Asiguraţi un mediu populat de persoane de încredere. dă din mâini) 137. atinge uşor cu palma pentru a atrage atenţia. activităţi casnice.• Comportaţi-vă afectuos şi calm cu copilul. 135. Iniţiază şi menţine inter. sau în prezenţa străinilor). altul decât persoana care l-a îngrijit. se prefac că citesc sau gătesc lângă adultul care face acest lucru). care să evite reproducerea unor stereotipuri de gen (lectură. – gesturi pentru a iniţia interacţiuni sociale (de ex. • Folosiţi expresii şi comportamente pozitive atunci când vă despărţiţi de copil. Imită activităţile adulţilor (ajută la strângerea jucăriilor. oferă sprijin adulţilor. acţiuni cu adulţii care îl îngriîncurajaţi-l să imite gesturi şi sujesc. Copilului îi place când adultul face diferite lucruri pentru plăcerea lui: îi umflă jucăriile pneumatice. construieşte ceva pentru el. Se ataşează de un adult. care generează ambiguităţi (ei. vorbiţi-i. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. Ştie numele fraţilor sau surorilor. gângureşte. îi citeşte. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 139.1. el. 141. asiguraţirare prin plâns (când nu vede l că este în siguranţă.

În grădiniţă sau educatoarea. în alte medii sociale. Manifestaţi aceleaşi reacţii faţă de copii. bula acţiuni (de exemplu să ceară infornici cunoscuţi la lomaţii. 150. La cumpărături. să facă cul de joacă. etc. 153. vânzăto.1. pectuos cu ceilalţi. Răspunde la for. să răspundă la întrebări. 147. jucaţi-vă de-a cumpărătorul şi pediatru sau medic vânzătorul. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 146. repetaţi cu copilul formulele adecvate de politeţe. ţei). 148. care te care constituie premisele abilităţilor sociale. mediul grădiniţei şi iniţiaţi interacţiuni pornind de la lucruripersonalul grădinile care îl interesează. etc. Ajută din proprie • Angajaţi copiii în sarcinile cotidiene şi cooperaţi cu aceştia (udainiţiativă adultul în tul florilor. îi uşurinţă şi interacţifac plăcere. lor de gen. La teatru. oferiţi oportunităţi de a interacţiona respectuos cu adulţii. • Discutaţi şi cu băieţii mai mult despre întregul spectru de emoţii şi evitaţi exagerările în descurajarea emoţiilor negative. Interacţionează • Facilitaţi interacţiunile cu adulţii în cu uşurinţă cu adulţi diverse contexte sociale şi încurajaţi familiari din comucomunicarea cu aceştia şi participarea nitate (părinţi. indiferent de anumiţi adulţi („o iugenul lor. vecin.• Folosiţi formule de salut adecvate diferitelor momente ale mulele de salut folozilei şi situaţii sociale şi atrageţi atenţia asupra utilizării lor în site de adulţi. lalţi. Aplică formule de • Oferiţi exemple şi modelaţi comporpoliteţe în comunitamentul copilului interacţionând rescarea cu adulţii. adeseori este nevoie de contribuţia mai multor oameni. întâmpinaţi copiii cu o atitudine caldă. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste încredere în adulţii cunoscuţi şi să interacţioneze cu aceştia. Comentaţi cu copiii că fiecare contribuţie contează. atunci când acesta vorbeşte. medic familie. la grădiniţă. cumpărături simple). parc. de familie. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. Exprimă verbal • Încurajaţi-l şi lăudaţi-l pentru comportamentul pozitiv în relaţia sentimente faţă de cu adulţii. discutaţi despre relaţiile cu ceidin cartier.• Manifestaţi respect şi încredere faţă de rul de la magazinul copil. medicul şi pacientul. • Facilitaţi copilului punerea în practică a unor comportameniniţiază lucruri. să nu aveţi aşteptări mai mari de la fete în ceea priveşbesc pe …”). prietemembrii familiei cu noasă. despre activităţile zilnice şi evenimente semnificative pe care le-a trăit.îi vor ajuta să fie eficient în interacţiunile cu ceilalţi astfel încât vor bucura pe adulţi să atingă scopul stabilit. care în viitor îl ştiu că le vor place . aranjarea mesei) evitând reproducerea stereotipurisarcini simple.). 149. te controlul emoţional şi utilizarea unor strategii de reglare mai sofisticate decât de la băieţi. 151. Din când în când. de exemplu în jocurile La doctor. Se desparte de • Ca educatori. educatoarea.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 29 B. . 152. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. • Demonstraţi că pentru realizarea unei sarcini. Iniţiaţi conversaţii despre lucruri care îl interesează. etc. • Încurajaţi exprimarea sentimentelor pozitive faţă de adulţi. deoarece băieţii vor deveni astfel mai puţin expresivi emoţional decât fetele. Interacţionează • Oferiţi un model adecvat de comuadecvat cu adulţii nicare evitând întreruperea copilului (nu îi întrerupe). Permiteţi copilului să aducă de acasă un obiect onează cu alţi adulţi care îi este drag pentru a-i asigura transferul afectiv către (de ex.

30

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

B. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională
B 1. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.1. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să ceară ajutorul adultului când are nevoie.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

154. Indică prin sunete, mişcă- • Oferiţi cu promptitudine şi răbdare ri, plâns, faptul că are un disajutor şi atenţie copilului atunci când confort şi vrea atenţie sau acesta are nevoie. Faceţi distincţia înajutor. tre comportamentele sale ce reflectă o nevoie reală şi cele prin care doar vrea să atragă atenţia adultului. • Reacţionaţi constant şi ferm în legătu155. Anticipează/ testează ră cu comportamente şi obiecte interreacţii din partea celor care zise sau periculoase pentru copil. îl îngrijesc prin diverse comportamente (de exemplu • Facilitaţi identificarea de către copil a comportamentelor adecvate/ inadeccând vrea să ia un obiect vate prin reacţii verbale sau non-verinterzis şi se uită spre adult bale de aprobare, respectiv respingere să-i testeze reacţia). a unor comportamente. 156. Solicită verbal sau non verbal sprijin în realizarea unor acţiuni.

157. Cere ajutorul adultului atunci • Răspundeţi pozitiv la întrebările copicând întâmpină o dificultate (nu lului şi la cererea de ajutor, sprijiniţi-l poate deschide o cutie cu jucării, concret să depăşească dificultatea. nu poate asigura stabilitatea turnului de cuburi, etc.). 158. În timp ce se joacă cu alţi copii, • Urmăriţi cu atenţie activitatea copiludin când în când cere ajutorul lui, încurajaţi-l să continue şi lăudaţi-l adultului şi confirmare din parpentru ce a reuşit să facă; din când în tea acestuia. când asiguraţi-l că sunteţi acolo şi îl sprijiniţi dacă are nevoie.

159. Începe o activitate după ce • Plasaţi la dispoziţia copilului obiecte şi primeşte sugestii sau indicaţii jucării şi ajutaţi-l să înceapă o activitadin partea adultului (de ex să găte, stimulându-l cu întrebări, explicaţii. sească o piesă lipsă la o jucărie).

DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ

31

B. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională
B 1. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.1. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să ceară ajutorul adultului când are nevoie.
De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

160. Adresează frecvent în- • Răspundeţi direct, cu claritate şi răbdare întrebătrebări adulţilor pentru a rilor adresate de copil; încurajaţi-i să adreseze înobţine informaţii. trebări pentru a obţine informaţii. 161. Urmează indicaţiile • Clarificaţi limitele acceptabile ale comportaadulţilor în ceea ce primentului. veşte comportamentul adecvat în diverse situaţii.

162. Urmează instrucţiunile • Manifestaţi o atitudine pozitivă, evitaţi comsau se supune unei figuri portamente negative care vor fi preluate de de autoritate („Aşa a spus către copil. De exemplu, dacă educatoarea mama”, „dna educatoare este încruntată de fiecare dată când vorbeşte nu…”). cu un copil care are unele comportamente negative, copiii se vor comporta la fel, deoarece educatoarea reprezintă o autoritate pentru ei. 163. Semnalează adulţilor si- • Descrieţi şi discutaţi cu copilul diverse situaţii tuaţii problematice simple problematice simple ajutându-l să coreleze pentru a interveni (un coideea de pericol cu solicitarea ajutorului din pil s-a lovit sau are nevoie partea celorlalţi; comentaţi situaţii concrete de ajutor, se aud zgomote văzute la grădiniţă sau în parc, la televizor sau suspecte, arde mâncarea în filme. pe aragaz, etc.). 164. Apelează la adulţii care • Daţi copiilor posibilitatea de a-şi exprima neîl îngrijesc, pentru sprijin voia de a primi sprijin emoţional, ajutaţi-i să se emoţional. simtă confortabil când au această nevoie; prin comportament verbal şi non-verbal dovediţivă empatia şi disponibilitatea şi încurajaţi-i să se exprime.

165. Cere ajutor adulţilor cu- • Oferiţi sugestii copilului pentru a se noscuţi din comunitate (vedescurca singur/ă atunci când cere cin, bunicii prietenilor de ajutorul şi încurajaţi-i să rezolve projoacă etc.). blema. • Puneţi copiii în situaţia de a vedea că a cere şi a primi ajutor reprezintă comportamente sociale adecvate, nu expresia unei neputinţe. • Creaţi situaţii care să contrabalanseze faptul că fetele cer mai frecvent ajutorul decât băieţii, în virtutea stereotipului conform căruia „un băiat trebuie să se descurce singur”. 166. Alege momentul potrivit • Oferiţi copilului şansa de a observa şi pentru a aduce în atenţia participa la discuţiile adulţilor; discuaduljţilor anumite probletaţi despre ce înseamnă să nu vorbeşti me. în acelaşi timp cu ceilalţi, să îţi aştepţi rândul, să ai un ton potrivit. • Când un copil face o greşeală, discutaţi cu el/ea despre ce a învăţat din asta. •

167. Pune întrebări adultului • Ajutaţi-l pe copil să înveţe să întrebe înainte de a devia de la oradultul înainte de a devia de la reguli dinea stabilită şi de a încălşi situaţii rutiniere. ca regulile. • Arătaţi deschidere faţă de copil pentru ca acesta să se simtă confortabil să vină să vă ceară ajutorul.

32

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

B. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională
B 1. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.2. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu copii de vârstă apropiată Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să interacţioneze pozitiv cu copii de vârstă apropiată.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori
168. Zâmbeşte altor copii.

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

• Zâmbiţi-i des copilului. • Oferiţi copilului posibilitatea de a se afla în prezenţa altor copii. 169. Exprimă prin sunete, gesturi, • Răspundeţi pozitiv la sunetele, ţipetele, expresii faciale bucuria de a se gesturile copilului prin comportamente juca împreună cu alţi copii. verbale şi non-verbale.

170. Îşi exprimă interesul faţă de • Oferiţi copiilor posibilitatea de a se juca şi alţi copii urmărindu-i cu privirea interacţiona cu alţi copii (din familie, dar şi alţi copii din medii culturale diferite). şi imitându-le comportamentul (de ex. comportamentul fraţi- • • lor).

171. Se joacă lângă alt co- • Petreceţi timp cu copilul jucându-vă, pil. daţi-i posibilitatea să se afle în compania copiilor, indiferent de vârstă. 172. Imită comportamentul • Facilitaţi copilului contactul cu copii altui copil. din medii culturale diverse pentru a se familiariza cu co-vârstnici aparţinând unor medii sociale, culturale, lingvistice diferite. 173. Iniţiază interacţiuni so- • Puneţi la dispoziţia copilului jucării cu ciale cu co-vârstnici. care se pot juca 2 sau 3 copii deodată. 174. Se bucură de compa- • Creaţi oportunităţi de a se juca împreunia copiilor la joacă. nă copii din medii diverse, ceea ce facilitează dezvoltarea interacţiunilor care presupun interdependenţa pozitivă, schimburile culturale (în joc, copiii aud cuvinte din alte limbi). 175. Manifestă spontan • Asiguraţi copilului ocazia să se joace în mod regulat cu 1 sau 2 copii cu care preferinţa să se joace cu copiii pe care îi cunoaşeste deja familiarizat. te.

Cere şi oferă ajutor • Monitorizaţi zilnic. 183. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 176. • . Comentaţi şi sancţionaţi imediat comportamentele de intimidare sau excludere manifestate faţă de anumiţi copii. în care fiecare copil are un rol şi copii apropiaţi ca vâro responsabilitate concretă. acasă/ la bloc. • Faceţi conversaţie cu copilul astfel încât să înveţe să asculte şi să vorbească cu alţii. Recunoaşte greşelile în reficultăţile într-un domeniu. dere unul în celălalt şi pentru a se simţi mai puţin vulnerabili atunci când îşi exprimă di180. 177. Propune. etc. cerându-şi scu. Preferă să se joace îm. juca împreună cu alţi copii.• Oferiţi variate oportunităţi de joacă pentru preună cu alţi copii. 184. să mează sugestiile unui identifice mai multe variante de rezolvare a unei situaţii sau de continuare a unui joc. puexprimă dorinţa de a se despărţi de adult pentru a se nând la dispoziţie resurse şi încurajări şi intervenind în caz de conflict. joc dramatic. a se identifica cu acele grupuri şi pentru a practica încrederea şi colaborarea în medii acasă/ la bloc. fie motivaţi să le repete şi pe viitor şi să le identifice singuri. Interacţionează din • Oferiţi copiilor posibilitatea de a se juca în proprie iniţiativă cu grupuri mici. copii (joc în aer liber. jucărie rătăcită.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 33 B. la bunici). pii. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu copii de vârstă apropiată Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să interacţioneze pozitiv cu copii de vârstă apropiată.). lecţii de dans sau de arte marţiale.• Ajutaţi-l pe copil să se alăture altui copil/copreună cu alt copil sau copii care se joacă. să îşi • Numiţi în mod regulat comportamentele pozitive de întrajutorare astfel încât copiii să facă patul). dar şi ur. Se identifică drept • Daţi copiilor ocazia de a fi parte a diverselor prieten al unor coactivităţi de grup în contexte sociale diferite pii din diverse medii (la grădiniţă.2. 178. 182. stă în diferite contexte. diferite. la bunici) pentru apropiate (la grădiniţă. încurajaţi şi lăudaţi comaltor copii (îl ajută pe portamentele prin care copiii se ajută unii pe alt copil să găsească o alţii. • Lăudaţi copiii când acceptă şi sugestiile celorlalţi copii şi se ajută reciproc. pentru a trăi sentimentul de încrecopil. Iniţiază o activitate îm. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. Se împrieteneşte şi menţi. laţiile cu alţi copii şi încearcă să îl repare.• ze. 181.• Asiguraţi copilului ocazia de a se întâlni cu ne prietenia cu cel puţin un prietenii. activităţi artistice. propunând alte soluţii. 179. prieten de joacă despre cum să se joace. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1.• Încurajaţi copilul să îşi exprime părerea. De cele mai multe ori îşi • Oferiţi asistenţă copiilor în timp ce se joacă împreună cu alţi copii stând deoparte.

187. care nu se sparg. Remarcă diferenţe de gen • Încurajaţi copilul să-şi perceapă proîntre el/ ea şi ceilalţi. nilor (în cazul diferenţei de vârstă. limbii vorbite. Interacţionează cu per. • . X. Se joacă în prezenţa al.• Daţi copilului posibilitatea să se joace tor copii diferiţi din punct cu copii din medii diferite în contexte de vedere al genului. etc. Discutaţi cu copil despre deosebiri şi asemănările pe care le-a remarcat. priile caracteristici identitare. Puneţi la dispoziţia copilului oglinzi mici. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. • Puneţi la dispoziţia copiilor resurse pentru jocul dramatic care să reflecte diversitatea. atinge pielea sau părul criu diverse părţi ale corpului (nas. pentru a-l familiariza pe copil cu propria cultură. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. mama. limvariate (parc. Utilizaţi cuvinte şi semne cu care copilul este familiarizat. creşă). obraz.34 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. Y. Îndrumaţi-l cu întrebări „cine este acolo?” şi spuneţi numele. încurajări verbale şi gesturi.• Facilitaţi şi ghidaţi activitatea perceptivă a copilului. 189. Se observă în oglindă.3. Practici de sprijin • Plasaţi în casă oglinzi în care copilul să se poată vedea şi apropiaţi-l de oglindă. • Familiarizaţi-vă şi practicaţi în creşă (grădiniţă) metode de îngrijire a copilului specifice familiei şi grupului din care face parte. să aprecieze şi să respecte asemănările şi deosebirile dintre oameni. 188. Puneţi la dispoziţia copilului cărţi şi fotografii. oferind bii vorbite.). Aspect specific: Acceptarea şi respectarea diversităţii Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască. cântece. medii sociale prin cărţi. vârstei. dacă nivelul de dezvoltare a abilităţilor este diferit). sau cu cerinţe asistenţă pentru facilitarea interacţiueducaţionale speciale. păr. dacă se vorbesc limbi diferite. Folosiţi cuvinte care dessăturile fizice ale celorlalţi (ex. rite. Îşi concentrează atenţia • Daţi copilului posibilitatea de a intra în asupra celorlalţi. 190. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 185. 191. unei alte persoane). familie. contact cu alte persoane în afara celor care îl îngrijesc. pentru a percepe propria imagine. Observă/ percepe tră. copii sau adulţi din anturaj (pune întrebări simple interacţiuni cu oameni din medii difeUnde este X?). Indicatori Practici de sprijin 186. Se interesează de alţi • Familiarizaţi copilul cu persoane. experienţe. dar şi cu alte culturi. soane diferite din punct de vedere al genului.• Participaţi la întruniri de familie şi la evenimente culturale din comunitate.

Aspect specific: Acceptarea şi respectarea diversităţii Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 35 B. jucărie. să aprecieze şi să respecte asemănările şi deosebirile dintre oameni. cultura. 196. sub în. deosebiri dintre persoaetc. Se joacă îm. este fiica bunicii lui. casete cu cânteversităţii. etc. limbii vorbite sau CES. obiecte de artă. 193. etc. eroi. 197. . într-o lumină pozitivă. gen. Demonstrează • Stimulaţi jocul copilului. Face compa. Formulează • Citiţi împreună cu copilul cărţi şi analizaţi imagini care prezintă oameni din culturi diferite şi întrebări despre cu caracteristici fizice sau abilităţi diferite. etc. de exemplu atunci înălţimea. Y pozitiv. • Oferiţi copilului posibilitatea de a se familiariza cu o persoană din perspectiva mai multor roluri.). la spital. de exemplu vizita la bibliotecă. limbii vorcând vedeţi că aleg aceste activităţi. cât şi cu varietatea rolurilor specifice membrilor familiilor copiilor. etc.). este angajată la.• Daţi o sarcină comună pentru a stimula interdependenţa pozitivă. aspect exterior. muzică. vârstă. la fabrica de conserve. unde lucrează părinţii. bite. etc.• Daţi-i copilului ocazia de a-şi descrie propriile caracteristici fizice şi culturale. nu aibă valoare evaluativă. Numeşte şi acceptă diferenţe şi similarităţi în ceea ce priveşte mâncăruri sau jocuri preferate de el/ea şi alţi copii. de exemplu arătând copiii cu dizabilităţi aleargă repede…). dansuri. mediu cultural şi lingvistic. prece. pretindeţi că sunteţi anumite personaje. facilitaţi asumarea de drumarea adulsarcini realiste de către fiecare copil şi oferiţi ţilor.. 199. • Invitaţi membrii familiei să împărtăşească din tradiţiile specifice (mâncare. Recunoaşte abilităţi. Îndrumaţi-l să raţii cu cei din perceapă deosebirile şi asemănările dintre oaanturaj în ceea meni pornind de la propria persoană. Ajutaţi-l ce priveşte cusă interpreteze aceste deosebiri astfel încât să loarea părului.) ne după diferite criterii (gen. altcineva.despre familia. asistenţă (când sunt dificultăţi de comunicare într-o limbă sau când copilul cu CES are nevoie de sprijin). vârstă. dar şi limba de predare pentru a numi acţiuni şi obiecte din mediu.3. sărbători. puteţi adăuga „Tu eşti mai înalt/ă decât Y pentru că eşti mai mare cu 1 an”. la coafor. cântece care reflectă această diversitate. 195. valorizând bilingvismul.• Comentaţi împreună cu copiii caracteristici fizice şi preferinţe ca aspecte ale identităţii. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 192.• Facilitaţi jocul între copii diferiţi din punct de vedere al genului.• Puneţi la dispoziţia copilului obiecte şi imagini care reflectă diversitatea culturală. caracteristicile fizice ale celorlalţi • Discutaţi despre personaje. Asiguraţi în mediu obiecte prin joc simbolic care să reflecte diversitatea şi care să stimuleze înţelegerea diînvăţarea interculturală (obiecte. 200. etc. • Cultivaţi respectul pentru diversitatea lingvistică şi interveniţi ferm atunci când apar comportamente prejudiciatoare pentru copii (de exemplu când în mod intenţionat nu este pronunţat corect un nume) • Puneţi la dispoziţia copiilor cărţi în mai multe limbi.. Observă că aceeaşi persoană poate avea mai multe roluri sociale (mama este mama lui. preună cu copii diferiţi din punct • Încurajaţi copiii să se implice în activităţi considerate în mod tradiţional specifice genului de vedere al geopus şi oferiţi copiilor feedback pozitiv imediat nului. etniei sau cu CES.. Identifică asemănări şi • Organizaţi activităţi în care copiii să se familiarizeze cu varietatea criteriilor (meserii. • Încurajaţi copiii să folosească limba maternă. sărbători) şi organizaţi cu copiii activităţi în care să le valorificaţi. pentru apă. limba vor. 198. le diferite ale celorlalţi copii în diverse domenii • Organizaţi activităţi care atrag întregului grup atenţia asupra diferenţei şi capacităţii într-un mod (X cântă bine la pian. 194. etc. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. când copilul spune „Eu sunt mai înalt/ă decât Y”. Realizaţi vizite la diverse instituţii pentru a se familiariza atât cu diverse profesii. etnia. profesie.) . etichete cu cuvinte scrise în tinzând că este diverse limbi) pe care copiii le pot folosi în joc. jocuri. Remarcă faptul că alţi copii folosesc cuvinte diferite pentru acelaşi obiect (de ex. mamă. bită. în diverse contexte sociale. la Poliţie. • Folosiţi etichete în mai multe limbi.

înainte să mâncopii. cât şi de caracteristicile culturale ale familiei. strângem jucăriile”.36 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. . puneţi-le jucăriile la loc. În acelaşi timp. curte. de exemplu atrage reacţii negative din partea adulţilor.4. are anumite reguli (ex. „ieşim afară doar după ce am adunat jucăriile”. ţinând cont atât de particularităţile individuale ale copilului. igienă şi somn. Anticipează şi urmea.). puneţi-i pe copii în situaţia de a învăţa că fiecare context social cinţele nerespectării regulilor. supraveghere (să pună • Obişnuiţi-l pe copil să îşi ţină jucăriile în ordine. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. „înainte să ieşim în la masă etc. somn. 202. 203. dar şi consecvencu propriile comportamente (se aşteaptă să ţă în respectarea rutinei specifice. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1.”. Urmează reguli şi rutine • Stabiliţi şi respectaţi rutine lesimple legate de hrană. adoarmă când este pus în pătuţ. 204. gate de programul de hrană. Dacă nu stau la rând. strice construcţiile altor • Repetaţi reguli simple: „Acum mâncăm. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 201. dar ţinând cont şi echilibrând în mod flexibil nevoile i se reaminteşte şi cu individuale ale copilului.• Manifestaţi în mod constant disponibilitate şi sensibilitate portamente ale adulţilor faţă de copil.• Stabiliţi rutine şi reguli care să fie respectate în mod reguză reguli simple. Anticipează conse. Asociază anumite com. dacă lat. să nu la dispoziţie cutii şi spaţii de depozitare. ne lovim). 205. comportamentul căm trebuie să ne spălăm pe mâini. dacă vreau să mă dau pe tobogan trebuie să stau la rând. ridică mâinile anticipând să fie luat din pătuţ şi hrănit). Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să perceapă regulile şi efectele acestora. respectaţi cu consecvenţă regulile comportament negativ pe care le-aţi comunicat şi stabilit cu copiii. Recunoaşte că un • Echilibraţi limitele comportamentului cu o serie de alternative. • Lăudaţi copilul pentru respectarea acestor rutine şi reguli.• Prin observare directă şi prin formulare verbală.

copiilor ce aparţin unui grup etnic diferit de cel al majorităţii. puneţi la dispoziţia copiilor un ceas şi. într-o manieră program clar şi ressintetică şi accesibilă. • Identificaţi şi sprijiniţi suplimentar copiii introverţi. • Daţi copiilor posibilitatea ca pentru unele activităţi libere copiii să se înscrie singuri pe o tăbliţă desenând un simbol. Valorificaţi în mod flexibil diferenţele culturale derivate din valorizarea diferită a relaţiei dintre autonomie şi supunere sau regula de a aştepta să-i vină rândul sau să nu vorbim toţi deodată. 209. tească jucăriile). • Comunicaţi cu claritate regulile şi comportamentele aşteptate. puteţi alege un responsabil cu timpul. Anticipează ce ur. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 210 Se joacă sau lucrează fără să îi deranjeze pe ceilalţi. uneori ca şi conducător. 214. Participă la activităţi în grupuri mici sau mai mari. la spital.). Urmează reguli • Reamintiţi copiilor regulile şi rusimple fără a i se mai tinele. celor ce prezintă imaturitate în dezvoltarea fizică. Acordaţi atenţie specială integrării în joc a copiilor marginalizaţi: se comportă agresiv. jucării. nu li s-a oferit oportunitatea de a-şi exersa abilităţile sociale sau au trăit într-un mediu mai autoritar. 208. 207. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. fapt ce contribuie la rezolvarea eficientă a problemelor şi la dezvoltarea empatiei acestora. Aplică independent regulile în situaţii noi. copii cărora le este frică să interacţioneze cu ceilalţi. Foloseşte jocul • Daţi copiilor posibilitatea să se pentru a explora. • Organizaţi vizite la muzeu cu copiii. • Ajutaţi-i astfel pe copii să anticipeze consecinţele anumitor acţiuni. vorbeşte în şoaptă la bibliotecă. afişaţi-le pe pereţi într-o reaminti (să nu trânformulă grafică accesibilă. • Pentru respectarea rândului.• Afişaţi în mediu elemente spemează în programul cifice programului zilnic şi rezilnic. copii cu dizabilităţi (de ordin fizic. Practici de sprijin • Faceţi împreună cu copiii planuri zilnice. • Sprijiniţi copiii în realizarea legăturilor între acţiuni şi emoţii prin întrebări şi interpretarea emoţiilor care se află la baza comportamentelor. deficit de atenţie şi hiperactivitate. pozitive apreciate la copil. Recunoaşte com.). Îşi exprimă dezacordul faţă de comportamente incorecte („nu este corect”. împreună cu copiii.• Faceţi liste (pe înţelesul copiilor) portamentul pozitiv sau desenaţi comportamente al altor copii. • Invitaţi-l pe copil să povestească ce i s-a întâmplat în familie sau acasă din perspectiva relaţiei dintre reguli şi consecinţele lor în viaţa socială. „aşteaptă-ţi rândul”). nominalizând autorii. 211. 212. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să perceapă regulile şi efectele acestora. Respectă reguli simple de participare în activităţi şi joc.4. Explică celorlalţi reguli simple din familie sau de la grădiniţă. anxioşi. 213. la muzeu. etc. • Daţi copilului posibilitatea să interacţioneze cu copii şi adulţi în contexte cât mai diverse. pectat. angajeze în jocuri. sugestii lurile sociale. oferindu-le exersa şi înţelege rocostume.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 37 B. modelându-le prin propriul exemplu comportamentul dorit. timp. Îşi adaptează comportamentul în funcţie de regulile diferitelor situaţii (de ex. încurajaţi-i să se exprime atunci când se simt nedreptăţiţi sau frustraţi. • Motivaţi-i pe copii cu comentarii de genul „Înainte de a merge la masă am să vă citesc faptele bune pe care le-aţi făcut azi”. fie că nu au fost suficient stimulaţi. alteori ca şi executant. 216. de teme. etc. motor. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. înfăţişare mai puţin plăcută sau mod de îmbrăcăminte precar. dacă există un gulilor de urmat. . Obişnuiţi-i pe copii să identifice şi să aprecieze aceste comportamente. • Daţi copiilor posibilitatea de a se juca în grupuri de diverse mărimi. • Exersaţi prin jocuri şi dramatizări regulile de conduită. limbaj. După câteva zile veţi observa că unii copii vă atrag atenţia să notaţi gesturile frumoase. dar similare. identificând elementele de noutate faţă de rutina obişnuită. 206. necooperativ. au un comportament timid. 215.

• Daţi copiilor suficient timp pentru a discuta şi negocia înapil pentru a rezolva un inte de a interveni atunci când apare un conflict. Menţionează prefe. dacă sunt mai mulţi fraţi. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 6: . de a realiza anumite lucruri. Ce bine ne adultului. etc. pare când un copil ne dă şi nouă mingea! Ne jucăm frumos împreună! Şi noi putem da altor copiii jucăriile noastre! . comportamentelor pro-sociale. 218. Valorificaţi faptul că apare cu cea mai mare frecvenţă (în familie.• Creaţi oportunităţi şi încurajaţi copilul să îşi exprime intenţia rinţe şi intenţii simple. Vorbeşte cu alt co. „Jocul meu preferat”.• Creaţi oportunităţi pentru ca ţiile adulţilor pentru a împărţirea jucăriilor să reprenegocia disputele prizinte primul pas în învăţarea vind jucăriile.4. Modelaţi prin propriul exemplu acest comportament. de ex. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1.Copilul ar trebui să fie capabil să îşi asume responsabilităţi. să negocieze şi să participe la luarea deciziilor.38 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. 219. pentru a o face cunoscută şi celorlalţi. cu ajutorul importanţa rezolvării pozitive a conflictelor. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 217. Explicaţi conflict. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. la locul de joacă ori la grădiniţă). • Realizaţi convorbiri pe teme „Mâncarea mea preferată”. Acceptă interven.

Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. pentru a conştientiza mai bine consecinţele negative ale acestui comportament. atunci când alţi copii nu vor să împartă jucării cu el. etc. folosirea de costume speapărute în interacţiunea cifice diverselor comunităţi etnice. de exemplu „dacă ne jucăm ple pentru a rezolva pe rând.• Acordaţi copiilor ocazii de a face o alegere. cu ajutorul • Discutaţi cu copilul despre activităţi comune. • Arătaţi copilului imagini cu situaţii sociale şi discutaţi împreună cum poate fi rezolvată o sarcină. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 6: . Ia decizii simple cu mini. negocia şi a dobândi sentimentul de control. ca pas important în a-i învăţa pe copii să vorbească despre tegii pentru rezolvarea comportament şi nu persoană. îmbrăcăminte. 224. inventaţi cu ajutorul păpuşilor situaţii în care copii rezolvarea unei personajele rezolvă conflictele în mod probleme. 229.”. Ţine cont de dorinţele şi • Facilitaţi exprimarea emoţiilor trăite de copil nevoile altor copii. 230. fără a-l implica pe adult. să negocieze şi să participe la luarea deciziilor. mă supervizare din partea • Susţineţi copii să facă o alegere. jucării. 226. adecvat problemele. schimb). nu este pregătit. Evită situaţiile care duc • Discutaţi cu copiii alternativele pentru diverse la conflict.• Daţi copiilor ocazia să descrie faptele. propunând modele de examinare a oportunităţilor adultului (mâncare. cu ajutorul constructiv. Aplică strategii sim. cerându-le părerea Ce credeţi că ar trebui să facem ca să rezolvăm această problemă?. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. fie individuale.Copilul ar trebui să fie capabil să îşi asume responsabilităţi. Foloseşte multiple stra. cere ajui da încredere în forţele proprii. Încearcă să repare sau • În situaţiile când au comis o greşeală. se va simţi speriat şi copleşit de această situaţie şi există riscul să refuze pe viitor implicarea în activitate. celorlalţi în negocierea conflictelor („îţi dau • Acordaţi atenţie şi sprijin suplimentar copiilor care au dificultăţi de vorbire. te.• Oferiţi copilului sugestii pentru rezolvarea problemelor. situaţii. Acceptă responsabilită. familiarizaţi copiii cu modele de conduită comentând să corecteze consecinţele exemple din poveşti. 225.) cu copiii. Participă la luarea • Prezentaţi copiilor mai multe alternative.• Daţi copiilor posibilitatea ca pentru unele activiţi şi le respectă. Încurajaţi tentativele de rezolvare a conflictelor.4. răspunsuri adecvate pentru rezolvarea conflictelor. pentru agrup (de ex. • Oferiţi-i sprijinul când cere. filme. construcţii. să evite blamările conflictelor (întâi vorbeşşi etichetările. eventual distructive ale • Valorificaţi situaţii cotidiene pentru a demonstra acţiunilor sale. sau Ce mâncare pregătim? 221. Caută soluţii pentru • Facilitaţi realizarea de activităţi care să permită copiilor să negocieze rezolvarea conflictelor (joc rezolvarea problemelor dramatic. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 220. adultului. 231. 227. Explicitează drep. • Daţi copiilor suficient timp pentru a discuta. tăţi libere să se înscrie singuri pe panoul responsabilităţilor. apoi cere ajutorul adul• Oferiţi îndrumare copiilor exersând în mod repetat tului).DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 39 B. Negociază cu alţi • Citiţi copiilor poveşti şi povestiri. fie de • Cereţi copilului să rezolve singur sarcini în care ştiţi că va avea succes. deciziilor. cărţi) . Utilizează diverse • Construiţi situaţii sociale în care copiii să se simtă confortabil (unii copii se simt instrategii pentru a parcomodaţi de situaţii sociale în care sunt ticipa la un joc (târgumulţi copii). Dacă el torul unui adult).• Documentaţi-vă în legătură cu modul în care se rezolvă disputele în familia şi în turile sale şi motivele comunitatea din care vine copilul. o să ajungă fiecare la calculator. de exemplu Ce vrei să facem azi? adulţilor. poezii.s pasta de lipit după ce termin eu de lipit două • hârtii”). copiilor modele de remediere. ială. 223. 228. • Invitaţi acasă sau la un loc de joacă cel mult unul sau doi copii cu care copilul să exerseze abilităţile sociale 222.

adulţi). Manifestă cooperare cu • Apreciaţi verbal şi non-verbal inadultul în acţiuni de rutină (de tenţia copilului de cooperare. . des237. • Modelaţi comportamentul copiilor realizând o activitate împreună cu copiii (de exemplu. 236.• Oferiţi copilului posibilitatea de a fi în compania tru compania altora (coaltor persoane şi lăudaţi-l pentru entuziasmul pii. Mulţumesc! Uite ce desen frumos facem împreună!). Începe să împartă şi • Demonstraţi prin propriul comportament ce însă înapoieze jucării altor seamnă să cooperezi cu celălalt. Arată entuziasm pen. atunci când vă copii. În ce înseamnă să îi vină timp ce desenaţi. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să coopereze cu ceilalţi. exemplu.40 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. te rog.4. • Oferiţi sprijin pentru împărţirea jucăriilor. şi mie creionul galben. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. nul cu care desenează şi lăudaţi-l pentru gestul său (ex. 235. puneţi la dispoziţia copilului jului. cării cu care se pot juca în acelaşi timp 2 sau 3 copii. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 232. rugaţi-l pe copil să vă dea creiorândul. Dă-mi. 233. Începe să recunoască enatul) şi aduceţi doar o singură cutie de culori. manifestat. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. Puteţi întreba: „Te mai joci cu jucăria X? Poate acum să o ia Y? Vrei să o mai păstrezi?”. cu ajutorul adultujucaţi cu copilul. din anturajul copiilor. • Jucaţi-vă în mod regulat cu copilul pentru a exersa ce înseamnă să îţi aştepţi rândul şi să fie rândul tău. teracţioneze şi să se joace alături de alţi copii. Îşi exprimă bucuria de a fi în • Manifestaţi în mod constant resprezenţa altor copii sau adulţi pect faţă de ceilalţi copii şi adulţi din anturaj. • Oferiţi exemple de cooperare cu ceilalţi în activităţile cotidiene (de exemplu în pregătirea mesei şi în alte activităţi casnice). Indicatori Practici de sprijin 234. întinde mâinile sau picioarele ca să ajute adultul). Începe să se joace în paralel • Daţi copilului posibilitatea să incu alţi copii.

Face schimb • Oferiţi copiilor oportunităţi pentru a îmde obiecte în părţi materiale şi de a-şi spune părerea joc.• Facilitaţi şi întăriţi alcătuirea grupurilor mixte de joc. funcţie de gen. • Întăriţi alcătuirea grupurilor mixte de joc. etc. 242. 243. chelnerul.• Lăudaţi-i pe copii pentru ajutorul oferit. 240. Stimulaţi jocul în implică mai grup al fetelor şi jocul în diade al băieţilor deoarece jocul în diade mult de un costimulează abilităţile de comunicare ale băieţilor. facilităţi. Se confor. Responsabilizaţi copiii în tar ajutorul. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1.. cel care are grijă de plante. Corelează • Inventaţi la grupă în mod regulat roluri pentru toţi copiii. să copii care se joaîţi aştepţi rândul şi să cooperezi. roluri care îi ajută să înţeleagă complementaritatea responsabilităţilor şi acţiunile şi inideea de convieţuire (de ex. Gruparea copiilor în funcţie de gen are drept consecinţe întărirea unor comportamente tradiţionale de gen. cereri este diferit de a te supune unei comenzi. Oferă volun. că. ale altor copii • Ajutaţi-i pe copii să înţeleagă faptul că a coopera răspunzând unei din grup. iar accentul să fie pus nu pe peractivităţi care formanţă ci pe implicare în sarcină şi progres. ).4. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 238. cel care duce gunoiul. Caută compa. Inventează • Structuraţi activitatea de la grupă pe centre de interes şi încurajaţi interacţiuni între fete şi băieţi. • Facilitaţi aplicarea strategiei de a se implica într-un joc paralel şi de a contribui ulterior cu ceva semnificativ la desfăşurarea acestuia. despre continuarea jocului. Supravegheaţi grupul de joc şi interveniţi atunci când fetele sunt mai puţin implicate în joc din cauza băieţilor care domină. casă/grupă oferindu-le sarcini care contrazic stereotipurile de gen (ex. 241. . În acelaşi timp supravegheaţi grupul de joc şi interveniţi atunci când fetele sunt mai puţin implicate în joc din cauza băieţilor care domină. folosiţi jocuri cu marionete pentru a demonstra cu ajutorul personaunui grup de jelor ce înseamnă să împarţi cu ceilalţi.• Lăudaţi copilul când manifestă interesul de a se juca împreună cu alţi copii. în timp ce jocul pil. băieţii să ajute la gătit). Se alătură • Citiţi cărţi. deoarece fetele şi băieţii se grupează în activităţi în funcţie de gen. poştaş. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. responsateresele sale cu bilul cu timpul. dată fiind tendinţa ca fetemează deciziilor le şi băieţii să se grupeze în activităţi în de grup. 239. nia altor copii cu care să se joace. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să coopereze cu ceilalţi.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 41 B. în grup stimulează cooperarea şi competiţia fetelor. 244.

