STANDARDE de învăţare şi dezvoltare pentru copilul de la naştere până la 7 ani

STANDARDE profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie

CZU 373.2(083.7) S 76 Standardele au fost elaborate în cadrul Proiectului «Educaţie Pentru Toţi – Iniţiativa de Acţiune Rapidă» şi aprobate de către Consiliul Naţional pentru Curriculum (CMC) la 23 august 2010 Experţi naţionali în elaborarea standardelor: Dr.hab. Aglaida Bolboceanu, dr. Cornelia Cincilei Expert internaţional: Dr. Mihaela Ionescu, România Au colaborat: Ala Pînzari (Banca Mondială), Larisa Vîrtosu (UNICEF), dr. conf. Nadejda Velişco (Ministerul Educaţiei), dr. Lia Sclifos (Proiectul Educaţie Pentru Toţi – Iniţiativa de Acţiune Rapidă) Experţi naţionali în validarea standardelor: Maria Vrânceanu, Tatiana Turchină, Natalia Zotea, Valentina Lungu, Anatol Bucatca

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Standarde de învăţare şi dezvoltare pentru copilul de la naştere până la 7 ani : Standarde profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie / Min. Educaţiei al Rep. Moldova; au colab.: Larisa Vîrtosu, Ala Pînzari, Nadejda Velişco [et al.] ; experţi naţ.: Aglaida Bolboceanu, Cornelia Cincilei; expert internaţ.: Mihaela Ionescu. – Ch. : “Imprint Star” SRL. – 170 p. – (Ajută-l să crească oM MARE). 3450 ex. ISBN 978-9975-9905-9-2. - - 1. Educaţia preşcolarilor – Standarde.

ISBN 978-9975-9905-9-2

33
CUPRINS
STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI
A. Dezvoltarea fizică, a sănătăţii şi igienei B. Domeniul dezvoltării socio-emoţionale C. Capacităţi şi atitudini în învăţare D. Dezvoltarea limbajului şi a comunicării şi premisele citirii şi scrierii E. Domeniul dezvoltării cognitive 10 26 50 60 84

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRUL DIDACTIC
• Standarde profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie Instrument de evaluare a competenţelor profesionale ale cadrelor didactice din educaţia timpurie Ghid de aplicare a Instrumentului de evaluare a competenţelor profesionale ale cadrului didactic în baza Standardelor profesionale pentru cadrele didactice din educaţia timpurie Formular de înregistrare a datelor

113

129

149 155

permiţând mici variaţii de la copil la copil. în care au fost consultaţi şi implicaţi experţi în educaţia şi dezvoltarea timpurie. Etapa de validare a cuprins validarea de vîrstă a indicatorilor. psihologi. indicatorii corespunzători standardelor au fost revizuiţi. până la intrarea în clasa primară. Etapa de elaborare a inceput în anul 2007. părinţi. Standardele reprezintă o resursă. când au fost elaborate standardele de învăţare şi dezvoltare a copiilor de la 5 la 7 ani. Orice demers educaţional trebuie să aibă o finalitate. Actualele Standarde sunt totodată rezultatul un îndelung proces în 3 etape: de elaborare. au fost completate şi corelate cu perioada de vârstă naştere-5 ani. importanţa respectării drepturilor fundamentale ale copilului. Unii copii cunosc salturi spectaculoase în dezvoltare într-un interval scurt de timp. cadre didactice. Formularea standardelor pentru învăţare şi dezvoltare timpurie a copiilor cu vârsta de la naştere la 7 ani în Republica Moldova reprezintă un reper important în a formula expectaţii în privinţa a ceea ce copilul trebuie să ştie şi să poată să facă la această vârstă. Însă. care s-a realizat în 2010. pe când alţii înregistrează o dezvoltare gradată pe acelaşi interval de timp. Acumulările ştiinţifice în domeniul psihologiei copilului. nu trasee strict individuale de dezvoltare. un document ce informează educatorii. Perioada copilăriei timpurii este numită de către unii specialişti perioada „magică” tocmai datorită schimbărilor şi salturilor uimitoare în toate domeniile dezvoltării care se petrec în acest răstimp. Acestea sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere până la intrarea în şcoală. În baza reyultatelor procesului de validare de vârstă. deoarece copiii depind de ceea ce adulţii creează în jurul lor. dezvoltarea şi educaţia copiilor asupra aşteptărilor pe care le pot avea în privinţa copiilor în perioada copilăriei. caracterul global şi integrat al dezvoltării lui. Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie promovează abordarea individuală a copilului în sprijinirea lui în procesul de învăţare şi dezvoltare. 1. în 2009. creşterea. pedagogiei copilului mic. CE SUNT STANDARDELE? În cel mai larg sens. Ele reflectă finalităţile acţiunilor noastre şi ne orientează şi îmbunătăţesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului în această perioadă a vieţii. . format din copii cu vârsta aflată în intervalul naştere-7 ani. îngrijire şi dezvoltare timpurie. standardele reprezintă un set de afirmaţii care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui copiii să ştie şi să poată să facă. În ambele cazuri dezvoltarea lor este normală. Ele se adresează tuturor copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi 7 ani. întrucât există diferenţe individuale importante între ritmurile de dezvoltare ale copiilor. cât şi în cadrul altor servicii de educaţie timpurie. părinţii şi toţi adulţii care participă la creşterea. îngrijirea şi dezvoltarea copiilor. atât în mediul familial. Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie recunosc: unicitatea copilului. Aceste acumulări au stat la baza elaborării standardelor de învăţare şi dezvoltare ale copilului mic. dezvoltarea şi educaţia copilului în perioada timpurie. având în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui. de ceea ce ştiu despre ei şi de modul în care aceştia interacţionează cu ei. rolul fundamental al adultului în îngrijirea. precum şi experienţa confirmată în timp a programelor de educaţie timpurie din lume au contribuit semnificativ la cunoaşterea mai îndeaproape a modului în care copiii cresc şi se dezvoltă. însă misiunea lor de orientare şi promovare a calităţii vizează întreg sistemul de educaţie. fiind doar repere generale ale dezvoltării acestuia.4 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI INTRODUCERE Pentru toţi cei care contribuiţi la creşterea. Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie definesc aceste finalităţi cu caracter general. înainte de intrarea în şcoală. apoi. validare şi revizuire. Prin formularea lor. în acest mod fiind acoperită întreaga perioadă a copilăriei timpurii. aceste standarde sunt flexibile. pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional. standardele doar orientează adulţii în procesul lor de participare şi sprijinire a creşterii şi dezvoltării normale şi depline a fiecărui copil. rolul activ al copilului în construcţia sinelui şi a propriei învăţări. astfel încât să corespundă nivelului de dezvoltare a copiilor. De aceea este foarte important să respectăm ritmul şi caracteristicile individuale ale învăţării şi dezvoltării fiecărui copil. dezvoltării normale şi depline a copiilor! Adulţii sunt cei care au un rol decisiv în acest proces. standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acţiunile dumneavoastră în scopul sprijinirii şi stimulării învăţării. neuropsihologiei.

grădiniţă. îngrijire şi dezvoltare cît mai sănătoasă a copilului în acord cu ceea ce ne dorim să fie copiii cînd vor creşte. formularea standardelor de dezvoltare şi învăţare reprezintă un punct de referinţă în organizarea şi proiectarea activităţilor din unităţile de educaţie timpurie. precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educaţie.STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI 5 Pentru cadrele didactice. Întrucît au un caracter general. îngrijire şi sănătate. îngrijirea şi protecţia copilului de la naştere la 7 ani. Standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului reprezintă punctul de plecare în elaborarea unui întreg sistem de standarde vizînd resursele umane. serviciile oferite şi politicile publice privind educaţia. Ştiind cum ne dorim să fie copiii noştri. evaluarea şi îmbunătăţirea programelor educaţionale oferite de creşe şi grădiniţe. comun de referinţă în educaţia. în acest mod. In acest scop există instrumente speciale psihologice. Odată elaborate. dezvoltarea şi îmbunătăţirea programelor de educaţie destinate părinţilor. vom şti mai bine cum să le oferim toate condiţiile pentru a ne împlini aşteptările. îngrijirea şi dezvoltarea copilului mic. a interveni în proiectarea viitoarelor activităţi. De aceea. instituţiilor care oferă programe de îngrijire şi educaţie a copiilor mici. Ele au fost concepute pentru a crea un sistem global. monitorizarea progresului la nivel de sistem educaţional destinat copiilor de la naştere la 7 ani. Ele se adresează tuturor părinţilor. şi nu la nivel individual în sensul diagnosticării profilului de dezvoltare a copilului. Rolul principal al standardelor este acela de a contribui prin multiplele utilizări pe care le presupun. instituţiilor care formează resursele umane ce vor lucra cu copiii mici. . standardele sunt relevante numai la nivel de grup de copii. sistem şi nu acela al evaluării dezvoltării individuale a copiilor. îmbunătăţirea curriculum-ului destinat educaţiei copilului de la naştere la 7 ani. îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere publică asupra importanţei şi valorii perioadei copilăriei timpurii. îmbunătăţirea pregătirii cadrelor de didactice. aceste standarde au multiple utilizări: îmbunătăţirea procesului educaţional din creşe şi grădiniţe. Observarea copiilor în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop pentru cadrul didactic conturarea unui profil al grupei de copiii pentru a cunoaşte care sunt domeniile de dezvoltare care sunt mai puţin apelate prin activităţile desfăşurate în grădiniţă şi. la o educaţie. scopul lor este acela de a evalua nivelul la care se situează toţi copiii dintr-o grupă. raion.

Standardele trebuie să recunoască necesitatea existenţei acestor medii de învăţare şi faptul că ele reprezintă diversitatea modalităţilor de predare şi învăţare şi diversitatea experienţelor de învăţare şi dezvoltare. ele trebuie să se bazeze pe informaţii valide. părinţii. de statut socio-economic. Contextele de învăţare în perioada timpurie sprijină şi stimulează învăţarea şi dezvoltarea copiilor mici. Fiecare copil este unic în modul în care creşte. angajare.6 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI 2. Standardele trebuie să ia în consideraţie această diversitate şi să se adapteze naturii unice a învăţării şi dezvoltării copilului Conţinutul standardelor trebuie să ţină cont şi să respecte moştenirea culturală şi diferenţele lingvistice. copiii dobândesc abilităţi îndeosebi prin utilizarea diverselor strategii de învăţare şi prin construirea de variate contexte şi medii de învăţare.1. ei învaţă prin joc. explorare şi exploatarea simţurilor – auz. Întrucât standardele sunt utilizate pentru a maximiza dezvoltarea programelor educaţionale şi a experienţelor educaţionale ale copiilor. indiferent de dispoziţiile lor fizice sau emoţionale. de prezenţa unor deficienţe şi probleme fizice sau de învăţare. gust etc. Conţinutul standardelor trebuie să fie orientat de cercetările şi practicile bune din educaţia timpurie. Standardele trebuie să recunoască faptul că micii copii sunt participanţi activi la învăţare. prin implicare activă. conţinutul standardului trebuie să vizeze aşteptări realiste privind dezvoltarea copilului la vîrsta la care au fost elaborate standardele. părinţii şi alţi adulţi care participă la creşterea. . Copiii nu sunt recipiente pasive pentru cunoştinţe. Familiile reprezintă un factor semnificativ prin contribuţia lor asupra dezvoltării şi învăţării copilului de-a lungul întregii vieţi a acestuia. Standardele recunosc faptul că toţi copiii se dezvoltă şi învaţă în contextul interacţiunilor şi relaţiilor pe care copiii le stabilesc cu primele persoane care au grijă de ei. Copiii trec prin stadii similare de dezvoltare. în moduri diferite şi în contexte diferite. luând în consideraţie diferenţele individuale privind ritmul de dezvoltare al fiecărui copil. utilizează standardele ca o modalitate de a înţelege mai bine ce aşteptări pot avea în privinţa copiilor în raport cu vârsta pe care o au şi pentru a sprijini şi a stimula mai eficient procesul lor de învăţare şi dezvoltare. văz. Importanţa diversităţii mediilor şi moştenirii culturale trebuie să se regăsească în standarde. Trebuie acordată atenţie tuturor domeniilor deoarece învăţarea şi dezvoltarea copilului este complexă şi apare traversând simultan toate domeniile de dezvoltare. de a realiza progrese în dezvoltare. Setul de standarde este universal şi trebuie dezvoltat pentru toţi copiii. se dezvoltă şi dobândeşte deprinderi şi competenţe. comunitate şi mediu în dezvoltarea copilului. riguroase şi realiste de cunoaştere a dezvoltării copilului şi familiei. Astfel. PRINCIPII ORIENTATIVE PRIVIND CONŢINUTUL ŞI IMPLEMENTAREA STANDARDELOR 2. Standardele recunosc capacitatea tuturor copiilor de a învăţa. Conţinutul standardelor trebuie să fie adecvat grupei de vârstă a copiilor. Standardele trebuie să recunoască faptul că la vârsta timpurie. Standardele trebuie să se bazeze pe expertiză şi experienţă în lucrul cu copiii mici. Standardele trebuie să recunoască faptul că toţi copiii trebuie expuşi unei game cât mai bogate de oportunităţi de învăţare. apoi cu comunitatea apropiată şi mediul în care trăiesc. dezvoltarea şi educaţia copiilor mici. Conţinutul standardelor ţine cont de importanţa rolului jucat de familie. indiferent de diferenţele culturale. PRINCIPII REFERITOARE LA CONŢINUTUL STANDARDELOR Cadrele didactice. Conţinutul standardelor trebuie să reflecte faptul că învăţarea şi dezvoltarea copiilor sunt concepte mutidimensionale şi că toate domeniile de dezvoltare sunt intercorelate. de experienţele anterioare sau moştenirea culturală. Nu trebuie să ne aşteptăm ca toţi copiii să atingă aceleaşi standarde în acelaşi timp sau la acelaşi nivel de performanţă. dar în ritmuri diferite.

Ele nu trebuie utilizate pentru a forţa sau opri dezvoltarea copilului sau pentru a eticheta copilul. Rezultatele evaluării trebuie să conducă la o utilizare mai bună a acestora. ele orientează conţinutul instrumentelor de evaluare. sistematice.2. PRINCIPII REFERITOARE LA IMPLEMENTAREA STANDARDELOR Bunăstarea copiilor şi respectul pentru familiile lor au cea mai mare prioritate în implementarea standardelor.STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI 7 2. ele trebuie să fie revizuite periodic printr-un proces interactiv. Standardele nu trebuie utilizate ca instrumente pentru criticarea. Familiile reprezintă primul şi cel mai important educator. educatorii şi programele educaţionale să exceleze. STANDARDELE: NU SUNT un ghid exhaustiv al dezvoltării copilului şi nu trebuie considerate ca o listă de comportamente ce serveşte drept parcurs fix al dezvoltării copilului. NU SUNT un instrument pentru a evalua calitatea activităţii cadrelor didactice. educatorii şi ceilalţi adulţi care sunt implicaţi în dezvoltarea copilului trebuie să fie familiarizaţi şi orientaţi în utilizarea adecvată a standardelor. Implicarea familiilor trebuie văzută ca un proces esenţial în implementarea standardelor. proiectarea programului de educaţie timpurie şi practicile educaţionale din familie. - . a cadrelor didactice sau a familiilor. excluderea sau sancţionarea copiilor. dar nu sunt un substitut al acestora. Ele trebuie să sprijine familiile care sunt primele care lucrează cu copiii. Implementarea standardelor trebuie evaluată pentru a se asigura utilizarea ei adecvată de către familii. decident şi suport în viaţa copiilor. Standardele nu reprezintă un instrument de stigmatizare a copilului. Standardele trebuie utilizate judicios şi în scopul pentru care au fost create. Ei trebuie ajutaţi tocmai pentru a se asigura că prin utilizarea lor standardele contribuie la stimularea dezvoltării copilului în toate domeniile indicate de către standarde. Standardele trebuie utilizate pentru a ajuta micii copii. Pentru ca standardele să rămână relevante. Standardele trebuie revizuite şi actualizate cel puţin o dată la cinci ani. NU SUNT un instrument de evaluare a copilului. unităţile de educaţie timpurie şi comunităţi. Ele pot fi utilizate ca o bază pentru observarea copiilor şi realizarea unui profil al grupei de copii în privinţa domeniilor de dezvoltare care au fost mai mult solicitate prin activităţile realizate de cadrul didactic. familiile. Familiile. Standardele trebuie utilizate pentru a sprijini dezvoltarea copiilor. Pentru utilizarea şi implementarea optimă a standardelor trebuie să se asigure suport tehnic şi resurse adecvate.

copilul trebuie să fie sprijinit în dezvoltarea sa sub raport cognitiv. standardele de învăţare şi dezvoltare sunt structurate pe toate domeniile de dezvoltare ale copilului. CORELAREA DOMENIILOR DE DEZVOLTARE CU STANDARDELE ŞI A STANDARDELOR CU INDICATORII ŞI CU PRACTICILE DE SPRIJIN Fiecare standard cuprinde indicatori care explicitează aria generală desemnată de standard. cognitiv. dezvoltarea limbajului poate favoriza sau bloca interacţiunile sociale ale copilului cu ceilalţi. La fel. Structura documentului este după cum urmează: Domeniu de dezvoltare Subdomeniu de dezvoltare Aspect specific subdomeniului Standard Indicator Practici de sprijin 4. aspecte specifice ale subdomeniilor. după caz. îl încurajează în mişcările pe care le realizează. atenţie şi reacţii emoţionale prin modul în care adultul îl ajută. Fiecare acţiune a lor de cucerire a mediului în care trăiesc şi se dezvoltă. adică dezvoltarea unui domeniu favorizează dezvoltarea copilului într-un alt domeniu. numirea obiectelor cu care mănâncă şi a mâncării. Domeniile. Pentru fiecare indicator sunt sugerate activităţi şi contexte de învăţare pe care adultul le poate utiliza pentru a sprijini atingerea aşteptărilor formulate prin standarde. Pentru a trăi astfel de experienţe. Indicatorii sunt specifici vârstei copiilor şi sunt organizaţi ierarhic în funcţie de complexitate. STRUCTURAREA STANDARDELOR PE DOMENII DE DEZVOLTARE Întrucât copiii învaţă şi se dezvoltă explorând lumea în întregul ei. Structurarea standardelor pe domenii de dezvoltare are ca scop surprinderea specificului acestor domenii şi totodată urmărirea dezvoltării complete. dar a căror realizare determină implicit antrenarea obiectivelor dintr-un alt domeniu de dezvoltare. Prin interacţiune cu mediul (înţeles în complexitatea lui – mediul fizic şi fiinţe) copiii trăiesc experienţe ce au implicaţii asupra dezvoltării lui în complexitatea ei. cât şi trăiri afective şi motricitate. De exemplu. Mai jos sunt prezentate domeniile de dezvoltare cu subdomeniile şi aspectele specifice. precum toate standardele trebuie să acopere complet întreg domeniul de dezvoltare. Ritmul dezvoltării fiecărui domeniu este diferită de la copil la copil. iar experienţele de învăţare sunt cu atât mai semnificative pentru progresul copilului cu cât ele se adresează simultan tuturor domeniilor dezvoltării. are o anumită specificitate şi de aceea există obiective ale educaţiei timpurii care sunt specifice unui domeniu. După prezentarea fiecărui domeniu sunt prezentate sintetic standardele domeniului. Indicatorii au menirea de a acoperi întregul standard. Fiecare domeniu de dezvoltare cuprinde subdomenii şi. acesta implică pe lângă motricitate. operaţii mentale. implică atât procese cognitive. urmate de tabelul in care se realizează corespondenţa între standarde. apoi pentru fiecare domeniu in parte este prezentată o scurtă descriere a acestuia care evidenţiază importanţa şi relevanţa fiecărui domeniu pentru dezvoltarea globală a copilului. coordonare oculo-motorie. socio-emoţional şi fizic. indicatori şi activităţi/contexte de învăţare. fizic. subdomeniile şi aspectele specifice subdomeniilor. în baza cărora au fost organizate standardele.8 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI 3. sunt astfel structurate: . Fiecare domeniu de dezvoltare. globale a copilului. Toate domeniile de dezvoltare sunt intercondiţionate. Scopul structurării în acest mod al domeniilor de dezvoltare este acela de a se asigura cuprinderea tuturor aspectelor importante. dacă obiectivul este acela de a-l învăţa să mănânce de unul singur. care solicită şi stimulează copilul sub toate aspectele. a evita suprapunerile dar şi posibilitatea de a scăpa din vedere anumite dimensiuni importante ale dezvoltării care conturează ideea completă a pregătirii copilului pentru şcoală şi pentru viaţă. precum şi comunicare cu acesta. socio-emoţional.

DEZVOLTAREA FIZICĂ. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE B. DOMENIUL DEZVOLTĂRII COGNITIVE .DEZVOLTAREA FIZICĂ. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII E. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 9 A. DOMENIUL DEZVOLTĂRII SOCIOEMOŢIONALE C. CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE D.

Subdomeniul: Dezvoltarea fizică A. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să participe la activităţi fizice variate. A. A.1. Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze o alimentaţie sănătoasă variată.2.2.) în interacţiunea cu mediul pentru a-şi orienta mişcările. A. simţul tactil. Aspect specific: Motricitate grosieră Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi coordoneze muşchii mari ai corpului cu un scop al mişcării. Aspect specific: Dezvoltare senzorio-motorie Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea simţurilor (văzul.2.10 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. auzul.1.2.1. Aspect specific: Motricitate fină Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru scopuri diferite. Aspect specific: Securitatea personală Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze abilităţi de protecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase.1. . A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE A. Subdomeniul: Sănătate şi igienă personală A. mirosul etc.2. A. Aspect specific: Îngrijirea şi igiena personală Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze deprinderi de păstrare a sănătăţii şi igienei personale.1.2.3. A. DEZVOLTAREA FIZICĂ.3.1.

precum creşterea în greutate. dar şi reuşite. bunăstarea fizică şi dezvoltarea motorie a copiilor sunt factori decisivi în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor în perioada timpurie. căţărări. motricitatea sunt fundamentale pentru întregul proces de învăţare şi reprezintă pietre de temelie pentru o viaţă activă şi un stil de viaţă sănătos. Conştientizarea simţurilor şi utilizarea lor.DEZVOLTAREA FIZICĂ. spălat. rostogoliri pînă la realizarea unor operaţii mai complicate precum utilizarea de instrumente de scris. în înălţime şi a dimensiunilor corpului. Ceea ce însoţeşte o dezvoltare fizică sănătoasă este însuşirea deprinderilor de igienă personală şi a celor de securitate personală. Copiii învaţă de mici ce înseamnă un program de viaţă sănătos. copiii trebuie să înveţe cînd. Mişcarea şi bunăstarea fizică au o contribuţie importantă la dezvoltarea creierului. iar dezvoltarea la nivelul de complexitate al schimbărilor care parcurg un mod gradat de progres de la schimbări simple la cele mai complexe. echilibru şi disponibilitatea de a fi implicaţi în experienţe de învăţare. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 11 Sănătatea. De asemenea. trebuie să înveţe să respecte anumite reguli în diferite contexte şi să facă distincţia dintre siguranţă şi pericol. Sănătatea fizică aduce energie. exerciţiu şi sprijin. motricitatea şi coordonarea oculo-motorie reprezintă bazele unui comportament funcţional al copilului. de tăiere sau deprinderi de îmbrăcare şi mîncare este un proces plin de încercări. chiar dacă creşterea se referă la anumite schimbări de ordin fizic. nutriţie. cum şi cui să ceară ajutor atunci cînd au nevoie. Dezvoltarea fizică normală. Vulnerabilitatea copiilor datorată fragilităţii acestora impune necesitatea de a dezvolta la copii deprinderile de securitate personală. Copiii trebuie să înveţe să se ferească de situaţii periculoase în care prin manipulare sau mişcare pot să producă accidente. Capacitatea copiilor de a implica. . dacă i se oferă copilului suportul de care are nevoie. sărituri. dar şi de descoperire şi conştientizare a propriului corp. Atît motricitatea grosieră cît şi cea fină. Deprinderile de somn. Deşi paşii schimbărilor sunt mai mult sau puţin aceiaşi pentru toţi copii. Creşterea şi dezvoltarea reprezintă procese complementare. a coordona şi a controla muşchii şi părţile corpului în realizarea de mişcări de la cele mai simple la cele mai complexe necesită timp. precum şi coordonarea senzorio-motorie reprezintă modalităţi de cucerire a mediului înconjurător. de desen. De la mers. Dezvoltarea motricităţii este strîns legată de dezvoltarea limbajului. să se rănească sau să îmbolnăvească. alergare. a competenţelor sociale şi emoţionale. a proceselor cognitive. sănătatea. ritmul schimbărilor prezintă o puternică variabilitate individuală. îmbrăcare şi activitate fizică se dezvoltă de la naştere şi constituie repere importante în prevenirea îmbolnăvirilor.

Urcă şi coboară scări. independent. Duce obiecte in mâini în timp ce merge. de a se căţăra. 7. Stă în şezut cu sprijin din partea mişca liber. a sări.12 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. Merge în linie dreaptă. Se urcă şi coboară din pat sau cuburi pe care se poate urca. Îşi caută picioarele şi le aduce ridicate. nealternând picioarele. Stă într-un picior. Se împinge să se ridice în picioa. Domeniul: Dezvoltarea fizică. Merge si aleargă cu uşurinţă • Oferiţi copilului posibilitatea de a alerga.• Asiguraţi-vă că mediul în care re. poziţii diferite ale corpului. 9. Se apleacă pentru a explora obiecte aflate pe covor. de schimbând ritmul şi direcţia. Încearcă să urce singur(ă) scările. Îşi ridică fiind pe burtă capul şi • Oferiţi copiilor în perioadele pieptul. a sănătăţii şi igienei personale A. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. 17. Se rostogoleşte. Supraveghea2. căsuţe din piedintr-un scaun al adultului. .1. 14. să se ridice să se caţere. riale şi echipamente care să-l implice în activităţi de mişcare (căluţi pentru a fi călăriţi. Merge ţinându-se de mobilier. Merge înapoi. rizat pentru a avea libertate de 8. adultului şi mai apoi fără sprijin. se ridică în vârful degetelor 18. • Acordaţi-i spaţiu pentru a se 5. Dobândeşte control al mişcărilor ţi-l. sprijinindu-se de ceva sau se află copilul este sigur şi secucineva. a încerca să meargă. Loveşte şi aruncă mingea cu echilibrul. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii grosiere Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi coordoneze muşchii mari ai corpului cu un scop al mişcării. se mari de lego) • Implicaţi copiii în activităţi care să le solicite 15. 16. Sare pe loc. mişcare. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) Indicatori Practici de sprijin 1. • Puneţi-i la dispoziţie jucării şi diferite mate13.1. 10. control redus al direcţiei şi vitezei. • Puneţi-i la dispoziţie obiecte 3. 6. De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin 12. care să poată fi trase. când e treaz. împinse.1. nile şi picioarele. 11. momente în care să stea pe burtă. 4.• Jucaţi-vă cu el jocuri în care cântându-se cu mâinile şi genunchii taţi şi îi antrenaţi în mişcări mâişi mai târziu se târăşte. mâinilor şi picioarelor. 19. către gură. Se leagănă înainte şi înapoi aju.

Domeniul: Dezvoltarea fizică. De la 5 la 7 ani (61-84 luni) • • Practici de sprijin Propuneţi jocuri de imitare a mişcărilor. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 13 A. 31. creează forme cu ajutorul degetelor (precum un cerc din degete etc. Sare pe ambele picioare şi tru a implica ambele părţi peste obiecte mici păstrânale trupului în mişcare du-şi echilibrul. Oferiţi copiilor permanent oportunitatea de a se mişca în aer liber Solicitaţi copiilor să aducă lucruri. cu mingea. Se caţără pe echipamente • Propuneţi copiilor rostode joacă pentru copii. asociind mişcarea cu cântecul.) Valorificaţi mişcarea în jocurile de rol. Puneţi la dispoziţia copiilor mingi de diferite mărimi. a sănătăţii şi igienei personale A. Încurajaţi copiii să reprezinte personaje din poveşti şi din mediul înconjurător. Prinde cu ambele mâini o când împreună cu copiii minge mare. Jucaţi jocuri de imitare fidelă a mişcărilor unor animale. Loveşte mingea către un punct anume cu oarecare precizie. 33. Loveşte mingea. Indicatori 28.1. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. 22. realizarea de forme împreună cu corpul altui copil (un pod. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) Indicatori Practici de sprijin 20. în convorbiri. Implicaţi-i în jocuri cu mingea. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii grosiere Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi coordoneze muşchii mari ai corpului cu un scop al mişcării. Se târăşte prin tuneluri. dând-o • Jucaţi-vă cu ei imitând animale care sar. jucării din sala de clasă când ieşiţi din sala de clasă în spaţiul de joacă de afară. ale personajelor din poveste. pe ţăra pe ele. un pătrat). • Puneţi la dispoziţia copiluîn jurul unor obstacole. Merge şi aleargă circular.DEZVOLTAREA FIZICĂ. exerciţii cu mingea mică. Demonstrează coordonarea părţilor propriului corp în realizarea unor mişcări. Ju23. Urcă şi coboară scările ţinând un obiect într-o mână sau în ambele mâini. vietăţilor. a arunca o minge) 32. • • • • • • . Încurajaţi imitarea de mişcări ale animalelor. Cântaţi cu ei înapoi. a unor mişcări de dans. sub masă. de ghicire a personajelor pe baza mişcărilor. 30. când merge cu tricicleta. Urcă şi coboară scările alternând picioarele. 29. pentru a alerga în jurul lor. să ducă gunoiul.1.1. Pedalează corespunzător coboară scările. golirea mingii mari. • Supravegheaţi copiii când 26. Folosiţi dansul pen25. demonstraţi-le mişcări noi şi îndemnaţi-i să încerce şi ei 24. Aruncă o minge de mărime medie cu oarecare precizie. Aleargă cu uşurinţă cu uşoare căzături. persoanelor. a se târî pe sub ele. lui echipamente de joacă obiecte. 27. încurajaţi copiii să utilizeze mişcarea în descrierea obiectelor. să strângă frunzele uscate etc. Poziţionează corpul şi membrele în mod corespunzător pentru a imita ceva sau pe cineva sau pentru a executa o mişcare (a prinde o minge. Implicaţi copiii în activităţi domestice simple. a fenomenelor naturii. a se că21. un cerc. cu sprijin.

38. biscuiţi mici etc. 47. cum ar fi cercul. Utilizează unele tacâmuri corespunzător. Deschide uşa. borcane cu capac. ne de ceară. imire”. să le prindă. să le ridice. „lecturare”. să le scu40. creioane mai groa42. Face semne mari pe hârtie se) şi citiţi şi scrieţi. • Puneţi la dispoziţia copilului cărţi cu pagini groase. a ploii. Umple cutii cu conţinut • Încurajaţi copilul să se joace cu jucării în timpul băii. Imită gestul de „la revededin palme. • Puneţi obiecte în jurul copilului pentru ca el să ajungă la ele. de aplauze. Domeniul: Dezvoltarea fizică. Mâzgăleşte cu creionul începând • Puneţi-i la dispoziţie jucării şi obiecte din gospodărie cu părţi care se Înşurubează/desă imite semne. instrumente de scris (creioaodată. perechi sau individuale de pe clanţă şi închizând-o. mâinilor şi a degetelor (bătut 36. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) Indicatori Practici de sprijin 34. Goleşte cutii de conţinut. tarea toboşarului. să le golească etc. treneze prinderea de obiecte în mâini. cântat la pian. imagini şi daţi libertatea să le exploreze. 44. cartonadeseori mai multe pagini te. Apreciaţi permanent efortul lor. şurubează (de exemplu. Transferă obiecte mici riştii etc. funde. obiectele şi sticluţele • Jucaţi jocuri şi cântaţi cântecele în care solicitaţi mişcarea din jurul său. sa le umple cu apă.) 39. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii fine Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru scopuri diferite. apăsând vităţi în grup mic. Încurajaţi acti46. Apuca obiecte. Dă paginile unei cărţi mari. • Oferiţi copiilor cărţi cu poveşti. Caută cu ambele mâini jucăriile. dintr-o mână în alta. cu ajutor. • Oferiţi feluri de mâncare ce permit explorarea ei cu degetele (cereale. 45. 35. de scris. Utilizează pensula.1. De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin 43.1.• Oferiţi activităţi ce permit copilului să le annile unei cărţi una câte una.) 41. a sănătăţii şi igienei personale A. . desenaţi cu când i se dau instrumente el. Prinde degetele adultului.2. În majoritatea situaţiilor. • Puneţi la dispoziţia copiilor materiale de scris şi încurajaţi-i să scrie şi să deseneze.14 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. a mo37. dă pagi. dar care nu se strică uşor).

Mănâncă cu tacâmuri independent (lingură. Încurajaţi-i să se implice în activitatea cu astfel de materiale şi instrumente. cifre din data zilei de naştere. haşurare.• Prevedeţi timp în fiecare zi pentru activităţi de dezvoltare a motricităţii fine. Scrie diferite litere şi lor. asigurând copiilor gele. pictura cu degetele etc. etc. 52. 49. Utilizează indepen. furculiţă). în caz de necesitate. • Elaboraţi împreună cu copiii compoziţii plastice din puncte.• Exersaţi regulile de utilizare a instrumentelor. Copiază desene geometrice sau cu diverse forme. haine pentru păpuşi şi timp pentru a se juca cu ele. . Atrageţi atenţia permanent asupra materialelor scrise din sala de grupă. scrie cifre de la 0 la 10).. • Utilizaţi orice oportunitate în timpul activităţilor pentru a încuraja copiii să scrie litere si cifre pe care le cunosc. fii şi îşi leagă şireturile copilului acţiunea şi acordaţi-i ajutor să o însuşeasla pantofi. bureţi.. • Propuneţi sarcini de decorare a unor obiecte sau a unor contururi de obiecte utilizând instrumentele de scris. aplicaţii din frunze. Indicatori Practici de sprijin • Oferiţi copiilor variate materiale de scris..DEZVOLTAREA FIZICĂ. Îşi pune singur panto. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii fine Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru scopuri diferite.• Exersaţi abilităţile copilului de autoservire în fiecare situaţie potrivită. teriale pentru a picta. Demonstraţi. • Propuneţi copiilor activităţi de decupare pentru confecţionarea de hăinuţe pentru personajele lor preferate. Domeniul: Dezvoltarea fizică. linii. valorificând situaţii de dent cu uşurinţă marutină: aranjarea mesei. cifre (de ex. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. Se îmbracă şi dezbra. markere. • Utilizaţi centrul de joc simbolic pentru a exersa îmbrăcarea şi dezbrăcarea păpuşilor. obiecte mici introduse un mediu securizat prin găuri etc. eventual atenţionaţi special. creioane. pensula.1. creta. Utilizează diverse materiale din centrul de artă (creioane. bureţi. Încheie nasturi mari. a sănătăţii şi igienei personale A. experimentaţi împreună că singur. pete. pensule. Taie în linie dreaptă sau curbă. 57.1. etc.). aranjarea jucăriilor. îşi scrie prenumele. Scrie unele litere şi cifre ce pot fi recunoscute (de ex. uneori cu diverse instrumente (desen cu degetele.). pregătirea materialelor distributive pentru anumimodela. vată. 59. litere din numele propriu.2. • Propuneţi copiilor jocuri cu apă şi nisip pentru antrenarea degetelor. Realizează puzzle-uri mai complicate (in jur de 25 piese). masa. că.• Implicaţi copiii în activităţi plastice (modelare. 53. mobilă. modele de utilizare a veselei. ornamentarea obiectelor. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori 48. 56. Închide fermoare mari. 51. te activităţi. sprijin.) • Oferiţi costumaţie în centrul de joc simbolic unde copiii pot exersa încheierea şi descheierea nasturilor. Practici de sprijin • Oferiţi copiilor seturi de jucării: veselă. punctare. vârsta copilului) • Organizaţi activităţi în centrul de jocuri de masă manipulative. • Oferiţi copiilor materiale şi instrumente de desen şi pictură. 60. etc. desenat. 54. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 15 A. 50. • Demonstraţi prin exemplu propriu. Manipulează obiecte mici cu uşurinţă (şiruri de măr. Rugaţi copiii „să se semneze” pe lucrările 58.). 55.

în realizarea puzzleurilor.1.1.• Verificaţi nivelul de zgomot din aprodu-se după sunetul pierea copilului. Realizează mişcări artistice împreună cu adultul. oculo-motorie în jocurile de construcţie. Focalizează vederea prinde. Răspunde întorcân. burete etc. pluş.3. apă. pictura cu picioarele. Numiţi-le. Realizează coordonaperatura aerului etc. Indicaţi obiecte în jurul copiasupra obiectelor din lului numindu-le. gusturile. mâinile şi gura. a sănătăţii şi igienei personale A. forma. mişcări la auzul unor semnale etc. pută. Utilizează în joc obiecte din texturi diferite (nisip. 69. cântat la pian etc. • Stimulaţi vederea copilului cu jucării care pendulează. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. cum ar fi • Modelaţi mişcări ale copilului realizând anumite activităţi împreună cu el: dansuri. auzul. • Numiţi când vorbiţi cu copilul culorile. Domeniul: Dezvoltarea fizică. ritmice. să verse. în înşirarea de obiecte pe aţă etc. plastic. 68. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 61. dansul pe muzică sau mişcări bătut la tobă. frunze.16 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. tem64.) 67. apropiere sau depăr• Legănaţi uşor copilul folosind braţetare.) în interacţiunea cu mediul pentru a-şi orienta mişcările. Explorează şi reacţionează la texturi şi suprafeţe diferite. • Oferiţi copiilor obiecte din materiale şi cu texturi diferite. Evitaţi expunerea lui sau atingerea percela sunete puternice. un balansoar sau alte echipamen63. Ţine cana şi bea din ea fără ca • Încurajaţi copilul să bea singur din cană. pe care le poate 62.• Explicaţi-le copiilor când mâncarea sau alte obiecte sunt prea fierbinţi cări (pune obiecte mici sau prea reci şi nu trebuie atinse. Demonstrează coordonare • Oferiţi jucării şi obiecte din materiale şi texturi diferite. • Oferiţi oportunităţi de activităţi fizice care integrează mişcarea cu utilizarea simţurilor (jocul umbrelor.) . într-un recipient mai mare). rea oculo-motorie în cadrul anumitor miş. mirosurile. mirosul etc. Explorează mediul cu te de joacă. 66. simţul tactil. le. 65. Aspect specific: Dezvoltarea senzorio-motorie Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea simţurilor (văzul.

simte mirosuri supărătoare etc. materialelor. simboluri grafice). Demonstrează o mai bună • Oferiţi oportunitatea de a utiliza echipamentul de coordonare oculo-motorie (prinde o minge care sare joacă din spaţiul de joacă din aer liber. Domeniul: Dezvoltarea fizică. la locul de depozitare verse. miros): cunse.• Utilizaţi jocuri care solicită punzător stimulilor din simţurile şi mişcarea cormediu (îşi îndoaie picioapului: jocuri de imitaţie. din pământ). care pot fi îmbrăcate pe mână. 75. 72. Reacţionează fizic cores. Inventează roluri 74. . Răspunde adecvat la diverse semnale de natură diferită (culoare. alunecă pe ocolească. Manipulează păpuşi simple (de ex. păpuşi • Realizaţi un teatru de păpuşi. Solicitaţi copiii să redea în mişcări comenzile auzite.) în interacţiunea cu mediul pentru a-şi orienta mişcările. sunetele. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. să le escaladeze tobogan. pipăit. Recunoaşte prin atin. sunete. vorite. rele pentru a ateriza mai cântece cu comenzi etc. Duce un pahar de apă plin dintr-o parte într• Implicaţi copiii în acţiuni de ajutorare reciprocă. 73. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 70.1.• Jucaţi jocuri de recunoaştere a formelor. 76. marionete etc. uşor. se balansează • Realizaţi trasee cu obstacole pe care trebuie să le în scrânciob. 71.DEZVOLTAREA FIZICĂ. Aspect specific: Dezvoltarea senzorio-motorie Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea simţurilor (văzul. simţul tactil. Ce-i ascuns în săculeţ? • Utilizaţi în jocuri exerciţii de tipul „stop-start” • Propuneţi jocuri cu schimbarea mişcărilor la semnal. a sănătăţii şi igienei personale A. de aşezaalta a camerei fără să re a mesei. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 17 A.). auzul. gere/pipăit obiecte assunetelor prin implicarea simţurilor (auz.1. îmbrăcăminte etc. jocuri cu schimbarea direcţiei şi vitezei de mişcare • Jucaţi cu copiii jocul „Roboţelul cu telecomandă”. fără să le vadă. de curăţenie la măsuţe.). sunet. se fereşte. mirosul etc. Le imită mişcările.3. 77. Imită animale prin mişca. Împinge obiecte către o destinaţie.• Jucaţi jocuri în care copiii interpretează animale fare. la schimbarea ritmului muzicii. se mişcă mai repede pentru a evita un obstacol. a materialelor.

Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să participe la activităţi fizice variate. de căţărare.18 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. . să alerge. 82. • Ajutaţi-i zilnic să meargă. Încearcă cu sprijin mişcă. Demonstrează dorinţa de a • Respectaţi zilnic programul încerca noi jocuri şi jucării. plică în activităţi fizice structurate (mişcări însoţite de cântec.2. de menţinere a echilibrului etc. utilizate jucării sau obiecte în jocuri ce solicită mişcare. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. a sănătăţii şi igienei personale A.• Oferiţi copiilor câteva ore ri de motricitate grosieră şi zilnic momente de mişcare fină. să se ridice. 81. de somn şi ritualurile de dinainte şi de după somn. Participă activ în jocuri. Este încântat(ă) când sunt zică. jocuri în aer liber etc. ritm. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 78. • Jucaţi cu copiii jocuri ce implică mişcare şi activitate fi80.• Puneţi-le la dispoziţie echipamente şi obiecte care îi imtului.1. Încearcă activităţi noi • Oferiţi copiilor cel puţin 60 de minute de activitate fizică care necesită mişcări fiîn fiecare zi. • Oferiţi momente de odihnă după activităţi fizice dansuri.2. 79. zice fără sprijinul adul. Domeniul: Dezvoltarea fizică. liberă.

a sănătăţii şi igienei personale A.a. . în diverce: alergare. mişcări. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 19 A.DEZVOLTAREA FIZICĂ. tivităţi în aer liber şi mişcare şi învăţaţi-i noi jocuri sau chiar sporturi. Participă în mod regulat la ac. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. 84. Participă cu entuziasm • Implicaţi copiii într-o varietate largă în diverse activităţi fizide activităţi fizice şi mişcare. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 83. Introduce diverse activităţi fizice în momentele de tranziţie. supuneţi-i la noi provocări. vităţilor. de la un spaţiu la altul. căţărare. 85.• Oferiţi zilnic copiilor suficient timp pentru activităţi fizice de alergare. De-a v-aţi ascunselea” ş. de trecere de la o activitate la alta. precizia.2. dans etc.2. amuzante. 86. Ajută la realizarea de activităţi • Utilizaţi momentele de rutină pentru a-i imdomestice care implică mişcare: plica pe copii în activităţi fizice.1. mutarea unor obiecte etc. rostogoliri. forţa. aranjarea jucăriilor. Exersaţile viteza.) • Oferiţi copiilor cel puţin 60 de minute de activitate fizică zilnic. • Învăţaţi-i pe copii jocuri precum „Statuile”. • Faceţi ca activităţile fizice să fie distractive. se momente ale zilei şi în timpul actiaruncări. adunarea rufelor. Domeniul: Dezvoltarea fizică. măturat. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să participe la activităţi fizice variate. dans.

Se hrăneşte prin alăptare. a sănătăţii şi igienei personale A.2. Începe să recunoască şi să mănânce o mare varietate de mâncăruri. • Discutaţi cu copilului şi învăţaţi-l despre alimentaţia sănătoasă. Practici de sprijin • Stabiliţi ore regulate de masă şi gustare. • Creaţi un mediu relaxat. 93. tării. 94. Consumă o varietate de mâncăruri din toate grupele de alimente. Face diferenţa între lucruri care se mănâncă şi cele care nu se mănâncă.• Faceţi din momentul mesei un moment agreabil şi un prilej de a-l învăţa să mătatea cu care mănâncă. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze o alimentaţie sănătoasă . nânce independent. Îşi reglează viteza şi intensi. 87. • Oferiţi copilului posibilitatea de a alege între câteva variante de mâncăruri. 90.20 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. Poate face alegeri între diverse opţiuni de mâncare. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 91. 92. . • Introduceţi mâncărurile noi împreună cu cele preferate de copil. 89. Domeniul: Dezvoltarea fizică. Încearcă mâncăruri noi când îi sunt oferite. Explorează mâncarea cu degetele. 88.2. Urmăriţi copilul pentru a observa când îi este foame şi când este sătul. Încurajaşi copilul să bea apă pe parcursul zilei. propice alăpdacă există condiţii propice. • Vorbiţi cu copilul despre importanţa alimentaţiei şi a apei pentru sănătatea organismului.1.

• Organizaţi activităţi în care să discutaţi despre cât altele. şi implicaţi-i pe copii în pregătirea lor. să înveţe cum se spală fructele şi legumele şi de ce este necesară spălarea lor. adultului. creşteşi îşi apreciază corect re şi recoltare a unor legume. 97. Explică funcţiile benefice sau • Implicaţi copiii în prepararea. Alege mâncăruri care sănătoase. Participă la pregătirea • Organizaţi activităţi de preparare a unor salate unor gustări sănătoase. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. Ajută la servirea mesei • Implicaţi copiii în activităţi de plantare. 99. „De-a restaurantul”). De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 95. se. altele.2. Discutaţi despre fiecare aliment utilizat şi despre importanţa igienei alimentare şi a unei alimentaţii 96. porţia de mâncare.1. . zarzavaturi. a sănătăţii şi igienei personale A. servidăunătoare ale anumitor alimenrea şi gustarea unei mese sănătoate pentru organismul uman. Domeniul: Dezvoltarea fizică. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze o alimentaţie sănătoasă . în care copiii joacă roluri diferite (de ex.DEZVOLTAREA FIZICĂ. cu sprijinul mâncăruri favorite şi mâncăruri care nu-i plac. sunt mai sănătoase de. cu mai sănătoase şi mai nutritive decât sprijinul adultului. 98. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 21 A.2. • Realizaţi activităţi de joc privind alimentaţia. servirea mesei şi comportamentul sănătos în timpul mesei. Recunoaşte mâncăruri dintr-un • Discutaţi despre alimente care sunt grup de mâncăruri diferite.