• Încurajaţi copilul să îşi recunoască emoţiile.• Folosiţi în conversaţiile cu copiii cuvinte care deslalţi copii sunt trişti criu emoţii (vesel. altor persoane în diverse contexte. supărat. jocurilor cu emoţionale diferite păpuşi care reflectă culturi diferite. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 245. conjoară. • Dovediţi respect pentru varietatea manifestărilor emoţionale în grupuri culturale diferite. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 8: : Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste empatie faţă de celelalte persoane. animale.• Oferiţi copilului o varietate de medii sigurea fiinţele care îl înre pe care să le observe/exploreze. 248. manifestări emoţionale diverse. • Modelaţi prin propriul exemplu comportamentul empatic faţă de copii. 246. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. Demonstrează con. . prin jocul de rol (de • Construiţi situaţii imaginare sau descrieţi situaţii în ex.42 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. afişelor.• Oferiţi oportunităţi pentru a identifica emoţiile prin ştientizarea stărilor folosirea imaginilor. alină păpuşa care care copilul să identifice propriile emoţii şi emoţiile plânge). furios). Urmăreşte cu privi.4. Remarcă dacă cei.. oglinzilor. modelaţi prin propria expresivitate emoţională comportamentul copiilor. Reacţionează când o • Puneţi la dispoziţia copilului oglinzi care fiinţă manifestă bucunu se sparg şi ocazii pentru a vedea feţe şi rie sau suferinţă. să fie atenţi la cei din jurul lor. Indicatori Practici de sprijin 247. adulţi. încurajaţi copiii sau veseli.

256. adresându-i întrebări de genul: „Cum crezi că se simte acum X?”. ideile şi actie faţă de sufeţiunile celorlalţi prin citirea unor cărţi. Asemenea sentimente reduc preocuparea sau îngrijorarea copiilor.• Construiţi situaţii speciale şi valorificaţi situaţiile ze co-vârstnici. Numiţi şi discutaţi despre emoţii şi trăiri: „Eşti trist/ă pentru că…” 250. „săracul cocoş”. urmărirea rinţa fizică sau unor desene animate sau filme. cu ajutodezvoltă sentimentele de securitate ale copiilor.• Discutaţi de ce un personaj a reacţionat într-un liei sau prietenii care anumit mod într-o poveste. etc. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. 255. Arată empa.• Încurajaţi copiii să înţeleagă emoţiile. Daţi umane asupra mediexemplu copiilor dovedind grijă faţă de mediu şi ului natural şi social.• Folosiţi poveşti în care personajele trec prin situtimente şi emoaţii neplăcute. ceea ce creşte probabilitatea ca aceştia să ia în considerare şi să răspundă la emoţiile celorlalţi. taţi empatie faţă de ambii copii. 251. ţinând cont de difenu se simt bine. de rul adulţilor. Alină membrii fami. moşului. Demonstrează în. „biata capră”. ei îşi pot dezvolta empatia şi celuilalt. aceasta piată. Vorbeşte despre • Creaţi oportunităţi pentru copii să îşi împărtăşeasemoţiile celorlalţi.• Prezentaţi imagini cu oameni locuind în zone săceputul înţelegerii race şi bogate ale lumii. explicând efectele anumitor comportamente asupra mediului natural şi social. fără capabili să recunoască indicii verbali şi fizici ai să acţioneze în locul emoţiilor celorlalţi. renţele dintre diverse culturi. 254. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 8: : Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste empatie faţă de celelalte persoane. de exemplu sonaje din po„Îţi mai aminteşti ce a făcut ariciul atunci când a veşti (ţin cu fata fost necăjit de iepuraş?”. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 249. 253. . Exprimă sen. discutaţi despre economiimpactului activităţii sirea resurselor şi despre consum echilibrat. • Sprijiniţi copiii pentru a recunoaşte emoţiile celorlalţi şi încurajaţi-i să încerce să înţeleagă ceea ce simte un alt copil. reamintiţi copiilor cum s-au comţii faţă de perportat personajele în acea situaţie. trist sau singur. compasiunea faţă de ceilalţi. control şi încredere în mediu.) 252. Se oferă să console. Ştie când să ofere • Oferiţi explicaţii simple referitoare la comportaajutor în rezolvarea mentul celorlalţi copii. arăcelorlalţi copii. apărute spontan în activitatea copiilor pentru dezvoltarea abilităţii de a fi interesat şi de a înţelege emoţiile celorlalţi (folosind gesturi şi cuvinte). emoţională a • Atunci când apare un conflict între doi copii. deoarece când copiii sunt unei probleme.4. că şi discute despre trăirile emoţionale • Încurajaţi copiii să deseneze figura unui prieten când se simţea vesel. Alină copiii • Demonstraţi expresivitatea pozitivă în comportade vârstă apromentul cotidian în familie sau la grădiniţă.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 43 B.

îl trage de sau un cuvânt îl vor face să se simmînă etc. evigen: „Sunt fetiţă”. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 257. etc. 263. pundeţi tuturor nevoilor lui pentru dezvoltarea ataşamentului.) tă important. Devine conştient că este ob. 259. minute). de a se simţi important şi responsabil. 264. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să se perceapă în mod pozitiv. aude numele. lua: sunt frumos/ă. necesitate redirecţionând acţiunile copilului. sunt murdar/ă. cu caracteristici specifice.• Facilitaţi copiilor preocuparea de a se autoevatografii sau oglindă. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2.1. oglinzi care nu se sparg pentru a se privi şi a se juca în faţa lor. 260. acordaţi-i timp pentru a-şi explora corpul. Îşi recunoaşte propriile obiec. Când copra acţiunilor celorlalţi (de exemplu. Îşi exprimă apartenenţa de • Cultivaţi copiilor imaginea de sine pozitivă. 268. Manifestă propriul • Faceţi-vă timp să interacţionaţi „Eu” prin controlul asuafectiv cu copilul şi să-i ghiciţi intenţiile de comunicare. 266. 265. stimulaţi-i dorinţa de a fi independent. „Sunt băiat”. 262. dar ajutaţi-l pe copil să înceapă treptat să împartă obiectele cu alţii.44 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. „băieţii sunt puternici”.. Demonstrează propriul „Eu” gur. răscorp. după ta o acţiune). în medii sigure. tând stereotipurile de gen de tipul „fetiţele sunt drăguţe”. voltare. înservat (poate exagera sau repecercaţi să răspundeţi cu interes şi adecvat. exprimaţispune/arată adultului vă aprecierea. 258.• Fiţi conştienţi de această etapă firească de dezte („al meu”). Îşi spune numele şi vârsta. . posibilităţi în raport cu mediul • Lăsaţi copilul să facă tot mai multe lucruri sin(ce poate. Reacţionează prin su. Atrage atenţia asupra sa în fo. răspunzând„Nu” la cererile adultului sau insistând „Eu singur”. nează.Testează limitele propriilor • Oferiţi copilului posibilităţi de a experimenta. • Folosiţi numele persoanelor cu care interacţiodacă este întrebat/ă. Chiar şi un zâmbet „Stai aici!”. când îi pilului face ceva bine.• Abţineţi-vă de la replici critice (”Nu te …!”). îşi găseşte • Daţi copilului ocazia să se joace singur pe pede lucru perioade scurte (10-15 rioade scurte. dar stabiliţi limite clare şi explicaţi-le.• Folosiţi numele copilului în timnete şi gesturi când îşi pul interacţiunilor. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. Se recunoaşte în • Puneţi la dispoziţia copilului oglindă. Indicatori Practici de sprijin 261. ce nu poate face). 267. Se joacă singur/ă. Îşi explorează propriul • Îngrijiţi cu afecţiune copilul. ca persoană unică.

unde să se retragă poate asculta muzică la căşti). • Utilizaţi jocul dramatic pentru a conştientiza valoarea instruoraşul şi ţara în care s-a mentală a acestor informaţii. Cunoaşte ziua. în formare. Dă dovadă de încreteme „Activitatea mea preferată”. lalţi colegi din grupa de grădiniţă. Indicatori Practici de sprijin • Facilitaţi descrierea vieţii în familie. etc. • Construiţi oportunităţi pentru a vorbi despre sine şi despre ceilalţi. la medic. 1. cu caracteristici specifice. număr de telesună la salvare sau la pompieri. iar băieţii sunt învăţaţi să şi-o controleze.• Consolidaţi imaginea pozitivă prin evidenţierea calităţilor cozitivă despre sine (are piilor. valorificând diferenţele privind structura familiei (familie monoparentală. • Propuneţi copilului să-şi aleagă activităţi în grădiniţă. 278. părinţi divorţaţi. pe care îl folosiţi la clasă pentru a pregăti aniversările 275.Învăţaţi-i deopotrivă pe copii (fete cât şi băieţi) să îşi exprime bucerce etc.. de exemplu când se preface că născut. a sta singur. poreuşeşte. joc de masă). Manifestă deprin. adăugător (să extindă activitatea . ca persoană unică. 270. fon. adresa. Practici de sprijin • Daţi copilului ocazia de a se prezenta în situaţii diferite (la joacă. etc. culturale. lingvistice sau mediu de rezidenţă. la întâlnirile cu vecinii). Invitaţi membri ai familiei în activităţile din grădiniţă. deri de auto-dirijare în • Încurajaţi experimentarea într-un mediu securizat. are corp şi simţuri („Mi-e frig/foame…”) 271. Îi oferă satisfacţie • Apreciaţi succesele copiilor. a faptelor bune pe care le fac. Împărtăşeşte celor. telefonul. • Încurajaţi copilul să descrie acţiunile sale şi ale copiilor în general. Îşi spune corect numele şi prenumele şi foloseşte corect pronumele (nu mai foloseşte persoana a III-a pentru a se referi la sine). profaptul că adultul obvocându-i să mai încerce ceva servă reuşitele lui. lectură. doar că fetele sunt învăţate să şi-o exprime. la grădiniţă. Jocul dere în abilităţile sale meu preferat”. 279.• Încurajaţi adresarea de complimente. realizeze (desen. încredere că poate. 272.• Adresaţi-vă copiilor pe nume şi cereţi-le să se adreseze unul lalţi informaţii despre altuia pe nume.). reflectând la ce poate face mai bine şi ce preferă. îşi creează astfel de spaţii).) curia şi fericirea. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. folosiţi jocuri pentru a memora numele celorsine.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 45 B. fraţi) . Are o imagine po. trebuie să comunice numele. • Realizaţi împreună cu copiii calendarul zilelor de naştere. luna. respectaţi nevoia de intimitate pentru a se odihni sau a copilului. Convorbiri pe 276. 273. Solicită linişte şi • Amenajaţi în casă şi în sala de clasă un colţ în care se poate respaţiu (preferă un loc trage când se simte obosit/ă. . Dovediţi atenţie faţă de diferenţele de gen (s-a constat că fetele primesc mult mai frecvent laude şi aprecieri decât băieţii şi mai puţine penalizări din partea adulţilor). oferinţă în activităţi şi relaţii du-le oportunitatea de a se simţi competente în cât mai multe noi. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să se perceapă în mod pozitiv. bunici. cu referire şi la caracteristici lingvistice şi culturale diferite. profesionale. Se implică cu uşurinjocul cu păpuşile). activităţi.„Să vedem ce se întâmplă dacă mai…”) 274. trist/ă (puteţi pune perne pe jos. discutaţi despre ce poate face fiecare din ei. îşi ştie calităvesteşte despre sine) ţile. că • Organizaţi jocul „Să facem cunoştinţă” (copilul se prezintă. „Locul meu preferat”. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori 269. Se auto-identifică ca persoană care gândeşte („Eu cred”). deoarece se pare că ei simt fericirea în mod similar. Face alegeri conşti. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2.• Oferiţi-i posibilităţi de a alege şi ente ale activităţilor ajutaţi-l să vadă implicaţiile alepe care doreşte să le gerii respective. caracteristici economice. domenii de activitate. discutaţi individual şi în grupuri mici despre preferinţele copiilor. • Notaţi numele copilului şi dataţi toate lucrările. Implicaţi fetele în jocuri care dezvoltă nu numai abilităţile verbale (prin 277. 280. ci şi abilităţile cognitive şi motorii. Descrie membrii familiei şi relaţiile de rudenie (părinţi. • Încurajaţi-i să povestească sau să deseneze propria familie. nu se teme să în.

care este obişnuit şi care îl liniştesc (suzeta. comportaţi-vă astfel încât copilul să simtă că sunteţi aproape de el are un disconfort sau doreşte ceva. în braţe.). jucărie. asemenea discuţii contribuie la conştientizarea de către copil a diferitelor stări emoţionale pe care le experimentează. 284.• Discutaţi probleme legate de emoţii. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. Îşi găseşte singur/ă ali. ţine o jucărie sau melodia de culcare. 285. etc.• Puneţi la dispoziţia copilului obiectele cu nare când este obosit/ă. l-a sesizat. pled. etc. pledul preferat. Indicatori Practici de sprijin 282. transnal când trăieşte emoţii miţând astfel copiilor ideea că acceptaţi că intense. Încetează să semnaleze • Manifestaţi grijă şi preocupare pentru ne(prin sunete şi mişcări) că voile copilului.).• Organizaţi jocuri cu mişcare la semnale. ze pornirile/ impulsurile • încurajaţi copiii să-şi amâne realizarea do(spune „nu” obiectelor rinţelor pe un timp. . Începe să-şi controle. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 281. Se relaxează când se • Asiguraţi confortul copilului stând aproasimte confortabil (când i pe de el şi comportându-vă conform rutise vorbeşte calm. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. după ce adultul atunci când schimbaţi elemente de mediu (de exemplu când plecaţi de acasă). 283. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului emoţional Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi adapteze trăirile şi să-şi controleze pornirile impulsive. este luat nei familiare. Caută sprijin emoţio. pe care i se interzice să le ia).46 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. de ex. 2. există asemenea probleme şi că le oferiţi sprijinul.

dar mai substancompensă. Îşi controlează • Încurajaţi autoevaluarea copilului şi nu faceţi exprimarea senticomparaţii cu alţi copii: copiii devin critici cu ei mentelor (mai ales înşişi în caz de eşec. • Manifestaţi expresivitate emoţională pozitivă. „Întâi faci…. dar mică. 295. pentru o reatenţie sau o recompensă ulterioară unei activităţi. 291. rile celorlalţi când • Valorificaţi momentele potrivite în situaţiile cotidiene interpretează compentru a-i ajuta să ţină cont şi de dorinţele şi nevoile portamentul lor. Învăţaţi-i pe băieţi să acorde mai mare atenţie suferinţei celorlalţi. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. 290. cu ajutorul adultului. Rămâne calm • Construiţi situaţii în care copiii să recunoască când situaţia se valoarea socială a mesajului emoţional. dar dacă nu îţi strângi toate jucăriile acum nu mai avem timp să mergem la zoo”). Îşi modifică ex. manifeste frustrări • Oferiţi explicaţii referitoare la realizarea sarcinilor.• Discutaţi cu copiii şi despre emoţii pozitive şi despre emoţii tea preferată când negative. 288. „Facem rândul. o clepsidră care dul. de a le atenua. Face faţă sarci. Îşi controlează • impulsurile. „Tu poţi să te uiţi la desene animate. Are răbdare • Creaţi în mod regulat situaţii în care să fie motivaţi să până i se oferă amâne o recompensă imediată. să-i atenţioneze atunci când timpul pentru un anumit joc a expirat sau este rândul altui copil să se joace cu jucăria respectivă. îndrumaţi copiii în coordonarea acţiunilor pentru atingerea scopului. ceea ce afectează capacitatea de reglare emoţională a acestora. Face referire la • Selectaţi situaţii din viaţa copiilor şi demonstraţi copiidorinţele şi gândulor că fiecare copil are dorinţele şi nevoile sale. furiei la băieţi decât la fete). altora. sine apariţia unor dificultăţi în relaţiile sociale. Îşi aşteaptă rân. mofoarte mari delaţi prin propriul comportament disponibilitatea de a face ceea ce ţi se cere. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 286. fără să rea greşită a mesajului emoţional atrage după se certe. copiilor ideea că emoţiile nu trebuie exprimate. a celor negative). 292. se citească din car. 1. ţială (ex.• Puneţi la dispoziţia copiilor un ceas. şi atât mamele. 287. pentru a modela copiilor căi ajutorul adultului pozitive de a răspunde celorlalţi şi evenimentelor din via(merge într-un loc ţa lor (părinţii care exprimă emoţii negative modelează liniştit. 289. Părinţii îşi pot învăţa copilul despre regulile privind modurile de exprimare a emoţiilor şi strategiile de a face faţă emoţiilor. cât şi taţii să vorbească cu băieţii despre emoţii pozitive şi despre tristeţe.• Sugeraţi activităţi interesante pentru copii sau încornilor dificile fără să poraţi sarcina dificilă în ceva plăcut. care construieşte credinţele copiilor referitoare la cât de multe şi ce tipuri de expresii emoţionale sunt adecvate şi eficiente în interacţiunile sociale şi ce cunoştinţe pot eficientiza autoreglarea şi abilităţile sociale. Acest antrenament parental sporeşte abilitatea copiilor de a-şi inhiba emoţiile negative. A nu vorbi despre emoţii negative poate induce este trist). 294. • Folosiţi în mod repetat îndemnuri de tipul: „Acum aşteptăm …”. apoi faci …”.• Discutaţi cu copiii comportamentul anumitor priile trăiri în mod personaje care ilustrează faptul că recunoaşteconstructiv. apoi…”. . Îşi exprimă pro. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. postură şi să interpreteze corelarea de context. Se calmează cu • Exprimaţi emoţii pozitive. dereglate. de a face faţă emoţiilor). 293. acestora cu contextul.• Creaţi situaţii în care copiii să recunoască emopresia şi comporţiile pe baza componentei non-verbale expretamentul în funcţie sia facială. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului emoţional Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi adapteze trăirile şi să-şi controleze pornirile impulsive.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 47 B. sau cere să i abordări ostile. de a-şi focaliza atenţia şi regla propriile emoţii. modifică sau când • Daţi deopotrivă fetelor şi băieţilor posibilitatea nu reuşeşte să reade a-şi exersa controlul furiei (s-a constatat că lizeze ceva (îşi conmamele şi taţii acceptă mai bine exprimarea trolează furia).

poveştilor despre dispoziţie. 302. interacţiunile pozitive cu mişcări neobişnuite sau suneadulţii. supărat etc. Descoperă propriile stări emoţionale şi înţelege că • Stimulaţi copiii să vorbească despre emoţiile lor.• Analizaţi expresiile personajelor din desene animate. 297. • Iniţiaţi jocuri de dezvoltare a expresivităţii.: un copil îşi exagerează exprimările afective plângând pentru a câştiga atenţie sau a primi răspuns din partea adulţilor). Reacţionaţi astfel încât copilul să perceapă că aţi decodat corect expresiile lui emoţionale. Indicatori Practici de sprijin 300. frică. „Bravo!”. 2. persoane cunoscute. bucurie. ţiilor trăite mai ales în cazul copiilor care sunt frustraţi. prin care copiii să simuleze o expresie de bucurie. 303. singur/ă). sentimente. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. Ţipă. „Aproape ai reuşit!” şi arătaţi-i cum să rezolve problema cu care 299. „Foarte bine!”. furioşi sau iritabili. Se încruntă când nu re.• Daţi copiilor posibilitatea să discute despre faptul că mare emoţională adecvate unele comportamente expresive emoţional le folocultural. Îi place să se joace şi se confruntă (dacă după mai poate să plângă când jocul multe încercări nu reuşeşte ia sfârşit. 301. primă. deoarece se referă în parte la stări emoţionale neobservabile. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 296. sesc pentru a substitui.• Jucaţi-vă cu copilul provote sau râde ca răspuns la cându-i reacţiile prin grimase. • Utilizaţi jocuri de selectare a cuvintelor despre emoţii. filme şi cărţi. diminua sau maximiza expresivitatea lor emoţională în concordanţă cu anumite situaţii şi în scopul autoconservării (ex. a poeziilor. masca. entuziasm. Aspect specific: Dezvoltarea expresivităţii emoţionale Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască şi să exprime adecvat o varietate de emoţii. Foloseşte reguli de expri. gângureş. 298. utilizează expresii • Reacţionaţi pozitiv (verbal sau faciale şi mişcări corporale prin expresii faciale) la plânsul pentru a-şi exprima emocopilului sau la alte comportaţiile şi a le fi satisfăcute nemente prin care acesta se exvoile. etc. Recunoaşte emoţii simple • Ajutaţi-i pe copii să înţeleagă cuvintele care exprimă (teamă. Zâmbeşte. • Insistaţi pe exprimarea verbală şi nonverbală a emosii non-verbale şi verbale. te amuzante (de tipul Cucubau). tristeţe). emoţii.• Încurajaţi copilul să continue uşeşte să facă ceva. cuvintele referitoare la emoţii pun probleme copiilor. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2.48 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. animale sau jucării folosind expre. Manifestă emoţii faţă de tristeţe. să redea verbal şi prin mimică emoţiile personajelor din este firesc să fii uneori trist. .

. astfel îi veţi învăţa pe copii să se exprime şi ei în acelaşi mod). • Citiţi-i copilului cărţi despre emoţii. Oferiţi explicaţii pentru aceste emoţiilor transmiinterpretări ale emoţiilor. ci în306. . • Examinaţi poze. audierea muzicii. Implicaţi copiii în diferite activităţi artistice (pictură. Foloseşte • Fiţi partenerii copilujocul de rol lui în jocuri de rol. • Dialogaţi cu copiii despre emoţiile trăite la activităţile din grup (vizionarea filmelor. accesul la o gamă largă de emoţii şi atingerea scopurilor promanieră adaptapuse. acestuia sub formă de întrebare sau afirmaţie. contexte sociale care trăiesc cu părinţi depresivi. Are mimică • În conversaţiile zilnice cu copiii nu faceţi doar referiri directe la emoţii. care au o vulnerabilitate temperamentală la stres). în faza cu cuvinte şi în care copiii învaţă expresii faciadespre emoţii şi încă le.. Adresaţi copiilor întrebări de genul: „Cum te simţi?”. Reacţionează • Cultivaţi flexibilitatea emoţională. omul trist”. precizându-le exact ceea ce au făcut. 1. un vis sau o emoţie simţită. astpentru a înţefel încât să preia stilul lege. 311. Propuneţi jocuri de asociere a sunetelor. aştepfrustrarea. dansuri. audierea poveştilor. ascultaţi-i cu atenţie şi oferiţi-le sprijin spunând “înţeleg” sau “şi apoi?” 308. Împărtăşeşte • Încurajaţi în permanenţă copiii să utilizeze cuvinte şi expresii ce denumesc stări emocelorlalţi trăiriţionale.?” pentru a-i ajuta pe copii să-şi identifice pro(copiilor de vârstă priile emoţii. 309. Aspect specific: Dezvoltarea expresivităţii emoţionale Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască şi să exprime adecvat o varietate de emoţii. ci şi interadecvată sensului pretări ale emoţiilor apărute în interacţiunile sociale. deoarece ele oferă copiilor o teorie cauzală implicită şi îmse de altcineva. Copiii vor învăţa astfel că este normal să experimenteze diverse emoţii apropiată. Vorbeşte cercaţi să identificaţi despre proemoţia copilului şi priile emoţii şi apoi să o transmiteţi trăiri. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. „Cum te face acest lucru le/ emoţiile sale să te simţi?”. Demonstraţi unele variante de exprimare a emoţiilor. Discutaţi cu copiii despre muzică şi emoţii.). Aplicaţi jocuri de tip „Omul vesel. Dacă încep să vă descrie un eveniment. a mişcărilor cu diverse emoţii. • Încurajaţi copiii. 305. nu le ştiu denumirea: nu întrebaţi copilul cum se simte. etc. fotografii. şi fizice variate. Îşi verbalizează • Utilizaţi mesajele la persoana întâi pentru exprimarea propriilor emoţii. adulţişi să vorbească despre ele. în acest fel veţi promova realizarea a cât mai multe comportamente pozitive de către copii. • • • • Practici de sprijin 304. lor din anturaj). De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 307. oferind întăriri pozitive ori de câte ori aceştia au făcut faţă unei situaţii frustrante. tări (de ex: în loc de „Tu m-ai supărat” puteţi spune „M-am supărat când nu ai venit la mine”. păreri. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. Asociază • Folosiţi reflectarea corect moţiile sentimentelor. verbal şi non-verbal. care presupune reevaluarea rapidă a situaţiilor emoţional într-o care provoacă emoţii. Îşi exprimă emoţiile prin joc şi activităţi artistice. a culorilor. colorat) şi întrebaţi-i ce fac şi cum anume se simt. „Cum te simţi atunci când.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 49 B. • Stimulaţi denumirea emoţiilor de către copii la reamintirea unor evenimente care devin o etichetă verbală a emoţiilor provocate de acel eveniment sau comportament. 310. exprima de expresivitate faciaşi răspunde la lă comportamentul emoţii. propuneţi copiilor să identifice emoţiile. părtăşită social. Acordaţi sprijin suplimentar copiilor care în familii sunt nevoiţi să se adapteze tivă şi flexibilă în la medii dificile sau stresante (copiii expuşi la violenţă domestică sau în comunitate.

3. Subdomeniul: Creativitate activităţile zilnice Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste creativitate în . C. Subdomeniul: Iniţiativă Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să aibă iniţiativă în interacţiuni şi activităţi. CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE C. C.4. să experimenteze şi să înveţe lucruri noi.2. chiar dacă întâmpină dificultăţi.50 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. Subdomeniul: Persistenţă Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să continue realizarea sarcinii. C. Subdomeniul: Curiozitate şi interes Standard 1: Copilul ar trebuie să fie capabil să manifeste curiozitate şi interes.1.

stăruie într-o activitate de învăţare? Toate aceste capacităţi depind în mare măsură de experienţele trecute ale copilului şi modul în care cei din jur l-au expus şi l-au stimulat în învăţare. - - - . cum abordează sarcinile şi experienţele de învăţare. stiluri. de a-şi concentra atenţia şi a duce un lucru la bun sfîrşit. are iniţiativă. depăşind tiparele convenţionale ale gîndirii şi situaţiilor curente. curiozitatea în situaţii noi şi dorinţa de a învăţa lucruri noi. le utilizează ca resurse. Iniţiativa: indică motivaţia intrinsecă a copilului de a realiza anumite sarcini. activităţi. de a-şi extinde propria învăţare utilizînd imaginaţia. dar şi constituie baza dezvoltării în celelalte domenii. DOMENIUL CAPACITĂŢILOR ŞI ATITUDINILOR ÎN ÎNVĂŢARE CUPRINDE: Curiozitatea şi interesul pentru lucruri noi: indică dorinţa de investigaţie a copilului. Atitudinile în învăţare au un statut aparte pentru că sunt dimensiuni importante ale personalităţii copilului în devenire şi au un impact deosebit asupra învăţării de-a lungul întregii vieţi. de a comunica şi desfăşura sarcini împreună cu alţi copii sau adulţi. motivaţii. atitudini pe care copilul le manifestă în activitatea de învăţare şi care reflectă modul în care acesta se implică pe sine în procesul învăţării. obişnuinţe. Persistenţa în activităţi: vizează capacitatea copilului de a stărui într-o activitate.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 51 Acest domeniu vizează dispoziţii. cum se raportează la procesul de învăţare: este curios. interesul lui de a afla şi căuta informaţii noi. de a se implica în contexte variate de învăţare. aceste capacităţi traversează celelalte domenii de învăţare. de a-şi exprima ideile. precum şi de temperamentul lui şi contextul cultural în care a crescut. Creativitate: vizează capacitatea copilului de a utiliza informaţia şi abilităţile dobîndite în strategii şi contexte noi. este creativ. opiniile emoţiile în forme noi. chiar dacă este întrerupt sau distras.

lumină. şi liniştiţi-l când manifestă nelinişte. tactilă) • Observaţi copilul pentru a-i identifica preferinţele. este acesta?”. copilul le poate explora în mediu. auditivă. lumini). X este) 315. claritate şi pe înţelesul copiilor la întrebările formulate. Subdomeniul: Curiozitate şi interes Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste curiozitate şi interes. întinde mâna să prindă ploaia). întrebaţi „Ce cunoscute. • Stimulaţi copilul punându-i gradat la dispoziţie o varietate de stimuli noi (jucării. 1.52 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. . Manifestă interes pentru • Asiguraţi gradat obiecte noi pe care activităţi şi obiecte noi. să experimenteze şi să înveţe lucruri noi. • Răspundeţi cu promptitudine. temperamentul. Descrieţi copilului locuri noi şi oameni noi când mergeţi în comunitate (uite maşina de pompieri. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 312. 313. mişcare). Pune întrebări despre • Încurajaţi-l pe copil să pună întrebăoameni noi şi obiecte neri fiind model pentru acesta. stilurile de învăţare. • Oferiţi sprijin copiilor care sunt ezitanţi şi nu îndrăznesc să exploreze lucruri noi. 314. Reacţionează la stimuli noi • Adresaţi-vă copilului strigându-l pe nume (sunet. re (vizuală. în cazul obiectelor cunoscute. Îşi manifestă curiozitatea prin • Asiguraţi copilului un mediu sigur şi bogat în obiecte/jucării şi surse de stimulaexplorarea mediului (de ex. jocuri care produc sunete.

medic. etc. băieţii construiesc şi repară lucruri).• Daţi copilului posibilitatea să interacţioneze cu mai multe lorlalţi întrebări persoane. • Puneţi la dispoziţia copiilor jucării non-specifice în mod tradiţional genului (piese pentru construcţii. excursii. gătiţi. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. Experimentea. • În cadrul grupei de grădiniţă. şi în locuri noi. Adresează ce. Demonstrează • Încurajaţi copilul în demersurile sale explosatisfacţie în desratorii şi lăudaţi-l. etc. faceţi fotografii. set redus de activităţi şi prin construirea unui set de percepţii eroi tip din filme/ reduse asupra propriilor competenţe (fetele au preocupări desene animate. 1. formaţii şi situaţii. Puneţi-i la dispoziţie cărţi şi alte materiale accesibile care îi pot satisface interesul de cunoaştere. 317. pompier. 324. de ce oamenii fac folosiţi calculatorul. Subdomeniul: Curiozitate şi interes Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste curiozitate şi interes. bucătar. rea „De ce?” pen. acordând incipient domeatenţie specială dimensiunii de gen. fenomenele urmărite. costume de poliţist. Îşi conturează • Încurajaţi conturarea unor domenii de interes.• Puneţi la dispoziţia copilului o varietate de materiale infortru a înţelege ce mative (enciclopedii pentru copii. stimulaţi-l săşi asume responsabilităţi în domenii în care se simte competent. Urmăriţi împreună cu copiii emisiuni de ştiinţă accesibile.). 322.• Organizaţi centre de ştiinţă în sala de clasă tarea unor noi in(urmăriţi creşterea plantelor. Formulează • Răspundeţi cu răbdare la întrebările copilului. frecvent întreba.• Furnizaţi materiale informative diverse (enresează. 320. folosiţi CD-playerul. Iniţiaţi jocuri de rol de tip „reporter” – „cercetător” în care să îşi prezinte descoperirile. folosiţi jocuri pentru copii (de pe internet sau pe CD/ DVD) şi oferiţi-le explicaţii suplimentare. etc. cărţi) şi căutaţi împreuse petrece în jur. realizaţi mici experienţe nepericuloase). cărţi) şi acordaţi-i sprijinul când caută informaţii (de exemplu căutaţi împreună imagini pe Internet). meniile care îl inte. etc. materiale noi şi Adresaţi-i încurajări: „Bravo”.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 53 C. 323. să experimenteze şi să înveţe lucruri noi. 318. ciclopedii. • Utilizaţi calendarul naturii cu grupul de copii sau metoda Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am aflat. Caută informaţii • Urmăriţi împreună cu copiii emisiuni de noi legate de doştiinţă accesibile. Manifestă entu. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 316.• Practicaţi cu copiii activităţi de observare şi trebări referitoare de înregistrare a schimbărilor din jur şi înla schimbările din curajaţi-i să formuleze întrebări referitoare la jur.• Daţi copilului posibilitatea să vă urmărească în timp ce reares faţă de cum şi lizaţi diverse activităţi (citiţi. vizite la grădina zooloplasările în aer liber gică. îngrijiţi plantele. 321. domestice. germinarea. grădina botanică. şofaţi. nă răspunsuri la întrebările lui. animale.• Organizaţi incursiuni în cartier sau în coziasm faţă de demunitate. cruri noi. Manifestă inte. diverse lucruri.• Puneţi la dispoziţia copilului o varietate de materiale noi şi ză utilizarea de încurajaţi-l să încerce diverse combinaţii. Formulează în.• Încurajaţi copilul să construiască singur răspunsurile. reviste. „Hai să vedem ce se întâmplă combinaţii noi de dacă amesteci albastru cu galben! ” materiale.) 319. perpetuarea stereotinii de interes (dipurilor de gen le limitează dezvoltarea prin explorarea unui nozauri. păpuşi. coperirea şi discu.) şi asistaţi copilul în explorarea şi descoperirea lor. . extindeţi treptat aria lui de interacţiuni şi încupentru a afla lurajaţi-l să adreseze întrebări.

Alege o activita. Iniţiază jocuri cu • Daţi copilului variate posibilităţi să alţii. 330. Acordaţi-i şansa să îşi asume riscuri.54 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. . 1. o susţine pentru o perioadă scurtă. să gur bea. spaţii noi. să se întindă după o jucărie sub pat. • Oferiţi multiple posibilităţi de explorare 328 încearcă lucruri • Daţi sarcini noi copilului şi descrieţinoi şi începe să îşi le.• Oferiţi timp şi oportunităţi copilului te din mai multe şi pentru a face alegeri.• Susţineţi iniţiativa copilului de a se descurca sinmite lucruri (să mănânce. să se îmbrace). De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 325. 327. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. • Asiguraţi un mediu în care să poată explora în siguranţă lucruri noi şi să îşi asume riscuri. se joace singur şi cu alţi copii. facă lucruri de care momentan se teme. nu îl forţaţi să experienţe sau interacţiuni. • Respectaţi preferinţele copilului. 326. • Daţi copilului posibilitatea de a alege jucării cu care să se joace şi cărţi pe care să se uite/ să le citiţi. Are iniţiativa explorării de • Jucaţi-vă cu copilul în fiecare zi. Doreşte să facă singur/ă anu. Încearcă anumite activităţi. 329. de exemplu. asume riscuri. Subdomeniul: Iniţiativă Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să aibă iniţiativă în interacţiuni şi activităţi.

• Acordaţi timp în fiecare zi pentru jocul liber văţa să realizeze anumite al copilului când acesta iniţiază jocuri. de ce avem nevoie? Cum procedăm?) 337. jucării sau să găsească informaţii despre obiectele interesante.• Oferiţi resurse variate. 334. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 331. la decizii legate de acti. Propune o idee de pe. Alege şi desfăşoară o ac. iniţiative în prezenţa copiilor de aceeaşi vârstă. pentru o construcţie). etc.• Oferiţi copiilor posibilitatea de a-şi alege tivitate care se potriveşte activitatea şi de a-şi alege partenerii. materiale. materiale din natură. paţii. subiecte pentru activităţile artistice. copii şi adulţi. • Susţineţi iniţiativele care vin din partea copilului şi facilitaţi-le accesul la informaţii şi să confecţioneze obiecte. 336.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 55 C. vităţi şi materiale dintr-o • Respectaţi iniţiativele şi deciziile copilului. . Găseşte şi utilizează • Încurajaţi copiii să improvizeze. ambalaje. Cere unui copil să se • Oferiţi copiilor posibilitatea de a lucra în joace împreună. ţinând cont de faptul că pot avea gamă mai largă. jocuri. • Oferiţi copiilor posibilitatea de a-şi alege activitatea. Dacă mergem la picnic. Subdomeniul: Iniţiativă Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să aibă iniţiativă în interacţiuni şi activităţi. • Modificaţi activităţile grupului pentru a asigura şi participarea copiilor cu CES. Exprimă dorinţa de a în. Face planul unei activi. intereselor sale. folosind materiale pentru a pune resursele disponibile (cutii goale de carîn practică o idee (cuburi ton. 1. acţiuni de autodeservire.). discutând înaintea unei activităţi anticiparea desfăşurării acţiunii (de exemplu.• Exersaţi cu copiii deprinderile elementare tăţi şi îl pune în practică. • Lăudaţi rezultatele copilului şi încurajaţi-l pentru comportamentele 333. Iniţiază jocuri şi activităţi • Acordaţi oportunităţi de manifestare a iniţiativei: solicitaţi copiilor să propună ocucu alte persoane. adulţilor. 338.• Discutaţi despre iniţiativele şi activităţile trecere a timpului. de planificare. dar nu şi în prezenţa altor copii mai mari. Asiguraţi un mediu în care copilul să nu se simtă criticat. de a-şi alege partenerii. subiecte de discuţie. etc. 335. grupuri mici şi în perechi în cadrul activităţilor. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. 332.

344. Repetă mişcări simple (pentru • Jucaţi-vă zilnic cu copilul. Finalizează proiecte sim. 3-5 piese. . 342. o construcţie. pe o o desfăşoară. oferiţi-i timpul ori activităţile preferate. să îmbine piesele de lego ).• Reduceţi factorii care îi pot distrage atenţia. Se concentrează pe perioade • Facilitaţi jocul şi activităţile copiluscurte de timp asupra persoanei lui împreună cu alte persoane care îi citeşte sau îi spune o poveste. un desen). ple (de exemplu puzzle din de exemplu închideţi televizorul. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. 1. Îşi aminteşte unde găseşte • Oferiţi spaţiu şi timp suficient penobiectele preferate şi revine la tru a se juca sau realiza sarcini simunele ocupaţii care i-au plăcut.56 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. Subdomeniul: Persistenţă Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să continue realizarea sarcinii. înainte să se plictisească de aceeaşi activitate. a lua o jucărie). 341. Încearcă de mai multe • Vorbiţi cu copilul despre activitatea pe care ori o sarcină dificilă. 343. chiar dacă întâmpină dificultăţi De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 339. mi”. • Observaţi copilul pentru a vedea ce activităţi îi suscită şi menţin interesul. ple fără să fie întrerupt. necesar. 340. Repetă de foarte multe • Respectaţi ritmul copilului. adresându-i întrebări deschise de genul „Cum ai făcut asta? Povesteşteperioadă scurtă (de ex.

a-şi menţine încrederea în forţele proprii. 1. Se concentrează la o ac. este întrerupt/ă sau are • Discutaţi individual sau în grup sarcina.• Vorbiţi cu copilul despre ce i-a reuşit şi ce n-a mers. facă un puzzle mai dificil. Finalizează o sarcină re.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 57 C. fără alege şi derula activităţi care îi interesează pe supervizare. chiar dacă întâmpină dificultăţi. • Derulaţi cu copiii proiecte pe termen lung. . • Oferiţi suficient timp pentru a finaliza jocuri sau sarcini complexe. 352. Spune „nu ştiu” • Adaptaţi-vă aşteptările faţă de persistenţa în activitate în cazul copiilor cu CES (de atunci când nu poate exemplu. (Adresaţi întrebări de genul: Ce ai vrea să faci? De ce ai avea nevoie? Ce vei face mai întâi? Şi apoi? Crezi că ai tot ce îţi trebuie? Ai timp suficient?) 351. Persistă în rezolva. să finalizeze un turn din cuburi). Se concentrează pe • Arătaţi disponibilitate copilului şi răspunsarcini care îl/o interedeţi când vă solicită. Îndemnaţi copilul să reflecteze asupra sarcinii şi să revină. 348. • Oferiţi copiilor oportunităţi de a-şi stabili şi urma obiective.4 paşi şi o realizează. Uită-te aici!” • Faceţi comentarii pozitive referitoare la perseverenţă şi concentrarea atenţiei copilului 347.• Daţi copiilor posibilitatea să îşi asume responsabilităţi pentru activităţi care se derulează pe venind asupra ei în intervale diferite de timp. ajutaţi-l să pună în aplicare mai rea unei sarcini chiar dacă nu a reuşit (să multe alternative de rezolvare. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. dorită şi să-şi elaboreze un plan de realizare a acesteia. examianumite nemulţumiri. te dificilă. Planifică o activitate din • Propuneţi copiilor să îşi aleagă o activitate 3 . copii. pentru a le îngriji şi pentru a observa cum cresc). Subdomeniul: Persistenţă Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să continue realizarea sarcinii. care presupun mai multe etape (de ex. 346. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 345. Işi menţine atenţia • Ajutaţi copilul să îşi concentreze atenţia în sarcină între 10 şi spunându-i „Vreau să fii atent/ă la poves15 minute. 350. sează. te. 349. mai mult de o zi. copii cu atenţia deficitară sau realiza o sarcină foarcopii hiperactivi).• Creaţi oportunităţi şi timp suficient pentru a tivitate 20 de minute. naţi alte posibilităţi de abordare şi propuneţi copilului să revină la ea. creşterea plantelor. fără să fiţi intruzivi. Revine asupra sarcinii • Oferiţi ajutor pentru a soluţiona problemele şi chiar dacă are dificultăţi.

356. 1.58 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. mapentru a construi sau penterialele. forme şi mirosuri. Subdomeniul: Creativitatea Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste creativitate în activităţile zilnice. tru a ajunge unde vrea (su. folosiţi întrebări deschise şi încurajaţi limbajul descriptiv sau cineva. jucăriile din mediul copilului.• Facilitaţi copilului experienţa de a se murprapune diverse obiecte). Foloseşte diverse obiecte • Schimbaţi în mod regulat obiectele. dări. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 353. îşi foloseşte imaginaţia în joc. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. . Permiteţi copilului să adultului (transformă faramestece materiale şi jucării. de exemplu folosiţi păpuşi de pluş pentru a le transforma în personajele unei mici scenete. sunete. loveşte diferite • Jucaţi-vă zilnic cu copilul. cu îndrumarea terialele şi obiectele.• Dovediţi creativitate în jocul cu copilul. punându-i la dispo ziţie obiecte şi materiale cu o varietate de culori. furia şi lingura în tobă). 355. a face dezordine. nete. Se preface că este ceva • În interacţiunile cu copilul. texturi. 354. Găseşte utilizări noi ale • Demonstraţi ce utilizări noi pot avea maobiectelor. să îşi folosească imaginaţia. spaţiu şi timp pentru copil. pentru a se putea juca • Stimulaţi copilul să se prefacă a fi un personaj. obiecte pentru a scoate su. • Oferiţi materiale. pentru a vă povesti ce face. Aruncă.

expe. durilor şi emoţiilor (prin muzică. mişcarea. să pună în scenă poveştile cunoscute. materiale sau acţiuni. Inventează cântece.• Demonstraţi copiilor cum pot fi combinate diferite rimente. soluţii. filme cu desene animate şi să presupună. să cânte versurile memorizate.) rarea jocului. 361. Aduce elemente noi în • Folosiţi întrebări deschise în dialogurile cu copiii. • Facilitaţi accesul la produse artistice şi întâlnirile cu artişti care să reprezinte propria cultură.” 360. tregul fir al poveştii. 362. rajaţi copiii să utilizeze ceea ce ştiu în situaţii noi: să formeze obiecte variate din formele geometrice cunoscute. Folosiţi întrebări deschise pentru a stimula creativitatea.• Valorificaţi jocuri în care regulile interzic comunicarea verbală. să ilustreze o poveste simbolic). Schimbă conţinutul unor • Propuneţi copiilor să înlocuiască unele personaje din poveşti cunoscute şi intropoveşti.. de exemplu. melodii cu cuvinte şi nu găsirea unui răspuns corect sau incorect. create de copil. să deseneze ce simte când ascultă o piesă muzicală. ce s-ar produce „Ce-ar fi dacă. materiale şi strategii în modin ce pot fi improvizate diverse obiecte necesare actidalităţi noi pentru a explovităţilor în grădiniţă ra sau rezolva probleme. ce noi de exprimare a gândesenul. 365. • încurajaţi copiii să-şi imagineze poveşti sau cuvinte. Utilizează sau combină • Discutaţi împreună cu copiii despre valorificarea deşeurilor. Sugerează teme pen. dansul. Inventează jocuri. . 358.?”.. despre ce utilizări pot avea cutiile de carton. 359. construcţii. 1. încuactivităţile cunoscute. joc • Propuneţi-le copiilor să facă transferul mesajului dintrun mediu în altul. „la doctor”.• Demonstraţi ce înseamnă să fii ceptabile într-un joc de flexibil şi să poţi schimba anumigrup. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. 364. etc. etc. alt final pentru poveşti cunoscute. dans. să încerce lucruri noi (sărbătorirea unui eveniment. „în excurpractică ideile legate de desfăşusie”. şi să îşi folosească imaginaţia. Oferiţi sprijin suplimentar pentru structurarea activităţilor în cazul copiilor cu CES. pregătirea pentru vizita unui adult din comunitate) şi solicitaţi-le idei. Se implică şi rămâne • Daţi copiilor suficient timp penangajat în jocuri comtru a iniţia jocuri şi a-şi pune în plexe („casa”. sau poezie. desen.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 59 C. Găseşte forme şi mijloa. schimbând astfel înnile noi ale copiilor. 366.. Îşi exprimă ideile • Formulaţi sarcini care presupun aplicarea de strategii alternative prin desene.• Creaţi un mediu în care copilul tru jocuri simbolice şi să fie stimulat să experimenteze pentru jocurile de rol. mişcare. încurajaţi ideile şi acţiuduce personaje create de el/ea. propunându-le copiilor să utilizeze cântul. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 357. te rutine. Creează reguli ac. 363. Propuneţi copiilor sarcini noi. formulând întrebări de tipul „Ce-ar fi fost dacă.. Subdomeniul: Creativitatea Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste creativitate în activităţile zilnice.

3.2. Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a comunica eficient. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII D.1. D.2. D. Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să pună în corespondenţă simboluri abstracte cu sunete. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D.1.2. Aspect specific: Însuşirea deprinderilor de scris. cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste interes pentru carte.1. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.1. folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze diferite modalităţi de comunicare grafică . D.60 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. asocierea sunet – literă Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice diferite sunete ale limbii.1. Aspect specific: Conştientizarea mesajului scris/vorbit Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să aprecieze şi să folosească limbajul scris şi tipăritura în fiecare zi. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere (comunicare receptivă) Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte în scopul înţelegerii semnificaţiei limbajului. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi extindă progresiv vocabularul. Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a se exprima corect gramatical. Standard 6: Copilul ar trebui să fie interesat de citit. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească mesajele scrise/vorbite pentru scopuri variate. D. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea.2.2.2. D.4.2.

a culturii sonore a vorbirii. Copiii comunică înainte de a putea utiliza limbajul simbolic. Limbajul nu este utilizat de copiii doar pentru a transmite idei. . ascultarea. Calitatea comunicării creşte progresiv în funcţie de expunerea copilului la limbaj. contextele sociale devin din ce în ce mai complexe şi mai diverse. Dezvoltarea limbajului vizează dezvoltarea vorbirii şi a formelor vorbirii. comunicarea şi deprinderile de citit-scris sunt puternic intercorelate. înţelege şi interpreta ceea ce cei din jur îi comunică. conştientizarea mesajului cuprins în materiale tipărite. materiale scrise şi interacţiune. copiii reuşesc să exprime idei. Capacitatea de a comunica eficient prin limbaj oral sau scris este esenţială pentru realizarea tuturor activităţilor cotidiene. Primul pas în comunicare este realizat în simpla interacţiune cu mama imediat după naştere. de aceea dezvoltarea lor trebuie urmărită în egală măsură. de gîndire. dar şi pentru a recepta. Comunicarea lor se bazează pe achiziţionarea unui set important de capacităţi precum: conştientizarea limbajului drept convenţie socială. Prin achiziţionarea limbajului. a vocabularului. prin utilizarea simbolurilor ce reprezintă concepte. emoţii ale altora.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 61 Limbajul. al materialelor scrise. Achiziţionarea limbajului şi a deprinderilor de scris-citit reprezintă un proces complex pe parcursul căruia copiii desluşesc semnificaţia cuvintelor. utilizarea lor pentru a reda un înţeles şi cum pot utiliza materialele scrise. de comunicare prin mesaj scris. a logicii şi a raţionamentului. Copilul prin interacţiune se familiarizează cu multiplele forme şi intenţii ale comunicării. comunicarea şi alfabetizarea reprezintă condiţii primordiale pentru dezvoltarea globală a individului şi convieţuirea în societate. Limbajul. gînduri. joacă un rol fundamental în dezvoltarea deprinderilor de cunoaştere. Prin achiziţionarea limbajului copilul achiziţionează în fapt un sistem simbolic complex pe care îl va dezvolta şi rafina pe parcursul întregii vieţi. înţelegerea. Pe măsură ce copilul creşte. abilităţi de scriere. a structurii şi for- melor gramaticale corecte. Achiziţionarea treptată a tuturor acestor componente conduce la utilizarea constructivă şi cu sens a limbajului în contexte sociale. să le împărtăşească cu ceilalţi şi să răspundă ideilor şi acţiunilor celorlalţi. Ele includ receptarea mesajului scris. conversaţia verbală. Limbajul. Primul context social în care copilul întră în contact cu limbajul este familia. Dezvoltarea limbajului se realizează în contexte sociale şi culturale specifice care au un rol determinant asupra copilului. Premisele citit-scrisului vizează abilităţile şi comportamentele precursoare formelor convenţionale de scris şi citit.

Încearcă să localizeze obi. persoană cunoscută. Adresează întrebări simple: • Răspundeţi întotdeauna întrebărilor copi„Ce este?”. 368.1. verjucaţi jocuri de ascultare şi înţelegere cu cobe. mişcarea şi gesturile însoţesc versurile. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. ne. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D.• Acţionaţi ca un model pentru copil. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere (comunicare receptivă) Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte în scopul înţelegerii semnificaţiei limbajului vorbit De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) Indicatori Practici de sprijin 367. 370. 374. Răspunde la comenzi care • Ajutaţi copilul să vorbească la telefon cu o includ verbe („sari. prinde. per. 382. aude sau miroase). la cerere. 373. ză jucăriile de construit în rafturile lor şi vino la masă”). obiecte şi acţiuni după denumire. încuzi simple însoţite de rajaţi copilul să vă imite. Râde în hohote când i se vorbeşte cu afecţiune.• Jucaţi jocuri de tip: „Ascunde obiectul”. simple. soane şi obiecte cunospersoanelor din familie. adu-mi. 381. interacţiuni permanente cu persoane din familie). Încetează o activitate • Explicaţi copilului pe înţelesul acestuia în 75% din cazuri atunmotivul pentru care nu are voie să facă un ci când i se spune „Nu”. Identifică anumite persoa. jucaţi-vă. repetînd sarcina sau unor structuri mai complexe realizînd acţiunea împreună la început sau care includ substantive.. cii umane faţă de alte sunete sau înregistrări.. Îndeplineşte comen.62 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. 379. scurt în timpul jocului sau al activităţilor zilnice.• Folosiţi un vocabular cât mai divers atunci ecte atunci când aude vorcând vorbiţi cu copilul. stimulări auditive (muzică. 383. bitori.• Jucaţi jocuri de etichetare a părţilor corpului. 377. Participă la jocuri/cânte.1. Răspunde afirmativ • Purtaţi dialoguri cu copilul de la vârste cât sau negativ la întrebămai mici. „Bate vântul frunzele”). Indică. pipăie. spune „Papa”) sau aplaudă împreună cu un adult). accentuaţi aspectele reuşi369. obiectelor din aprocute. gustă. deschide. adjective („Aşeapilul („Fă ca mine!”). gesturi (ex. lului. Se întoarce şi priveşte • Faceţi posibil pentru copil să arate obiecobiecte familiare când tul atunci când acesta este denumit. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. 375. Vorbiţi cu copilul despre evenimentele. „Unde este bunica?”) „Arată-mi camera/pătuţul ta/tău”). cu scopul de a provoca şi stimula discuţiile cu acesta. Preferă sunetele vote. 380. ele sunt denumite. 371. emoţiile pozitive în relatarea lor. introduceţi cuvintele noi prin povestirea/descrierea a ceea ce experimentează copilul prin toate simţurile (ceea ce vede. Ascultă poveşti şi povestiri • Citiţi zilnic copilului explicînd cuvintele nescurte. puneţi în scenă împreună versurile cântecelor („Dacă vesel se trăieşte”. oferind acestuia posibilitatea de ri. Se întoarce pentru a • Organizaţi pentru copil un mediu bogat în localiza vorbitorul.1. jucării muzicale.• Organizaţi jocuri sau cântaţi/folosiţi casece/poezii însoţite iniţial de te muzicale pentru copii cu cântece în care gesturi. anumit lucru (folosiţi consecinţele naturale ale acţiunilor). . Puneţi la dispoziţia copilului cărţi cu imagini. a răspunde non-verbal. Îndeplineşte 2 comenzi • Implicaţi copilul în rezolvarea unor situacorelate redate prin folosirea ţii simple secvenţiale. Recunoaşte vocile • Jucaţi cu copilul jocuri de tip „Cucu-bau”. bindu-se despre ele. 378. Repetă un mesaj verbal • Cereţi copilului să transmită un mesaj verbal simplu atunci când îl aude. piere: „Unde sunt ochii tăi?”. aleargă.”). 372. adverbe. cunoscute. De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin 376. activităţile zilnice. reviste. apoi verbal „Da” sau „Nu” la întrebări simple (închise) de tipul „Vrei apă?”. persoanelor cunoscute • Cântaţi cântece şi vorbiţi permanent cu şi se întoarce spre vorcopilul.

Participă la discuţiile unui • Încurajaţi/Creaţi oportunităţi pentru grup ascultând interlocutocopli să participe în grupuri la discuţii rii pentru un timp scurt. în maşină. Povesteşte un eveniment • Creaţi zilnic pentru copil oportunităţi de a îmsau o poveste cunoscută părtăşi colegilor evenimente din viaţa persorespectând succesiunea nală. porturi magnetice (casetă în cadrul unor activităţi sau în momentele de audio. Demonstrează înţelege.• Furnizaţi copilului oportunităţi de a asculta ti înregistrate pe diferite sudiferite înregistrări. singur evenimentelor. oferind mai multe informaţii. reformulând sau modelând exprimarea acestuia..1.1. urmăriţi împreună cu copilul şi explicaţi semnificaţia vocabularului utilizat.• Selectaţi accesul copilului la programe vintele reale şi cele invende televiziune pentru copii şi limitaţi-l tate.• Încurajaţi copilului să povestească rea vocabularului uzual/de despre activităţile şi experienţele lui bază prin adecvarea răszilnice. 385. din palme”. susţineţi extinderea vorbirii copunsului. legătură cu contextele cunoscute. . 389.• Răspundeţi întrebărilor copilului cu atenţie. Urmează instrucţiuni cu • Puneţi la dispoziţia copilului jocuri de tip „Fă 2. centrului de joc simbolic/de rol poveşti clasice sau inventate de copii. Întreabă ce înseamnă cu. legende citite de adulţii din familie sau de personalul didactic. sau de a povesti în faţa unui grup. 390. Demonstrează un grad • Valorizaţi participarea copiilor în disînalt de înţelegere şi particuţiile care îl privesc. pe diverse teme de interes.1. Demonstrează progres • Jucaţi cu copilul jocuri care implică urîn înţelegerea şi aplicarea mărirea unor instrucţiuni în secvenţe unor instrucţiuni simple sau cântaţi cântece de acelaşi fel („Bat din mai multe etape. „Degetele”). radio.). de a avea dreptul la opinie şi de intervenind în conversaţie. poveşti. Utilizează dialoguri în jo.• Încurajaţi copilul „să pună în scenă” în cadrul curile simbolice. sau împreună cu un partener scene.• Apreciaţi eforturile copilului de a răslosind limbajul verbal. ascultând şi tăţi de grup. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. 395. vintele necunoscute.. Face diferenţa între cu. 396. 392. 394. 20 minute. 386. la 1 oră pe zi. Participă activ la discuţiile • Oferiţi copilului şansa de a participa în actividintr-un grup. 397. Ascultă cu plăcere poveş. polui încurajînd participarea lor (urmărind imavestiri pentru mai mult de gini. Extindeţi încercările copilului de a folosi cuvinte şi structuri noi.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 63 D. 387. pilului prin adresare de întrebări deschise. atât la culcare. citiţi copilucare se citesc poveşti. Dobândeşte informaţii • Folosiţi cuvinte complexe în contexprin ascultare. 393. anticipînd continuarea. 388. Participă la activităţi în • Oferiţi copilului cărţi cu poveşti. 3 etape necorelate şi fără ca mine”. cipare în conversaţii. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. punde la întrebări. te diferite şi explicaţi copilului sensul acestora. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere (comunicare receptivă) Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte în scopul înţelegerii semnificaţiei limbajului vorbit De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 384. 391. Răspunde la întrebări fo. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. a se implica în luarea deciziilor. CD) sau înregistrări tranziţie dintre activităţi.

Foloseşte cuvinte care des.• Puneţi la dispoziţia copilului cărţi cu imagini care reprezintă diferite categorii (ex. • Jucaţi jocuri de despărţire a cuvintelor în sitrisilabice. evenide înţelegere: de ex. din 2. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. Reluaţi propoziţia în forma corectă şi încurajaţi copilul să repete cuvântul nou. consoane şi le diferenţiază. 399. 408. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. be – bebe). în stimuli auditivi (muzică. apa”) – 10-12 dispoziţie cărţi sau imagini adecvate. 404. Apreciaţi încerde propoziţii şi le combină cu gesturi („Pisica pa-pa”. le denumiţi.. e. Arătaţi diferite obiecte. 409. mâncare. arătaţi modul de funcţionare. sărat). şansa să verbalizeze experienţele trăite. „Cum • se numeşte?”) 402. Comunică folosind propoziţii • Extindeţi propoziţiile construite de copil. 405. tata. utilitatea obiectului respectiv. ma. două. rearanjaţi topica atunci când este cazul. braţe). Foloseşte cuvinte bisilabice. ma) – lalalizează. cuvinte şi onomatopee. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D.) sau vizuale (denumind întâi culorile vii). 407. i. Articulează vocale cu • Daţi sens încercărilor de comunicare ale copilului (be. mentelor noi („Ce este?”. liare (animale. jucării etc. apoi clare („a. u”). Întreabă pentru a cunoaşte • Oferiţi copilului explicaţii adecvate nivelului denumirea obiectelor. Gângureşte folosind mai • Asiguraţi copilului un mediu bogat multe sunete („bbb”. dula experienţelor senzoriale. Foloseşte cuvinte cu rol • Demonstraţi înţelegerea enunţurilor folosite de copil. o .64 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D.• Rămâneţi în contact vizual şi chiar tactil cu copilul (ţineţi-l de mână. vorbiţi rar. carea de a comunica în propoziţii.3 cuvinte. clar. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi extindă progresiv vocabularul.). căremnează unele categorii famiţi cu imagini de tipul animalul şi puiul său. în cale neclare. Verbalizează experienţele • Jucaţi jocuri de tipul „Săculeţul fermecat” pentru dezvoltarea capacităţii de exprimare senzoriale gustative (acru.1. Iniţiaţi jocuri fice. expuneţi copilul unui vocabular cât mai divers. tactile (dur. transformându-le în propoziţii dezvoltate.1. Foloseşte cuvinte noi în expe. odorifice (miros zice/de explorare/senzoriale dând copilului de floare. tând în forma corectă cuvintele pronunţate greşit de către acesta. neted. cuvinte uşor de decodificat încurajaţi copilul sa le repete. obiecte de uz casnic. Emite sunete sau fo.• Utilizaţi în vorbirea cu copilul propoziţii scurte. care interumană). 411. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 398.• Utilizaţi modalităţi diferite de a exprima acerienţele zilnice.. auditive. jucării). comuni„mmm”). leaşi lucruri. loseşte gesturi pentru a transmite un mesaj (gângureşte sau ţipă). Foloseşte un număr de • Jucaţi cu copilul jocuri cu cuvinte. . amar. labe. pentru a facilita pronunţia cuvintelor alcătuite din mai multe silabe. „Fata buf”). Repetă aceeaşi silabă de • Extindeţi încercările copilului de a utiliza cuvinte (mama). 401. de parfum). trei ori (ma. 400. 410. având la („mama. „ppp”.2. Repetă sunetele emise • Modelaţi vorbirea copilului repede alte persoane. 403. simple. Vocalizează folosind vo. Lăudaţi folosirea cuvintelor noi de către copil în situaţii şi contexte diferite. 406.

fantezii. 424.Ch. prii şi ale altora. duri. Îşi exprimă starea de • Acţionaţi empatic şi ajutaţi copilul să exteriorizeze trăirile. Dezleagă ghicitori. creeze pe bază de imagini propria istorie. Dacă folosiţi un dicţionar pentru şi le utilizează. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi extindă progresiv vocabularul. Înţelege şi utilizează • Jucaţi jocuri cu antonime: „Spune cuvântul cu înţeles diferit” sau „Sus/Jos”. (ă)”).• Încurajaţi copilul să creeze poveşti.• Lăudaţi copilul atunci când foloseşte în vorbire cuvinte noi. creează rime. explicaţi cuvintele necunoscute cu ajutorul sinonimelor. emoţiile şi să le exprispirit şi sentimentele utime prin intermediul cuvintelor. spunem altfel?” sau „Găseşte cuvântul geamăn” 418. „Pentru ce?” . Citiţi împreună benzi desenate din revistele pentru propoziţii dezvoltate şi copii şi încurajaţi copilul să povestească sau să fraze. Fraţii Grimm). încurajaţi copilul să creeze ghicitori şi rime. scurte istorii.”).1. Foloseşte cuvinte pentru • Implicaţi copilul în evaluarea/autoevaluarea comportamentelor şi situaţiilor a evalua acţiuni sau situaţii trăite. lucruri care îi fac sau nu plăcere. specializat în anumite domenii (ex. pe care le puteţi scrie pe măsură sească în vorbire cuvince acesta le creează pentru a le putea citi ultete noi. de rudenie. discutaţi despre timente şi emoţii procum s-a simţit interpretând rolul respectiv. încurajaţi copilul să-şi aleavinte care exprimă sengă şi să interpreteze rolul preferat. dicţionare sau enciclopedii pentru copii. folosind cuvinte adecvate. Înţelege şi utilizează an. cuvinte din orizontul cunoscut cu ajutor (câinele este un animal cu 4 picioare). • Dezlegaţi ghicitori citite în cărţi sau reviste sau rebusuri. Îşi doreşte să folo. pul vizual. ajutaţi-l să le introducă în contexte legerea unui vocabular şi propoziţii noi. gânriat/mirat/furios.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 65 D. rior. 423. Ajutaţi-l să dobândească răspunsuri folotrebările „De ce?”. Înţelege şi utilizează cu. 420.• Citiţi poezii copilului. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. a schiat repede. 415. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. 425. astfel copilul începe să fericit/ trist/ supărat/speconştientizeze propriile sentimente. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. Ch. a jucat bine. „Unde?”. Adresează frecvent în. povestiri. 419. în vorbire sinonime. creaţii verbale. 414.Andersen. „Când?” sindu-se de diferite surse: imagini. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 412. Utilizează în vorbire • Motivaţi copilul să nareze din memorie. . Demonstrează înţe.. antonime.• Implicaţi copilul în jocuri de rol sau dramatizarea poveştilor cunoscute. ca expresie a curiozităţii crescute care conduce la extinderea vocabularului. Folosiţi lizând o gamă variată de jocuri tematice pentru a dezvolta intelicuvinte şi expresii („Sunt genţa personală. Poate defini anumite • Jucaţi jocuri de tipul „Defineşte cuvântul”. 416.meseriiunelte).2. 417. tonime (cuvinte cu sens Jucaţi jocuri cu sinonime de tipul: „Cum opus) în vorbirea curentă . implicaţi copilul în „citirea” imaginilor.. 422. 413.• Utilizaţi dicţionarul în oferirea explicaţiilor explicând copilului modalitatea de tele pe care nu 5e înţelege căutare. („a patinat frumos.1. Cere explicaţii la cuvin. 421. Denumeşte obiecte • Încurajaţi copilul să povestească/repovestească poveşti şi povestiri îndrăgite având sau nu ca care nu se află în câmsuport câteva imagini. copii. Utilizează corect cu.Perrault.• Citiţi copilului poveşti şi basme scrise de autori clasici din literatura română (Ion vinte care exprimă grade Creangă) sau universală (H.• Apreciaţi întrebările adresate de copil.

de copil. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. spui multe”. Extinde structurile gramaticale • Folosiţi în mod constant în vorbire descrierea folosite (asociază substantive. din punct de vedere gramatical sau al topicii). fără diminutive. 432. Foloseşte negaţia în vorbirea • Acceptaţi acest moment al opoziţiei traversat spontană („Nu”). Formulează întrebări (incorect • Reformulaţi întrebările în forma corectă. Foloseşte verbe la timpul trecut • Când adresaţi copilului întrebări. Reluaţi propoziţia în forma completă:”Mama a plecat”.1. suficient pentru ca acesta să vă răspundă. . noscute cu onomatopee pentru a transmite un mesaj („Uite mac”).• Utilizaţi în vorbirea cu copilul un limbaj simplu. utivaloare de propoziţie lizaţi propoziţii simple. Foloseşte cuvinte cu • Când vă adresaţi copilului. mai întâi mergem la baie. nosilabice. Începe să folosească pluralul sub. 428. alocaţi timp („Tata a plecat”). faptul că vrea să fie luat în braţe). Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a se exprima corect gramatical. 4 cuvinte. 431. schimbăm hainele.2. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D.. pa”). 434. corecte (ex. substantive şi adjective. rea sa de a exprima în propoziţie.1. cu copilul. Foloseşte propoziţii • Lăudaţi copilul pentru încercalaconice („Mama. apoi ne substantive şi adverbe). De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 426. 433. Îmbină cuvintele cu. verbe şi pronume de amiază şi ne pregătim să mergem la joacă: posesive.• Jucaţi cu copilul jocuri de tip: „Eu spun una.” 430. 429. 427. subrutinelor zilnice: „Ne-am trezit după somnul stantive şi verbe. tu stantivelor corect. Formulează propoziţii simple sau • Utilizaţi propoziţii dezvoltate în comunicarea dezvoltate cu 3.66 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. Încurajaţi exprimarea copiilor în propoziţii complete.. „Sus” – comunică din punct de vedere gramatical. Foloseşte pronumele posesiv „al • Angajaţi copilul în conversaţii şi adresaţi întremeu” şi apoi pronumele personal bări deschise. 435. fără să încurajaţi răspunsuri mopersoana I singular („Eu”). ne spălăm.

fapte care să includă exersarea folosirii adverbelor. sau „Răspunde repede şi bine”. corect şi sistede plural. Demonstrează fo. 441. Exprimă în vorbirea curen.• Citiţi copilului poveşti. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. Foloseşte corect prepozi. ieri). ieri”). Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a se exprima corect gramatical. zării corecte a prepoziţiilor. oameni. locuri folosind verbe la timpul trecut. Acceptaţi ritmul copilului. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. „aş vrea”). Foloseşte. să”.• Folosiţi timpul petrecut în familie îmlosirea propoziţiilor în preună (de ex. „o să .1. Pe parcursul poveştii.• Apreciaţi folosirea corectă a formelor neregulate birea curentă. tu. cercaţi să îl determinaţi să îşi corecmâine. 446. a oferi copilului şansa de a împărtăşi experienţele. persoană.adverbe de timp (azi. învăţare. poimâine.• Implicaţi copilul în relatări despre evenimente. 444. nucuvinte de tip „Descurcă cuvintele” măr. 443.”). De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 436. de tipul „Spune unde se află iepuraşul?”. pul: „Unde este/era?”. Foloseşte corect ad. • Jucaţi cu copilul jocuri cu potriviri de cuvinte de tip „Descurcă cuvintele” sau „Răspunde repede şi bine”. de tipul „Ce ştii despre mine/noi?” 438. Utilizează în vorbire • Jucaţi cu copilul jocuri cu potriviri de acordul de gen. servirea mesei) pentru secvenţe logice. Vorbeşte folosind propozi. deauna corect . Foloseşte pluralul în vor. 437. matic. un proiect în 3 sau mită ceva.2. teze singur exprimarea. . Descrie un produs al ac.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 67 D. voi). Foloseşte corect pronume. Foloseşte verbe la • Iniţiaţi jocuri de rol de tip „De-a eromodul optativ („aş puii/De-a magicienii” cu scopul de a se tea”. îngrijorările de peste zi. timp.• Utilizaţi jocuri cu imagini pentru consolidarea utiliţiile în limbajul curent. ei. cierea prenumelui şi a unor calităţi/interese personale. creaţi scurte poveşti pe baza lor sau daţi ţii dezvoltate şi fraze pentru a descrie evenimente curencopilului posibilitatea de a crea propriile desene pentru a ilustra poveşti create. 440. dar nu întot. 442. simţi puternici. comentaţi imaginile. daţi tă acţiuni viitoare („trebuie copilului posibilitatea de a anticipa evenimentele sau de a modifica firul evenimentelor sau finalul..• Ascultaţi copilul atunci când doreşte să vă transtivităţii. de a avea controlul asupra sentimentelor şi visurilor lor. nu îl grăbiţi şi apreciaţi procesul de realizare ca şi procesul prin care a trecut copilul.• Puneţi la dispoziţia copilului imagini. Jucaţi jocuri de tite.• Fiţi model în vorbirea copilului.. mâine. bucuriile.• Organizaţi jocuri de prezentare despre sine cu asole personal (eu. 445.1. să vă facă părtaş la experienţele sale de mai multe secvenţe. Înverbul de timp („azi. 439.

turi care exprimă acţiuni. soane. adulţi în cu un copil îi foloseşte nudiferite contexte (familie. să mulţumească folosidu-vă de fiecare context adecvat. pentru ca în timp. Foloseşte onomatopee pen. Recunoaşte după intona. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a comunica eficient. intonaţia copiţie tipul de mesaj transmis lului în vorbire. păpuşi ma nevoi şi sentimente (împe degete. expresii faciale sau geslui. 457. pentru a-l învăţa să brăţişează spontan membrii descifreze şi să folosească limfamiliei). Comunică o nevoie prin cu. elor de către copil.• Când citiţi poveşti copilului fojul corpului pentru a exprilosiţi diferite marionete. Imită cuvinte (ex.1. vecimele). vocalizează ca • Chiar din naştere. de comportament civilizat. Gângureşte. bui cu câte un cuvânt atunci când îi citiţi sau îi spuneţi o poveste urmărind diferite imagini. 456. 450. Răspunde prin gesturi la în. o bucurie etc. Asociază cuvinte cu onoma. când răspundeţi la gângurirăspuns la vorbirea altei pertul copilului şi menţineţi cu el contactul vizual. „mulţumesc”).• Demonstraţi înţelegerea folosirii onomatopetopee. serviţi masa. 459. 451. personal din grădiniţă. 452. 448. saluturi • Iniţiaţi de timpuriu copilul în folosirea normelor simple). Repetaţi cuvântul corect. etc. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 447. Imită intonaţia vocii altora. onomatopeele să fie înlocuite cu substantivele/verbele corespunzătoare.• Modelaţi tonul. prin gesturi sau expresii faciale. medic). îl ajutaţi să înţeleagă un lucru esenţial despre comunicare ca schimb de mesaje. • Vorbiţi expresiv: expresiile feţei. preţuiţi nivelul de comunicare al fiecăruia. 458. când rog”.1. (o întrebare. utilizilei – avându-l alături când vă zând formule de politeţe („te ocupaţi de gospodărie. transformaţi răspunsul său într-unul de tip verbal. Salutaţi şi invitaţi copilul să salute. lalalizează. 453. a foiţi/citiţi cărţi despre animale sau fenomene unor fenomene sau a le denucunoscute de copil.• Conştientizaţi intenţia de comunicare a copiluvinte. Îşi menţine atenţia asupra • Oferiţi copilului posibilitatea de vorbitorului.• Arătaţi şi numiţi diferite obiecte familiare în faţa copilului. o nedumerire. chiar dacă pena se prezenta în diverse contextru o perioadă limitată. bajul non verbal. acţionând ca un model de comunicare. intonaţia sunt importante pentru a stimula interesul şi reacţiile copilului. Se adaptează interlocuto..• Inseraţi jocuri cu onomatopee atunci când răstru a imita glasul animalelor. Rosteşte cuvinte monosila. Foloseşte gesturi şi limba. 454. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. cunoştinţe.).• Arătaţi copilului că înţelegeţi ceea ce spune trebări simple. . te (vecini.• Daţi copilului posibilitatea de a rilor diferiţi (când vorbeşte comunica cu alţi copii. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. nătate. invitaţi copilul să repete sau să iniţieze bice şi bisilabice cu sens pentru a atrage atenţia celor din acest joc. comunitate. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. un imperativ. 449. instituţii). 455. Verbalizează solicitări şi • Vorbiţi cu copilul pe parcursul răspunsuri („Vreau…”). daţi copilului posibilitatea de a contrijur. mi.68 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D.2. la plimbare.

• Oferiţi copilului şansa de a-şi exersa vorbisul în funcţie de interlorea în public. în facutor (cu copiii mici fomilie. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. Relatează întâmplări din • Stimulaţi copilul să îşi amintească şi să experienţa zilnică. povestească experienţe trăite în absenţa membrilor familiei (o vizită. o activitate. idei. 468. terlocutorii. loseşte cuvinte simple. 465. milia ta? Care este mâncarea/sărbătoarea preferată a familie tale?”). te pentru a explica un fapt. Utilizează propoziţii dez. o aniversare) 463. cu prieteni. Nu voltate pentru a comunica negaţi aceste sentimente. diferite semne. sind limbajul verbal. oferiţi-i oportunitatea de a interacţiona folosind cuvinte. rentă. gesturi sau cu alţi copii. Foloseşte corect into. 466.2. 471. Acceptaţi. peste cineva care vorbeşte). Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a comunica eficient. Îşi exprimă propriile opinii • Solicitaţi şi respectaţi opinia copilului. Îşi adaptează discur.Copiii a căror limbă • Alocaţi timp pentru copiii bilingvi să se implice în conversaţii semnificative atât în limmaternă nu este limba ba română cât şi în limba maternă.• Asiguraţi accesul copilului la vizionarea unor spectacole de teatru pentru copii. acestor trăiri. Vorbeşte suficient de clar • Oferiţi copilului posibilitatea de a iniţia conversaţii cu persoane din afara familiei pentru a fi înţeles de toţi in(la cumpărături). Răspunde cu explicaţii la • Ajutaţi copilul să-şi construiască argumenîntrebarea „De ce?”. română progresează în utilizarea acesteia în comunicare. acţiuni sau sentisă folosească cuvinte pentru exprimarea mente.. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. un vecin conversaţie cu copii sau („Unde locuieşti? Câte persoane sunt in faadulţi. alt ritm al vorbirii).îngospodărie drept recuzită pentru spectacodeosebi în jocurile simlele jucate în casă. De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 460. 473. când interpreteacurajaţi copilul sa folosească obiecte din ză diferite personaje. frică. 472. de informare şi clarificare şi răspunde la întrebări. Solicitaţi opiciale în comunicare (să nu-l nia copilului şi arătaţi că vă este interesanîntrerupă şi să nu intervină tă. 470. ajutaţi copilul nevoi. 461. un fenomen. 462. . simboluri. utilizând o intonaţie adecvată. un prieten. bolice iniţiate de copii. Foloseşte formule de • Citiţi cărţi despre diverse culturi şi saluturile lor: practicaţi saluturi diferite la începutul politeţe în vorbirea cuzilei. Transmite corect un mesaj • Implicaţi copilul in jocuri de tip „Telefonul fără fir”. 469.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 69 D. tristeţe.• Fiţi un model pentru copil în calitate de ascultător atent . Adresează întrebări • Adresaţi copilului întrebări deschise şi răspundeţi întrebărilor adresate de acesta. Începe să demonstreze în. mimico-gestual. 464. înnaţia. mai întâi în grupuri mici.• Încurajaţi copilul să-şi exprime verbal sentimentele de teamă. Îşi exprimă o idee prin • Încurajaţi copilul sa comunice o idee folomai multe modalităţi. 467. care manifestă interes şi ţelegerea unor convenţii sorespect pentru interlocutor. Iniţiază o conversaţie • Iniţiaţi jocuri în care copilul să aibă posibilitatea intervievării diferitelor persoane: un şi participă adecvat în membru din familie.1. rafinaţi explicaţiile copilului.1.

70

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.1. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste interes pentru carte.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

474. Explorează cărţile • Alegeţi şi oferiţi copilului cărţi cartonate, din cu toate simţurile (văz, material plastic sau care combină diferite textutactil, gust, olfactiv). ri (material lucios, suprafeţe netede, lână, pâslă etc.). 475. Se bucură când atin- • Asiguraţi în camera copilului sau într-un loc din ge şi cară /transportă/ casă o minibibliotecă pentru acesta; este sufimanipulează cărţi. cientă aranjarea câtorva cărţi pe rafturi deschise promovând utilizarea lor independentă de către copil. 476. Aduce adultului cărţi • Părinţii/Adulţii care îl îngrijesc ţin copilul conforpentru a-i fi citite. tabil, faţă în faţă sau pe genunchi, urmărind gânguritul copilului în timpul interacţiunii cu cartea pentru „Mai vreau” sau „Stop”. 477. Indică preferinţe • Alegeţi cărţi cu rime simple, text predictibil, câtepentru anumite cărţi. va cuvinte pe pagină.

478. Este atras de cărţi, reviste, • Puneţi la dispoziţia copilului diimagini şi le priveşte/răsfoieşte ferite materiale tipărite (cărţi de fără să fie asistat. poveşti cu/fără imagini, manuale, reviste, albume de fotografii), răsfoiţi şi discutaţi împreună. 479. Vorbeşte despre cărţi. • Iniţiaţi şi încurajaţi comentariile copilului şi asocierile dintre cărţile citite şi experienţa sa de viaţă.

480. Alege cărţi pentru a-i fi cum- • Citiţi copilului în fiecare zi 30 de minute. părate dacă i se spune sa-şi aleagă un obiect preferat.

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII

71

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.1. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste interes pentru carte.
De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

481. Ştie să răspundă care este şi • Când citiţi copilului, prezensă prezinte cartea preferată. taţi titlul cărţii, autorul, discutaţi despre prima şi ultima copertă.

482. Cere să împrumute cărţi sa • Încurajaţi copilul să împruaduce cărţi de acasă la grădimute, să restituie şi să foloniţă. sească cărţile în comun.

483. Arată interes crescut şi im- • Discutaţi cu copilul despre conţinutul textelor citite, plicare în ascultarea şi discutarea unei varietăţi de genuri: despre personajele principale şi calităţile lor. ficţiune/non-ficţiune, poezie pentru copii, poezie populară, basme, reviste cu benzi desenate.

484. Înţelege ce este titlul, auto- • Discutaţi cu copilul despre autorul, cărţilor citite, rul unei cărţi. ca şi despre autorul, 485. Este interesat de cărţi des- • Citiţi copilului alături de poveşti, povestiri, basme pre cum se face, cum este sau poezii şi cărţi de ştiinţă (despre cum funcţio(enciclopedii pentru copii). nează obiectele, despre anotimpuri, despre viaţa plantelor şi a animalelor...). 486. Discută cu colegii despre • Oferiţi copilului posibilitatea de a comunica cu ce a aflat din cărţi. parteneri de aceeaşi vârstă pe teme de interes comun. 487. Caută să găsească diferi- • Daţi copilului posibilitatea de a explora cărţi întro librărie, bibliotecă, magazin pentru copii, pentru te cărţi în funcţie de interes (despre dinozauri, despre vaa-şi identifica interesele. poare). 488. Are un autor sau chiar o se- • Creaţi împreună cărţi pe diverse teme interesante rie de cărţi de acelaşi autor. pentru copil. Ajutaţi copilul să dea cărţii un titlu, să scrie autorul şi să o ilustreze (Cartea despre mine, Cartea despre familia mea, Cartea vacanţei, Enciclopedia noastră despre case/animale, Cartea despre excursiile grupei...). 489. Demonstrează că ştie cum • Valorizaţi, lăudaţi copilul atunci când foloseşte cosă utilizeze şi să păstreze cărrect şi întreţine cărţile. ţile.