„mă doare bur107. că mi-e frig” etc. • Utilizaţi poezii. de ex. trivite (înainte de masă. arătând spre el a– şi peria dinţii. 103. cântaţi-i în timp ce îi faceţi baie. Demonstrează interes tuşim sau strănutăm. vorbiţi cu copilul. Apreciaţi-l permanent. • Discutaţi despre reguli de păstrare a igienei cu sprijinul adultului.2. după utilizarea toaletei etc. Reacţionează la stimulii verbali în timpul momente. de a utiliza toaleta. 104. Lasă să se înţeleagă • Modelaţi deprinderile copilului de a se spăla dacă scutecul este ud pe mâini şi a se şterge. scutecelor. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 100.. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. sau trăgând de el când este atins de adult. .” etc. „trebuie să schimbăm privind mersul la toaletă scutecul dacă este murdar deoarece. 101.. 108. • Numiţi stările de disconfort fizic cauzate de simptome ale unor boli. de sau plin.2. Foloseşte şerveţele pentru a–şi şterge nasul. Faceţi din momentele de igienă personală momente agreabile. Recunoaşte periuţa de dinţi şi pasta de dinţi. Îşi spală mâinile şi le • Însoţiţi copilul la baie şi apreciaţi eforturile lui de a se spăla pe mâini singur şi a de a-şi peria usucă în momentele podinţii. povestioare despre deprinderile de igienă personală. 105. „simt că sunt cald.• le numai cu sprijinul adultului. precum şi cele lor rutinare de schimbare a ale celorlalţi. când îl îmbrăcaţi etc. cu slabă supraveghere.. cântece. Aspect specific: Îngrijirea şi igiena personală Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze deprinderi de păstrare a sănătăţii şi igienei personale.• Arătaţi-i periuţa lui/ei de dinţi şi pasta de dinţi pentru copii. când îi schimbaţi scutecele. Îşi spală şi îşi usucă mâini. 102. a sănătăţii şi igienei personale A. Se relaxează în timpul • Respectaţi programul de igienă al cobăii.). dinţii cu sprijinul adultului. când îl sprijiniţi în formarea acestor de deprinderi („trebuie să punem mâna la gură când 106. pilului.) şi o poate folosi în mod regulat la 36 de luni.2. Începe să îşi perieze tica”.”.22 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A.. Domeniul: Dezvoltarea fizică.

periuţa de dinţi etc. 114. . bureţi de baie etc. In majoritatea situaţiilor duce mâna la gură când tuşeşte. al dinţilor etc. Îşi spală mâinile şi le şterge înainte de masă şi după utilizarea toaletei. foloseşte şerveţele pentru a-şi şterge nasul şi le aruncă după utilizare la coş. • Realizaţi cu copiii cărticele despre sănătate. se spală pe dinţi). 110. 113.2. a sănătăţii şi igienei personale A. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A.) • Propuneţi jocuri precum „De-a magazinul” unde copiii pot utiliza produse de igienă personală (săpunuri. fără sprijinul adultului. igienă personală. Demonstrează independen. În majoritatea situaţiilor. când tuşeşte. Realizaţi jocuri în grup mic în care unii copii sunt medici şi alţii pacienţi. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 23 A. pieptenul. 112. paste de dinţi. • Supravegheaţi permanent respectarea rutinei în păstrarea igienei (spălatul mâinilor.2. Discutaţi despre simptomele unor boli. Cooperează cu adultul în spălarea dinţilor.DEZVOLTAREA FIZICĂ. Indicatori Practici de sprijin 115. poezioare sau cântecele despre regulile sanitare. 111. fololor. seşte batista. Încurajaţi-i să realizeze desene.) • Creaţi un loc unde copiii să îşi poată păstra obiectele de igienă personală (săpunul.) Apreciaţi de fiecare dată când copilul pune mâna la gură când tuşeşte sau strănută şi foloseşte şerveţelul l.2. Spune când simte unele simptome de boală. Domeniul: Dezvoltarea fizică. Practici de sprijin • Puneţi la dispoziţia copilului permanent şerveţele pentru a le utiliza la nevoie. foloseşstant de importanţa respectării te independent toaleta. geluri de duş. şamponuri. afişe. Încurajaţi copiii îşi acoperă gura cu mâna când care le respectă şi amintiţi constrănută. Are grijă de nevoile de utilizare a toaletei.• Oferiţi zilnic copiilor posibilitaţă în igiena personală (se spatea de a-şi exersa deprinderile de lă şi se şterge singur pe mâini. Aspect specific: Îngrijirea şi igiena personală Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze deprinderi de păstrare a sănătăţii şi igienei personale. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori 109.

Poate fi distras de la un • Explicaţi copilului permanent moticomportament periculos vul pentru care interziceţi un anumit comportament. Urmează unele reguli şi rutine stabilite. medici şi discutaţi despre intervenţiile lor în situaţiile periculoase.3. alte centre pentru a discuta despre obiecte şi licuţite).2. • Discutaţi despre accidentele care se pot petrece şi ce consecinţe grave pot avea. care este pericolul prin semnale. în locuri publice. pii. • Folosiţi imagini cu pompieri.. Aspect specific: Securitatea personală Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze abilităţi de protecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase.• Supravegheaţi permanent copilul nări ale adulţilor privind o şi folosiţi modalităţi de atenţionare situaţie periculoasă. Reacţionează la atenţio.) Indicatori Practici de sprijin 118. şi anticipează consecin• Utilizaţi povestiri pentru a pune accent pe reguţele nerespectării aceslile de securitate personală în diverse contexte tora. dar necesită susţinere pe care îl evitaţi („Nu..• Folosiţi jucăriile din centrul de joc simbolic sau lele (aragaz. mâna când traversăm strada”) 123. te rog. Demonstrează că face diferenţa între adulţii care îl îngrijesc şi străini. 120. în par122.2. pentru a se opri. Domeniul: Dezvoltarea fizică. dar nu oferă siguchide periculoase. Demonstrează recunoaşterea regulilor de • Atrageţi atenţia copiilor asupra necesităţii respectării unor reguli când utilizează echipamenprotecţie. Acordă atenţie indicul de joacă etc. mişcări.24 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. 119. (pe stradă.). chiar dacă nu te de joacă pentru a nu se răni sau răni alţi cole respectă întotdeauna. Amintiţi-le permanent regulicaţiilor privind situaţiile le. pentru că. vorbe. a lor în situaţii periculoase. 121. periculoase („dă-mi. fier de călcat. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 116. sa personală când a simţit pericole. a sănătăţii şi igienei personale A. ranţa nesupravegherii. Spune adultului când • Învăţaţi copilul să vorbească despre experienţa cineva îi face ceva rău. acolo nu e voie. Utilizaţi aceleaşi semnale pentru a se obişnui copilul cu semnificaţia lor. 117.. . Începe să evite perico. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. în magazine.

niţa între sigur şi periculos. • Elaboraţi împreună cu copiii scheme. Comunică adulţilor sau • Utilizaţi imagini pentru a ilustra sicolegilor atunci când vede tuaţii de risc (consum de lichide din un comportament pericusticle necunoscute. poliţişti etc. Identifică adulţii care • Realizaţi cu copiii afişe.).. Demonstrează înţelegetru a discuta despre regulile de prorea regulilor de siguranţă tecţie şi evitare a pericolelor.2. Demonstrează cunoaşterea regulilor de siguranţă în jocul simbolic. ) şi propuneţi copiilor să vă spună ce ar face ei dacă s-ar afla într-o astfel de situaţie. a semnelor rutiere. situaţiile periculoase. povestiri ce prezintă situaţii periculoase si discutaţi despre periculoasă. în transportul pu.• Apreciaţi de fiecare dată respectarea pectării acestor reguli. posibilitatea evitării lor sau a riscuri126. simboluri în centrul de joc simbolic (de ex. pompieri. în transportul public şi în alte locuri publice pentru a evita accidentele. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 25 A. 133. la medic. „campanii” pentru evitarea pericolelor. 125. pot să-l(o) sprijine în si• Identificaţi elemente specifice grupului din care tuaţii periculoase. dar ştie că rea pericolelor. asociat cu solidaritatea şi securitatea toare organismului (fuemoţională şi socială. Respectă corespunzător regulile de comportare în grădiniţă. de flacără etc. medici.Nu se lasă ademenit • Folosiţi povestiri pentru a discuta despre pericole (prin cuvinte/ obiecte) şi şi căi de acţiune în situaţii periculoase. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. pe stradă.). desene ale surselor şi persoanelor cărora li se poate cere ajutor. etc. Discuţii şi jocuri de orientare într-un mediu nou. pompieri. rămânând avea încredere şi pot apela în astfel de situaţii. hăinuţe. • Folosiţi ieşirile în locuri publice pen127. jocul cu • Folosiţi nume sau simboluri specifice cu care să chibriturile etc. matul. băutura. 131. 132. identifice grupa de la grădiniţă. a sănătăţii şi igienei personale A. cu bicicleta etc. Utilizaţi-le şi în sala de dreapta când traversează grupă în timpul unor activităţi.. Asiguranu merge cu persoane ţi-vă că înţeleg care sunt persoanele în care pot necunoscute. nu ia medicamente în unde copiii pot demonstra înţelegeabsenţa adultului. apropierea de un los. la magazin. • Realizaţi un joc de rol cu diverse personaje care pot oferi ajutor în situaţii de risc (medici. Atragede bază pe stradă (de exemţi-le atenţia asupra anumitor semne plu. Înţelege diferenţa dintre atingere sigură şi atingere • Citiţi poveşti.2. strada). Înţelege că unele compul de prieteni) pentru a cultiva sentimentul de portamente pot fi dăunăapartenenţă. şi anticirculaţie. regulilor de siguranţă în sala de grupă/grădiniţă şi acasă • Oferiţi materiale. • Realizaţi hărţi rutiere cu copiii. afişe.3.• Realizaţi cărticele privind regulile de blic. Demonstrează înţelegerea lor pe care le presupun. 129. • Invitaţi lucrători ai poliţiei. • Propuneţi jocuri pentru cunoaşterea semnificaţiei culorilor semaforului. . De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 124. Aspect specific: Securitatea personală Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze abilităţi de protecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase. Domeniul: Dezvoltarea fizică. de evitare a pericolelor etc. sau gru130. fier de călcat în priză. regulilor 128. face parte copilul (grupul de la grădiniţă. priveşte în stânga şi în şi simboluri. cu grupul • Utilizaţi exemple din viaţa lor personală pentru a discuta despre comportamente dăunătoare.DEZVOLTAREA FIZICĂ. • Propuneţi în centrul de Joc simbolic vizite la muzeu. la piaţă şi exersaţi regulile rutiere. medicamentele sunt utile în • Menţionaţi permanent care este graanumite situaţii). cipează consecinţele neres. păpuşi. Relatează unde şi când trebuie să se adreseze după ajutor.

B 1. Aspect specific: Dezvoltarea expresivităţii emoţionale Standard 11: Copiii ar trebui să fie capabil să recunoască şi să exprime adecvat o varietate de emoţii .2. Aspect specific: Acceptarea şi respectarea diversităţii Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu copii de vârstă apropiată Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să interacţioneze pozitiv cu copii de vârstă apropiată. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului emoţional Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi adapteze trăirile şi să-şi controleze pornirile impulsive.3. B 1.26 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să perceapă regulile şi efectele acestora.1.2. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să se perceapă în mod pozitiv. Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să ceară ajutorul când are nevoie.3. Copilul ar trebui să fie capabil să îşi asume responsabilităţi. ca persoană unică.1. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste încredere în adulţii cunoscuţi şi să interacţioneze cu aceştia. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. B. Copilul ar trebui să fie capabil să coopereze cu ceilalţi.4.2. DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ B. să aprecieze şi să respecte asemănările şi deosebirile dintre oameni. Standard 6. cu caracteristici specifice. să fie capabil să negocieze şi să participe la luarea deciziilor. Standard 7. B 1. B. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B.2. B.1.2. Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste empatie faţă de celelalte persoane.2.

disponibilitate şi confort emoţional. dorinţe. Interacţiunile sociale reuşite fac posibilă dezvoltarea unei imagini de sine pozitivă şi a autocontrolului. explorare. 41). Încă din primele clipe ale vieţii copiii stabilesc interacţiuni cu părinţii. alte persoane din familie. oferind sentimentul de stabilitate. cu alţi copii şi adulţi. a percepţiei şi imaginii de sine a copilului: trăsături. învaţă să ţină cont de dorinţele şi . Încetul cu încetul copilul va ajunge să-şi răspundă la întrebarea „Cine sunt eu?”. receptivitate. cînd sunt capabili să se adapteze diferitelor contexte sociale şi sunt implicaţi în activităţi de grup. oamenii interacţionează unul cu celălalt. La fel de importantă în ecuaţia dezvoltării emoţionale este încrederea în sine. de la grădiniţă. mînie) la cele mai complexe (mîndrie. de a înţelege şi a răspunde emoţiilor altora reprezintă paşi importanţi în dezvoltarea emoţională a copilului. apartenenţă şi astfel hrănind dorinţa de învăţare ale copilului. Copiii sănătoşi în toate culturile dezvoltă ataşament faţă de adulţi importanţi pentru ei” (1. sentimente care alimentează şi susţin dorinţa naturală a copiilor de cunoaştere. precum şi capacitatea lor de a recunoaşte diferitele roluri sociale ale acestora. Exprimarea şi înţelegerea propriilor emoţii şi a emoţiilor celorlalţi de la emoţiile primare (bucurie. p. Ambele dimensiuni se completează reciproc şi sunt interdependente. de a-şi exprima sentimentele într-o manieră acceptată social. copilul exersează cooperarea. Încetul cu încetul copiii dezvoltă abilităţi de cooperare. de a conduce şi a fi conduşi. contactul social cu ceilalţi copii este o sursă importantă pentru a observa diferenţele şi asemănările dintre oameni. de negociere. de a le controla. Copilul învaţă să le simtă. preferinţe. învaţă să respecte drepturile altor copii. vină) constituie competenţe specifice domeniului emoţional. Interacţiunile cu cei apropiaţi joacă un rol central în „sănătatea” socio-emoţională a copilului. Relaţiile pe care le stabileşte copilul cu ceilalţi necesită siguranţă. copiii îşi construiesc cunoaşterea lumii prin interacţiune socială. securitate. ruşine. Locul central însă îl constituie dezvoltarea conceptului de sine. nevoile celorlalţi. Într-adevăr. DEZVOLTAREA SOCIALĂ Relaţiile sociale pozitive se formează atunci cînd copiii înţeleg semnificaţia diferitelor comportamente. Calitatea acestor interacţiuni stimulează dezvoltarea socio-emoţională adecvată a copiilor. capacitatea de a stabili şi a menţine relaţii de prietenie. descoperire. convingerea că poate face ceea ce îşi propune. În toate etapele vieţii. roluri sociale. Adaptarea la diversitate. DEZVOLTAREA EMOŢIONALĂ Capacitatea copiilor de a-şi recunoaşte şi exprima propriile emoţii. nevoi. Relaţiile sociale ale copilului cu adulţii vizează capacitatea copilului de a avea încredere şi a interacţiona cu uşurinţă cu aceştia. Prin interacţiunea cu copiii. De asemenea. Ea influenţează semnificativ succesul copiilor în viaţă şi la şcoală. din comunitate. diversitatea oamenilor din multe puncte de vedere. independenţa şi responsabilitatea personală. de ceilalţi. precum şi empatia reprezintă competenţe importante ale dezvoltării sociale. Specificul acestui domeniu este dat de strînsa legătură care există între planul social şi cel emoţional. învaţă să le exprime şi să le recunoască. capacităţi.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 27 „Oamenii sunt fiinţe sociale. Dezvoltarea socială şi emoţională reprezintă fundamentul relaţiilor şi interacţiunilor care dau semnificaţie experienţelor copiilor de acasă. A învăţa cum să fii în jurul celorlalţi este esenţial. de a lega prietenii. de a şi le stăpîni. motivaţii. frică. respectarea ei prin stabilirea de relaţii pozitive.

oferă sprijin adulţilor. • Cereţi ajutor şi discutaţi cu copilul despre ce înseamnă a oferi şi primi ajutor (când apar situaţii relevante pentru acest subiect) Copilului îi place când adultul face diferite lucruri pentru plăcerea lui: îi umflă jucăriile pneumatice. care generează ambiguităţi (ei. îi citeşte. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 139. 144. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. ca în cazul copiilor mai mici) pentru a rămâne într-un mediu familiar. 138. activităţi casnice. 140. Se ataşează de un adult. • Folosiţi expresii şi comportamente pozitive atunci când vă despărţiţi de copil. îmbrăţişaţi-l. se prefac că citesc sau gătesc lângă adultul care face acest lucru). Manifestă teama de sepa. Ştie numele fraţilor sau surorilor. jucaţi-vă împreună. • Adresaţi-vă copiilor pe nume şi descurajaţi folosirea excesivă a pronumelor personale. miliarizat prin expresii faciale şi gesturi (zâmbeşte. Imită activităţile adulţilor (ajută la strângerea jucăriilor. • Manifestaţi receptivitate la mesajele verbale şi non-verbale iniţiate de copil. atinge uşor cu palma pentru a atrage atenţia. vorbiţi-i. . gângureşte. 143.. acţiuni cu adulţii care îl îngriîncurajaţi-l să imite gesturi şi sujesc. îi citeşte. Arată preferinţa pentru unii • Vorbiţi-i şi cântaţi-i copilului frecvent. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste încredere în adulţii cunoscuţi şi să interacţioneze cu aceştia. Îşi exprimă nevoia de securitate în situaţii de disconfort (neplăcute) sau periculoase căutând adulţii în care are încredere. – gesturi pentru a iniţia interacţiuni sociale (de ex. Cu sprijin. construieşte ceva pentru el.28 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. care să evite reproducerea unor stereotipuri de gen (lectură. altul decât persoana care l-a îngrijit. ea. Foloseşte mişcări corporale • Reacţionaţi la gesturile iniţiate de copil. Iniţiază şi menţine inter.). 142. mai ales atunci când îl hrădintre adulţii cu care este faniţi şi schimbaţi.• Adresaţi-vă copilului pe nume. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. zâmbiţi-i. întinde mâinile pentru a fi luat în braţe). • Încurajaţi copilul şi oferiţi modele de comportamente variate. nete produse de adulţii cu care este obişnuit 136. 141. 145. se desparte de adulţii cu care este obişnuit (fără a arăta foarte multă teamă. el. asiguraţirare prin plâns (când nu vede l că este în siguranţă.• Asiguraţi un mediu populat de persoane de încredere. de petrecere a timpului). 135. etc. 134. Interacţionează pozitiv şi se joacă împreună cu adulţii.1. construieşte ceva pentru el.• Comportaţi-vă afectuos şi calm cu copilul. zenţa adulţilor cu care este obişnuit. • Manifestaţi empatie şi înţelegere faţă de reacţiile copilului. Practici de sprijin • Oferiţi copilului posibilitatea de a interacţiona cu alţi adulţi de încredere. Copilului îi place când adultul face diferite lucruri pentru plăcerea lui: îi umflă jucăriile pneumatice. La solicitare. Copilul se linişteşte în pre. sau în prezenţa străinilor). în afara celor care îl îngrijesc. dă din mâini) 137. Ajutaţi-l pe adulţii cu care este obişnuit copil să îşi depăşească teama.

mediul grădiniţei şi iniţiaţi interacţiuni pornind de la lucruripersonalul grădinile care îl interesează. cumpărături simple). deoarece băieţii vor deveni astfel mai puţin expresivi emoţional decât fetele. • Încurajaţi exprimarea sentimentelor pozitive faţă de adulţi. • Facilitaţi copilului punerea în practică a unor comportameniniţiază lucruri.1. Ajută din proprie • Angajaţi copiii în sarcinile cotidiene şi cooperaţi cu aceştia (udainiţiativă adultul în tul florilor. Manifestaţi aceleaşi reacţii faţă de copii. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste încredere în adulţii cunoscuţi şi să interacţioneze cu aceştia. în alte medii sociale. 148. Comentaţi cu copiii că fiecare contribuţie contează. 152.• Manifestaţi respect şi încredere faţă de rul de la magazinul copil.îi vor ajuta să fie eficient în interacţiunile cu ceilalţi astfel încât vor bucura pe adulţi să atingă scopul stabilit. În grădiniţă sau educatoarea. 151.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 29 B. ţei). discutaţi despre relaţiile cu ceidin cartier. Din când în când. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. Răspunde la for. lor de gen. la grădiniţă. etc. îi uşurinţă şi interacţifac plăcere. despre activităţile zilnice şi evenimente semnificative pe care le-a trăit. . etc. La teatru. Aplică formule de • Oferiţi exemple şi modelaţi comporpoliteţe în comunitamentul copilului interacţionând rescarea cu adulţii. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. etc. de familie. • Discutaţi şi cu băieţii mai mult despre întregul spectru de emoţii şi evitaţi exagerările în descurajarea emoţiilor negative. La cumpărături. să nu aveţi aşteptări mai mari de la fete în ceea priveşbesc pe …”). educatoarea. medic familie. oferiţi oportunităţi de a interacţiona respectuos cu adulţii. jucaţi-vă de-a cumpărătorul şi pediatru sau medic vânzătorul. Se desparte de • Ca educatori. medicul şi pacientul. repetaţi cu copilul formulele adecvate de politeţe. să facă cul de joacă. Permiteţi copilului să aducă de acasă un obiect onează cu alţi adulţi care îi este drag pentru a-i asigura transferul afectiv către (de ex. pectuos cu ceilalţi. • Demonstraţi că pentru realizarea unei sarcini. care te care constituie premisele abilităţilor sociale. adeseori este nevoie de contribuţia mai multor oameni. atunci când acesta vorbeşte. prietemembrii familiei cu noasă. parc.• Folosiţi formule de salut adecvate diferitelor momente ale mulele de salut folozilei şi situaţii sociale şi atrageţi atenţia asupra utilizării lor în site de adulţi. vecin.). 149. 147. Iniţiaţi conversaţii despre lucruri care îl interesează. te controlul emoţional şi utilizarea unor strategii de reglare mai sofisticate decât de la băieţi. lalţi. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 146. Exprimă verbal • Încurajaţi-l şi lăudaţi-l pentru comportamentul pozitiv în relaţia sentimente faţă de cu adulţii. Interacţionează • Facilitaţi interacţiunile cu adulţii în cu uşurinţă cu adulţi diverse contexte sociale şi încurajaţi familiari din comucomunicarea cu aceştia şi participarea nitate (părinţi. 153. aranjarea mesei) evitând reproducerea stereotipurisarcini simple. indiferent de anumiţi adulţi („o iugenul lor. de exemplu în jocurile La doctor. 150. vânzăto. întâmpinaţi copiii cu o atitudine caldă. să răspundă la întrebări. Interacţionează • Oferiţi un model adecvat de comuadecvat cu adulţii nicare evitând întreruperea copilului (nu îi întrerupe). care în viitor îl ştiu că le vor place . bula acţiuni (de exemplu să ceară infornici cunoscuţi la lomaţii.

30

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

B. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională
B 1. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.1. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să ceară ajutorul adultului când are nevoie.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

154. Indică prin sunete, mişcă- • Oferiţi cu promptitudine şi răbdare ri, plâns, faptul că are un disajutor şi atenţie copilului atunci când confort şi vrea atenţie sau acesta are nevoie. Faceţi distincţia înajutor. tre comportamentele sale ce reflectă o nevoie reală şi cele prin care doar vrea să atragă atenţia adultului. • Reacţionaţi constant şi ferm în legătu155. Anticipează/ testează ră cu comportamente şi obiecte interreacţii din partea celor care zise sau periculoase pentru copil. îl îngrijesc prin diverse comportamente (de exemplu • Facilitaţi identificarea de către copil a comportamentelor adecvate/ inadeccând vrea să ia un obiect vate prin reacţii verbale sau non-verinterzis şi se uită spre adult bale de aprobare, respectiv respingere să-i testeze reacţia). a unor comportamente. 156. Solicită verbal sau non verbal sprijin în realizarea unor acţiuni.

157. Cere ajutorul adultului atunci • Răspundeţi pozitiv la întrebările copicând întâmpină o dificultate (nu lului şi la cererea de ajutor, sprijiniţi-l poate deschide o cutie cu jucării, concret să depăşească dificultatea. nu poate asigura stabilitatea turnului de cuburi, etc.). 158. În timp ce se joacă cu alţi copii, • Urmăriţi cu atenţie activitatea copiludin când în când cere ajutorul lui, încurajaţi-l să continue şi lăudaţi-l adultului şi confirmare din parpentru ce a reuşit să facă; din când în tea acestuia. când asiguraţi-l că sunteţi acolo şi îl sprijiniţi dacă are nevoie.

159. Începe o activitate după ce • Plasaţi la dispoziţia copilului obiecte şi primeşte sugestii sau indicaţii jucării şi ajutaţi-l să înceapă o activitadin partea adultului (de ex să găte, stimulându-l cu întrebări, explicaţii. sească o piesă lipsă la o jucărie).

DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ

31

B. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională
B 1. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.1. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să ceară ajutorul adultului când are nevoie.
De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

160. Adresează frecvent în- • Răspundeţi direct, cu claritate şi răbdare întrebătrebări adulţilor pentru a rilor adresate de copil; încurajaţi-i să adreseze înobţine informaţii. trebări pentru a obţine informaţii. 161. Urmează indicaţiile • Clarificaţi limitele acceptabile ale comportaadulţilor în ceea ce primentului. veşte comportamentul adecvat în diverse situaţii.

162. Urmează instrucţiunile • Manifestaţi o atitudine pozitivă, evitaţi comsau se supune unei figuri portamente negative care vor fi preluate de de autoritate („Aşa a spus către copil. De exemplu, dacă educatoarea mama”, „dna educatoare este încruntată de fiecare dată când vorbeşte nu…”). cu un copil care are unele comportamente negative, copiii se vor comporta la fel, deoarece educatoarea reprezintă o autoritate pentru ei. 163. Semnalează adulţilor si- • Descrieţi şi discutaţi cu copilul diverse situaţii tuaţii problematice simple problematice simple ajutându-l să coreleze pentru a interveni (un coideea de pericol cu solicitarea ajutorului din pil s-a lovit sau are nevoie partea celorlalţi; comentaţi situaţii concrete de ajutor, se aud zgomote văzute la grădiniţă sau în parc, la televizor sau suspecte, arde mâncarea în filme. pe aragaz, etc.). 164. Apelează la adulţii care • Daţi copiilor posibilitatea de a-şi exprima neîl îngrijesc, pentru sprijin voia de a primi sprijin emoţional, ajutaţi-i să se emoţional. simtă confortabil când au această nevoie; prin comportament verbal şi non-verbal dovediţivă empatia şi disponibilitatea şi încurajaţi-i să se exprime.

165. Cere ajutor adulţilor cu- • Oferiţi sugestii copilului pentru a se noscuţi din comunitate (vedescurca singur/ă atunci când cere cin, bunicii prietenilor de ajutorul şi încurajaţi-i să rezolve projoacă etc.). blema. • Puneţi copiii în situaţia de a vedea că a cere şi a primi ajutor reprezintă comportamente sociale adecvate, nu expresia unei neputinţe. • Creaţi situaţii care să contrabalanseze faptul că fetele cer mai frecvent ajutorul decât băieţii, în virtutea stereotipului conform căruia „un băiat trebuie să se descurce singur”. 166. Alege momentul potrivit • Oferiţi copilului şansa de a observa şi pentru a aduce în atenţia participa la discuţiile adulţilor; discuaduljţilor anumite probletaţi despre ce înseamnă să nu vorbeşti me. în acelaşi timp cu ceilalţi, să îţi aştepţi rândul, să ai un ton potrivit. • Când un copil face o greşeală, discutaţi cu el/ea despre ce a învăţat din asta. •

167. Pune întrebări adultului • Ajutaţi-l pe copil să înveţe să întrebe înainte de a devia de la oradultul înainte de a devia de la reguli dinea stabilită şi de a încălşi situaţii rutiniere. ca regulile. • Arătaţi deschidere faţă de copil pentru ca acesta să se simtă confortabil să vină să vă ceară ajutorul.

32

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

B. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională
B 1. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.2. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu copii de vârstă apropiată Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să interacţioneze pozitiv cu copii de vârstă apropiată.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori
168. Zâmbeşte altor copii.

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

• Zâmbiţi-i des copilului. • Oferiţi copilului posibilitatea de a se afla în prezenţa altor copii. 169. Exprimă prin sunete, gesturi, • Răspundeţi pozitiv la sunetele, ţipetele, expresii faciale bucuria de a se gesturile copilului prin comportamente juca împreună cu alţi copii. verbale şi non-verbale.

170. Îşi exprimă interesul faţă de • Oferiţi copiilor posibilitatea de a se juca şi alţi copii urmărindu-i cu privirea interacţiona cu alţi copii (din familie, dar şi alţi copii din medii culturale diferite). şi imitându-le comportamentul (de ex. comportamentul fraţi- • • lor).

171. Se joacă lângă alt co- • Petreceţi timp cu copilul jucându-vă, pil. daţi-i posibilitatea să se afle în compania copiilor, indiferent de vârstă. 172. Imită comportamentul • Facilitaţi copilului contactul cu copii altui copil. din medii culturale diverse pentru a se familiariza cu co-vârstnici aparţinând unor medii sociale, culturale, lingvistice diferite. 173. Iniţiază interacţiuni so- • Puneţi la dispoziţia copilului jucării cu ciale cu co-vârstnici. care se pot juca 2 sau 3 copii deodată. 174. Se bucură de compa- • Creaţi oportunităţi de a se juca împreunia copiilor la joacă. nă copii din medii diverse, ceea ce facilitează dezvoltarea interacţiunilor care presupun interdependenţa pozitivă, schimburile culturale (în joc, copiii aud cuvinte din alte limbi). 175. Manifestă spontan • Asiguraţi copilului ocazia să se joace în mod regulat cu 1 sau 2 copii cu care preferinţa să se joace cu copiii pe care îi cunoaşeste deja familiarizat. te.

• Lăudaţi copiii când acceptă şi sugestiile celorlalţi copii şi se ajută reciproc. jucărie rătăcită. propunând alte soluţii. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. pii. 177. Propune. 179. juca împreună cu alţi copii. De cele mai multe ori îşi • Oferiţi asistenţă copiilor în timp ce se joacă împreună cu alţi copii stând deoparte. cerându-şi scu. fie motivaţi să le repete şi pe viitor şi să le identifice singuri. activităţi artistice.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 33 B.• Încurajaţi copilul să îşi exprime părerea. prieten de joacă despre cum să se joace. 182. Se identifică drept • Daţi copiilor ocazia de a fi parte a diverselor prieten al unor coactivităţi de grup în contexte sociale diferite pii din diverse medii (la grădiniţă. Comentaţi şi sancţionaţi imediat comportamentele de intimidare sau excludere manifestate faţă de anumiţi copii. pentru a trăi sentimentul de încrecopil. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. lecţii de dans sau de arte marţiale. • . Preferă să se joace îm. joc dramatic. dere unul în celălalt şi pentru a se simţi mai puţin vulnerabili atunci când îşi exprimă di180. puexprimă dorinţa de a se despărţi de adult pentru a se nând la dispoziţie resurse şi încurajări şi intervenind în caz de conflict. a se identifica cu acele grupuri şi pentru a practica încrederea şi colaborarea în medii acasă/ la bloc. dar şi ur. etc. Recunoaşte greşelile în reficultăţile într-un domeniu.• Oferiţi variate oportunităţi de joacă pentru preună cu alţi copii. 183. încurajaţi şi lăudaţi comaltor copii (îl ajută pe portamentele prin care copiii se ajută unii pe alt copil să găsească o alţii. la bunici). laţiile cu alţi copii şi încearcă să îl repare. copii (joc în aer liber.• ze. Se împrieteneşte şi menţi. Cere şi oferă ajutor • Monitorizaţi zilnic. • Faceţi conversaţie cu copilul astfel încât să înveţe să asculte şi să vorbească cu alţii. 181. 184. 178. să mează sugestiile unui identifice mai multe variante de rezolvare a unei situaţii sau de continuare a unui joc. acasă/ la bloc. Interacţionează din • Oferiţi copiilor posibilitatea de a se juca în proprie iniţiativă cu grupuri mici. Iniţiază o activitate îm. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 176. stă în diferite contexte. la bunici) pentru apropiate (la grădiniţă.• Ajutaţi-l pe copil să se alăture altui copil/copreună cu alt copil sau copii care se joacă. să îşi • Numiţi în mod regulat comportamentele pozitive de întrajutorare astfel încât copiii să facă patul).• Asiguraţi copilului ocazia de a se întâlni cu ne prietenia cu cel puţin un prietenii.). diferite.2. în care fiecare copil are un rol şi copii apropiaţi ca vâro responsabilitate concretă. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu copii de vârstă apropiată Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să interacţioneze pozitiv cu copii de vârstă apropiată.

încurajări verbale şi gesturi.• Participaţi la întruniri de familie şi la evenimente culturale din comunitate. 187. Discutaţi cu copil despre deosebiri şi asemănările pe care le-a remarcat. obraz. vârstei. • Familiarizaţi-vă şi practicaţi în creşă (grădiniţă) metode de îngrijire a copilului specifice familiei şi grupului din care face parte. limbii vorbite. soane diferite din punct de vedere al genului.• Facilitaţi şi ghidaţi activitatea perceptivă a copilului. Se interesează de alţi • Familiarizaţi copilul cu persoane. 190. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. sau cu cerinţe asistenţă pentru facilitarea interacţiueducaţionale speciale. dacă nivelul de dezvoltare a abilităţilor este diferit). mama. etc. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. 189. Indicatori Practici de sprijin 186. 188. contact cu alte persoane în afara celor care îl îngrijesc. cântece. Îşi concentrează atenţia • Daţi copilului posibilitatea de a intra în asupra celorlalţi. care nu se sparg. • .• Daţi copilului posibilitatea să se joace tor copii diferiţi din punct cu copii din medii diferite în contexte de vedere al genului.3. Folosiţi cuvinte care dessăturile fizice ale celorlalţi (ex. experienţe. Observă/ percepe tră.34 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. Aspect specific: Acceptarea şi respectarea diversităţii Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască. păr.). Utilizaţi cuvinte şi semne cu care copilul este familiarizat. 191. pentru a percepe propria imagine. atinge pielea sau părul criu diverse părţi ale corpului (nas. Interacţionează cu per. Y. să aprecieze şi să respecte asemănările şi deosebirile dintre oameni. unei alte persoane). oferind bii vorbite. Puneţi la dispoziţia copilului cărţi şi fotografii. Puneţi la dispoziţia copilului oglinzi mici. creşă). dar şi cu alte culturi. Remarcă diferenţe de gen • Încurajaţi copilul să-şi perceapă proîntre el/ ea şi ceilalţi. • Puneţi la dispoziţia copiilor resurse pentru jocul dramatic care să reflecte diversitatea. dacă se vorbesc limbi diferite. limvariate (parc. nilor (în cazul diferenţei de vârstă. familie. medii sociale prin cărţi. Îndrumaţi-l cu întrebări „cine este acolo?” şi spuneţi numele. priile caracteristici identitare. Practici de sprijin • Plasaţi în casă oglinzi în care copilul să se poată vedea şi apropiaţi-l de oglindă. Se observă în oglindă. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 185. pentru a-l familiariza pe copil cu propria cultură. X. rite. Se joacă în prezenţa al. copii sau adulţi din anturaj (pune întrebări simple interacţiuni cu oameni din medii difeUnde este X?).

• Oferiţi copilului posibilitatea de a se familiariza cu o persoană din perspectiva mai multor roluri. etc. casete cu cânteversităţii. vârstă. Identifică asemănări şi • Organizaţi activităţi în care copiii să se familiarizeze cu varietatea criteriilor (meserii.• Facilitaţi jocul între copii diferiţi din punct de vedere al genului. nu aibă valoare evaluativă. să aprecieze şi să respecte asemănările şi deosebirile dintre oameni. Face compa.. asistenţă (când sunt dificultăţi de comunicare într-o limbă sau când copilul cu CES are nevoie de sprijin). sărbători. sub în. etnia.). preună cu copii diferiţi din punct • Încurajaţi copiii să se implice în activităţi considerate în mod tradiţional specifice genului de vedere al geopus şi oferiţi copiilor feedback pozitiv imediat nului. la coafor. este fiica bunicii lui. Numeşte şi acceptă diferenţe şi similarităţi în ceea ce priveşte mâncăruri sau jocuri preferate de el/ea şi alţi copii. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. . 193. puteţi adăuga „Tu eşti mai înalt/ă decât Y pentru că eşti mai mare cu 1 an”. profesie. la fabrica de conserve. 197.despre familia. Y pozitiv. de exemplu vizita la bibliotecă. prece. 194.) ne după diferite criterii (gen. etc. la Poliţie. Ajutaţi-l ce priveşte cusă interpreteze aceste deosebiri astfel încât să loarea părului. etc. bite. etc. de exemplu arătând copiii cu dizabilităţi aleargă repede…). Se joacă îm. mediu cultural şi lingvistic. etc. cultura.3. pentru apă. eroi. într-o lumină pozitivă. Demonstrează • Stimulaţi jocul copilului. 195. Asiguraţi în mediu obiecte prin joc simbolic care să reflecte diversitatea şi care să stimuleze înţelegerea diînvăţarea interculturală (obiecte. Formulează • Citiţi împreună cu copilul cărţi şi analizaţi imagini care prezintă oameni din culturi diferite şi întrebări despre cu caracteristici fizice sau abilităţi diferite.) . jocuri. deosebiri dintre persoaetc. pretindeţi că sunteţi anumite personaje. cântece care reflectă această diversitate. de exemplu atunci înălţimea. dansuri.• Comentaţi împreună cu copiii caracteristici fizice şi preferinţe ca aspecte ale identităţii. valorizând bilingvismul. la spital. etniei sau cu CES. când copilul spune „Eu sunt mai înalt/ă decât Y”. • Încurajaţi copiii să folosească limba maternă.• Puneţi la dispoziţia copilului obiecte şi imagini care reflectă diversitatea culturală. etc. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1.• Daţi-i copilului ocazia de a-şi descrie propriile caracteristici fizice şi culturale. cât şi cu varietatea rolurilor specifice membrilor familiilor copiilor.. Realizaţi vizite la diverse instituţii pentru a se familiariza atât cu diverse profesii.). Recunoaşte abilităţi.. 199. muzică. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 192. aspect exterior. • Invitaţi membrii familiei să împărtăşească din tradiţiile specifice (mâncare.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 35 B. dar şi limba de predare pentru a numi acţiuni şi obiecte din mediu. bită. le diferite ale celorlalţi copii în diverse domenii • Organizaţi activităţi care atrag întregului grup atenţia asupra diferenţei şi capacităţii într-un mod (X cântă bine la pian. în diverse contexte sociale. limba vor. 196. vârstă. gen. unde lucrează părinţii. Aspect specific: Acceptarea şi respectarea diversităţii Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască. este angajată la. • Folosiţi etichete în mai multe limbi. limbii vorbite sau CES. etc. Remarcă faptul că alţi copii folosesc cuvinte diferite pentru acelaşi obiect (de ex. altcineva. sărbători) şi organizaţi cu copiii activităţi în care să le valorificaţi.• Daţi o sarcină comună pentru a stimula interdependenţa pozitivă. Observă că aceeaşi persoană poate avea mai multe roluri sociale (mama este mama lui. 198. caracteristicile fizice ale celorlalţi • Discutaţi despre personaje. obiecte de artă. limbii vorcând vedeţi că aleg aceste activităţi. facilitaţi asumarea de drumarea adulsarcini realiste de către fiecare copil şi oferiţi ţilor. jucărie. mamă. Îndrumaţi-l să raţii cu cei din perceapă deosebirile şi asemănările dintre oaanturaj în ceea meni pornind de la propria persoană. • Cultivaţi respectul pentru diversitatea lingvistică şi interveniţi ferm atunci când apar comportamente prejudiciatoare pentru copii (de exemplu când în mod intenţionat nu este pronunţat corect un nume) • Puneţi la dispoziţia copiilor cărţi în mai multe limbi. 200. etichete cu cuvinte scrise în tinzând că este diverse limbi) pe care copiii le pot folosi în joc.

igienă şi somn.• Stabiliţi rutine şi reguli care să fie respectate în mod reguză reguli simple. Anticipează şi urmea. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. 204. ridică mâinile anticipând să fie luat din pătuţ şi hrănit).”. adoarmă când este pus în pătuţ. gate de programul de hrană. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să perceapă regulile şi efectele acestora. 203. strice construcţiile altor • Repetaţi reguli simple: „Acum mâncăm. somn.• Manifestaţi în mod constant disponibilitate şi sensibilitate portamente ale adulţilor faţă de copil.36 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. respectaţi cu consecvenţă regulile comportament negativ pe care le-aţi comunicat şi stabilit cu copiii. strângem jucăriile”. dacă vreau să mă dau pe tobogan trebuie să stau la rând. de exemplu atrage reacţii negative din partea adulţilor. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 201.• Prin observare directă şi prin formulare verbală. • Lăudaţi copilul pentru respectarea acestor rutine şi reguli.). Recunoaşte că un • Echilibraţi limitele comportamentului cu o serie de alternative. Urmează reguli şi rutine • Stabiliţi şi respectaţi rutine lesimple legate de hrană. puneţi-le jucăriile la loc. „ieşim afară doar după ce am adunat jucăriile”. dacă lat. „înainte să ieşim în la masă etc. să nu la dispoziţie cutii şi spaţii de depozitare.4. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. Dacă nu stau la rând. ne lovim). 205. dar ţinând cont şi echilibrând în mod flexibil nevoile i se reaminteşte şi cu individuale ale copilului. supraveghere (să pună • Obişnuiţi-l pe copil să îşi ţină jucăriile în ordine. Asociază anumite com. 202. dar şi consecvencu propriile comportamente (se aşteaptă să ţă în respectarea rutinei specifice. În acelaşi timp. înainte să mâncopii. comportamentul căm trebuie să ne spălăm pe mâini. ţinând cont atât de particularităţile individuale ale copilului. cât şi de caracteristicile culturale ale familiei. . curte. puneţi-i pe copii în situaţia de a învăţa că fiecare context social cinţele nerespectării regulilor. Anticipează conse. are anumite reguli (ex.

identificând elementele de noutate faţă de rutina obişnuită. 213. afişaţi-le pe pereţi într-o reaminti (să nu trânformulă grafică accesibilă. pozitive apreciate la copil. • Daţi copiilor posibilitatea ca pentru unele activităţi libere copiii să se înscrie singuri pe o tăbliţă desenând un simbol.• Afişaţi în mediu elemente spemează în programul cifice programului zilnic şi rezilnic. • Invitaţi-l pe copil să povestească ce i s-a întâmplat în familie sau acasă din perspectiva relaţiei dintre reguli şi consecinţele lor în viaţa socială. Anticipează ce ur. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. într-o manieră program clar şi ressintetică şi accesibilă.• Faceţi liste (pe înţelesul copiilor) portamentul pozitiv sau desenaţi comportamente al altor copii. puteţi alege un responsabil cu timpul. la muzeu. uneori ca şi conducător. 216. 211. celor ce prezintă imaturitate în dezvoltarea fizică. de teme. Recunoaşte com. vorbeşte în şoaptă la bibliotecă. Obişnuiţi-i pe copii să identifice şi să aprecieze aceste comportamente. Urmează reguli • Reamintiţi copiilor regulile şi rusimple fără a i se mai tinele. Participă la activităţi în grupuri mici sau mai mari. nu li s-a oferit oportunitatea de a-şi exersa abilităţile sociale sau au trăit într-un mediu mai autoritar. 208. • Ajutaţi-i astfel pe copii să anticipeze consecinţele anumitor acţiuni. • Organizaţi vizite la muzeu cu copiii. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să perceapă regulile şi efectele acestora. copiilor ce aparţin unui grup etnic diferit de cel al majorităţii. etc. timp. înfăţişare mai puţin plăcută sau mod de îmbrăcăminte precar. modelându-le prin propriul exemplu comportamentul dorit. limbaj. Îşi adaptează comportamentul în funcţie de regulile diferitelor situaţii (de ex.). dacă există un gulilor de urmat. . jucării.). • Daţi copiilor posibilitatea de a se juca în grupuri de diverse mărimi. încurajaţi-i să se exprime atunci când se simt nedreptăţiţi sau frustraţi. „aşteaptă-ţi rândul”). Acordaţi atenţie specială integrării în joc a copiilor marginalizaţi: se comportă agresiv. la spital. 207. Îşi exprimă dezacordul faţă de comportamente incorecte („nu este corect”. Aplică independent regulile în situaţii noi. motor. împreună cu copiii. puneţi la dispoziţia copiilor un ceas şi. 212. tească jucăriile). După câteva zile veţi observa că unii copii vă atrag atenţia să notaţi gesturile frumoase. • Motivaţi-i pe copii cu comentarii de genul „Înainte de a merge la masă am să vă citesc faptele bune pe care le-aţi făcut azi”. Valorificaţi în mod flexibil diferenţele culturale derivate din valorizarea diferită a relaţiei dintre autonomie şi supunere sau regula de a aştepta să-i vină rândul sau să nu vorbim toţi deodată. alteori ca şi executant. Practici de sprijin • Faceţi împreună cu copiii planuri zilnice. • Exersaţi prin jocuri şi dramatizări regulile de conduită. • Sprijiniţi copiii în realizarea legăturilor între acţiuni şi emoţii prin întrebări şi interpretarea emoţiilor care se află la baza comportamentelor. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 210 Se joacă sau lucrează fără să îi deranjeze pe ceilalţi. • Daţi copilului posibilitatea să interacţioneze cu copii şi adulţi în contexte cât mai diverse. copii cărora le este frică să interacţioneze cu ceilalţi. Foloseşte jocul • Daţi copiilor posibilitatea să se pentru a explora. angajeze în jocuri. necooperativ. 209. nominalizând autorii. copii cu dizabilităţi (de ordin fizic. etc. 215.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 37 B. sugestii lurile sociale.4. anxioşi. fapt ce contribuie la rezolvarea eficientă a problemelor şi la dezvoltarea empatiei acestora. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. 206. dar similare. au un comportament timid. • Comunicaţi cu claritate regulile şi comportamentele aşteptate. deficit de atenţie şi hiperactivitate. • Pentru respectarea rândului. 214. • Identificaţi şi sprijiniţi suplimentar copiii introverţi. fie că nu au fost suficient stimulaţi. pectat. Explică celorlalţi reguli simple din familie sau de la grădiniţă. oferindu-le exersa şi înţelege rocostume. Respectă reguli simple de participare în activităţi şi joc.

de a realiza anumite lucruri. pare când un copil ne dă şi nouă mingea! Ne jucăm frumos împreună! Şi noi putem da altor copiii jucăriile noastre! .• Creaţi oportunităţi şi încurajaţi copilul să îşi exprime intenţia rinţe şi intenţii simple. cu ajutorul importanţa rezolvării pozitive a conflictelor. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 6: . De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 217. de ex.4. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.Copilul ar trebui să fie capabil să îşi asume responsabilităţi. 218. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. etc. Vorbeşte cu alt co. Explicaţi conflict. „Jocul meu preferat”. Valorificaţi faptul că apare cu cea mai mare frecvenţă (în familie. Modelaţi prin propriul exemplu acest comportament. • Realizaţi convorbiri pe teme „Mâncarea mea preferată”. la locul de joacă ori la grădiniţă). să negocieze şi să participe la luarea deciziilor. 219.38 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. dacă sunt mai mulţi fraţi. Ce bine ne adultului. Menţionează prefe. comportamentelor pro-sociale.• Daţi copiilor suficient timp pentru a discuta şi negocia înapil pentru a rezolva un inte de a interveni atunci când apare un conflict.• Creaţi oportunităţi pentru ca ţiile adulţilor pentru a împărţirea jucăriilor să reprenegocia disputele prizinte primul pas în învăţarea vind jucăriile. pentru a o face cunoscută şi celorlalţi. Acceptă interven.