72

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.1. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 6: Copilul ar trebui să fie interesat de citit.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

490. Exprimă stări de spirit • Alegeţi cărţi cu fotografii şi imagini de când i se citeşte (gângucopii şi adulţi, cu fotografii ale obiectelor reşte, zâmbeşte...). similare mediului imediat al copilului.

494. „Citeşte” pe cartea prefera- • Când citiţi copilului schimbaţi rolurile, tă pentru adult sau indepenastfel încât copilul poate deveni povestident. tor şi adultul poate asculta povestea.

491. Indică imagini de pe car- • Denumiţi imaginile cărţilor, revistelor pe te dacă acestea sunt denucare le răsfoiţi împreună cu copilul şi înmite. curajaţi copilul să facă acelaşi lucru.

495. Doreşte ca povestea pre- • Acceptaţi rugămintea copilului de a reciti ferată să îi fie citită în mai de mai multe ori o poveste preferată. multe rânduri.

492. Se concentrează pentru • Oferiţi copilului şansa de a interacţiona cu cărţi de câte ori îi face plăcere, în momenperioade scurte de timp atunci când se uită pe cărtele în care este odihnit şi bine dispus. ţi. 493. Urmăreşte şi „citeşte • Creaţi o carte/o poveste în care personaimaginile” cărţii preferate jul principal să fie copilul şi întâmplările asistat de un adult. de peste zi; folosiţi fotografii ale copilului pentru a ilustra cartea.

496. Reţine fraze, cuvinte din • Folosiţi în vorbirea curentă fraze, expresii povestea preferată. din poveşti; amintiţi copilului despre ce poveste este vorba.

497. Recită o strofă sau repetă • Citiţi copilului cărţi din cultura proprie/ diferită de a dvs., poezii din folclorul coultimul vers al unei poezii piilor sau aparţinând autorilor clasici/ preferate sau redă cuvinte, pentru copii. expresii, sintagme, din povestea preferată.

• Încurajaţi copiii să citească unii altora. Este interesat de citit şi în. Diferenţiază un text în pro. te de la stânga spre dreapta.2. subliniaţi faptul ca între cuvinte există spaţii libere. 504. cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 6: Copilul ar trebui să fie interesat de citit. 502. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea..DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 73 D.• Puneţi la dispoziţia copilului cărţi despre pre aspecte foarte diferite ale copii care arată şi trăiesc la fel/diferit. multe ori. Doreşte să răsfoiască şi să • Puneţi la dispoziţia copilului şi cărţi cu citească independent. Stă şi asistă în momente de • Extindeţi durata de timp în care citiţi copilectură fără să deranjeze. rălului până la 30-40 minute. text puţin pe care acesta îl poate citi sau memora. Citeşte cuvinte cunoscute • Etichetaţi lucrurile copilului. 499.• Ajutaţi copilul să înţeleagă că se citeşşilor sau pentru alţi copii. indicaţi fiecare cuvânt pe măsură ce îl citiţi. 503. lucrările etichetate în sala de grupă. 500. Este interesat de cărţi des.).. cearcă să citească poveştile favorite. ca unele cuvinte sunt scrise cu mai multe/mai puţine litere. sale. de sus în jos.• Citiţi copilului poeziile preferate de mai ză de unul în versuri. 501. masă pentru scris. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 498. urmărind uneori textul atunci când citiţi. pre cum ne facem prieteni.2. . Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. despre bucuria de a avea fraţi/surori. produsele activităţii sale ca şi diferite spaţii din sala de grupă (bibliotecă. colţul păpuşii. desvieţii. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. Se preface că citeşte păpu.1. mâne până la finalul lecturii.

Completează versurile fami. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 505. asocierea sunet-literă Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice diferite sunete ale limbii.• Jucaţi jocuri de tip karaoke sau înliare prin continuarea versului cercaţi împreună să fredonaţi verînceput sau a cuvântului final. Rosteşte ultimele cuvinte • Recitaţi copilului versuri simple sau cântaţi împreună cântece pentru copii. din rime uşoare cu asistenţă. Recită sau cântă rime familiade muzică pentru copii. surile având la dispoziţie doar linia melodică (negativul). se de diferite obiecte din gospodărie). • Improvizaţi cântecele cu cuvinte în rimă. Începe să conştientizeze • Jucaţi jocuri pentru dezvoltarea capacidiferenţa dintre sunete şi să tăţii de discriminare auditivă (ex. 508.74 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. vorbeşte mai repede sau mai încet) . Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. 507. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului.2. jocuri reacţioneze la acestea (sucu sunete produse de diferite instrunetul unui tunet poate să mente muzicale: batem la tobe. alte persoane. suflăm la fluier.2. în scopul inteligibilităţii pronunţiei. 506. Imită ritmul şi tempoul unor paterne sonore (bate din palme mai repede sau mai încet. cântăm la orgă sau cele produsperie). Ascultaţi şi re individual sau împreună cu fredonaţi împreună. Imită sunetele emise de • Vorbiţi cu copilul într-un ritm moderat. 510. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. alţi copii. • Puneţi la dispoziţia copilului casete 509.2.

513.. • Puneţi la dispoziţia copilului în timpul jocurilor de sortare.• Încurajaţi copilul să creeze rime. O. conştientizării sunetelor iniţiale şi finale ale unui cuvânt prin identificarea lor fără ajutor.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 75 D. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. intermediul diferitelor jocuri de tip „Spune cu ce începe”. fâl-fâl-fâl. consoanelor. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. 516.• Jucaţi jocuri de identificare a rea conştientizării sunetesunetelor iniţiale ale cuvintelor lor iniţiale ale unui cuvânt utilizând la început cuvinte care prin identificarea lor cu/ încep cu vocale: A.2.• Organizaţi jocuri cu onomatopee care implică roscalele şi consoanele. 518. al dvs. 519. Începe să creeze cuvinte • Implicaţi copilul în jocuri cu sunete sau silabe. rac. „Spune cu ce începe”. de corespondenţă. psst. le puteţi nota vintelor familiare în jocuri. 515. 517. enciclopedie. Domeniul: Dezvoltarea limbajului.). 512. cântece.2. poezii. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. 514.”. Rosteşte corect toate vo. Identifică rime ale cu. I. castravete etc. cra-cra-cra. E. U prin fără ajutor. bucătar. tirea combinaţiilor mai dificile de vocale si consoane: fisssssss. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 511. sortaţi obiectele după diferite criterii. sac). precum sunetul iniţial/final al cuvântului reprenet. jetoane cu obiecte al căror nume este mai dificil de pronunţat: extraterestru. si al altor cunoscuţi şi numărul de silabe pe care astea îl conţin. Demonstrează creşterea • Implicaţi copilul în activităţi şi jocuri de limbaj. pentru ale citi ulterior. banană. cuvintelor. asocierea sunet-literă Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice diferite sunete ale limbii. Rosteşte corect toate • Faceţi posibilă participarea copivocalele şi majoritatea lului în jocuri precum repetarea silabelor.• Jucaţi jocuri de corespondenţă între prenumele be cu ajutor. Devine conştient că • Organizaţi jocuri/activităţi în mai multe cuvinte încep care copilul ar trebui să diferencu acelaşi sunet (b – buţieze anumite sunete prin intermediul diferitelor jocuri de tip nic.. . noi prin înlocuirea sunetului iniţial (lac. etc. zentat. Demonstrează creşte.2. Desparte cuvinte în sila. Alege din imagini obiec. copilului.• Jucaţi jocuri cu jetoane reprezentând diferite te care încep cu acelaşi suobiecte. sufragerie.

te. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. 521.2. alfabetul). 522. Începe să înţeleagă faptul că • Urmăriţi cuvintele atunci când citiţi cotipăritura reprezintă cuvinte. indicaţi imaginea obiectului şi cuvântul corespunzător. („A.76 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. Cântă sau recită cântece şi • Cântaţi împreună cântece care includ poezii care includ sunete/litere sunete (diferite onomatopee. pilului. ginea unui tren. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 520. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2. . a. asocierea sunet-literă Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să pună în corespondenţă simboluri abstracte cu sunete.• Stimulaţi copilul să verbalizeze măreşte pe cărţi diferite obiecte imaginile întâlnite. vocalele. apreciaţi nisau cuvintele asociate lor (imavelul său de comunicare.2. a. anumite pagini preferate ilustraajutaţi-l să decidă asupra lecturilor preferate. acum e toamnă. Imită sunete pe măsură ce ur. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. cuvântul tren. 523. da”). asociat cu UUU…). a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. Cere să i se citească titlul şi • Citiţi copilului respectând alegerea sa.

asocierea sunet-literă Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să pună în corespondenţă simboluri abstracte cu sunete. Jucaţi jocuri de tipul „Spune unde pondenţă cu sunetul asociat. Asociază literele din pro. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. familiare (monosilabice sau bisilabice).2. gini. cuvinte din mediul înde tipar şi le pune în coresconjurător. prinse în prenumele său. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. uneori cu simple (monosilabice sau bisilabice) cu imasprijin.2.2. Asociază unele sunete cu • Puneţi la dispoziţia copilului puzzle cu litere şi citiţi cărţi cu literele litera corespunzătoare (literă alfabetului. . Poate determina câte sune.• Ilustraţi poeziile/cântecele pe care le memorează copilul îmbinând scrierea unor cuvinte te sunt incluse într-un cuvânt de maxim 5 litere.• Încurajaţi încercarea/reuşita copriul nume cu sunetele corespilului de a identifica literele cupunzătoare. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. mare/mică de tipar) în cuvinte uşoare/simple. 525.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 77 D. Recunoaşte litere mari/mici • Indică diferite litere. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. s-a oprit roata”. De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 524. 526. 527.

exersaţi susle cărţii cu asistenţă. Învaţă să întoarcă pagini.• În timp ce citiţi copilului. ze corect.2.2. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 528. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. întoarce paginile. care conţin texturi diferite – pe care le puteţi explora împreună. 529. 532. poziţionarea corectă şi întoarcerea paginilor cărţii.• Puneţi la dispoziţia copilului diferite gini sau pe sunetele emise tipuri de cărţi: tridimensionale. emit sunete. ţinerea. Reluaţi conceptele de autor. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.• Adultul reprezintă un model pentru cifice vârstei (din material copil în modul în care poziţionează textil. Se concentrează pe ima.2.• Apreciaţi copilul în încercarea sa de a înţii una câte una. asocierea sunet-literă Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să aprecieze şi să folosească limbajul scris şi tipăritura în fiecare zi. Învaţă să întoarcă paginile căr. dent. Poziţionează corect cărţile • Ajutaţi copilul să corecteze poziţia în când le explorează indepencare susţine cartea. care de carte. titlu. 531.78 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. 530. copertă arătându-le. . Manipulează cărţile spe. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. treţine cartea. întreţine/ tic) şi învaţă să le poziţionerespectă cartea. carton tare sau plascartea.

Stop. citiţi povestea mai ri. să recunoaşteţi litere. (ex. atrageţi atenţia copilului rea faptului că propoziţia când asupra spaţiilor şi explicaţi-le rostul.• Încurajaţi copilul să-şi eticheteze lucrările. citiţi-le împreună (ex: CAR /ARC/ RAC). Farmacie. semnul întrebării). melor în colectivitate. scrieţi povestea şi scris şi apoi se poate tipăinvitaţi copilul să o ilustreze. 536. vinte.2. încurajaţi copilul să le aranjeze. 543. apreciaţi încercarea sa. asocierea sunet-literă Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să aprecieze şi să folosească limbajul scris şi tipăritura în fiecare zi. de sus în jos. 540. cărţi. meniu. zier.2. Face diferenţa dintre li. De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 533. 534. Conştientizează faptul • Când citiţi copilului urmăriţi textul şi identificacă un mesaj se scrie/citeşţi uneori titlu. încercaţi să discutaţi semnele/simbolurital. Conştientizează faptul • Spuneţi copilului o poveste despre primul său că limbajul rostit poate fi pas sau primul cuvânt rostit.). reviste. Folosiţi forme diferite (semne. denumiri familiare. semnele de punctuaţie de bază te de la stânga spre dreap(punct.• Realizaţi cărţi de mici dimensiuni în care copilul tere şi cifre. le întâlnite în plimbările dvs. apreciaţi şi extindeţi acasă unele din lucrările realizate în sala de grupă. scrie titlul şi autorul dacă este posibil şi numerotează paginile. Recunoaşte coperta. taxi.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 79 D. Citeşte numele propriu • Încurajaţi copilul să vă prezinte lucrările lui şi pe în diferite contexte şi pe cele ale colegilor din sala de grupă sau de la avicele ale câtorva colegi. Demonstrează înţelegerea • Realizaţi împreună mesaje pentru faptului că limbajul scris ia ceilalţi membi ai familiei. saje prin internet).• Când citiţi împreună. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. litere.2. semnul de toaleta. Începe să conştientizeze • Jucaţi jocuri cu câteva litere cufaptul că literele compun cunoscute. 538. muzeu…). promele propriu şi în nume/ dusele activităţii sale. le pe care le întâlniţi. rearanjeze. spicopilul. târziu copilului. Identifică litere în nu. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. 541. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. etc. T – troleu. propriile cărţi pe teme interesante pe care să le ilustreze. prima • Încurajaţi copilul să-şi realizeze şi ultima pagină a unei cărţi. 542. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. 535. 537. Identifică mesaje scrise sub • Identificaţi/Discutaţi cu copilul formă de semne sau simbolusemnele de circulaţie ca şi alteri. ilustrează paginile. fie că sunt din jetoane. Citeşte câteva cuvinte • Când sunteţi la plimbare sau într-un magazin cu din mediu (grădiniţa. Demonstrează înţelege. mesaje de întâmpinare a colegiziare. . constă din cuvinte separate prin spaţii. titlul cărţii. fie magnetice. asistaţi-l să scrie autorul. 539. ta.

Se amuză când răs.80 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. amuzament. obiecte (jucării.• Citiţi copilului cărţi diferite. râdeţi împreună. Răsfoieşte cu plăcere • Citiţi materiale diferite în prezenţa cărţi despre categorii de copilului. la meserii. spălatul). Răsfoieşte cu plăce. Aspect specific: Conştientizarea mesajului scris/vorbit Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească mesajele scrise/vorbite pentru scopuri diferite. Faceţi legătură cu expere cărţi despre rutine rienţa de viaţă a copilului. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. reviste de modă sau carte de bucate . muzee sau parcuri de distracţie. 545.2. animale. zilnice (servirea mesei. sionale sau care emit sunete. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 544. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. reviste auto. 546.• Citiţi copilului cu bucurie.2. harta metroului sau a oraşului. de la pliante de la Zoo. plante). Domeniul: Dezvoltarea limbajului.3. învăţaţi-l foieşte cărţi tridimenca lectura produce bucurie.

550. reviste. 552. ziare. ri. Recunoaşte etichete di. Aspect specific: Conştientizarea mesajului scris/vorbit Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească mesajele scrise/vorbite pentru scopuri diferite. de alimente) chitanţe de cumpărături. lift. cutii obiectelor casnice. pliante. Înţelege rolul tipăriturii • Asamblaţi împreună o jucărie urmărind in(transmiterea unui mesaj). 549. să folosească telecomanda televizoru. cutii de jucării. bilete de teatru. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. .3. Foloseşte semne/simboluri • Permiteţi copilului să apese butonul unui din mediul ambiant. reţete.2. computer. • Afişaţi în sala de grupă/acasă diverse mesaje scrise. 551. reclame. De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 547.• Arătaţi copilului şi răsfoiţi împreună materietate de materiale tipărite riale diverse care transmit informaţii: car(cărţi. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. semne pentru completarea calendarului naturii).• Realizaţi un calendar pentru a vă ajuta copilul să îşi reamintească ce aţi lucrat se de informaţie (utilizează sau evenimente speciale ale familiei. Identifică mesaje scrise în • Încurajaţi copilul să identifice şi să mediul familiei sau în sala transmită semnificaţia unor simbolude grupă. Utilizează imagini ca sur. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. Discutaţi cu copilul despre cum ar trebui să ne îmbrăcăm urmărind starea vremii la TV sau rubrica Meteo din ziar. Identifică şi foloseşte o va. mesaje întâlnite.2. strucţiunile de pe pachet/cutie.• Concepeţi împreună bilete pentru inverse în mediu care facilitrare la spectacolul preferat îmbinând desenul cu scrierea cu litere şi utilizatează înţelegerea acestuia (ambalaje de produse) sau rea cifrelor. te de telefon. 548. lui sau tastele unui telefon mobil.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 81 D. manuale de funcţionare a prospecte.

82

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.4. Aspect specific: Însuşirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj. Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze diferite modalităţi de comunicare grafică.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

553. Lasă urme prin apăsare în • Puneţi la dispoziţia copilului maplastilină, cocă de modelat; lasă teriale care să permită exersarea amprente colorate cu ajutorul musculaturii fine. Încurajaţi codegetelor pe coli de hârtie. pilul mic să mănânce cu mâna 554. Apucă şi ţine în mână diferite • Asiguraţi copilului un spaţiu cu instrumente de instrumente pentru scris şi foi scris: creioane cerate, markere, mari (tip A3) creioane colorate mai groase

556. Mâzgăleşte şi lasă urme pe • Daţi copilului posibilitatea de a desena hârtie cu un anumit scop. pe suprafeţe mari.

557. Descrie ceea ce a desenat / • Scrieţi pe lucrarea copilului comentariile scris sau ce a reprezentat. şi descrierea pe care o face acesta. 558. Utilizează fără sprijin instru- • Desenaţi împreună, astfel încât copilul să poată observa poziţia instrumentelor de mente de comunicare grafică: creioane, creioane cerate, marscris şi a corpului. • Exploraţi utilizarea cât mai multor instrukere, pensulă. mente. 559. Trasează linia orizontală. • Asiguraţi copilului suprafeţe diferite pentru exersarea scrisului (la masă, pe şevalet, 560. Face puncte. pe plăci de faianţă cu acuarele, pe perete, 561. Desenează cercul. vara cu apă, etc.). 562. Colorează nerespectând con- • Nu insistaţi asupra respectării coloratului turul. în contur în această etapă de vârstă. Puneţi la dispoziţia copilului pentru scris foi A3 sau suprafeţe mari. 563. Începe să deseneze oameni • Ajutaţi copilul să deseneze pornind de la – capete şi membre care pornesc conturul mâinii, în locul degetelor feţe cu direct de la cap. diferite expresii faciale (bucurie, tristeţe).

555. Mâzgăleşte spontan, apoi • Încurajaţi copilul atunci când trasează linia verticală. doreşte să utilizeze instrumente de scris

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII

83

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.4. Aspect specific: Însuşirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj. Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze diferite modalităţi de comunicare grafică.
De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

564. Îşi corectează poziţia • Scrieţi numele copilului cu litere suficient de mari şi corpului la scris; îşi ajusuşor de citit; număraţi împreună literele care comtează poziţia foii, hârtiei pun numele; ajutaţi copilul să rostească fiecare sufolosite. net; scrieţi numele dvs. sub al copilului; prin ce se aseamănă/deosebesc? Scrieţi numele copilului cu litere suficient de mari şi uşor de citit; număraţi împreună literele care compun numele; ajutaţi copilul să rostească fiecare sunet; scrieţi numele dvs. sub al copilului; prin ce se aseamănă/deosebesc? 565. Desenează schiţa cor- • Puteţi exersa desenul corpului omenesc folosind pului uman cu mai multe oglinzi mari, atât pentru observarea corpului omedetalii (corp, degete). nesc, cât şi pentru pictarea pe oglindă conturul unei păpuşi. 566. Începe să respecte con- • Trasaţi pe hârtie conturul mai multor palme ş/sau turul imaginilor şi să colotălpi –copiilor le place să compare dimensiunile reze în interior. – şi apoi propuneţi copilului să le coloreze. Apreciaţi efortul copilului de a colora în contur; folosiţi imagini pe foi A4. 567. Lipeşte fragmente de • Cereţi copilului să descrie lucrarea realizată; notaţi hârtie şiesturi vegetale descrierea sa pentru a o citi altă dată; cereţi copilupentru a crea o imagine. lui să o semneze, iar dacă este posibil, să dateze lucrarea. Încurajaţi realizarea de felicitări, invitaţii din materiale cât mai neconvenţionale. 568. Începe să reprezinte • Realizaţi împreună o carte despre trei lucruri pe care poveşti şi experienţe percopilul le face înainte de a merge la culcare: adăugasonale prin desene. ţi imagini pentru a ilustra fiecare secvenţă; adăugaţi cuvinte; alegeţi un titlu; desenaţi o imagine pe copertă; citiţi cartea împreună cu membri familiei. 569. Experimentează scrisul • Puneţi la dispoziţia copilului, dacă este posibil, un cu o varietate de instrucomputer sau o maşină de scris pentru exersarea mente de scris (creioane, scrisului. pixuri, computer). 570. Copiază sau îşi poate • Scrieţi numele copilului cu litere suficient de mari şi scrie numele cu ajutor. uşor de citit; număraţi împreună literele care compun numele; ajutaţi copilul să rostească fiecare sunet; scrieţi numele dvs. sub al copilului; prin ce se aseamănă/deosebesc?

571. Scrie cuvinte familiare • Implicaţi copilul în dezvoltarea de (numele, mama...), data proiecte colective care implică scris calendaristică. (realizarea unui jurnal, realizarea unei reviste pentru copii, a unor colaje din benzi desenate). • Responsabilizaţi copilul în legătură cu propriul portofoliu. Explicaţi importanţa datării şi etichetării lucrării. 572. Utilizează corect in- • Asiguraţi existenţa unui spaţiu desstrumente de scris foartinat scrierii acasă şi în sala de grupă, te variate (creion, pix, atât pentru lucru individual ca şi în computer). grup. 573. Înţelege conceptul de • Ajutaţi copilul să aleagă o persoană scriere pentru comunispecială şi discutaţi cu acesta mesacarea unei informaţii sau jul pe care doreşte să îl transmită; a unui mesaj (eticheteaîncurajaţi copilul să ilustreze feliciză lucrările, scrie scurte tarea şi adăugaţi cuvinte dacă este mesaje de felicitare). posibil, independent sau cu ajutor. 574. Utilizează, cu ajutor, • Jucaţi jocuri cu litere din diferite majocuri de masă cu litere teriale. Încurajaţi copilul să copieze (scrabble, cuvinte încruconturul literei, să o descrie. cişate, rebus).

84

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII
E.1. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme
Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze conştientizarea relaţiei cauză-efect. Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să observe, să compare şi să evalueze experienţe, acţiuni, evenimente Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze experienţele trecute pentru a construi noi experienţe. Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să găsească multiple răspunsuri/soluţii la întrebări, situaţii, probleme şi provocări.

E.2.

Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea lumii

E.2.1. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere, reprezentări numerice, operaţii, concepte de spaţiu, forme geometrice, înţelegerea modelelor, măsurare) Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoaşterea numerelor şi a numeraţiei. Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoştinţe despre mărime, formă, greutate, înălţime, lungime, volum. Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice şi să numească forme ale obiectelor. Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să realizeze operaţii de seriere, grupare, clasificare, măsurare a obiectelor. E.2.2. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie, Pământul, spaţiul, metode ştiinţifice) Standard 9: Copilul ar trebui să dobândească informaţii despre mediul înconjurător şi lumea vie prin observare şi manipulare de obiecte Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească instrumente şi metode specifice pentru investigarea mediului Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale lumii vii Standard 12: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale Pământului şi Spaţiului Standard 13: Copilul ar trebui să descopere omul ca parte a lumii vii şi fiinţă socială.

gîndire logică. persoane (asemănări. matematice. Ea se referă la procesele prin care copiii dobîndesc capacitatea de a gîndi. Domeniul dezvoltării gîndirii logice. cu texturi diferite. gîndirea critică. cu materiale lichide si solide. imaginaţie. deosebiri. evenimente. operaţiile matematice. care sunt condiţiile necesare vieţii. ordonarea. rezolvarea de probleme. Toate aceste activităţi contribuie fundamental la dezvoltarea cognitivă a copilului. operaţii esenţiale în viaţa de zi cu zi. le descoperă. reprezentare spaţială. Ia contact cu numerele. cu culorile. implicarea mişcărilor corpului etc. asocieri). muzicală. Dezvoltarea cognitivă este esenţială pentru viaţa de zi cu zi. Dezvoltarea capacităţilor psihice se realizează prin interacţiunea copilului cu mediul fizic şi social. sortarea. CUNOAŞTEREA ŞI ÎNŢELEGEREA LUMII În primii ani de viaţă se petrec schimbări spectaculoase în capacităţile cognitive ale copilului. observare. acestea se referă la gîndirea ştiinţifică. înţeleagă şi să utilizeze numerele şi numeraţia. CUNOŞTINŢE ELEMENTARE MATEMATICE. . ştiinţifice. care ajută copiii să aplice şi să îşi testeze cunoştinţele prin investigaţie şi verificare. gîndire creativă. El ajunge să cunoască şi înţeleagă mai bine lumea fizică şi socială din jurul lui şi îşi dezvoltă abilităţi de gîndire. cu instrumente diferite. înţeleagă lumea naturală şi să poată face predicţii. Totodată copiii învaţă multe lucruri de la adulţi şi de la alţi copii.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 85 GÂNDIREA LOGICĂ. ce nu se limitează doar la cunoştinţe necesare intrării în şcoală. precum şi al cunoştinţelor despre lume şi al conexiunilor dintre fenomene reprezintă o bază importantă în devenirea copilului. De aceea este foarte important ca prin activităţile în care sunt implicaţi copiii să fie solicitaţi să: analizeze relaţii între obiecte. de a asimila şi a utiliza informaţia pe care o receptează. Acest proces de învăţare prin învăţare şi descoperire se realizează pe multiple căi: prin limbaj. rezolvare de probleme. pentru a descoperi cauzalitatea. gruparea. prin care copiii construiesc mental noi concepte. înţeleagă cum interacţionează oamenii între ei şi cu mediul înconjurător. măsurarea.

De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 575. 576. stimulându-l şi încurajându-l să interacţioneze cu obiectele. apăs pe un buton se aprinde lumina etc. o mişcu mingea un obiect se răstoarnă. lor. ce se întâmplă când efect (dacă stingi lumina. 581. emit sunete. • Răspundeţi la acţiunile copilului. acţionăm asupra unor obiecte. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. sia observa efectele propriigure şi adecvate vârstei pentru a le lor acţiuni asupra obiecteputea manipula şi acţiona asupra lor şi asupra celorlalţi.). 579. 582. Experimentează pentru • Oferiţi copiilor materiale diverse. 580. Urmăreşte un obiect care a • Puneţi la dispoziţia copilului jucării care căzut. explicaţii. . de ex. ce se întâmlor asupra interacţiunilor şi meplă dacă aruncă jucăria din pătuţul lui. Utilizează mişcări. Demonstrează că începe • Oferiţi permanent explicaţii ale relasă înţeleagă relaţia cauzăţiei cauză-efect. Observă acţiunile ce. Repetaţi-le. efectul acţiunii lor asupra Însoţiţi acţiunile dumneavoastră de obiectelor şi persoanelor. Repetă anumite mişcări pentru a cauza aceleaşi efecte. Lăsaţi se face întuneric). gesturi pentru a observa impactul • Demonstraţi şi explicaţi-i relaţiile dintre obiecte şi fenomene.• Demonstraţi-i diverse experimente lorlalţi pentru a remarca ce exemplifică relaţia de cauză-efect. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze conştientizarea relaţiei cauză-efect. 1. sunete. Se joacă cu anumite • Oferiţi-i diverse jucării. Supravegheaţi permanent copilul şi fiţi consecobiecte cu care are voie sau nu are voie ştiind că va vent în a-i permite să se joace doar atrage atenţia adultului. cu anumite jucării şi a-i interzice să folosească altele. Acţionează asupra obiectelor valoare relaţia cauză-efect (dacă lovesc pentru a obţine un sunet. Oferiţi copilului experienţe care pun în 577.86 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. 578.. copilul să experimenteze sub atentă supraveghere. diului. dacă care care îi face plăcere.

Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze conştientizarea relaţiei cauză-efect. trebuie să ne îmbrăcăm subţire şi să ne protejăm de soare. Realizează experimente pen. Identifică obiecte care • Oferiţi copilului posibilitatea de a exinfluenţează sau au efect perimenta. Valorificacauzalitate anumite schimbări ale fenomenelor (dacă e înnoţi momentele discuţiilor despre vremea de afară. 589. Recunoaşte în relaţii • Solicitaţi permanent explicaţii copilului în relaţii simple de cauzalitate: „De simple care elemente ale unui obiect cauzează anuce s-a uscat aşa de tare pământul florii?” sau „De ce este aşa de întuneric în mite efecte (pietricelele dintr-o cutie fac gălăgie). despre îmbrăcămintea adecvată rat. unul la soare.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 87 E. să pună obiecte în apă penefectele temperaturii asupra tru a observa că unele plutesc şi altele se apei). scufundă etc. Încearcă să explice pe bază de Solicitaţi explicaţii pentru a surprinde relaţia de cauzalitate între fenomene. clasă?” 587. ne dăunează pieii” etc. zahăr cu apă. sub supravegherea adulasupra altor obiecte (dacă tului. 585. 588. se face linişte). Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. să două căpăcele. ce făină apă. 1. Explică efectele unor ac. pună lăstare în apă pentru a vedea cum altul în congelator şi constată dau rădăcină. atunci s-ar putea să plouă). firicel de plantă? Cum ai făcut?” 586. Oferă explicaţii pentru care • Valorificaţi orice situaţie cotidiană pentru anumite evenimente se petrec a surprinde relaţiile de cauzalitate: „De ce am pus mai puţine farfurii la masă? De ce (Mihai a lipsit ieri pentru că a fost bolnav). pentru a înţelege efectele acţiupun zahăr în apă. se topeşnii sale asupra obiectelor: să amestete). să planteze seminţe.• Puneţi întrebări copilului în timp ce realizează un experiment „Dar ce s-a ţiuni simple asupra unor obiecte (dacă închid raîntâmplat cu zahărul din apă? Unde a dispărut?” sau „De unde a apărut acest dioul. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 583. .• Realizaţi împreună cu copiii experimente tru a descoperi relaţia cauzăpentru a surprinde relaţia de cauză-efect: efect prin acţiunea unor factori să pună gheaţă în apă pentru a vedea cum asupra obiectelor (pune apă în se topeşte. trebuie să ne spălăm pe mâini?” etc. Adresează întrebarea • Însoţiţi permanent experimentele de „De ce?” indicând interes explicaţii. să îngheţe obiecte în apă. 584.). să ude florile etc. pentru stabilirea relaţiei de cauzalitate. timpului („dacă e foarte cald. dacă nu ne protejăm de soare.

1. Imită acţiuni văzute în alte • Apreciaţi eforturile copilului de a încerca momente şi contexte. alta. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 590. fusta mea e la fel cu cea a Mariei etc. să compare şi să evalueze experienţe. pentru a le putea compacându-le. • Oferiţi copiilor jucării şi obiecte diferite ca formă. arunemise. Însoţiţi jocul copilului de ex592. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să să observe. Constată şi descrie asemăristici.88 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. gesticulând. zornăindu-le. văzute în diverse contexte. • Jucaţi-vă cu copilul cântând. Imită mişcările.) . narea sau deosebirea dintre • Valorificaţi orice moment al zilei pentru a două obiecte de acelaşi tip (o surprinde comparaţii între acţiuni şi obiecminge este mai mare decât te. 593. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. explicaţi şi implicaţi copilul în activităţi de comparare a obiectelor în funcţie de mărime. netele emise de alţii. prin imitare acţiuni noi. • Demonstraţi. acţiuni. culoare. Urmăreşte acţiunile celorlalţi. Explorează în moduri diferite obiectele. 591. gesturile şi suplicaţii. evenimente. • Arătaţi-i copilului obiecte din jur indicându-le cu mâna. ducându-le la gură. emiţînd sunete. sunete mişcându-le. formă sau alte caracte594. ra.

DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 89 E. Argumentează propriile • Supuneţi copiii la provocări de genul „Hai să decizii. cu. mult decât ieri).• Discutaţi cu copiii despre ceea ce au realizat zând cuvinte ce indică o comla grădiniţă solicitând comparaţii cu zilele anparaţie (azi am mâncat mai terioare.. gălăgios sonală şi întrebaţi-i cum a fost..• Alegeţi criterii diferite după care copii să se tici în funcţie de care se pot organizeze pe grupuri mici.) 599.• Solicitaţi copiilor să vă povesteasracteristica unui eveniment că evenimente din viaţa lor per(lung. Grupează obiecte după cel • Implicaţi copiii în aranjarea obipuţin un criteriu. 601..). acţiuni.). 598... Recunoaşte şi numeşte ca.. cra. Compară evenimente şi • Organizaţi activităţi de lectură în grupuri mici personaje din poveşti. etc. Descrie evenimente utili. Solicitaţi gruparea unor obiecte după un anumit criteriu. „Dar în ce poveste s-a mai întâmplat ?” 602. Discutaţi argumentele pro şi contra ale unei decizii. • Utilizaţi jocuri pentru a stabili asemănări şi deosebiri între obiecte. Identifică unele caracteris. Folosiţi astfel de prilejuri pentru a realiza comparaţii între obiecte. decât. 1. evenimente. poze. amuzant.?”. ectelor în sala de grupă. 603. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să să observe. mai aproape de fereastră?”. 600. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 595.• Oferiţi materiale diverse copiilor pentru a luloare.” sau „Unde găsesc un 597.. solicitându-le astfel a face comparaţii între ele pentru a le utiliza pe cele care îi sunt utile. . • Solicitaţi copiilor să vă aducă obiecte prin formularea unei comparaţii „Aş avea nevoie de un creion mai gros. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. jucării. construim în clasă un parc de distracţii folosind doar materialele pe care le avem aici. căr596. cum li s-a părut.. ajutorul adultului.. şi discutaţi despre personajele preferate ale copiilor.. Puneţi întrebări de tipul: „Dar cu cine mai seamănă. Participaţi cu copiii la spectacole şi comentaţi-le împreună cu ei. face comparaţii (mărime. să compare şi să evalueze experienţe.. Compară evenimente cu ţi etc. fenomene. Demonstrează înţelegerea cub mai mare?” sau „Cine se află conceptelor „la fel” şi „diferit”. formă etc. „Cum credeţi că ar fi bine să facem?” Solicitaţi argumente pentru deciziile pe care le iau. Utilizează cuvinte care indică o comparaţie (mai . Folosiţi jetoane.

Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze experienţele trecute pentru a construi noi experienţe. Generalizează idei pornind de la experienţe anterioare. Înţelege din propria experienţă funcţionalitatea/ utilizarea unor obiecte cotidiene (mătura este pentru a mătura. • Realizaţi jocuri de rol în care copiii să poată utiliza diverse obiecte pentru acţiunile pentru care sunt destinate apelând la experienţa lor anterioară. umbrela este pentru ploaie etc. 607. de ex. Zdrăngăne un obiect sau o • Oferiţi copiilor jucării diverse. . din majucărie care ştie că emite sunete teriale diferite care emit sunete diferite pentru a o auzi. 608. 604. 1.• Jucaţi jocuri care sprijină înţelegerea permanenţei obiectelor (ascunderea lor ţa (realizează că persoanele şi obiectele există şi după ce nu se şi revenirea lor mai văd) • Numiţi permanent obiectele pe care le folosiţi şi pentru ce le folosiţi. Implicaţi-l în activităţi rutiniere. observă cum adultul suflă în mâncare pentru a o răci şi suflă şi el/ ea la următoarea masă. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Realizează că modul în care o persoană se îmbracă depinde de vremea de afară. • Organizaţi activităţi în grupuri mici în care copiii pot confecţiona hăinuţe pentru păpuşi pentru diverse anotimpuri.). 605. din variate materiale şi utilizând diferite tehnici. Practici de sprijin • Explicaţi acţiunile dumneavoastră pentru a le înţelege copilul şi a le utiliza şi el în contexte similare.90 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. prin acţiuni diferite asupra lor. Conştientizează permanen. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 606.

costumaţii diferite.”) 610. argumente pentru soluţiile pe care le că şi mie mi s-a întâmplat propune copilul sau alţi copii. Utilizează informaţia dobân.: construieşte din cuburi un castel. punându-le la dispoziţie soană este aceeaşi chiar dacă este costumată.• Implicaţi copiii în jocuri simbolice şi dramatizări. unde un alt mod (de ex. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze experienţele trecute pentru a construi noi experienţe. când eram…. . De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 609. la fel. Utilizează noile informaţii şi • Oferiţi copiilor zilnic posibilitatea de a cuvinte achiziţionate în actividesfăşura jocuri simbolice.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 91 E. 612. 611. materiale noi în centrul de joc simbolic pentru a stimula utilizarea de noi informaţii şi cuvinte. Solicitaţi explicaţii sau terioare („Da. Explică faptul că o per. măşti etc. poartă mască sau este machiată. Încurajaţi-i să joace roluri diferite. Ce magazine ar putea fi înăuntru?”) văzut într-o carte cu poveşti). 1.• Organizaţi activităţi în grupuri mici şi dită pe o anumită cale pentru a propuneţi sarcini care necesită transfeo aplica într-un alt context. Introduceţi tăţi. întrrul de informaţie şi experienţă („Haideţi să facem un magazin cu etaje. Facem aşa. aşa cum l-a sunt numai produse pentru copii. Explică o nouă situaţie • Supuneţi-i la probleme noi care necesau o problemă pornind sită soluţii ce se bazează pe experienţa de la experienţele sale anlor anterioară.

614. Lăsaţi-l să încerce sinpentru a rezolva problegur. 1. lingura ca să ajungă la mâncare etc. situaţii. construcţia unui castel pentru un personaj preferat). Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să găsească multiple răspunsuri/soluţii la întrebări.• Reacţionaţi întotdeauna la semnalele lizând sunete. porte cuburi. me. mită un mesaj. provocări. după multiple încercări. să încărcaţi/să umpleţi diverse recipiente şi să le goliţi. Apreciaţi acţiunile noi ale copilului pe care le întreprinde independent pentru a atinge un scop. posibilele soluţii. pentru a atrage atenţia. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.). Caută să rezolve o pblemă uti. să le poată manipula. probleme. . De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 613. Plasaţi-le în apropierea lui pentru a se îndrepta către ele. • Jucaţi-vă cu el jocuri care au mai multe soluţii ( de ex. • Jucaţi-vă împreună cu el încercând să puneţi forme mari în forme mici. cărucior pentru păpuşi etc. Încearcă modalităţi diverse pentru soluţionarea unei probleme înainte de a cere sprijin. 616. Utilizează explorarea • Provocaţi copilul să rezolve probleme prin încercare şi eroare fără să-l ajutaţi. 617. gesturi. Ajunge la o jucărie sau un • Puneţi la dispoziţia copilului obiecte obiect care s-a îndepărtat rostosecurizate adecvate vârstei lui pe care golindu-se. • Vorbiţi cu el sau demonstraţi. 615.92 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. Foloseşte obiectele ca mijloc • Puneţi la dispoziţia copilului jucării care pentru atingerea unui scop (utiîi permit utilizarea lor pentru atingerea lizează un camion ca să transunui scop (camioane cu remorcă. Să construiţi din forme geometrice utilizând diferite strategii. expresie a copilului prin care doreşte să vă transfeţei.