De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 220.) cu copiii.”. situaţii. să evite blamările conflictelor (întâi vorbeşşi etichetările.s pasta de lipit după ce termin eu de lipit două • hârtii”). nu este pregătit. Dacă el torul unui adult). Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. filme. folosirea de costume speapărute în interacţiunea cifice diverselor comunităţi etnice. cere ajui da încredere în forţele proprii.4. Încearcă să repare sau • În situaţiile când au comis o greşeală. 228. eventual distructive ale • Valorificaţi situaţii cotidiene pentru a demonstra acţiunilor sale. 226. Explicitează drep. sau Ce mâncare pregătim? 221. cu ajutorul constructiv.• Oferiţi copilului sugestii pentru rezolvarea problemelor. cu ajutorul • Discutaţi cu copilul despre activităţi comune.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 39 B. adecvat problemele. apoi cere ajutorul adul• Oferiţi îndrumare copiilor exersând în mod repetat tului). Aplică strategii sim. tăţi libere să se înscrie singuri pe panoul responsabilităţilor. Participă la luarea • Prezentaţi copiilor mai multe alternative. • Invitaţi acasă sau la un loc de joacă cel mult unul sau doi copii cu care copilul să exerseze abilităţile sociale 222. ca pas important în a-i învăţa pe copii să vorbească despre tegii pentru rezolvarea comportament şi nu persoană. negocia şi a dobândi sentimentul de control. 229. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. să negocieze şi să participe la luarea deciziilor. etc.Copilul ar trebui să fie capabil să îşi asume responsabilităţi. ială. îmbrăcăminte. Ţine cont de dorinţele şi • Facilitaţi exprimarea emoţiilor trăite de copil nevoile altor copii. construcţii. cărţi) . fie de • Cereţi copilului să rezolve singur sarcini în care ştiţi că va avea succes. Foloseşte multiple stra.• Daţi copiilor posibilitatea ca pentru unele activiţi şi le respectă.• Daţi copiilor ocazia să descrie faptele. Evită situaţiile care duc • Discutaţi cu copiii alternativele pentru diverse la conflict. familiarizaţi copiii cu modele de conduită comentând să corecteze consecinţele exemple din poveşti. 223. Utilizează diverse • Construiţi situaţii sociale în care copiii să se simtă confortabil (unii copii se simt instrategii pentru a parcomodaţi de situaţii sociale în care sunt ticipa la un joc (târgumulţi copii). atunci când alţi copii nu vor să împartă jucării cu el. cerându-le părerea Ce credeţi că ar trebui să facem ca să rezolvăm această problemă?. pentru a conştientiza mai bine consecinţele negative ale acestui comportament. se va simţi speriat şi copleşit de această situaţie şi există riscul să refuze pe viitor implicarea în activitate. poezii. jucării. Ia decizii simple cu mini. • Arătaţi copilului imagini cu situaţii sociale şi discutaţi împreună cum poate fi rezolvată o sarcină. inventaţi cu ajutorul păpuşilor situaţii în care copii rezolvarea unei personajele rezolvă conflictele în mod probleme. pentru agrup (de ex. • Daţi copiilor suficient timp pentru a discuta. o să ajungă fiecare la calculator. Negociază cu alţi • Citiţi copiilor poveşti şi povestiri. Acceptă responsabilită. Caută soluţii pentru • Facilitaţi realizarea de activităţi care să permită copiilor să negocieze rezolvarea conflictelor (joc rezolvarea problemelor dramatic. 227. 230.• Documentaţi-vă în legătură cu modul în care se rezolvă disputele în familia şi în turile sale şi motivele comunitatea din care vine copilul. 224. copiilor modele de remediere. propunând modele de examinare a oportunităţilor adultului (mâncare. 225. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 6: . celorlalţi în negocierea conflictelor („îţi dau • Acordaţi atenţie şi sprijin suplimentar copiilor care au dificultăţi de vorbire. fără a-l implica pe adult. te. schimb). de exemplu Ce vrei să facem azi? adulţilor. deciziilor. adultului. 231. mă supervizare din partea • Susţineţi copii să facă o alegere. • Oferiţi-i sprijinul când cere. Încurajaţi tentativele de rezolvare a conflictelor. răspunsuri adecvate pentru rezolvarea conflictelor.• Acordaţi copiilor ocazii de a face o alegere. fie individuale. de exemplu „dacă ne jucăm ple pentru a rezolva pe rând.

Începe să recunoască enatul) şi aduceţi doar o singură cutie de culori. Arată entuziasm pen. teracţioneze şi să se joace alături de alţi copii. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.40 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. • Modelaţi comportamentul copiilor realizând o activitate împreună cu copiii (de exemplu. 235. Începe să împartă şi • Demonstraţi prin propriul comportament ce însă înapoieze jucării altor seamnă să cooperezi cu celălalt. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 232. cării cu care se pot juca în acelaşi timp 2 sau 3 copii.4. din anturajul copiilor. cu ajutorul adultujucaţi cu copilul. Manifestă cooperare cu • Apreciaţi verbal şi non-verbal inadultul în acţiuni de rutină (de tenţia copilului de cooperare.• Oferiţi copilului posibilitatea de a fi în compania tru compania altora (coaltor persoane şi lăudaţi-l pentru entuziasmul pii. te rog. • Oferiţi exemple de cooperare cu ceilalţi în activităţile cotidiene (de exemplu în pregătirea mesei şi în alte activităţi casnice). exemplu. Mulţumesc! Uite ce desen frumos facem împreună!). întinde mâinile sau picioarele ca să ajute adultul). nul cu care desenează şi lăudaţi-l pentru gestul său (ex. rugaţi-l pe copil să vă dea creiorândul. Puteţi întreba: „Te mai joci cu jucăria X? Poate acum să o ia Y? Vrei să o mai păstrezi?”. adulţi). Îşi exprimă bucuria de a fi în • Manifestaţi în mod constant resprezenţa altor copii sau adulţi pect faţă de ceilalţi copii şi adulţi din anturaj. Dă-mi. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să coopereze cu ceilalţi. • Jucaţi-vă în mod regulat cu copilul pentru a exersa ce înseamnă să îţi aştepţi rândul şi să fie rândul tău. 236. Începe să se joace în paralel • Daţi copilului posibilitatea să incu alţi copii. manifestat. . 233. În ce înseamnă să îi vină timp ce desenaţi. Indicatori Practici de sprijin 234. atunci când vă copii. des237. • Oferiţi sprijin pentru împărţirea jucăriilor. şi mie creionul galben. puneţi la dispoziţia copilului jului.

). Responsabilizaţi copiii în tar ajutorul. folosiţi jocuri cu marionete pentru a demonstra cu ajutorul personaunui grup de jelor ce înseamnă să împarţi cu ceilalţi. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. responsateresele sale cu bilul cu timpul. 239. . cereri este diferit de a te supune unei comenzi. 243. facilităţi. • Facilitaţi aplicarea strategiei de a se implica într-un joc paralel şi de a contribui ulterior cu ceva semnificativ la desfăşurarea acestuia. dată fiind tendinţa ca fetemează deciziilor le şi băieţii să se grupeze în activităţi în de grup. În acelaşi timp supravegheaţi grupul de joc şi interveniţi atunci când fetele sunt mai puţin implicate în joc din cauza băieţilor care domină.. cel care duce gunoiul. nia altor copii cu care să se joace. în grup stimulează cooperarea şi competiţia fetelor. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. poştaş. despre continuarea jocului. băieţii să ajute la gătit). Stimulaţi jocul în implică mai grup al fetelor şi jocul în diade al băieţilor deoarece jocul în diade mult de un costimulează abilităţile de comunicare ale băieţilor. Supravegheaţi grupul de joc şi interveniţi atunci când fetele sunt mai puţin implicate în joc din cauza băieţilor care domină.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 41 B. că.• Lăudaţi copilul când manifestă interesul de a se juca împreună cu alţi copii. Se alătură • Citiţi cărţi. roluri care îi ajută să înţeleagă complementaritatea responsabilităţilor şi acţiunile şi inideea de convieţuire (de ex.• Facilitaţi şi întăriţi alcătuirea grupurilor mixte de joc. Inventează • Structuraţi activitatea de la grupă pe centre de interes şi încurajaţi interacţiuni între fete şi băieţi. în timp ce jocul pil.• Lăudaţi-i pe copii pentru ajutorul oferit. chelnerul. Corelează • Inventaţi la grupă în mod regulat roluri pentru toţi copiii. funcţie de gen. iar accentul să fie pus nu pe peractivităţi care formanţă ci pe implicare în sarcină şi progres. 240. casă/grupă oferindu-le sarcini care contrazic stereotipurile de gen (ex. Se confor. 244. Oferă volun. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să coopereze cu ceilalţi.4. deoarece fetele şi băieţii se grupează în activităţi în funcţie de gen. Caută compa. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 238. cel care are grijă de plante. să copii care se joaîţi aştepţi rândul şi să cooperezi. ale altor copii • Ajutaţi-i pe copii să înţeleagă faptul că a coopera răspunzând unei din grup. Face schimb • Oferiţi copiilor oportunităţi pentru a îmde obiecte în părţi materiale şi de a-şi spune părerea joc. etc. • Întăriţi alcătuirea grupurilor mixte de joc. 242. Gruparea copiilor în funcţie de gen are drept consecinţe întărirea unor comportamente tradiţionale de gen. 241.

• Modelaţi prin propriul exemplu comportamentul empatic faţă de copii. furios). afişelor.4.• Oferiţi copilului o varietate de medii sigurea fiinţele care îl înre pe care să le observe/exploreze. supărat. alină păpuşa care care copilul să identifice propriile emoţii şi emoţiile plânge). altor persoane în diverse contexte.• Folosiţi în conversaţiile cu copiii cuvinte care deslalţi copii sunt trişti criu emoţii (vesel. . Urmăreşte cu privi. prin jocul de rol (de • Construiţi situaţii imaginare sau descrieţi situaţii în ex. manifestări emoţionale diverse. Demonstrează con. să fie atenţi la cei din jurul lor. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. adulţi. Indicatori Practici de sprijin 247. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 8: : Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste empatie faţă de celelalte persoane. modelaţi prin propria expresivitate emoţională comportamentul copiilor. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 245. animale.42 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. încurajaţi copiii sau veseli.. jocurilor cu emoţionale diferite păpuşi care reflectă culturi diferite. 248. 246. conjoară. Remarcă dacă cei. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. • Dovediţi respect pentru varietatea manifestărilor emoţionale în grupuri culturale diferite.• Oferiţi oportunităţi pentru a identifica emoţiile prin ştientizarea stărilor folosirea imaginilor. • Încurajaţi copilul să îşi recunoască emoţiile. Reacţionează când o • Puneţi la dispoziţia copilului oglinzi care fiinţă manifestă bucunu se sparg şi ocazii pentru a vedea feţe şi rie sau suferinţă. oglinzilor.

deoarece când copiii sunt unei probleme. Exprimă sen. Arată empa. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. că şi discute despre trăirile emoţionale • Încurajaţi copiii să deseneze figura unui prieten când se simţea vesel. 254. . Daţi umane asupra mediexemplu copiilor dovedind grijă faţă de mediu şi ului natural şi social. ceea ce creşte probabilitatea ca aceştia să ia în considerare şi să răspundă la emoţiile celorlalţi. Alină membrii fami. discutaţi despre economiimpactului activităţii sirea resurselor şi despre consum echilibrat. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 249. taţi empatie faţă de ambii copii.4.• Discutaţi de ce un personaj a reacţionat într-un liei sau prietenii care anumit mod într-o poveste. Demonstrează în. de rul adulţilor. arăcelorlalţi copii. Alină copiii • Demonstraţi expresivitatea pozitivă în comportade vârstă apromentul cotidian în familie sau la grădiniţă. de exemplu sonaje din po„Îţi mai aminteşti ce a făcut ariciul atunci când a veşti (ţin cu fata fost necăjit de iepuraş?”. Se oferă să console. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. cu ajutodezvoltă sentimentele de securitate ale copiilor. control şi încredere în mediu. Numiţi şi discutaţi despre emoţii şi trăiri: „Eşti trist/ă pentru că…” 250. emoţională a • Atunci când apare un conflict între doi copii. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 8: : Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste empatie faţă de celelalte persoane.• Prezentaţi imagini cu oameni locuind în zone săceputul înţelegerii race şi bogate ale lumii. „biata capră”. 253.• Folosiţi poveşti în care personajele trec prin situtimente şi emoaţii neplăcute. ei îşi pot dezvolta empatia şi celuilalt. trist sau singur. „săracul cocoş”. Vorbeşte despre • Creaţi oportunităţi pentru copii să îşi împărtăşeasemoţiile celorlalţi. aceasta piată.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 43 B. Ştie când să ofere • Oferiţi explicaţii simple referitoare la comportaajutor în rezolvarea mentul celorlalţi copii. urmărirea rinţa fizică sau unor desene animate sau filme. 251. explicând efectele anumitor comportamente asupra mediului natural şi social.• Încurajaţi copiii să înţeleagă emoţiile. fără capabili să recunoască indicii verbali şi fizici ai să acţioneze în locul emoţiilor celorlalţi. apărute spontan în activitatea copiilor pentru dezvoltarea abilităţii de a fi interesat şi de a înţelege emoţiile celorlalţi (folosind gesturi şi cuvinte).) 252. adresându-i întrebări de genul: „Cum crezi că se simte acum X?”. moşului. 255. ideile şi actie faţă de sufeţiunile celorlalţi prin citirea unor cărţi. 256. etc. renţele dintre diverse culturi. reamintiţi copiilor cum s-au comţii faţă de perportat personajele în acea situaţie. compasiunea faţă de ceilalţi. • Sprijiniţi copiii pentru a recunoaşte emoţiile celorlalţi şi încurajaţi-i să încerce să înţeleagă ceea ce simte un alt copil.• Construiţi situaţii speciale şi valorificaţi situaţiile ze co-vârstnici. ţinând cont de difenu se simt bine. Asemenea sentimente reduc preocuparea sau îngrijorarea copiilor.

„băieţii sunt puternici”. stimulaţi-i dorinţa de a fi independent. 264.• Folosiţi numele copilului în timnete şi gesturi când îşi pul interacţiunilor. Se joacă singur/ă.• Abţineţi-vă de la replici critice (”Nu te …!”). Se recunoaşte în • Puneţi la dispoziţia copilului oglindă. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. Demonstrează propriul „Eu” gur. aude numele. oglinzi care nu se sparg pentru a se privi şi a se juca în faţa lor. răspunzând„Nu” la cererile adultului sau insistând „Eu singur”. 260. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. după ta o acţiune). 268.. pundeţi tuturor nevoilor lui pentru dezvoltarea ataşamentului.) tă important.• Fiţi conştienţi de această etapă firească de dezte („al meu”). Manifestă propriul • Faceţi-vă timp să interacţionaţi „Eu” prin controlul asuafectiv cu copilul şi să-i ghiciţi intenţiile de comunicare. Îşi exprimă apartenenţa de • Cultivaţi copiilor imaginea de sine pozitivă. 262. 267. • Folosiţi numele persoanelor cu care interacţiodacă este întrebat/ă.1. cu caracteristici specifice. tând stereotipurile de gen de tipul „fetiţele sunt drăguţe”. necesitate redirecţionând acţiunile copilului. ca persoană unică. Îşi spune numele şi vârsta. acordaţi-i timp pentru a-şi explora corpul. voltare. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să se perceapă în mod pozitiv. minute). îşi găseşte • Daţi copilului ocazia să se joace singur pe pede lucru perioade scurte (10-15 rioade scurte. sunt murdar/ă. 266. Chiar şi un zâmbet „Stai aici!”. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 257. Reacţionează prin su. evigen: „Sunt fetiţă”. Atrage atenţia asupra sa în fo. înservat (poate exagera sau repecercaţi să răspundeţi cu interes şi adecvat. în medii sigure. 259. posibilităţi în raport cu mediul • Lăsaţi copilul să facă tot mai multe lucruri sin(ce poate. Indicatori Practici de sprijin 261. de a se simţi important şi responsabil. dar stabiliţi limite clare şi explicaţi-le. dar ajutaţi-l pe copil să înceapă treptat să împartă obiectele cu alţii. „Sunt băiat”. lua: sunt frumos/ă. îl trage de sau un cuvânt îl vor face să se simmînă etc. exprimaţispune/arată adultului vă aprecierea. 258. Îşi recunoaşte propriile obiec. 265. 263. ce nu poate face). nează. când îi pilului face ceva bine.• Facilitaţi copiilor preocuparea de a se autoevatografii sau oglindă. Îşi explorează propriul • Îngrijiţi cu afecţiune copilul.44 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. Devine conştient că este ob.Testează limitele propriilor • Oferiţi copilului posibilităţi de a experimenta. . etc. Când copra acţiunilor celorlalţi (de exemplu. răscorp.

DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 45 B. ca persoană unică.• Încurajaţi adresarea de complimente. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să se perceapă în mod pozitiv. activităţi. Practici de sprijin • Daţi copilului ocazia de a se prezenta în situaţii diferite (la joacă. 272.Învăţaţi-i deopotrivă pe copii (fete cât şi băieţi) să îşi exprime bucerce etc. deri de auto-dirijare în • Încurajaţi experimentarea într-un mediu securizat. doar că fetele sunt învăţate să şi-o exprime.„Să vedem ce se întâmplă dacă mai…”) 274. 279. caracteristici economice. adresa. Dovediţi atenţie faţă de diferenţele de gen (s-a constat că fetele primesc mult mai frecvent laude şi aprecieri decât băieţii şi mai puţine penalizări din partea adulţilor). nu se teme să în. „Locul meu preferat”. • Încurajaţi-i să povestească sau să deseneze propria familie. 278. 273. încredere că poate. Convorbiri pe 276.• Consolidaţi imaginea pozitivă prin evidenţierea calităţilor cozitivă despre sine (are piilor. a sta singur. valorificând diferenţele privind structura familiei (familie monoparentală. discutaţi individual şi în grupuri mici despre preferinţele copiilor. unde să se retragă poate asculta muzică la căşti). fon.• Oferiţi-i posibilităţi de a alege şi ente ale activităţilor ajutaţi-l să vadă implicaţiile alepe care doreşte să le gerii respective.) curia şi fericirea. Manifestă deprin. luna. culturale. Jocul dere în abilităţile sale meu preferat”. în formare. număr de telesună la salvare sau la pompieri. profesionale. fraţi) .• Adresaţi-vă copiilor pe nume şi cereţi-le să se adreseze unul lalţi informaţii despre altuia pe nume. • Propuneţi copilului să-şi aleagă activităţi în grădiniţă. etc. Se implică cu uşurinjocul cu păpuşile). Împărtăşeşte celor. lectură. că • Organizaţi jocul „Să facem cunoştinţă” (copilul se prezintă. • Construiţi oportunităţi pentru a vorbi despre sine şi despre ceilalţi. domenii de activitate. telefonul. • Utilizaţi jocul dramatic pentru a conştientiza valoarea instruoraşul şi ţara în care s-a mentală a acestor informaţii. joc de masă). deoarece se pare că ei simt fericirea în mod similar. profaptul că adultul obvocându-i să mai încerce ceva servă reuşitele lui. Îi oferă satisfacţie • Apreciaţi succesele copiilor. bunici. lalţi colegi din grupa de grădiniţă. Indicatori Practici de sprijin • Facilitaţi descrierea vieţii în familie. Îşi spune corect numele şi prenumele şi foloseşte corect pronumele (nu mai foloseşte persoana a III-a pentru a se referi la sine). folosiţi jocuri pentru a memora numele celorsine. Are o imagine po. de exemplu când se preface că născut. cu caracteristici specifice. trebuie să comunice numele. la grădiniţă. 270. • Notaţi numele copilului şi dataţi toate lucrările. etc. Solicită linişte şi • Amenajaţi în casă şi în sala de clasă un colţ în care se poate respaţiu (preferă un loc trage când se simte obosit/ă. realizeze (desen. reflectând la ce poate face mai bine şi ce preferă. . 1. la medic. iar băieţii sunt învăţaţi să şi-o controleze. Se auto-identifică ca persoană care gândeşte („Eu cred”). 280. Implicaţi fetele în jocuri care dezvoltă nu numai abilităţile verbale (prin 277. Descrie membrii familiei şi relaţiile de rudenie (părinţi. Dă dovadă de încreteme „Activitatea mea preferată”..). cu referire şi la caracteristici lingvistice şi culturale diferite. Invitaţi membri ai familiei în activităţile din grădiniţă. a faptelor bune pe care le fac. discutaţi despre ce poate face fiecare din ei. Face alegeri conşti. îşi creează astfel de spaţii). ci şi abilităţile cognitive şi motorii. • Realizaţi împreună cu copiii calendarul zilelor de naştere. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori 269. respectaţi nevoia de intimitate pentru a se odihni sau a copilului. pe care îl folosiţi la clasă pentru a pregăti aniversările 275. adăugător (să extindă activitatea . • Încurajaţi copilul să descrie acţiunile sale şi ale copiilor în general. lingvistice sau mediu de rezidenţă. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. Cunoaşte ziua. îşi ştie calităvesteşte despre sine) ţile. poreuşeşte. are corp şi simţuri („Mi-e frig/foame…”) 271. părinţi divorţaţi. trist/ă (puteţi pune perne pe jos. oferinţă în activităţi şi relaţii du-le oportunitatea de a se simţi competente în cât mai multe noi. la întâlnirile cu vecinii).

). asemenea discuţii contribuie la conştientizarea de către copil a diferitelor stări emoţionale pe care le experimentează. ţine o jucărie sau melodia de culcare. 284. ze pornirile/ impulsurile • încurajaţi copiii să-şi amâne realizarea do(spune „nu” obiectelor rinţelor pe un timp. jucărie. există asemenea probleme şi că le oferiţi sprijinul. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. Caută sprijin emoţio.• Puneţi la dispoziţia copilului obiectele cu nare când este obosit/ă.). care este obişnuit şi care îl liniştesc (suzeta. este luat nei familiare. de ex. în braţe. comportaţi-vă astfel încât copilul să simtă că sunteţi aproape de el are un disconfort sau doreşte ceva. după ce adultul atunci când schimbaţi elemente de mediu (de exemplu când plecaţi de acasă). etc. Încetează să semnaleze • Manifestaţi grijă şi preocupare pentru ne(prin sunete şi mişcări) că voile copilului. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului emoţional Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi adapteze trăirile şi să-şi controleze pornirile impulsive. pledul preferat.46 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. pe care i se interzice să le ia). De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 281.• Organizaţi jocuri cu mişcare la semnale. Începe să-şi controle. . 285. etc. 2. Îşi găseşte singur/ă ali. 283. Se relaxează când se • Asiguraţi confortul copilului stând aproasimte confortabil (când i pe de el şi comportându-vă conform rutise vorbeşte calm. transnal când trăieşte emoţii miţând astfel copiilor ideea că acceptaţi că intense. Indicatori Practici de sprijin 282. l-a sesizat. pled. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2.• Discutaţi probleme legate de emoţii.

287. de a face faţă emoţiilor).• Sugeraţi activităţi interesante pentru copii sau încornilor dificile fără să poraţi sarcina dificilă în ceva plăcut. rile celorlalţi când • Valorificaţi momentele potrivite în situaţiile cotidiene interpretează compentru a-i ajuta să ţină cont şi de dorinţele şi nevoile portamentul lor. . să-i atenţioneze atunci când timpul pentru un anumit joc a expirat sau este rândul altui copil să se joace cu jucăria respectivă. ţială (ex. 288. Face faţă sarci. „Tu poţi să te uiţi la desene animate. • Manifestaţi expresivitate emoţională pozitivă. pentru o reatenţie sau o recompensă ulterioară unei activităţi. manifeste frustrări • Oferiţi explicaţii referitoare la realizarea sarcinilor.• Discutaţi cu copiii şi despre emoţii pozitive şi despre emoţii tea preferată când negative. 292. Îşi exprimă pro. • Folosiţi în mod repetat îndemnuri de tipul: „Acum aşteptăm …”. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului emoţional Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi adapteze trăirile şi să-şi controleze pornirile impulsive. îndrumaţi copiii în coordonarea acţiunilor pentru atingerea scopului. Acest antrenament parental sporeşte abilitatea copiilor de a-şi inhiba emoţiile negative. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 286. mofoarte mari delaţi prin propriul comportament disponibilitatea de a face ceea ce ţi se cere. copiilor ideea că emoţiile nu trebuie exprimate. Îşi controlează • Încurajaţi autoevaluarea copilului şi nu faceţi exprimarea senticomparaţii cu alţi copii: copiii devin critici cu ei mentelor (mai ales înşişi în caz de eşec. Îşi aşteaptă rân.• Discutaţi cu copiii comportamentul anumitor priile trăiri în mod personaje care ilustrează faptul că recunoaşteconstructiv. dereglate. de a-şi focaliza atenţia şi regla propriile emoţii. 291. Face referire la • Selectaţi situaţii din viaţa copiilor şi demonstraţi copiidorinţele şi gândulor că fiecare copil are dorinţele şi nevoile sale. modifică sau când • Daţi deopotrivă fetelor şi băieţilor posibilitatea nu reuşeşte să reade a-şi exersa controlul furiei (s-a constatat că lizeze ceva (îşi conmamele şi taţii acceptă mai bine exprimarea trolează furia). Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. de a le atenua. 289. dar mai substancompensă. apoi…”. Are răbdare • Creaţi în mod regulat situaţii în care să fie motivaţi să până i se oferă amâne o recompensă imediată. Îşi controlează • impulsurile. cât şi taţii să vorbească cu băieţii despre emoţii pozitive şi despre tristeţe. care construieşte credinţele copiilor referitoare la cât de multe şi ce tipuri de expresii emoţionale sunt adecvate şi eficiente în interacţiunile sociale şi ce cunoştinţe pot eficientiza autoreglarea şi abilităţile sociale. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. şi atât mamele. 1. ceea ce afectează capacitatea de reglare emoţională a acestora. pentru a modela copiilor căi ajutorul adultului pozitive de a răspunde celorlalţi şi evenimentelor din via(merge într-un loc ţa lor (părinţii care exprimă emoţii negative modelează liniştit. Rămâne calm • Construiţi situaţii în care copiii să recunoască când situaţia se valoarea socială a mesajului emoţional. 294. postură şi să interpreteze corelarea de context. Se calmează cu • Exprimaţi emoţii pozitive. 295. 290. acestora cu contextul. Părinţii îşi pot învăţa copilul despre regulile privind modurile de exprimare a emoţiilor şi strategiile de a face faţă emoţiilor. sine apariţia unor dificultăţi în relaţiile sociale. altora. 293. dar dacă nu îţi strângi toate jucăriile acum nu mai avem timp să mergem la zoo”). „Întâi faci…. a celor negative).DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 47 B. furiei la băieţi decât la fete). apoi faci …”. cu ajutorul adultului. o clepsidră care dul. „Facem rândul. Învăţaţi-i pe băieţi să acorde mai mare atenţie suferinţei celorlalţi. dar mică. se citească din car. fără să rea greşită a mesajului emoţional atrage după se certe.• Creaţi situaţii în care copiii să recunoască emopresia şi comporţiile pe baza componentei non-verbale expretamentul în funcţie sia facială. Îşi modifică ex. sau cere să i abordări ostile.• Puneţi la dispoziţia copiilor un ceas. A nu vorbi despre emoţii negative poate induce este trist).

bucurie. singur/ă). „Foarte bine!”. primă. ţiilor trăite mai ales în cazul copiilor care sunt frustraţi. diminua sau maximiza expresivitatea lor emoţională în concordanţă cu anumite situaţii şi în scopul autoconservării (ex. Ţipă. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. poveştilor despre dispoziţie. supărat etc. 298. cuvintele referitoare la emoţii pun probleme copiilor. Aspect specific: Dezvoltarea expresivităţii emoţionale Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască şi să exprime adecvat o varietate de emoţii.• Daţi copiilor posibilitatea să discute despre faptul că mare emoţională adecvate unele comportamente expresive emoţional le folocultural. Recunoaşte emoţii simple • Ajutaţi-i pe copii să înţeleagă cuvintele care exprimă (teamă. „Aproape ai reuşit!” şi arătaţi-i cum să rezolve problema cu care 299. etc. gângureş.• Încurajaţi copilul să continue uşeşte să facă ceva. sentimente. Se încruntă când nu re. deoarece se referă în parte la stări emoţionale neobservabile. furioşi sau iritabili. emoţii. entuziasm. Îi place să se joace şi se confruntă (dacă după mai poate să plângă când jocul multe încercări nu reuşeşte ia sfârşit. filme şi cărţi. .• Jucaţi-vă cu copilul provote sau râde ca răspuns la cându-i reacţiile prin grimase. să redea verbal şi prin mimică emoţiile personajelor din este firesc să fii uneori trist. „Bravo!”. sesc pentru a substitui. prin care copiii să simuleze o expresie de bucurie. a poeziilor. • Iniţiaţi jocuri de dezvoltare a expresivităţii. Manifestă emoţii faţă de tristeţe.48 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. Indicatori Practici de sprijin 300.: un copil îşi exagerează exprimările afective plângând pentru a câştiga atenţie sau a primi răspuns din partea adulţilor). 301. 303. tristeţe). • Utilizaţi jocuri de selectare a cuvintelor despre emoţii. Descoperă propriile stări emoţionale şi înţelege că • Stimulaţi copiii să vorbească despre emoţiile lor. 297. masca. interacţiunile pozitive cu mişcări neobişnuite sau suneadulţii. Reacţionaţi astfel încât copilul să perceapă că aţi decodat corect expresiile lui emoţionale. te amuzante (de tipul Cucubau). Zâmbeşte. animale sau jucării folosind expre. persoane cunoscute. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. • Insistaţi pe exprimarea verbală şi nonverbală a emosii non-verbale şi verbale. utilizează expresii • Reacţionaţi pozitiv (verbal sau faciale şi mişcări corporale prin expresii faciale) la plânsul pentru a-şi exprima emocopilului sau la alte comportaţiile şi a le fi satisfăcute nemente prin care acesta se exvoile. Foloseşte reguli de expri. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 296. 302.• Analizaţi expresiile personajelor din desene animate. frică. 2.

Foloseşte • Fiţi partenerii copilujocul de rol lui în jocuri de rol. colorat) şi întrebaţi-i ce fac şi cum anume se simt. şi fizice variate. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 307. care presupune reevaluarea rapidă a situaţiilor emoţional într-o care provoacă emoţii.. în acest fel veţi promova realizarea a cât mai multe comportamente pozitive de către copii. păreri. Demonstraţi unele variante de exprimare a emoţiilor. verbal şi non-verbal. astfel îi veţi învăţa pe copii să se exprime şi ei în acelaşi mod). Oferiţi explicaţii pentru aceste emoţiilor transmiinterpretări ale emoţiilor.. a culorilor. . a mişcărilor cu diverse emoţii. adulţişi să vorbească despre ele. un vis sau o emoţie simţită. lor din anturaj). 311. Aplicaţi jocuri de tip „Omul vesel. tări (de ex: în loc de „Tu m-ai supărat” puteţi spune „M-am supărat când nu ai venit la mine”. 309. oferind întăriri pozitive ori de câte ori aceştia au făcut faţă unei situaţii frustrante. Dacă încep să vă descrie un eveniment. contexte sociale care trăiesc cu părinţi depresivi. • • • • Practici de sprijin 304. Vorbeşte cercaţi să identificaţi despre proemoţia copilului şi priile emoţii şi apoi să o transmiteţi trăiri. Aspect specific: Dezvoltarea expresivităţii emoţionale Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască şi să exprime adecvat o varietate de emoţii. • Citiţi-i copilului cărţi despre emoţii. Reacţionează • Cultivaţi flexibilitatea emoţională. Are mimică • În conversaţiile zilnice cu copiii nu faceţi doar referiri directe la emoţii. „Cum te simţi atunci când. astpentru a înţefel încât să preia stilul lege. Copiii vor învăţa astfel că este normal să experimenteze diverse emoţii apropiată. propuneţi copiilor să identifice emoţiile. acestuia sub formă de întrebare sau afirmaţie. Îşi verbalizează • Utilizaţi mesajele la persoana întâi pentru exprimarea propriilor emoţii. ci şi interadecvată sensului pretări ale emoţiilor apărute în interacţiunile sociale. „Cum te face acest lucru le/ emoţiile sale să te simţi?”.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 49 B. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. Acordaţi sprijin suplimentar copiilor care în familii sunt nevoiţi să se adapteze tivă şi flexibilă în la medii dificile sau stresante (copiii expuşi la violenţă domestică sau în comunitate. aştepfrustrarea. deoarece ele oferă copiilor o teorie cauzală implicită şi îmse de altcineva. precizându-le exact ceea ce au făcut. • Încurajaţi copiii. nu le ştiu denumirea: nu întrebaţi copilul cum se simte. Adresaţi copiilor întrebări de genul: „Cum te simţi?”. părtăşită social. Propuneţi jocuri de asociere a sunetelor. audierea muzicii. dansuri. etc. • Stimulaţi denumirea emoţiilor de către copii la reamintirea unor evenimente care devin o etichetă verbală a emoţiilor provocate de acel eveniment sau comportament. audierea poveştilor. Implicaţi copiii în diferite activităţi artistice (pictură. Împărtăşeşte • Încurajaţi în permanenţă copiii să utilizeze cuvinte şi expresii ce denumesc stări emocelorlalţi trăiriţionale. • Dialogaţi cu copiii despre emoţiile trăite la activităţile din grup (vizionarea filmelor. • Examinaţi poze.). accesul la o gamă largă de emoţii şi atingerea scopurilor promanieră adaptapuse. Discutaţi cu copiii despre muzică şi emoţii. fotografii. care au o vulnerabilitate temperamentală la stres). 1. în faza cu cuvinte şi în care copiii învaţă expresii faciadespre emoţii şi încă le. Îşi exprimă emoţiile prin joc şi activităţi artistice. ci în306. Asociază • Folosiţi reflectarea corect moţiile sentimentelor. 305. exprima de expresivitate faciaşi răspunde la lă comportamentul emoţii.?” pentru a-i ajuta pe copii să-şi identifice pro(copiilor de vârstă priile emoţii. omul trist”. 310. ascultaţi-i cu atenţie şi oferiţi-le sprijin spunând “înţeleg” sau “şi apoi?” 308.

să experimenteze şi să înveţe lucruri noi.3. chiar dacă întâmpină dificultăţi. Subdomeniul: Creativitate activităţile zilnice Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste creativitate în . Subdomeniul: Persistenţă Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să continue realizarea sarcinii.1. CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE C.2. Subdomeniul: Iniţiativă Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să aibă iniţiativă în interacţiuni şi activităţi.50 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. C. Subdomeniul: Curiozitate şi interes Standard 1: Copilul ar trebuie să fie capabil să manifeste curiozitate şi interes.4. C. C.

Creativitate: vizează capacitatea copilului de a utiliza informaţia şi abilităţile dobîndite în strategii şi contexte noi. cum se raportează la procesul de învăţare: este curios. de a-şi extinde propria învăţare utilizînd imaginaţia. depăşind tiparele convenţionale ale gîndirii şi situaţiilor curente. dar şi constituie baza dezvoltării în celelalte domenii. activităţi. opiniile emoţiile în forme noi. aceste capacităţi traversează celelalte domenii de învăţare. Iniţiativa: indică motivaţia intrinsecă a copilului de a realiza anumite sarcini. stăruie într-o activitate de învăţare? Toate aceste capacităţi depind în mare măsură de experienţele trecute ale copilului şi modul în care cei din jur l-au expus şi l-au stimulat în învăţare. chiar dacă este întrerupt sau distras. este creativ.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 51 Acest domeniu vizează dispoziţii. cum abordează sarcinile şi experienţele de învăţare. le utilizează ca resurse. interesul lui de a afla şi căuta informaţii noi. motivaţii. Atitudinile în învăţare au un statut aparte pentru că sunt dimensiuni importante ale personalităţii copilului în devenire şi au un impact deosebit asupra învăţării de-a lungul întregii vieţi. DOMENIUL CAPACITĂŢILOR ŞI ATITUDINILOR ÎN ÎNVĂŢARE CUPRINDE: Curiozitatea şi interesul pentru lucruri noi: indică dorinţa de investigaţie a copilului. stiluri. de a-şi exprima ideile. de a se implica în contexte variate de învăţare. - - - . Persistenţa în activităţi: vizează capacitatea copilului de a stărui într-o activitate. atitudini pe care copilul le manifestă în activitatea de învăţare şi care reflectă modul în care acesta se implică pe sine în procesul învăţării. precum şi de temperamentul lui şi contextul cultural în care a crescut. curiozitatea în situaţii noi şi dorinţa de a învăţa lucruri noi. de a-şi concentra atenţia şi a duce un lucru la bun sfîrşit. obişnuinţe. are iniţiativă. de a comunica şi desfăşura sarcini împreună cu alţi copii sau adulţi.

313. stilurile de învăţare. Îşi manifestă curiozitatea prin • Asiguraţi copilului un mediu sigur şi bogat în obiecte/jucării şi surse de stimulaexplorarea mediului (de ex. tactilă) • Observaţi copilul pentru a-i identifica preferinţele. 1. Reacţionează la stimuli noi • Adresaţi-vă copilului strigându-l pe nume (sunet. să experimenteze şi să înveţe lucruri noi. claritate şi pe înţelesul copiilor la întrebările formulate. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. re (vizuală. copilul le poate explora în mediu.52 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. jocuri care produc sunete. în cazul obiectelor cunoscute. Descrieţi copilului locuri noi şi oameni noi când mergeţi în comunitate (uite maşina de pompieri. auditivă. şi liniştiţi-l când manifestă nelinişte. temperamentul. lumini). • Răspundeţi cu promptitudine. 314. este acesta?”. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 312. . Pune întrebări despre • Încurajaţi-l pe copil să pună întrebăoameni noi şi obiecte neri fiind model pentru acesta. X este) 315. Manifestă interes pentru • Asiguraţi gradat obiecte noi pe care activităţi şi obiecte noi. întrebaţi „Ce cunoscute. • Oferiţi sprijin copiilor care sunt ezitanţi şi nu îndrăznesc să exploreze lucruri noi. Subdomeniul: Curiozitate şi interes Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste curiozitate şi interes. • Stimulaţi copilul punându-i gradat la dispoziţie o varietate de stimuli noi (jucării. lumină. întinde mâna să prindă ploaia). mişcare).

Manifestă entu. • Utilizaţi calendarul naturii cu grupul de copii sau metoda Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am aflat. rea „De ce?” pen. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. realizaţi mici experienţe nepericuloase). perpetuarea stereotinii de interes (dipurilor de gen le limitează dezvoltarea prin explorarea unui nozauri. Subdomeniul: Curiozitate şi interes Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste curiozitate şi interes. de ce oamenii fac folosiţi calculatorul. • În cadrul grupei de grădiniţă. Îşi conturează • Încurajaţi conturarea unor domenii de interes. Demonstrează • Încurajaţi copilul în demersurile sale explosatisfacţie în desratorii şi lăudaţi-l.) şi asistaţi copilul în explorarea şi descoperirea lor. faceţi fotografii. cruri noi. coperirea şi discu. nă răspunsuri la întrebările lui. 318. vizite la grădina zooloplasările în aer liber gică. şi în locuri noi. Iniţiaţi jocuri de rol de tip „reporter” – „cercetător” în care să îşi prezinte descoperirile. etc. „Hai să vedem ce se întâmplă combinaţii noi de dacă amesteci albastru cu galben! ” materiale. formaţii şi situaţii.• Furnizaţi materiale informative diverse (enresează.• Puneţi la dispoziţia copilului o varietate de materiale noi şi ză utilizarea de încurajaţi-l să încerce diverse combinaţii.• Daţi copilului posibilitatea să interacţioneze cu mai multe lorlalţi întrebări persoane. etc. frecvent întreba. ciclopedii. diverse lucruri. 1. folosiţi jocuri pentru copii (de pe internet sau pe CD/ DVD) şi oferiţi-le explicaţii suplimentare. Caută informaţii • Urmăriţi împreună cu copiii emisiuni de noi legate de doştiinţă accesibile. Experimentea. să experimenteze şi să înveţe lucruri noi.• Organizaţi incursiuni în cartier sau în coziasm faţă de demunitate. fenomenele urmărite. Formulează în. bucătar. domestice.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 53 C. Puneţi-i la dispoziţie cărţi şi alte materiale accesibile care îi pot satisface interesul de cunoaştere.• Daţi copilului posibilitatea să vă urmărească în timp ce reares faţă de cum şi lizaţi diverse activităţi (citiţi. cărţi) şi căutaţi împreuse petrece în jur. îngrijiţi plantele. Formulează • Răspundeţi cu răbdare la întrebările copilului.).• Organizaţi centre de ştiinţă în sala de clasă tarea unor noi in(urmăriţi creşterea plantelor. etc. băieţii construiesc şi repară lucruri). cărţi) şi acordaţi-i sprijinul când caută informaţii (de exemplu căutaţi împreună imagini pe Internet).• Puneţi la dispoziţia copilului o varietate de materiale infortru a înţelege ce mative (enciclopedii pentru copii. set redus de activităţi şi prin construirea unui set de percepţii eroi tip din filme/ reduse asupra propriilor competenţe (fetele au preocupări desene animate. şofaţi. 323. medic. 320. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 316. materiale noi şi Adresaţi-i încurajări: „Bravo”. • Puneţi la dispoziţia copiilor jucării non-specifice în mod tradiţional genului (piese pentru construcţii. grădina botanică. germinarea. . Adresează ce. păpuşi. Urmăriţi împreună cu copiii emisiuni de ştiinţă accesibile. reviste. acordând incipient domeatenţie specială dimensiunii de gen. etc. gătiţi.• Încurajaţi copilul să construiască singur răspunsurile. 317. pompier. 321. folosiţi CD-playerul. excursii. animale. 324. extindeţi treptat aria lui de interacţiuni şi încupentru a afla lurajaţi-l să adreseze întrebări. 322. costume de poliţist. stimulaţi-l săşi asume responsabilităţi în domenii în care se simte competent.• Practicaţi cu copiii activităţi de observare şi trebări referitoare de înregistrare a schimbărilor din jur şi înla schimbările din curajaţi-i să formuleze întrebări referitoare la jur.) 319. Manifestă inte. meniile care îl inte.

Are iniţiativa explorării de • Jucaţi-vă cu copilul în fiecare zi. se joace singur şi cu alţi copii.• Susţineţi iniţiativa copilului de a se descurca sinmite lucruri (să mănânce. asume riscuri. spaţii noi. 330. să se îmbrace). • Oferiţi multiple posibilităţi de explorare 328 încearcă lucruri • Daţi sarcini noi copilului şi descrieţinoi şi începe să îşi le. • Asiguraţi un mediu în care să poată explora în siguranţă lucruri noi şi să îşi asume riscuri.54 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. să gur bea. 329. 326. de exemplu. Iniţiază jocuri cu • Daţi copilului variate posibilităţi să alţii. Încearcă anumite activităţi. să se întindă după o jucărie sub pat.• Oferiţi timp şi oportunităţi copilului te din mai multe şi pentru a face alegeri. nu îl forţaţi să experienţe sau interacţiuni. o susţine pentru o perioadă scurtă. Subdomeniul: Iniţiativă Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să aibă iniţiativă în interacţiuni şi activităţi. . 1. Alege o activita. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. • Respectaţi preferinţele copilului. facă lucruri de care momentan se teme. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 325. Doreşte să facă singur/ă anu. 327. Acordaţi-i şansa să îşi asume riscuri. • Daţi copilului posibilitatea de a alege jucării cu care să se joace şi cărţi pe care să se uite/ să le citiţi.

etc.• Acordaţi timp în fiecare zi pentru jocul liber văţa să realizeze anumite al copilului când acesta iniţiază jocuri. paţii. intereselor sale. • Susţineţi iniţiativele care vin din partea copilului şi facilitaţi-le accesul la informaţii şi să confecţioneze obiecte. Subdomeniul: Iniţiativă Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să aibă iniţiativă în interacţiuni şi activităţi. 336.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 55 C. subiecte de discuţie. 335. acţiuni de autodeservire. Face planul unei activi. Dacă mergem la picnic. subiecte pentru activităţile artistice. . De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 331. de planificare. jocuri. iniţiative în prezenţa copiilor de aceeaşi vârstă. adulţilor.• Oferiţi copiilor posibilitatea de a-şi alege tivitate care se potriveşte activitatea şi de a-şi alege partenerii. 334. Propune o idee de pe. discutând înaintea unei activităţi anticiparea desfăşurării acţiunii (de exemplu. • Lăudaţi rezultatele copilului şi încurajaţi-l pentru comportamentele 333. etc.• Discutaţi despre iniţiativele şi activităţile trecere a timpului. pentru o construcţie). Alege şi desfăşoară o ac. grupuri mici şi în perechi în cadrul activităţilor. de a-şi alege partenerii. Cere unui copil să se • Oferiţi copiilor posibilitatea de a lucra în joace împreună. • Oferiţi copiilor posibilitatea de a-şi alege activitatea. 1. folosind materiale pentru a pune resursele disponibile (cutii goale de carîn practică o idee (cuburi ton. ambalaje. Exprimă dorinţa de a în. copii şi adulţi.• Oferiţi resurse variate. Asiguraţi un mediu în care copilul să nu se simtă criticat. materiale din natură. 332. vităţi şi materiale dintr-o • Respectaţi iniţiativele şi deciziile copilului. Găseşte şi utilizează • Încurajaţi copiii să improvizeze. la decizii legate de acti.• Exersaţi cu copiii deprinderile elementare tăţi şi îl pune în practică. ţinând cont de faptul că pot avea gamă mai largă. dar nu şi în prezenţa altor copii mai mari. 338. Iniţiază jocuri şi activităţi • Acordaţi oportunităţi de manifestare a iniţiativei: solicitaţi copiilor să propună ocucu alte persoane. materiale. de ce avem nevoie? Cum procedăm?) 337. jucării sau să găsească informaţii despre obiectele interesante.). • Modificaţi activităţile grupului pentru a asigura şi participarea copiilor cu CES. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C.

pe o o desfăşoară. ple (de exemplu puzzle din de exemplu închideţi televizorul. 342. 343. . Subdomeniul: Persistenţă Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să continue realizarea sarcinii. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. un desen). 344. ple fără să fie întrerupt. Repetă mişcări simple (pentru • Jucaţi-vă zilnic cu copilul. Încearcă de mai multe • Vorbiţi cu copilul despre activitatea pe care ori o sarcină dificilă. să îmbine piesele de lego ). o construcţie.56 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. oferiţi-i timpul ori activităţile preferate. Finalizează proiecte sim. Se concentrează pe perioade • Facilitaţi jocul şi activităţile copiluscurte de timp asupra persoanei lui împreună cu alte persoane care îi citeşte sau îi spune o poveste. 341. • Observaţi copilul pentru a vedea ce activităţi îi suscită şi menţin interesul. Îşi aminteşte unde găseşte • Oferiţi spaţiu şi timp suficient penobiectele preferate şi revine la tru a se juca sau realiza sarcini simunele ocupaţii care i-au plăcut. necesar. adresându-i întrebări deschise de genul „Cum ai făcut asta? Povesteşteperioadă scurtă (de ex. Repetă de foarte multe • Respectaţi ritmul copilului. a lua o jucărie). înainte să se plictisească de aceeaşi activitate. 1. chiar dacă întâmpină dificultăţi De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 339. 3-5 piese. mi”.• Reduceţi factorii care îi pot distrage atenţia. 340.

• Vorbiţi cu copilul despre ce i-a reuşit şi ce n-a mers. care presupun mai multe etape (de ex. te dificilă. Revine asupra sarcinii • Oferiţi ajutor pentru a soluţiona problemele şi chiar dacă are dificultăţi. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 345. 348. este întrerupt/ă sau are • Discutaţi individual sau în grup sarcina. copii cu atenţia deficitară sau realiza o sarcină foarcopii hiperactivi). facă un puzzle mai dificil. Se concentrează pe • Arătaţi disponibilitate copilului şi răspunsarcini care îl/o interedeţi când vă solicită. ajutaţi-l să pună în aplicare mai rea unei sarcini chiar dacă nu a reuşit (să multe alternative de rezolvare. mai mult de o zi.• Creaţi oportunităţi şi timp suficient pentru a tivitate 20 de minute. copii. 346. fără să fiţi intruzivi. să finalizeze un turn din cuburi). Persistă în rezolva.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 57 C. examianumite nemulţumiri. creşterea plantelor. te. Planifică o activitate din • Propuneţi copiilor să îşi aleagă o activitate 3 .• Daţi copiilor posibilitatea să îşi asume responsabilităţi pentru activităţi care se derulează pe venind asupra ei în intervale diferite de timp.4 paşi şi o realizează. Subdomeniul: Persistenţă Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să continue realizarea sarcinii. a-şi menţine încrederea în forţele proprii. Işi menţine atenţia • Ajutaţi copilul să îşi concentreze atenţia în sarcină între 10 şi spunându-i „Vreau să fii atent/ă la poves15 minute. Finalizează o sarcină re. Spune „nu ştiu” • Adaptaţi-vă aşteptările faţă de persistenţa în activitate în cazul copiilor cu CES (de atunci când nu poate exemplu. pentru a le îngriji şi pentru a observa cum cresc). (Adresaţi întrebări de genul: Ce ai vrea să faci? De ce ai avea nevoie? Ce vei face mai întâi? Şi apoi? Crezi că ai tot ce îţi trebuie? Ai timp suficient?) 351. 349. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. 350. . dorită şi să-şi elaboreze un plan de realizare a acesteia. chiar dacă întâmpină dificultăţi. • Oferiţi copiilor oportunităţi de a-şi stabili şi urma obiective. Îndemnaţi copilul să reflecteze asupra sarcinii şi să revină. naţi alte posibilităţi de abordare şi propuneţi copilului să revină la ea. 1. • Derulaţi cu copiii proiecte pe termen lung. Uită-te aici!” • Faceţi comentarii pozitive referitoare la perseverenţă şi concentrarea atenţiei copilului 347. • Oferiţi suficient timp pentru a finaliza jocuri sau sarcini complexe. sează. Se concentrează la o ac. 352. fără alege şi derula activităţi care îi interesează pe supervizare.

Se preface că este ceva • În interacţiunile cu copilul. pentru a vă povesti ce face. loveşte diferite • Jucaţi-vă zilnic cu copilul. 354. • Oferiţi materiale. punându-i la dispo ziţie obiecte şi materiale cu o varietate de culori. 355. Subdomeniul: Creativitatea Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste creativitate în activităţile zilnice. pentru a se putea juca • Stimulaţi copilul să se prefacă a fi un personaj. furia şi lingura în tobă). obiecte pentru a scoate su. Găseşte utilizări noi ale • Demonstraţi ce utilizări noi pot avea maobiectelor. îşi foloseşte imaginaţia în joc. Foloseşte diverse obiecte • Schimbaţi în mod regulat obiectele. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. cu îndrumarea terialele şi obiectele. folosiţi întrebări deschise şi încurajaţi limbajul descriptiv sau cineva. de exemplu folosiţi păpuşi de pluş pentru a le transforma în personajele unei mici scenete. sunete. dări. Aruncă. 356. Permiteţi copilului să adultului (transformă faramestece materiale şi jucării. . spaţiu şi timp pentru copil. nete.58 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. mapentru a construi sau penterialele. 1. a face dezordine. să îşi folosească imaginaţia.• Facilitaţi copilului experienţa de a se murprapune diverse obiecte). jucăriile din mediul copilului. tru a ajunge unde vrea (su. forme şi mirosuri. texturi. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 353.• Dovediţi creativitate în jocul cu copilul.

Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. Inventează cântece. să deseneze ce simte când ascultă o piesă muzicală. Folosiţi întrebări deschise pentru a stimula creativitatea. • încurajaţi copiii să-şi imagineze poveşti sau cuvinte. Oferiţi sprijin suplimentar pentru structurarea activităţilor în cazul copiilor cu CES. Sugerează teme pen. etc. alt final pentru poveşti cunoscute. să pună în scenă poveştile cunoscute. 363. 358. şi să îşi folosească imaginaţia.. propunându-le copiilor să utilizeze cântul. 365. Subdomeniul: Creativitatea Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste creativitate în activităţile zilnice. dansul. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 357. Creează reguli ac.• Demonstraţi copiilor cum pot fi combinate diferite rimente. te rutine. mişcare. să ilustreze o poveste simbolic). tregul fir al poveştii. „în excurpractică ideile legate de desfăşusie”. 366. mişcarea.• Demonstraţi ce înseamnă să fii ceptabile într-un joc de flexibil şi să poţi schimba anumigrup. Propuneţi copiilor sarcini noi. Se implică şi rămâne • Daţi copiilor suficient timp penangajat în jocuri comtru a iniţia jocuri şi a-şi pune în plexe („casa”. Utilizează sau combină • Discutaţi împreună cu copiii despre valorificarea deşeurilor. desen. create de copil. .) rarea jocului. durilor şi emoţiilor (prin muzică. filme cu desene animate şi să presupună. „la doctor”. Îşi exprimă ideile • Formulaţi sarcini care presupun aplicarea de strategii alternative prin desene. să încerce lucruri noi (sărbătorirea unui eveniment. construcţii. de exemplu. melodii cu cuvinte şi nu găsirea unui răspuns corect sau incorect. Inventează jocuri. 361. 359. dans. ce s-ar produce „Ce-ar fi dacă. 362.?”. să cânte versurile memorizate. formulând întrebări de tipul „Ce-ar fi fost dacă..• Valorificaţi jocuri în care regulile interzic comunicarea verbală. rajaţi copiii să utilizeze ceea ce ştiu în situaţii noi: să formeze obiecte variate din formele geometrice cunoscute.” 360. ce noi de exprimare a gândesenul. 364. • Facilitaţi accesul la produse artistice şi întâlnirile cu artişti care să reprezinte propria cultură. încuactivităţile cunoscute. Găseşte forme şi mijloa. despre ce utilizări pot avea cutiile de carton. expe. schimbând astfel înnile noi ale copiilor. sau poezie. materiale şi strategii în modin ce pot fi improvizate diverse obiecte necesare actidalităţi noi pentru a explovităţilor în grădiniţă ra sau rezolva probleme. joc • Propuneţi-le copiilor să facă transferul mesajului dintrun mediu în altul. Aduce elemente noi în • Folosiţi întrebări deschise în dialogurile cu copiii.• Creaţi un mediu în care copilul tru jocuri simbolice şi să fie stimulat să experimenteze pentru jocurile de rol. pregătirea pentru vizita unui adult din comunitate) şi solicitaţi-le idei..CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 59 C. Schimbă conţinutul unor • Propuneţi copiilor să înlocuiască unele personaje din poveşti cunoscute şi intropoveşti. etc. încurajaţi ideile şi acţiuduce personaje create de el/ea. soluţii. 1. materiale sau acţiuni..

Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea.2.1.2.4. Standard 6: Copilul ar trebui să fie interesat de citit. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere (comunicare receptivă) Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte în scopul înţelegerii semnificaţiei limbajului. folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze diferite modalităţi de comunicare grafică . Aspect specific: Însuşirea deprinderilor de scris. D. Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a se exprima corect gramatical. Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a comunica eficient. cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste interes pentru carte.1.3. D. Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să pună în corespondenţă simboluri abstracte cu sunete.1.60 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D.2.1. Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească mesajele scrise/vorbite pentru scopuri variate. D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII D. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi extindă progresiv vocabularul. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. D.2.1. D.2.2.2. asocierea sunet – literă Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice diferite sunete ale limbii. Aspect specific: Conştientizarea mesajului scris/vorbit Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să aprecieze şi să folosească limbajul scris şi tipăritura în fiecare zi.

emoţii ale altora. gînduri. a culturii sonore a vorbirii. Dezvoltarea limbajului vizează dezvoltarea vorbirii şi a formelor vorbirii. Ele includ receptarea mesajului scris. joacă un rol fundamental în dezvoltarea deprinderilor de cunoaştere. copiii reuşesc să exprime idei. utilizarea lor pentru a reda un înţeles şi cum pot utiliza materialele scrise. ascultarea. Calitatea comunicării creşte progresiv în funcţie de expunerea copilului la limbaj. să le împărtăşească cu ceilalţi şi să răspundă ideilor şi acţiunilor celorlalţi. prin utilizarea simbolurilor ce reprezintă concepte.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 61 Limbajul. Limbajul nu este utilizat de copiii doar pentru a transmite idei. al materialelor scrise. Achiziţionarea treptată a tuturor acestor componente conduce la utilizarea constructivă şi cu sens a limbajului în contexte sociale. Primul context social în care copilul întră în contact cu limbajul este familia. de gîndire. contextele sociale devin din ce în ce mai complexe şi mai diverse. a structurii şi for- melor gramaticale corecte. materiale scrise şi interacţiune. de aceea dezvoltarea lor trebuie urmărită în egală măsură. Limbajul. Prin achiziţionarea limbajului. comunicarea şi deprinderile de citit-scris sunt puternic intercorelate. a vocabularului. a logicii şi a raţionamentului. Copiii comunică înainte de a putea utiliza limbajul simbolic. Prin achiziţionarea limbajului copilul achiziţionează în fapt un sistem simbolic complex pe care îl va dezvolta şi rafina pe parcursul întregii vieţi. dar şi pentru a recepta. Primul pas în comunicare este realizat în simpla interacţiune cu mama imediat după naştere. Achiziţionarea limbajului şi a deprinderilor de scris-citit reprezintă un proces complex pe parcursul căruia copiii desluşesc semnificaţia cuvintelor. Dezvoltarea limbajului se realizează în contexte sociale şi culturale specifice care au un rol determinant asupra copilului. abilităţi de scriere. comunicarea şi alfabetizarea reprezintă condiţii primordiale pentru dezvoltarea globală a individului şi convieţuirea în societate. Capacitatea de a comunica eficient prin limbaj oral sau scris este esenţială pentru realizarea tuturor activităţilor cotidiene. . Pe măsură ce copilul creşte. conştientizarea mesajului cuprins în materiale tipărite. înţelege şi interpreta ceea ce cei din jur îi comunică. Copilul prin interacţiune se familiarizează cu multiplele forme şi intenţii ale comunicării. Limbajul. Premisele citit-scrisului vizează abilităţile şi comportamentele precursoare formelor convenţionale de scris şi citit. conversaţia verbală. Comunicarea lor se bazează pe achiziţionarea unui set important de capacităţi precum: conştientizarea limbajului drept convenţie socială. de comunicare prin mesaj scris. înţelegerea.

anumit lucru (folosiţi consecinţele naturale ale acţiunilor). Răspunde afirmativ • Purtaţi dialoguri cu copilul de la vârste cât sau negativ la întrebămai mici. încuzi simple însoţite de rajaţi copilul să vă imite. Încetează o activitate • Explicaţi copilului pe înţelesul acestuia în 75% din cazuri atunmotivul pentru care nu are voie să facă un ci când i se spune „Nu”.• Folosiţi un vocabular cât mai divers atunci ecte atunci când aude vorcând vorbiţi cu copilul. De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin 376. ne. . aleargă. per. lului. simple. activităţile zilnice. Se întoarce pentru a • Organizaţi pentru copil un mediu bogat în localiza vorbitorul. „Unde este bunica?”) „Arată-mi camera/pătuţul ta/tău”). 381. deschide. 373. accentuaţi aspectele reuşi369. gustă.• Acţionaţi ca un model pentru copil. bitori. interacţiuni permanente cu persoane din familie). oferind acestuia posibilitatea de ri. 370. 383. Participă la jocuri/cânte. persoanelor cunoscute • Cântaţi cântece şi vorbiţi permanent cu şi se întoarce spre vorcopilul. stimulări auditive (muzică.• Jucaţi jocuri de etichetare a părţilor corpului.62 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. pipăie.1. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. apoi verbal „Da” sau „Nu” la întrebări simple (închise) de tipul „Vrei apă?”. Puneţi la dispoziţia copilului cărţi cu imagini. cunoscute. Încearcă să localizeze obi. mişcarea şi gesturile însoţesc versurile. Se întoarce şi priveşte • Faceţi posibil pentru copil să arate obiecobiecte familiare când tul atunci când acesta este denumit. piere: „Unde sunt ochii tăi?”. 372. 368. ză jucăriile de construit în rafturile lor şi vino la masă”). „Bate vântul frunzele”). verjucaţi jocuri de ascultare şi înţelegere cu cobe.. spune „Papa”) sau aplaudă împreună cu un adult). Domeniul: Dezvoltarea limbajului. bindu-se despre ele. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere (comunicare receptivă) Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte în scopul înţelegerii semnificaţiei limbajului vorbit De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) Indicatori Practici de sprijin 367.• Organizaţi jocuri sau cântaţi/folosiţi casece/poezii însoţite iniţial de te muzicale pentru copii cu cântece în care gesturi. obiectelor din aprocute. ele sunt denumite. cii umane faţă de alte sunete sau înregistrări. obiecte şi acţiuni după denumire. Răspunde la comenzi care • Ajutaţi copilul să vorbească la telefon cu o includ verbe („sari.. Preferă sunetele vote.1. Recunoaşte vocile • Jucaţi cu copilul jocuri de tip „Cucu-bau”. jucaţi-vă. Râde în hohote când i se vorbeşte cu afecţiune. adjective („Aşeapilul („Fă ca mine!”). la cerere. puneţi în scenă împreună versurile cântecelor („Dacă vesel se trăieşte”. jucării muzicale. scurt în timpul jocului sau al activităţilor zilnice. gesturi (ex. reviste. 374. introduceţi cuvintele noi prin povestirea/descrierea a ceea ce experimentează copilul prin toate simţurile (ceea ce vede. Indică. 375. 380. 379. persoană cunoscută. repetînd sarcina sau unor structuri mai complexe realizînd acţiunea împreună la început sau care includ substantive. emoţiile pozitive în relatarea lor. cu scopul de a provoca şi stimula discuţiile cu acesta. soane şi obiecte cunospersoanelor din familie. 377. Ascultă poveşti şi povestiri • Citiţi zilnic copilului explicînd cuvintele nescurte.1. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. Adresează întrebări simple: • Răspundeţi întotdeauna întrebărilor copi„Ce este?”.• Jucaţi jocuri de tip: „Ascunde obiectul”. prinde. 378. 371. aude sau miroase). 382.”). adu-mi. Repetă un mesaj verbal • Cereţi copilului să transmită un mesaj verbal simplu atunci când îl aude. a răspunde non-verbal. Îndeplineşte comen. adverbe. Vorbiţi cu copilul despre evenimentele. Identifică anumite persoa. Îndeplineşte 2 comenzi • Implicaţi copilul în rezolvarea unor situacorelate redate prin folosirea ţii simple secvenţiale.

de a avea dreptul la opinie şi de intervenind în conversaţie. Ascultă cu plăcere poveş. 20 minute. atât la culcare. vintele necunoscute.• Selectaţi accesul copilului la programe vintele reale şi cele invende televiziune pentru copii şi limitaţi-l tate. radio. legătură cu contextele cunoscute.. „Degetele”). sau de a povesti în faţa unui grup. în maşină. 396. din palme”. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere (comunicare receptivă) Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte în scopul înţelegerii semnificaţiei limbajului vorbit De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 384. a se implica în luarea deciziilor.• Furnizaţi copilului oportunităţi de a asculta ti înregistrate pe diferite sudiferite înregistrări. 395. Demonstrează un grad • Valorizaţi participarea copiilor în disînalt de înţelegere şi particuţiile care îl privesc. pe diverse teme de interes. citiţi copilucare se citesc poveşti. Extindeţi încercările copilului de a folosi cuvinte şi structuri noi. 393. 3 etape necorelate şi fără ca mine”. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 63 D. 387. te diferite şi explicaţi copilului sensul acestora. Domeniul: Dezvoltarea limbajului.1. sau împreună cu un partener scene. Participă activ la discuţiile • Oferiţi copilului şansa de a participa în actividintr-un grup. 394. Face diferenţa între cu. 386. 385. cipare în conversaţii. centrului de joc simbolic/de rol poveşti clasice sau inventate de copii. ascultând şi tăţi de grup.• Încurajaţi copilul „să pună în scenă” în cadrul curile simbolice. Demonstrează înţelege. . susţineţi extinderea vorbirii copunsului. 397. 389. 390. pilului prin adresare de întrebări deschise.• Apreciaţi eforturile copilului de a răslosind limbajul verbal. la 1 oră pe zi. singur evenimentelor. reformulând sau modelând exprimarea acestuia. urmăriţi împreună cu copilul şi explicaţi semnificaţia vocabularului utilizat. poveşti. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. Demonstrează progres • Jucaţi cu copilul jocuri care implică urîn înţelegerea şi aplicarea mărirea unor instrucţiuni în secvenţe unor instrucţiuni simple sau cântaţi cântece de acelaşi fel („Bat din mai multe etape. Întreabă ce înseamnă cu. 392. Dobândeşte informaţii • Folosiţi cuvinte complexe în contexprin ascultare. oferind mai multe informaţii. Urmează instrucţiuni cu • Puneţi la dispoziţia copilului jocuri de tip „Fă 2. anticipînd continuarea. legende citite de adulţii din familie sau de personalul didactic. Povesteşte un eveniment • Creaţi zilnic pentru copil oportunităţi de a îmsau o poveste cunoscută părtăşi colegilor evenimente din viaţa persorespectând succesiunea nală.1.1. CD) sau înregistrări tranziţie dintre activităţi. polui încurajînd participarea lor (urmărind imavestiri pentru mai mult de gini.• Răspundeţi întrebărilor copilului cu atenţie. Răspunde la întrebări fo. Participă la activităţi în • Oferiţi copilului cărţi cu poveşti. 391. Participă la discuţiile unui • Încurajaţi/Creaţi oportunităţi pentru grup ascultând interlocutocopli să participe în grupuri la discuţii rii pentru un timp scurt. Utilizează dialoguri în jo.). 388.• Încurajaţi copilului să povestească rea vocabularului uzual/de despre activităţile şi experienţele lui bază prin adecvarea răszilnice. punde la întrebări.. porturi magnetice (casetă în cadrul unor activităţi sau în momentele de audio.

ma) – lalalizează. transformându-le în propoziţii dezvoltate. braţe). tând în forma corectă cuvintele pronunţate greşit de către acesta. arătaţi modul de funcţionare. be – bebe). „Cum • se numeşte?”) 402. Foloseşte cuvinte noi în expe.1. Foloseşte cuvinte cu rol • Demonstraţi înţelegerea enunţurilor folosite de copil. 403. . 399. Reluaţi propoziţia în forma corectă şi încurajaţi copilul să repete cuvântul nou. având la („mama. utilitatea obiectului respectiv. Foloseşte cuvinte care des. u”).• Rămâneţi în contact vizual şi chiar tactil cu copilul (ţineţi-l de mână. Comunică folosind propoziţii • Extindeţi propoziţiile construite de copil. amar. le denumiţi.• Puneţi la dispoziţia copilului cărţi cu imagini care reprezintă diferite categorii (ex.). simple.. cuvinte uşor de decodificat încurajaţi copilul sa le repete. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. obiecte de uz casnic. două. o . pentru a facilita pronunţia cuvintelor alcătuite din mai multe silabe. neted. trei ori (ma. clar. • Jucaţi jocuri de despărţire a cuvintelor în sitrisilabice. leaşi lucruri. din 2. 409.3 cuvinte. auditive. comuni„mmm”). Arătaţi diferite obiecte.. cuvinte şi onomatopee. odorifice (miros zice/de explorare/senzoriale dând copilului de floare. de parfum). a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. i. Întreabă pentru a cunoaşte • Oferiţi copilului explicaţii adecvate nivelului denumirea obiectelor. „Fata buf”). „ppp”. evenide înţelegere: de ex. 408. şansa să verbalizeze experienţele trăite. ma. în stimuli auditivi (muzică. Vocalizează folosind vo. Repetă sunetele emise • Modelaţi vorbirea copilului repede alte persoane. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 398. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi extindă progresiv vocabularul.64 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. tata. 411. loseşte gesturi pentru a transmite un mesaj (gângureşte sau ţipă). Gângureşte folosind mai • Asiguraţi copilului un mediu bogat multe sunete („bbb”. 407. Foloseşte un număr de • Jucaţi cu copilul jocuri cu cuvinte. 401. Apreciaţi încerde propoziţii şi le combină cu gesturi („Pisica pa-pa”. carea de a comunica în propoziţii. 400. 406. apa”) – 10-12 dispoziţie cărţi sau imagini adecvate. e. Emite sunete sau fo. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. Foloseşte cuvinte bisilabice. labe.1. liare (animale. consoane şi le diferenţiază. jucării). Repetă aceeaşi silabă de • Extindeţi încercările copilului de a utiliza cuvinte (mama). căremnează unele categorii famiţi cu imagini de tipul animalul şi puiul său. Articulează vocale cu • Daţi sens încercărilor de comunicare ale copilului (be. 410. în cale neclare. sărat). mentelor noi („Ce este?”. jucării etc.• Utilizaţi în vorbirea cu copilul propoziţii scurte. tactile (dur. Iniţiaţi jocuri fice. mâncare. care interumană). rearanjaţi topica atunci când este cazul. Lăudaţi folosirea cuvintelor noi de către copil în situaţii şi contexte diferite. Verbalizează experienţele • Jucaţi jocuri de tipul „Săculeţul fermecat” pentru dezvoltarea capacităţii de exprimare senzoriale gustative (acru.• Utilizaţi modalităţi diferite de a exprima acerienţele zilnice.) sau vizuale (denumind întâi culorile vii).2. 404. expuneţi copilul unui vocabular cât mai divers. dula experienţelor senzoriale. 405. vorbiţi rar. apoi clare („a.

Înţelege şi utilizează cu. 415. dicţionare sau enciclopedii pentru copii. Adresează frecvent în. 423. Foloseşte cuvinte pentru • Implicaţi copilul în evaluarea/autoevaluarea comportamentelor şi situaţiilor a evalua acţiuni sau situaţii trăite. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. Citiţi împreună benzi desenate din revistele pentru propoziţii dezvoltate şi copii şi încurajaţi copilul să povestească sau să fraze. creeze pe bază de imagini propria istorie. Îşi exprimă starea de • Acţionaţi empatic şi ajutaţi copilul să exteriorizeze trăirile. Înţelege şi utilizează • Jucaţi jocuri cu antonime: „Spune cuvântul cu înţeles diferit” sau „Sus/Jos”.• Apreciaţi întrebările adresate de copil. Dacă folosiţi un dicţionar pentru şi le utilizează. „Când?” sindu-se de diferite surse: imagini. Denumeşte obiecte • Încurajaţi copilul să povestească/repovestească poveşti şi povestiri îndrăgite având sau nu ca care nu se află în câmsuport câteva imagini.• Citiţi copilului poveşti şi basme scrise de autori clasici din literatura română (Ion vinte care exprimă grade Creangă) sau universală (H. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. rior. gânriat/mirat/furios. • Dezlegaţi ghicitori citite în cărţi sau reviste sau rebusuri. discutaţi despre timente şi emoţii procum s-a simţit interpretând rolul respectiv. Îşi doreşte să folo. cuvinte din orizontul cunoscut cu ajutor (câinele este un animal cu 4 picioare).• Implicaţi copilul în jocuri de rol sau dramatizarea poveştilor cunoscute. („a patinat frumos. de rudenie. (ă)”).Perrault.• Lăudaţi copilul atunci când foloseşte în vorbire cuvinte noi. Demonstrează înţe. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 412. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi extindă progresiv vocabularul. duri. folosind cuvinte adecvate. fantezii. implicaţi copilul în „citirea” imaginilor. Fraţii Grimm). ajutaţi-l să le introducă în contexte legerea unui vocabular şi propoziţii noi. spunem altfel?” sau „Găseşte cuvântul geamăn” 418. creaţii verbale. Ch. 424. copii.”).Andersen. a jucat bine. specializat în anumite domenii (ex. pul vizual. Utilizează corect cu. scurte istorii. explicaţi cuvintele necunoscute cu ajutorul sinonimelor.Ch. prii şi ale altora. lucruri care îi fac sau nu plăcere. 414. . povestiri.. Utilizează în vorbire • Motivaţi copilul să nareze din memorie.• Utilizaţi dicţionarul în oferirea explicaţiilor explicând copilului modalitatea de tele pe care nu 5e înţelege căutare. astfel copilul începe să fericit/ trist/ supărat/speconştientizeze propriile sentimente.1..meseriiunelte). tonime (cuvinte cu sens Jucaţi jocuri cu sinonime de tipul: „Cum opus) în vorbirea curentă . „Unde?”.• Citiţi poezii copilului. 425. „Pentru ce?” . creează rime. Cere explicaţii la cuvin. 422. pe care le puteţi scrie pe măsură sească în vorbire cuvince acesta le creează pentru a le putea citi ultete noi. 417.2.• Încurajaţi copilul să creeze poveşti. Poate defini anumite • Jucaţi jocuri de tipul „Defineşte cuvântul”. 413.1. 419. încurajaţi copilul să-şi aleavinte care exprimă sengă şi să interpreteze rolul preferat. Folosiţi lizând o gamă variată de jocuri tematice pentru a dezvolta intelicuvinte şi expresii („Sunt genţa personală. în vorbire sinonime. 421. Dezleagă ghicitori. încurajaţi copilul să creeze ghicitori şi rime. Ajutaţi-l să dobândească răspunsuri folotrebările „De ce?”. 420. antonime.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 65 D. Înţelege şi utilizează an. a schiat repede. emoţiile şi să le exprispirit şi sentimentele utime prin intermediul cuvintelor. ca expresie a curiozităţii crescute care conduce la extinderea vocabularului. 416.

435. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a se exprima corect gramatical. Încurajaţi exprimarea copiilor în propoziţii complete. 4 cuvinte. Foloseşte cuvinte cu • Când vă adresaţi copilului. pa”). Reluaţi propoziţia în forma completă:”Mama a plecat”. ne spălăm. substantive şi adjective. 428.. din punct de vedere gramatical sau al topicii). Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. Formulează propoziţii simple sau • Utilizaţi propoziţii dezvoltate în comunicarea dezvoltate cu 3. 433. schimbăm hainele. 434. 429. Foloseşte verbe la timpul trecut • Când adresaţi copilului întrebări.1. mai întâi mergem la baie. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. fără să încurajaţi răspunsuri mopersoana I singular („Eu”). 427. tu stantivelor corect. Foloseşte pronumele posesiv „al • Angajaţi copilul în conversaţii şi adresaţi întremeu” şi apoi pronumele personal bări deschise. 432. utivaloare de propoziţie lizaţi propoziţii simple. Foloseşte negaţia în vorbirea • Acceptaţi acest moment al opoziţiei traversat spontană („Nu”). corecte (ex. de copil.• Utilizaţi în vorbirea cu copilul un limbaj simplu. verbe şi pronume de amiază şi ne pregătim să mergem la joacă: posesive. alocaţi timp („Tata a plecat”).” 430. subrutinelor zilnice: „Ne-am trezit după somnul stantive şi verbe.• Jucaţi cu copilul jocuri de tip: „Eu spun una. Formulează întrebări (incorect • Reformulaţi întrebările în forma corectă.2. 431. fără diminutive. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 426.. apoi ne substantive şi adverbe). Începe să folosească pluralul sub.1. . faptul că vrea să fie luat în braţe). Foloseşte propoziţii • Lăudaţi copilul pentru încercalaconice („Mama.66 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. rea sa de a exprima în propoziţie. spui multe”. Îmbină cuvintele cu. nosilabice. cu copilul. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. „Sus” – comunică din punct de vedere gramatical. noscute cu onomatopee pentru a transmite un mesaj („Uite mac”). suficient pentru ca acesta să vă răspundă. Extinde structurile gramaticale • Folosiţi în mod constant în vorbire descrierea folosite (asociază substantive.

Înverbul de timp („azi. poimâine. învăţare. Demonstrează fo. Exprimă în vorbirea curen. un proiect în 3 sau mită ceva. tu. să”. creaţi scurte poveşti pe baza lor sau daţi ţii dezvoltate şi fraze pentru a descrie evenimente curencopilului posibilitatea de a crea propriile desene pentru a ilustra poveşti create. Acceptaţi ritmul copilului. Vorbeşte folosind propozi. ieri). 444. de tipul „Spune unde se află iepuraşul?”..• Fiţi model în vorbirea copilului. 443. cercaţi să îl determinaţi să îşi corecmâine. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D.2. teze singur exprimarea. pul: „Unde este/era?”. Utilizează în vorbire • Jucaţi cu copilul jocuri cu potriviri de acordul de gen. . ei.• Organizaţi jocuri de prezentare despre sine cu asole personal (eu. 441.• Utilizaţi jocuri cu imagini pentru consolidarea utiliţiile în limbajul curent. ieri”). cierea prenumelui şi a unor calităţi/interese personale. Foloseşte. timp. nu îl grăbiţi şi apreciaţi procesul de realizare ca şi procesul prin care a trecut copilul. îngrijorările de peste zi. voi). de a avea controlul asupra sentimentelor şi visurilor lor. a oferi copilului şansa de a împărtăşi experienţele. de tipul „Ce ştii despre mine/noi?” 438. 437. Pe parcursul poveştii. 440. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a se exprima corect gramatical.• Apreciaţi folosirea corectă a formelor neregulate birea curentă.• Folosiţi timpul petrecut în familie îmlosirea propoziţiilor în preună (de ex. Foloseşte verbe la • Iniţiaţi jocuri de rol de tip „De-a eromodul optativ („aş puii/De-a magicienii” cu scopul de a se tea”. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. servirea mesei) pentru secvenţe logice.• Citiţi copilului poveşti. matic. zării corecte a prepoziţiilor. deauna corect . Descrie un produs al ac. daţi tă acţiuni viitoare („trebuie copilului posibilitatea de a anticipa evenimentele sau de a modifica firul evenimentelor sau finalul. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 436. simţi puternici. oameni..• Puneţi la dispoziţia copilului imagini.1. comentaţi imaginile. dar nu întot.• Implicaţi copilul în relatări despre evenimente.”). persoană. 439. bucuriile. Foloseşte corect prepozi. 445. „aş vrea”). corect şi sistede plural. locuri folosind verbe la timpul trecut. Foloseşte corect ad.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 67 D. Foloseşte corect pronume. Foloseşte pluralul în vor. 446. Jucaţi jocuri de tite. să vă facă părtaş la experienţele sale de mai multe secvenţe.1. • Jucaţi cu copilul jocuri cu potriviri de cuvinte de tip „Descurcă cuvintele” sau „Răspunde repede şi bine”. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. mâine. 442.• Ascultaţi copilul atunci când doreşte să vă transtivităţii. „o să . fapte care să includă exersarea folosirii adverbelor. nucuvinte de tip „Descurcă cuvintele” măr. sau „Răspunde repede şi bine”.adverbe de timp (azi.

Verbalizează solicitări şi • Vorbiţi cu copilul pe parcursul răspunsuri („Vreau…”). intonaţia sunt importante pentru a stimula interesul şi reacţiile copilului. de comportament civilizat. intonaţia copiţie tipul de mesaj transmis lului în vorbire. medic). Comunică o nevoie prin cu. o bucurie etc. „mulţumesc”). o nedumerire. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. 449. Salutaţi şi invitaţi copilul să salute. nătate. un imperativ..• Modelaţi tonul. turi care exprimă acţiuni. acţionând ca un model de comunicare.• Demonstraţi înţelegerea folosirii onomatopetopee. 455. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 447. utilizilei – avându-l alături când vă zând formule de politeţe („te ocupaţi de gospodărie. personal din grădiniţă. Asociază cuvinte cu onoma. Recunoaşte după intona.• Inseraţi jocuri cu onomatopee atunci când răstru a imita glasul animalelor.• Daţi copilului posibilitatea de a rilor diferiţi (când vorbeşte comunica cu alţi copii. elor de către copil. Gângureşte. vocalizează ca • Chiar din naştere. comunitate. soane. pentru ca în timp. Îşi menţine atenţia asupra • Oferiţi copilului posibilitatea de vorbitorului. 448. Foloseşte gesturi şi limba. Se adaptează interlocuto. Foloseşte onomatopee pen.). bui cu câte un cuvânt atunci când îi citiţi sau îi spuneţi o poveste urmărind diferite imagini. când răspundeţi la gângurirăspuns la vorbirea altei pertul copilului şi menţineţi cu el contactul vizual.• Arătaţi şi numiţi diferite obiecte familiare în faţa copilului. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a comunica eficient. lalalizează. Răspunde prin gesturi la în. 451. etc. vecimele). bajul non verbal.• Când citiţi poveşti copilului fojul corpului pentru a exprilosiţi diferite marionete. păpuşi ma nevoi şi sentimente (împe degete. daţi copilului posibilitatea de a contrijur. 456.1. Imită intonaţia vocii altora. mi. îl ajutaţi să înţeleagă un lucru esenţial despre comunicare ca schimb de mesaje. Imită cuvinte (ex. preţuiţi nivelul de comunicare al fiecăruia. saluturi • Iniţiaţi de timpuriu copilul în folosirea normelor simple).1. pentru a-l învăţa să brăţişează spontan membrii descifreze şi să folosească limfamiliei).• Conştientizaţi intenţia de comunicare a copiluvinte.• Arătaţi copilului că înţelegeţi ceea ce spune trebări simple. 452. adulţi în cu un copil îi foloseşte nudiferite contexte (familie. . 459. 457. chiar dacă pena se prezenta în diverse contextru o perioadă limitată. invitaţi copilul să repete sau să iniţieze bice şi bisilabice cu sens pentru a atrage atenţia celor din acest joc. cunoştinţe.2.68 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. Repetaţi cuvântul corect. (o întrebare. instituţii). să mulţumească folosidu-vă de fiecare context adecvat. a foiţi/citiţi cărţi despre animale sau fenomene unor fenomene sau a le denucunoscute de copil. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. 454. prin gesturi sau expresii faciale. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. • Vorbiţi expresiv: expresiile feţei. te (vecini. 458. transformaţi răspunsul său într-unul de tip verbal. serviţi masa. la plimbare. 453. expresii faciale sau geslui. onomatopeele să fie înlocuite cu substantivele/verbele corespunzătoare. 450. Rosteşte cuvinte monosila. când rog”.

468. de informare şi clarificare şi răspunde la întrebări. română progresează în utilizarea acesteia în comunicare. . bolice iniţiate de copii. care manifestă interes şi ţelegerea unor convenţii sorespect pentru interlocutor. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a comunica eficient. un fenomen. 473. Răspunde cu explicaţii la • Ajutaţi copilul să-şi construiască argumenîntrebarea „De ce?”.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 69 D. De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 460. alt ritm al vorbirii). 461. Transmite corect un mesaj • Implicaţi copilul in jocuri de tip „Telefonul fără fir”. frică. Relatează întâmplări din • Stimulaţi copilul să îşi amintească şi să experienţa zilnică. peste cineva care vorbeşte). ajutaţi copilul nevoi. 464. povestească experienţe trăite în absenţa membrilor familiei (o vizită. 472. 469. gesturi sau cu alţi copii. utilizând o intonaţie adecvată.• Asiguraţi accesul copilului la vizionarea unor spectacole de teatru pentru copii. Foloseşte formule de • Citiţi cărţi despre diverse culturi şi saluturile lor: practicaţi saluturi diferite la începutul politeţe în vorbirea cuzilei.1. 466. o aniversare) 463. în facutor (cu copiii mici fomilie. terlocutorii. milia ta? Care este mâncarea/sărbătoarea preferată a familie tale?”). Îşi adaptează discur. cu prieteni. tristeţe. o activitate. un vecin conversaţie cu copii sau („Unde locuieşti? Câte persoane sunt in faadulţi. 465. 462. când interpreteacurajaţi copilul sa folosească obiecte din ză diferite personaje. te pentru a explica un fapt.• Oferiţi copilului şansa de a-şi exersa vorbisul în funcţie de interlorea în public. înnaţia. Vorbeşte suficient de clar • Oferiţi copilului posibilitatea de a iniţia conversaţii cu persoane din afara familiei pentru a fi înţeles de toţi in(la cumpărături). acţiuni sau sentisă folosească cuvinte pentru exprimarea mente. mimico-gestual. 470. rentă. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. rafinaţi explicaţiile copilului.1. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. 467. Utilizează propoziţii dez. mai întâi în grupuri mici. simboluri.Copiii a căror limbă • Alocaţi timp pentru copiii bilingvi să se implice în conversaţii semnificative atât în limmaternă nu este limba ba română cât şi în limba maternă. Foloseşte corect into. sind limbajul verbal. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D.2. idei. Solicitaţi opiciale în comunicare (să nu-l nia copilului şi arătaţi că vă este interesanîntrerupă şi să nu intervină tă. loseşte cuvinte simple.. Îşi exprimă o idee prin • Încurajaţi copilul sa comunice o idee folomai multe modalităţi.• Fiţi un model pentru copil în calitate de ascultător atent . Iniţiază o conversaţie • Iniţiaţi jocuri în care copilul să aibă posibilitatea intervievării diferitelor persoane: un şi participă adecvat în membru din familie. 471. Începe să demonstreze în.îngospodărie drept recuzită pentru spectacodeosebi în jocurile simlele jucate în casă. Adresează întrebări • Adresaţi copilului întrebări deschise şi răspundeţi întrebărilor adresate de acesta. oferiţi-i oportunitatea de a interacţiona folosind cuvinte. diferite semne. acestor trăiri. un prieten.• Încurajaţi copilul să-şi exprime verbal sentimentele de teamă. Acceptaţi. Nu voltate pentru a comunica negaţi aceste sentimente. Îşi exprimă propriile opinii • Solicitaţi şi respectaţi opinia copilului.

70

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.1. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste interes pentru carte.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

474. Explorează cărţile • Alegeţi şi oferiţi copilului cărţi cartonate, din cu toate simţurile (văz, material plastic sau care combină diferite textutactil, gust, olfactiv). ri (material lucios, suprafeţe netede, lână, pâslă etc.). 475. Se bucură când atin- • Asiguraţi în camera copilului sau într-un loc din ge şi cară /transportă/ casă o minibibliotecă pentru acesta; este sufimanipulează cărţi. cientă aranjarea câtorva cărţi pe rafturi deschise promovând utilizarea lor independentă de către copil. 476. Aduce adultului cărţi • Părinţii/Adulţii care îl îngrijesc ţin copilul conforpentru a-i fi citite. tabil, faţă în faţă sau pe genunchi, urmărind gânguritul copilului în timpul interacţiunii cu cartea pentru „Mai vreau” sau „Stop”. 477. Indică preferinţe • Alegeţi cărţi cu rime simple, text predictibil, câtepentru anumite cărţi. va cuvinte pe pagină.

478. Este atras de cărţi, reviste, • Puneţi la dispoziţia copilului diimagini şi le priveşte/răsfoieşte ferite materiale tipărite (cărţi de fără să fie asistat. poveşti cu/fără imagini, manuale, reviste, albume de fotografii), răsfoiţi şi discutaţi împreună. 479. Vorbeşte despre cărţi. • Iniţiaţi şi încurajaţi comentariile copilului şi asocierile dintre cărţile citite şi experienţa sa de viaţă.

480. Alege cărţi pentru a-i fi cum- • Citiţi copilului în fiecare zi 30 de minute. părate dacă i se spune sa-şi aleagă un obiect preferat.

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII

71

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.1. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste interes pentru carte.
De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

481. Ştie să răspundă care este şi • Când citiţi copilului, prezensă prezinte cartea preferată. taţi titlul cărţii, autorul, discutaţi despre prima şi ultima copertă.

482. Cere să împrumute cărţi sa • Încurajaţi copilul să împruaduce cărţi de acasă la grădimute, să restituie şi să foloniţă. sească cărţile în comun.

483. Arată interes crescut şi im- • Discutaţi cu copilul despre conţinutul textelor citite, plicare în ascultarea şi discutarea unei varietăţi de genuri: despre personajele principale şi calităţile lor. ficţiune/non-ficţiune, poezie pentru copii, poezie populară, basme, reviste cu benzi desenate.

484. Înţelege ce este titlul, auto- • Discutaţi cu copilul despre autorul, cărţilor citite, rul unei cărţi. ca şi despre autorul, 485. Este interesat de cărţi des- • Citiţi copilului alături de poveşti, povestiri, basme pre cum se face, cum este sau poezii şi cărţi de ştiinţă (despre cum funcţio(enciclopedii pentru copii). nează obiectele, despre anotimpuri, despre viaţa plantelor şi a animalelor...). 486. Discută cu colegii despre • Oferiţi copilului posibilitatea de a comunica cu ce a aflat din cărţi. parteneri de aceeaşi vârstă pe teme de interes comun. 487. Caută să găsească diferi- • Daţi copilului posibilitatea de a explora cărţi întro librărie, bibliotecă, magazin pentru copii, pentru te cărţi în funcţie de interes (despre dinozauri, despre vaa-şi identifica interesele. poare). 488. Are un autor sau chiar o se- • Creaţi împreună cărţi pe diverse teme interesante rie de cărţi de acelaşi autor. pentru copil. Ajutaţi copilul să dea cărţii un titlu, să scrie autorul şi să o ilustreze (Cartea despre mine, Cartea despre familia mea, Cartea vacanţei, Enciclopedia noastră despre case/animale, Cartea despre excursiile grupei...). 489. Demonstrează că ştie cum • Valorizaţi, lăudaţi copilul atunci când foloseşte cosă utilizeze şi să păstreze cărrect şi întreţine cărţile. ţile.

72

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.1. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 6: Copilul ar trebui să fie interesat de citit.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

490. Exprimă stări de spirit • Alegeţi cărţi cu fotografii şi imagini de când i se citeşte (gângucopii şi adulţi, cu fotografii ale obiectelor reşte, zâmbeşte...). similare mediului imediat al copilului.

494. „Citeşte” pe cartea prefera- • Când citiţi copilului schimbaţi rolurile, tă pentru adult sau indepenastfel încât copilul poate deveni povestident. tor şi adultul poate asculta povestea.

491. Indică imagini de pe car- • Denumiţi imaginile cărţilor, revistelor pe te dacă acestea sunt denucare le răsfoiţi împreună cu copilul şi înmite. curajaţi copilul să facă acelaşi lucru.

495. Doreşte ca povestea pre- • Acceptaţi rugămintea copilului de a reciti ferată să îi fie citită în mai de mai multe ori o poveste preferată. multe rânduri.

492. Se concentrează pentru • Oferiţi copilului şansa de a interacţiona cu cărţi de câte ori îi face plăcere, în momenperioade scurte de timp atunci când se uită pe cărtele în care este odihnit şi bine dispus. ţi. 493. Urmăreşte şi „citeşte • Creaţi o carte/o poveste în care personaimaginile” cărţii preferate jul principal să fie copilul şi întâmplările asistat de un adult. de peste zi; folosiţi fotografii ale copilului pentru a ilustra cartea.

496. Reţine fraze, cuvinte din • Folosiţi în vorbirea curentă fraze, expresii povestea preferată. din poveşti; amintiţi copilului despre ce poveste este vorba.

497. Recită o strofă sau repetă • Citiţi copilului cărţi din cultura proprie/ diferită de a dvs., poezii din folclorul coultimul vers al unei poezii piilor sau aparţinând autorilor clasici/ preferate sau redă cuvinte, pentru copii. expresii, sintagme, din povestea preferată.

Domeniul: Dezvoltarea limbajului.2. mâne până la finalul lecturii. 503.. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 498. produsele activităţii sale ca şi diferite spaţii din sala de grupă (bibliotecă. lucrările etichetate în sala de grupă. cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 6: Copilul ar trebui să fie interesat de citit.• Ajutaţi copilul să înţeleagă că se citeşşilor sau pentru alţi copii. 504.• Puneţi la dispoziţia copilului cărţi despre pre aspecte foarte diferite ale copii care arată şi trăiesc la fel/diferit.1.2. urmărind uneori textul atunci când citiţi.. Doreşte să răsfoiască şi să • Puneţi la dispoziţia copilului şi cărţi cu citească independent. sale. Diferenţiază un text în pro. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea. Se preface că citeşte păpu.• Încurajaţi copiii să citească unii altora. Stă şi asistă în momente de • Extindeţi durata de timp în care citiţi copilectură fără să deranjeze. masă pentru scris. text puţin pe care acesta îl poate citi sau memora. indicaţi fiecare cuvânt pe măsură ce îl citiţi. despre bucuria de a avea fraţi/surori. de sus în jos. desvieţii.). Este interesat de cărţi des. 501.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 73 D. colţul păpuşii.• Citiţi copilului poeziile preferate de mai ză de unul în versuri. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. rălului până la 30-40 minute. cearcă să citească poveştile favorite. Citeşte cuvinte cunoscute • Etichetaţi lucrurile copilului. te de la stânga spre dreapta. . a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. multe ori. subliniaţi faptul ca între cuvinte există spaţii libere. pre cum ne facem prieteni. Este interesat de citit şi în. 502. 500. ca unele cuvinte sunt scrise cu mai multe/mai puţine litere. 499.

Imită sunetele emise de • Vorbiţi cu copilul într-un ritm moderat. 507. cântăm la orgă sau cele produsperie). Rosteşte ultimele cuvinte • Recitaţi copilului versuri simple sau cântaţi împreună cântece pentru copii. 506. Completează versurile fami. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. jocuri reacţioneze la acestea (sucu sunete produse de diferite instrunetul unui tunet poate să mente muzicale: batem la tobe.2. 510. se de diferite obiecte din gospodărie). Recită sau cântă rime familiade muzică pentru copii. suflăm la fluier. vorbeşte mai repede sau mai încet) .• Jucaţi jocuri de tip karaoke sau înliare prin continuarea versului cercaţi împreună să fredonaţi verînceput sau a cuvântului final.2. Imită ritmul şi tempoul unor paterne sonore (bate din palme mai repede sau mai încet. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 505.74 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D.2. din rime uşoare cu asistenţă. alte persoane. Ascultaţi şi re individual sau împreună cu fredonaţi împreună. alţi copii. • Puneţi la dispoziţia copilului casete 509. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. Începe să conştientizeze • Jucaţi jocuri pentru dezvoltarea capacidiferenţa dintre sunete şi să tăţii de discriminare auditivă (ex. 508. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. • Improvizaţi cântecele cu cuvinte în rimă. asocierea sunet-literă Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice diferite sunete ale limbii. surile având la dispoziţie doar linia melodică (negativul). în scopul inteligibilităţii pronunţiei.

de corespondenţă. sufragerie. enciclopedie. Începe să creeze cuvinte • Implicaţi copilul în jocuri cu sunete sau silabe.2. Desparte cuvinte în sila. O. banană. noi prin înlocuirea sunetului iniţial (lac.). 516. jetoane cu obiecte al căror nume este mai dificil de pronunţat: extraterestru. pentru ale citi ulterior. 519.• Jucaţi jocuri de identificare a rea conştientizării sunetesunetelor iniţiale ale cuvintelor lor iniţiale ale unui cuvânt utilizând la început cuvinte care prin identificarea lor cu/ încep cu vocale: A. rac.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 75 D. 513.• Organizaţi jocuri cu onomatopee care implică roscalele şi consoanele. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. 518. si al altor cunoscuţi şi numărul de silabe pe care astea îl conţin. Identifică rime ale cu. etc. consoanelor.2.2.• Jucaţi jocuri de corespondenţă între prenumele be cu ajutor. tirea combinaţiilor mai dificile de vocale si consoane: fisssssss. Demonstrează creşterea • Implicaţi copilul în activităţi şi jocuri de limbaj. castravete etc.• Încurajaţi copilul să creeze rime. Rosteşte corect toate • Faceţi posibilă participarea copivocalele şi majoritatea lului în jocuri precum repetarea silabelor. asocierea sunet-literă Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice diferite sunete ale limbii. E. psst. Devine conştient că • Organizaţi jocuri/activităţi în mai multe cuvinte încep care copilul ar trebui să diferencu acelaşi sunet (b – buţieze anumite sunete prin intermediul diferitelor jocuri de tip nic. poezii. 514. I. sac). cântece.. copilului.”. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. 517. 512. precum sunetul iniţial/final al cuvântului reprenet. U prin fără ajutor. bucătar. 515. fâl-fâl-fâl. cra-cra-cra. • Puneţi la dispoziţia copilului în timpul jocurilor de sortare. . Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. „Spune cu ce începe”.. Rosteşte corect toate vo. intermediul diferitelor jocuri de tip „Spune cu ce începe”. sortaţi obiectele după diferite criterii. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D.• Jucaţi jocuri cu jetoane reprezentând diferite te care încep cu acelaşi suobiecte. conştientizării sunetelor iniţiale şi finale ale unui cuvânt prin identificarea lor fără ajutor. zentat. al dvs. le puteţi nota vintelor familiare în jocuri. cuvintelor. Alege din imagini obiec. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 511. Demonstrează creşte.