Interveniţi dezvoltate in cadrul gruca moderator pentru a ajuta procesul pului. utilizând strategiile preună cu un grup de copii. • Discutaţi avantajele şi dezavantajele alegerii unei soluţii şi ajutaţi copilul să găsească cea mai bună soluţie. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să găsească multiple răspunsuri/soluţii la întrebări. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. un nou eveniment etc. 620. . Explorează mai multe căi de • Fiţi alături de copil când încearcă să găsoluţionare a unei probleme şi sească soluţiile unei probleme. Provoalege una dintre ele.) vine un element nou (găseşte un obiect care sau apare cineva care il/o poate ajuta etc.• Introduceţi elemente noi în situaţiile rea unei probleme când interproblematice (un nou personaj.).DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 93 E. Caută sprijin la alţi copii sau • Propuneţi sarcini individuale de rezolvaadulţi pentru rezolvarea de prore de probleme diverse. bleme. Vorbiţi cu el şi cereţi explicaţii pentru soluţiile alese („Cum ai reuşit?”) 619. un nou obiect. 1. provocatoare. Se reorientează în soluţiona. provocări. 621. de soluţionare a problemei. caţi-l cu întrebări. Lucrează în grup pentru • Propuneţi sarcini de grup mic care să soluţionarea unei problenecesite rezolvarea de probleme îmme. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 618. Realizează când o situaţie poate fi problematică. situaţii. probleme. 622.

Înţelege semnificaţia cuvân. „Acum suntem numai patru în sală” etc.) 627. voce tare obiectele. operaţii. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. Imită cântece şi rime cu • Cântaţi cu copii cântece care utilizează numere. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. Repetă după adult numărarea până la 5. . 628. mai multe. • Puneţi în mediul copilului materiale cu cifre şi numiţi-le tot timpul. şi utilizaşi termeni precum: toate. a jocului. forme geometrice.2. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 623.94 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. numărând cu cării. pul numeraţia şi numerele („Mai trebuie încă două”.).1. măsurare) Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoaşterea numerelor şi a numeraţiei. 625. Utilizează gesturi pentru a Cântaţi cu el cântece care utilizează nucere „mai mult”. concepte de spaţiu. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere.• Vorbiţi cu copilul utilizînd termenii tului „mai mult” în privinţa mân„mai mult”. 626. „mai puţin”. Identifică şi compară • Realizaţi activităţi de gospodărie în care utilizaţi mai multe fructe sau legume cantităţi: toate. mai mai puţine. multe. merele şi numeraţia etc. Numără pe dinafară • Utilizaţi în activităţile cotidiene tot timpână la 5. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. reprezentări numerice. 624. mai puţine. numerele. înţelegerea modelelor. 2.

numere: obiecte.)..• Solicitaţi frecvent copiilor să rinţă până la 20 din numere câţi copii sunt prezenţi memorie.”) cifre. patru creioane.• Oferiţi oportunităţi copiilor în activităţi cotidiene să rie până la 10. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. care să utilizeze numere (vârsta sărbătoritului. reprezentări numerice. simboluri. la farmacie – numărul pastilelor. Utilizează numere şi operaţii simple (Am două bomboane şi una i-o dau Angelei). • Oferiţi oportunitatea de a-şi alege un obiect dintr-un şir de obiecte. în grupă. Cunoaşte ordinea numerelor până la 20. numărul străzii pe care locuiesc. 633. Recunoaşte unele cantităţi ale • Numiţi permanent cantitatea obiectelor pe unor obiecte (două cărţi. Poate face estimări ale cantită. 634. câte scaune. Rugaţi copilul să vă aducă două. persoane. 640. trei cutii care le utilizaţi („două cărţi.. câţi copii lucrează la măsuţă. 635. numeşte şi scrie • Propuneţi-le copiilor să realizeze cărticele.”).. . „De-a vânzătorul” etc. jocuri cu cifre • şi monezi în activităţile zilnice. numără zenţi.. Cunoaşte ordinea numerelor • Realizaţi calendarul zilelor de naştere ale copiilor şi stabiîn şirul 1-10 (5 este după 4.) 636.. Numără cu uşu. Puneţi-i să grupeze jucăriile câte două sau câte trei pentru un anumit joc. 630. dar una este stricată. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. a personajelor. felicitări în unele cifre. Numeşte unele numere. forme geometrice. Utilizează jucării tru a stimula copilul să realizeze manipulative mateoperaţii simple („Avem trei bicimatice.2. magazin – inventarul produselor. • Puneţi la dispoziţia copiilor ma638.. Utilizează numerele şi număra. 637. câte coşuri cu pâine etc. Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin • Organizaţi copiii în grupuri mici şi solicitaţi să va spună câţi copii sunt în grup.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 95 E. concepte de spaţiu.) Încurajaţi copiii să scrie vîrsta lor. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori 629. etc. • Încurajaţi utilizarea de numere în jocurile simbolice: la cîte farfurii sunt pe masă etc. trei etc. de cantităţi („De-a bucătarul”. • Utilizaţi situaţii cotidiene pen639. 632. Numără cu uşurinţă din memo. vîrsta părinţilor. obiecte cu clete. câţi au terminat o sarcină etc. măsurare) Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoaşterea numerelor şi a numeraţiei.. trei . Utilizaţi numele şi numeraţia: câţi copii sunt precâţi copii sunt în grup. denţă 1 la 1.1..• Implicaţi copii în jocuri simbolice care necesită estimări ţii utilizând numerele. 631.• Implicaţi copiii în pregătirea gustării sau a mesei de tul în activităţi cotidiene (numără prânz. Recunoaşte. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.) păpuşi etc. 2. câte farfurii. 641. 7 este liţi în fiecare lună în ce ordine îşi vor sărbători zilele. Numără 10 obiecteriale manipulative cât mai dite prin coresponverse care utilizează cifrele. forme etc.. numindu-i ordinea. numărul de apartamente etc. număr de prieteni etc.. Înţelege că numerele desem• Numiţi numerele în toate activităţile cotidiene şi facenează cantitatea (pune două minţi-le prezente şi prin suport scris în mediul copilului. înţelegerea modelelor. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. operaţii. înainte de 9). gi în cutia cu numărul 2).

Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. „mic”. forme geometrice. gentuţe etc. Identifică prin comparare care obiect este mai mare dintre două obiecte de acelaşi tip. 645. măsurare) Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoştinţe şi abilităţi de operare cu mărimi. 647. concepte de spaţiu. „puţine”. greutate. de mărime. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. „La alimentara” etc. la cumpărături”. . lungime. trei obiecte după mărime (de la mic la mare).) 646. • Jucaţi-vă jocuri care implică o comparare a obiectelor în funcţie de mărime.1.96 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. volume. diferite recipiente pentru volum etc. lungime. 642. 643. volum. • Implicaţi copiii în activităţi în Centrul de Nisip şi apă pentru a experimenta volumele: să umple recipiente cu apă. Explorează utilizarea unor obiecte de măsurat (cântarul. 2. „multe”. Compară mărimea unor obiecte familiare de acelaşi fel (pantofi. Se joacă cu jucării de diverse • Descrieţi copilului obiectele în funcţie mărimi şi forme. Ordonează cu sprijin cel mult • Descrieţi copilului obiectele şi persoanele în funcţie de mărime. să le compare. cu nisip. forme. greutate. • Puneţi la dispoziţia copilului instrumente de măsurare şi jucaţi jocuri de tipul „La piaţă. precum şi persoanele.) Practici de sprijin • Implicaţi copiii în activităţi de organizare a cuburilor în rafturi şi solicitaţi gruparea cuburilor după anumite criterii. înţelegerea modelelor. operaţii. reprezentări numerice. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 644. lungimi. greutăţi. Utilizează corect cuvinte precum „mare”. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. înălţimi.2.

Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice.1.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 97 E. Măsoară apa şi nisi. reprezentări numerice.. forme. volume. cu ajutor. greutate. solide şi lichide. 650.. lungimi.. un magade înaltă ca şi. a realiza un anumit proiect de construcţie • Solicitaţi estimări ale copiilor: „Care este (un garaj. Estimează mărimi. măsurare) Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoştinţe şi abilităţi de operare cu mărimi.). Utilizează instrumente „mai greu decât” etc. lunlinguriţă de. forme geometrice. • Realizaţi cu copiii prepararea unor gus653. greutăţi.). greutăţi.). • Implicaţi copiii în activităţi în Centrul de Nisip şi apă şi în Centrul de Joc simbolic în activităţi de măsurare. lungime şi lungimii părului. operaţii. înălţimi. unei măsuţe. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. lungimi. o navă spaţială. în • Învăţaţi copiii să utilizeze măsurători neconvenţiocentrul de construcţii. a me. o cană de…. suţă etc. un pumn pentru a măsura orezul dintr-o cutie etc. a greutăţii copiilor.. Măsoară. lun• Stimulaţi realizarea de construcţii în cadrul jocurigimi. un pumn de gime. 649. 652. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. greutate. în nale: o bucată de sfoară pentru a măsura lungimea centrul de nisip şi apă. estimare. zin etc.• Utilizaţi materiale convenţionale şi nepul utilizând diferite convenţionale pentru a măsura corpuri recipiente. concepte de spaţiu. înălţime) pentru …. • Oferiţi copiilor oportunitatea realizării de proiecte de construcţie şi utilizarea de diferite obiecte (forme. înţelegerea modelelor. . Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. de măsurare în jocuri. 2. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 648. în care să măsoare cantităţi ale diverselor obiecte ale ingredientelor pe baza unei reţete (o (formă. o cămai grea?” sau „Care este mai lungă?”.2. ingredientele pentru realizarea unei reţete. greutăţi (este la fel lor simbolice (un castel.) 651. Utilizează cuvinte ce • Implicaţi copiii în activităţi de măsurare: a înălţimii fac referinţă la mărituturor copiilor din grupă. a lungimii pantofului. cântărire. • Realizaţi grafice împreună cu ei. • Utilizaţi comparaţii între măsurători „la fel de înalt”. Face estimări precise tări simple. un pod. înălţime. înălţimi variate) şi insistaţi pe importanţa estimărilor precise pentru trăinicia construcţiei.

656. concepte de spaţiu. Exploraţi elemente decorative. geometrice. înţelegerea modelelor. cerc. 657. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. ma pătratului.) în care sunt prezente diferite forme etc. Identisă potrivească întotdeauna forficaţi şi numiţi în mediul copilului mele (pătratul în spaţiul de fordiferite forme. Se joacă cu jucării de forme • Puneţi la dispoziţia copilului jucării diferite. Încurajaţi-i să copieze formele pentru a realiza anumite compoziţii artistice. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.1. măsurare) Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice şi să numească forme ale obiectelor. forme geometrice. De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin 655.). Numiţi forme ale tăbliţe cu forme. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) Indicatori Practici de sprijin 654. Identifică două forme • Căutaţi împreună cu copilul forme geometrice în mediul lui înconjurător („Unde geometrice (ex. 2. Creează şi copiază for. Potriveşte forme simple • Utilizaţi cuvinte care desemnează forme în puzzle-uri cu forme sau în activitatea cotidiană. .98 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. operaţii.• Cântaţi cu el cântece sau citiţi-i cărţi ţiul de forma rotundului etc. reprezentări numerice. puzzle-uri cu forme me simple realizate de alţii. obiectelor cu care copilul se joacă. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. chiar dacă nu reuşeşte care se bazează pe formă. pătrat) mai vezi un pătrat?”). rotundul în spa.2.• Puneţi la dispoziţia copilului piese de forme geometrice.

un • Utilizaţi în Centrul pentru Nisip şi apă formele pentru nisip pentru a stimula copiii să creeze dreptunghi). forme geometrice.1. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. ordonându-le de mari. concepte de spaţiu. Ordonează formele de • Realizaţi cu copiii trenuleţe. 659. pentru a fi înţelese ce: cerc. copiază şi • Propuneţi sarcini în care copiii să utilizeze forconstruieşte forme.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 99 E. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. . piese oracelaşi fel de la mici la namentale utilizând forme. din plastic etc. pentru identificarea şi compararea formelor. noi forme prin combinarea lor. înţelegerea modelelor. Puneţi la dispoziţia lor dreptunghi. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. afişe pentru a sărbători un eveniment sau pentru a încheia o geometrice pentru activitate tematică. mele pentru a realiza construcţii sau modele artistice (cartonaşe pentru colaje. 661. măsurare) Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice şi să numească forme ale obiectelor. corespunzător de copil. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. triunghiuri pentru a realiza un pătrat. pătrat triunghi.2. Creează. forme diferite de texuri diferite pentru a fi utilizate în scopuri diferite. 2. 660. piese din lemn. Compară forma obiec. Combină forme • Realizaţi cu copiii postere. Recunoaşte corect • Organizaţi jocuri în care copiii să identifice forforme în obiectele me în mediul înconjurător. şiraguri. operaţii. 662. la mic la mare sau de la mare la mic. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 658. din mediul înconjurător. Încurajaţi copiii să creeze noi forgeometrice (două me. utilizînd diferite forme a realiza alte forme geometrice.). reprezentări numerice. Identifică şi numeşte • Utilizaţi cuvinte corecte şi fidele când redaţi diferite forme geometrinumele diferitelor forme. 663.• Valorificaţi obiectele de utilitate cotidiană telor.

şerpişori din şir (un şir de cuburi). forme geometrice. înţelegerea modelelor. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 664. Faceţi referire la culorile hăinuţelor cu care sunt îmbrăcaţi. .1. culoare). obiec. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. diferite obiecte. grupează • Oferiţi copiilor obiecte de forme şi culori obiectele după un criteriu diferite şi propuneţi-le o temă cu o anumi(formă.2. La solicitare. măsurare) Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să realizeze operaţii de seriere. tă culoare sau cu o anumită formă. vulpea. Seriază obiecte într-un • Realizaţi cu copiii trenuleţe. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. mărime. • Citiţi cu copiii cărticele cu imagini care decategorii de obiecte. lorile. sunt animale) • Jucaţi jocuri de potrivire a obiectelor la categoriile corespunzătoare.100 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. Cântaţi cântecele care precizează culori şi indicati-le în mediu. grupare. 666. operaţii. concepte de spaţiu. cu sprijin. reprezentări numerice. sau albastre. Cereţi copiilor să strângă materialele care sunt numai roşii sau galbene. cu sprijin. fiinnumesc aceleaşi categorii de obiecte sau ţe (pisica.Utilizaţi cărţi cu imagini pentru a numi cute după culoare. 665. 667. 2. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. Grupează. câinele fiinţe. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Identifică. clasificare a obiectelor.

ghiveciul cu floarea etc.2. „Famimare. creioane. cutii. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice.). grupare. de la gros la sublia bulinelor” etc. Explică de ce anumite obiecte sunt • Oferiţi copiilor posibilitatea de a lucra cu ordonate sau grupate într-un anumit forme şi a le utiliza pentru a crea noi forme fel.1. utilizând încercarea ordine crescătoare în funcţie de şi eroarea (de la mic la un criteriu („Cutiile surori”. • Utilizaţi cărţi şi folosiţi experienţa ante673.) ţire etc. • Implicaţi copiii în activităţi domestice şi 672. Stabileşte corespon. Adună laolaltă obiecte • Puneţi la dispoziţia copiilor matecare observă că au o cariale diverse racteristică în comun. 2. clasificare. chei. maşinuţe etc. Sortează obiectele în funcţie de • Oferiţi copiilor obiecte diverse care au cadouă criterii (mărime. vase. şi modele. pentru a observa şi explica asemănările şi deosebirile dintre vieţuitoare. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Creează un pattern. Clasifică vieţuitoare în funcţie de rioară a copiilor. • Lăsaţi copiii să propună şi ei criterii de grupare. forme geometrice. 670. înţelegerea modelelor. nasturi. felicitări etc. reprezentări numerice.) 669. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. specii. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 668. măsurare) Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să realizeze operaţii de seriere. lor din viaţa cotidiană. mărime): piese geometrice. instrumente muzicale etc.• Jucaţi jocuri de punere în coresdenţa între obiecte cotipondenţă a obiectelor care sunt diene şi utilizarea lor. jucării.) 671. concepte de spaţiu.) 675. .DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 101 E. legate ca utilizare (pantoful cu şoseta. Ordonează obiectele • Jucaţi-vă cu copiii jocuri care să în funcţie de o caracterisnecesite înşiruirea obiectelor în tică. mingi. culoare). precum şi ieşirile în natură mediul de viaţă. operaţii. 674. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. Clasifică obiecte în funcţie de utidiscutaţi despre rolul şi utilizarea obiectelizare (aparate electrocasnice. racteristici comune (culoare. • Creaţi cu ei motive ornamentale pentru diverse obiecte (hăinuţe. clasificare a obiectelor.

fenomeninsoare. Îşi foloseşte toate sim. spaţiul. animale de companie). caracteristici ale anotimpurilor şi efecte rece. 677.• Asiguraţi plimbări în aer liber copilurii cu ajutorul simţurilor (ploaie.). prin observare tea. frig. ploaie. caracteristici ale descrieţi similarităţi şi diferenţe între acesobiectelor. zăpadă asupra vieţii (cum ne îmbrăcăm iarna. 681. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 676.).2. 680. etc. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. 678. nele trăite. 683. Urmăreşte cu privirea obiecte • Denumiţi obiectele din mediu. 2. Pământul. ţinută toate simţurile în siguranţă. întrebări despre acestea. interes. (vizuală. 679.. cum ne protejăm vara de soare).• Puneţi la dispoziţia copilului obiecte şi ţurile pentru examinarea stimulaţi-l prin întrebări să identifice şi jucăriilor şi obiectelor de să descrie caracteristici (mărime. voci. inale naturii (ceaţă. obiecte/jucării şi surse de stimulare lumină puternică . Identifică asemănări şi • Încurajaţi explorarea diferitelor obiecte şi diferenţe. Recunoaşte fenomene • Asiguraţi prezenţa copilului în natură. Observă fenomene ale natu.. metode ştiinţifice) Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să dobândească informaţii despre mediul înconjurător şi lumea vie prin observare şi manipulare de obiecte. auditivă.• Încurajaţi copilul să sesizeze relaţiile între ciate anotimpurilor (cald. . suprafaţă). culoare. Sesizează concepte aso. examinaţi în siguranţă fiinţele vii (animale. 682.102 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. miros. să indice perioade scurte de timp. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. să conştientizeze aspectele periculoase. obiectele întâlnite. vânt).2. secte) întâlnite. stimulânîn mână şi pipăită. gustată). du-l cu întrebări. tunet) şi diferite fiinţe vii (insecte. tactilă). formă. explicaţii. Întoarce capul spre surse de • Asiguraţi copilului un mediu bogat în stimulare (sunete. caracdin mediul înconjurător pentru teristicile şi utilitatea lor şi stimulaţi copilul să repete denumirile. încurajaţi întrebările şi răspundeţi la şi manipulare de obiecte . cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. Foloseşte mai mult de un simţ • Plasaţi la dispoziţia copilului jucării şi atunci când explorează un obiobiecte şi ajutaţi-l să le exploreze prin ect (o jucărie este privită. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. lui şi descrieţi evenimentele.

de ştiinţă pentru copii. evaporare. despre mediul înconjurător discutaţi despre schimbări în mediu prin respectul faţă de fiinţe şi ca efect al unor fenomene naturale natură. eroziuni şi despre importanţa acţiunilor omului asupra mediului (defrişări. îngheţare. 685. metode ştiinţifice) Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să dobândească informaţii despre mediul înconjurător şi lumea vie prin observare şi manipulare de obiecte De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 684. inundaţii. 2. magnetizare. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. Descrie ce a observat în cadrul unui experiment efectuat cu un adult. să descrie şi să înregistreze ceea ce a observat. efectele secetei/inundaţiilor). 686. Începe să înţeleagă relaţia • Implicaţi-vă alături de copil în activicauză-efect in mediul fizic natăţi din care învaţă independent (obtural. Discută în urma unui proces de • Încurajaţi copilul să exploreze indeobservare a lumii vii. experimente. poluare). 687. servarea naturii în diferite momente ale anului. enciclopedii rilor. 689.) . cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. încurajaţi-l să obser(dizolvare. Caută independent informaţii • Puneţi la dispoziţia copilului imagini despre mediu prin utilizarea simţucu fenomene naturale. 688. . fierbere etc. apoi asistat de dvs. Se documentează din diferite surse (adulţi. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. scufundare. legate de cele observate.2. observare. cărţi. 690.. Demonstrează cunoştinţe • Facilitaţi accesul copiilor în natură. Pământul. Participă la experimente • Iniţiaţi copilul în derularea unor exsimple împreună cu un adult perimente simple împreună. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. spaţiul. a fiinţelor sau pendent şi să formuleze concluzii fenomenelor din natură. întâlnite: cutremur. ve. diferite instrumente şi iniţiaţi discuţii despre obiecte şi fenomene în urma observării lor. nivelul râurilor/lacurilor din vecinătate.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 103 E. colorare. încălzire/răcire. internet).2.

o picătură de apă pe o folie de plastic). 693. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. desfăşurarea de experimen„Unde doarme ursul?” etc. Formulează întrebări • Răspundeţi curiozităţii naturale a copilului simple despre lumea vie prin consultarea unor surse de informare („Ce mănâncă papagalul?”. 2. în loc de lupă folosiţi jocurilor (de ex. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. atinge zăpadă. adult (atinge picături de ploaie. diverse (cărţi. Investighează fenomene sim.Permiteţi copilului să exploreze în siguple ale naturii în compania unui ranţă mediul înconjurător. binoclu).2. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. spaţiul. vizite şi observări în natură). Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. .) te simple. metode ştiinţifice) Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească instrumente şi metode specifice pentru investigarea mediului De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 691.2.104 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. 692. Pământul. Foloseşte instrumente • Desfăşuraţi experimente simple cu instrunon-standard pentru exmente non-standard pentru a explica diplorarea mediului în cadrul ferite fenomene (ex. pământul dezgheţat). nisipul încălzit.

Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. fotografii). Foloseşte o varietate de in. magneţi). frunze sau dopuri de plută. 696. termopendent. Pământul. scoici. metode ştiinţifice) Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească instrumente şi metode specifice pentru investigarea mediului De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 694. predicţiile şi rezultatele obţinute . rior cu cele obţinute în urma experimentu697. formaţiile obţinute. iniţiaţi în sala de grupă sau acasă un spaţiu pentru păstrarea colecţiilor (conuri. (lupă. spaţiul. mijloace variate (desene. • Sugeraţi copilului să realizeze colecţii de obiecte diferite. pietre de râu. grafi• Încurajaţi copilul să înregistreze informaţiile ce.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 105 E. diferite capace. 695. Colectează informaţiile prin lui.2. Discută despre informaţiile • Stimulaţi copilul să facă predicţii înainte de derularea unui experiment. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. cereţi copilului să organizeze inmetru). estimările.2. 2.• Explicaţi şi utilizaţi împreună instrustrumente pentru a afla mente standard în scopul iniţierii coinformaţii despre mediu pilului în utilizarea lor independentă.). cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. lului/grupei: notaţi experimentele. Face generalizări şi predicţii în telor. obţinute în urma observării sau experimen698. Foloseşte unele in. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. etc. să estimeze redobândite prin utilizarea instruzultatele pe care să le poată compara ultementelor de investigaţie. ţineţi un jurnal al experimentelor copibaza celor observate.• Pune la dispoziţia copilului diferite instrustrumente şi aparate simple de mente şi posibilitatea de a le utiliza indeinvestigaţie (microscop.

adăpate). metode ştiinţifice) Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale lumii vii. Denumeşte prin cuvinte sau • Stimulaţi copilul să identifice şi să deonomatopee plante. 2. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 699. animale. 704. păsări de curte/sălbatice). spaţiul. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. animale. imagini. lumiplante în diferite momente ale anului nă pentru a creşte şi a se (înflorind. hrană. . jucaţi jocuri cu onomatopee pentru identificarea anumitor animale. ţiunile cunoscute de copil din mediul înconjurător imediat cu cel din diferite cărţi. animale. 702. Interacţionează cu insecte • Înlesniţi interacţiunea copilului cu plante. Pământul. mediul de viaţă (animale sălbatice/domestice. acţiunea cu oameni – alţii decât membri familiei. numească obiectele şi fiinţele întâlnioameni din mediu. discutaţi despre noţiuni de igienă în scopul păstrării sănătăţii.106 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. te.2. ca şi internilor cu asistenţa adulţilor. anisificare după diferite criterii. (care sunt hrănite. avînd fructe) sau animale dezvolta. arată aniînconjurător.• Extindeţi progresiv vocabularul şi noţe vii şi nevii din mediu. Înţelege că fiinţele vii au • Oferiţi copilului şansa de a observa nevoie de apă. 700. Identifică clase mari de • Jucaţi cu copilul jocuri de sortare şi clafiinţe vii din mediu (ex. adună frunze sau crengi). Face diferenţa între fiin. după male/păsări). 703. Sesizează existenţa în mediu a • Facilitaţi observarea de către copil a plantelor. ex. enciclopedii. male de companie sau de curte).2. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. animalelor şi a oamediferitelor plante. cu plante (rupe flori. 701. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. insecte din mediul (atinge râme. observă furnici). cu animale (priveşte.

grădină de legume. domestice. Înţelege interacţiunile dintre • Puneţi la dispoziţia copilului filanimale.?”.insecte. zboară”.. plante şi mediul de viaţă me scurte sau secvenţe din fil(„Rechinii trăiesc în ape şi se hrăme de animaţie. apă. Provocaţi copilul să povestească despre experienţele persubclase mari de vieţuitoare (animale sălbatice/ sonale. 706. păsări. ferme de vieţuitoarelor (aer. pasări.. 2. plante ţinute la lumină/întuneric). metode ştiinţifice) Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale lumii vii. Recunoaşte clase si • Jucaţi jocuri de tipul „Zboară.2.?” 709. acvariu. Înţelege diferenţa din. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 705. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. flori. Descrie şi compară nevoile de • Provocaţi copilul cu întrebări bază ale fiinţelor vii. plante: copaci. solar cu răsaduri. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. experimentelor simple (plante udate/neudate. de companie sau din gospodărie. sau plantele prin vizite într-o livadă. Pământul. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. ferme de animale. legume) 708. 710. spaţiul. Observă faptul că • Faceţi posibil pentru copil să sesizeze relaţii cauplantele şi animalele îşi zale de tipul condiţiilor de mediu şi consecinţeschimbă înfăţişarea (cilor pentru creştere şi dezvoltare prin intermediul clurile vieţii).DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 107 E. Are responsabilitatea îngrijirii • Daţi copilului posibilitatea de a unei plante sau a unui animal în întreţine o plantă sau de a participa la îngrijirea unui animal familie sau în cadrul grupei.2.. . cabinetul unui medic veterinar pământ). etc.. despre modul de viaţă al diferitelor specii.• Daţi copilului posibilitatea de a observa fiinţele tre mediile de viaţă ale vii prin vizite la zoo. cărţi cu imagini nesc cu diferite specii de peşti”).. de tipul „Ce ar fi dacă. fructe. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. 707. „Ce sar fi întâmplat dacă.

ci). mişcarea observaţi în decursul unei zile (Dimineaţa produsă de vânt. „Plouă”).• Asistaţi copilul şi explicaţi-i corpurile cedependent corpuri cereşti reşti în plimbările în aer liber. Îşi extinde vocabularul privind • Diversificaţi experienţele de cumaterialele investigate în mediul noaştere ale copiilor în funcţie de natural înconjurător (pietre.2. 715. 713.108 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. identifice şi să le denumească. spaţiul. Pământul. schimbări e soare. metode ştiinţifice) Standard 12: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale Pământului şi Spaţiului De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 711. 712.• Răspundeţi întotdeauna întrebănomenele şi obiectele observate rilor copilului. să plouă. stâncontextul local. Sesizează succesiunea zi/ • Discutaţi despre activităţi corespunzătoanoapte. asfalt. suprafeţele şi ajutaţi-l să exprime senzaţiile pe care le trăieşte (Îţi place iarba? Cum miroase?). ajutaţi-l să le (soare. Exprimă starea vremii prin re.). taţi despre efectele asupra activităţilor zilei.• Permiteţi copilului să se joace pe diferite suprafeţe în condiţii de siguranţă. Pentru temele inteîn mediu („Unde sunt stelele? De resante pentru copil puteţi discuunde vin norii?”). Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. 716.. nisip. .2. 714. după amiaza apar norii. e posibil în starea vremii. lună. Sesizează diferite supra. Observă cu ajutor şi in. ta urmărind schema: Ce ştiu?/Ce vreau să ştiu?/Ce am aflat?.• Discutaţi cu copilul schimbările pe care le dependent nori. 717. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. 2.. stele). Adresează întrebări despre fe. denumiţi feţe ale pământului (iarbă. apă). „Ninge”. re zilei/nopţii. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.• Cereţi copilului să denumească felaţie cu fenomenele cunoscute nomenele meteo întâlnite şi discu(„Soare”. Observă cu ajutor sau in. noroi.

Discutaţi despre activităţi şi succesiunea lor. Ştie lunile anului.. 719. aerului pentru viaţă şi a modalităţilor de protecţie pentru a evita poluarea lor.2.2.). cărţi despre anotimîn succesiune (iarnă. tipuri de ape (râu/lac/mare). Numeşte şi face diferenţa dintre sursele de căldură şi poate exprima beneficiile şi pericolele lor. Introduceţi în discuţie concepte precum materiale ignifuge. Identifică şi face dife. Pământul. 728. aer. Încurajaţi jocul de rol al copilului cu recuzită specifică pentru consolidarea conceptelor însuşite. lui şi ale familiei.• Puneţi la dispoziţia copilului imagini cu fenomene natutre forme de relief. spaţiul. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. zilele săptămânii. • Implicaţi-vă împreună cu copilul în activităţi ecologice simple (plantat. Sesizează diferenţe în. 2. 720.). • Discutaţi şi urmăriţi (pe cărţi sau în realitate atunci când este posibil) fenomene precum eclipse de soare/lună.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 109 E. mări. vulcani. despre elementele vieţii (pământ. 722. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. Poate descrie caracteristicile materialelor şi ale elementelor mediului (apa. rale greu accesibile (cascade. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. 730. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. Concepeţi mesaje de conştientizare a importanţei protecţiei mediului. toamnă). • Creaţi planşe simple cu decupaje/fotografii ale activităţii fundamentale a copilului într-o zi şi asamblaţi-le cu ajutorul său. apă. Cunoaşte şi foloseşte corect ca unităţi de timp momentele zilei. ploaie. 723. 726. anotimpul. Poate descrie caracteristicile anotimpurilor. 725. renţa între forme de relief (câmpie/munte).. 724. • Încurajaţi copilul să folosească adjective pentru a descrie materialele întâlnite în mediu. Numeşte anotimpurile • Încurajaţi copilul să conceapă calendare.. pietrele. • Discutaţi despre măsuri de protecţie împotriva incendiilor. extinctor.. cu colaje de imagini şi text.. a malurilor unui râu). excursii în medii necunoscute. lună). Descrie importanţa apei. 721. Descrie timpul proba.. . semne convenţionale pentru ape. pripuri în care să îmbine desenul măvară. metode ştiinţifice) Standard 12: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale Pământului şi Spaţiului De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 718. vară.• Jucaţi jocuri de rol în care copilul prezintă prognoza meteo bil şi ilustrează o anumită cu simboluri concepute antestare a vremii (utilizează rior. curăţirea unui spaţiu. foc). Observă şi exprimă mişcarea corpurilor cereşti (soare. 729. Oferiţi copiilor informaţii despre rezistenţa materialelor prin experimente simple (forţa apei în erodarea pietrelor.). Cunoaşte şi foloseşte • Folosiţi un calendar care să amintească evenimentele corect zilele săptămânii în semnificative ale vieţii copilusuccesiune.• Jucaţi jocuri cu jetoane de tipul „Spune unde se potriveşte?” . Adresează întrebări • Discutaţi despre elementele fundamentale şi explicaţi copiilor importanţa fiecăruia dintre ele. oceane) şi extindeţi experienţa de cunoaştere a copiilor atunci când este posibil cu vizite. 727. peşteri. • Provocaţi copilul la discuţii despre caracteristicile anotimpurilor în relaţie cu activităţi fundamentale ale sale sau evenimente semnificative.

2. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. Pământul. 734. asociaţi cu numere (1: gura. Descrie câteva părţi ale cor. 2.• Jucaţi jocuri de identificare a părpului şi câteva organe de simţ. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. metode ştiinţifice) Standard 13: Copilul ar trebui să fie capabil să descopere omul ca parte a lumii vii şi fiinţă socială De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 731.2. nasul.). 733. Sesizează diferenţa între cele 2 • Ajutaţi copilul să înţeleagă apartenensexe în rândul adulţilor familiari. treţinerea unui mediu ordonat.110 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. spaţiul. ţilor corpului. tră în interacţiune cu dvs.. ţa sa de gen.. copii şi adulţi. Întreţine (ordonează) mediul • Încurajaţi copilul să vă ajute în înapropiat asistat de un adult. . Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. 2: ochii. 732. Face deosebirea dintre fiinţele • Prezentaţi copilului persoanele care inumane cunoscute/necunoscute.

a ţării. invenţii. Participă la între. pentru a exemplifica varietatea condiţiilor fizice. 738. pentru a zic. despre viaţa oamenilor.• Puneţi la dispoziţia copilului cărţi despre corpul omenesc.• Discutaţi cu copilul pe bază de imagini. 741.• Creaţi oportunităţi pentru copil de a discuta despre ciclul de viaţă al plantelor. cultural. Este conştient de exis. 736. preferinţe) la începutul/sfârşitul (copilul creşte. • Realizaţi iun proiect privind evoluţia mijloacelor de locomoţie şi modul în care au influenţat viaţa omului. social). plăsiţi în astfel de discuţii persoane mân.• Puneţi la dispoziţia copilului in Centrul de Joc simbolic. sociale. Participă la îngrijirea şi • Participaţi împreună cu copilul la evenimente care se concentrează pe conştientizarea importanţei protecţiei meprotecţia mediului. municipiu etc. 737.• Discutaţi despre nevoile de bază ale fiinţei umane (apă. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. Înţelege carac. orăşel. Demonstrează conştien. 743. 742. filme. 739. despre condiţiile de viaţă ale oamenilor din diverse regiuni geograficifice ale vieţii umane şi ce sau spaţii culturale. Pământul. stomac) . limbaj. Cunoaşte condiţii. echipamente. Este interesat de feno. le de bază ale suprahrană. organizând ateliere artistice pe diverse abilităţi: cant. reciclarea materialelor. lumină. Pentru viaţa.: Nu lăsăm dului în care aceasta îmlumina aprinsă dacă este zi şi nu ne foloseşte. . colaje. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. a continentului. dans. plantele au fiecărui an şcolar pentru a sesiza evoluţia. imagini video. greutate. 2.). un ciclu de viaţă). tizarea schimbărilor care Creaţi un grafic cu caracteristicile copilului/copiilor din se produc în sine şi mediu grupă (înălţime.2. Puneţi in lumină atât avantajele cât şi dezavantajele pentru prezent şi viitor. lui. vieţuirii omului ca fiinţa vie.• Stimulaţi înţelegerea fenomenului artistic ca unul specific omuţie. Cunoaşte condiţiile spe. Foloţiile lor (inimă. semnificaţia lor (mediu fi• Analizaţi o hartă a lumii. pictură. obiecteristicile specifice te. înţelege existenţa mai multor ţări pe lume. hărţi. mene naturale excepţionale (calamităţi naturale) şi înţelege pagubele ce pot fi provocate. a modului de organizare a vieţii sociale (de exemplu. animalelor. Descrie câteva or. cială: meserii. mediului fizic apropiat (sala de grupă). Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. sportiv). artă. enciclopedii. • Angajaţi copiii în descoperirea diversităţii mijloacelor de locomoţie utilizate de om şi exploataţi conţinutul din punct de vedere ecologic.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 111 E. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 735. a mai multor culturi.• Implicaţi copilul în participarea la acţiuni ecologice. mijloace de locomo.• Promovaţi responsabilizarea copilului în gospodărie şi sala de ţinerea şi îngrijirea grupă. Nu lăsăm bunătăţeşte şi afectează aparate electrice în priză când nu suntem acasă. olărit şi cu exemple din diferite părţi ale lumii. spaţiul. după tipul de aşezări: sat. organele gane interne şi funcinterne şi funcţionarea lor. Ziua Mediului. materiale care omului ca fiinţa soexemplifică diferite meserii. resursă (medic. desen. 740.). Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. metode ştiinţifice) Standard 13: Copilul ar trebui să fie capabil să descopere omul ca parte a lumii vii şi fiinţă socială. • Organizaţi călătorii imaginare utilizând cărţi. culturale în care trăiesc oamenii pe tot globul. drumuri scurte mergem pe jos sau folosim bicicleta etc. adăpost).2.• Discutaţi despre resursele energetice şi concepeţi împreună un plan de acţiune cu activităţi adecvate vârstei copilului tenţa tehnologiei şi a moprin care să economisim energia electrică (Ex. diului: Ziua Pământului.

P. *** Strong Foundations. The State of Washington. C. Early Childhood Education and Care. 11. Illinois State Board of Education. Woodhead. cu vârsta până în 7 ani – Ghid pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar. UNESCO. A. 10. *** Pennsylvania Standards for Kindergarten.. Early Childhood Care and Education. Centrul Parteneriat pentru Egalitate. *** Pennsilvania Early Learning Standards for pre-kindergarten. UNICEF.. N. ***Starting Strong II.L. 13. 5. Chişinău. *** Missouri Early Learning and Development Standards. 2005. 12.. UNICEF. Gh. 6. Rebello. 7. 2007. 2006. Kagan. . fete şi băieţi. Despre dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale ale copiilor. Early Learning & Development Standards: An Overview. Epigraf. Washington State Early Learning and Development Benchmarks.. Editura V&I Integral. 3. M. 8. 9. Misssouri Department of Elementary and Secondary Education. Paris. Pennsylvania Department of Education and Department of Public Welfare. *** Early Learning and Development Standards. Bazele teoretice ale psihopedagogiei preşcolare. Boţiş. S. Landers. 4. Macedonia. Paris. 2005. 2007.. 2007. 2006. Tomşa. *** llinois Early Learning Standards. et al. Early childhood Section. Pediatrie axată pe dezvoltare. Paris. 2004. UNESCO. OECD. 2002.L. 2. Bucureşti UNICEF. P.În:Global Monitoring Report 2007. Oprescu. ELDS Orientation Workhop. Division of Early childhood Education. Mihalca L. Pennsylvania Department of Education and Department of Public Welfare. Education for All Global Monitoring Report. 2006. Rebello. 2007. Kagan. Research and Policy . 2005. S. A Guide to Young Children’s Learning and Development: From Birth to Kindergarten Entry.112 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: 1. Bucureşti. Changing Perspectives in Early Childhood Theory.

ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 113 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE .

se asigură un reper comun al competenţelor obligatorii necesare în practicarea acestei profesii. . Atenţia sporită este din ce în ce mai mult îndreptată spre acordarea tuturor şanselor şi oportunităţilor de îngrijire. rasă. Investiţia în serviciile de educaţie timpurie de calitate se justifică inclusiv prin dovezile aduse de analizele de tip economic (Cuhna. dezvoltare şi învăţare în egală măsură tuturor copiilor. modul în care este privit copilul. Aceste standarde definesc aşteptările noastre vizavi de ceea ce copilul ar trebuie să ştie şi să fie capabil să facă la finalizarea grădiniţei. O educaţie timpurie de calitate porneşte de la cunoaşterea de către adulţi a modului în care copilul creşte. mediu cultural de provenienţă sau statut socioeconomic. Pentru a asigura un mod unitar şi o perspectivă comună asupra aşteptărilor noastre legate de intrarea copilului în şcoală. Precum fiecare copil este unic. au fost elaborate stan- dardele privind învăţarea şi dezvoltarea pentru copilul de la naştere până la 7 ani. 2005. care să ofere tuturor copiilor în egală măsură posibilitatea de a se dezvolta în ritmul lor individual şi de a valorifica interesele şi potenţialul lor individuale. Frede.114 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 1. Unele studii au indicat că: pregătirea pentru şcoală prin furnizarea de servicii de educaţie timpurie costă mai puţin decât recuperarea şcolară. pentru a răspunde aşteptărilor pe care le avem în privinţa copilului în planul dezvoltării şi învăţării. 2000. NECESITATEA DEFINIRII STANDARDELOR PENTRU CADRELE DIDACTICE Asigurarea calităţii serviciilor de educaţie timpurie depinde în cea mai mare măsură de calitatea pregătirii profesionale a cadrelor didactice şi nondidactice care lucrează în serviciile de educaţie timpurie. 2. toate cadrele didactice vor şti care sunt aşteptările privind exercitarea profesiei de educator în serviciile de educaţie timpurie. indiferent de sex. 1995. investiţia economică în programe de educaţie timpurie de calitate se întoarce cu un profit multiplu prin consecinţele benefice de lungă durată pe care le determină. 1995). ca şi asumarea întregii responsabilităţi pe care o poartă asupra copilului. temperamentul şi stilul pedagogic diferă de la un cadru didactic la altul. învăţarea şi dezvoltarea acestuia trebuie să fie acelaşi. Standardele de învăţate şi dezvoltare a copilului stau la baza elaborării standardelor pentru cadre didactice. Prin elaborarea acestor standarde. orice prevenţie costă mai puţin decât intervenţia. Chiar dacă personalitatea. 2006). religie. însă rezultatul muncii acestuia din urmă trebuie să fie în orice context acelaşi: un copil căruia să-i ofere un start bun în viaţă prin educaţia timpurie! Numitorul comun al diversităţii cadrelor didactice îl reprezintă tocmai aceste standarde profesionale. În ultimii ani studiile şi cercetările privind educaţia timpurie la nivel internaţional au furnizat numeroase dovezi în favoarea ideii că programele de educaţie timpurie de o înaltă calitate au efecte pozitive şi durabile în timp în privinţa succesului şcolar şi în viaţă al copiilor. Heckman. se dezvoltă şi învaţă. la punerea bazelor învăţării permanente. În acest mod. aşa şi fiecare cadru didactic este unic. prin realizarea educaţiei de bază începând din perioada timpurie se contribuie pe termen lung la reducerea sărăciei. Cu cât îl vom cunoaşte mai bine cu atât vom fi mai realişti în aşteptările pe care le avem pentru copil şi cu atât vom şti mai bine cum să-l sprijinim în dezvoltarea lui pentru a-i asigura cele mai adecvate condiţii pentru a-şi împlini potenţialul. în special al copiilor provenind din familii cu un nivel economic scăzut (Barnett. este necesar ca educatorul să deţină anumite competenţe profesionale. deoarece profilul competenţelor profesionale ale educatorului se construieşte pornind de la ceea ce ne dorim să ştie şi să fie capabile să facă toate cadrele didactice. INTRODUCERE Educaţia timpurie a copilului are ca scop primordial asigurarea dezvoltării plenare şi globale a copilului şi respectarea tuturor drepturilor acestuia. Pentru a asigura copiilor un mediu educaţional propice învăţării şi dezvoltării lor.

Aceste competenţe vizează: un anumit mod global de a privi copilul. să fie responsabil etc. creativitate.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 115 3. precum şi zone ale pregătirii profesionale care necesită îmbunătăţiri. respectând unicitatea şi drepturile copilului.? Pentru aceasta cadrul didactic trebuie să posede anumite competenţe care să facă posibilă această devenire a copilului. ca principiu guvernator al educaţiei. nevoi. să ştie să coopereze. prin abordarea globală şi complexă a dezvoltării. Dorim un copil sănătos. . capabil să stabilească interacţiuni sociale cu copii şi adulţi. Fiecare educator. CORELAREA STANDARDELOR PENTRU CADRELE DIDACTICE CU STANDARDELE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI Standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului de 5-7 ani. este reflectată tocmai prin situarea standardelor de învăţare şi dezvoltare. Centrarea pe copil. domeniul fizic. Astfel. poate să îşi identifice punctele tari ale competenţelor sale. iar standardele profesionale constituie un instrument de sprijin în creşterea calităţii serviciului educaţional. să se exprime liber. politica curriculară. a elementelor matematice elementare si a cunoaşterii şi înţelegerii lumii. ROLUL STANDARDELOR ÎN DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A CADRELOR DIDACTICE Standardele profesionale ale cadrelor didactice reprezintă pentru educatori un sistem de referinţă important în autoevaluarea propriilor lor competenţe. creativ. definesc aşteptările asupra ceea ce copilul ar trebui să ştie şi să fie capabil să facă la finalizarea grădiniţei. îşi pot proiecta un plan de dezvoltare profesională în baza căruia să opteze pentru diverse forme de perfecţionare: consultarea materialelor de specialitate. cu iniţiativă. cursuri de formare continuă şi perfecţionare. care cuprinde: dezvoltarea limbajului. al sănătăţii. iniţiativă. cadrele didactice pot identifica domeniile de competenţe profesionale asupra cărora ar trebui să se concentreze în carieră. Preocuparea pentru îmbunătăţirea practicii şi pregătirii psihopedagogice reprezintă o constantă a profesiei didactice. în baza autoevaluării. domeniul atitudinilor în învăţare: curiozitate. igienei şi securităţii personale. ţinând cont de unicitatea copilului (exprimată în caracteristici individuale de dezvoltare şi învăţare. dezvoltarea lui şi educaţia timpurie. participare la conferinţe tematice etc. Toate aceste standarde. de diversitatea lor culturală. politica programelor de educaţie parentală etc. 4.. dezvoltarea gândirii logice. interese. de variabilitatea individuală a dezvoltării fiecăruia în parte. conturează profilul copilului pe care ni-l dorim la finalizarea grădiniţei. planificarea învăţării: ce obiective educaţionale se vor urmări şi pentru ce perioadă. evaluarea învăţării: cum va fi utilizată observarea copiilor. schimburi de experienţă. În standardele pentru cadrele didactice se regăseşte perspectiva psihologică şi pedagogică promovată prin standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie. ca document de politică educaţională. dornic de cunoaştere. cerinţe individuale). independent. elaborate înaintea acestor standarde. Aceste standarde sunt definite pe patru domenii de dezvoltare: domeniul cognitiv. activ. dar şi de proiecţia în viitor a copilului de azi. politica serviciilor educaţionale. ce strategii de evaluare vor fi utilizate pentru a înregistra progresul real al copiilor în toate domeniile dezvoltării. în centrul tuturor celorlalte politici ce vizează sistemul de educaţie timpurie: politica resurselor umane. precum şi importanţa crucială pe care o are perioada timpurie în devenirea lui. asertiv. să ştie să aleagă. cum se va asigura integrarea domeniilor de dezvoltare prin planificarea activităţilor etc. de grup şi individuale ale copiilor. dezvoltarea profesională: participarea la cursuri de formare şi perfecţionare pentru îmbunătăţirea practicii didactice. organizarea învăţării: ce strategii de învăţare vor fi utilizate şi cum se va organiza mediul de învăţare pentru a răspunde cerinţelor de vârstă. să gândească critic şi creativ. a comunicării şi a premiselor citit-scrisului. autoreflecţia şi autoevaluarea. persistenţă în învăţare. cunoscând aceste standarde. poate reflecta asupra propriei sale pregătiri şi practici psihopedagogice. domeniul socioemoţional.

în toate domeniile prezentate în standarde. negocierile. mediază raporturile dintre familie şi creşă/grădiniţă. Toate aceste competenţe sunt necesare pentru ca educatorul să fie capabil să ofere copiilor în contextul instituţiei de educaţie timpurie condiţiile optime pentru învăţarea şi dezvoltarea lor deplină. Parteneriatul dintre cadrul didactic şi familia copilului reprezintă un factor decisiv în dezvoltarea şi învăţarea copilului. 6. Reflecţia asupra propriei practici şi asupra rezultatelor obţinute reprezintă un reper important în dezvoltarea profesională. conflictele. Adaptarea la noi contexte. partener al familiei în asigurarea condiţiilor optime de dezvoltare şi învăţare ale copilului. nevoilor. • Dezvoltarea copilului este globală şi integrată. - 5. variabilitatea ritmului şi intensităţii dezvoltării). Pentru cadre didactice – autoevaluarea competenţelor profesionale Prima şi cea mai importantă utilizare a acestor standarde este aceea a autoevaluării competenţelor profesionale. o Partenerial: cadrul didactic devine partener al copilului în demersul acestuia de construire a propriei învăţări. în dezvoltarea copilului. partener de joc. în special al educatorului. CUM POT FI UTILIZATE STANDARDELE? Standardele profesionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie au multiple utilizări: a. noi schimbări este funda- . Fiecare domeniu de competenţe este la fel de important şi se află într-o strânsă intercorelaţie şi interdependenţă cu celelalte. iar evoluţia dezvoltării lui la nivelul maxim posibil depinde de nivelul de stimulare şi interacţiune la care este expus de către adulţi. creşteri. În urma autoevaluării. Formarea şi perfecţionarea profesională a cadrului didactic din instituţiile de educaţie timpurie este un proces care se desfăşoară de-a lungul întregii vieţi. intereselor individuale ale copilului. cadrul didactic va putea reflecta asupra propriei pregătiri pedagogice teoretice şi practice şi îşi va putea singur aprecia performanţele profesionale.116 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE parteneriatul cu familia: cunoaşterea familiei. informarea şi comunicarea cu familia. luarea de decizii în comun cu familia etc. PRINCIPII CE AU STAT LA BAZA ELABORĂRII STANDARDELOR PENTRU CADRE DIDACTICE Elaborarea standardelor didactice a ţinut cont de câteva principii importante care se bazează pe experienţa acumulată în timp a programelor de educaţie timpurie de pretutindeni. • În scopul sprijinirii dezvoltării şi învăţării copilului. o Mediator: mediază comunicarea şi raporturile sociale dintre copii şi alţi copii şi dintre copii şi adulţi. precum şi pe noile achiziţii în domeniul psihologiei şi pedagogiei copilului mic din ultimele decenii. implicarea familiei în activităţile grădiniţei. prin comunicare. o Facilitator: facilitează învăţarea copilului prin interacţiune. • Adultul este primul om în care copilul are încredere şi de care depinde în tot ceea ce face şi învaţă să facă. Cunoscând care sunt competenţele obligatorii pe care trebuie să le deţină. prin oferirea de contexte de învăţare (sarcini şi materiale diferite). prin organizarea mediului fizic şi social. de aceea el este cel care trebuie să-i asigure toate condiţiile unei îngrijiri. dezvoltării şi educaţii de calitate. cadrul didactic îşi poate realiza un plan propriu de dezvoltare profesională şi va căuta modalităţi formale sau informale de îmbogăţire şi îmbunătăţire a competenţelor sale. prin provocarea unor situaţii problematice pentru aflarea de soluţii etc. Aceste principii pun în lumină locul şi rolul adultului. adultul trebuie să alterneze diverse roluri: o Stimulator: stimulează dezvoltarea prin expunerea copilului la stimuli senzoriali şi cognitivi şi implicarea lor în activităţi fizice. • Dezvoltarea copilului este un parcurs individual care necesită o foarte bună cunoaştere de către adult atât a modului în care copilul mic se dezvoltă (stadiile dezvoltării. cât şi a predispoziţiilor. • • prin încurajarea curiozităţii şi explorării.

ghidul cadrelor didactice pentru educaţia timpurie. Pentru factorii de decizie din domeniul educaţiei şi formularea de politici educaţionale în domeniul educaţiei timpurii Metodiştii pot utiliza standardele pentru: a dezvolta instrumente de observare a practicilor promovate de educatori şi a stabili în ce măsură ele corespund standardelor profesionale în strânsă relaţie cu celelalte documente specifice privind copilul mic (1-7 ani): standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului. în care să propună diferite forme de perfecţionare a educatorilor (schimburi de experienţă. curriculumul pentru educaţia timpurie. Abilitarea cadrelor didactice în utilizarea standardelor profesionale ca instrument de îmbunătăţire a calităţii propriei pregătiri teoretice şi practice profesionale. . centrate pe competenţele obligatorii formulate prin standardele profesionale pentru cadrele didactice pentru educaţie timpurie. poate strânge informaţii utilizând variate metode şi instrumente de culegere a datelor. Având formulate standardele şi indicatorii. un reper important în evaluarea individuală a cadrelor didactice dintr-o instituţie. de asemenea. a încuraja dezvoltarea profesională continuă la locul de muncă a cadrelor didactice. Standardele profesionale oferă un sprijin cadrelor didactice în acest demers de reflecţie şi adaptare. Pentru metodişti – observarea cadrelor didactice şi sprijinirea dezvoltării lor profesionale Furnizorii cursurilor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice pot utiliza standardele pentru: Elaborarea unei oferte de formare iniţială care să răspundă şi să corespundă cerinţelor obligatorii prevăzute prin standarde privind pregătirea profesională a cadrelor didactice pentru educaţia timpurie. Pentru furnizorii cursurilor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice pentru educaţia timpurie Standardele profesionale reprezintă. Pentru managerii instituţiilor de educaţie timpurie – evaluarea individuală şi la nivel de instituţie a cadrelor didactice d. Standardele profesionale pentru cadrele didactice reprezintă un reper important în monitorizarea calităţii pregătirii profesionale a cadrelor didactice din sistemul de educaţie timpurie. putând concepe împreună cu cadrele didactice planuri instituţionale de dezvoltare profesională. se poate realiza o analiză a situaţiei pregătirii profesionale a tuturor cadrelor didactice. activităţi metodice în cadrul comisiilor metodice. pentru a asigura un nivel optim de pregătire a tuturor cadrelor didactice care lucrează în educaţia timpurie. în acest mod managerul. managerul poate aprecia care sunt domeniile de competenţe în privinţa cărora cadrul didactic necesită o mai bună pregătire. a sprijini cadrele didactice în dezvoltarea capacităţii de autoanaliză a propriilor practici didactice din perspectiva standardelor profesionale şi a elabora împreună cu ele un plan individual de creştere profesională. Totodată aceste standarde profesionale pot constitui criterii privind resursele umane în procesul de acreditare a instituţiilor de educaţie timpurie. Pe baza acestor standarde se pot elabora instrumente de evaluare care să aprecieze nivelul competenţelor profesionale al educatorilor pe toate cele şase domenii. propunându-le să facă observări reciproce în baza standardelor şi organizând discuţii în baza acestor observări. pentru a realiza evaluarea cadrului didactic pe cele şase domenii de competenţe. c.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 117 mentală pentru educator. după realizarea evaluării. În acest mod. e. Acelaşi tip de evaluare se poate realiza şi la nivelul întregii instituţii. Elaborarea unor oferte variate de formare continuă care să răspundă nevoilor diverse de formare ale cadrelor didactice din sistem. b. altele decât cele din sistemul public. În urma acestei evaluări.) care să vizeze îmbunătăţirea competenţelor în acele domenii unde au înregistrat o mai slabă pregătire. managerul creşei/grădiniţei. putându-se aprecia care sunt aspectele care la nivel naţional necesită îmbunătăţiri ale practicii pedagogice şi implicit a ofertei de formare iniţială şi de formare continuă. cursuri de formare şi perfecţionare cu tematică specifică etc.

6. utilizarea portofoliului individual al copilului.1. . obiectivele de referinţă şi sarcinile elaborate Standard C 1.: Jocul ca formă integratoare a învăţării şi dezvoltării Standard C 1.: Valorificarea oportunităţilor de învăţare neplanificate C. au fost delimitate câteva domenii pentru care au fost formulate standarde şi indicatori. utilizarea mai multor surse de informaţie şi contexte pentru aprecierea performanţelor copilului.1. prevăzute prin standardele de învăţare şi dezvoltare.4. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C.3.3.: Planificarea ca proces participativ C. Evaluarea învăţării Domeniul Evaluarea învăţării vizează competenţele de evaluare ale cadrului didactic.2. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Acest domeniu se referă la concepţia pedagogică.1.3. Planificarea învăţării Acest domeniu se referă la competenţele de planificare a activităţilor de învăţare ale cadrului didactic în strânsă corelaţie cu perspectiva pedagogică promovată prin standardele formulate la domeniul A. DOMENII ALE COMPETENŢELOR PROFESIONALE Standardele profesionale ale cadrelor didactice din domeniul educaţiei timpurii au avut ca principal reper standardele de învăţare şi dezvoltare pentru copilul de la naştere până la 7 ani.: Abordarea integrată a curriculumului prin planificare Standard B. Pentru a acoperi întreaga gamă de competenţe. Aceste competenţe promovează principiile evaluării autentice care se bazează pe utilizarea unor strategii alternative de evaluare: observarea copilului şi înregistrarea datelor privind progresele înregistrate de copil. cadrul didactic trebuie să deţină un ansamblu larg de competenţe ce pornesc de la modul în care gândeşte despre copil.: Planificarea pe termen scurt şi termen lung (zilnică şi săptămânală) Standard B. B. de strategiile de învăţare şi evaluare utilizate. C. Pentru a răspunde cerinţelor necesare asigurării tuturor condiţiilor pentru învăţarea şi dezvoltarea deplină a copilului. modul în care acţionează şi interacţionează atât cu copilul.) Incluziune socială (Standard A.5.: Strategii interactive Standard C 1. feedback-ul pozitiv. Prin acest domeniu este conturată concepţia despre educaţie centrată pe copil a cadrului didactic susţinută prin practici de: Individualizare a învăţării (Standard A.: Strategii pentru învăţare activă Standard C. copilărie şi educaţia copilului mic.: Crearea oportunităţilor de alegere şi luare a deciziilor Standard C 1.2.: Corelarea formelor de activitate cu vârsta copiilor.: Crearea unui mediu personalizat şi prietenos copilului A. Aceste domenii sunt: Standard B. pregătirea de ordin teoretic a cadrului didactic în privinţa educaţiei timpurii.1.) Abordare integrată a dezvoltării copilului (Standard A.1.1.4.) Respectare a specificului învăţării în perioada timpurie (Standard A.2. autoevaluarea. până la competenţele de ordin didactic ce ţin de organizarea mediului educaţional. STANDARDELE PROFESIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE.: Recunoaşterea impactului mediului asupra învăţării şi dezvoltării Standard C 2.118 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 7.) D. Organizarea învăţării Domeniul Organizarea învăţării vizează competenţele de organizare a procesului de învăţare ale cadrului didactic prin care acesta corelează obiectivele curriculare cu strategiile didactice şi mediul de învăţare în strânsă corespondenţă cu nevoile individuale ale copilului. cât şi cu familia acestuia.1. Subdomeniu: Mediul de învăţare Standard C 2. care se reflectă în practicile didactice cotidiene.2.2.

: Observarea copilului (înregistrarea observaţiilor privind progresele în dezvoltarea copilului pe cele patru domenii definite prin Standardele de Învăţare şi Dezvoltare a copilului: cognitiv.: Reflecţie asupra propriei activităţi pentru îmbunătăţirea rezultatelor Standard E. prin diferite modalităţi. socio-emoţional. autoevaluare şi management al carierei profesionale.4. E.: Participarea la cursuri de formare continuă . a contextului sociocultural al familiei Standard F. a unui parteneriat durabil şi eficient. rezultatele propriei activităţi) pentru a-şi îmbunătăţi permanent performanţele profesionale.2. Acest domeniu reflectă necesitatea construirii de către cadrul didactic. Parteneriatul cu familia Domeniul Parteneriatul cu familia vizează competenţele de comunicare şi cooperare ale cadrului didactic cu familia copilului. considerat primul educator al copilului.4.: Informarea permanentă a părinţilor privind progresele şi problemele copilului în dezvoltare Standard F.: Dezvoltarea de obiective pe termen scurt şi termen mediu de dezvoltare individuală a copilului în baza rezultatelor evaluării Standard E. Standardele privind acest domeniu pun accent pe capacitatea cadrului didactic de a utiliza şi a gestiona resursele pe care le are la dispoziţie (materiale şi literatură de specialitate.: Utilizarea diverselor forme de evaluare a copilului Standard D. Standard F.: Lucrul în echipă cu cadre didactice şi alţi specialişti pentru îmbunătăţirea activităţii didactice F.4. atitudine în învăţare) Standard D.3. Dezvoltarea profesională Domeniul Dezvoltarea profesională vizează competenţele de autoreflecţie.: Colaborarea cu părinţii în luarea de decizii privind dezvoltarea copilului Standard F. Standard E.: Stimularea participării părinţilor la activităţile programului educaţional.1.3. cursuri de formare continuă.: Cunoaşterea nevoilor şi intereselor părinţilor privind dezvoltarea copilului. expertiza altor specialişti.2.1.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 119 Standard D.2.1.: Consultarea de materiale de specialitate Standard E.: Înregistrarea progreselor copilului Standard D.3. fizic şi sănătate.

mai presus de toate. 7. religiei. 11. Şi. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor. Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Educaţia copilului începe de la naştere.2. respectând valorile bazate pe drepturile omului.120 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE A. manifestând afecţiune. socioemoţional. 12. Promovează respectul pentru diversitate datorată sexului. sub toate aspectele (cognitiv. interes şi respect. 4. siguranţă. Utilizează orice moment al zilei pentru a realiza integrarea cunoştinţelor. A. 9. vârstei. Propune activităţi ce valorifică diversitatea copiilor şi familiilor. A. 10. Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil. Înţelege felul în care fiecare copil îşi construieşte propria imagine a lumii şi creează oportunităţi de învăţare care reflectă această înţelegere. Respectă particularităţile dezvoltării copilului pentru fiecare etapă de vârstă de la naştere la 7 ani. Comunică cu toţi copiii pe un ton cald. care le solicită dezvoltarea sub toate aspectele. nivelului socioeconomic. Cadrul didactic cunoaşte specificitatea procesului de învăţare la copil de la naştere la 7 ani. Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial.4. abilităţilor. limbii. Standard A. 13. 5. A. fizic). asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plan cognitiv. prin toate deciziile didactice curente. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice. 2.1. structurii familiei. Fiecare copil este unic şi trebuie să-i ofer toate şansele pentru a se dezvolta. 8. securitate. 3. Indicatori 1. Creează oportunităţi egale de dezvoltare copiilor cu cerinţe educaţionale speciale. Cadrul didactic promovează incluziunea socială oferind tuturor copiilor oportunităţi egale de dezvoltare şi învăţare. promovând toleranţă. socioemoţional şi fizic. 6. rasei. respectuos ce conferă încredere. acceptarea şi respectarea diversităţii.3. culturii. respectul reciproc. etniei. . principiile unei societăţi democratice deschise. Mediază conflictele dintre copii cu scopul de a promova înţelegerea. să nu uit că în orice moment el învaţă un lucru nou. Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi de a progresa interacţionând frecvent cu fiecare. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat. deprinderilor şi abilităţilor dobândite. confort afectiv.

echilibrate. cât şi cea săptămânală promovează o abordare holistă asupra dezvoltării copilului şi un mod integrat de abordare a curriculum-ului.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 121 B. pe o bună cunoaştere a copiilor din grupă şi pe obiectivele ariilor curriculare. Este receptiv la sugestiile copiilor privind conţinuturile activităţilor şi este capabil să-şi ajusteze planificarea în concordanţă cu sugestiile acestora. Experienţele de învăţare planificate de educator sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cunoaştere. Include în planurile zilnice o varietate de activităţi. abilităţi şi stiluri de învăţare ale copiilor. 19.3. Atât planificarea zilnică. . Planificarea activităţilor este un proces participativ. Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale bine structurate. de a le corela cu obiectivele majore propuse în planificarea săptămânală şi de a face ajustările necesare. Indicatori 14. permiţând adaptări şi modificări necesare pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi optime de învăţare şi dezvoltare. Planificarea zilnică denotă abilitatea cadrului didactic de a reflecta critic asupra obiectivelor imediate realizate. B. 15.. 17. 24. 20. pentru a le oferi copiilor oportunităţi optime de dezvoltare şi învăţare. 18. Recunoaşte importanţa unei planificări zilnice şi săptămânale bine echilibrate. dar şi suficient de flexibilă. care se bazează pe cunoaşterea dezvoltării copilului. Implică familia în planificarea unităţilor tematice şi a altor activităţi de învăţare din clasă. 16. Planificarea este bine structurată. Progresele lui depind de planul meu pentru el. Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale care reflectă abordarea integrată a curriculum-ului. pentru a satisface diversele nevoi. Planifică unităţi tematice în care conţinuturile sunt strâns legate între ele şi care contribuie la o învăţare semnificativă.1.. Planificarea unităţilor/proiectelor tematice reflectă capacitatea cadrului didactic de a respecta o succesiune logică a etapelor de desfăşurare a acestora şi de a le ajusta la vârsta. B. Standard B. cu atât îl pot ajuta mai mult să se dezvolte. 23. 22. ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri. Planifică modalităţi de finalizare a unităţilor/proiectelor tematice care să integreze cunoştinţele interdisciplinare şi deprinderile achiziţionate şi permit fiecărui copil să simtă plăcerea reuşitei. Planificarea învăţării Cu cât cunosc mai bine un copil. în care sunt implicaţi copiii şi familiile lor.2. nivelul de interes şi nevoile specifice (individuale şi de grup) ale copiilor. 21.

33. 34. 35. Foloseşte interesul şi curiozitatea copiilor faţă de lumea înconjurătoare. Organizarea învăţării Pentru a-l ajuta pe copil să se dezvolte. 36.1. C. Cadrul didactic cunoaşte şi utilizează diverse strategii care contribuie la învăţarea activă. pentru a realiza integrarea lor în activităţile/studiile tematice. Corelează obiectivele de referinţă din diferite arii curriculare. de la cele de liberă explorare la cele proiectate de cadrul didactic. Cadrul didactic demonstrează competenţă în utilizarea jocului ca formă integratoare pentru stimularea învăţarii şi dezvoltării.122 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE C. Creează situaţii în care copiii să înveţe unul de la altul. potrivindu-le la obiectivele propuse şi respectând nevoile individuale şi de grup ale copiilor. Cadrul didactic utilizează strategii predominant interactive. Cadrul didactic corelează obiectivele de referintă ale ariilor curriculare cu conţinuturile învăţării.1. Ia permanent decizii strategice conştiente legate de rolul său şi rolul copilului în construirea propriei învăţări prin joc.1. 38. modul în care organizez spaţiul în care el învaţă vor fi decisive pentru progresele pe care copilul le va face. În baza bunei cunoaşteri a copiilor şi a obiectivelor curriculare. cu formele de organizare a lucrului cu copiii ţinând de particularităţile de vârstă ale copiilor şi experienţele de învăţare anterioare. Ştie să creeze şi să menţină situaţii care îmbogăţesc şi extind jocul copiilor.3.2. selectează adecvat activităţi din spectrul larg de opţiuni: de la cele iniţiate de adult la cele iniţiate de copil. Recunoaşte valoarea supremă a jocului (înţeles în sens larg) pentru învăţarea şi dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. 31. Modul în care eu interacţionez cu copilul. 32. Oferă proiecte la care copiii să lucreze în cooperare. perechi. C. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C. individual). C. C. Pune la dispoziţia copiilor materiale cu caracter deschis ce stimulează dezvoltarea. deciziile mele ca educator pornesc de la nevoile şi interesele lui.4.1. 26. la construirea de către copii a propriilor cunoştinţe. Indicatori 25. 28. Ajută copiii să facă conexiuni între concepte şi deprinderi noi şi cunoştinţele anterioare (evocare şi realizare a sensurilor). la dezvoltarea de deprinderi şi abilităţi. situaţiile de învăţare pe care le creez. grup mic. Corelează conţinuturile activităţilor cu vârsta copiilor şi cu cunoştinţele anterioare ale acestora. Utilizează diverse forme de organizare a activităţii copiilor (în grup mare. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi prin intermediul întrebărilor deschise. Propune pentru lucru în grup mare sau mic sarcini adecvate formelor selectate. cu sarcinile de învăţare. 37. 29. Demonstrează înţelegerea rolului său de facilitator al învăţării copilului. 30.1.1. . 27.

1. promovând sensul de apartenenţă. 46. 48. Mediul este bine organizat şi promovează învăţarea activă şi independentă. 45. spontan şi care suscită interesul copiilor.2. Spaţiul fizic pregătit de educator facilitează managementul grupei de copii şi îi permite utilizarea diverselor forme de lucru: individual. descoperirea şi învăţarea conceptuală.1. C. Cadrul didactic exploatează maximal oportunităţile de învăţare ale perioadelor de rutină şi adoptă atitudini flexibile şi creative în faţa unor momente neplanificate. interesele şi abilităţile sale.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 123 C. 42. Cadrul didactic înţelege impactul puternic al mediului asupra învăţării şi dezvoltării copiilor şi le asigură un mediu în care fiecare copil să se dezvolte şi să înveţe în conformitate cu nevoile. Creează un mediu fizic atractiv şi plăcut. . pentru a le dezvolta limbajul. sarcini cu mai multe posibilităţi de realizare. 44. Mediul creat de educator promovează la copii confort psihologic şi o atitudine pozitivă faţă de învăţare. Cadrul didactic creează pentru copii multiple oportunităţi de alegere şi luare a deciziilor. Planifică situaţii de învăţare cu caracter deschis. 40. materiale diverse din care să aleagă.6. Selectează materiale legate de toate ariile curriculare şi domeniile de dezvoltare. C. 41. C. care apar inopinat. grup mic. Subdomeniu: Mediul de învăţare Standard C.5. perechi. Foloseşte rutina zilei ca sursă de învăţare semnificativă. 47. Oferă copiilor posibilitatea de a face alegeri conştiente din alternativele existente şi a-şi asuma responsabilitatea pentru alegerea făcută. precum şi necesităţilor dictate de conţinuturile studiate. a învăţa noi concepte şi deprinderi.2. Cadrul didactic creează un mediu fizic personalizat şi prietenos ce conferă identitate grupului de copii. grup mare. 39. astfel încât să stimuleze explorarea. experimentarea.2. Organizarea mediului corespunde necesităţilor diferitor grupuri de vârstă şi ale fiecărui copil în parte. Creează un mediu de învăţare personalizat şi prietenos copiilor. care îi ajută pe copii să se simtă în securitate şi confortabil. Organizarea învăţării C. Indicatori 43.2. 50.1. 49. Recunoaşte şi exploatează oportunităţile de învăţare. Mediul creat de educator invită părinţii ca parteneri la colaborare şi contribuie la spiritul de comunitate.

pentru a oferi încredere şi siguranţă în exprimarea liberă a acestora. Utilizează metode de evaluare ce corespund vârstei copiilor. pentru a înregistra date privind dezvoltarea copilului în toate domeniile dezvoltării. pentru a sprijini dezvoltarea şi învăţarea la copil. Utilizează şi elaborează instrumente de evaluare care apreciază măsura în care copilul deţine anumite cunoştinţe.3. Utilizează momentul evaluării pentru a scoate în evidenţă reuşitele copilului şi a încuraja învăţarea. Standard D. Cadrul didactic deţine un portofoliu al fiecărui copil care conţine date privind progresele copiilor obţinute în urma observărilor şi evaluării în toate domeniile de dezvoltare (fizic. Cadrul didactic utilizează zilnic observarea copiilor. deprinderi şi abilităţi. 59. 57. Cadrul didactic creează un climat social care promovează învăţarea. Facilitează stabilirea unor relaţii de prietenie între copii care încurajează învăţarea reciprocă.2. Cadrul didactic foloseşte evaluarea. Evaluarea învăţării În calitatea mea de cadru didactic trebuie să ajut fiecare copil să aibă încredere în sine. 51. Cadrul didactic utilizează permanent observarea. manifestă anumite atitudini. atitudini în învăţare) şi produse ale activităţii copiilor. D. Cadrul didactic realizează observarea copiilor pentru a surprinde progresul înregistrat de copii în toate domeniile de dezvoltare. Cadrul didactic foloseşte metode şi instrumente de evaluare care sunt relevante pentru activităţile de învăţare realizate de copii şi adecvate vârstei acestora.1. 58. 60. 53. 62.2. Oferă multiple situaţii în care toţi copiii să fie auziţi şi apreciaţi. 52. Cadrul didactic păstrează un registru/dosar cu datele culese în urma observării copilului. cognitiv.124 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE C. D. lăudându-l când reuşeşte. sprijinindu-l la nevoie şi căutând soluţii pentru problemele pe care le întâmpină. 56. Încurajează atitudini reciproce grijulii şi respectuoase între copii. în strânsă corelaţie cu domeniile de dezvoltare ale acestuia. având ca unic reper progresele anterioare ale copilului. abordând strategii adecvate de soluţionare şi prevenire a conflictelor dintre copii. Demonstrează înţelegerea cauzelor diverse ale comportamentelor nedorite. . Indicatori 55. D. socioemoţional. 61. Recunoaşte diferenţele individuale dintre copii în evaluarea acestora.3. 54. obiectivelor de referinţă ale activităţilor de învăţare şi tipului de activitate în care este implicat copilul.

modifica şi adapta mediul educaţional astfel încât să creeze cât mai multe oportunităţi de învăţare şi dezvoltare tuturor copiilor. pentru a organiza. Utilizează în practica zilnică informaţiile şi abilităţile noi achiziţionate prin cursurile de formare şi perfecţionare. cu scopul de a o îmbunătăţi. Culege informaţii despre copil prin discuţii permanente cu familia acestuia (experienţe anterioare de învăţare. igienă. Poate aprecia punctele tari şi aspectele care necesită îmbunătăţiri ale activităţii sale profesionale ca urmare a reflecţiei asupra propriei practici. stimulând progresul copiilor. 68. 69.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 125 D. Cadrul didactic reflectează permanent asupra activităţii sale profesionale. despre sănătate. Reflectează permanent asupra rezultatelor practicii zilnice. E.. 64. Cadrul didactic utilizează evaluarea. privind educaţia timpurie din publicaţiile de specialitate.1. pentru a evalua progresul copilului. . despre nevoile lor. D. 71. este o întrebare căreia trebuie să-i găsesc răspunsul. 72. Experimentează noi idei şi practici inspirate de materialele de specialitate. nevoi). niciodată nu poţi crede că ştii totul. Este permanent în contact cu noile informaţii privind teoria şi practica didactică. Indicatori 67.3. igienă. Fiecare zi este o provocare. interese. nutriţie. Selectează cursurile de formare continuă în funcţie de nevoile de îmbunătăţire a competenţelor sale profesionale. copilul însuşi. Utilizează rezultatele evaluării. 74.3. 73. E. Cadrul didactic solicită şi utilizează informaţii despre experienţele anterioare ale copiilor. Cadrul didactic consultă periodic materiale de specialitate în scopul îmbunătăţirii competenţelor sale profesionale. Corelează informaţiile despre copil obţinute de la familie cu rezultatele activităţii copilului în creşă/grădiniţă pentru o evaluare cât mai fidelă şi validă a progresului înregistrat de acesta. sănătate. În baza rezultatelor evaluării. nutriţie. cu scopul de a oferi copiilor oportunităţi de învăţare şi dezvoltare cât mai adecvate şi eficiente. E. cadrul didactic proiectează activităţi adaptate nevoilor individuale ale fiecărui copil..2. Dezvoltare profesională În meseria de educator.4. 66. 70. demonstrând capacitatea de a-şi motiva deciziile profesionale şi de a-şi îmbunătăţi practica zilnică în urma analizei rezultatelor profesionale obţinute. Este capabil de a-şi motiva deciziile pedagogice în baza reflecţiei asupra activităţii sale zilnice şi a rezultatelor obţinute. despre comportamentele lor de învăţare şi progresele lor din discuţiile cu familia. pentru a planifica mai riguros activităţile şi a organiza mediul de învăţare mai adecvat cerinţelor şi intereselor copiilor. Cadrul didactic participă periodic la cursuri de formare continuă. 65. Participă periodic la cursuri de formare continuă în domeniile profesionale specifice educaţiei timpurii. Standard E. 63.

în scopul individualizării învăţării şi oferirea de sprijin optim pentru dezvoltarea acestuia. despre interesele şi dorinţele lui. dar şi despre problemele acestuia. sugestii privind dezvoltarea şi educaţia copilului. Furnizează părinţilor informaţii. Demonstrează competenţe de comunicare cu părinţii. Cadrul didactic respectă calitatea părinţilor de primi educatori ai copilului. despre starea lui de sănătate. F. 76. Manifestă interes pentru cunoaşterea diversităţii de ordin economic. reuşind să evite conflictele sau să le soluţioneze cu rezultate optime pentru copil. asigurându-se de bunăstarea acestuia. precum şi părinţii au nevoie de ajutorul meu pentru a-i oferi copilului toate şansele pentru o educaţie de calitate. pentru a culege cât mai multe informaţii privind dezvoltarea copilului. Cadrul didactic utilizează lucrul în echipă cu alţi colegi şi specialişti. Se informează asupra contextului familial în care copilul s-a născut şi a crescut. 85.4. Utilizează metode informale şi formale de comunicare cu toţi părinţii. pentru a culege cât mai multe informaţii despre copil. pentru a asigura oportunităţi egale tuturor copiilor şi o comunicare eficientă cu familiile acestora. Parteneriatul cu familia Succesul unei dezvoltări depline şi sănătoase a copilului depinde de convergenţa acţiunilor tuturor celor care îl înconjoară. exemple de bune practici. religios a familiilor. dorinţele şi cerinţele lor privind dezvoltarea şi educaţia copiilor. considerând importante aspiraţiile. 82. 79. pentru a reflecta în activităţile curente şi în mediul educaţional diversitatea culturală a familiilor. Respectă dorinţele şi cerinţele formulate de părinţi în privinţa sănătăţii. Informează săptămânal părinţii cu privire la progresele înregistrate de copil în toate domeniile dezvoltării. pentru a-şi îmbunătăţi propriile practici educaţionale şi practicile familiilor în educaţia şi dezvoltarea copiilor mici.3. F. interesele şi dorinţele acestora în privinţa propriului copil. Valorifică experienţele familiale ale copiilor. dezvoltării şi educaţiei copilului. Colaborează cu colegi şi alţi specialişti. Cadrul didactic recunoaşte importanţa cunoaşterii mediului familial în care copilul creşte şi se dezvoltă. F.2. 84. Am nevoie de ajutorul părinţilor.1. etnic. 81. Solicită informaţii părinţilor privind aşteptările. Indicatori 77. pentru a-i sprijini pe aceştia în realizarea rolurilor parentale.126 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE E. precum şi despre dificultăţile întâmpinate pentru a lua în comun decizii. 78. . cultural. 75. prin discuţii cu părinţii acestuia. 80. 83. Cadrul didactic consideră fundamentală comunicarea permanentă cu părinţii pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului şi bunăstarea acestuia. Se consultă cu alţi colegi şi specialişti în proiectarea activităţilor în vederea asigurării condiţiilor optime pentru a răspunde nevoilor individuale de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil. Standard F.