• Stimulaţi copilul să verbalizeze măreşte pe cărţi diferite obiecte imaginile întâlnite.2. apreciaţi nisau cuvintele asociate lor (imavelul său de comunicare. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. 521. pilului.2. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. Imită sunete pe măsură ce ur. Cere să i se citească titlul şi • Citiţi copilului respectând alegerea sa. te. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. acum e toamnă. . anumite pagini preferate ilustraajutaţi-l să decidă asupra lecturilor preferate. 523. asociat cu UUU…). da”). a.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. ginea unui tren. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 520. Începe să înţeleagă faptul că • Urmăriţi cuvintele atunci când citiţi cotipăritura reprezintă cuvinte. („A. cuvântul tren. indicaţi imaginea obiectului şi cuvântul corespunzător. alfabetul). vocalele. 522. Cântă sau recită cântece şi • Cântaţi împreună cântece care includ poezii care includ sunete/litere sunete (diferite onomatopee. asocierea sunet-literă Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să pună în corespondenţă simboluri abstracte cu sunete.76 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. a.

.2. 525. Jucaţi jocuri de tipul „Spune unde pondenţă cu sunetul asociat. familiare (monosilabice sau bisilabice). Recunoaşte litere mari/mici • Indică diferite litere. gini. mare/mică de tipar) în cuvinte uşoare/simple. Asociază literele din pro. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică.2. 526. s-a oprit roata”. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D.2.• Ilustraţi poeziile/cântecele pe care le memorează copilul îmbinând scrierea unor cuvinte te sunt incluse într-un cuvânt de maxim 5 litere. asocierea sunet-literă Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să pună în corespondenţă simboluri abstracte cu sunete. cuvinte din mediul înde tipar şi le pune în coresconjurător. prinse în prenumele său. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. Poate determina câte sune.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 77 D. De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 524. 527. Asociază unele sunete cu • Puneţi la dispoziţia copilului puzzle cu litere şi citiţi cărţi cu literele litera corespunzătoare (literă alfabetului. uneori cu simple (monosilabice sau bisilabice) cu imasprijin. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.• Încurajaţi încercarea/reuşita copriul nume cu sunetele corespilului de a identifica literele cupunzătoare.

carton tare sau plascartea.2. 531. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 528. exersaţi susle cărţii cu asistenţă. ze corect. Se concentrează pe ima. treţine cartea. care conţin texturi diferite – pe care le puteţi explora împreună. Poziţionează corect cărţile • Ajutaţi copilul să corecteze poziţia în când le explorează indepencare susţine cartea.78 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D.• Adultul reprezintă un model pentru cifice vârstei (din material copil în modul în care poziţionează textil. Învaţă să întoarcă paginile căr.2. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. titlu.• Apreciaţi copilul în încercarea sa de a înţii una câte una. 532.• În timp ce citiţi copilului. emit sunete. ţinerea. care de carte. dent. întreţine/ tic) şi învaţă să le poziţionerespectă cartea.• Puneţi la dispoziţia copilului diferite gini sau pe sunetele emise tipuri de cărţi: tridimensionale. copertă arătându-le. întoarce paginile.2. Manipulează cărţile spe. Reluaţi conceptele de autor. 529. asocierea sunet-literă Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să aprecieze şi să folosească limbajul scris şi tipăritura în fiecare zi. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. poziţionarea corectă şi întoarcerea paginilor cărţii. Învaţă să întoarcă pagini. 530. . Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică.

mesaje de întâmpinare a colegiziare. 542.). 541. Citeşte numele propriu • Încurajaţi copilul să vă prezinte lucrările lui şi pe în diferite contexte şi pe cele ale colegilor din sala de grupă sau de la avicele ale câtorva colegi. semnul întrebării).2. 540. semnele de punctuaţie de bază te de la stânga spre dreap(punct. Farmacie. să recunoaşteţi litere.• Realizaţi cărţi de mici dimensiuni în care copilul tere şi cifre. meniu. Demonstrează înţelegerea • Realizaţi împreună mesaje pentru faptului că limbajul scris ia ceilalţi membi ai familiei. atrageţi atenţia copilului rea faptului că propoziţia când asupra spaţiilor şi explicaţi-le rostul. 536. citiţi-le împreună (ex: CAR /ARC/ RAC). . încercaţi să discutaţi semnele/simbolurital. 543. constă din cuvinte separate prin spaţii. asocierea sunet-literă Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să aprecieze şi să folosească limbajul scris şi tipăritura în fiecare zi. încurajaţi copilul să le aranjeze. promele propriu şi în nume/ dusele activităţii sale. le întâlnite în plimbările dvs. (ex. T – troleu. fie magnetice. 534. 535. melor în colectivitate. târziu copilului. scrieţi povestea şi scris şi apoi se poate tipăinvitaţi copilul să o ilustreze. reviste.2.• Încurajaţi copilul să-şi eticheteze lucrările. Conştientizează faptul • Spuneţi copilului o poveste despre primul său că limbajul rostit poate fi pas sau primul cuvânt rostit. Identifică mesaje scrise sub • Identificaţi/Discutaţi cu copilul formă de semne sau simbolusemnele de circulaţie ca şi alteri. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. Conştientizează faptul • Când citiţi copilului urmăriţi textul şi identificacă un mesaj se scrie/citeşţi uneori titlu. zier. Face diferenţa dintre li. denumiri familiare. citiţi povestea mai ri. Folosiţi forme diferite (semne. Stop. taxi. ta. fie că sunt din jetoane. le pe care le întâlniţi. etc. apreciaţi şi extindeţi acasă unele din lucrările realizate în sala de grupă. spicopilul. propriile cărţi pe teme interesante pe care să le ilustreze. muzeu…). titlul cărţii. vinte. de sus în jos. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. Recunoaşte coperta. 538. prima • Încurajaţi copilul să-şi realizeze şi ultima pagină a unei cărţi. apreciaţi încercarea sa. asistaţi-l să scrie autorul. semnul de toaleta. De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 533. scrie titlul şi autorul dacă este posibil şi numerotează paginile. Demonstrează înţelege. rearanjeze. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. ilustrează paginile. 537. saje prin internet). 539. Identifică litere în nu.2.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 79 D. Începe să conştientizeze • Jucaţi jocuri cu câteva litere cufaptul că literele compun cunoscute. litere.• Când citiţi împreună. Citeşte câteva cuvinte • Când sunteţi la plimbare sau într-un magazin cu din mediu (grădiniţa. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. cărţi.

râdeţi împreună. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 544. Aspect specific: Conştientizarea mesajului scris/vorbit Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească mesajele scrise/vorbite pentru scopuri diferite. Domeniul: Dezvoltarea limbajului.• Citiţi copilului cu bucurie. harta metroului sau a oraşului. muzee sau parcuri de distracţie. obiecte (jucării. zilnice (servirea mesei. Faceţi legătură cu expere cărţi despre rutine rienţa de viaţă a copilului. reviste auto.• Citiţi copilului cărţi diferite.3. Răsfoieşte cu plăce. sionale sau care emit sunete. de la pliante de la Zoo. învăţaţi-l foieşte cărţi tridimenca lectura produce bucurie. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. 545.80 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. Se amuză când răs. plante). reviste de modă sau carte de bucate . 546. la meserii.2. spălatul).2. animale. amuzament. Răsfoieşte cu plăcere • Citiţi materiale diferite în prezenţa cărţi despre categorii de copilului.

• Afişaţi în sala de grupă/acasă diverse mesaje scrise. 550. 548. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. 549. Utilizează imagini ca sur. Identifică mesaje scrise în • Încurajaţi copilul să identifice şi să mediul familiei sau în sala transmită semnificaţia unor simbolude grupă. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. Recunoaşte etichete di.• Arătaţi copilului şi răsfoiţi împreună materietate de materiale tipărite riale diverse care transmit informaţii: car(cărţi. reclame. De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 547. te de telefon.3. cutii de jucării. . Domeniul: Dezvoltarea limbajului. computer. reviste. lift. ri.• Concepeţi împreună bilete pentru inverse în mediu care facilitrare la spectacolul preferat îmbinând desenul cu scrierea cu litere şi utilizatează înţelegerea acestuia (ambalaje de produse) sau rea cifrelor. Aspect specific: Conştientizarea mesajului scris/vorbit Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească mesajele scrise/vorbite pentru scopuri diferite. ziare. Discutaţi cu copilul despre cum ar trebui să ne îmbrăcăm urmărind starea vremii la TV sau rubrica Meteo din ziar. 552. Înţelege rolul tipăriturii • Asamblaţi împreună o jucărie urmărind in(transmiterea unui mesaj). pliante. strucţiunile de pe pachet/cutie.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 81 D. manuale de funcţionare a prospecte. de alimente) chitanţe de cumpărături. semne pentru completarea calendarului naturii).2. lui sau tastele unui telefon mobil. să folosească telecomanda televizoru.2. 551. Identifică şi foloseşte o va. cutii obiectelor casnice.• Realizaţi un calendar pentru a vă ajuta copilul să îşi reamintească ce aţi lucrat se de informaţie (utilizează sau evenimente speciale ale familiei. reţete. mesaje întâlnite. Foloseşte semne/simboluri • Permiteţi copilului să apese butonul unui din mediul ambiant. bilete de teatru.

82

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.4. Aspect specific: Însuşirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj. Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze diferite modalităţi de comunicare grafică.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

553. Lasă urme prin apăsare în • Puneţi la dispoziţia copilului maplastilină, cocă de modelat; lasă teriale care să permită exersarea amprente colorate cu ajutorul musculaturii fine. Încurajaţi codegetelor pe coli de hârtie. pilul mic să mănânce cu mâna 554. Apucă şi ţine în mână diferite • Asiguraţi copilului un spaţiu cu instrumente de instrumente pentru scris şi foi scris: creioane cerate, markere, mari (tip A3) creioane colorate mai groase

556. Mâzgăleşte şi lasă urme pe • Daţi copilului posibilitatea de a desena hârtie cu un anumit scop. pe suprafeţe mari.

557. Descrie ceea ce a desenat / • Scrieţi pe lucrarea copilului comentariile scris sau ce a reprezentat. şi descrierea pe care o face acesta. 558. Utilizează fără sprijin instru- • Desenaţi împreună, astfel încât copilul să poată observa poziţia instrumentelor de mente de comunicare grafică: creioane, creioane cerate, marscris şi a corpului. • Exploraţi utilizarea cât mai multor instrukere, pensulă. mente. 559. Trasează linia orizontală. • Asiguraţi copilului suprafeţe diferite pentru exersarea scrisului (la masă, pe şevalet, 560. Face puncte. pe plăci de faianţă cu acuarele, pe perete, 561. Desenează cercul. vara cu apă, etc.). 562. Colorează nerespectând con- • Nu insistaţi asupra respectării coloratului turul. în contur în această etapă de vârstă. Puneţi la dispoziţia copilului pentru scris foi A3 sau suprafeţe mari. 563. Începe să deseneze oameni • Ajutaţi copilul să deseneze pornind de la – capete şi membre care pornesc conturul mâinii, în locul degetelor feţe cu direct de la cap. diferite expresii faciale (bucurie, tristeţe).

555. Mâzgăleşte spontan, apoi • Încurajaţi copilul atunci când trasează linia verticală. doreşte să utilizeze instrumente de scris

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII

83

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.4. Aspect specific: Însuşirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj. Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze diferite modalităţi de comunicare grafică.
De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

564. Îşi corectează poziţia • Scrieţi numele copilului cu litere suficient de mari şi corpului la scris; îşi ajusuşor de citit; număraţi împreună literele care comtează poziţia foii, hârtiei pun numele; ajutaţi copilul să rostească fiecare sufolosite. net; scrieţi numele dvs. sub al copilului; prin ce se aseamănă/deosebesc? Scrieţi numele copilului cu litere suficient de mari şi uşor de citit; număraţi împreună literele care compun numele; ajutaţi copilul să rostească fiecare sunet; scrieţi numele dvs. sub al copilului; prin ce se aseamănă/deosebesc? 565. Desenează schiţa cor- • Puteţi exersa desenul corpului omenesc folosind pului uman cu mai multe oglinzi mari, atât pentru observarea corpului omedetalii (corp, degete). nesc, cât şi pentru pictarea pe oglindă conturul unei păpuşi. 566. Începe să respecte con- • Trasaţi pe hârtie conturul mai multor palme ş/sau turul imaginilor şi să colotălpi –copiilor le place să compare dimensiunile reze în interior. – şi apoi propuneţi copilului să le coloreze. Apreciaţi efortul copilului de a colora în contur; folosiţi imagini pe foi A4. 567. Lipeşte fragmente de • Cereţi copilului să descrie lucrarea realizată; notaţi hârtie şiesturi vegetale descrierea sa pentru a o citi altă dată; cereţi copilupentru a crea o imagine. lui să o semneze, iar dacă este posibil, să dateze lucrarea. Încurajaţi realizarea de felicitări, invitaţii din materiale cât mai neconvenţionale. 568. Începe să reprezinte • Realizaţi împreună o carte despre trei lucruri pe care poveşti şi experienţe percopilul le face înainte de a merge la culcare: adăugasonale prin desene. ţi imagini pentru a ilustra fiecare secvenţă; adăugaţi cuvinte; alegeţi un titlu; desenaţi o imagine pe copertă; citiţi cartea împreună cu membri familiei. 569. Experimentează scrisul • Puneţi la dispoziţia copilului, dacă este posibil, un cu o varietate de instrucomputer sau o maşină de scris pentru exersarea mente de scris (creioane, scrisului. pixuri, computer). 570. Copiază sau îşi poate • Scrieţi numele copilului cu litere suficient de mari şi scrie numele cu ajutor. uşor de citit; număraţi împreună literele care compun numele; ajutaţi copilul să rostească fiecare sunet; scrieţi numele dvs. sub al copilului; prin ce se aseamănă/deosebesc?

571. Scrie cuvinte familiare • Implicaţi copilul în dezvoltarea de (numele, mama...), data proiecte colective care implică scris calendaristică. (realizarea unui jurnal, realizarea unei reviste pentru copii, a unor colaje din benzi desenate). • Responsabilizaţi copilul în legătură cu propriul portofoliu. Explicaţi importanţa datării şi etichetării lucrării. 572. Utilizează corect in- • Asiguraţi existenţa unui spaţiu desstrumente de scris foartinat scrierii acasă şi în sala de grupă, te variate (creion, pix, atât pentru lucru individual ca şi în computer). grup. 573. Înţelege conceptul de • Ajutaţi copilul să aleagă o persoană scriere pentru comunispecială şi discutaţi cu acesta mesacarea unei informaţii sau jul pe care doreşte să îl transmită; a unui mesaj (eticheteaîncurajaţi copilul să ilustreze feliciză lucrările, scrie scurte tarea şi adăugaţi cuvinte dacă este mesaje de felicitare). posibil, independent sau cu ajutor. 574. Utilizează, cu ajutor, • Jucaţi jocuri cu litere din diferite majocuri de masă cu litere teriale. Încurajaţi copilul să copieze (scrabble, cuvinte încruconturul literei, să o descrie. cişate, rebus).

84

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII
E.1. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme
Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze conştientizarea relaţiei cauză-efect. Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să observe, să compare şi să evalueze experienţe, acţiuni, evenimente Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze experienţele trecute pentru a construi noi experienţe. Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să găsească multiple răspunsuri/soluţii la întrebări, situaţii, probleme şi provocări.

E.2.

Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea lumii

E.2.1. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere, reprezentări numerice, operaţii, concepte de spaţiu, forme geometrice, înţelegerea modelelor, măsurare) Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoaşterea numerelor şi a numeraţiei. Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoştinţe despre mărime, formă, greutate, înălţime, lungime, volum. Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice şi să numească forme ale obiectelor. Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să realizeze operaţii de seriere, grupare, clasificare, măsurare a obiectelor. E.2.2. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie, Pământul, spaţiul, metode ştiinţifice) Standard 9: Copilul ar trebui să dobândească informaţii despre mediul înconjurător şi lumea vie prin observare şi manipulare de obiecte Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească instrumente şi metode specifice pentru investigarea mediului Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale lumii vii Standard 12: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale Pământului şi Spaţiului Standard 13: Copilul ar trebui să descopere omul ca parte a lumii vii şi fiinţă socială.

le descoperă. prin care copiii construiesc mental noi concepte. rezolvarea de probleme. cu instrumente diferite. pentru a descoperi cauzalitatea. acestea se referă la gîndirea ştiinţifică. asocieri). matematice. gîndirea critică. cu culorile. ştiinţifice.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 85 GÂNDIREA LOGICĂ. . înţeleagă cum interacţionează oamenii între ei şi cu mediul înconjurător. Ia contact cu numerele. Domeniul dezvoltării gîndirii logice. măsurarea. de a asimila şi a utiliza informaţia pe care o receptează. evenimente. CUNOŞTINŢE ELEMENTARE MATEMATICE. persoane (asemănări. ordonarea. CUNOAŞTEREA ŞI ÎNŢELEGEREA LUMII În primii ani de viaţă se petrec schimbări spectaculoase în capacităţile cognitive ale copilului. implicarea mişcărilor corpului etc. Toate aceste activităţi contribuie fundamental la dezvoltarea cognitivă a copilului. muzicală. înţeleagă şi să utilizeze numerele şi numeraţia. rezolvare de probleme. gîndire creativă. cu texturi diferite. înţeleagă lumea naturală şi să poată face predicţii. El ajunge să cunoască şi înţeleagă mai bine lumea fizică şi socială din jurul lui şi îşi dezvoltă abilităţi de gîndire. care sunt condiţiile necesare vieţii. Acest proces de învăţare prin învăţare şi descoperire se realizează pe multiple căi: prin limbaj. Dezvoltarea capacităţilor psihice se realizează prin interacţiunea copilului cu mediul fizic şi social. sortarea. operaţiile matematice. reprezentare spaţială. operaţii esenţiale în viaţa de zi cu zi. gruparea. care ajută copiii să aplice şi să îşi testeze cunoştinţele prin investigaţie şi verificare. ce nu se limitează doar la cunoştinţe necesare intrării în şcoală. observare. gîndire logică. imaginaţie. deosebiri. Dezvoltarea cognitivă este esenţială pentru viaţa de zi cu zi. Ea se referă la procesele prin care copiii dobîndesc capacitatea de a gîndi. precum şi al cunoştinţelor despre lume şi al conexiunilor dintre fenomene reprezintă o bază importantă în devenirea copilului. cu materiale lichide si solide. Totodată copiii învaţă multe lucruri de la adulţi şi de la alţi copii. De aceea este foarte important ca prin activităţile în care sunt implicaţi copiii să fie solicitaţi să: analizeze relaţii între obiecte.

580. acţionăm asupra unor obiecte. ce se întâmlor asupra interacţiunilor şi meplă dacă aruncă jucăria din pătuţul lui. Utilizează mişcări. lor. explicaţii. dacă care care îi face plăcere. 578. Repetă anumite mişcări pentru a cauza aceleaşi efecte. sunete. Experimentează pentru • Oferiţi copiilor materiale diverse. 579. cu anumite jucării şi a-i interzice să folosească altele. efectul acţiunii lor asupra Însoţiţi acţiunile dumneavoastră de obiectelor şi persoanelor. de ex. 1.• Demonstraţi-i diverse experimente lorlalţi pentru a remarca ce exemplifică relaţia de cauză-efect.). sia observa efectele propriigure şi adecvate vârstei pentru a le lor acţiuni asupra obiecteputea manipula şi acţiona asupra lor şi asupra celorlalţi. 581. Supravegheaţi permanent copilul şi fiţi consecobiecte cu care are voie sau nu are voie ştiind că va vent în a-i permite să se joace doar atrage atenţia adultului. Observă acţiunile ce. o mişcu mingea un obiect se răstoarnă. Oferiţi copilului experienţe care pun în 577. Lăsaţi se face întuneric). . Repetaţi-le. 582. copilul să experimenteze sub atentă supraveghere. diului. emit sunete. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze conştientizarea relaţiei cauză-efect. stimulându-l şi încurajându-l să interacţioneze cu obiectele. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. ce se întâmplă când efect (dacă stingi lumina. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 575. Acţionează asupra obiectelor valoare relaţia cauză-efect (dacă lovesc pentru a obţine un sunet. • Răspundeţi la acţiunile copilului..86 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. Urmăreşte un obiect care a • Puneţi la dispoziţia copilului jucării care căzut. Demonstrează că începe • Oferiţi permanent explicaţii ale relasă înţeleagă relaţia cauzăţiei cauză-efect. Se joacă cu anumite • Oferiţi-i diverse jucării. apăs pe un buton se aprinde lumina etc. gesturi pentru a observa impactul • Demonstraţi şi explicaţi-i relaţiile dintre obiecte şi fenomene. 576.

Valorificacauzalitate anumite schimbări ale fenomenelor (dacă e înnoţi momentele discuţiilor despre vremea de afară. scufundă etc. pentru stabilirea relaţiei de cauzalitate. să îngheţe obiecte în apă. atunci s-ar putea să plouă). să două căpăcele. 1. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. pună lăstare în apă pentru a vedea cum altul în congelator şi constată dau rădăcină.• Puneţi întrebări copilului în timp ce realizează un experiment „Dar ce s-a ţiuni simple asupra unor obiecte (dacă închid raîntâmplat cu zahărul din apă? Unde a dispărut?” sau „De unde a apărut acest dioul.). se topeşnii sale asupra obiectelor: să amestete). dacă nu ne protejăm de soare. Adresează întrebarea • Însoţiţi permanent experimentele de „De ce?” indicând interes explicaţii. zahăr cu apă.• Realizaţi împreună cu copiii experimente tru a descoperi relaţia cauzăpentru a surprinde relaţia de cauză-efect: efect prin acţiunea unor factori să pună gheaţă în apă pentru a vedea cum asupra obiectelor (pune apă în se topeşte. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 583. sub supravegherea adulasupra altor obiecte (dacă tului. timpului („dacă e foarte cald. Încearcă să explice pe bază de Solicitaţi explicaţii pentru a surprinde relaţia de cauzalitate între fenomene. pentru a înţelege efectele acţiupun zahăr în apă. ne dăunează pieii” etc. să ude florile etc. clasă?” 587. Realizează experimente pen. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze conştientizarea relaţiei cauză-efect. să pună obiecte în apă penefectele temperaturii asupra tru a observa că unele plutesc şi altele se apei). Recunoaşte în relaţii • Solicitaţi permanent explicaţii copilului în relaţii simple de cauzalitate: „De simple care elemente ale unui obiect cauzează anuce s-a uscat aşa de tare pământul florii?” sau „De ce este aşa de întuneric în mite efecte (pietricelele dintr-o cutie fac gălăgie). 585. 584. Oferă explicaţii pentru care • Valorificaţi orice situaţie cotidiană pentru anumite evenimente se petrec a surprinde relaţiile de cauzalitate: „De ce am pus mai puţine farfurii la masă? De ce (Mihai a lipsit ieri pentru că a fost bolnav). despre îmbrăcămintea adecvată rat. ce făină apă. să planteze seminţe. 588. firicel de plantă? Cum ai făcut?” 586. trebuie să ne spălăm pe mâini?” etc. Identifică obiecte care • Oferiţi copilului posibilitatea de a exinfluenţează sau au efect perimenta. . Explică efectele unor ac. unul la soare. se face linişte).DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 87 E. trebuie să ne îmbrăcăm subţire şi să ne protejăm de soare. 589.

Constată şi descrie asemăristici. explicaţi şi implicaţi copilul în activităţi de comparare a obiectelor în funcţie de mărime. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să să observe. culoare. acţiuni. ducându-le la gură. prin imitare acţiuni noi. fusta mea e la fel cu cea a Mariei etc. gesturile şi suplicaţii. ra.) . • Demonstraţi. să compare şi să evalueze experienţe. Explorează în moduri diferite obiectele. netele emise de alţii. • Jucaţi-vă cu copilul cântând. Însoţiţi jocul copilului de ex592. narea sau deosebirea dintre • Valorificaţi orice moment al zilei pentru a două obiecte de acelaşi tip (o surprinde comparaţii între acţiuni şi obiecminge este mai mare decât te. sunete mişcându-le. • Arătaţi-i copilului obiecte din jur indicându-le cu mâna. pentru a le putea compacându-le. 1. 593. alta. Imită mişcările. Imită acţiuni văzute în alte • Apreciaţi eforturile copilului de a încerca momente şi contexte. gesticulând. • Oferiţi copiilor jucării şi obiecte diferite ca formă. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.88 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. zornăindu-le. văzute în diverse contexte. formă sau alte caracte594. 591. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 590. Urmăreşte acţiunile celorlalţi. emiţînd sunete. evenimente. arunemise.

solicitându-le astfel a face comparaţii între ele pentru a le utiliza pe cele care îi sunt utile. „Cum credeţi că ar fi bine să facem?” Solicitaţi argumente pentru deciziile pe care le iau. Discutaţi argumentele pro şi contra ale unei decizii..” sau „Unde găsesc un 597. mult decât ieri). 601. fenomene.• Alegeţi criterii diferite după care copii să se tici în funcţie de care se pot organizeze pe grupuri mici. Recunoaşte şi numeşte ca. Folosiţi astfel de prilejuri pentru a realiza comparaţii între obiecte.. Compară evenimente cu ţi etc. şi discutaţi despre personajele preferate ale copiilor. .• Solicitaţi copiilor să vă povesteasracteristica unui eveniment că evenimente din viaţa lor per(lung...• Discutaţi cu copiii despre ceea ce au realizat zând cuvinte ce indică o comla grădiniţă solicitând comparaţii cu zilele anparaţie (azi am mâncat mai terioare. Solicitaţi gruparea unor obiecte după un anumit criteriu.. Argumentează propriile • Supuneţi copiii la provocări de genul „Hai să decizii.). 598. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să să observe. Identifică unele caracteris. construim în clasă un parc de distracţii folosind doar materialele pe care le avem aici. 1.. mai aproape de fereastră?”. formă etc. Demonstrează înţelegerea cub mai mare?” sau „Cine se află conceptelor „la fel” şi „diferit”.. Puneţi întrebări de tipul: „Dar cu cine mai seamănă. evenimente. Participaţi cu copiii la spectacole şi comentaţi-le împreună cu ei. cum li s-a părut. • Solicitaţi copiilor să vă aducă obiecte prin formularea unei comparaţii „Aş avea nevoie de un creion mai gros. poze. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.. Compară evenimente şi • Organizaţi activităţi de lectură în grupuri mici personaje din poveşti. gălăgios sonală şi întrebaţi-i cum a fost. decât. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 595.). acţiuni. • Utilizaţi jocuri pentru a stabili asemănări şi deosebiri între obiecte..DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 89 E. să compare şi să evalueze experienţe.. Utilizează cuvinte care indică o comparaţie (mai . Descrie evenimente utili. cra. amuzant. face comparaţii (mărime.• Oferiţi materiale diverse copiilor pentru a luloare. Grupează obiecte după cel • Implicaţi copiii în aranjarea obipuţin un criteriu. 600. Folosiţi jetoane.) 599.?”. cu. ajutorul adultului. ectelor în sala de grupă. căr596. 603. etc. „Dar în ce poveste s-a mai întâmplat ?” 602. jucării..

din majucărie care ştie că emite sunete teriale diferite care emit sunete diferite pentru a o auzi.). din variate materiale şi utilizând diferite tehnici. 607. Practici de sprijin • Explicaţi acţiunile dumneavoastră pentru a le înţelege copilul şi a le utiliza şi el în contexte similare. Conştientizează permanen.• Jucaţi jocuri care sprijină înţelegerea permanenţei obiectelor (ascunderea lor ţa (realizează că persoanele şi obiectele există şi după ce nu se şi revenirea lor mai văd) • Numiţi permanent obiectele pe care le folosiţi şi pentru ce le folosiţi. 1.90 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze experienţele trecute pentru a construi noi experienţe. Zdrăngăne un obiect sau o • Oferiţi copiilor jucării diverse. de ex. umbrela este pentru ploaie etc. Înţelege din propria experienţă funcţionalitatea/ utilizarea unor obiecte cotidiene (mătura este pentru a mătura. 604. . prin acţiuni diferite asupra lor. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Implicaţi-l în activităţi rutiniere. • Realizaţi jocuri de rol în care copiii să poată utiliza diverse obiecte pentru acţiunile pentru care sunt destinate apelând la experienţa lor anterioară. observă cum adultul suflă în mâncare pentru a o răci şi suflă şi el/ ea la următoarea masă. 605. 608. • Organizaţi activităţi în grupuri mici în care copiii pot confecţiona hăinuţe pentru păpuşi pentru diverse anotimpuri. Realizează că modul în care o persoană se îmbracă depinde de vremea de afară. Generalizează idei pornind de la experienţe anterioare. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 606.

1. Ce magazine ar putea fi înăuntru?”) văzut într-o carte cu poveşti). Introduceţi tăţi. măşti etc. întrrul de informaţie şi experienţă („Haideţi să facem un magazin cu etaje. Solicitaţi explicaţii sau terioare („Da. Încurajaţi-i să joace roluri diferite. argumente pentru soluţiile pe care le că şi mie mi s-a întâmplat propune copilul sau alţi copii. 612. 611. la fel.: construieşte din cuburi un castel. Utilizează informaţia dobân.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 91 E. Facem aşa. Utilizează noile informaţii şi • Oferiţi copiilor zilnic posibilitatea de a cuvinte achiziţionate în actividesfăşura jocuri simbolice. aşa cum l-a sunt numai produse pentru copii. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. costumaţii diferite.• Implicaţi copiii în jocuri simbolice şi dramatizări. când eram….• Organizaţi activităţi în grupuri mici şi dită pe o anumită cale pentru a propuneţi sarcini care necesită transfeo aplica într-un alt context.”) 610. Explică faptul că o per. unde un alt mod (de ex. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 609. . Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze experienţele trecute pentru a construi noi experienţe. poartă mască sau este machiată. punându-le la dispoziţie soană este aceeaşi chiar dacă este costumată. materiale noi în centrul de joc simbolic pentru a stimula utilizarea de noi informaţii şi cuvinte. Explică o nouă situaţie • Supuneţi-i la probleme noi care necesau o problemă pornind sită soluţii ce se bazează pe experienţa de la experienţele sale anlor anterioară.

me. 616. 1. lingura ca să ajungă la mâncare etc. Caută să rezolve o pblemă uti. construcţia unui castel pentru un personaj preferat). . să le poată manipula.• Reacţionaţi întotdeauna la semnalele lizând sunete. posibilele soluţii. să încărcaţi/să umpleţi diverse recipiente şi să le goliţi. pentru a atrage atenţia. 615.92 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. Să construiţi din forme geometrice utilizând diferite strategii. gesturi. 617. provocări. porte cuburi. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. după multiple încercări. Utilizează explorarea • Provocaţi copilul să rezolve probleme prin încercare şi eroare fără să-l ajutaţi. Încearcă modalităţi diverse pentru soluţionarea unei probleme înainte de a cere sprijin. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să găsească multiple răspunsuri/soluţii la întrebări. mită un mesaj. Foloseşte obiectele ca mijloc • Puneţi la dispoziţia copilului jucării care pentru atingerea unui scop (utiîi permit utilizarea lor pentru atingerea lizează un camion ca să transunui scop (camioane cu remorcă. • Jucaţi-vă cu el jocuri care au mai multe soluţii ( de ex. Apreciaţi acţiunile noi ale copilului pe care le întreprinde independent pentru a atinge un scop.). Ajunge la o jucărie sau un • Puneţi la dispoziţia copilului obiecte obiect care s-a îndepărtat rostosecurizate adecvate vârstei lui pe care golindu-se. Lăsaţi-l să încerce sinpentru a rezolva problegur. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 613. cărucior pentru păpuşi etc. • Jucaţi-vă împreună cu el încercând să puneţi forme mari în forme mici. probleme. • Vorbiţi cu el sau demonstraţi. Plasaţi-le în apropierea lui pentru a se îndrepta către ele. 614. expresie a copilului prin care doreşte să vă transfeţei. situaţii.

Vorbiţi cu el şi cereţi explicaţii pentru soluţiile alese („Cum ai reuşit?”) 619. caţi-l cu întrebări. provocări.). 1. Se reorientează în soluţiona. • Discutaţi avantajele şi dezavantajele alegerii unei soluţii şi ajutaţi copilul să găsească cea mai bună soluţie. Interveniţi dezvoltate in cadrul gruca moderator pentru a ajuta procesul pului. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 618. bleme. provocatoare.) vine un element nou (găseşte un obiect care sau apare cineva care il/o poate ajuta etc. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Realizează când o situaţie poate fi problematică. 622. un nou obiect. utilizând strategiile preună cu un grup de copii. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să găsească multiple răspunsuri/soluţii la întrebări. probleme. 621.• Introduceţi elemente noi în situaţiile rea unei probleme când interproblematice (un nou personaj. Provoalege una dintre ele. Lucrează în grup pentru • Propuneţi sarcini de grup mic care să soluţionarea unei problenecesite rezolvarea de probleme îmme. de soluţionare a problemei. situaţii. un nou eveniment etc. Explorează mai multe căi de • Fiţi alături de copil când încearcă să găsoluţionare a unei probleme şi sească soluţiile unei probleme.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 93 E. Caută sprijin la alţi copii sau • Propuneţi sarcini individuale de rezolvaadulţi pentru rezolvarea de prore de probleme diverse. 620. .

Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. numerele. mai multe. Numără pe dinafară • Utilizaţi în activităţile cotidiene tot timpână la 5. • Puneţi în mediul copilului materiale cu cifre şi numiţi-le tot timpul.• Vorbiţi cu copilul utilizînd termenii tului „mai mult” în privinţa mân„mai mult”.) 627. a jocului. mai mai puţine. Repetă după adult numărarea până la 5. Identifică şi compară • Realizaţi activităţi de gospodărie în care utilizaţi mai multe fructe sau legume cantităţi: toate. forme geometrice.). Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Înţelege semnificaţia cuvân. 626. . Utilizează gesturi pentru a Cântaţi cu el cântece care utilizează nucere „mai mult”. Imită cântece şi rime cu • Cântaţi cu copii cântece care utilizează numere. concepte de spaţiu. reprezentări numerice.1. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. 628. înţelegerea modelelor. 624. merele şi numeraţia etc. numărând cu cării. 2. mai puţine. şi utilizaşi termeni precum: toate. voce tare obiectele. pul numeraţia şi numerele („Mai trebuie încă două”.2. „Acum suntem numai patru în sală” etc. „mai puţin”.94 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. măsurare) Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoaşterea numerelor şi a numeraţiei. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 623. multe. 625. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. operaţii.

reprezentări numerice. câte coşuri cu pâine etc. 635.) Încurajaţi copiii să scrie vîrsta lor. Recunoaşte. Recunoaşte unele cantităţi ale • Numiţi permanent cantitatea obiectelor pe unor obiecte (două cărţi. Înţelege că numerele desem• Numiţi numerele în toate activităţile cotidiene şi facenează cantitatea (pune două minţi-le prezente şi prin suport scris în mediul copilului. Utilizează numere şi operaţii simple (Am două bomboane şi una i-o dau Angelei).”).• Implicaţi copii în jocuri simbolice care necesită estimări ţii utilizând numerele. 637. Utilizează jucării tru a stimula copilul să realizeze manipulative mateoperaţii simple („Avem trei bicimatice. vîrsta părinţilor. trei . Cunoaşte ordinea numerelor până la 20. Numără cu uşu. patru creioane. numeşte şi scrie • Propuneţi-le copiilor să realizeze cărticele. persoane. magazin – inventarul produselor. înainte de 9). cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. etc.. 630. numără zenţi. 634. Numără cu uşurinţă din memo. forme geometrice. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori 629.). Numeşte unele numere. Rugaţi copilul să vă aducă două. în grupă. numărul străzii pe care locuiesc.. câţi copii lucrează la măsuţă. dar una este stricată. Puneţi-i să grupeze jucăriile câte două sau câte trei pentru un anumit joc. gi în cutia cu numărul 2).”) cifre. forme etc. a personajelor. înţelegerea modelelor. măsurare) Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoaşterea numerelor şi a numeraţiei.. operaţii. câţi au terminat o sarcină etc.• Solicitaţi frecvent copiilor să rinţă până la 20 din numere câţi copii sunt prezenţi memorie.1.. numere: obiecte.. Utilizaţi numele şi numeraţia: câţi copii sunt precâţi copii sunt în grup. Cunoaşte ordinea numerelor • Realizaţi calendarul zilelor de naştere ale copiilor şi stabiîn şirul 1-10 (5 este după 4. la farmacie – numărul pastilelor. 632.2.) păpuşi etc. . Numără 10 obiecteriale manipulative cât mai dite prin coresponverse care utilizează cifrele. 2. • Puneţi la dispoziţia copiilor ma638. „De-a vânzătorul” etc. de cantităţi („De-a bucătarul”. trei cutii care le utilizaţi („două cărţi. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. • Încurajaţi utilizarea de numere în jocurile simbolice: la cîte farfurii sunt pe masă etc. denţă 1 la 1. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. câte farfurii. numindu-i ordinea. numărul de apartamente etc. jocuri cu cifre • şi monezi în activităţile zilnice..) 636. 633. 631. simboluri.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 95 E.• Oferiţi oportunităţi copiilor în activităţi cotidiene să rie până la 10. trei etc.. 641. Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin • Organizaţi copiii în grupuri mici şi solicitaţi să va spună câţi copii sunt în grup. felicitări în unele cifre. număr de prieteni etc. care să utilizeze numere (vârsta sărbătoritului. obiecte cu clete.. Poate face estimări ale cantită.. concepte de spaţiu. • Utilizaţi situaţii cotidiene pen639. • Oferiţi oportunitatea de a-şi alege un obiect dintr-un şir de obiecte.• Implicaţi copiii în pregătirea gustării sau a mesei de tul în activităţi cotidiene (numără prânz. câte scaune. Utilizează numerele şi număra. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.. 7 este liţi în fiecare lună în ce ordine îşi vor sărbători zilele. 640.

647. greutăţi. Explorează utilizarea unor obiecte de măsurat (cântarul. lungime. Ordonează cu sprijin cel mult • Descrieţi copilului obiectele şi persoanele în funcţie de mărime. de mărime. . • Implicaţi copiii în activităţi în Centrul de Nisip şi apă pentru a experimenta volumele: să umple recipiente cu apă.1. forme. • Puneţi la dispoziţia copilului instrumente de măsurare şi jucaţi jocuri de tipul „La piaţă. 645. lungime. lungimi. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 644. Compară mărimea unor obiecte familiare de acelaşi fel (pantofi. 642. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. gentuţe etc. „puţine”. să le compare. înălţimi. reprezentări numerice. „mic”. precum şi persoanele. măsurare) Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoştinţe şi abilităţi de operare cu mărimi. Utilizează corect cuvinte precum „mare”. cu nisip. concepte de spaţiu. trei obiecte după mărime (de la mic la mare). înţelegerea modelelor.96 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. la cumpărături”. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere.) Practici de sprijin • Implicaţi copiii în activităţi de organizare a cuburilor în rafturi şi solicitaţi gruparea cuburilor după anumite criterii. greutate. greutate. 2. „La alimentara” etc. volume. volum. forme geometrice.) 646. • Jucaţi-vă jocuri care implică o comparare a obiectelor în funcţie de mărime.2. „multe”. diferite recipiente pentru volum etc. Identifică prin comparare care obiect este mai mare dintre două obiecte de acelaşi tip. 643. Se joacă cu jucării de diverse • Descrieţi copilului obiectele în funcţie mărimi şi forme. operaţii. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.

înţelegerea modelelor.. 652. lungimi. operaţii. înălţime. lun• Stimulaţi realizarea de construcţii în cadrul jocurigimi. Estimează mărimi. zin etc. un pod. • Implicaţi copiii în activităţi în Centrul de Nisip şi apă şi în Centrul de Joc simbolic în activităţi de măsurare. volume. forme geometrice. cântărire. unei măsuţe. Utilizează instrumente „mai greu decât” etc. greutate. măsurare) Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoştinţe şi abilităţi de operare cu mărimi.• Utilizaţi materiale convenţionale şi nepul utilizând diferite convenţionale pentru a măsura corpuri recipiente. cu ajutor.) 651. • Realizaţi cu copiii prepararea unor gus653. în nale: o bucată de sfoară pentru a măsura lungimea centrul de nisip şi apă. a greutăţii copiilor. înălţimi. . De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 648. în • Învăţaţi copiii să utilizeze măsurători neconvenţiocentrul de construcţii. Utilizează cuvinte ce • Implicaţi copiii în activităţi de măsurare: a înălţimii fac referinţă la mărituturor copiilor din grupă. reprezentări numerice. 650. de măsurare în jocuri. lunlinguriţă de. înălţimi variate) şi insistaţi pe importanţa estimărilor precise pentru trăinicia construcţiei. a lungimii pantofului. o cană de…. a realiza un anumit proiect de construcţie • Solicitaţi estimări ale copiilor: „Care este (un garaj. înălţime) pentru …. forme. solide şi lichide.).. • Oferiţi copiilor oportunitatea realizării de proiecte de construcţie şi utilizarea de diferite obiecte (forme. greutăţi.. greutăţi (este la fel lor simbolice (un castel. Măsoară apa şi nisi. Face estimări precise tări simple. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. estimare.1. lungime şi lungimii părului..2. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. lungimi. un pumn de gime.). un magade înaltă ca şi. o navă spaţială. 649. o cămai grea?” sau „Care este mai lungă?”. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. 2. greutăţi. a me. Măsoară. • Utilizaţi comparaţii între măsurători „la fel de înalt”. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. suţă etc. în care să măsoare cantităţi ale diverselor obiecte ale ingredientelor pe baza unei reţete (o (formă.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 97 E.). • Realizaţi grafice împreună cu ei. ingredientele pentru realizarea unei reţete. greutate. concepte de spaţiu. un pumn pentru a măsura orezul dintr-o cutie etc.

operaţii. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. 657. puzzle-uri cu forme me simple realizate de alţii. Numiţi forme ale tăbliţe cu forme. Încurajaţi-i să copieze formele pentru a realiza anumite compoziţii artistice. Exploraţi elemente decorative.98 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. cerc. rotundul în spa.• Cântaţi cu el cântece sau citiţi-i cărţi ţiul de forma rotundului etc. Identifică două forme • Căutaţi împreună cu copilul forme geometrice în mediul lui înconjurător („Unde geometrice (ex.2. înţelegerea modelelor. 656. obiectelor cu care copilul se joacă. chiar dacă nu reuşeşte care se bazează pe formă. Potriveşte forme simple • Utilizaţi cuvinte care desemnează forme în puzzle-uri cu forme sau în activitatea cotidiană. Identisă potrivească întotdeauna forficaţi şi numiţi în mediul copilului mele (pătratul în spaţiul de fordiferite forme. 2. reprezentări numerice. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin 655. ma pătratului. Se joacă cu jucării de forme • Puneţi la dispoziţia copilului jucării diferite. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) Indicatori Practici de sprijin 654. forme geometrice.1.• Puneţi la dispoziţia copilului piese de forme geometrice. măsurare) Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice şi să numească forme ale obiectelor. geometrice. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice.) în care sunt prezente diferite forme etc.). pătrat) mai vezi un pătrat?”). . Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. Creează şi copiază for. concepte de spaţiu.

Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. pentru identificarea şi compararea formelor. Puneţi la dispoziţia lor dreptunghi. copiază şi • Propuneţi sarcini în care copiii să utilizeze forconstruieşte forme.1. pătrat triunghi. afişe pentru a sărbători un eveniment sau pentru a încheia o geometrice pentru activitate tematică. 663. mele pentru a realiza construcţii sau modele artistice (cartonaşe pentru colaje.). măsurare) Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice şi să numească forme ale obiectelor. Încurajaţi copiii să creeze noi forgeometrice (două me. ordonându-le de mari. Creează. la mic la mare sau de la mare la mic. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere.• Valorificaţi obiectele de utilitate cotidiană telor. înţelegerea modelelor. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. concepte de spaţiu. şiraguri. un • Utilizaţi în Centrul pentru Nisip şi apă formele pentru nisip pentru a stimula copiii să creeze dreptunghi). operaţii. 659. .DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 99 E. 660. Recunoaşte corect • Organizaţi jocuri în care copiii să identifice forforme în obiectele me în mediul înconjurător. 661. piese oracelaşi fel de la mici la namentale utilizând forme. 662. triunghiuri pentru a realiza un pătrat. Combină forme • Realizaţi cu copiii postere. Ordonează formele de • Realizaţi cu copiii trenuleţe. 2. forme geometrice. utilizînd diferite forme a realiza alte forme geometrice. pentru a fi înţelese ce: cerc. Compară forma obiec. corespunzător de copil. Identifică şi numeşte • Utilizaţi cuvinte corecte şi fidele când redaţi diferite forme geometrinumele diferitelor forme. forme diferite de texuri diferite pentru a fi utilizate în scopuri diferite. reprezentări numerice. din plastic etc. piese din lemn. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 658. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. din mediul înconjurător. noi forme prin combinarea lor.2.

operaţii. clasificare a obiectelor. fiinnumesc aceleaşi categorii de obiecte sau ţe (pisica. vulpea. La solicitare. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 664. mărime. • Citiţi cu copiii cărticele cu imagini care decategorii de obiecte.Utilizaţi cărţi cu imagini pentru a numi cute după culoare.100 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.2. grupează • Oferiţi copiilor obiecte de forme şi culori obiectele după un criteriu diferite şi propuneţi-le o temă cu o anumi(formă. lorile. înţelegerea modelelor. 2. . Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. reprezentări numerice. şerpişori din şir (un şir de cuburi). 667. sunt animale) • Jucaţi jocuri de potrivire a obiectelor la categoriile corespunzătoare. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. cu sprijin. sau albastre. Seriază obiecte într-un • Realizaţi cu copiii trenuleţe. concepte de spaţiu. Faceţi referire la culorile hăinuţelor cu care sunt îmbrăcaţi. grupare. Cântaţi cântecele care precizează culori şi indicati-le în mediu. forme geometrice. culoare). tă culoare sau cu o anumită formă. cu sprijin. Identifică. măsurare) Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să realizeze operaţii de seriere. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. 666. Cereţi copiilor să strângă materialele care sunt numai roşii sau galbene. câinele fiinţe. 665. Grupează.1. diferite obiecte. obiec.

lor din viaţa cotidiană. ghiveciul cu floarea etc. şi modele. Stabileşte corespon. nasturi. . reprezentări numerice.) 675.• Jucaţi jocuri de punere în coresdenţa între obiecte cotipondenţă a obiectelor care sunt diene şi utilizarea lor. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 668. • Utilizaţi cărţi şi folosiţi experienţa ante673. jucării.1. forme geometrice. felicitări etc.) 671. Ordonează obiectele • Jucaţi-vă cu copiii jocuri care să în funcţie de o caracterisnecesite înşiruirea obiectelor în tică. Clasifică vieţuitoare în funcţie de rioară a copiilor.2. • Implicaţi copiii în activităţi domestice şi 672.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 101 E. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. pentru a observa şi explica asemănările şi deosebirile dintre vieţuitoare. concepte de spaţiu. Creează un pattern. înţelegerea modelelor. operaţii. grupare. • Lăsaţi copiii să propună şi ei criterii de grupare. Explică de ce anumite obiecte sunt • Oferiţi copiilor posibilitatea de a lucra cu ordonate sau grupate într-un anumit forme şi a le utiliza pentru a crea noi forme fel. chei. utilizând încercarea ordine crescătoare în funcţie de şi eroarea (de la mic la un criteriu („Cutiile surori”. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. legate ca utilizare (pantoful cu şoseta. mingi. clasificare. vase.) 669. specii.) ţire etc. „Famimare.). de la gros la sublia bulinelor” etc. mărime): piese geometrice. instrumente muzicale etc. Adună laolaltă obiecte • Puneţi la dispoziţia copiilor matecare observă că au o cariale diverse racteristică în comun. • Creaţi cu ei motive ornamentale pentru diverse obiecte (hăinuţe. 670. clasificare a obiectelor. 674. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. Clasifică obiecte în funcţie de utidiscutaţi despre rolul şi utilizarea obiectelizare (aparate electrocasnice. măsurare) Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să realizeze operaţii de seriere. creioane. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. culoare). racteristici comune (culoare. 2. Sortează obiectele în funcţie de • Oferiţi copiilor obiecte diverse care au cadouă criterii (mărime. precum şi ieşirile în natură mediul de viaţă. cutii. maşinuţe etc.

681. 682. Îşi foloseşte toate sim.• Încurajaţi copilul să sesizeze relaţiile între ciate anotimpurilor (cald. . spaţiul. tactilă). tunet) şi diferite fiinţe vii (insecte.2. formă. încurajaţi întrebările şi răspundeţi la şi manipulare de obiecte . caracdin mediul înconjurător pentru teristicile şi utilitatea lor şi stimulaţi copilul să repete denumirile. nele trăite. animale de companie). întrebări despre acestea. miros. 680. suprafaţă). zăpadă asupra vieţii (cum ne îmbrăcăm iarna. (vizuală.2. 683. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 676. auditivă. caracteristici ale descrieţi similarităţi şi diferenţe între acesobiectelor.)..). interes. culoare. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. inale naturii (ceaţă. cum ne protejăm vara de soare).102 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E.• Asiguraţi plimbări în aer liber copilurii cu ajutorul simţurilor (ploaie. Urmăreşte cu privirea obiecte • Denumiţi obiectele din mediu. metode ştiinţifice) Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să dobândească informaţii despre mediul înconjurător şi lumea vie prin observare şi manipulare de obiecte. să conştientizeze aspectele periculoase. Identifică asemănări şi • Încurajaţi explorarea diferitelor obiecte şi diferenţe. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie.. Pământul.• Puneţi la dispoziţia copilului obiecte şi ţurile pentru examinarea stimulaţi-l prin întrebări să identifice şi jucăriilor şi obiectelor de să descrie caracteristici (mărime. Sesizează concepte aso. ţinută toate simţurile în siguranţă. ploaie. secte) întâlnite. 678. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. 2. să indice perioade scurte de timp. caracteristici ale anotimpurilor şi efecte rece. vânt). Foloseşte mai mult de un simţ • Plasaţi la dispoziţia copilului jucării şi atunci când explorează un obiobiecte şi ajutaţi-l să le exploreze prin ect (o jucărie este privită. Întoarce capul spre surse de • Asiguraţi copilului un mediu bogat în stimulare (sunete. examinaţi în siguranţă fiinţele vii (animale. gustată). du-l cu întrebări. obiectele întâlnite. lui şi descrieţi evenimentele. etc. 679. explicaţii. fenomeninsoare. Recunoaşte fenomene • Asiguraţi prezenţa copilului în natură. prin observare tea. voci. 677. Observă fenomene ale natu. stimulânîn mână şi pipăită. frig. obiecte/jucării şi surse de stimulare lumină puternică .

să descrie şi să înregistreze ceea ce a observat. legate de cele observate. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. Începe să înţeleagă relaţia • Implicaţi-vă alături de copil în activicauză-efect in mediul fizic natăţi din care învaţă independent (obtural. nivelul râurilor/lacurilor din vecinătate. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. 686. 690. 689. Se documentează din diferite surse (adulţi. enciclopedii rilor. metode ştiinţifice) Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să dobândească informaţii despre mediul înconjurător şi lumea vie prin observare şi manipulare de obiecte De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 684. apoi asistat de dvs. internet).2. cărţi. . servarea naturii în diferite momente ale anului. spaţiul. experimente. Caută independent informaţii • Puneţi la dispoziţia copilului imagini despre mediu prin utilizarea simţucu fenomene naturale. magnetizare. fierbere etc. observare. colorare. întâlnite: cutremur. 2. ve.) . de ştiinţă pentru copii. Demonstrează cunoştinţe • Facilitaţi accesul copiilor în natură. efectele secetei/inundaţiilor). scufundare. 685. Discută în urma unui proces de • Încurajaţi copilul să exploreze indeobservare a lumii vii. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. inundaţii. Descrie ce a observat în cadrul unui experiment efectuat cu un adult. eroziuni şi despre importanţa acţiunilor omului asupra mediului (defrişări. Participă la experimente • Iniţiaţi copilul în derularea unor exsimple împreună cu un adult perimente simple împreună. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. evaporare.2. Pământul. încurajaţi-l să obser(dizolvare. despre mediul înconjurător discutaţi despre schimbări în mediu prin respectul faţă de fiinţe şi ca efect al unor fenomene naturale natură. a fiinţelor sau pendent şi să formuleze concluzii fenomenelor din natură. încălzire/răcire.. îngheţare. poluare).DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 103 E. diferite instrumente şi iniţiaţi discuţii despre obiecte şi fenomene în urma observării lor. 688. 687.

693. metode ştiinţifice) Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească instrumente şi metode specifice pentru investigarea mediului De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 691. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Formulează întrebări • Răspundeţi curiozităţii naturale a copilului simple despre lumea vie prin consultarea unor surse de informare („Ce mănâncă papagalul?”. o picătură de apă pe o folie de plastic). nisipul încălzit. binoclu). Pământul. Investighează fenomene sim. atinge zăpadă. desfăşurarea de experimen„Unde doarme ursul?” etc. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. adult (atinge picături de ploaie.) te simple. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. diverse (cărţi. 692. . Foloseşte instrumente • Desfăşuraţi experimente simple cu instrunon-standard pentru exmente non-standard pentru a explica diplorarea mediului în cadrul ferite fenomene (ex. în loc de lupă folosiţi jocurilor (de ex.2.104 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. pământul dezgheţat). 2. vizite şi observări în natură).Permiteţi copilului să exploreze în siguple ale naturii în compania unui ranţă mediul înconjurător. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice.2. spaţiul.

rior cu cele obţinute în urma experimentu697. frunze sau dopuri de plută. 2. termopendent.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 105 E. metode ştiinţifice) Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească instrumente şi metode specifice pentru investigarea mediului De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 694. Discută despre informaţiile • Stimulaţi copilul să facă predicţii înainte de derularea unui experiment. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. iniţiaţi în sala de grupă sau acasă un spaţiu pentru păstrarea colecţiilor (conuri. scoici.• Explicaţi şi utilizaţi împreună instrustrumente pentru a afla mente standard în scopul iniţierii coinformaţii despre mediu pilului în utilizarea lor independentă. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. estimările.2. 696. (lupă.2. • Sugeraţi copilului să realizeze colecţii de obiecte diferite. Foloseşte o varietate de in. predicţiile şi rezultatele obţinute . spaţiul.• Pune la dispoziţia copilului diferite instrustrumente şi aparate simple de mente şi posibilitatea de a le utiliza indeinvestigaţie (microscop. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. mijloace variate (desene. ţineţi un jurnal al experimentelor copibaza celor observate. Face generalizări şi predicţii în telor. pietre de râu. fotografii). Colectează informaţiile prin lui. magneţi). cereţi copilului să organizeze inmetru). grafi• Încurajaţi copilul să înregistreze informaţiile ce. 695. formaţiile obţinute. Pământul.). Foloseşte unele in. lului/grupei: notaţi experimentele. să estimeze redobândite prin utilizarea instruzultatele pe care să le poată compara ultementelor de investigaţie. etc. diferite capace. obţinute în urma observării sau experimen698.

ca şi internilor cu asistenţa adulţilor. Identifică clase mari de • Jucaţi cu copilul jocuri de sortare şi clafiinţe vii din mediu (ex. animalelor şi a oamediferitelor plante. male de companie sau de curte). imagini. 2. enciclopedii.• Extindeţi progresiv vocabularul şi noţe vii şi nevii din mediu. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. spaţiul.2. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 699. Denumeşte prin cuvinte sau • Stimulaţi copilul să identifice şi să deonomatopee plante. te. ex. mediul de viaţă (animale sălbatice/domestice. 704.2. lumiplante în diferite momente ale anului nă pentru a creşte şi a se (înflorind. după male/păsări). 701. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. cu plante (rupe flori. hrană. Pământul. . 700. anisificare după diferite criterii. insecte din mediul (atinge râme.106 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. jucaţi jocuri cu onomatopee pentru identificarea anumitor animale. cu animale (priveşte. animale. Face diferenţa între fiin. discutaţi despre noţiuni de igienă în scopul păstrării sănătăţii. metode ştiinţifice) Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale lumii vii. adăpate). adună frunze sau crengi). Interacţionează cu insecte • Înlesniţi interacţiunea copilului cu plante. avînd fructe) sau animale dezvolta. numească obiectele şi fiinţele întâlnioameni din mediu. 702. 703. (care sunt hrănite. Înţelege că fiinţele vii au • Oferiţi copilului şansa de a observa nevoie de apă. animale. acţiunea cu oameni – alţii decât membri familiei. animale. păsări de curte/sălbatice). Sesizează existenţa în mediu a • Facilitaţi observarea de către copil a plantelor. observă furnici). arată aniînconjurător. ţiunile cunoscute de copil din mediul înconjurător imediat cu cel din diferite cărţi. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.

Are responsabilitatea îngrijirii • Daţi copilului posibilitatea de a unei plante sau a unui animal în întreţine o plantă sau de a participa la îngrijirea unui animal familie sau în cadrul grupei. 707. spaţiul. de companie sau din gospodărie. despre modul de viaţă al diferitelor specii. Observă faptul că • Faceţi posibil pentru copil să sesizeze relaţii cauplantele şi animalele îşi zale de tipul condiţiilor de mediu şi consecinţeschimbă înfăţişarea (cilor pentru creştere şi dezvoltare prin intermediul clurile vieţii). cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.insecte. pasări. „Ce sar fi întâmplat dacă.2. plante ţinute la lumină/întuneric). metode ştiinţifice) Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale lumii vii. Recunoaşte clase si • Jucaţi jocuri de tipul „Zboară.. experimentelor simple (plante udate/neudate. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. 710. 706.. solar cu răsaduri.. flori. . cărţi cu imagini nesc cu diferite specii de peşti”). Provocaţi copilul să povestească despre experienţele persubclase mari de vieţuitoare (animale sălbatice/ sonale.• Daţi copilului posibilitatea de a observa fiinţele tre mediile de viaţă ale vii prin vizite la zoo.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 107 E. plante şi mediul de viaţă me scurte sau secvenţe din fil(„Rechinii trăiesc în ape şi se hrăme de animaţie. legume) 708... Descrie şi compară nevoile de • Provocaţi copilul cu întrebări bază ale fiinţelor vii. ferme de animale. păsări. grădină de legume. de tipul „Ce ar fi dacă. ferme de vieţuitoarelor (aer. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 705.?”. cabinetul unui medic veterinar pământ).?” 709. 2. zboară”. fructe. plante: copaci. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. Pământul. Înţelege interacţiunile dintre • Puneţi la dispoziţia copilului filanimale. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice.2. etc. apă. sau plantele prin vizite într-o livadă. Înţelege diferenţa din. domestice. acvariu.

mişcarea observaţi în decursul unei zile (Dimineaţa produsă de vânt. lună. Observă cu ajutor sau in. taţi despre efectele asupra activităţilor zilei. 712. apă). după amiaza apar norii. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. 716. Pentru temele inteîn mediu („Unde sunt stelele? De resante pentru copil puteţi discuunde vin norii?”). ta urmărind schema: Ce ştiu?/Ce vreau să ştiu?/Ce am aflat?. . cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. Pământul. Exprimă starea vremii prin re. re zilei/nopţii. ci). 717. spaţiul. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice.2.• Răspundeţi întotdeauna întrebănomenele şi obiectele observate rilor copilului. stele).108 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. nisip. schimbări e soare. Observă cu ajutor şi in. metode ştiinţifice) Standard 12: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale Pământului şi Spaţiului De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 711.• Asistaţi copilul şi explicaţi-i corpurile cedependent corpuri cereşti reşti în plimbările în aer liber. 2. ajutaţi-l să le (soare.• Cereţi copilului să denumească felaţie cu fenomenele cunoscute nomenele meteo întâlnite şi discu(„Soare”. 713. asfalt.• Permiteţi copilului să se joace pe diferite suprafeţe în condiţii de siguranţă. Îşi extinde vocabularul privind • Diversificaţi experienţele de cumaterialele investigate în mediul noaştere ale copiilor în funcţie de natural înconjurător (pietre.2. Sesizează diferite supra. să plouă. stâncontextul local. Adresează întrebări despre fe. noroi. denumiţi feţe ale pământului (iarbă.. 715.. „Ninge”. suprafeţele şi ajutaţi-l să exprime senzaţiile pe care le trăieşte (Îţi place iarba? Cum miroase?).• Discutaţi cu copilul schimbările pe care le dependent nori. „Plouă”). Sesizează succesiunea zi/ • Discutaţi despre activităţi corespunzătoanoapte. e posibil în starea vremii. 714.). Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. identifice şi să le denumească.

. cu colaje de imagini şi text. 724. Introduceţi în discuţie concepte precum materiale ignifuge. • Provocaţi copilul la discuţii despre caracteristicile anotimpurilor în relaţie cu activităţi fundamentale ale sale sau evenimente semnificative. aer. Oferiţi copiilor informaţii despre rezistenţa materialelor prin experimente simple (forţa apei în erodarea pietrelor. 729. excursii în medii necunoscute. • Încurajaţi copilul să folosească adjective pentru a descrie materialele întâlnite în mediu. extinctor. Pământul.. 726.2. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 109 E. Descrie timpul proba. vulcani.). Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. metode ştiinţifice) Standard 12: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale Pământului şi Spaţiului De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 718. lui şi ale familiei. 725. . vară.• Jucaţi jocuri cu jetoane de tipul „Spune unde se potriveşte?” . 722.• Jucaţi jocuri de rol în care copilul prezintă prognoza meteo bil şi ilustrează o anumită cu simboluri concepute antestare a vremii (utilizează rior. Numeşte anotimpurile • Încurajaţi copilul să conceapă calendare. toamnă).. cărţi despre anotimîn succesiune (iarnă. Adresează întrebări • Discutaţi despre elementele fundamentale şi explicaţi copiilor importanţa fiecăruia dintre ele. foc). Poate descrie caracteristicile anotimpurilor. 723. a malurilor unui râu). lună). renţa între forme de relief (câmpie/munte). • Creaţi planşe simple cu decupaje/fotografii ale activităţii fundamentale a copilului într-o zi şi asamblaţi-le cu ajutorul său. 728.. Numeşte şi face diferenţa dintre sursele de căldură şi poate exprima beneficiile şi pericolele lor. Descrie importanţa apei.). 720.. Discutaţi despre activităţi şi succesiunea lor. Cunoaşte şi foloseşte corect ca unităţi de timp momentele zilei. Încurajaţi jocul de rol al copilului cu recuzită specifică pentru consolidarea conceptelor însuşite. Concepeţi mesaje de conştientizare a importanţei protecţiei mediului. 721. oceane) şi extindeţi experienţa de cunoaştere a copiilor atunci când este posibil cu vizite.• Puneţi la dispoziţia copilului imagini cu fenomene natutre forme de relief. despre elementele vieţii (pământ. • Discutaţi despre măsuri de protecţie împotriva incendiilor. Identifică şi face dife.2. rale greu accesibile (cascade. anotimpul. Poate descrie caracteristicile materialelor şi ale elementelor mediului (apa. ploaie. apă. tipuri de ape (râu/lac/mare).). Cunoaşte şi foloseşte • Folosiţi un calendar care să amintească evenimentele corect zilele săptămânii în semnificative ale vieţii copilusuccesiune. 727. • Implicaţi-vă împreună cu copilul în activităţi ecologice simple (plantat. 719. curăţirea unui spaţiu. Observă şi exprimă mişcarea corpurilor cereşti (soare. Sesizează diferenţe în. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. 730. aerului pentru viaţă şi a modalităţilor de protecţie pentru a evita poluarea lor. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. mări. 2. zilele săptămânii. spaţiul. pietrele. peşteri. semne convenţionale pentru ape.. • Discutaţi şi urmăriţi (pe cărţi sau în realitate atunci când este posibil) fenomene precum eclipse de soare/lună. Ştie lunile anului. pripuri în care să îmbine desenul măvară.

Descrie câteva părţi ale cor. 733.110 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. ţilor corpului.2. Sesizează diferenţa între cele 2 • Ajutaţi copilul să înţeleagă apartenensexe în rândul adulţilor familiari. copii şi adulţi. ţa sa de gen. . Pământul. treţinerea unui mediu ordonat.2. nasul. metode ştiinţifice) Standard 13: Copilul ar trebui să fie capabil să descopere omul ca parte a lumii vii şi fiinţă socială De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 731. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Întreţine (ordonează) mediul • Încurajaţi copilul să vă ajute în înapropiat asistat de un adult. 2: ochii. 732. 734. 2. spaţiul. tră în interacţiune cu dvs.• Jucaţi jocuri de identificare a părpului şi câteva organe de simţ. asociaţi cu numere (1: gura. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice...). Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. Face deosebirea dintre fiinţele • Prezentaţi copilului persoanele care inumane cunoscute/necunoscute.

dans. le de bază ale suprahrană. reciclarea materialelor. 738. obiecteristicile specifice te. 741. cultural. a mai multor culturi. mene naturale excepţionale (calamităţi naturale) şi înţelege pagubele ce pot fi provocate. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. municipiu etc. • Organizaţi călătorii imaginare utilizând cărţi. despre viaţa oamenilor. drumuri scurte mergem pe jos sau folosim bicicleta etc. cială: meserii. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. • Angajaţi copiii în descoperirea diversităţii mijloacelor de locomoţie utilizate de om şi exploataţi conţinutul din punct de vedere ecologic. după tipul de aşezări: sat. diului: Ziua Pământului. hărţi. pentru a exemplifica varietatea condiţiilor fizice.• Discutaţi cu copilul pe bază de imagini. 2. Nu lăsăm bunătăţeşte şi afectează aparate electrice în priză când nu suntem acasă. Puneţi in lumină atât avantajele cât şi dezavantajele pentru prezent şi viitor. Cunoaşte condiţii. înţelege existenţa mai multor ţări pe lume. a ţării. limbaj. 736. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. animalelor. imagini video. pictură. culturale în care trăiesc oamenii pe tot globul. Descrie câteva or. Cunoaşte condiţiile spe. semnificaţia lor (mediu fi• Analizaţi o hartă a lumii. artă.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 111 E. Ziua Mediului. 742. Participă la îngrijirea şi • Participaţi împreună cu copilul la evenimente care se concentrează pe conştientizarea importanţei protecţiei meprotecţia mediului. Înţelege carac. invenţii. 737.2. • Realizaţi iun proiect privind evoluţia mijloacelor de locomoţie şi modul în care au influenţat viaţa omului. social). 739. plantele au fiecărui an şcolar pentru a sesiza evoluţia. Pentru viaţa. a continentului. Participă la între. orăşel. greutate. un ciclu de viaţă). pentru a zic.2. enciclopedii. sportiv). organizând ateliere artistice pe diverse abilităţi: cant. a modului de organizare a vieţii sociale (de exemplu. colaje. tizarea schimbărilor care Creaţi un grafic cu caracteristicile copilului/copiilor din se produc în sine şi mediu grupă (înălţime. adăpost). lui.• Discutaţi despre nevoile de bază ale fiinţei umane (apă. preferinţe) la începutul/sfârşitul (copilul creşte. Pământul. Demonstrează conştien. mijloace de locomo. organele gane interne şi funcinterne şi funcţionarea lor.).• Stimulaţi înţelegerea fenomenului artistic ca unul specific omuţie. stomac) . Foloţiile lor (inimă. echipamente. mediului fizic apropiat (sala de grupă).• Discutaţi despre resursele energetice şi concepeţi împreună un plan de acţiune cu activităţi adecvate vârstei copilului tenţa tehnologiei şi a moprin care să economisim energia electrică (Ex. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. 743. filme. .• Creaţi oportunităţi pentru copil de a discuta despre ciclul de viaţă al plantelor.• Puneţi la dispoziţia copilului in Centrul de Joc simbolic.: Nu lăsăm dului în care aceasta îmlumina aprinsă dacă este zi şi nu ne foloseşte. despre condiţiile de viaţă ale oamenilor din diverse regiuni geograficifice ale vieţii umane şi ce sau spaţii culturale. Este conştient de exis. Este interesat de feno. materiale care omului ca fiinţa soexemplifică diferite meserii.• Promovaţi responsabilizarea copilului în gospodărie şi sala de ţinerea şi îngrijirea grupă. metode ştiinţifice) Standard 13: Copilul ar trebui să fie capabil să descopere omul ca parte a lumii vii şi fiinţă socială. 740. sociale. spaţiul. plăsiţi în astfel de discuţii persoane mân. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 735. desen. olărit şi cu exemple din diferite părţi ale lumii.).• Puneţi la dispoziţia copilului cărţi despre corpul omenesc. vieţuirii omului ca fiinţa vie.• Implicaţi copilul în participarea la acţiuni ecologice. resursă (medic. lumină.

În:Global Monitoring Report 2007. C.L. 2002. Gh. Woodhead. P. UNICEF. 2006. *** Strong Foundations. Division of Early childhood Education. Chişinău. Epigraf. The State of Washington. 2007. OECD. cu vârsta până în 7 ani – Ghid pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar.. S. *** Early Learning and Development Standards. *** llinois Early Learning Standards. Oprescu. 2. Pennsylvania Department of Education and Department of Public Welfare. ELDS Orientation Workhop. ***Starting Strong II. Bazele teoretice ale psihopedagogiei preşcolare. Education for All Global Monitoring Report. et al. Paris. Centrul Parteneriat pentru Egalitate. Early Childhood Care and Education. Mihalca L. 10. Paris. 2004. Illinois State Board of Education. . Pennsylvania Department of Education and Department of Public Welfare. 13. 4.L. Macedonia. Bucureşti UNICEF. UNESCO. 9. *** Missouri Early Learning and Development Standards.112 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: 1. Landers.. Kagan. 2005. Editura V&I Integral. 8. A. Rebello. *** Pennsylvania Standards for Kindergarten. 12. 6. Boţiş. Kagan. Research and Policy . UNESCO. 11. Washington State Early Learning and Development Benchmarks. Pediatrie axată pe dezvoltare. Early childhood Section. 2007. Tomşa.. Bucureşti. 2006. fete şi băieţi. Despre dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale ale copiilor.. Early Childhood Education and Care. P. *** Pennsilvania Early Learning Standards for pre-kindergarten. Paris. UNICEF. 2007. 2005. 5. 7. A Guide to Young Children’s Learning and Development: From Birth to Kindergarten Entry. M. Early Learning & Development Standards: An Overview. Changing Perspectives in Early Childhood Theory. 2006. Misssouri Department of Elementary and Secondary Education. 3. 2007.. N. Rebello. 2005. S.

ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 113 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE .

orice prevenţie costă mai puţin decât intervenţia. pentru a răspunde aşteptărilor pe care le avem în privinţa copilului în planul dezvoltării şi învăţării.114 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 1. se dezvoltă şi învaţă. 2006). Cu cât îl vom cunoaşte mai bine cu atât vom fi mai realişti în aşteptările pe care le avem pentru copil şi cu atât vom şti mai bine cum să-l sprijinim în dezvoltarea lui pentru a-i asigura cele mai adecvate condiţii pentru a-şi împlini potenţialul. 1995). însă rezultatul muncii acestuia din urmă trebuie să fie în orice context acelaşi: un copil căruia să-i ofere un start bun în viaţă prin educaţia timpurie! Numitorul comun al diversităţii cadrelor didactice îl reprezintă tocmai aceste standarde profesionale. Investiţia în serviciile de educaţie timpurie de calitate se justifică inclusiv prin dovezile aduse de analizele de tip economic (Cuhna. NECESITATEA DEFINIRII STANDARDELOR PENTRU CADRELE DIDACTICE Asigurarea calităţii serviciilor de educaţie timpurie depinde în cea mai mare măsură de calitatea pregătirii profesionale a cadrelor didactice şi nondidactice care lucrează în serviciile de educaţie timpurie. . ca şi asumarea întregii responsabilităţi pe care o poartă asupra copilului. INTRODUCERE Educaţia timpurie a copilului are ca scop primordial asigurarea dezvoltării plenare şi globale a copilului şi respectarea tuturor drepturilor acestuia. În ultimii ani studiile şi cercetările privind educaţia timpurie la nivel internaţional au furnizat numeroase dovezi în favoarea ideii că programele de educaţie timpurie de o înaltă calitate au efecte pozitive şi durabile în timp în privinţa succesului şcolar şi în viaţă al copiilor. toate cadrele didactice vor şti care sunt aşteptările privind exercitarea profesiei de educator în serviciile de educaţie timpurie. dezvoltare şi învăţare în egală măsură tuturor copiilor. temperamentul şi stilul pedagogic diferă de la un cadru didactic la altul. Prin elaborarea acestor standarde. aşa şi fiecare cadru didactic este unic. mediu cultural de provenienţă sau statut socioeconomic. deoarece profilul competenţelor profesionale ale educatorului se construieşte pornind de la ceea ce ne dorim să ştie şi să fie capabile să facă toate cadrele didactice. investiţia economică în programe de educaţie timpurie de calitate se întoarce cu un profit multiplu prin consecinţele benefice de lungă durată pe care le determină. la punerea bazelor învăţării permanente. au fost elaborate stan- dardele privind învăţarea şi dezvoltarea pentru copilul de la naştere până la 7 ani. care să ofere tuturor copiilor în egală măsură posibilitatea de a se dezvolta în ritmul lor individual şi de a valorifica interesele şi potenţialul lor individuale. Chiar dacă personalitatea. 2. În acest mod. în special al copiilor provenind din familii cu un nivel economic scăzut (Barnett. 2000. se asigură un reper comun al competenţelor obligatorii necesare în practicarea acestei profesii. Atenţia sporită este din ce în ce mai mult îndreptată spre acordarea tuturor şanselor şi oportunităţilor de îngrijire. este necesar ca educatorul să deţină anumite competenţe profesionale. învăţarea şi dezvoltarea acestuia trebuie să fie acelaşi. Standardele de învăţate şi dezvoltare a copilului stau la baza elaborării standardelor pentru cadre didactice. rasă. Pentru a asigura un mod unitar şi o perspectivă comună asupra aşteptărilor noastre legate de intrarea copilului în şcoală. O educaţie timpurie de calitate porneşte de la cunoaşterea de către adulţi a modului în care copilul creşte. Frede. Heckman. Precum fiecare copil este unic. Aceste standarde definesc aşteptările noastre vizavi de ceea ce copilul ar trebuie să ştie şi să fie capabil să facă la finalizarea grădiniţei. 1995. Unele studii au indicat că: pregătirea pentru şcoală prin furnizarea de servicii de educaţie timpurie costă mai puţin decât recuperarea şcolară. indiferent de sex. modul în care este privit copilul. 2005. religie. prin realizarea educaţiei de bază începând din perioada timpurie se contribuie pe termen lung la reducerea sărăciei. Pentru a asigura copiilor un mediu educaţional propice învăţării şi dezvoltării lor.

Centrarea pe copil. creativitate. precum şi zone ale pregătirii profesionale care necesită îmbunătăţiri. planificarea învăţării: ce obiective educaţionale se vor urmări şi pentru ce perioadă. poate să îşi identifice punctele tari ale competenţelor sale. de variabilitatea individuală a dezvoltării fiecăruia în parte. cadrele didactice pot identifica domeniile de competenţe profesionale asupra cărora ar trebui să se concentreze în carieră. cunoscând aceste standarde. Astfel. cerinţe individuale). igienei şi securităţii personale. creativ. care cuprinde: dezvoltarea limbajului. să se exprime liber. conturează profilul copilului pe care ni-l dorim la finalizarea grădiniţei. nevoi. ce strategii de evaluare vor fi utilizate pentru a înregistra progresul real al copiilor în toate domeniile dezvoltării. politica serviciilor educaţionale. participare la conferinţe tematice etc. ţinând cont de unicitatea copilului (exprimată în caracteristici individuale de dezvoltare şi învăţare. autoreflecţia şi autoevaluarea. prin abordarea globală şi complexă a dezvoltării. dar şi de proiecţia în viitor a copilului de azi. 4. politica programelor de educaţie parentală etc. ca principiu guvernator al educaţiei. dezvoltarea profesională: participarea la cursuri de formare şi perfecţionare pentru îmbunătăţirea practicii didactice. evaluarea învăţării: cum va fi utilizată observarea copiilor. precum şi importanţa crucială pe care o are perioada timpurie în devenirea lui.? Pentru aceasta cadrul didactic trebuie să posede anumite competenţe care să facă posibilă această devenire a copilului. cum se va asigura integrarea domeniilor de dezvoltare prin planificarea activităţilor etc. a comunicării şi a premiselor citit-scrisului. capabil să stabilească interacţiuni sociale cu copii şi adulţi. de diversitatea lor culturală. activ. să ştie să coopereze. iar standardele profesionale constituie un instrument de sprijin în creşterea calităţii serviciului educaţional. respectând unicitatea şi drepturile copilului. îşi pot proiecta un plan de dezvoltare profesională în baza căruia să opteze pentru diverse forme de perfecţionare: consultarea materialelor de specialitate. poate reflecta asupra propriei sale pregătiri şi practici psihopedagogice. dezvoltarea gândirii logice. în centrul tuturor celorlalte politici ce vizează sistemul de educaţie timpurie: politica resurselor umane. al sănătăţii. este reflectată tocmai prin situarea standardelor de învăţare şi dezvoltare. politica curriculară.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 115 3. organizarea învăţării: ce strategii de învăţare vor fi utilizate şi cum se va organiza mediul de învăţare pentru a răspunde cerinţelor de vârstă. Preocuparea pentru îmbunătăţirea practicii şi pregătirii psihopedagogice reprezintă o constantă a profesiei didactice. definesc aşteptările asupra ceea ce copilul ar trebui să ştie şi să fie capabil să facă la finalizarea grădiniţei. ROLUL STANDARDELOR ÎN DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A CADRELOR DIDACTICE Standardele profesionale ale cadrelor didactice reprezintă pentru educatori un sistem de referinţă important în autoevaluarea propriilor lor competenţe. iniţiativă. domeniul atitudinilor în învăţare: curiozitate. Toate aceste standarde. cursuri de formare continuă şi perfecţionare. Dorim un copil sănătos. schimburi de experienţă. interese. să gândească critic şi creativ. În standardele pentru cadrele didactice se regăseşte perspectiva psihologică şi pedagogică promovată prin standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie. elaborate înaintea acestor standarde. Aceste standarde sunt definite pe patru domenii de dezvoltare: domeniul cognitiv. în baza autoevaluării. cu iniţiativă. asertiv. domeniul fizic. ca document de politică educaţională. dezvoltarea lui şi educaţia timpurie. CORELAREA STANDARDELOR PENTRU CADRELE DIDACTICE CU STANDARDELE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI Standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului de 5-7 ani. persistenţă în învăţare. de grup şi individuale ale copiilor.. . Fiecare educator. dornic de cunoaştere. Aceste competenţe vizează: un anumit mod global de a privi copilul. domeniul socioemoţional. independent. a elementelor matematice elementare si a cunoaşterii şi înţelegerii lumii. să fie responsabil etc. să ştie să aleagă.

prin comunicare. în special al educatorului. o Partenerial: cadrul didactic devine partener al copilului în demersul acestuia de construire a propriei învăţări. informarea şi comunicarea cu familia. de aceea el este cel care trebuie să-i asigure toate condiţiile unei îngrijiri. nevoilor. - 5. implicarea familiei în activităţile grădiniţei. Adaptarea la noi contexte. o Mediator: mediază comunicarea şi raporturile sociale dintre copii şi alţi copii şi dintre copii şi adulţi. Toate aceste competenţe sunt necesare pentru ca educatorul să fie capabil să ofere copiilor în contextul instituţiei de educaţie timpurie condiţiile optime pentru învăţarea şi dezvoltarea lor deplină. În urma autoevaluării. cadrul didactic va putea reflecta asupra propriei pregătiri pedagogice teoretice şi practice şi îşi va putea singur aprecia performanţele profesionale. cadrul didactic îşi poate realiza un plan propriu de dezvoltare profesională şi va căuta modalităţi formale sau informale de îmbogăţire şi îmbunătăţire a competenţelor sale. noi schimbări este funda- . mediază raporturile dintre familie şi creşă/grădiniţă. Pentru cadre didactice – autoevaluarea competenţelor profesionale Prima şi cea mai importantă utilizare a acestor standarde este aceea a autoevaluării competenţelor profesionale. luarea de decizii în comun cu familia etc. • Dezvoltarea copilului este un parcurs individual care necesită o foarte bună cunoaştere de către adult atât a modului în care copilul mic se dezvoltă (stadiile dezvoltării. Fiecare domeniu de competenţe este la fel de important şi se află într-o strânsă intercorelaţie şi interdependenţă cu celelalte. în dezvoltarea copilului.116 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE parteneriatul cu familia: cunoaşterea familiei. prin oferirea de contexte de învăţare (sarcini şi materiale diferite). precum şi pe noile achiziţii în domeniul psihologiei şi pedagogiei copilului mic din ultimele decenii. prin organizarea mediului fizic şi social. Cunoscând care sunt competenţele obligatorii pe care trebuie să le deţină. Reflecţia asupra propriei practici şi asupra rezultatelor obţinute reprezintă un reper important în dezvoltarea profesională. CUM POT FI UTILIZATE STANDARDELE? Standardele profesionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie au multiple utilizări: a. • Dezvoltarea copilului este globală şi integrată. Aceste principii pun în lumină locul şi rolul adultului. o Facilitator: facilitează învăţarea copilului prin interacţiune. în toate domeniile prezentate în standarde. negocierile. partener de joc. 6. dezvoltării şi educaţii de calitate. creşteri. adultul trebuie să alterneze diverse roluri: o Stimulator: stimulează dezvoltarea prin expunerea copilului la stimuli senzoriali şi cognitivi şi implicarea lor în activităţi fizice. • • prin încurajarea curiozităţii şi explorării. • În scopul sprijinirii dezvoltării şi învăţării copilului. variabilitatea ritmului şi intensităţii dezvoltării). Parteneriatul dintre cadrul didactic şi familia copilului reprezintă un factor decisiv în dezvoltarea şi învăţarea copilului. prin provocarea unor situaţii problematice pentru aflarea de soluţii etc. cât şi a predispoziţiilor. conflictele. iar evoluţia dezvoltării lui la nivelul maxim posibil depinde de nivelul de stimulare şi interacţiune la care este expus de către adulţi. Formarea şi perfecţionarea profesională a cadrului didactic din instituţiile de educaţie timpurie este un proces care se desfăşoară de-a lungul întregii vieţi. partener al familiei în asigurarea condiţiilor optime de dezvoltare şi învăţare ale copilului. intereselor individuale ale copilului. PRINCIPII CE AU STAT LA BAZA ELABORĂRII STANDARDELOR PENTRU CADRE DIDACTICE Elaborarea standardelor didactice a ţinut cont de câteva principii importante care se bazează pe experienţa acumulată în timp a programelor de educaţie timpurie de pretutindeni. • Adultul este primul om în care copilul are încredere şi de care depinde în tot ceea ce face şi învaţă să facă.

Având formulate standardele şi indicatorii. e.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 117 mentală pentru educator. curriculumul pentru educaţia timpurie. Acelaşi tip de evaluare se poate realiza şi la nivelul întregii instituţii. b. poate strânge informaţii utilizând variate metode şi instrumente de culegere a datelor. după realizarea evaluării. propunându-le să facă observări reciproce în baza standardelor şi organizând discuţii în baza acestor observări. Elaborarea unor oferte variate de formare continuă care să răspundă nevoilor diverse de formare ale cadrelor didactice din sistem. Pentru factorii de decizie din domeniul educaţiei şi formularea de politici educaţionale în domeniul educaţiei timpurii Metodiştii pot utiliza standardele pentru: a dezvolta instrumente de observare a practicilor promovate de educatori şi a stabili în ce măsură ele corespund standardelor profesionale în strânsă relaţie cu celelalte documente specifice privind copilul mic (1-7 ani): standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului. pentru a asigura un nivel optim de pregătire a tuturor cadrelor didactice care lucrează în educaţia timpurie. Standardele profesionale pentru cadrele didactice reprezintă un reper important în monitorizarea calităţii pregătirii profesionale a cadrelor didactice din sistemul de educaţie timpurie. un reper important în evaluarea individuală a cadrelor didactice dintr-o instituţie. în care să propună diferite forme de perfecţionare a educatorilor (schimburi de experienţă. cursuri de formare şi perfecţionare cu tematică specifică etc. Pentru managerii instituţiilor de educaţie timpurie – evaluarea individuală şi la nivel de instituţie a cadrelor didactice d. în acest mod managerul. de asemenea. Abilitarea cadrelor didactice în utilizarea standardelor profesionale ca instrument de îmbunătăţire a calităţii propriei pregătiri teoretice şi practice profesionale. putând concepe împreună cu cadrele didactice planuri instituţionale de dezvoltare profesională. managerul poate aprecia care sunt domeniile de competenţe în privinţa cărora cadrul didactic necesită o mai bună pregătire. centrate pe competenţele obligatorii formulate prin standardele profesionale pentru cadrele didactice pentru educaţie timpurie. se poate realiza o analiză a situaţiei pregătirii profesionale a tuturor cadrelor didactice. Pentru metodişti – observarea cadrelor didactice şi sprijinirea dezvoltării lor profesionale Furnizorii cursurilor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice pot utiliza standardele pentru: Elaborarea unei oferte de formare iniţială care să răspundă şi să corespundă cerinţelor obligatorii prevăzute prin standarde privind pregătirea profesională a cadrelor didactice pentru educaţia timpurie. Pentru furnizorii cursurilor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice pentru educaţia timpurie Standardele profesionale reprezintă. Pe baza acestor standarde se pot elabora instrumente de evaluare care să aprecieze nivelul competenţelor profesionale al educatorilor pe toate cele şase domenii. În acest mod. a încuraja dezvoltarea profesională continuă la locul de muncă a cadrelor didactice. c. activităţi metodice în cadrul comisiilor metodice. ghidul cadrelor didactice pentru educaţia timpurie. .) care să vizeze îmbunătăţirea competenţelor în acele domenii unde au înregistrat o mai slabă pregătire. În urma acestei evaluări. pentru a realiza evaluarea cadrului didactic pe cele şase domenii de competenţe. putându-se aprecia care sunt aspectele care la nivel naţional necesită îmbunătăţiri ale practicii pedagogice şi implicit a ofertei de formare iniţială şi de formare continuă. a sprijini cadrele didactice în dezvoltarea capacităţii de autoanaliză a propriilor practici didactice din perspectiva standardelor profesionale şi a elabora împreună cu ele un plan individual de creştere profesională. altele decât cele din sistemul public. managerul creşei/grădiniţei. Standardele profesionale oferă un sprijin cadrelor didactice în acest demers de reflecţie şi adaptare. Totodată aceste standarde profesionale pot constitui criterii privind resursele umane în procesul de acreditare a instituţiilor de educaţie timpurie.

cadrul didactic trebuie să deţină un ansamblu larg de competenţe ce pornesc de la modul în care gândeşte despre copil.) Incluziune socială (Standard A.: Strategii pentru învăţare activă Standard C.: Crearea unui mediu personalizat şi prietenos copilului A. Aceste competenţe promovează principiile evaluării autentice care se bazează pe utilizarea unor strategii alternative de evaluare: observarea copilului şi înregistrarea datelor privind progresele înregistrate de copil. .1. DOMENII ALE COMPETENŢELOR PROFESIONALE Standardele profesionale ale cadrelor didactice din domeniul educaţiei timpurii au avut ca principal reper standardele de învăţare şi dezvoltare pentru copilul de la naştere până la 7 ani. copilărie şi educaţia copilului mic.5. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C.1. feedback-ul pozitiv.: Crearea oportunităţilor de alegere şi luare a deciziilor Standard C 1. Prin acest domeniu este conturată concepţia despre educaţie centrată pe copil a cadrului didactic susţinută prin practici de: Individualizare a învăţării (Standard A.1. cât şi cu familia acestuia. modul în care acţionează şi interacţionează atât cu copilul. obiectivele de referinţă şi sarcinile elaborate Standard C 1.) D. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Acest domeniu se referă la concepţia pedagogică.3.4.4. Aceste domenii sunt: Standard B. până la competenţele de ordin didactic ce ţin de organizarea mediului educaţional.2.: Strategii interactive Standard C 1. Organizarea învăţării Domeniul Organizarea învăţării vizează competenţele de organizare a procesului de învăţare ale cadrului didactic prin care acesta corelează obiectivele curriculare cu strategiile didactice şi mediul de învăţare în strânsă corespondenţă cu nevoile individuale ale copilului.) Respectare a specificului învăţării în perioada timpurie (Standard A. Pentru a acoperi întreaga gamă de competenţe.2.3.6.: Planificarea ca proces participativ C.: Planificarea pe termen scurt şi termen lung (zilnică şi săptămânală) Standard B. autoevaluarea.1. Evaluarea învăţării Domeniul Evaluarea învăţării vizează competenţele de evaluare ale cadrului didactic.1.: Abordarea integrată a curriculumului prin planificare Standard B. de strategiile de învăţare şi evaluare utilizate. au fost delimitate câteva domenii pentru care au fost formulate standarde şi indicatori. pregătirea de ordin teoretic a cadrului didactic în privinţa educaţiei timpurii.2. C.2. care se reflectă în practicile didactice cotidiene. B.118 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 7. utilizarea mai multor surse de informaţie şi contexte pentru aprecierea performanţelor copilului. Planificarea învăţării Acest domeniu se referă la competenţele de planificare a activităţilor de învăţare ale cadrului didactic în strânsă corelaţie cu perspectiva pedagogică promovată prin standardele formulate la domeniul A.: Valorificarea oportunităţilor de învăţare neplanificate C.: Recunoaşterea impactului mediului asupra învăţării şi dezvoltării Standard C 2.: Corelarea formelor de activitate cu vârsta copiilor. STANDARDELE PROFESIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE. Pentru a răspunde cerinţelor necesare asigurării tuturor condiţiilor pentru învăţarea şi dezvoltarea deplină a copilului.) Abordare integrată a dezvoltării copilului (Standard A. Subdomeniu: Mediul de învăţare Standard C 2.1.2. utilizarea portofoliului individual al copilului.3. prevăzute prin standardele de învăţare şi dezvoltare.: Jocul ca formă integratoare a învăţării şi dezvoltării Standard C 1.1.

Acest domeniu reflectă necesitatea construirii de către cadrul didactic.: Consultarea de materiale de specialitate Standard E.: Reflecţie asupra propriei activităţi pentru îmbunătăţirea rezultatelor Standard E. a contextului sociocultural al familiei Standard F.4. socio-emoţional.2.1.2. prin diferite modalităţi. a unui parteneriat durabil şi eficient. autoevaluare şi management al carierei profesionale. rezultatele propriei activităţi) pentru a-şi îmbunătăţi permanent performanţele profesionale. Standard F.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 119 Standard D.: Înregistrarea progreselor copilului Standard D. atitudine în învăţare) Standard D.: Utilizarea diverselor forme de evaluare a copilului Standard D.4.4. Standardele privind acest domeniu pun accent pe capacitatea cadrului didactic de a utiliza şi a gestiona resursele pe care le are la dispoziţie (materiale şi literatură de specialitate.: Colaborarea cu părinţii în luarea de decizii privind dezvoltarea copilului Standard F. considerat primul educator al copilului.: Dezvoltarea de obiective pe termen scurt şi termen mediu de dezvoltare individuală a copilului în baza rezultatelor evaluării Standard E.: Cunoaşterea nevoilor şi intereselor părinţilor privind dezvoltarea copilului. expertiza altor specialişti. cursuri de formare continuă.: Informarea permanentă a părinţilor privind progresele şi problemele copilului în dezvoltare Standard F.3. fizic şi sănătate. Dezvoltarea profesională Domeniul Dezvoltarea profesională vizează competenţele de autoreflecţie. E.2.3. Parteneriatul cu familia Domeniul Parteneriatul cu familia vizează competenţele de comunicare şi cooperare ale cadrului didactic cu familia copilului.1.1.: Observarea copilului (înregistrarea observaţiilor privind progresele în dezvoltarea copilului pe cele patru domenii definite prin Standardele de Învăţare şi Dezvoltare a copilului: cognitiv.: Stimularea participării părinţilor la activităţile programului educaţional.3. Standard E.: Lucrul în echipă cu cadre didactice şi alţi specialişti pentru îmbunătăţirea activităţii didactice F.: Participarea la cursuri de formare continuă .

. 8. Mediază conflictele dintre copii cu scopul de a promova înţelegerea. 3. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Educaţia copilului începe de la naştere. deprinderilor şi abilităţilor dobândite. respectul reciproc. 9. sub toate aspectele (cognitiv. 7. asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plan cognitiv. Standard A. etniei. manifestând afecţiune. confort afectiv. Promovează respectul pentru diversitate datorată sexului. 2. limbii. Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi de a progresa interacţionând frecvent cu fiecare. Creează oportunităţi egale de dezvoltare copiilor cu cerinţe educaţionale speciale. promovând toleranţă. interes şi respect. abilităţilor. nivelului socioeconomic. 5. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor. care le solicită dezvoltarea sub toate aspectele. Cadrul didactic promovează incluziunea socială oferind tuturor copiilor oportunităţi egale de dezvoltare şi învăţare. 10. să nu uit că în orice moment el învaţă un lucru nou. Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil.4. 4. 11.1. fizic). Comunică cu toţi copiii pe un ton cald. vârstei. prin toate deciziile didactice curente. 6. rasei.120 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE A. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat. siguranţă. respectuos ce conferă încredere.3. culturii. A. 13. A. respectând valorile bazate pe drepturile omului. Utilizează orice moment al zilei pentru a realiza integrarea cunoştinţelor. principiile unei societăţi democratice deschise.2. acceptarea şi respectarea diversităţii. Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial. Indicatori 1. socioemoţional. Respectă particularităţile dezvoltării copilului pentru fiecare etapă de vârstă de la naştere la 7 ani. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice. 12. Şi. mai presus de toate. structurii familiei. Înţelege felul în care fiecare copil îşi construieşte propria imagine a lumii şi creează oportunităţi de învăţare care reflectă această înţelegere. socioemoţional şi fizic. securitate. religiei. Fiecare copil este unic şi trebuie să-i ofer toate şansele pentru a se dezvolta. Cadrul didactic cunoaşte specificitatea procesului de învăţare la copil de la naştere la 7 ani. Propune activităţi ce valorifică diversitatea copiilor şi familiilor. Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat. A.