Cadrul didactic implică permanent familia în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. 89.5. Invită părinţii să participe periodic la activităţile curente desfăşurate în grupa de creşă/ grădiniţă. 87. a unor evenimente speciale sau a unor sărbători etc.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 127 F. pentru a observa copiii. F. în special în privinţa acelor aspecte ale dezvoltării care necesită mai multă atenţie şi acţiuni specifice. Implică părinţii în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. în planificarea şi organizarea unor studii tematice. Atrage părinţii sau alţi membri ai familiei. Organizează periodic întâlniri cu părinţii. 91. Stabileşte împreună cu părinţii măsuri necesare pentru corectarea/recuperarea unor probleme de dezvoltare (prin acţiuni concertate ale cadrului didactic şi ale părinţilor sau prin apelul la alţi specialişti). . 90. Cadrul didactic încurajează prin forme variate participarea părinţilor la programul educaţional al creşei/grădiniţei. să poată schimba opinii şi să colaboreze pentru susţinerea activităţilor realizate în creşă/grădiniţă. a asista cadrul didactic în organizarea activităţilor etc.4. pentru a organiza. 88. valorificând disponibilitatea şi experienţa acestora. Creează un spaţiu în care părinţii să dispună de resurse de informaţii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. a dezbate şi a lua decizii în comun privind programul de educaţie promovat de creşă/grădiniţă. 86.

.

INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 129 INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE .

mediul şi materialele. jocuri mai simple şi mai complexe. Mai presus de toate. acordă copiilor care au ritm diferit de cel al grupului timpul necesar pentru a termina ce au început). • Interacţionează cald şi cu respect cu fiecare copil. 1. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor. Fiecare copil este unic şi trebuie să-i ofer toate şansele pentru a se dezvolta. Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi pentru a progresa. nevoia de odihnă şi activitate dinamică.). • Găseşte modalităţi de a încuraja. • Facilitează integrarea copiilor noi. nevoia de a socializa sau de a fi câtva timp singur/de a observa etc. • În calitate de facilitator. temperamentul şi ritmul în care învaţă copilul etc. pentru a-şi ajusta planurile. • Permite copiilor să trăiască plăcerea descoperirii. susţine fiecare copil în construirea propriei învăţări. relaţiile lui sociale. • Stabileşte obiective pentru fiecare copil. propune sarcini de lucru diferenţiate. să nu uit că în orice moment el învaţă un lucru nou. permite ca membrul familiei să se afle alături de copil. şi foloseşte propriile cunoştinţe despre fiecare copil. • Elaborează sarcini. 3. raportate la obiectivele de referinţă. face adaptări la program. Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil. uşurându-le tranziţia de acasă la grădiniţă (de exemplu. manifestând afecţiune. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Educaţia copilului începe de la naştere. • Respectă ritmul individual de realizare a unei activităţi. D U R D U R D U R . utilizând muzică sau mişcare etc. alternează întrebările mai dificile cu cele mai puţin dificile). interes şi respect. • Recunoaşte necesităţile individuale ale copiilor din grupă (de exemplu. 2.1. acordând timp suficient copiilor să termine ceea ce au început sau oferind alte oportunităţi de activităţi celor cu un ritm mai crescut. interesele şi deprinderile.). în grup sau individual. • Adaptează activităţile la diferitele niveluri de dezvoltare a copiilor (de exemplu. • Recunoaşte interesele şi preferinţele fiecărui copil. pornind de la nivelul la care se află şi în conformitate cu ritmul său propriu (de exemplu. • Manifestă interes pentru experienţele şi rezultatele activităţii fiecărui copil. sprijini şi aprecia activitatea fiecărui copil. interacţionând frecvent cu fiecare. de alimentaţie. rostindu-i numele.). ţinând cont de stilurile individuale de învăţare ale copiilor (de exemplu.130 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE A. strategiile didactice. permite copilului să vină cu jucăria preferată etc.: Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial. Standard A. • Comunică cu familia pentru a afla despre contextul în care creşte copilul. creându-le mediul necesar şi oferindu-le timp pentru explorare independentă.

gândurile şi experienţele. posibilitate de autoexprimare şi interacţiune socială. • Se bazează pe cunoştinţele şi experienţele anterioare ale copiilor şi îi sprijină în construirea unor cunoştinţe şi abilităţi noi. cu scopul de a le menţine interesul pentru învăţare. • De exemplu. de a exprima empatie şi de a lua în consideraţie punctul de vedere al altor persoane. 6. copii sau adulţi. găsind soluţii ale diverselor probleme. îmbogăţindu-şi vocabularul în baza conversaţiilor. de a învăţa reguli prin intermediul jocurilor. atît verbal. provocare. nevoia lui de a se odihni şi de a se juca şi învăţa. fapte. jucându-se liber.). pentru alimentaţia lui. pornind de la zăpada adusă cu cizmuliţele de afară şi care se topeşte. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi (de exemplu. D U R D U R D U R . • Copiilor li se oferă permanent diverse oportunităţi pe parcursul zilei de a interacţiona verbal şi non-verbal cu adulţii şi copiii. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice • Demonstrează o bună cunoaştere a nivelului la care se află copilul sub toate aspectele de dezvoltare (fizic. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat care solicită dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. dezvoltând competenţe de limbaj: întrebând şi răspunzând la întrebări. experimentând. • Îi îndeamnă pe copii să caute răspunsul împreună cu alţi copii. fenomene etc. Utilizează orice moment al zilei pentru a realiza integrarea cunoştinţelor. 5. comunicându-şi necesităţile. cărţilor. deprinderilor şi abilităţilor dobândite. se poate introduce în discuţie conceptul de „transformare” etc. emoţional. socioemoţional şi fizic.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 131 Standard A. cât şi non-verbal. 4. prin obiectivele propuse. social. faţă de întrebările copiilor.: Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat. asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plan cognitiv. • Creează pentru copii multiple oportunităţi de a învăţa să-i înţeleagă pe alţii. • Solicită în egală măsură dezvoltarea copilului în toate domeniile de dezvoltare. foloseşte interesul şi curiozitatea de moment ale copiilor faţă de lumea înconjurătoare. cognitiv). • Exprimă interes. de a înţelege că activitatea fizică oferă plăcere. realizând conexiuni între obiecte. cu părinţii/familia (promovarea deprinderilor de comunicare cu semenii şi adulţii şi susţinerea dezvoltării cognitive). • Conlucrează activ cu familia pentru a crea un mediu coerent şi optim pentru dezvoltarea şi învăţarea lui sub toate aspectele.2. • Oferă copiilor multiple posibilităţi de integrare senzomotorie. • Cadrul didactic manifestă apreciere egală pentru starea fizică a copilului. excursiilor. de a lucra împreună cu ceilalţi. descriind lucruri şi evenimente.

132 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard A.). strategii. limbii. pentru a descoperi modul unic al fiecăruia de a înţelege lumea. la nevoile lui de consolare. conţinuturi. ce activităţi iniţiază copiii etc. frustrare.4. indiferent de sex. • Propune materiale autentice care reflectă diversitatea din comunitatea în care cresc copiii. nivelului socioeconomic. rasei. 9. de confort afectiv etc. • Planifică jocuri şi alte activităţi care îi ajută pe copii să-şi dezvolte abilităţile necesare. din ţară şi din lume. • Încurajează o exprimare adecvată la copii atât a emoţiilor pozitive (de exemplu. de ajutor. principiile unei societăţi democratice deschise. religiei. supărare. Promovează respectul pentru diversitate datorată sexului. deprinderi de soluţionare a problemelor. acceptarea şi acomodarea la necesităţile altora. temperamentul. Respectă particularităţile dezvoltării copilului pentru fiecare etapă de vârstă de la naştere la 7 ani. răspunzând sensibil. sub toate aspectele (cognitiv. discută cu ei pe parcursul zilei. respectând valorile bazate pe drepturile omului. a conflictelor etc. sarcini. tristeţe).). nivelul de dezvoltare cognitivă şi socioemoţională a copilului. în baza unor evaluări formale sau neformale. 7. • Oferă şanse egale pentru toţi copiii. fizic). limbaj şi interacţiuni adecvate perioadei de vârstă a copilului. • Foloseşte diverse modalităţi de a afla nivelul de înţelegere la copii a unor noţiuni (de exemplu. D U R . • (3-7 ani) Promovează un respect reciproc răspunzând la întrebările şi solicitările copiilor. socio-emoţional. • Îi observă şi ascultă pe copii cu atenţie. în funcţie de abilităţile. culturii. • Utilizează oportun momente spontane pentru a promova valoarea diversităţii. 8. de depăşire a fobiilor. cât şi a celor negative (de exemplu. • (cu copii de 0-3 ani) Promovează o comunicare respectuoasă şi afectivă urmărind/ascultând şi răspunzând la semnalele verbale şi non-verbale ale copiilor. structurii familiei. D U R D U R Standard A.3. plăcere. Înţelege felul în care fiecare copil îşi construieşte imaginea lumii şi creează oportunităţi de învăţare care reflectă această înţelegere. ascultând ce întrebări pun.: Cadrul didactic promovează incluziunea socială. • Utilizează materiale. prin respectarea diversităţii. abilităţilor. etniei. pentru a trăi într-o societate democratică (de exemplu. vârstei. origine şi abilităţi de a-şi demonstra competenţa şi a-şi expune ideile. entuziasm). prin toate deciziile didactice curente. oferind tuturor copiilor oportunităţi egale de dezvoltare şi învăţare. respectul pentru diferite idei. bucurie. acordând atenţie specificului dezvoltării acestuia. • Acordă atenţie învăţării prin joc.: Cadrul didactic cunoaşte specificitatea procesului de învăţare la copil de la naştere la 7 ani. promovând toleranţa faţă de ceea ce este diferit.

confort afectiv. indiferent de sex. siguranţă. origine socială. Vestimentaţia etc. din grupuri defavorizate sau marginalizate. 12. • Modelează singur şi oferă diverse oportunităţi copiilor de a interacţiona cu persoane din diverse grupuri sociale şi etnice şi cu persoane cu dizabilităţi într-o manieră empatică şi respectuoasă. respectul reciproc. activităţi în grup mare. amabil şi respectuos. expresie creativă.).: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale bine structurate. utilizând numele fiecărui copil în parte. Cadrul didactic recunoaşte importanţa unei planificări zilnice şi săptămânale bine echilibrate. • Oferă acces egal la materiale şi resurse tuturor copiilor. pe o bună cunoaştere a copiilor din grupă şi pe obiectivele ariilor curriculare. Mediază conflictele dintre copii cu scopul de a promova înţelegerea. • Intervine atunci când copiii exclud din activităţi alţi copii în baza stereotipurilor şi a prejudecăţilor.1.. Propune activităţi ce valorifică diversitatea copiilor şi familiilor. teme care subliniază similitudinile şi diferenţele: Oamenii. • Planul săptămânal include o varietate de oportunităţi de învăţare. acceptarea şi respectarea diversităţii • Îi ajută pe copii să recunoască şi să reacţioneze adecvat la situaţii discriminatoare (de exemplu. etnie.. cu probleme de dezvoltare etc. Planificarea învăţării D U R D U R D U R D U R Cu cât cunosc mai bine un copil. 11. 13. • Creează unităţi tematice cu accent pe aprecierea diversităţii (de exemplu. Progresele lui depind de planul meu pentru el. 14. Comunică cu toţi copiii pe un ton cald. care se bazează pe cunoaşterea dezvoltării copilului. Standard B. • Adaptează după necesitate mediul. în aer liber. • Planul săptămânal reflectă abordarea integrată a obiectivelor-cadru şi de referinţă ale curriculum-ului. B. cu atât îl pot ajuta mai mult să se dezvolte. îi mângâie. echilibrate. ce conferă încredere.). • Interacţionează cu copiii non-verbal: zâmbeşte. D U R . la nivelul ochilor acestora. învăţare autodirecţionată. materialele şi activităţile la nivelul de dezvoltare şi abilităţile copiilor. • Elaborează activităţi şi foloseşte situaţii oportune prin care să-i facă pe copii să reflecteze asupra problemelor şi conflictelor etnice şi de altă natură din mai multe perspective. prietenos. • Vorbeşte cu copiii prietenos.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 133 10. experienţe şi proiecte care se desfăşoară pe parcursul a mai multor zile şi care includ timp pentru joc. atitudini depreciative faţă de persoane de altă etnie. abilităţi. Creează oportunităţi egale de dezvoltare pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale. îi îmbrăţişează. Cine şi unde locuieşte. grup mic şi cele iniţiate de copil. activităţi fizice. securitate.

experienţe senzoriale. • Foloseşte datele obţinute din observarea copiilor. lasând suficient spaţiu între activităţile structurate. • Planul reflectă nevoile de mişcare. de a le corela cu obiectivele propuse în planificarea săptămânală şi de a face ajustările necesare. şi le exploatează din plin. dar şi suficient de flexibilă. structurate şi nestructurate. de observare. de participare. prima zăpadă). • Recunoaşte valoarea educativă a unor situaţii spontane. de creaţie. Planificarea este bine structurată. Include în planurile zilnice o varietate de activităţi. • Planul zilnic include momente de rutină. modificând planul zilnic şi cel de perspectivă. ştiinţe. de la activităţile în încăpere la activităţile în aer liber). pentru a-i permite cadrului didactic să modifice activităţile planificate în funcţie de dinamica grupei. de explorare. • Permite adaptări şi modificări necesare. literatură artistică etc. D U R 15. 17. matematică. pentru a permite copiilor să finiseze activitatea în care erau antrenaţi. individuale. pentru a susţine învăţarea individualizată. • Planul zilnic pentru copii mici include oportunităţi de joc independent. stimulare senzorială. evenimente speciale şi/sau nevoile individuale ale copiilor. Planul integrează informaţia obţinută în urma observării copiilor cu obiectivele curriculare. joc paralel. 16.134 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE • • • • Planul pentru fiecare săptămână oferă copiilor toate tipurile de opţiuni privind materialele de studiu (arte plastice. care trezesc curiozitatea copiilor (de exemplu. schimbările de orar sau mediu. Planifică segmente de timp când să-i observe pe copii. odihnă şi alimentaţie ale copiilor. cât şi în grupuri mici ori mari. Planul cadrului didactic urmăreşte un echilibru între activităţile: liniştite şi dinamice.). În planul de lungă durată cadrul didactic îşi propune să revină periodic la experienţe şi materiale studiate/ utilizate. iar peste copiii mai mari – joc în perechi şi în grupuri mici. pentru a satisface diversele nevoi. • Planul nu este prea rigid.alese şi dirijate de copii. în încăpere şi în aer liber. Planificarea zilnică denotă abilitatea cadrului didactic de a reflecta critic asupra obiectivelor imediate realizate. dans. aer proaspăt. manifestând astfel respect pentru ei. abilităţi şi stiluri de învăţare ale copiilor. . de descoperire/informare. • D U R D U R D U R . pentru a-şi construi şi ajusta planurile zilnice. să lucreze atât individual. activităţi dirijate de cadrul didactic. în grup mic şi mare. pentru a-i asigura copilului securitate. pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi optime de învăţare şi dezvoltare. muzică. artă dramatică. permiţând adaptări şi modificări necesare pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi optime de învăţare şi dezvoltare. • Planul include momente line de tranziţie (de exemplu. să stea de vorbă cu ei. de cunoaştere. gătit. mişcare.

• Face legătura între cunoştinţele şi deprinderile noi şi cele vechi. încorporând în unitatea tematică proiecte de grup sau individuale). • Porneşte de la interesul copiilor faţă de lumea înconjurătoare.oportunităţi care îi încurajează pe copii să interacţioneze pozitiv unul cu altul. • Utilizează tehnici speciale pentru a afla ce doresc copiii să ştie. D U R Standard B. • Foloseşte eficient situaţiile spontane. 20. . la fermă (la ţară) – sau în natură. § Planul cadrului didactic include: .diverse oportunităţi de învăţare şi materiale pentru dezvoltarea copilului în toate domeniile. pornind de la lucruri cunoscute de copii. tabelul: Ce ştiu? Ce vreau să ştiu? [Ce am aflat?]). 19. D U R D U R D U R . • Experienţele planificate în cadrul studiilor tematice sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cunoaştere. la aeroport etc. Experienţele de învăţare planificate de educator sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cunoaştere.(în oraş). 21. la muzeu.proiecte/studii tematice pe baza integrării obiectivelor diverselor arii curriculare.2. Atât planificarea zilnică.: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale care reflectă abordarea integrată a curriculum-ului. pentru a depista lacune sau păreri eronate legate. organizând împreună cu părinţii excursii în comunitate – de exemplu. Planificarea unităţilor/proiectelor tematice reflectă capacitatea cadrului didactic de a respecta o succesiune logică a etapelor de desfăşurare a acestora şi de a le ajusta la vârsta. ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri. pentru a observa diverse tipuri de plante. copaci. pentru a vedea cum copiii îşi creează unele concepte. cât şi cea săptămânală promovează o abordare holistă asupra dezvoltării copilului şi un mod integrat de abordare a curriculum-ului.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 135 18. . de o temă nouă (de ex. • Susţine curiozitatea copiilor şi le extinde interesul pentru învăţare prin situaţii şi materiale noi stimulatoare etc. care solicită dezvoltarea copilului sub toate aspectele şi integrarea cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite. susţinându-le activităţile şi extinzând învăţarea lor. de exemplu. • Reorganizează mediul şi ajustează propriile planuri dacă copiii au nevoie să exploreze concepte şi teme noi. ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri. pentru a promova învăţarea. antrenându-i pe copii în experienţe de mai lungă durată (de exemplu. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi şi a dezvolta deprinderi noi. vietăţi etc. fenomene. să soluţioneze probleme interpersonale şi legate de mediul lor fizic. situaţii. Planifică unităţi tematice în care conţinuturile sunt strâns legate între ele şi care contribuie la o învăţare semnificativă. la moară. • Extinde mediul de învăţare în afara grădiniţei. nivelul de interes şi nevoile specifice (individuale şi de grup) ale copiilor.

excursii la locul de muncă.). 26. situaţiile de învăţare pe care le creez. 23. • Oferă copiilor posibilitatea de a interveni cu propria agendă de învăţare. D U R D U R D U R D U R . pentru a orienta şi susţine învăţarea. • Creează oportunităţi de prezentare a proiectelor individuale şi de grup. un colaj. C. precum şi la planificarea şi desfăşurarea activităţilor din sala de grupă. • Încorporează în temele mai cuprinzătoare. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C.136 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 22. pentru a le oferi copiilor oportunităţi optime de dezvoltare şi învăţare. în care sunt implicaţi copiii şi familiile lor. un afiş etc. Organizarea învăţării Pentru a-l ajuta pe copil să se dezvolte. C. selectează adecvat activităţi din spectrul larg de opţiuni: de la cele iniţiate de adult la cele iniţiate de copil.1. deciziile mele pornesc de la nevoile şi interesele lui. 24. la construirea de către copii a propriilor cunoştinţe.: Cadrul didactic cunoaşte şi utilizează diverse strategii care contribuie la învăţarea activă. propuse de documentele curriculare. de la cele de liberă explorare la cele modelate de cadrul didactic.3. Implică familia în planificarea unităţilor tematice şi a altor activităţi de învăţare din clasă. 25. D U R Standard B. cum? de unde pot afla?). Este receptiv la sugestiile copiilor şi capabil să-şi ajusteze planurile în acord cu acestea. la dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor.1. • Creează o carte (comună sau personală) referitoare la temă care să reflecte învăţarea. Demonstrează înţelegerea rolului său de facilitator al învăţării copilului. modul în care organizez spaţiul în care el învaţă vor influenţa asupra progreselor pe care copilul le va face. § Invită familiile copiilor să contribuie la extinderea situaţiilor de învăţare prin propria expertiză (de exemplu. ocupaţii interesante etc. În baza bunei cunoaşteri a copiilor şi a obiectivelor curriculare. adresează frecvent întrebări deschise. Planifică modalităţi de finalizare a unităţilor/ proiectelor tematice care să integreze cunoştinţele interdisciplinare şi deprinderile achiziţionate şi permit fiecărui copil să simtă plăcerea reuşitei. Modul în care interacţionez cu copilul. teme/subiecte/activităţi sugerate de copii.: Planificarea activităţilor este un proces participativ. ghidându-i în însuşirea deprinderii de a-şi pune întrebări şi a-şi extinde permanent învăţarea (planul unei „investigaţii” independente: ce?. prin crearea unui mediu îmbogăţit de învăţare. • Nu impune niciodată copiii mici să înveţe.1.

pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi prin intermediul întrebărilor deschise. Ajută copiii să facă conexiuni între concepte şi deprinderi noi şi cunoştinţele anterioare (evocare şi realizare a sensurilor) § Propunând o temă sau concept nou. D U R D U R Standard C.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 137 • • • Cunoaşte stilurile individuale de învăţare ale copiilor din grupă şi utilizează tehnici şi materiale variate pentru a satisface această diversitate (de ex.. D U R 27. pentru a „complica” jocul. corespunzător vârstei copilului. § Variază materialele de joc pentru a evita monotonia.1. § Valorifică permanent cunoştinţele şi experienţa personală a copiilor în contexte noi. § Utilizează jocul pentru a afla mai multe informaţii despre copil şi modul lui de înţelegere a lumii. grafice simple. calculul asociat cu ritmul sau mişcarea etc. 30. să experimenteze. să raţioneze.. ce experienţe de învăţare au parcurs în activităţile anterioare. în contexte variate şi cu conţinuturi variate. Oferă copiilor diverse oportunităţi de a face prezentări în faţa grupului de copii (de ex..: Cadrul didactic demonstrează competenţă în utilizarea jocului ca formă integratoare pentru stimularea învăţării şi dezvoltării. utilizând „scaunul autorului”).). pentru a trezi interesul copiilor. § Pune întrebări deschise care stimulează gândirea şi creativitatea de tipul: Cum crezi că ar putea arăta. manifestând interes autentic. introduce elemente noi sau modelează utilizări noi. Foloseşte interesul şi curiozitatea copiilor faţă de lumea înconjurătoare. Ia permanent decizii strategice conştiente legate de rolul său şi rolul copilului în construirea propriei învăţări prin joc. § Stimulează şi întreţine curiozitatea copiilor.. § Ştie când să intervină cu întrebări. § Utilizează zilnic jocul în scopuri variate. 31. § Utilizează conversaţii antrenante. Ştie să creeze şi să menţină situaţii care îmbogăţesc şi extind jocul copiilor. utilizează materialele şi în spaţiul din aer liber. Recunoaşte valoarea supremă a jocului (înţeles în sens larg) pentru învăţarea şi dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. să concluzioneze.2. D U R D U R D U R . permanent verifică ce ştiu copiii despre el.. 28. materiale manipulative. 29. sugestii şi provocări în jocul copilului şi când să-i ofere posibilitatea şi timp pentru a trăi plăcerea descoperirii. să pună întrebări. pentru însuşirea conceptelor matematice utilizează panouri. satisfacţia unei probleme soluţionate independent etc..? Cum am putea rezolva această situaţie? Dar altă soluţie mai există? etc. Îi încurajează pe copii să gândească.? Ce ar fi dacă. răspunzând unora dintre dorinţele exprimate de aceştia. susţinând interesul copiilor.

deleagă responsabilitatea pentru lucrul în colaborare.: Cadrul didactic utilizează strategii predominant interactive. § Formulează clar aşteptările privind comportamentul şi participarea copiilor. Oferă proiecte la care copiii să lucreze în cooperare. 35. § Discută împreună cu copiii despre rolurile pe care fiecare şi le poate asuma în realizarea proiectului. Cadrul didactic corelează obiectivele de referinţă ale ariilor curriculare cu conţinuturile învăţării. să se asculte reciproc şi să facă schimb de materiale.).1. o hartă etc. § Extinde mediul de învăţare în afara grădiniţei/în comunitate. pentru a le da posibilitatea să-şi împărtăşească cunoştinţele. Creează situaţii în care copiii să înveţe unul de la altul. § Propune să se activeze în grupuri mici atunci când oferă copiilor sarcini ce presupun cooperare. activitatea în care grupuri de copii aşezaţi în jurul mesei îndeplinesc aceeaşi sarcină nu este considerată lucru în grupuri mici. § Cu copii mai mari. calendarul. ideile şi opiniile. Corelează obiectivele de referinţă din diferite arii curriculare. D D U U R R . § Realizează împreună cu copiii materiale pe care apoi le utilizează în activităţile curente (un afiş. graficele. cu formele de organizare a lucrului cu copiii ţinând de particularităţile de vârstă ale copiilor şi de experienţele de învăţare anterioare. 34. § Încurajează copiii să conducă. vocabularul nou etc. § Reacţionând la o întrebare a copilului. cu sarcinile de învăţare. harta conceptuală a studiului tematic.3.138 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard C. § Creează situaţii în care copiii să lucreze pe rând. 32. pentru a realiza integrarea lor în activităţile/ studiile tematice. o construcţie. § Propune sarcini care necesită cooperarea între copii şi găsirea unei soluţii comune. 33.1. Propune pentru lucru în grup mare sau mic sarcini adecvate formelor selectate. în perechi. § Pregăteşte şi afişează materiale interactive care îi ajută pe copii să reflecteze şi să-şi extindă învăţarea (de exemplu. îi poate propune acestuia să întrebe mai întâi trei copii şi doar apoi să vină cu răspunsul în caz că nimeni nu-l cunoaşte. Pune la dispoziţia copiilor materiale cu caracter deschis ce stimulează dezvoltarea. a planului/etapelor de realizare a unui proiect colectiv.). mesajul zilei.4. 36. să iniţieze şi să faciliteze activităţi în grup. § Organizează copiii în grupuri (mici sau mari). D U R D U R D U R Standard: C. soluţionarea problemelor şi realizarea sarcinii comune. § Îi ghidează pe copii în identificarea temei.

responsabilităţi pe parcursul zilei/săptămânii etc. diverse comparaţii – cantităţi. D U R . care răspund nevoilor individuale ale copiilor. vizionare. § Prevede activităţi care satisfac necesităţile şi interesele fiecărui copil în parte prin dotarea centrelor de activitate cu materialele lor specifice. 41.audiere. 40. § Foloseşte servitul mesei drept prilej de a exersa matematica practică (calculul matematic. încurajând socializarea. prezentarea unei veşti. centre de activitate.) care ţin cont de competenţele şi interesele lor. individual). D U R D U R D U R D U R Standard C. § În cazul unor alegeri limitate (câteva opţiuni).: Cadrul didactic creează pentru copii multiple oportunităţi de alegere şi luare a deciziilor. dezvoltare socioemoţională. § Oferă sarcini cu caracter individual. alte atribute). Foloseşte rutina zilei ca sursă de învăţare semnificativă. 38. de a afla despre produsele consumate şi a discuta calităţile lor. potrivindu-le la obiectivele propuse şi respectând nevoile individuale şi de grup ale copiilor. Oferă copiilor posibilitatea de a face alegeri conştiente din alternativele existente şi a-şi asuma responsabilitatea pentru alegerea făcută.1. demonstrare din partea cadrului didactic. dimensiuni.: Cadrul didactic exploatează maximal oportunităţile de învăţare ale perioadelor de rutină şi adoptă atitudini flexibile şi creative în faţa unor momente neplanificate. § Utilizează zilnic activităţile în grup mic. educaţie pentru sănătate). de a împărtăşi senzaţiile gustative etc.6. activităţi de mişcare. perechi. Utilizează diverse forme de organizare a activităţii copiilor (în grup mare. Corelează conţinuturile activităţilor cu vârsta copiilor şi cu cunoştinţele anterioare ale acestora. cadrul didactic explică foarte clar între ce are de ales copilul şi care să-i fie aşteptările în fiecare caz. § Foloseşte activitatea în grup mare. comunicarea şi cooperarea între copii. materiale. § Încurajează explorarea iniţiată de copii şi utilizarea independentă a materialelor din sala de grupă.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 139 37. cu toţi copiii când urmăreşte obiectivul ca toţi copiii să împărtăşească aceeaşi experienţă de învăţare . sarcini cu mai multe posibilităţi de realizare.1. Planifică situaţii de învăţare cu caracter deschis. Aceste activităţi nu pot avea o durata mare de timp şi trebuie alternate cu celelalte forme de organizare. § Oferă copiilor posibilităţi de a alege (activităţi. grup mic. cânt. Standard C. materiale diverse din care să aleagă. le oferă timp pentru a lucra independent sau în grupurile selectate de ei.5. 39. (limbaj.

§ Copiii au spaţiu individual unde să-şi păstreze lucrurile personale. interesele şi abilităţile sale. în care ei se simt mai confortabil. § În situaţia când s-a îmbolnăvit un copil. elimină pericolul colţurilor ascuţite.2. § Culorile aprinse sunt folosite pe un fundal coloristic neutru. centre de activitate pot fi mai puţine. se concentrează mai uşor şi jocul lor devine mai complex şi mai creativ. § Cadrul didactic are grijă ca mediul fizic să fie securizant (de exemplu. pernuţe pe care copiii pot sta. căluţ-balansoar. 44. pentru a le dezvolta limbajul. care apar inopinat. a învăţa noi concepte şi deprinderi. al suprafeţelor aşchiate etc. limbă.). § Mediul fizic pentru copiii de peste 3 ani este divizat în spaţii care le permit să lucreze mai mult în grupuri mici.: Cadrul didactic înţelege impactul puternic al mediului asupra învăţării şi dezvoltării copiilor şi le asigură un mediu în care fiecare copil să se dezvolte şi să înveţe în conformitate cu nevoile. Subdomeniu: Mediul de învăţare D U R Standard C.1. § Vizita unei persoane din altă ţară poate deveni o sursă pentru a afla despre o altă cultură. C. § Cadrul didactic evaluează schimbările ce intervin în necesităţile copiilor pe măsură ce ei cresc şi modifică în consecinţă spaţiul fizic. § Sunt încorporate elemente care atenuează senzaţia de instituţie (de exemplu. care îi ajută pe copii să se simtă în securitate şi confortabil. 43. să-i ofere o carte etc. în cazul copiilor de până la 3 ani blocurile şi puzzlele sunt de dimensiuni mai mari. Organizarea mediului corespunde necesităţilor diferitor grupuri de vârstă şi ale fiecărui copil în parte. spontan şi care suscită interesul copiilor.2. pot fi prezente un tobogan. obiecte moi – jucărie moale etc. a descoperi asemănări şi diferenţe etc. § Copiii au spaţiu individual unde să-şi păstreze lucrurile personale. cadrul didactic le poate sugera copiilor să-i scrie mesaje cu urări de însănătoşire.. covoraşe.140 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 42. § Mediul fizic pentru copiii mici nu este prea aglomerat pentru a nu suprasolicita copiii şi pentru a le permite mişcarea liberă. § Jucăriile şi echipamentul sunt adecvate vârstei (de exemplu.). § Mediul este aranjat astfel încât cadrului didactic să-i fie uşor să observe tot spaţiul din orice loc. Recunoaşte şi exploatează oportunităţile de învăţare. sunt utilizate materiale realizate cu copiii pentru a personaliza spaţiul grupei. precum şi necesităţilor dictate de conţinuturile studiate. Creează un mediu fizic atractiv şi plăcut. scrânciob etc.) şi sunt puse la înălţimea ochilor copiilor. D U R D U R . Organizarea învăţării C.

§ Materialele includ: rechizite pentru jocul simbolic (“de-a. cât şi create împreună cu părinţii şi copiii. § Cadrul didactic creează spaţii pentru lucru individual sau unde copiii se pot retrage când au nevoie. lupe etc. vopsele. § Centrele sunt dotate cu diverse materiale.). hârtia pentru desen. al căror număr şi conţinut corespund vârstei copiilor din grupă.. materiale pentru centrul Ştiinţă: obiecte procurate sau confecţionate pentru cântărit. grup mic.. Selectează materiale legate de toate ariile curriculare şi domeniile de dezvoltare astfel încât să stimuleze explorarea. § Spaţiul este împărţit pe centre de activitate/arii de interes. pensulele vor fi puse împreună lângă şevalet în centrul Artă). descoperirea şi învăţarea conceptuală. materiale din natură. etichetate. cărţi.). din carton).”). creioanele colorate. apă. perechi. pensule. hârtie. atât fabricate. întâlnirea de dimineaţă şi alte activităţi).INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 141 45. § Există spaţiu pentru lucru în grup mare (de exemplu. diverse “instrumente” cu care să deseneze. lectură. § Cadrul didactic foloseşte panoul responsabilităţilor. § Cadrul didactic încorporează în centrele de activitate obiecte care provoacă imaginaţia copiilor (de exemplu. citit-scris. aluat de joc. carioci. Spaţiul fizic pregătit de cadrul didactic facilitează managementul grupei de copii şi îi permite utilizarea diverselor forme de lucru: individual. Mediul este bine organizat şi promovează învăţarea activă şi independentă. 46. de exemplu. diverse texturi pentru experienţe tactile etc. în centrul/aria unde vor fi folosite (de exemplu. pămătuf. § Ariile pentru activităţi liniştite (artă. unde copiii se pot aduna în cerc. pentru a le permite copiilor să ia decizii şi să-şi asume responsabilităţi pentru mediu. materiale pentru dezvoltarea senzorială (nisip. § Materialele sunt grupate logic şi stocate pe rafturi joase. § Între centre există treceri care le permit copiilor să se deplaseze de la un centru la altul fără a-i deranja pe ceilalţi copii. matematică) sunt separate de cele pentru activităţi dinamice/zgomotoase (joc simbolic. vopselele. § Centrele de activitate sunt clar delimitate pentru a uşura orientarea copiilor. grup mare. D U R . măsurat. imprime în centrul Artă: periuţe de dinţi.). D U R D U R 47. dopuri din plută etc. experimentarea. blocuri fabricate sau confecţionate împreună cu copiii şi părinţii (de exemplu. În acest spaţiu se află un şevalet sau o tablă amplasată la nivelul copiilor). blocuri). pentru mesajul de dimineaţă sau pentru graficele/panourile interactive la care lucrează copiii etc.

“Ce vreau să aflu”.). nu se tem să adreseze întrebări sau să greşească.: Cadrul didactic creează un mediu fizic personalizat şi prietenos ce conferă identitate grupului de copii. § Modelează singur şi încurajează copiii să găsească soluţii în situaţii de conflict. de unde poate lua şi apoi pune la loc materialele de care are nevoie). promovând sensul de apartenenţă.2. calendarul. Cadrul didactic îi face pe copii să se simtă mai confortabil încorporând elemente familiale. 48. § Cadrul didactic creează un climat psihologic în care copiii încearcă cu siguranţă lucruri noi. Creează un mediu de învăţare personalizat şi prietenos copiilor. panoul responsabilităţilor etc. panouri care solicită contribuţia adulţilor în susţinerea învăţării curente a copiilor: în calitate de experţi la studiul tematic etc.2. § Mediul creat îi insuflă copilului încredere în sine (copilul ştie ce şi unde se află.3. D U R D U R D U R 50. pentru a oferi încredere şi siguranţă în exprimarea liberă a acestora. în grupele cu copii mai mici – fotografii ale familiei.142 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard C.).).2. § § Foloseşte diverse oportunităţi de personalizare a învăţării (de exemplu. obiecte aduse de acasă etc. § Există un loc special rezervat pentru comunicarea cu familia (panouri informative-interactive care reflectă învăţarea curentă etc. § Materialele afişate pe pereţi reflectă procesul de învăţare (sunt expuse lucrările individuale sau colective. § Promovează un comportament pro-social: modelează interacţiuni respectuoase în raport cu alţi adulţi şi cu copiii. 51.: Cadrul didactic creează un climat social care promovează învăţarea. § Mediul conţine elemente care reflectă aprecierea diversităţii şi respectul pentru valorile şi tradiţiile familiilor din care provin copiii. § Îi încurajează pe copii să manifeste empatie pentru un copil care este trist sau nemulţumit. să ştie să împartă jucăriile şi materialele cu alţi copii. Standard C. 49. Încurajează atitudini reciproce grijulii şi respectuoase între copii. Mediul creat de cadrul didactic invită părinţii ca parteneri la colaborare şi contribuie la spiritul de comunitate.). creează panouri interactive de tipul “Eu astăzi sunt aici”. § Cadrul didactic utilizează diverse forme de implicare a membrilor familiilor în planificarea şi desfăşurarea activităţilor (de exemplu. graficele. studiul tematic etc. Mediul creat de cadrul didactic promovează la copii confort psihologic şi o atitudine pozitivă faţă de învăţare. legate de casă (de exemplu. “Ce îmi place şi ce nu-mi place”.). D U R .

discută cu ei des pre necesitatea acestora. § Prin propriul exemplu promovează la copii o ascultare activă (în cadrul întîlnirii de dimineaţă şi altor activităţi în grup mare). 55. Oferă multiple situaţii în care toţi copiii să fie auziţi şi apreciaţi. şi are grijă să predomine lucrările mai recente (de exemplu. Demonstrează înţelegerea cauzelor diverse ale comportamentelor nedorite. Standard D. pentru a înregistra date privind progresul copilului în toate domeniile de dezvoltare. § Oferă limbaj adecvat pentru exprimarea emoţiilor şi sentimentelor. lăudându-l când reuşeşte. 53. atât în sala de grupă. lucrări ce demonstrează deprinderi de scriere incipientă. reprezentări grafice.1. 54.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 143 52. § Utilizează eficient situaţiile cotidiene pentru a-i învaţă pe copii cum să-i asculte pe ceilalţi şi să fie atenţi unul faţă de celălalt. cât şi pe hol. cum să-şi aştepte rândul (de exemplu. § Se asigură că fiecare copil îşi aduce contribuţia în timpul activităţilor de grup. § Anticipează şi ia măsuri de prevenţie.: Cadrul didactic utilizează permanent observarea. § Expune lucrările tuturor copiilor. D U R . Cadrul didactic utilizează zilnic observarea copiilor. § Utilizează metode pozitive de disciplinare. sprijinindu-l la nevoie şi căutând soluţii pentru problemele cu care se confruntă. abordând strategii adecvate de prevenire a conflictelor dintre copii. lucrări tridimensionale etc. niciodată nu recurge la comportamente violente (verbale sau fizice). la selectarea materialelor sau centrelor de activitate atunci când este un număr limitat de spaţii pentru activitate etc. Facilitează stabilirea unor relaţii de prietenie între copii care încurajează învăţarea reciprocă.) şi ca o parte din ele să fie la nivelul ochilor copiilor. pentru a evita comportamentul nedorit. pentru a fi văzute de toată lumea. D. Evaluarea învăţării D U R D U R D U R În calitatea mea de cadru didactic trebuie să ajut fiecare copil să aibă încredere în sine.). § Cadrul didactic oferă copiilor posibilităţi de a-şi dezvolta deprinderi de comunicare legând prietenii. manifestând respect pentru ideile şi părerile fiecărui copil. § Îi implică pe copii în stabilirea unor reguli clare ale grupei privind comportamentul şi participarea în activităţi. învăţând strategii de soluţionare a conflictelor şi cultivându-şi un comportament pro-social şi o imagine pozitivă de sine. cu numele acestora şi data realizării lucrării.

cadrul didactic scoate în evidenţă ceea ce a reuşit copilul să facă şi îl încurajează pentru o viitoare experienţă.144 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 56. Cadrul didactic păstrează un registru/dosar cu datele culese în urma observării copilului.: Cadrul didactic foloseşte evaluarea pentru a sprijini dezvoltarea şi învăţarea la copil. § Utilizează permanent aprecieri verbale. 58.). îi recompensează. 62. D U R . deprinderi şi abilităţi. steguleţe etc. le permite copiilor să ducă acasă o lucrare executată de ei sau invită părinţii să admire lucrările lor. Recunoaşte diferenţele individuale dintre copii în evaluarea acestora. manifestă anumite atitudini. socioemoţional. obiectivelor de referinţă ale activităţilor de învăţare şi tipului de activitate în care este implicat copilul. expune lucrările copiilor în spaţii amenajate în centrele de activitate. 60. realizează un portofoliu cu toate lucrările copiilor. laude. data calendaristică la care au fost înregistrate observările şi domeniul de dezvoltare de care ţine informaţia înregistrată. § Registrul cu datele observării tuturor copiilor conţine: numele copilului. cognitiv. fără a face comparaţii între ei. D U R 57. la aprecierea unei activităţi. Utilizează şi elaborează instrumente de evaluare care apreciază măsura în care copilul deţine anumite cunoştinţe. atitudini în învăţare). Utilizează momentul evaluării pentru a scoate în evidenţă reuşitele copilului şi a încuraja învăţarea. cu jetoane cu imagini (floricele. § De exemplu. referindu-se la ceea ce au reuşit să facă mai bine decât într-o situaţie anterioară. D U R D U R 59. Cadrul didactic deţine un portofoliu al fiecărui copil care conţine date privind progresele copiilor obţinute în urma observărilor şi evaluării în toate domeniile de dezvoltare (fizic.3. în strânsă corelaţie cu domeniile de dezvoltare ale acestuia. Cadrul didactic realizează observarea copiilor pentru a surprinde progresul înregistrat de copii în toate domeniile de dezvoltare.2. § Observările cadrului didactic vizează comportamente aparţinând domeniilor de dezvoltare prezentate în Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie. Standard D.: Cadrul didactic foloseşte metode şi instrumente de evaluare care sunt relevante pentru activităţile de învăţare realizate de copii şi adecvate vârstei acestora. Utilizează metode de evaluare ce corespund vârstei copiilor. D U R Standard D. § Apreciază individual copiii. D U R D U R 61. la vârste mai mari. având ca unic reper progresele anterioare ale copilului.