Planificarea zilnică denotă abilitatea cadrului didactic de a reflecta critic asupra obiectivelor imediate realizate. echilibrate. Progresele lui depind de planul meu pentru el. 22. Standard B. 17. Experienţele de învăţare planificate de educator sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cunoaştere. 16. Indicatori 14. Include în planurile zilnice o varietate de activităţi. 23. 18. Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale care reflectă abordarea integrată a curriculum-ului. pentru a satisface diversele nevoi. 19. 20.1.3. B. cu atât îl pot ajuta mai mult să se dezvolte. Planifică modalităţi de finalizare a unităţilor/proiectelor tematice care să integreze cunoştinţele interdisciplinare şi deprinderile achiziţionate şi permit fiecărui copil să simtă plăcerea reuşitei. nivelul de interes şi nevoile specifice (individuale şi de grup) ale copiilor.. în care sunt implicaţi copiii şi familiile lor. cât şi cea săptămânală promovează o abordare holistă asupra dezvoltării copilului şi un mod integrat de abordare a curriculum-ului. pe o bună cunoaştere a copiilor din grupă şi pe obiectivele ariilor curriculare. Planificarea învăţării Cu cât cunosc mai bine un copil. Planificarea unităţilor/proiectelor tematice reflectă capacitatea cadrului didactic de a respecta o succesiune logică a etapelor de desfăşurare a acestora şi de a le ajusta la vârsta. Planificarea activităţilor este un proces participativ.2. de a le corela cu obiectivele majore propuse în planificarea săptămânală şi de a face ajustările necesare. 21. . Recunoaşte importanţa unei planificări zilnice şi săptămânale bine echilibrate. permiţând adaptări şi modificări necesare pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi optime de învăţare şi dezvoltare. B. Este receptiv la sugestiile copiilor privind conţinuturile activităţilor şi este capabil să-şi ajusteze planificarea în concordanţă cu sugestiile acestora.. Planificarea este bine structurată. Implică familia în planificarea unităţilor tematice şi a altor activităţi de învăţare din clasă.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 121 B. care se bazează pe cunoaşterea dezvoltării copilului. Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale bine structurate. 24. abilităţi şi stiluri de învăţare ale copiilor. Planifică unităţi tematice în care conţinuturile sunt strâns legate între ele şi care contribuie la o învăţare semnificativă. Atât planificarea zilnică. dar şi suficient de flexibilă. 15. ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri. pentru a le oferi copiilor oportunităţi optime de dezvoltare şi învăţare.

Ajută copiii să facă conexiuni între concepte şi deprinderi noi şi cunoştinţele anterioare (evocare şi realizare a sensurilor). 34. 31. Cadrul didactic demonstrează competenţă în utilizarea jocului ca formă integratoare pentru stimularea învăţarii şi dezvoltării. Demonstrează înţelegerea rolului său de facilitator al învăţării copilului. Oferă proiecte la care copiii să lucreze în cooperare. Cadrul didactic utilizează strategii predominant interactive. perechi. 26. Pune la dispoziţia copiilor materiale cu caracter deschis ce stimulează dezvoltarea. Modul în care eu interacţionez cu copilul. individual).2. Creează situaţii în care copiii să înveţe unul de la altul. 27. Organizarea învăţării Pentru a-l ajuta pe copil să se dezvolte. 32. Ia permanent decizii strategice conştiente legate de rolul său şi rolul copilului în construirea propriei învăţări prin joc. de la cele de liberă explorare la cele proiectate de cadrul didactic.1. pentru a realiza integrarea lor în activităţile/studiile tematice. 38. 36. 37.1. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi prin intermediul întrebărilor deschise. . cu formele de organizare a lucrului cu copiii ţinând de particularităţile de vârstă ale copiilor şi experienţele de învăţare anterioare. Corelează obiectivele de referinţă din diferite arii curriculare. Utilizează diverse forme de organizare a activităţii copiilor (în grup mare.1. C. la construirea de către copii a propriilor cunoştinţe. potrivindu-le la obiectivele propuse şi respectând nevoile individuale şi de grup ale copiilor.1. grup mic.3. C. Cadrul didactic cunoaşte şi utilizează diverse strategii care contribuie la învăţarea activă. Ştie să creeze şi să menţină situaţii care îmbogăţesc şi extind jocul copiilor. 33.122 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE C. Foloseşte interesul şi curiozitatea copiilor faţă de lumea înconjurătoare.1. Recunoaşte valoarea supremă a jocului (înţeles în sens larg) pentru învăţarea şi dezvoltarea copiilor sub toate aspectele.4. selectează adecvat activităţi din spectrul larg de opţiuni: de la cele iniţiate de adult la cele iniţiate de copil. C. la dezvoltarea de deprinderi şi abilităţi. 35. Propune pentru lucru în grup mare sau mic sarcini adecvate formelor selectate. 29. modul în care organizez spaţiul în care el învaţă vor fi decisive pentru progresele pe care copilul le va face. deciziile mele ca educator pornesc de la nevoile şi interesele lui. Indicatori 25. cu sarcinile de învăţare. situaţiile de învăţare pe care le creez. 30.1. 28. Cadrul didactic corelează obiectivele de referintă ale ariilor curriculare cu conţinuturile învăţării. C. Corelează conţinuturile activităţilor cu vârsta copiilor şi cu cunoştinţele anterioare ale acestora. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C. În baza bunei cunoaşteri a copiilor şi a obiectivelor curriculare.

materiale diverse din care să aleagă. Creează un mediu de învăţare personalizat şi prietenos copiilor. Indicatori 43. Selectează materiale legate de toate ariile curriculare şi domeniile de dezvoltare. Cadrul didactic creează un mediu fizic personalizat şi prietenos ce conferă identitate grupului de copii. C. Creează un mediu fizic atractiv şi plăcut. sarcini cu mai multe posibilităţi de realizare. astfel încât să stimuleze explorarea.2. Cadrul didactic creează pentru copii multiple oportunităţi de alegere şi luare a deciziilor. interesele şi abilităţile sale.5. grup mic. Mediul creat de educator promovează la copii confort psihologic şi o atitudine pozitivă faţă de învăţare. Subdomeniu: Mediul de învăţare Standard C. Oferă copiilor posibilitatea de a face alegeri conştiente din alternativele existente şi a-şi asuma responsabilitatea pentru alegerea făcută. C. Planifică situaţii de învăţare cu caracter deschis. experimentarea.1. . promovând sensul de apartenenţă. 50.2. care apar inopinat.2. 39. 47. Mediul este bine organizat şi promovează învăţarea activă şi independentă. pentru a le dezvolta limbajul. Organizarea mediului corespunde necesităţilor diferitor grupuri de vârstă şi ale fiecărui copil în parte. Spaţiul fizic pregătit de educator facilitează managementul grupei de copii şi îi permite utilizarea diverselor forme de lucru: individual. spontan şi care suscită interesul copiilor. perechi. Mediul creat de educator invită părinţii ca parteneri la colaborare şi contribuie la spiritul de comunitate. 49. Cadrul didactic înţelege impactul puternic al mediului asupra învăţării şi dezvoltării copiilor şi le asigură un mediu în care fiecare copil să se dezvolte şi să înveţe în conformitate cu nevoile. descoperirea şi învăţarea conceptuală. 48. grup mare. precum şi necesităţilor dictate de conţinuturile studiate.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 123 C. 41. Foloseşte rutina zilei ca sursă de învăţare semnificativă. 45.1. a învăţa noi concepte şi deprinderi. 46. 42. Cadrul didactic exploatează maximal oportunităţile de învăţare ale perioadelor de rutină şi adoptă atitudini flexibile şi creative în faţa unor momente neplanificate. 40. Recunoaşte şi exploatează oportunităţile de învăţare.2.6.1. 44. care îi ajută pe copii să se simtă în securitate şi confortabil. C. Organizarea învăţării C.

1. Indicatori 55. având ca unic reper progresele anterioare ale copilului. Demonstrează înţelegerea cauzelor diverse ale comportamentelor nedorite. Utilizează şi elaborează instrumente de evaluare care apreciază măsura în care copilul deţine anumite cunoştinţe. 51. Cadrul didactic păstrează un registru/dosar cu datele culese în urma observării copilului. Cadrul didactic utilizează permanent observarea. manifestă anumite atitudini. lăudându-l când reuşeşte. Cadrul didactic creează un climat social care promovează învăţarea.3. D. obiectivelor de referinţă ale activităţilor de învăţare şi tipului de activitate în care este implicat copilul. 56. Cadrul didactic foloseşte evaluarea. Utilizează metode de evaluare ce corespund vârstei copiilor. socioemoţional. 53. Cadrul didactic utilizează zilnic observarea copiilor. Utilizează momentul evaluării pentru a scoate în evidenţă reuşitele copilului şi a încuraja învăţarea.2. 59.2. pentru a oferi încredere şi siguranţă în exprimarea liberă a acestora. 58. 61. . 54. abordând strategii adecvate de soluţionare şi prevenire a conflictelor dintre copii. 62. pentru a sprijini dezvoltarea şi învăţarea la copil. 57.3. Facilitează stabilirea unor relaţii de prietenie între copii care încurajează învăţarea reciprocă. Standard D. Oferă multiple situaţii în care toţi copiii să fie auziţi şi apreciaţi. D. sprijinindu-l la nevoie şi căutând soluţii pentru problemele pe care le întâmpină. 52. atitudini în învăţare) şi produse ale activităţii copiilor. Încurajează atitudini reciproce grijulii şi respectuoase între copii. D. Cadrul didactic deţine un portofoliu al fiecărui copil care conţine date privind progresele copiilor obţinute în urma observărilor şi evaluării în toate domeniile de dezvoltare (fizic. Evaluarea învăţării În calitatea mea de cadru didactic trebuie să ajut fiecare copil să aibă încredere în sine. Cadrul didactic foloseşte metode şi instrumente de evaluare care sunt relevante pentru activităţile de învăţare realizate de copii şi adecvate vârstei acestora. Cadrul didactic realizează observarea copiilor pentru a surprinde progresul înregistrat de copii în toate domeniile de dezvoltare. 60.124 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE C. pentru a înregistra date privind dezvoltarea copilului în toate domeniile dezvoltării. în strânsă corelaţie cu domeniile de dezvoltare ale acestuia. deprinderi şi abilităţi. Recunoaşte diferenţele individuale dintre copii în evaluarea acestora. cognitiv.

privind educaţia timpurie din publicaţiile de specialitate.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 125 D. Utilizează rezultatele evaluării. 63. Cadrul didactic consultă periodic materiale de specialitate în scopul îmbunătăţirii competenţelor sale profesionale. pentru a planifica mai riguros activităţile şi a organiza mediul de învăţare mai adecvat cerinţelor şi intereselor copiilor. Indicatori 67. 64.1. 65. Experimentează noi idei şi practici inspirate de materialele de specialitate. E. 73. Utilizează în practica zilnică informaţiile şi abilităţile noi achiziţionate prin cursurile de formare şi perfecţionare. despre nevoile lor. Corelează informaţiile despre copil obţinute de la familie cu rezultatele activităţii copilului în creşă/grădiniţă pentru o evaluare cât mai fidelă şi validă a progresului înregistrat de acesta. igienă. Poate aprecia punctele tari şi aspectele care necesită îmbunătăţiri ale activităţii sale profesionale ca urmare a reflecţiei asupra propriei practici. Cadrul didactic utilizează evaluarea. Reflectează permanent asupra rezultatelor practicii zilnice. pentru a evalua progresul copilului. demonstrând capacitatea de a-şi motiva deciziile profesionale şi de a-şi îmbunătăţi practica zilnică în urma analizei rezultatelor profesionale obţinute. cu scopul de a oferi copiilor oportunităţi de învăţare şi dezvoltare cât mai adecvate şi eficiente. niciodată nu poţi crede că ştii totul.3. despre sănătate. nevoi).3.4. E. Este capabil de a-şi motiva deciziile pedagogice în baza reflecţiei asupra activităţii sale zilnice şi a rezultatelor obţinute.. . 72. modifica şi adapta mediul educaţional astfel încât să creeze cât mai multe oportunităţi de învăţare şi dezvoltare tuturor copiilor. Cadrul didactic participă periodic la cursuri de formare continuă. stimulând progresul copiilor. 71. igienă. este o întrebare căreia trebuie să-i găsesc răspunsul. În baza rezultatelor evaluării. Este permanent în contact cu noile informaţii privind teoria şi practica didactică. 70. 69. despre comportamentele lor de învăţare şi progresele lor din discuţiile cu familia. Fiecare zi este o provocare. D.2. Cadrul didactic solicită şi utilizează informaţii despre experienţele anterioare ale copiilor. Standard E. cadrul didactic proiectează activităţi adaptate nevoilor individuale ale fiecărui copil. E. sănătate. Selectează cursurile de formare continuă în funcţie de nevoile de îmbunătăţire a competenţelor sale profesionale. 68. copilul însuşi. Participă periodic la cursuri de formare continuă în domeniile profesionale specifice educaţiei timpurii. interese. nutriţie. Culege informaţii despre copil prin discuţii permanente cu familia acestuia (experienţe anterioare de învăţare. Cadrul didactic reflectează permanent asupra activităţii sale profesionale. cu scopul de a o îmbunătăţi. nutriţie.. pentru a organiza. 66. Dezvoltare profesională În meseria de educator. 74.

76. 78. Se consultă cu alţi colegi şi specialişti în proiectarea activităţilor în vederea asigurării condiţiilor optime pentru a răspunde nevoilor individuale de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil.2. . 82. Indicatori 77. precum şi părinţii au nevoie de ajutorul meu pentru a-i oferi copilului toate şansele pentru o educaţie de calitate. pentru a-şi îmbunătăţi propriile practici educaţionale şi practicile familiilor în educaţia şi dezvoltarea copiilor mici. Cadrul didactic utilizează lucrul în echipă cu alţi colegi şi specialişti. F. Standard F. pentru a-i sprijini pe aceştia în realizarea rolurilor parentale. F. în scopul individualizării învăţării şi oferirea de sprijin optim pentru dezvoltarea acestuia. despre interesele şi dorinţele lui. 85. Valorifică experienţele familiale ale copiilor. etnic. dorinţele şi cerinţele lor privind dezvoltarea şi educaţia copiilor. Furnizează părinţilor informaţii.126 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE E. Cadrul didactic consideră fundamentală comunicarea permanentă cu părinţii pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului şi bunăstarea acestuia. 75. 80. prin discuţii cu părinţii acestuia.4. reuşind să evite conflictele sau să le soluţioneze cu rezultate optime pentru copil. dezvoltării şi educaţiei copilului. F. cultural. Utilizează metode informale şi formale de comunicare cu toţi părinţii. Cadrul didactic recunoaşte importanţa cunoaşterii mediului familial în care copilul creşte şi se dezvoltă. religios a familiilor. pentru a culege cât mai multe informaţii privind dezvoltarea copilului. pentru a asigura oportunităţi egale tuturor copiilor şi o comunicare eficientă cu familiile acestora. Demonstrează competenţe de comunicare cu părinţii. sugestii privind dezvoltarea şi educaţia copilului. Se informează asupra contextului familial în care copilul s-a născut şi a crescut. 81. despre starea lui de sănătate. Colaborează cu colegi şi alţi specialişti. Am nevoie de ajutorul părinţilor. asigurându-se de bunăstarea acestuia. exemple de bune practici. Cadrul didactic respectă calitatea părinţilor de primi educatori ai copilului. considerând importante aspiraţiile. Informează săptămânal părinţii cu privire la progresele înregistrate de copil în toate domeniile dezvoltării.3. 83. precum şi despre dificultăţile întâmpinate pentru a lua în comun decizii. pentru a reflecta în activităţile curente şi în mediul educaţional diversitatea culturală a familiilor. 79. pentru a culege cât mai multe informaţii despre copil. Respectă dorinţele şi cerinţele formulate de părinţi în privinţa sănătăţii. Manifestă interes pentru cunoaşterea diversităţii de ordin economic. dar şi despre problemele acestuia. Parteneriatul cu familia Succesul unei dezvoltări depline şi sănătoase a copilului depinde de convergenţa acţiunilor tuturor celor care îl înconjoară. interesele şi dorinţele acestora în privinţa propriului copil. Solicită informaţii părinţilor privind aşteptările. 84.1.

4. în planificarea şi organizarea unor studii tematice. . Implică părinţii în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. Stabileşte împreună cu părinţii măsuri necesare pentru corectarea/recuperarea unor probleme de dezvoltare (prin acţiuni concertate ale cadrului didactic şi ale părinţilor sau prin apelul la alţi specialişti). F. valorificând disponibilitatea şi experienţa acestora. pentru a observa copiii. a asista cadrul didactic în organizarea activităţilor etc.5. 91. a dezbate şi a lua decizii în comun privind programul de educaţie promovat de creşă/grădiniţă. în special în privinţa acelor aspecte ale dezvoltării care necesită mai multă atenţie şi acţiuni specifice. pentru a organiza. 89. Organizează periodic întâlniri cu părinţii. să poată schimba opinii şi să colaboreze pentru susţinerea activităţilor realizate în creşă/grădiniţă. 87. Invită părinţii să participe periodic la activităţile curente desfăşurate în grupa de creşă/ grădiniţă. Cadrul didactic încurajează prin forme variate participarea părinţilor la programul educaţional al creşei/grădiniţei.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 127 F. 86. 88. Atrage părinţii sau alţi membri ai familiei. Creează un spaţiu în care părinţii să dispună de resurse de informaţii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. a unor evenimente speciale sau a unor sărbători etc. 90. Cadrul didactic implică permanent familia în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului.

.

INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 129 INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE .

şi foloseşte propriile cunoştinţe despre fiecare copil. mediul şi materialele. • În calitate de facilitator. pentru a-şi ajusta planurile. permite copilului să vină cu jucăria preferată etc. • Recunoaşte interesele şi preferinţele fiecărui copil.130 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE A. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor. în grup sau individual. sprijini şi aprecia activitatea fiecărui copil. • Găseşte modalităţi de a încuraja. Mai presus de toate.1. alternează întrebările mai dificile cu cele mai puţin dificile). utilizând muzică sau mişcare etc. strategiile didactice. permite ca membrul familiei să se afle alături de copil.). Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi pentru a progresa. • Permite copiilor să trăiască plăcerea descoperirii. de alimentaţie. 1. • Stabileşte obiective pentru fiecare copil. temperamentul şi ritmul în care învaţă copilul etc. • Facilitează integrarea copiilor noi. rostindu-i numele. nevoia de odihnă şi activitate dinamică. acordând timp suficient copiilor să termine ceea ce au început sau oferind alte oportunităţi de activităţi celor cu un ritm mai crescut. • Elaborează sarcini. face adaptări la program. • Comunică cu familia pentru a afla despre contextul în care creşte copilul. interacţionând frecvent cu fiecare. interes şi respect. • Recunoaşte necesităţile individuale ale copiilor din grupă (de exemplu. Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil. creându-le mediul necesar şi oferindu-le timp pentru explorare independentă. • Respectă ritmul individual de realizare a unei activităţi. D U R D U R D U R . susţine fiecare copil în construirea propriei învăţări. relaţiile lui sociale. interesele şi deprinderile. nevoia de a socializa sau de a fi câtva timp singur/de a observa etc. propune sarcini de lucru diferenţiate. uşurându-le tranziţia de acasă la grădiniţă (de exemplu. Standard A. jocuri mai simple şi mai complexe. ţinând cont de stilurile individuale de învăţare ale copiilor (de exemplu.). pornind de la nivelul la care se află şi în conformitate cu ritmul său propriu (de exemplu. Fiecare copil este unic şi trebuie să-i ofer toate şansele pentru a se dezvolta. • Manifestă interes pentru experienţele şi rezultatele activităţii fiecărui copil.: Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial. raportate la obiectivele de referinţă.). 2. • Interacţionează cald şi cu respect cu fiecare copil. să nu uit că în orice moment el învaţă un lucru nou. acordă copiilor care au ritm diferit de cel al grupului timpul necesar pentru a termina ce au început). manifestând afecţiune. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Educaţia copilului începe de la naştere. • Adaptează activităţile la diferitele niveluri de dezvoltare a copiilor (de exemplu. 3.

îmbogăţindu-şi vocabularul în baza conversaţiilor. deprinderilor şi abilităţilor dobândite. • Cadrul didactic manifestă apreciere egală pentru starea fizică a copilului. • Oferă copiilor multiple posibilităţi de integrare senzomotorie. • Îi îndeamnă pe copii să caute răspunsul împreună cu alţi copii. foloseşte interesul şi curiozitatea de moment ale copiilor faţă de lumea înconjurătoare. fenomene etc. asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plan cognitiv. • Copiilor li se oferă permanent diverse oportunităţi pe parcursul zilei de a interacţiona verbal şi non-verbal cu adulţii şi copiii. prin obiectivele propuse. comunicându-şi necesităţile. provocare. dezvoltând competenţe de limbaj: întrebând şi răspunzând la întrebări.: Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat. descriind lucruri şi evenimente. emoţional. • Conlucrează activ cu familia pentru a crea un mediu coerent şi optim pentru dezvoltarea şi învăţarea lui sub toate aspectele. se poate introduce în discuţie conceptul de „transformare” etc. experimentând. atît verbal. jucându-se liber. cărţilor. cu scopul de a le menţine interesul pentru învăţare. fapte. • De exemplu. de a înţelege că activitatea fizică oferă plăcere. social. găsind soluţii ale diverselor probleme. gândurile şi experienţele. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi (de exemplu.2. posibilitate de autoexprimare şi interacţiune socială. de a exprima empatie şi de a lua în consideraţie punctul de vedere al altor persoane. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat care solicită dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. 5. Utilizează orice moment al zilei pentru a realiza integrarea cunoştinţelor. • Se bazează pe cunoştinţele şi experienţele anterioare ale copiilor şi îi sprijină în construirea unor cunoştinţe şi abilităţi noi. 6. de a lucra împreună cu ceilalţi. cu părinţii/familia (promovarea deprinderilor de comunicare cu semenii şi adulţii şi susţinerea dezvoltării cognitive).). • Creează pentru copii multiple oportunităţi de a învăţa să-i înţeleagă pe alţii. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice • Demonstrează o bună cunoaştere a nivelului la care se află copilul sub toate aspectele de dezvoltare (fizic. • Solicită în egală măsură dezvoltarea copilului în toate domeniile de dezvoltare. D U R D U R D U R . 4. socioemoţional şi fizic.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 131 Standard A. de a învăţa reguli prin intermediul jocurilor. realizând conexiuni între obiecte. copii sau adulţi. pentru alimentaţia lui. cognitiv). nevoia lui de a se odihni şi de a se juca şi învăţa. excursiilor. pornind de la zăpada adusă cu cizmuliţele de afară şi care se topeşte. • Exprimă interes. faţă de întrebările copiilor. cât şi non-verbal.

deprinderi de soluţionare a problemelor. de depăşire a fobiilor. • (3-7 ani) Promovează un respect reciproc răspunzând la întrebările şi solicitările copiilor. oferind tuturor copiilor oportunităţi egale de dezvoltare şi învăţare. 8. indiferent de sex. religiei.4. • Utilizează materiale. prin respectarea diversităţii. respectând valorile bazate pe drepturile omului. • (cu copii de 0-3 ani) Promovează o comunicare respectuoasă şi afectivă urmărind/ascultând şi răspunzând la semnalele verbale şi non-verbale ale copiilor. sarcini. entuziasm). acceptarea şi acomodarea la necesităţile altora. răspunzând sensibil. de ajutor.: Cadrul didactic promovează incluziunea socială. respectul pentru diferite idei. origine şi abilităţi de a-şi demonstra competenţa şi a-şi expune ideile. conţinuturi. • Utilizează oportun momente spontane pentru a promova valoarea diversităţii. socio-emoţional. nivelului socioeconomic. în funcţie de abilităţile. la nevoile lui de consolare. acordând atenţie specificului dezvoltării acestuia. plăcere.). • Acordă atenţie învăţării prin joc. discută cu ei pe parcursul zilei. ce activităţi iniţiază copiii etc. • Foloseşte diverse modalităţi de a afla nivelul de înţelegere la copii a unor noţiuni (de exemplu.132 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard A.: Cadrul didactic cunoaşte specificitatea procesului de învăţare la copil de la naştere la 7 ani. • Propune materiale autentice care reflectă diversitatea din comunitatea în care cresc copiii. etniei. bucurie. limbaj şi interacţiuni adecvate perioadei de vârstă a copilului. Înţelege felul în care fiecare copil îşi construieşte imaginea lumii şi creează oportunităţi de învăţare care reflectă această înţelegere. temperamentul. pentru a descoperi modul unic al fiecăruia de a înţelege lumea. 7. • Oferă şanse egale pentru toţi copiii.3.). a conflictelor etc. sub toate aspectele (cognitiv. 9. principiile unei societăţi democratice deschise. ascultând ce întrebări pun. abilităţilor. din ţară şi din lume. vârstei. tristeţe). fizic). promovând toleranţa faţă de ceea ce este diferit. • Planifică jocuri şi alte activităţi care îi ajută pe copii să-şi dezvolte abilităţile necesare. • Îi observă şi ascultă pe copii cu atenţie. nivelul de dezvoltare cognitivă şi socioemoţională a copilului. pentru a trăi într-o societate democratică (de exemplu. prin toate deciziile didactice curente. Respectă particularităţile dezvoltării copilului pentru fiecare etapă de vârstă de la naştere la 7 ani. supărare. Promovează respectul pentru diversitate datorată sexului. D U R D U R Standard A. de confort afectiv etc. în baza unor evaluări formale sau neformale. D U R . rasei. frustrare. strategii. culturii. structurii familiei. cât şi a celor negative (de exemplu. limbii. • Încurajează o exprimare adecvată la copii atât a emoţiilor pozitive (de exemplu.

D U R . origine socială. grup mic şi cele iniţiate de copil. pe o bună cunoaştere a copiilor din grupă şi pe obiectivele ariilor curriculare.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 133 10. indiferent de sex. • Interacţionează cu copiii non-verbal: zâmbeşte. Creează oportunităţi egale de dezvoltare pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale.1. la nivelul ochilor acestora. securitate. prietenos. activităţi în grup mare. siguranţă.. • Vorbeşte cu copiii prietenos. ce conferă încredere. Comunică cu toţi copiii pe un ton cald. • Adaptează după necesitate mediul. abilităţi. 12. Mediază conflictele dintre copii cu scopul de a promova înţelegerea. acceptarea şi respectarea diversităţii • Îi ajută pe copii să recunoască şi să reacţioneze adecvat la situaţii discriminatoare (de exemplu. învăţare autodirecţionată. echilibrate.. respectul reciproc. în aer liber. Vestimentaţia etc. activităţi fizice. experienţe şi proiecte care se desfăşoară pe parcursul a mai multor zile şi care includ timp pentru joc. amabil şi respectuos.). utilizând numele fiecărui copil în parte.: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale bine structurate. • Creează unităţi tematice cu accent pe aprecierea diversităţii (de exemplu. • Planul săptămânal include o varietate de oportunităţi de învăţare. atitudini depreciative faţă de persoane de altă etnie. cu probleme de dezvoltare etc. teme care subliniază similitudinile şi diferenţele: Oamenii. etnie. cu atât îl pot ajuta mai mult să se dezvolte. • Elaborează activităţi şi foloseşte situaţii oportune prin care să-i facă pe copii să reflecteze asupra problemelor şi conflictelor etnice şi de altă natură din mai multe perspective. • Planul săptămânal reflectă abordarea integrată a obiectivelor-cadru şi de referinţă ale curriculum-ului. îi îmbrăţişează. confort afectiv. 14. 11. din grupuri defavorizate sau marginalizate. • Intervine atunci când copiii exclud din activităţi alţi copii în baza stereotipurilor şi a prejudecăţilor. materialele şi activităţile la nivelul de dezvoltare şi abilităţile copiilor. • Modelează singur şi oferă diverse oportunităţi copiilor de a interacţiona cu persoane din diverse grupuri sociale şi etnice şi cu persoane cu dizabilităţi într-o manieră empatică şi respectuoasă. 13. Progresele lui depind de planul meu pentru el.). Cine şi unde locuieşte. Standard B. care se bazează pe cunoaşterea dezvoltării copilului. expresie creativă. B. Propune activităţi ce valorifică diversitatea copiilor şi familiilor. • Oferă acces egal la materiale şi resurse tuturor copiilor. Cadrul didactic recunoaşte importanţa unei planificări zilnice şi săptămânale bine echilibrate. Planificarea învăţării D U R D U R D U R D U R Cu cât cunosc mai bine un copil. îi mângâie.

în încăpere şi în aer liber. abilităţi şi stiluri de învăţare ale copiilor. mişcare. stimulare senzorială. de descoperire/informare. • Planul zilnic include momente de rutină. experienţe senzoriale. matematică. • Recunoaşte valoarea educativă a unor situaţii spontane.). • Planul include momente line de tranziţie (de exemplu. aer proaspăt. Planifică segmente de timp când să-i observe pe copii. Include în planurile zilnice o varietate de activităţi. dans. şi le exploatează din plin. joc paralel. modificând planul zilnic şi cel de perspectivă. Planificarea zilnică denotă abilitatea cadrului didactic de a reflecta critic asupra obiectivelor imediate realizate.alese şi dirijate de copii. de la activităţile în încăpere la activităţile în aer liber). artă dramatică. . odihnă şi alimentaţie ale copiilor. iar peste copiii mai mari – joc în perechi şi în grupuri mici. ştiinţe. literatură artistică etc. Planul integrează informaţia obţinută în urma observării copiilor cu obiectivele curriculare. În planul de lungă durată cadrul didactic îşi propune să revină periodic la experienţe şi materiale studiate/ utilizate. dar şi suficient de flexibilă. evenimente speciale şi/sau nevoile individuale ale copiilor. prima zăpadă). • Permite adaptări şi modificări necesare. • Planul nu este prea rigid. în grup mic şi mare. D U R 15. lasând suficient spaţiu între activităţile structurate. pentru a susţine învăţarea individualizată. să stea de vorbă cu ei. 16. de participare. Planul cadrului didactic urmăreşte un echilibru între activităţile: liniştite şi dinamice. individuale. pentru a-i permite cadrului didactic să modifice activităţile planificate în funcţie de dinamica grupei. de a le corela cu obiectivele propuse în planificarea săptămânală şi de a face ajustările necesare. 17. pentru a satisface diversele nevoi. de explorare. • Planul reflectă nevoile de mişcare. structurate şi nestructurate. cât şi în grupuri mici ori mari. • Planul zilnic pentru copii mici include oportunităţi de joc independent. muzică. schimbările de orar sau mediu.134 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE • • • • Planul pentru fiecare săptămână oferă copiilor toate tipurile de opţiuni privind materialele de studiu (arte plastice. de creaţie. pentru a-i asigura copilului securitate. pentru a permite copiilor să finiseze activitatea în care erau antrenaţi. activităţi dirijate de cadrul didactic. Planificarea este bine structurată. permiţând adaptări şi modificări necesare pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi optime de învăţare şi dezvoltare. care trezesc curiozitatea copiilor (de exemplu. de cunoaştere. să lucreze atât individual. pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi optime de învăţare şi dezvoltare. • D U R D U R D U R . gătit. • Foloseşte datele obţinute din observarea copiilor. de observare. manifestând astfel respect pentru ei. pentru a-şi construi şi ajusta planurile zilnice.

§ Planul cadrului didactic include: . de exemplu. 20. ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri. ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri. nivelul de interes şi nevoile specifice (individuale şi de grup) ale copiilor. tabelul: Ce ştiu? Ce vreau să ştiu? [Ce am aflat?]). la fermă (la ţară) – sau în natură. susţinându-le activităţile şi extinzând învăţarea lor. • Face legătura între cunoştinţele şi deprinderile noi şi cele vechi.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 135 18. . la muzeu. de o temă nouă (de ex. • Extinde mediul de învăţare în afara grădiniţei. Planificarea unităţilor/proiectelor tematice reflectă capacitatea cadrului didactic de a respecta o succesiune logică a etapelor de desfăşurare a acestora şi de a le ajusta la vârsta.(în oraş). • Reorganizează mediul şi ajustează propriile planuri dacă copiii au nevoie să exploreze concepte şi teme noi. Experienţele de învăţare planificate de educator sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cunoaştere. • Porneşte de la interesul copiilor faţă de lumea înconjurătoare. D U R Standard B.oportunităţi care îi încurajează pe copii să interacţioneze pozitiv unul cu altul. Atât planificarea zilnică. pentru a promova învăţarea. • Experienţele planificate în cadrul studiilor tematice sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cunoaştere. antrenându-i pe copii în experienţe de mai lungă durată (de exemplu.2. care solicită dezvoltarea copilului sub toate aspectele şi integrarea cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite. D U R D U R D U R . pornind de la lucruri cunoscute de copii. 21. să soluţioneze probleme interpersonale şi legate de mediul lor fizic. copaci. organizând împreună cu părinţii excursii în comunitate – de exemplu. • Susţine curiozitatea copiilor şi le extinde interesul pentru învăţare prin situaţii şi materiale noi stimulatoare etc.: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale care reflectă abordarea integrată a curriculum-ului. încorporând în unitatea tematică proiecte de grup sau individuale).diverse oportunităţi de învăţare şi materiale pentru dezvoltarea copilului în toate domeniile. pentru a observa diverse tipuri de plante. Planifică unităţi tematice în care conţinuturile sunt strâns legate între ele şi care contribuie la o învăţare semnificativă. pentru a depista lacune sau păreri eronate legate. pentru a vedea cum copiii îşi creează unele concepte. la aeroport etc. cât şi cea săptămânală promovează o abordare holistă asupra dezvoltării copilului şi un mod integrat de abordare a curriculum-ului. • Utilizează tehnici speciale pentru a afla ce doresc copiii să ştie. . 19.proiecte/studii tematice pe baza integrării obiectivelor diverselor arii curriculare. • Foloseşte eficient situaţiile spontane. situaţii. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi şi a dezvolta deprinderi noi. la moară. fenomene. vietăţi etc.

Modul în care interacţionez cu copilul.1. teme/subiecte/activităţi sugerate de copii. situaţiile de învăţare pe care le creez. ocupaţii interesante etc. selectează adecvat activităţi din spectrul larg de opţiuni: de la cele iniţiate de adult la cele iniţiate de copil. pentru a le oferi copiilor oportunităţi optime de dezvoltare şi învăţare. C. în care sunt implicaţi copiii şi familiile lor. § Invită familiile copiilor să contribuie la extinderea situaţiilor de învăţare prin propria expertiză (de exemplu. În baza bunei cunoaşteri a copiilor şi a obiectivelor curriculare. Implică familia în planificarea unităţilor tematice şi a altor activităţi de învăţare din clasă. Planifică modalităţi de finalizare a unităţilor/ proiectelor tematice care să integreze cunoştinţele interdisciplinare şi deprinderile achiziţionate şi permit fiecărui copil să simtă plăcerea reuşitei. 25.). D U R Standard B. C. 26. cum? de unde pot afla?). prin crearea unui mediu îmbogăţit de învăţare. propuse de documentele curriculare. • Oferă copiilor posibilitatea de a interveni cu propria agendă de învăţare. de la cele de liberă explorare la cele modelate de cadrul didactic.1. un colaj. ghidându-i în însuşirea deprinderii de a-şi pune întrebări şi a-şi extinde permanent învăţarea (planul unei „investigaţii” independente: ce?. excursii la locul de muncă. 23. precum şi la planificarea şi desfăşurarea activităţilor din sala de grupă.3.: Planificarea activităţilor este un proces participativ. • Creează oportunităţi de prezentare a proiectelor individuale şi de grup. pentru a orienta şi susţine învăţarea. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C. modul în care organizez spaţiul în care el învaţă vor influenţa asupra progreselor pe care copilul le va face.136 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 22. deciziile mele pornesc de la nevoile şi interesele lui. Organizarea învăţării Pentru a-l ajuta pe copil să se dezvolte. 24. Este receptiv la sugestiile copiilor şi capabil să-şi ajusteze planurile în acord cu acestea. adresează frecvent întrebări deschise. un afiş etc.: Cadrul didactic cunoaşte şi utilizează diverse strategii care contribuie la învăţarea activă. • Creează o carte (comună sau personală) referitoare la temă care să reflecte învăţarea. la construirea de către copii a propriilor cunoştinţe. Demonstrează înţelegerea rolului său de facilitator al învăţării copilului. la dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor. • Nu impune niciodată copiii mici să înveţe. • Încorporează în temele mai cuprinzătoare.1. D U R D U R D U R D U R .

. să pună întrebări. satisfacţia unei probleme soluţionate independent etc. 29.. 30. § Utilizează zilnic jocul în scopuri variate. Ajută copiii să facă conexiuni între concepte şi deprinderi noi şi cunoştinţele anterioare (evocare şi realizare a sensurilor) § Propunând o temă sau concept nou. § Utilizează jocul pentru a afla mai multe informaţii despre copil şi modul lui de înţelegere a lumii. grafice simple.. D U R 27. manifestând interes autentic. pentru a trezi interesul copiilor. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi prin intermediul întrebărilor deschise. § Pune întrebări deschise care stimulează gândirea şi creativitatea de tipul: Cum crezi că ar putea arăta. Ştie să creeze şi să menţină situaţii care îmbogăţesc şi extind jocul copiilor. § Valorifică permanent cunoştinţele şi experienţa personală a copiilor în contexte noi. calculul asociat cu ritmul sau mişcarea etc. să raţioneze. utilizând „scaunul autorului”). în contexte variate şi cu conţinuturi variate.? Ce ar fi dacă.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 137 • • • Cunoaşte stilurile individuale de învăţare ale copiilor din grupă şi utilizează tehnici şi materiale variate pentru a satisface această diversitate (de ex. pentru a „complica” jocul. Îi încurajează pe copii să gândească..? Cum am putea rezolva această situaţie? Dar altă soluţie mai există? etc. Oferă copiilor diverse oportunităţi de a face prezentări în faţa grupului de copii (de ex. materiale manipulative.1. § Stimulează şi întreţine curiozitatea copiilor. Ia permanent decizii strategice conştiente legate de rolul său şi rolul copilului în construirea propriei învăţări prin joc. ce experienţe de învăţare au parcurs în activităţile anterioare.2. Recunoaşte valoarea supremă a jocului (înţeles în sens larg) pentru învăţarea şi dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. sugestii şi provocări în jocul copilului şi când să-i ofere posibilitatea şi timp pentru a trăi plăcerea descoperirii. permanent verifică ce ştiu copiii despre el. pentru însuşirea conceptelor matematice utilizează panouri.. utilizează materialele şi în spaţiul din aer liber. § Variază materialele de joc pentru a evita monotonia. § Utilizează conversaţii antrenante. susţinând interesul copiilor. § Ştie când să intervină cu întrebări. să concluzioneze.: Cadrul didactic demonstrează competenţă în utilizarea jocului ca formă integratoare pentru stimularea învăţării şi dezvoltării. D U R D U R D U R .. să experimenteze.). 31. răspunzând unora dintre dorinţele exprimate de aceştia. 28. introduce elemente noi sau modelează utilizări noi. D U R D U R Standard C. Foloseşte interesul şi curiozitatea copiilor faţă de lumea înconjurătoare. corespunzător vârstei copilului.

D U R D U R D U R Standard: C. § Creează situaţii în care copiii să lucreze pe rând. activitatea în care grupuri de copii aşezaţi în jurul mesei îndeplinesc aceeaşi sarcină nu este considerată lucru în grupuri mici. Creează situaţii în care copiii să înveţe unul de la altul. D D U U R R . § Extinde mediul de învăţare în afara grădiniţei/în comunitate. deleagă responsabilitatea pentru lucrul în colaborare. § Pregăteşte şi afişează materiale interactive care îi ajută pe copii să reflecteze şi să-şi extindă învăţarea (de exemplu. § Îi ghidează pe copii în identificarea temei. 36. pentru a realiza integrarea lor în activităţile/ studiile tematice. mesajul zilei. 33. să iniţieze şi să faciliteze activităţi în grup. pentru a le da posibilitatea să-şi împărtăşească cunoştinţele. § Cu copii mai mari. în perechi.1. vocabularul nou etc. o construcţie. § Organizează copiii în grupuri (mici sau mari).). § Propune sarcini care necesită cooperarea între copii şi găsirea unei soluţii comune. Pune la dispoziţia copiilor materiale cu caracter deschis ce stimulează dezvoltarea. să se asculte reciproc şi să facă schimb de materiale.).: Cadrul didactic utilizează strategii predominant interactive. 34. Corelează obiectivele de referinţă din diferite arii curriculare. Cadrul didactic corelează obiectivele de referinţă ale ariilor curriculare cu conţinuturile învăţării. Oferă proiecte la care copiii să lucreze în cooperare.3. 35. § Propune să se activeze în grupuri mici atunci când oferă copiilor sarcini ce presupun cooperare. cu formele de organizare a lucrului cu copiii ţinând de particularităţile de vârstă ale copiilor şi de experienţele de învăţare anterioare. a planului/etapelor de realizare a unui proiect colectiv. § Încurajează copiii să conducă.4. Propune pentru lucru în grup mare sau mic sarcini adecvate formelor selectate. 32. § Discută împreună cu copiii despre rolurile pe care fiecare şi le poate asuma în realizarea proiectului. § Realizează împreună cu copiii materiale pe care apoi le utilizează în activităţile curente (un afiş. graficele. soluţionarea problemelor şi realizarea sarcinii comune. cu sarcinile de învăţare.1. calendarul. § Reacţionând la o întrebare a copilului. harta conceptuală a studiului tematic. § Formulează clar aşteptările privind comportamentul şi participarea copiilor. îi poate propune acestuia să întrebe mai întâi trei copii şi doar apoi să vină cu răspunsul în caz că nimeni nu-l cunoaşte.138 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard C. ideile şi opiniile. o hartă etc.

perechi. centre de activitate.) care ţin cont de competenţele şi interesele lor. care răspund nevoilor individuale ale copiilor. Utilizează diverse forme de organizare a activităţii copiilor (în grup mare.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 139 37. § Prevede activităţi care satisfac necesităţile şi interesele fiecărui copil în parte prin dotarea centrelor de activitate cu materialele lor specifice.: Cadrul didactic exploatează maximal oportunităţile de învăţare ale perioadelor de rutină şi adoptă atitudini flexibile şi creative în faţa unor momente neplanificate. cadrul didactic explică foarte clar între ce are de ales copilul şi care să-i fie aşteptările în fiecare caz. § În cazul unor alegeri limitate (câteva opţiuni). 38. 41. Aceste activităţi nu pot avea o durata mare de timp şi trebuie alternate cu celelalte forme de organizare. de a împărtăşi senzaţiile gustative etc. responsabilităţi pe parcursul zilei/săptămânii etc. § Foloseşte servitul mesei drept prilej de a exersa matematica practică (calculul matematic. vizionare. § Foloseşte activitatea în grup mare. cânt. comunicarea şi cooperarea între copii. Foloseşte rutina zilei ca sursă de învăţare semnificativă.1. 39. de a afla despre produsele consumate şi a discuta calităţile lor. alte atribute). grup mic. D U R . cu toţi copiii când urmăreşte obiectivul ca toţi copiii să împărtăşească aceeaşi experienţă de învăţare .6. dimensiuni. (limbaj. activităţi de mişcare. § Încurajează explorarea iniţiată de copii şi utilizarea independentă a materialelor din sala de grupă. prezentarea unei veşti. educaţie pentru sănătate). dezvoltare socioemoţională. 40. demonstrare din partea cadrului didactic. Planifică situaţii de învăţare cu caracter deschis. D U R D U R D U R D U R Standard C. § Oferă copiilor posibilităţi de a alege (activităţi. § Utilizează zilnic activităţile în grup mic. materiale diverse din care să aleagă. individual). Standard C. Oferă copiilor posibilitatea de a face alegeri conştiente din alternativele existente şi a-şi asuma responsabilitatea pentru alegerea făcută.: Cadrul didactic creează pentru copii multiple oportunităţi de alegere şi luare a deciziilor.1. sarcini cu mai multe posibilităţi de realizare. materiale. le oferă timp pentru a lucra independent sau în grupurile selectate de ei. diverse comparaţii – cantităţi. potrivindu-le la obiectivele propuse şi respectând nevoile individuale şi de grup ale copiilor. încurajând socializarea.5. § Oferă sarcini cu caracter individual. Corelează conţinuturile activităţilor cu vârsta copiilor şi cu cunoştinţele anterioare ale acestora.audiere.

al suprafeţelor aşchiate etc.. elimină pericolul colţurilor ascuţite. Subdomeniu: Mediul de învăţare D U R Standard C. a descoperi asemănări şi diferenţe etc. 43. cadrul didactic le poate sugera copiilor să-i scrie mesaje cu urări de însănătoşire. căluţ-balansoar.).) şi sunt puse la înălţimea ochilor copiilor. limbă. Organizarea mediului corespunde necesităţilor diferitor grupuri de vârstă şi ale fiecărui copil în parte. § Cadrul didactic are grijă ca mediul fizic să fie securizant (de exemplu. a învăţa noi concepte şi deprinderi. § Copiii au spaţiu individual unde să-şi păstreze lucrurile personale.). care apar inopinat. spontan şi care suscită interesul copiilor. § În situaţia când s-a îmbolnăvit un copil. § Copiii au spaţiu individual unde să-şi păstreze lucrurile personale. centre de activitate pot fi mai puţine. obiecte moi – jucărie moale etc. Creează un mediu fizic atractiv şi plăcut. precum şi necesităţilor dictate de conţinuturile studiate.1.2. în care ei se simt mai confortabil. § Cadrul didactic evaluează schimbările ce intervin în necesităţile copiilor pe măsură ce ei cresc şi modifică în consecinţă spaţiul fizic. § Sunt încorporate elemente care atenuează senzaţia de instituţie (de exemplu. § Jucăriile şi echipamentul sunt adecvate vârstei (de exemplu. D U R D U R . 44. § Vizita unei persoane din altă ţară poate deveni o sursă pentru a afla despre o altă cultură. în cazul copiilor de până la 3 ani blocurile şi puzzlele sunt de dimensiuni mai mari. să-i ofere o carte etc. pentru a le dezvolta limbajul. pernuţe pe care copiii pot sta. § Mediul fizic pentru copiii mici nu este prea aglomerat pentru a nu suprasolicita copiii şi pentru a le permite mişcarea liberă. care îi ajută pe copii să se simtă în securitate şi confortabil. pot fi prezente un tobogan.140 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 42.: Cadrul didactic înţelege impactul puternic al mediului asupra învăţării şi dezvoltării copiilor şi le asigură un mediu în care fiecare copil să se dezvolte şi să înveţe în conformitate cu nevoile. § Culorile aprinse sunt folosite pe un fundal coloristic neutru. interesele şi abilităţile sale. § Mediul este aranjat astfel încât cadrului didactic să-i fie uşor să observe tot spaţiul din orice loc. se concentrează mai uşor şi jocul lor devine mai complex şi mai creativ. C. Organizarea învăţării C. Recunoaşte şi exploatează oportunităţile de învăţare. scrânciob etc. § Mediul fizic pentru copiii de peste 3 ani este divizat în spaţii care le permit să lucreze mai mult în grupuri mici. covoraşe.2. sunt utilizate materiale realizate cu copiii pentru a personaliza spaţiul grupei.

Mediul este bine organizat şi promovează învăţarea activă şi independentă. descoperirea şi învăţarea conceptuală. lectură. etichetate. diverse “instrumente” cu care să deseneze. cât şi create împreună cu părinţii şi copiii. grup mare. apă. § Există spaţiu pentru lucru în grup mare (de exemplu. perechi. D U R . materiale pentru dezvoltarea senzorială (nisip. pensulele vor fi puse împreună lângă şevalet în centrul Artă). Spaţiul fizic pregătit de cadrul didactic facilitează managementul grupei de copii şi îi permite utilizarea diverselor forme de lucru: individual. citit-scris. § Ariile pentru activităţi liniştite (artă. unde copiii se pot aduna în cerc. § Cadrul didactic încorporează în centrele de activitate obiecte care provoacă imaginaţia copiilor (de exemplu. creioanele colorate.).). § Cadrul didactic foloseşte panoul responsabilităţilor. pensule. blocuri fabricate sau confecţionate împreună cu copiii şi părinţii (de exemplu. § Centrele de activitate sunt clar delimitate pentru a uşura orientarea copiilor. hârtia pentru desen. materiale pentru centrul Ştiinţă: obiecte procurate sau confecţionate pentru cântărit. aluat de joc. cărţi. vopselele. hârtie.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 141 45. vopsele.. Selectează materiale legate de toate ariile curriculare şi domeniile de dezvoltare astfel încât să stimuleze explorarea. măsurat.). matematică) sunt separate de cele pentru activităţi dinamice/zgomotoase (joc simbolic. grup mic. imprime în centrul Artă: periuţe de dinţi. din carton). întâlnirea de dimineaţă şi alte activităţi). pentru mesajul de dimineaţă sau pentru graficele/panourile interactive la care lucrează copiii etc. diverse texturi pentru experienţe tactile etc. § Materialele includ: rechizite pentru jocul simbolic (“de-a. lupe etc. În acest spaţiu se află un şevalet sau o tablă amplasată la nivelul copiilor). carioci. atât fabricate. dopuri din plută etc. § Cadrul didactic creează spaţii pentru lucru individual sau unde copiii se pot retrage când au nevoie. § Centrele sunt dotate cu diverse materiale. blocuri). în centrul/aria unde vor fi folosite (de exemplu. § Între centre există treceri care le permit copiilor să se deplaseze de la un centru la altul fără a-i deranja pe ceilalţi copii. de exemplu.. pămătuf. materiale din natură. al căror număr şi conţinut corespund vârstei copiilor din grupă. experimentarea. § Materialele sunt grupate logic şi stocate pe rafturi joase. D U R D U R 47. 46. pentru a le permite copiilor să ia decizii şi să-şi asume responsabilităţi pentru mediu.”). § Spaţiul este împărţit pe centre de activitate/arii de interes.

51. § Îi încurajează pe copii să manifeste empatie pentru un copil care este trist sau nemulţumit. § Materialele afişate pe pereţi reflectă procesul de învăţare (sunt expuse lucrările individuale sau colective. § Cadrul didactic utilizează diverse forme de implicare a membrilor familiilor în planificarea şi desfăşurarea activităţilor (de exemplu. obiecte aduse de acasă etc. Standard C. în grupele cu copii mai mici – fotografii ale familiei.2. panoul responsabilităţilor etc.: Cadrul didactic creează un mediu fizic personalizat şi prietenos ce conferă identitate grupului de copii. graficele. D U R .).: Cadrul didactic creează un climat social care promovează învăţarea. § Promovează un comportament pro-social: modelează interacţiuni respectuoase în raport cu alţi adulţi şi cu copiii. panouri care solicită contribuţia adulţilor în susţinerea învăţării curente a copiilor: în calitate de experţi la studiul tematic etc.2. 48. § Mediul creat îi insuflă copilului încredere în sine (copilul ştie ce şi unde se află. să ştie să împartă jucăriile şi materialele cu alţi copii. “Ce vreau să aflu”. promovând sensul de apartenenţă.). § Mediul conţine elemente care reflectă aprecierea diversităţii şi respectul pentru valorile şi tradiţiile familiilor din care provin copiii. Mediul creat de cadrul didactic invită părinţii ca parteneri la colaborare şi contribuie la spiritul de comunitate. § Cadrul didactic creează un climat psihologic în care copiii încearcă cu siguranţă lucruri noi. Creează un mediu de învăţare personalizat şi prietenos copiilor.2. D U R D U R D U R 50. nu se tem să adreseze întrebări sau să greşească. Mediul creat de cadrul didactic promovează la copii confort psihologic şi o atitudine pozitivă faţă de învăţare. studiul tematic etc. creează panouri interactive de tipul “Eu astăzi sunt aici”. § Există un loc special rezervat pentru comunicarea cu familia (panouri informative-interactive care reflectă învăţarea curentă etc.). pentru a oferi încredere şi siguranţă în exprimarea liberă a acestora. § Modelează singur şi încurajează copiii să găsească soluţii în situaţii de conflict.142 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard C. legate de casă (de exemplu. de unde poate lua şi apoi pune la loc materialele de care are nevoie). § § Foloseşte diverse oportunităţi de personalizare a învăţării (de exemplu.3. 49. Încurajează atitudini reciproce grijulii şi respectuoase între copii.). “Ce îmi place şi ce nu-mi place”. calendarul.). Cadrul didactic îi face pe copii să se simtă mai confortabil încorporând elemente familiale.

pentru a înregistra date privind progresul copilului în toate domeniile de dezvoltare. 54. § Expune lucrările tuturor copiilor.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 143 52. § Cadrul didactic oferă copiilor posibilităţi de a-şi dezvolta deprinderi de comunicare legând prietenii. Demonstrează înţelegerea cauzelor diverse ale comportamentelor nedorite. cât şi pe hol. abordând strategii adecvate de prevenire a conflictelor dintre copii. discută cu ei des pre necesitatea acestora.1. lucrări ce demonstrează deprinderi de scriere incipientă. pentru a evita comportamentul nedorit. 53. niciodată nu recurge la comportamente violente (verbale sau fizice). § Îi implică pe copii în stabilirea unor reguli clare ale grupei privind comportamentul şi participarea în activităţi.) şi ca o parte din ele să fie la nivelul ochilor copiilor. la selectarea materialelor sau centrelor de activitate atunci când este un număr limitat de spaţii pentru activitate etc. şi are grijă să predomine lucrările mai recente (de exemplu. sprijinindu-l la nevoie şi căutând soluţii pentru problemele cu care se confruntă. Cadrul didactic utilizează zilnic observarea copiilor. Standard D. lăudându-l când reuşeşte. § Prin propriul exemplu promovează la copii o ascultare activă (în cadrul întîlnirii de dimineaţă şi altor activităţi în grup mare). § Oferă limbaj adecvat pentru exprimarea emoţiilor şi sentimentelor. cu numele acestora şi data realizării lucrării. 55. Evaluarea învăţării D U R D U R D U R În calitatea mea de cadru didactic trebuie să ajut fiecare copil să aibă încredere în sine. reprezentări grafice.).: Cadrul didactic utilizează permanent observarea. manifestând respect pentru ideile şi părerile fiecărui copil. lucrări tridimensionale etc. § Se asigură că fiecare copil îşi aduce contribuţia în timpul activităţilor de grup. învăţând strategii de soluţionare a conflictelor şi cultivându-şi un comportament pro-social şi o imagine pozitivă de sine. § Anticipează şi ia măsuri de prevenţie. D U R . atât în sala de grupă. § Utilizează metode pozitive de disciplinare. D. pentru a fi văzute de toată lumea. § Utilizează eficient situaţiile cotidiene pentru a-i învaţă pe copii cum să-i asculte pe ceilalţi şi să fie atenţi unul faţă de celălalt. cum să-şi aştepte rândul (de exemplu. Oferă multiple situaţii în care toţi copiii să fie auziţi şi apreciaţi. Facilitează stabilirea unor relaţii de prietenie între copii care încurajează învăţarea reciprocă.

§ Registrul cu datele observării tuturor copiilor conţine: numele copilului. referindu-se la ceea ce au reuşit să facă mai bine decât într-o situaţie anterioară. Cadrul didactic realizează observarea copiilor pentru a surprinde progresul înregistrat de copii în toate domeniile de dezvoltare.). cognitiv. îi recompensează. cadrul didactic scoate în evidenţă ceea ce a reuşit copilul să facă şi îl încurajează pentru o viitoare experienţă. le permite copiilor să ducă acasă o lucrare executată de ei sau invită părinţii să admire lucrările lor. Utilizează şi elaborează instrumente de evaluare care apreciază măsura în care copilul deţine anumite cunoştinţe. Standard D. realizează un portofoliu cu toate lucrările copiilor. cu jetoane cu imagini (floricele. 58. manifestă anumite atitudini. în strânsă corelaţie cu domeniile de dezvoltare ale acestuia. la vârste mai mari. la aprecierea unei activităţi. laude. D U R Standard D. 62.: Cadrul didactic foloseşte evaluarea pentru a sprijini dezvoltarea şi învăţarea la copil. Cadrul didactic păstrează un registru/dosar cu datele culese în urma observării copilului.2.: Cadrul didactic foloseşte metode şi instrumente de evaluare care sunt relevante pentru activităţile de învăţare realizate de copii şi adecvate vârstei acestora.3. Utilizează metode de evaluare ce corespund vârstei copiilor. 60. D U R . § Apreciază individual copiii. § De exemplu. § Observările cadrului didactic vizează comportamente aparţinând domeniilor de dezvoltare prezentate în Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie. D U R D U R 59. steguleţe etc. având ca unic reper progresele anterioare ale copilului. D U R 57. data calendaristică la care au fost înregistrate observările şi domeniul de dezvoltare de care ţine informaţia înregistrată.144 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 56. D U R D U R 61. deprinderi şi abilităţi. Recunoaşte diferenţele individuale dintre copii în evaluarea acestora. expune lucrările copiilor în spaţii amenajate în centrele de activitate. Cadrul didactic deţine un portofoliu al fiecărui copil care conţine date privind progresele copiilor obţinute în urma observărilor şi evaluării în toate domeniile de dezvoltare (fizic. Utilizează momentul evaluării pentru a scoate în evidenţă reuşitele copilului şi a încuraja învăţarea. atitudini în învăţare). socioemoţional. obiectivelor de referinţă ale activităţilor de învăţare şi tipului de activitate în care este implicat copilul. § Utilizează permanent aprecieri verbale. fără a face comparaţii între ei.

niciodată nu poţi crede că ştii totul.: Cadrul didactic participă periodic la cursuri de formare continuă 69. stimulând progresul copiilor. despre sănătate. nutriţie. pentru a evalua progresul copilului. În baza rezultatelor evaluării.. Utilizează rezultatele evaluării pentru a organiza. Este permanent în contact cu noile informaţii privind teoria şi practica didactică privind educaţia timpurie din publicaţiile de specialitate. Standard E.4.: Cadrul didactic utilizează evaluarea. D D D U U U R R R D U R D U R . modifica şi adapta mediul educaţional astfel încât să creeze cât mai multe oportunităţi de învăţare şi dezvoltare pentru toţi copiii. Standard E. nevoi). pentru a planifica mai riguros activităţile şi a organiza mediul de învăţare adecvat cerinţelor şi intereselor copiilor. interese. igienă. 67.2. cadrul didactic proiectează activităţi adaptate nevoilor individuale ale fiecărui copil. 68. Fiecare zi este o provocare. sănătate. despre comportamentele lor de învăţare si progresele lor din discuţiile cu familia. nutriţie. despre nevoile lor. 66. 63. 65. în scopul oferirii oportunităţilor de învăţare şi dezvoltare cât mai adecvate şi eficiente pentru toţi copiii.3. 70. Corelează informaţiile despre copil obţinute de la familie cu rezultatele activităţii copilului în creşă/grădiniţă pentru o evaluare cât mai fidelă şi validă a progresului înregistrat de acesta. igienă. D D U U R R Standard D. copilul însuşi.: Cadrul didactic consultă periodic materiale de specialitate în scopul îmbunătăţirii competenţelor sale profesionale. Utilizează în practica zilnică informaţiile şi abilităţile noi achiziţionate prin cursurile de formare continuă. 71. Participă periodic la cursuri de formare continuă în domeniile profesionale specifice educaţiei timpurii. este o întrebare căreia trebuie să-i găsesc răspunsul. Culege informaţii despre copil din discuţii permanente cu familia acestuia (experienţe anterioare de învăţare. Experimentează noi idei şi practici inspirate de materialele de specialitate.. Selectează cursurile de formare şi perfecţionare în funcţie de nevoile de îmbunătăţire a competenţelor sale profesionale.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 145 Standard D. D U R D U R E. 64. Dezvoltare profesională În meseria de cadru didactic.1.: Cadrul didactic solicită şi utilizează informaţii despre experienţele anterioare ale copiilor.

Se consultă cu alţi colegi şi specialişti în proiectarea activităţilor pentru a asigura condiţii optime care să răspundă nevoilor individuale de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil. 74. cultural.146 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard E. Parteneriatul cu familia Succesul unei dezvoltări depline şi sănătoase a copilului depinde de convergenţa acţiunilor tuturor celor care îl înconjoară.3. Standard F. Se informează asupra contextului familial în care copilul s-a născut şi a crescut. 76. în scopul individualizării învăţării şi oferirii de sprijin optim pentru dezvoltarea acestuia. pentru a asigura oportunităţi egale tuturor copiilor şi o comunicare eficientă cu familiile acestora. 72. Valorifică experienţele familiale ale copiilor. pentru a-şi îmbunătăţi propriile practici educaţionale şi practicile familiilor în educaţia şi dezvoltarea copiilor mici. Cadrul didactic reflectează permanent asupra activităţii sale profesionale. Colaborează cu colegi şi alţi specialişti pentru a culege cât mai multe informaţii privind dezvoltarea copilului. Reflectează permanent asupra rezultatelor practicii zilnice cu scopul de a o îmbunătăţi. etnic. 73. prin discuţii cu părinţii acestuia. 78.1.4. pentru a reflecta în activităţile curente şi în mediul educaţional diversitatea culturală a familiilor. 77. Este capabil de a-şi motiva deciziile pedagogice în baza reflecţiei asupra activităţii sale zilnice şi a rezultatelor obţinute. Am nevoie de ajutorul părinţilor. Manifestă interes pentru cunoaşterea diversităţii de ordin economic. demonstrând capacitatea de a-şi motiva deciziile profesionale şi de a-şi îmbunătăţi practica zilnică în urma analizei rezultatelor profesionale obţinute. 79.: Cadrul didactic recunoaşte importanţa cunoaşterii mediului familial în care copilul creşte şi se dezvoltă. Standard E.: Cadrul didactic utilizează lucrul în echipă cu alţi colegi şi specialişti. D U R D U R D U R D D U U R R F. precum şi părinţii au nevoie de ajutorul meu pentru a-i oferi copilului toate şansele pentru o educaţie de calitate. Poate aprecia punctele tari şi aspectele care necesită îmbunătăţiri ale activităţii sale profesionale ca urmare a reflecţiei asupra propriei practici. D U R D U R D U R . 75. religios a familiilor.

în special în privinţa acelor aspecte ale dezvoltării care necesită mai multă atenţie şi acţiuni specifice.2. Respectă dorinţele şi cerinţele formulate de părinţi în privinţa sănătăţii. Solicită informaţii părinţilor privind aşteptările. Utilizează spaţiul destinat întâlnirilor cu părinţii. precum şi despre dificultăţile întâmpinate.4. 85. Utilizează metode informale şi formale de comunicare cu toţi părinţii pentru a culege cât mai multe informaţii despre copil. interesele şi dorinţele acestora în privinţa propriului copil.: Cadrul didactic respectă calitatea părinţilor de primi educatori ai copilului. § Utilizează panouri pe care sunt afişate anunţuri/solicitări adresate părinţilor. considerând importante aspiraţiile. sugestii privind dezvoltarea şi educaţia copilului. despre starea lui de sănătate. dar şi despre problemele acestuia. Informează săptămânal părinţii despre progresele înregistrate de copil în toate domeniile dezvoltării. dorinţele şi cerinţele lor legate de dezvoltarea şi educaţia copiilor. 82. dezvoltării şi educaţiei propriului copil. reuşind să evite conflictele sau să le soluţioneze cu rezultate optime pentru copil. 87. 84. Stabileşte împreună cu părinţii măsuri necesare pentru corectarea/recuperarea unor probleme de dezvoltare (prin acţiuni concertate ale cadrului didactic şi ale părinţilor sau prin apelul la alţi specialişti). D U R D U R .: Cadrul didactic consideră fundamentală comunicarea permanentă cu părinţii pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului şi bunăstarea acestuia. 80. discuţiilor individuale cu părinţii etc. Implică părinţii în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. carneţele de corespondenţă cu părinţii. exemple de practici. despre interesele şi dorinţele lui.: Cadrul didactic implică permanent familia în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. D U R D U R Standard F.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 147 Standard F. pentru a-i sprijini pe aceştia în realizarea rolurilor parentale. D U R D U R 83. D D U U R R Standard F. Demonstrează competenţe de comunicare cu părinţii. 86. asigurându-se de bunăstarea acestuia. Furnizează părinţilor informaţii.3. 81. pentru a putea lua decizii în comun.

Organizează periodic întâlniri cu părinţii. să poată face schimb de opinii şi să colaboreze pentru susţinerea activităţilor realizate în creşă/ grădiniţă. a dezbate şi a lua decizii în comun privind programul de educaţie promovat de creşă/grădiniţă. în planificarea şi organizarea unor studii tematice. 88. Invită părinţii să participe periodic la activităţile curente desfăşurate în grupa de creşă/grădiniţă. 90.148 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard F. a unor evenimente speciale sau a unor sărbători etc. 89. D U R D U R D U R D U R .: Cadrul didactic încurajează prin forme variate participarea părinţilor la programul educaţional al creşei/grădiniţei.5. pentru a observa copiii. valorificând disponibilitatea şi experienţa acestora. a asista cadrul didactic în organizarea activităţilor etc. Implică părinţii sau alţi membri ai familiei. pentru a organiza. Creează un spaţiu în care părinţii să dispună de resurse de informaţii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. 91.

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 149 GHID DE APLICARE a Instrumentului de evaluare a competenţelor profesionale ale cadrului didactic în baza Standardelor profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie .

1. atitudine în învăţare) . socioemoţional.5. centre comunitare pentru copii şi familii etc.1. fie la nivel individual. pentru dezvoltarea unei înţelegeri aprofundate a bunelor practici de educaţie centrată pe copil în cadrul cursurilor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice. Acest instrument poate fi utilizat: pentru a evalua nivelul competenţelor profesionale ale cadrului didactic în toate cele şase domenii pentru care au fost elaborate standardele profesionale. obiectivele de referinţă şi sarcinile elaborate Standard C 1.: Incluziunea socială B. calitatea programelor de formare iniţială şi continuă etc. Domeniul: Planificarea învăţării Standard B.: Individualizarea învăţării Standard A.1.3. A.).2.2.1. subdomenii şi standarde după cum urmează: D.: Planificarea pe termen scurt şi termen lung (zilnică şi săptămânală) Standard B.4.: Climatul social în promovarea învăţării 2.3.3. pentru optimizarea calităţii practicilor educaţionale timpurii în diverse contexte – programe de durată lungă şi scurtă. fie la nivel instituţional.: Jocul ca formă integratoare a învăţării şi dezvoltării Standard C 1.: Observarea copilului (înregistrarea observaţiilor privind progresele în dezvoltarea copilului pe cele patru domenii definite prin Standardele de Învăţare şi Dezvoltare a copilului: cognitiv. care sunt structurate pe domenii. Instrumentul de evaluare a competenţelor profesionale ale cadrului didactic din educaţia timpurie a fost elaborat pe baza standardelor profesionale ale cadrului didactic.150 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 1.6. pentru autoevaluarea cadrelor didactice în scopul realizării unei educaţii timpurii de calitate centrate pe copil.1.: Recunoaşterea impactului mediului asupra învăţării şi dezvoltării Standard C 2.1. Subdomeniu: Mediul de învăţare Standard C 2. INTRODUCERE Standardele profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie au ca principală misiune aceea de a asigura o pregătire de calitate tuturor cadrelor didactice în scopul oferirii tuturor condiţiilor pentru o învăţare şi dezvoltare deplină a copiilor.: Crearea oportunităţilor de alegere şi luare a deciziilor Standard C 1.: Corelarea formelor de activitate cu vârsta copiilor.1.3.2.: Abordarea integrată a dezvoltării copilului Standard A. în creşe/grădiniţe de copii. pentru orientarea unor procese decizionale legate de politici educaţionale în domeniul educaţiei timpurii (calitatea pregătirii cadrelor din domeniu. STRUCTURA INSTRUMENTULUI Formularul are la bază Standardele profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie.: Valorificarea oportunităţilor de învăţare neplanificate C.: Planificarea ca proces participativ C.2.2.4. Domeniu: Evaluarea învăţării Standard D.: Abordarea integrată a curriculumului prin planificare Standard B.: Strategii pentru învăţare activă Standard C.1.: Specificul învăţării în perioada timpurie Standard A.: Strategii interactive Standard C 1.: Crearea unui mediu personalizat şi prietenos copilului Standard C 2. fizic şi sănătate. Domeniu: Organizarea învăţării C. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C. Domeniul: Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Standard A.

4. centrate pe copil. nevoia de odihnă şi activitate dinamică.4. permite ca membrul familiei să se afle alături de copil. care sunt ocazional însoţiţi de Exemple practice.2. în virtutea faptului că se referă la concepte utilizate în cadrul noii paradigme educaţionale. Se va nota doar Indicatorul (a se vedea Scala de notare).: Informarea permanentă a părinţilor privind progresele şi problemele copilului în dezvoltare Standard F.: Lucrul în echipă cu cadre didactice şi alţi specialişti pentru îmbunătăţirea activităţii didactice A.: Participarea la cursuri de formare continuă şi perfecţionare Standard E.4.: Utilizarea diverselor forme de evaluare a copilului Standard D. scala de notare. uşurându-le tranziţia de acasă la grădiniţă (de exemplu.: Cunoaşterea nevoilor şi intereselor părinţilor privind dezvoltarea copilului. Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale Indicator ⇒ fiecărui copil şi asigură susţinerea ne• Exemplu ⇒ cesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial • Exemplu ⇒ Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor.) DUR F. • Facilitează integrarea copiilor noi.: Înregistrarea progreselor copilului Standard D.2. a contextului sociocultural al familiei Standard F.3.: Colaborarea cu părinţii în luarea de decizii privind dezvoltarea copilului Standard F. în special.3. Exemplele sunt menite să ghideze evaluatorul în aprecierea Indicatorilor care pot prezenta unele dificultăţi.2. permite copilului să vină cu jucăria preferată etc.: Consultarea de materiale de specialitate Standard E. de alimentaţie.1. iar coloana din dreapta. coloana din partea stângă conţinând indicatorii cu exemplele.: Reflecţie asupra propriei activităţi pentru îmbunătăţirea rezultatelor Standard E. exemplele servind drept repere.GHID DE APLICARE A INSTRUMENTULUI DE EVALUARE 151 Standard D. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie E.) Recunoaşte necesităţile individuale ale copiilor din grupă (de exemplu.: Dezvoltarea de obiective pe termen scurt şi termen mediu de dezvoltare individuală a copilului în baza rezultatelor evaluării Domeniu ⇒ Standard ⇒ A. Domeniu: Dezvoltarea profesională Standard E.: Stimularea participării părinţilor la activităţile programului educaţional Fiecare Standard este explicitat prin Indicatori. Domeniu: Parteneriatul cu familia Standard F.1.3.1. Ele pot fi observate la moment sau evaluatorul poate găsi alte probe prin care indicatorul se face prezent în timpul evaluării: • Cod de notare: Pentru notarea frecvenţei de manifestare a indicatorului sunt utilizate următoarele codificări care arată că practicile vizate de indicator sunt observabile: D – deseori U – uneori R – rareori . Instrumentul conţine două coloane. nevoia de a se socializa sau de a fi câtva timp singur/de a observa etc. face adaptări la program.

: Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial.: Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat. pentru a stabili care standard este mai bine acoperit în planul competenţelor şi care necesită o mai mare atenţie. este foarte important ca evaluatorul să ia notiţe detaliate atât despre interacţiunile pozitive. se va calcula numărul de răspunsuri bifate D(eseori). asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plan cognitiv. director). precum: analiza documentelor pedagogice (planificarea didactică. După evaluare. Nu în toate cazurile este posibil să se noteze indicatorul în baza practicilor observate. Aici sunt foarte utile referinţele evaluatorului la activităţi şi interacţiuni concrete.152 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 3. şi nu în baza celor dorite sau presupuse. interviu individual cu cadrul didactic sau cu alte persoane (părinţi. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor. în mod tipic. U(uneori) şi R(areori) la fiecare standard şi la fiecare domeniu. care se bazează pe laturile forte ale cadrului didactic. CUM SE UTILIZEAZĂ INSTRUMENTUL? Evaluarea se face cu scopul de a-i oferi un sprijin cadrului didactic şi de aceea evaluatorul trebuie să cunoască scopurile profesionale ale acestuia. Este important ca evaluatorul să nu-şi facă notarea în baza cerinţelor curriculare sau a ceea ce consideră că ar trebui să se întâmple. împreună cu cadrul didactic să identifice laturile forte şi laturile care necesită îmbunătăţire în practica acestuia şi să elaboreze un plan concret de acţiune. 1. comunicarea scrisă cu părinţii etc. socioemoţional şi fizic. În cadrul acestei abordări a dezvoltării profesionale. rezultatele primei observări vor fi comparate cu cele obţinute în cadrul evaluărilor ulterioare. 2. Scopul acestui proces este de a crea un context pozitiv pentru creşterea profesională a cadrelor didactice şi de a spori calitatea practicilor educaţionale. La fel. interes şi respect. Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi de a progresa interacţionând frecvent cu fiecare. Rezultatele notării pot fi utilizate în mod diferit. Şi totuşi.1. portofoliile copiilor. pentru ca.). alţii prin alte metode de culegere a datelor. 3. De exemplu. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice. Exemplu: A. 4. evaluatorul îi poate adresa cadrului didactic întrebări deschise despre Indicatorul la care se cer clarificări. pot fi comparate rezultatele pe domenii. D U R D U R D U R Standard A. Se poate realiza un grafic individual al fiecărui domeniu sau un profil al competenţelor unind valorile scalei prin traversarea coloanelor de sus în jos. O întrebare deschisă – de tipul „Cum interacţionaţi cu părinţii?” – este una care nu sugerează răspunsul.2. Cadrul didactic va fi informat despre rezultate într-o manieră care l-ar ajuta cel mai bine să-şi identifice scopurile pentru îmbunătăţirea propriilor practici şi să se încreadă în ceea ce face bine la moment. manifestând afecţiune. Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil. utilizând informaţia obţinută în urma evaluării. toţi Indicatorii urmează să fie notaţi în baza a ceea ce se întâmplă regulat. registrul cu înregistrări ale observărilor copiilor. cât şi despre cele negative. Unii dintre indicatori pot fi apreciaţi doar în urma observării activităţii cadrului didactic pentru mai multe zile. D U R . Pentru a urmări schimbările în dinamică. De aceea este important ca evaluatorul să discute cu cadrul didactic despre procesul de evaluare şi să se asigure că acesta cunoaşte Standardele Profesionale înainte de a începe evaluarea. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Standard A.

care va fi completat în urma observării şi a utilizării şi a altor metode de culegere a datelor. cu atât competenţele cadrului didactic sunt mai aproape de aşteptările formulate prin standarde. sarcini/contexte de învăţare/observate. dar nu mai frecvent decât o dată la trei luni. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat care solicită dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. Rareori. Toate aceste informaţii reprezintă argumente în favoarea acordării uneia dintre valorile scalei de notare: Deseori. CÂND SE UTILIZEAZĂ INSTRUMENTUL? Se recomandă ca. D U R D U R Cu cât curba este mai puţin sinusoidală şi se află în registrul primei valori a scalei. Uneori. pentru a permite cadrului didactic să aplice planul de acţiuni în scopul optimizării propriilor practici. evaluatorul la anexa Formularul de culegere a datelor în care se vor regăsi contextele în care au fost culese datele pentru fiecare indicator: exemple de comportamente/activităţi. în scop de susţinere a creşterii profesionale. documente analizate din care au fost culese informaţii.GHID DE APLICARE A INSTRUMENTULUI DE EVALUARE 153 5. pentru aflarea anumitor informaţii referitoare la unii indicatori. Cu cât această curbă este distribuită mai mult pe cele trei valori ale scalei sau se restrânge în zona ultimei valori (R). Instrumentul de evaluare să fie utilizat cel puţin de două ori pe an (perioada de evaluare durând cel mult o săptămână). întrebări adresate şi răspunsuri obţinute de la subiectul evaluării sau alte persoane. . deprinderilor şi abilităţilor dobândite. Alături de Instrumentul de evaluare. 4. pentru a realiza integrarea cunoştinţelor. Utilizează orice moment al zilei. cu atât competenţele cadrului didactic sunt mai inconsistente sau chiar neconforme cu aşteptările formulate prin standardele profesionale şi necesită sprijin în îmbunătăţirea performanţelor sale profesionale. 6.

.

FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 155 FORMULAR de înregistrare a datelor .

Standard A. observaţii . Comentarii.1.: Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat. Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi de a progresa interacţionând frecvent cu fiecare. Indicator 1. Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil. socioemoţional şi fizic. 4.: Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial. 3. Comentarii. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Standard A. asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plan cognitiv.156 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE A. interes şi respect. manifestând afecţiune. observaţii 2.2. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat care solicită dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor. Indicator 5. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice.

observaţii 10. Respectă particularităţile dezvoltării copilului pentru fiecare etapă de vârstă de la naştere la 7 ani. fizic). principiile unei societăţi democratice deschise. respectând valorile bazate pe drepturile omului. Comentarii. Promovează respectul pentru diversitate datorată sexului. Propune activităţi ce valorifică diversitatea copiilor şi familiilor.: Cadrul didactic cunoaşte specificitatea procesului de învăţare la copil de la naştere la 7 ani. Utilizează orice moment al zilei pentru a realiza integrarea cunoştinţelor. . nivelului socioeconomic. Înţelege felul în care fiecare copil îşi construieşte imaginea lumii şi creează oportunităţi de învăţare care reflectă această înţelegere. Standard A. sub toate aspectele (cognitiv.4.3. culturii. limbii. deprinderilor şi abilităţilor dobândite. Indicator 9. abilităţilor. vârstei. Standard A. promovând toleranţa faţă de tot ce este diferit prin respectarea diversităţii.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 157 6. 7. oferind tuturor copiilor oportunităţi egale de dezvoltare şi învăţare. rasei. socioemoţional. religiei. structurii familiei. 8.: Cadrul didactic promovează incluziunea socială. prin toate deciziile didactice curente. etniei.

Indicator 14. Planificarea învăţării Standard B. . care se bazează pe cunoaşterea dezvoltării copilului. Creează oportunităţi egale de dezvoltare pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale. Comunică cu toţi copiii pe un ton cald. confort afectiv.158 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 11. Comentarii.: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale bine structurate. 12. observaţii 15. Cadrul didactic recunoaşte importanţa unei planificări zilnice şi săptămânale bine echilibrate. Planificarea zilnică denotă abilitatea cadrului didactic de a reflecta critic asupra obiectivelor imediate realizate. 13. acceptarea şi respectarea diversităţii. echilibrate. prietenos. ce conferă încredere.1. B. de a le corela cu obiectivele propuse în planificarea săptămânală şi de a face ajustările necesare. Mediază conflictele dintre copii cu scopul de a promova înţelegerea. siguranţă. respectul reciproc. pe o bună cunoaştere a copiilor din grupă şi pe obiectivele ariilor curriculare. securitate.

dar şi suficient de flexibilă. Planificarea este bine structurată. abilităţi şi stiluri de învăţare ale copiilor.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 159 16. Planifică modalităţi de finalizare a unităţilor/ proiectelor tematice care să integreze cunoştinţele interdisciplinare şi deprinderile achiziţionate şi să permită fiecărui copil să simtă plăcerea reuşitei. Comentarii. 21. observaţii Standard B. Planifică unităţi tematice în care conţinuturile sunt strâns legate între ele şi care contribuie la o învăţare semnificativă. 20. 17. nivelul de interes şi nevoile specifice (individuale şi de grup) ale copiilor. 22. Atât planificarea zilnică. Planificarea unităţilor/proiectelor tematice reflectă capacitatea cadrului didactic de a respecta o succesiune logică a etapelor de desfăşurare a acestora şi de a le adecva la vârsta. Include în planurile zilnice o varietate de activităţi pentru a satisface diversele nevoi. Indicator 18. Experienţele de învăţare planificate de educator sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cunoaştere. permiţând adaptări şi modificări necesare pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi optime de învăţare şi dezvoltare.2. cât şi cea săptămânală promovează o abordare holistă asupra dezvoltării copilului şi un mod integrat de abordare a curriculumului. ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri.: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale care reflectă abordarea integrată a curriculum-ului. . 19.

Demonstrează înţelegerea rolului său de facilitator al învăţării copilului. C. Indicator 26. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C. 25. În baza bunei cunoaşteri a copiilor şi a obiectivelor curriculare.1.: Cadrul didactic cunoaşte şi utilizează diverse strategii care contribuie la învăţarea activă. pentru a le oferi copiilor oportunităţi optime de dezvoltare şi învăţare. în care sunt implicaţi copiii şi familiile lor. Organizarea învăţării C. Comentarii. selectează adecvat activităţi din spectrul larg de opţiuni: de la cele iniţiate de adult la cele iniţiate de copil. Indicator 23.3. de la cele de liberă explorare la cele modelate de cadrul didactic.160 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard B. la construirea de către copii a propriilor cunoştinţe.1.1. Implică familia în planificarea unităţilor tematice şi a altor activităţi de învăţare din clasă. observaţii . Este receptiv la sugestiile copiilor şi capabil să-şi ajusteze planurile în acord cu acestea. Comentarii.: Planificarea activităţilor este un proces participativ. la dezvoltarea de deprinderi şi abilităţi. observaţii 24.

Indicator 31. Foloseşte interesul şi curiozitatea copiilor faţă de lumea înconjurătoare. Oferă proiecte la care copiii să lucreze în cooperare. 32.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 161 27. 29. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi prin intermediul întrebărilor deschise. Ajută copiii să facă conexiuni între concepte şi deprinderi noi şi cunoştinţele anterioare (evocare şi realizare a sensurilor).: Cadrul didactic utilizează strategii predominant interactive. 28. . Standard C.: Cadrul didactic demonstrează competenţă în utilizarea jocului ca formă integratoare pentru stimularea învăţarii şi dezvoltării. Recunoaşte valoarea supremă a jocului (înţeles în sens larg) pentru învăţarea şi dezvoltarea copiilor sub toate aspectele.1. Comentarii. Ştie să creeze şi menţină situaţii care îmbogăţesc şi extind jocul copiilor.2. Ia permanent decizii strategice conştiente legate de rolul său şi rolul copilului în construirea propriei învăţări prin joc.1.3. observaţii Standard C. 30.

35. Corelează conţinuturile activităţilor cu vârsta copiilor şi cu cunoştinţele anterioare ale acestora. Comentarii. Utilizează diverse forme de organizare a activităţii copiilor (în grup mare. Cadrul didactic corelează obiectivele de referinţă ale ariilor curriculare cu conţinuturile învăţării.1. Pune la dispoziţia copiilor materiale cu caracter deschis ce stimulează dezvoltarea. observaţii 37. grup mic. potrivindu-le la obiectivele propuse şi respectând nevoile individuale şi de grup ale copiilor. Corelează obiectivele de referinţă din diferite arii curriculare. 34. Standard: C. pentru a realiza integrarea lor în activităţile/studiile tematice. cu sarcinile de învăţare. cu formele de organizare a lucrului cu copiii ţinând de particularităţile de vârstă ale copiilor şi experienţele de învăţare anterioare. perechi. Indicator 36. Creează situaţii în care copiii să înveţe unul de la altul. . 38. individual).162 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 33. Propune pentru lucru în grup mare sau mic sarcini adecvate formelor selectate.4.

FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR

163

Standard C.1.5.: Cadrul didactic creează pentru copii multiple oportunităţi de alegere şi luare a deciziilor. 39. Planifică situaţii de învăţare cu caracter deschis, sarcini cu mai multe posibilităţi de realizare, materiale diverse din care să aleagă.

Indicator 40. Oferă copiilor posibilitatea de a face alegeri conştiente din alternativele existente şi a-şi asuma responsabilitate pentru alegerea făcută.

Comentarii, observaţii

Standard C.1.6.: Cadrul didactic exploatează maximal oportunităţile de învăţare ale perioadelor de rutină şi adoptă atitudini flexibile şi creative în faţa unor momente neplanificate. 41. Foloseşte rutina zilei ca sursă de învăţare semnificativă.

42. Recunoaşte şi exploatează oportunităţile de învăţare, care apar inopinat, spontan şi care suscită interesul copiilor, pentru a le dezvolta limbajul, a învăţa noi concepte şi deprinderi.

C. Organizarea învăţării C.2. Subdomeniu: Mediul de învăţare Standard C.2.1.: Cadrul didactic înţelege impactul puternic al mediului asupra învăţării şi dezvoltării copiilor şi le asigură un mediu în care fiecare copil să se dezvolte şi să înveţe în conformitate cu nevoile, interesele şi abilităţile sale. 43. Creează un mediu fizic atractiv şi plăcut, care îi ajută pe copii să se simtă în securitate şi confortabil.

164

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE

Indicator 44. Organizarea mediului corespunde necesităţilor diferitor grupuri de vârstă şi ale fiecărui copil în parte, precum şi necesităţilor dictate de conţinuturile studiate.

Comentarii, observaţii

45. Spaţiul fizic pregătit de cadrul didactic facilitează managementul grupei de copii şi îi permite utilizarea diverselor forme de lucru: individual, perechi, grup mic, grup mare.

46. Mediul este bine organizat şi promovează învăţarea activă şi independentă.

47. Selectează materiale legate de toate ariile curriculare şi domeniile de dezvoltare, astfel încât să stimuleze explorarea, experimentarea, descoperirea şi învăţarea conceptuală. Standard C.2.2.: Cadrul didactic creează un mediu fizic personalizat şi prietenos ce conferă identitate grupului de copii. 48. Mediul creat de cadrul didactic promovează la copii confort psihologic şi o atitudine pozitivă faţă de învăţare.

Indicator 49. Creează un mediu de învăţare personalizat şi prietenos copiilor, promovând sensul de apartenenţă.

Comentarii, observaţii

FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR

165

50. Mediul creat de cadrul didactic invită părinţii ca parteneri la colaborare şi contribuie la spiritul de comunitate.

Standard C.2.3.: Cadrul didactic creează un climat social care promovează învăţarea. 51. Încurajează atitudini reciproce grijulii şi respectuoase între copii, pentru a oferi încredere şi siguranţă în exprimarea liberă a acestora.

52. Oferă multiple situaţii în care toţi copiii să fie auziţi şi apreciaţi.

53. Facilitează stabilirea unor relaţii de prietenie între copii care încurajează învăţarea reciprocă.

Indicator 54. Demonstrează înţelegerea cauzelor diverse ale comportamentelor nedorite, abordând strategii adecvate de prevenire a conflictelor dintre copii.

Comentarii, observaţii

Indicator 58. observaţii 59.3.: Cadrul didactic foloseşte metode şi instrumente de evaluare care sunt relevante pentru activităţile de învăţare realizate de copii şi adecvate vârstei acestora. 56. . Comentarii. pentru a scoate în evidenţă reuşitele copilului şi a încuraja învăţarea.2. Cadrul didactic realizează observarea copiilor.1. Evaluarea învăţării Standard D. 57.: Cadrul didactic utilizează permanent observarea. Standard D. pentru a suprinde progresul înregistrat de copii în toate domeniile de dezvoltare. 60. obiectivelor de referinţă ale activităţilor de învăţare şi tipului de activitate în care este implicat copilul. 55. Cadrul didactic utilizează zilnic observarea copiilor. Recunoaşte diferenţele individuale dintre copii în evaluarea acestora.: Cadrul didactic foloseşte evaluarea. Utilizează momentul evaluării. pentru a înregistra date privind progresele copilului în toate domeniile dezvoltării. având ca unic reper progresele anterioare ale copilului.166 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE D. Utilizează metode de evaluare ce corespund vârstei copiilor. Standard D. pentru a sprijini dezvoltarea şi învăţarea la copil. Cadrul didactic păstrează un registru/dosar cu datele culese în urma observării copilului.

Utilizează rezultatele evaluării pentru a organiza. atitudini în învăţare). manifestă anumite atitudini. Utilizează şi elaborează instrumente de evaluare care apreciază măsura în care copilul deţine anumite cunoştinţe. igienă. Standard D. cognitiv. modifica şi adapta mediul educaţional astfel încât să creeze cât mai multe oportunităţi de învăţare şi dezvoltare tuturor copiilor. despre nevoile lor. igienă. interese. pentru a planifica mai riguros activităţile şi a organiza mediul de învăţare mai adecvat cerinţelor şi intereselor copiilor. deprinderi şi abilităţi. sănătate. observaţii 64.3.: Cadrul didactic solicită şi utilizează informaţii despre experienţele anterioare ale copiilor. nevoi). cadrul didactic proiectează activităţi adaptate nevoilor individuale ale fiecărui copil. pentru a evalua progresul lui. 62. Corelează informaţiile despre copil obţinute de la familie cu rezultatele activităţii copilului în creşă/grădiniţă pentru o evaluare cât mai fidelă şi validă a progresului înregistrat de acesta. stimulând progresul copiilor. Culege informaţii despre copil prin discuţii permanente cu familia acestuia (experienţe anterioare de învăţare. 66. nutriţie. Standard D. despre comportamentele lor de învăţare şi progresele lor din discuţiile cu familia. . Comentarii.: Cadrul didactic utilizează evaluarea. Cadrul didactic deţine un portofoliu al fiecărui copil care conţine date privind progresele copiilor obţinute în urma observărilor şi evaluării în toate domeniile de dezvoltare (fizic.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 167 61. copilul însuşi. socioemoţional. nutriţie. despre sănătate. În baza rezultatelor evaluării.4. în strânsă corelaţie cu domeniile de dezvoltare ale acestuia. 65. Indicator 63.

observaţii . 70. Utilizează în practica zilnică informaţiile şi abilităţile noi achiziţionate prin cursurile de formare continuă.1.2. Participă periodic la cursuri de formare continuă în domeniile profesionale specifice educaţiei timpurii. Experimentează noi idei şi practici inspirate de materialele de specialitate. cu scopul de a oferi copiilor oportunităţi de învăţare şi dezvoltare cât mai adecvate şi eficiente. Comentarii. Dezvoltare profesională Standard E. Standard E. Indicator 71.168 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE E. Indicator 67.: Cadrul didactic consultă periodic materiale de specialitate în scopul îmbunătăţirii competenţelor sale profesionale. observaţii 68. 69. Selectează cursurile de formare continuă în funcţie de nevoile de îmbunătăţire a competenţelor sale profesionale. Comentarii. Este permanent în contact cu noile ce ţin de privind teoria şi practica didactică privind educaţia timpurie din publicaţiile de specialitate.: Cadrul didactic participă periodic la cursuri de formare continuă.

FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 169 Standard E.3. pentru a-şi îmbunătăţi propriile practici educaţionale şi practicile familiilor în educaţia şi dezvoltarea copiilor mici. în vederea asigurării condiţiilor optime pentru a putea răspunde nevoilor individuale de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil. Poate aprecia punctele tari şi aspectele care necesită îmbunătăţiri ale activităţii sale profesionale ca urmare a reflecţiei asupra propriei practici. Comentarii. Se consultă cu alţi colegi şi specialişti în proiectarea activităţilor. Cadrul didactic reflectează permanent asupra activităţii sale profesionale. Reflectează permanent asupra rezultatelor practicii zilnice cu scopul de a o îmbunătăţi. 72. Este capabil de a-şi motiva deciziile pedagogice în baza reflecţiei asupra activităţii sale zilnice şi a rezultatelor obţinute. 75. 74.4. Standard E. Indicator 76. 73. observaţii .: Cadrul didactic utilizează lucrul în echipă cu alţi colegi şi specialişti. demonstrând capacitatea de a-şi motiva deciziile profesionale şi de a-şi îmbunătăţi practica zilnică în urma analizei rezultatelor profesionale obţinute. Colaborează cu colegi şi alţi specialişti pentru a culege cât mai multe informaţii privind dezvoltarea copilului.

etnic. cultural. 82. Utilizează metode informale şi formale de comunicare cu toţi părinţii. Comentarii. Solicită informaţii părinţilor privind aşteptările. 78.: Cadrul didactic respectă calitatea părinţilor de primi educatori ai copilului. asigurându-se de bunăstarea acestuia. religios a familiilor. dezvoltării şi educaţiei propriului copil. observaţii .3. interesele şi dorinţele acestora în privinţa propriului copil.: Cadrul didactic consideră fundamentală comunicarea permanentă cu părinţii. pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului şi bunăstarea acestuia. Indicator 80. 77. pentru a reflecta în activităţile curente şi în mediul educaţional diversitatea culturală a familiilor. dar şi despre problemele acestuia. prin discuţii cu părinţii acestuia. Parteneriatul cu familia Standard F. considerând importante aspiraţiile. în scopul individualizării învăţării.2. Manifestă interes pentru cunoaşterea diversităţii de ordin economic. despre interesele şi dorinţele lui. despre starea lui de sănătate. Respectă dorinţele şi cerinţele formulate de părinţi în privinţa sănătăţii. Standard F. 81. şi oferirea de sprijin optim pentru dezvoltarea acestuia. Standard F. Valorifică experienţele familiale ale copiilor.170 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE F. Se informează asupra contextului familial în care copilul s-a născut şi a crescut. dorinţele şi cerinţele lor privind dezvoltarea şi educaţia copiilor. pentru a culege cât mai multe informaţii despre copil. pentru a asigura oportunităţi egale tuturor copiilor şi o comunicare eficientă cu familiile acestora.: Cadrul didactic recunoaşte importanţa cunoaşterii mediului familial în care copillul creşte şi se dezvoltă. 79.1.

precum şi despre dificultăţile întâmpinate pentru a lua decizii în comun. Invită părinţii să participe periodic la activităţile curente desfăşurate în grupa de creşă/grădiniţă. observaţii 85. exemple de practici. Standard F. pentru a-i sprijini pe aceştia în realizarea rolurilor parentale. Implică părinţii în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. pentru a observa copiii.: Cadrul didactic încurajează prin forme variate participarea părinţilor la programul educaţional al creşei/grădiniţei. reuşind să evite conflictele sau să le soluţioneze cu rezultate optime pentru copil. Standard F. . în special în privinţa acelor aspecte ale dezvoltării care necesită mai multă atenţie şi acţiuni specifice.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 171 83. Comentarii. 88.5. 87. Furnizează părinţilor informaţii. Stabileşte împreună cu părinţii măsuri necesare pentru corectarea/recuperarea unor probleme de dezvoltare (prin acţiuni concertate ale cadrului didactic şi ale părinţilor sau prin apelul la alţi specialişti). 86.: Cadrul didactic implică permanent familia în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. sugestii privind dezvoltarea şi educaţia copilului.4. Informează săptămânal părinţii cu privire la progresele înregistrate de copil în toate domeniile dezvoltării. Demonstrează competenţe de comunicare cu părinţii. Indicator 84. a asista cadrul didactic în organizarea activităţilor etc.

a unor evenimente speciale sau a unor sărbători etc. 90. observaţii 91. Creează un spaţiu în care părinţii să dispună de resurse de informaţii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. valorificând disponibilitatea şi experienţa acestora. Implică părinţii sau alţi membri ai familiei. Comentarii. Organizează periodic întâlniri cu părinţii. a dezbate şi a lua decizii în comun privind programul de educaţie promovat de creşă/ grădiniţă. pentru a organiza.172 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Indicator 89. în planificarea şi organizarea unor studii tematice. . să poată face schimbări de opinii şi să colaboreze pentru susţinerea activităţilor realizate în creşă/grădiniţă.