D D D U U U R R R D U R D U R . Fiecare zi este o provocare. nutriţie. Standard E. despre comportamentele lor de învăţare si progresele lor din discuţiile cu familia. nevoi). 68. este o întrebare căreia trebuie să-i găsesc răspunsul.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 145 Standard D.3. 65.: Cadrul didactic utilizează evaluarea. Culege informaţii despre copil din discuţii permanente cu familia acestuia (experienţe anterioare de învăţare. Participă periodic la cursuri de formare continuă în domeniile profesionale specifice educaţiei timpurii.: Cadrul didactic solicită şi utilizează informaţii despre experienţele anterioare ale copiilor. Este permanent în contact cu noile informaţii privind teoria şi practica didactică privind educaţia timpurie din publicaţiile de specialitate. niciodată nu poţi crede că ştii totul.4. D U R D U R E. cadrul didactic proiectează activităţi adaptate nevoilor individuale ale fiecărui copil. despre sănătate.: Cadrul didactic participă periodic la cursuri de formare continuă 69. interese. Dezvoltare profesională În meseria de cadru didactic.2. 71. pentru a evalua progresul copilului. igienă. Utilizează rezultatele evaluării pentru a organiza. 70. Selectează cursurile de formare şi perfecţionare în funcţie de nevoile de îmbunătăţire a competenţelor sale profesionale. modifica şi adapta mediul educaţional astfel încât să creeze cât mai multe oportunităţi de învăţare şi dezvoltare pentru toţi copiii. în scopul oferirii oportunităţilor de învăţare şi dezvoltare cât mai adecvate şi eficiente pentru toţi copiii.: Cadrul didactic consultă periodic materiale de specialitate în scopul îmbunătăţirii competenţelor sale profesionale. Utilizează în practica zilnică informaţiile şi abilităţile noi achiziţionate prin cursurile de formare continuă. sănătate..1. igienă. Standard E. copilul însuşi. D D U U R R Standard D.. 67. Corelează informaţiile despre copil obţinute de la familie cu rezultatele activităţii copilului în creşă/grădiniţă pentru o evaluare cât mai fidelă şi validă a progresului înregistrat de acesta. despre nevoile lor. stimulând progresul copiilor. nutriţie. pentru a planifica mai riguros activităţile şi a organiza mediul de învăţare adecvat cerinţelor şi intereselor copiilor. 66. Experimentează noi idei şi practici inspirate de materialele de specialitate. 63. 64. În baza rezultatelor evaluării.

72. cultural. Parteneriatul cu familia Succesul unei dezvoltări depline şi sănătoase a copilului depinde de convergenţa acţiunilor tuturor celor care îl înconjoară. Standard E. 79. Reflectează permanent asupra rezultatelor practicii zilnice cu scopul de a o îmbunătăţi. 73. prin discuţii cu părinţii acestuia. Colaborează cu colegi şi alţi specialişti pentru a culege cât mai multe informaţii privind dezvoltarea copilului.3. pentru a reflecta în activităţile curente şi în mediul educaţional diversitatea culturală a familiilor. Se consultă cu alţi colegi şi specialişti în proiectarea activităţilor pentru a asigura condiţii optime care să răspundă nevoilor individuale de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil. 74. Cadrul didactic reflectează permanent asupra activităţii sale profesionale. Se informează asupra contextului familial în care copilul s-a născut şi a crescut.: Cadrul didactic utilizează lucrul în echipă cu alţi colegi şi specialişti. etnic.: Cadrul didactic recunoaşte importanţa cunoaşterii mediului familial în care copilul creşte şi se dezvoltă. pentru a asigura oportunităţi egale tuturor copiilor şi o comunicare eficientă cu familiile acestora.4. D U R D U R D U R .1. 76. în scopul individualizării învăţării şi oferirii de sprijin optim pentru dezvoltarea acestuia. Poate aprecia punctele tari şi aspectele care necesită îmbunătăţiri ale activităţii sale profesionale ca urmare a reflecţiei asupra propriei practici. 77. D U R D U R D U R D D U U R R F. pentru a-şi îmbunătăţi propriile practici educaţionale şi practicile familiilor în educaţia şi dezvoltarea copiilor mici. Manifestă interes pentru cunoaşterea diversităţii de ordin economic. precum şi părinţii au nevoie de ajutorul meu pentru a-i oferi copilului toate şansele pentru o educaţie de calitate.146 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard E. Valorifică experienţele familiale ale copiilor. religios a familiilor. 75. Este capabil de a-şi motiva deciziile pedagogice în baza reflecţiei asupra activităţii sale zilnice şi a rezultatelor obţinute. 78. Am nevoie de ajutorul părinţilor. Standard F. demonstrând capacitatea de a-şi motiva deciziile profesionale şi de a-şi îmbunătăţi practica zilnică în urma analizei rezultatelor profesionale obţinute.

reuşind să evite conflictele sau să le soluţioneze cu rezultate optime pentru copil.3. Informează săptămânal părinţii despre progresele înregistrate de copil în toate domeniile dezvoltării. Utilizează metode informale şi formale de comunicare cu toţi părinţii pentru a culege cât mai multe informaţii despre copil. 85. 87. interesele şi dorinţele acestora în privinţa propriului copil. dezvoltării şi educaţiei propriului copil. D U R D U R 83. asigurându-se de bunăstarea acestuia. 80. discuţiilor individuale cu părinţii etc. pentru a-i sprijini pe aceştia în realizarea rolurilor parentale. Solicită informaţii părinţilor privind aşteptările. D U R D U R Standard F. sugestii privind dezvoltarea şi educaţia copilului. D U R D U R . 82. dar şi despre problemele acestuia. carneţele de corespondenţă cu părinţii. D D U U R R Standard F. considerând importante aspiraţiile.4. Implică părinţii în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului.: Cadrul didactic consideră fundamentală comunicarea permanentă cu părinţii pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului şi bunăstarea acestuia. în special în privinţa acelor aspecte ale dezvoltării care necesită mai multă atenţie şi acţiuni specifice. exemple de practici. precum şi despre dificultăţile întâmpinate. despre interesele şi dorinţele lui. § Utilizează panouri pe care sunt afişate anunţuri/solicitări adresate părinţilor. 84. Demonstrează competenţe de comunicare cu părinţii.2. Furnizează părinţilor informaţii. Utilizează spaţiul destinat întâlnirilor cu părinţii. 81.: Cadrul didactic implică permanent familia în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. Respectă dorinţele şi cerinţele formulate de părinţi în privinţa sănătăţii. Stabileşte împreună cu părinţii măsuri necesare pentru corectarea/recuperarea unor probleme de dezvoltare (prin acţiuni concertate ale cadrului didactic şi ale părinţilor sau prin apelul la alţi specialişti).: Cadrul didactic respectă calitatea părinţilor de primi educatori ai copilului. 86. pentru a putea lua decizii în comun. dorinţele şi cerinţele lor legate de dezvoltarea şi educaţia copiilor.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 147 Standard F. despre starea lui de sănătate.

în planificarea şi organizarea unor studii tematice. să poată face schimb de opinii şi să colaboreze pentru susţinerea activităţilor realizate în creşă/ grădiniţă. pentru a observa copiii. Invită părinţii să participe periodic la activităţile curente desfăşurate în grupa de creşă/grădiniţă. Implică părinţii sau alţi membri ai familiei.148 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard F. Creează un spaţiu în care părinţii să dispună de resurse de informaţii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. 90. Organizează periodic întâlniri cu părinţii.5. a asista cadrul didactic în organizarea activităţilor etc.: Cadrul didactic încurajează prin forme variate participarea părinţilor la programul educaţional al creşei/grădiniţei. pentru a organiza. 91. 89. a dezbate şi a lua decizii în comun privind programul de educaţie promovat de creşă/grădiniţă. 88. a unor evenimente speciale sau a unor sărbători etc. valorificând disponibilitatea şi experienţa acestora. D U R D U R D U R D U R .

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 149 GHID DE APLICARE a Instrumentului de evaluare a competenţelor profesionale ale cadrului didactic în baza Standardelor profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie .

obiectivele de referinţă şi sarcinile elaborate Standard C 1. A.1.: Abordarea integrată a curriculumului prin planificare Standard B.: Jocul ca formă integratoare a învăţării şi dezvoltării Standard C 1. socioemoţional. Domeniu: Evaluarea învăţării Standard D.3.: Planificarea pe termen scurt şi termen lung (zilnică şi săptămânală) Standard B.1. pentru orientarea unor procese decizionale legate de politici educaţionale în domeniul educaţiei timpurii (calitatea pregătirii cadrelor din domeniu.6.: Recunoaşterea impactului mediului asupra învăţării şi dezvoltării Standard C 2.1. Acest instrument poate fi utilizat: pentru a evalua nivelul competenţelor profesionale ale cadrului didactic în toate cele şase domenii pentru care au fost elaborate standardele profesionale.: Crearea unui mediu personalizat şi prietenos copilului Standard C 2. Instrumentul de evaluare a competenţelor profesionale ale cadrului didactic din educaţia timpurie a fost elaborat pe baza standardelor profesionale ale cadrului didactic.4. INTRODUCERE Standardele profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie au ca principală misiune aceea de a asigura o pregătire de calitate tuturor cadrelor didactice în scopul oferirii tuturor condiţiilor pentru o învăţare şi dezvoltare deplină a copiilor. atitudine în învăţare) .: Observarea copilului (înregistrarea observaţiilor privind progresele în dezvoltarea copilului pe cele patru domenii definite prin Standardele de Învăţare şi Dezvoltare a copilului: cognitiv.1.1.1. fizic şi sănătate.3. Subdomeniu: Mediul de învăţare Standard C 2. pentru autoevaluarea cadrelor didactice în scopul realizării unei educaţii timpurii de calitate centrate pe copil.4.1.: Crearea oportunităţilor de alegere şi luare a deciziilor Standard C 1. pentru dezvoltarea unei înţelegeri aprofundate a bunelor practici de educaţie centrată pe copil în cadrul cursurilor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice.: Strategii pentru învăţare activă Standard C.: Incluziunea socială B. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C.: Abordarea integrată a dezvoltării copilului Standard A.: Climatul social în promovarea învăţării 2. Domeniul: Planificarea învăţării Standard B.3. care sunt structurate pe domenii. STRUCTURA INSTRUMENTULUI Formularul are la bază Standardele profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie.5.150 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 1.: Valorificarea oportunităţilor de învăţare neplanificate C. centre comunitare pentru copii şi familii etc. fie la nivel instituţional.2. în creşe/grădiniţe de copii.3. pentru optimizarea calităţii practicilor educaţionale timpurii în diverse contexte – programe de durată lungă şi scurtă.1.: Corelarea formelor de activitate cu vârsta copiilor. Domeniul: Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Standard A.: Strategii interactive Standard C 1. calitatea programelor de formare iniţială şi continuă etc.: Individualizarea învăţării Standard A.: Specificul învăţării în perioada timpurie Standard A.2. fie la nivel individual.2.2. Domeniu: Organizarea învăţării C.: Planificarea ca proces participativ C. subdomenii şi standarde după cum urmează: D.).2.

3. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie E.1.2. Exemplele sunt menite să ghideze evaluatorul în aprecierea Indicatorilor care pot prezenta unele dificultăţi. în special. coloana din partea stângă conţinând indicatorii cu exemplele.4.1.: Stimularea participării părinţilor la activităţile programului educaţional Fiecare Standard este explicitat prin Indicatori. scala de notare. Instrumentul conţine două coloane. care sunt ocazional însoţiţi de Exemple practice.GHID DE APLICARE A INSTRUMENTULUI DE EVALUARE 151 Standard D. Domeniu: Dezvoltarea profesională Standard E. a contextului sociocultural al familiei Standard F. Domeniu: Parteneriatul cu familia Standard F.4. permite ca membrul familiei să se afle alături de copil.3.2.: Dezvoltarea de obiective pe termen scurt şi termen mediu de dezvoltare individuală a copilului în baza rezultatelor evaluării Domeniu ⇒ Standard ⇒ A.) DUR F. exemplele servind drept repere. permite copilului să vină cu jucăria preferată etc.1.: Consultarea de materiale de specialitate Standard E.: Colaborarea cu părinţii în luarea de decizii privind dezvoltarea copilului Standard F.2. centrate pe copil.: Lucrul în echipă cu cadre didactice şi alţi specialişti pentru îmbunătăţirea activităţii didactice A. nevoia de odihnă şi activitate dinamică.) Recunoaşte necesităţile individuale ale copiilor din grupă (de exemplu. de alimentaţie. Se va nota doar Indicatorul (a se vedea Scala de notare).4. face adaptări la program. • Facilitează integrarea copiilor noi. nevoia de a se socializa sau de a fi câtva timp singur/de a observa etc. Ele pot fi observate la moment sau evaluatorul poate găsi alte probe prin care indicatorul se face prezent în timpul evaluării: • Cod de notare: Pentru notarea frecvenţei de manifestare a indicatorului sunt utilizate următoarele codificări care arată că practicile vizate de indicator sunt observabile: D – deseori U – uneori R – rareori .3.: Participarea la cursuri de formare continuă şi perfecţionare Standard E. iar coloana din dreapta.: Informarea permanentă a părinţilor privind progresele şi problemele copilului în dezvoltare Standard F.: Utilizarea diverselor forme de evaluare a copilului Standard D. în virtutea faptului că se referă la concepte utilizate în cadrul noii paradigme educaţionale. uşurându-le tranziţia de acasă la grădiniţă (de exemplu. Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale Indicator ⇒ fiecărui copil şi asigură susţinerea ne• Exemplu ⇒ cesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial • Exemplu ⇒ Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor.: Reflecţie asupra propriei activităţi pentru îmbunătăţirea rezultatelor Standard E.: Înregistrarea progreselor copilului Standard D.: Cunoaşterea nevoilor şi intereselor părinţilor privind dezvoltarea copilului.

Unii dintre indicatori pot fi apreciaţi doar în urma observării activităţii cadrului didactic pentru mai multe zile. se va calcula numărul de răspunsuri bifate D(eseori). Şi totuşi. în mod tipic. şi nu în baza celor dorite sau presupuse. care se bazează pe laturile forte ale cadrului didactic. portofoliile copiilor. U(uneori) şi R(areori) la fiecare standard şi la fiecare domeniu. este foarte important ca evaluatorul să ia notiţe detaliate atât despre interacţiunile pozitive. manifestând afecţiune. De aceea este important ca evaluatorul să discute cu cadrul didactic despre procesul de evaluare şi să se asigure că acesta cunoaşte Standardele Profesionale înainte de a începe evaluarea. rezultatele primei observări vor fi comparate cu cele obţinute în cadrul evaluărilor ulterioare. Rezultatele notării pot fi utilizate în mod diferit. împreună cu cadrul didactic să identifice laturile forte şi laturile care necesită îmbunătăţire în practica acestuia şi să elaboreze un plan concret de acţiune. director). utilizând informaţia obţinută în urma evaluării. pentru ca.2. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice.). interviu individual cu cadrul didactic sau cu alte persoane (părinţi. Scopul acestui proces este de a crea un context pozitiv pentru creşterea profesională a cadrelor didactice şi de a spori calitatea practicilor educaţionale.1. comunicarea scrisă cu părinţii etc. Pentru a urmări schimbările în dinamică. cât şi despre cele negative. Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil. evaluatorul îi poate adresa cadrului didactic întrebări deschise despre Indicatorul la care se cer clarificări. 2. După evaluare.: Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial. 3. La fel. pot fi comparate rezultatele pe domenii.: Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat. asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plan cognitiv. socioemoţional şi fizic. 1. Aici sunt foarte utile referinţele evaluatorului la activităţi şi interacţiuni concrete. CUM SE UTILIZEAZĂ INSTRUMENTUL? Evaluarea se face cu scopul de a-i oferi un sprijin cadrului didactic şi de aceea evaluatorul trebuie să cunoască scopurile profesionale ale acestuia. Cadrul didactic va fi informat despre rezultate într-o manieră care l-ar ajuta cel mai bine să-şi identifice scopurile pentru îmbunătăţirea propriilor practici şi să se încreadă în ceea ce face bine la moment. toţi Indicatorii urmează să fie notaţi în baza a ceea ce se întâmplă regulat. precum: analiza documentelor pedagogice (planificarea didactică. În cadrul acestei abordări a dezvoltării profesionale. De exemplu. Se poate realiza un grafic individual al fiecărui domeniu sau un profil al competenţelor unind valorile scalei prin traversarea coloanelor de sus în jos. Nu în toate cazurile este posibil să se noteze indicatorul în baza practicilor observate. pentru a stabili care standard este mai bine acoperit în planul competenţelor şi care necesită o mai mare atenţie. D U R . registrul cu înregistrări ale observărilor copiilor. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Standard A. D U R D U R D U R Standard A. Este important ca evaluatorul să nu-şi facă notarea în baza cerinţelor curriculare sau a ceea ce consideră că ar trebui să se întâmple.152 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 3. O întrebare deschisă – de tipul „Cum interacţionaţi cu părinţii?” – este una care nu sugerează răspunsul. Exemplu: A. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor. 4. alţii prin alte metode de culegere a datelor. Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi de a progresa interacţionând frecvent cu fiecare. interes şi respect.

Utilizează orice moment al zilei. evaluatorul la anexa Formularul de culegere a datelor în care se vor regăsi contextele în care au fost culese datele pentru fiecare indicator: exemple de comportamente/activităţi. Instrumentul de evaluare să fie utilizat cel puţin de două ori pe an (perioada de evaluare durând cel mult o săptămână). dar nu mai frecvent decât o dată la trei luni. pentru aflarea anumitor informaţii referitoare la unii indicatori. documente analizate din care au fost culese informaţii. D U R D U R Cu cât curba este mai puţin sinusoidală şi se află în registrul primei valori a scalei. Rareori. Alături de Instrumentul de evaluare. . cu atât competenţele cadrului didactic sunt mai inconsistente sau chiar neconforme cu aşteptările formulate prin standardele profesionale şi necesită sprijin în îmbunătăţirea performanţelor sale profesionale. 6. Cu cât această curbă este distribuită mai mult pe cele trei valori ale scalei sau se restrânge în zona ultimei valori (R). pentru a permite cadrului didactic să aplice planul de acţiuni în scopul optimizării propriilor practici. întrebări adresate şi răspunsuri obţinute de la subiectul evaluării sau alte persoane. sarcini/contexte de învăţare/observate.GHID DE APLICARE A INSTRUMENTULUI DE EVALUARE 153 5. care va fi completat în urma observării şi a utilizării şi a altor metode de culegere a datelor. pentru a realiza integrarea cunoştinţelor. Uneori. CÂND SE UTILIZEAZĂ INSTRUMENTUL? Se recomandă ca. cu atât competenţele cadrului didactic sunt mai aproape de aşteptările formulate prin standarde. deprinderilor şi abilităţilor dobândite. Toate aceste informaţii reprezintă argumente în favoarea acordării uneia dintre valorile scalei de notare: Deseori. în scop de susţinere a creşterii profesionale. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat care solicită dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. 4.

.

FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 155 FORMULAR de înregistrare a datelor .

Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi de a progresa interacţionând frecvent cu fiecare. asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plan cognitiv. observaţii 2. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat care solicită dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. 3. socioemoţional şi fizic. Indicator 1. Indicator 5. Standard A. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor.1. observaţii . manifestând afecţiune. Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil.2. Comentarii. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Standard A. 4. Comentarii. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice.: Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat.: Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial. interes şi respect.156 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE A.

religiei. fizic). oferind tuturor copiilor oportunităţi egale de dezvoltare şi învăţare.4. Propune activităţi ce valorifică diversitatea copiilor şi familiilor. prin toate deciziile didactice curente. vârstei.3. deprinderilor şi abilităţilor dobândite. Promovează respectul pentru diversitate datorată sexului. abilităţilor.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 157 6. principiile unei societăţi democratice deschise. culturii.: Cadrul didactic cunoaşte specificitatea procesului de învăţare la copil de la naştere la 7 ani. rasei. . observaţii 10. respectând valorile bazate pe drepturile omului. Standard A. Înţelege felul în care fiecare copil îşi construieşte imaginea lumii şi creează oportunităţi de învăţare care reflectă această înţelegere. nivelului socioeconomic. 8. Comentarii. structurii familiei.: Cadrul didactic promovează incluziunea socială. Indicator 9. promovând toleranţa faţă de tot ce este diferit prin respectarea diversităţii. sub toate aspectele (cognitiv. Utilizează orice moment al zilei pentru a realiza integrarea cunoştinţelor. Respectă particularităţile dezvoltării copilului pentru fiecare etapă de vârstă de la naştere la 7 ani. 7. etniei. Standard A. socioemoţional. limbii.

prietenos. ce conferă încredere. Creează oportunităţi egale de dezvoltare pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale.158 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 11. Mediază conflictele dintre copii cu scopul de a promova înţelegerea. Indicator 14.: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale bine structurate. Comentarii. acceptarea şi respectarea diversităţii. observaţii 15. care se bazează pe cunoaşterea dezvoltării copilului. 13. Planificarea învăţării Standard B. echilibrate. confort afectiv. 12. pe o bună cunoaştere a copiilor din grupă şi pe obiectivele ariilor curriculare. Comunică cu toţi copiii pe un ton cald. respectul reciproc. Planificarea zilnică denotă abilitatea cadrului didactic de a reflecta critic asupra obiectivelor imediate realizate. securitate. B. . siguranţă. de a le corela cu obiectivele propuse în planificarea săptămânală şi de a face ajustările necesare.1. Cadrul didactic recunoaşte importanţa unei planificări zilnice şi săptămânale bine echilibrate.

Planificarea este bine structurată. 21. Planifică unităţi tematice în care conţinuturile sunt strâns legate între ele şi care contribuie la o învăţare semnificativă. 19. abilităţi şi stiluri de învăţare ale copiilor. dar şi suficient de flexibilă. 17. Comentarii. permiţând adaptări şi modificări necesare pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi optime de învăţare şi dezvoltare. Planificarea unităţilor/proiectelor tematice reflectă capacitatea cadrului didactic de a respecta o succesiune logică a etapelor de desfăşurare a acestora şi de a le adecva la vârsta. cât şi cea săptămânală promovează o abordare holistă asupra dezvoltării copilului şi un mod integrat de abordare a curriculumului.: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale care reflectă abordarea integrată a curriculum-ului. Atât planificarea zilnică. Indicator 18. . Include în planurile zilnice o varietate de activităţi pentru a satisface diversele nevoi. Planifică modalităţi de finalizare a unităţilor/ proiectelor tematice care să integreze cunoştinţele interdisciplinare şi deprinderile achiziţionate şi să permită fiecărui copil să simtă plăcerea reuşitei. 22.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 159 16. nivelul de interes şi nevoile specifice (individuale şi de grup) ale copiilor.2. ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri. observaţii Standard B. Experienţele de învăţare planificate de educator sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cunoaştere. 20.

Comentarii. 25. Comentarii. C. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C.1. la dezvoltarea de deprinderi şi abilităţi.1.160 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard B. Este receptiv la sugestiile copiilor şi capabil să-şi ajusteze planurile în acord cu acestea.1. Organizarea învăţării C. la construirea de către copii a propriilor cunoştinţe. pentru a le oferi copiilor oportunităţi optime de dezvoltare şi învăţare. În baza bunei cunoaşteri a copiilor şi a obiectivelor curriculare. Indicator 23.: Cadrul didactic cunoaşte şi utilizează diverse strategii care contribuie la învăţarea activă. în care sunt implicaţi copiii şi familiile lor. selectează adecvat activităţi din spectrul larg de opţiuni: de la cele iniţiate de adult la cele iniţiate de copil. observaţii 24. Demonstrează înţelegerea rolului său de facilitator al învăţării copilului. Indicator 26. observaţii . de la cele de liberă explorare la cele modelate de cadrul didactic.: Planificarea activităţilor este un proces participativ.3. Implică familia în planificarea unităţilor tematice şi a altor activităţi de învăţare din clasă.

Foloseşte interesul şi curiozitatea copiilor faţă de lumea înconjurătoare. 28. . 30. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi prin intermediul întrebărilor deschise.: Cadrul didactic utilizează strategii predominant interactive.3. 29. Ia permanent decizii strategice conştiente legate de rolul său şi rolul copilului în construirea propriei învăţări prin joc.: Cadrul didactic demonstrează competenţă în utilizarea jocului ca formă integratoare pentru stimularea învăţarii şi dezvoltării. 32. Recunoaşte valoarea supremă a jocului (înţeles în sens larg) pentru învăţarea şi dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. Standard C. Oferă proiecte la care copiii să lucreze în cooperare.1. observaţii Standard C. Ştie să creeze şi menţină situaţii care îmbogăţesc şi extind jocul copiilor. Indicator 31.1. Comentarii. Ajută copiii să facă conexiuni între concepte şi deprinderi noi şi cunoştinţele anterioare (evocare şi realizare a sensurilor).2.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 161 27.

35. grup mic. cu sarcinile de învăţare. 38. Creează situaţii în care copiii să înveţe unul de la altul. perechi.4. Standard: C.162 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 33. Corelează conţinuturile activităţilor cu vârsta copiilor şi cu cunoştinţele anterioare ale acestora. Pune la dispoziţia copiilor materiale cu caracter deschis ce stimulează dezvoltarea. pentru a realiza integrarea lor în activităţile/studiile tematice. Corelează obiectivele de referinţă din diferite arii curriculare. . observaţii 37. 34. Comentarii. Cadrul didactic corelează obiectivele de referinţă ale ariilor curriculare cu conţinuturile învăţării.1. Propune pentru lucru în grup mare sau mic sarcini adecvate formelor selectate. Utilizează diverse forme de organizare a activităţii copiilor (în grup mare. cu formele de organizare a lucrului cu copiii ţinând de particularităţile de vârstă ale copiilor şi experienţele de învăţare anterioare. individual). potrivindu-le la obiectivele propuse şi respectând nevoile individuale şi de grup ale copiilor. Indicator 36.

FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR

163

Standard C.1.5.: Cadrul didactic creează pentru copii multiple oportunităţi de alegere şi luare a deciziilor. 39. Planifică situaţii de învăţare cu caracter deschis, sarcini cu mai multe posibilităţi de realizare, materiale diverse din care să aleagă.

Indicator 40. Oferă copiilor posibilitatea de a face alegeri conştiente din alternativele existente şi a-şi asuma responsabilitate pentru alegerea făcută.

Comentarii, observaţii

Standard C.1.6.: Cadrul didactic exploatează maximal oportunităţile de învăţare ale perioadelor de rutină şi adoptă atitudini flexibile şi creative în faţa unor momente neplanificate. 41. Foloseşte rutina zilei ca sursă de învăţare semnificativă.

42. Recunoaşte şi exploatează oportunităţile de învăţare, care apar inopinat, spontan şi care suscită interesul copiilor, pentru a le dezvolta limbajul, a învăţa noi concepte şi deprinderi.

C. Organizarea învăţării C.2. Subdomeniu: Mediul de învăţare Standard C.2.1.: Cadrul didactic înţelege impactul puternic al mediului asupra învăţării şi dezvoltării copiilor şi le asigură un mediu în care fiecare copil să se dezvolte şi să înveţe în conformitate cu nevoile, interesele şi abilităţile sale. 43. Creează un mediu fizic atractiv şi plăcut, care îi ajută pe copii să se simtă în securitate şi confortabil.

164

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE

Indicator 44. Organizarea mediului corespunde necesităţilor diferitor grupuri de vârstă şi ale fiecărui copil în parte, precum şi necesităţilor dictate de conţinuturile studiate.

Comentarii, observaţii

45. Spaţiul fizic pregătit de cadrul didactic facilitează managementul grupei de copii şi îi permite utilizarea diverselor forme de lucru: individual, perechi, grup mic, grup mare.

46. Mediul este bine organizat şi promovează învăţarea activă şi independentă.

47. Selectează materiale legate de toate ariile curriculare şi domeniile de dezvoltare, astfel încât să stimuleze explorarea, experimentarea, descoperirea şi învăţarea conceptuală. Standard C.2.2.: Cadrul didactic creează un mediu fizic personalizat şi prietenos ce conferă identitate grupului de copii. 48. Mediul creat de cadrul didactic promovează la copii confort psihologic şi o atitudine pozitivă faţă de învăţare.

Indicator 49. Creează un mediu de învăţare personalizat şi prietenos copiilor, promovând sensul de apartenenţă.

Comentarii, observaţii

FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR

165

50. Mediul creat de cadrul didactic invită părinţii ca parteneri la colaborare şi contribuie la spiritul de comunitate.

Standard C.2.3.: Cadrul didactic creează un climat social care promovează învăţarea. 51. Încurajează atitudini reciproce grijulii şi respectuoase între copii, pentru a oferi încredere şi siguranţă în exprimarea liberă a acestora.

52. Oferă multiple situaţii în care toţi copiii să fie auziţi şi apreciaţi.

53. Facilitează stabilirea unor relaţii de prietenie între copii care încurajează învăţarea reciprocă.

Indicator 54. Demonstrează înţelegerea cauzelor diverse ale comportamentelor nedorite, abordând strategii adecvate de prevenire a conflictelor dintre copii.

Comentarii, observaţii

Comentarii. pentru a sprijini dezvoltarea şi învăţarea la copil. obiectivelor de referinţă ale activităţilor de învăţare şi tipului de activitate în care este implicat copilul. Utilizează metode de evaluare ce corespund vârstei copiilor.3. pentru a suprinde progresul înregistrat de copii în toate domeniile de dezvoltare. pentru a scoate în evidenţă reuşitele copilului şi a încuraja învăţarea. Evaluarea învăţării Standard D. Cadrul didactic realizează observarea copiilor. 55. . Standard D. 56. Utilizează momentul evaluării. Recunoaşte diferenţele individuale dintre copii în evaluarea acestora. Cadrul didactic păstrează un registru/dosar cu datele culese în urma observării copilului. Standard D.: Cadrul didactic foloseşte evaluarea.: Cadrul didactic utilizează permanent observarea.166 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE D. Cadrul didactic utilizează zilnic observarea copiilor. Indicator 58. observaţii 59. având ca unic reper progresele anterioare ale copilului.1.: Cadrul didactic foloseşte metode şi instrumente de evaluare care sunt relevante pentru activităţile de învăţare realizate de copii şi adecvate vârstei acestora. 60.2. 57. pentru a înregistra date privind progresele copilului în toate domeniile dezvoltării.

. 66.: Cadrul didactic utilizează evaluarea. igienă. 62. nutriţie. Culege informaţii despre copil prin discuţii permanente cu familia acestuia (experienţe anterioare de învăţare. cognitiv. pentru a planifica mai riguros activităţile şi a organiza mediul de învăţare mai adecvat cerinţelor şi intereselor copiilor. observaţii 64. manifestă anumite atitudini. Utilizează rezultatele evaluării pentru a organiza. despre nevoile lor. 65. pentru a evalua progresul lui. În baza rezultatelor evaluării. Utilizează şi elaborează instrumente de evaluare care apreciază măsura în care copilul deţine anumite cunoştinţe. igienă. Indicator 63. Comentarii. deprinderi şi abilităţi. nevoi). Cadrul didactic deţine un portofoliu al fiecărui copil care conţine date privind progresele copiilor obţinute în urma observărilor şi evaluării în toate domeniile de dezvoltare (fizic.: Cadrul didactic solicită şi utilizează informaţii despre experienţele anterioare ale copiilor.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 167 61. nutriţie. atitudini în învăţare). despre comportamentele lor de învăţare şi progresele lor din discuţiile cu familia. stimulând progresul copiilor. copilul însuşi.4. cadrul didactic proiectează activităţi adaptate nevoilor individuale ale fiecărui copil.3. Standard D. interese. Corelează informaţiile despre copil obţinute de la familie cu rezultatele activităţii copilului în creşă/grădiniţă pentru o evaluare cât mai fidelă şi validă a progresului înregistrat de acesta. în strânsă corelaţie cu domeniile de dezvoltare ale acestuia. Standard D. socioemoţional. sănătate. modifica şi adapta mediul educaţional astfel încât să creeze cât mai multe oportunităţi de învăţare şi dezvoltare tuturor copiilor. despre sănătate.

Indicator 71. 69. Este permanent în contact cu noile ce ţin de privind teoria şi practica didactică privind educaţia timpurie din publicaţiile de specialitate.: Cadrul didactic participă periodic la cursuri de formare continuă. Experimentează noi idei şi practici inspirate de materialele de specialitate. 70. Indicator 67. Selectează cursurile de formare continuă în funcţie de nevoile de îmbunătăţire a competenţelor sale profesionale.168 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE E.: Cadrul didactic consultă periodic materiale de specialitate în scopul îmbunătăţirii competenţelor sale profesionale.1. observaţii . Dezvoltare profesională Standard E. cu scopul de a oferi copiilor oportunităţi de învăţare şi dezvoltare cât mai adecvate şi eficiente. Comentarii. Comentarii. Participă periodic la cursuri de formare continuă în domeniile profesionale specifice educaţiei timpurii. Utilizează în practica zilnică informaţiile şi abilităţile noi achiziţionate prin cursurile de formare continuă. observaţii 68.2. Standard E.

Comentarii. 75. 74. Poate aprecia punctele tari şi aspectele care necesită îmbunătăţiri ale activităţii sale profesionale ca urmare a reflecţiei asupra propriei practici.: Cadrul didactic utilizează lucrul în echipă cu alţi colegi şi specialişti. Este capabil de a-şi motiva deciziile pedagogice în baza reflecţiei asupra activităţii sale zilnice şi a rezultatelor obţinute. observaţii . 73. 72.4. demonstrând capacitatea de a-şi motiva deciziile profesionale şi de a-şi îmbunătăţi practica zilnică în urma analizei rezultatelor profesionale obţinute. Standard E. Reflectează permanent asupra rezultatelor practicii zilnice cu scopul de a o îmbunătăţi. pentru a-şi îmbunătăţi propriile practici educaţionale şi practicile familiilor în educaţia şi dezvoltarea copiilor mici. în vederea asigurării condiţiilor optime pentru a putea răspunde nevoilor individuale de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil. Colaborează cu colegi şi alţi specialişti pentru a culege cât mai multe informaţii privind dezvoltarea copilului. Se consultă cu alţi colegi şi specialişti în proiectarea activităţilor. Cadrul didactic reflectează permanent asupra activităţii sale profesionale. Indicator 76.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 169 Standard E.3.

pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului şi bunăstarea acestuia.170 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE F. religios a familiilor. asigurându-se de bunăstarea acestuia. Standard F. Valorifică experienţele familiale ale copiilor. Utilizează metode informale şi formale de comunicare cu toţi părinţii. cultural. 81. considerând importante aspiraţiile. despre starea lui de sănătate. şi oferirea de sprijin optim pentru dezvoltarea acestuia. Indicator 80. etnic.: Cadrul didactic respectă calitatea părinţilor de primi educatori ai copilului.1. 77. în scopul individualizării învăţării. pentru a asigura oportunităţi egale tuturor copiilor şi o comunicare eficientă cu familiile acestora.: Cadrul didactic recunoaşte importanţa cunoaşterii mediului familial în care copillul creşte şi se dezvoltă. Comentarii.3.2.: Cadrul didactic consideră fundamentală comunicarea permanentă cu părinţii. 82. Manifestă interes pentru cunoaşterea diversităţii de ordin economic. Respectă dorinţele şi cerinţele formulate de părinţi în privinţa sănătăţii. Parteneriatul cu familia Standard F. observaţii . dar şi despre problemele acestuia. Se informează asupra contextului familial în care copilul s-a născut şi a crescut. 79. 78. dorinţele şi cerinţele lor privind dezvoltarea şi educaţia copiilor. Standard F. despre interesele şi dorinţele lui. dezvoltării şi educaţiei propriului copil. pentru a reflecta în activităţile curente şi în mediul educaţional diversitatea culturală a familiilor. interesele şi dorinţele acestora în privinţa propriului copil. Solicită informaţii părinţilor privind aşteptările. pentru a culege cât mai multe informaţii despre copil. prin discuţii cu părinţii acestuia.

Indicator 84. Stabileşte împreună cu părinţii măsuri necesare pentru corectarea/recuperarea unor probleme de dezvoltare (prin acţiuni concertate ale cadrului didactic şi ale părinţilor sau prin apelul la alţi specialişti). sugestii privind dezvoltarea şi educaţia copilului.: Cadrul didactic implică permanent familia în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. observaţii 85. exemple de practici. a asista cadrul didactic în organizarea activităţilor etc. Invită părinţii să participe periodic la activităţile curente desfăşurate în grupa de creşă/grădiniţă. Comentarii. pentru a observa copiii. Furnizează părinţilor informaţii. reuşind să evite conflictele sau să le soluţioneze cu rezultate optime pentru copil.4.: Cadrul didactic încurajează prin forme variate participarea părinţilor la programul educaţional al creşei/grădiniţei. Standard F. pentru a-i sprijini pe aceştia în realizarea rolurilor parentale. Informează săptămânal părinţii cu privire la progresele înregistrate de copil în toate domeniile dezvoltării. .FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 171 83. în special în privinţa acelor aspecte ale dezvoltării care necesită mai multă atenţie şi acţiuni specifice. Implică părinţii în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. 87. 86. precum şi despre dificultăţile întâmpinate pentru a lua decizii în comun. Demonstrează competenţe de comunicare cu părinţii. 88.5. Standard F.

să poată face schimbări de opinii şi să colaboreze pentru susţinerea activităţilor realizate în creşă/grădiniţă. observaţii 91. . Comentarii. a unor evenimente speciale sau a unor sărbători etc. Creează un spaţiu în care părinţii să dispună de resurse de informaţii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. pentru a organiza. Implică părinţii sau alţi membri ai familiei. valorificând disponibilitatea şi experienţa acestora. 90. în planificarea şi organizarea unor studii tematice. a dezbate şi a lua decizii în comun privind programul de educaţie promovat de creşă/ grădiniţă. Organizează periodic întâlniri cu părinţii.172 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Indicator 89.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful