STANDARDE de învăţare şi dezvoltare pentru copilul de la naştere până la 7 ani

STANDARDE profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie

CZU 373.2(083.7) S 76 Standardele au fost elaborate în cadrul Proiectului «Educaţie Pentru Toţi – Iniţiativa de Acţiune Rapidă» şi aprobate de către Consiliul Naţional pentru Curriculum (CMC) la 23 august 2010 Experţi naţionali în elaborarea standardelor: Dr.hab. Aglaida Bolboceanu, dr. Cornelia Cincilei Expert internaţional: Dr. Mihaela Ionescu, România Au colaborat: Ala Pînzari (Banca Mondială), Larisa Vîrtosu (UNICEF), dr. conf. Nadejda Velişco (Ministerul Educaţiei), dr. Lia Sclifos (Proiectul Educaţie Pentru Toţi – Iniţiativa de Acţiune Rapidă) Experţi naţionali în validarea standardelor: Maria Vrânceanu, Tatiana Turchină, Natalia Zotea, Valentina Lungu, Anatol Bucatca

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Standarde de învăţare şi dezvoltare pentru copilul de la naştere până la 7 ani : Standarde profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie / Min. Educaţiei al Rep. Moldova; au colab.: Larisa Vîrtosu, Ala Pînzari, Nadejda Velişco [et al.] ; experţi naţ.: Aglaida Bolboceanu, Cornelia Cincilei; expert internaţ.: Mihaela Ionescu. – Ch. : “Imprint Star” SRL. – 170 p. – (Ajută-l să crească oM MARE). 3450 ex. ISBN 978-9975-9905-9-2. - - 1. Educaţia preşcolarilor – Standarde.

ISBN 978-9975-9905-9-2

33
CUPRINS
STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI
A. Dezvoltarea fizică, a sănătăţii şi igienei B. Domeniul dezvoltării socio-emoţionale C. Capacităţi şi atitudini în învăţare D. Dezvoltarea limbajului şi a comunicării şi premisele citirii şi scrierii E. Domeniul dezvoltării cognitive 10 26 50 60 84

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRUL DIDACTIC
• Standarde profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie Instrument de evaluare a competenţelor profesionale ale cadrelor didactice din educaţia timpurie Ghid de aplicare a Instrumentului de evaluare a competenţelor profesionale ale cadrului didactic în baza Standardelor profesionale pentru cadrele didactice din educaţia timpurie Formular de înregistrare a datelor

113

129

149 155

în care au fost consultaţi şi implicaţi experţi în educaţia şi dezvoltarea timpurie. validare şi revizuire. apoi. având în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui. format din copii cu vârsta aflată în intervalul naştere-7 ani. Unii copii cunosc salturi spectaculoase în dezvoltare într-un interval scurt de timp. Aceste acumulări au stat la baza elaborării standardelor de învăţare şi dezvoltare ale copilului mic. de ceea ce ştiu despre ei şi de modul în care aceştia interacţionează cu ei. îngrijirea şi dezvoltarea copiilor. când au fost elaborate standardele de învăţare şi dezvoltare a copiilor de la 5 la 7 ani. astfel încât să corespundă nivelului de dezvoltare a copiilor. Însă. un document ce informează educatorii. neuropsihologiei. atât în mediul familial. întrucât există diferenţe individuale importante între ritmurile de dezvoltare ale copiilor. Acestea sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere până la intrarea în şcoală. precum şi experienţa confirmată în timp a programelor de educaţie timpurie din lume au contribuit semnificativ la cunoaşterea mai îndeaproape a modului în care copiii cresc şi se dezvoltă. Etapa de elaborare a inceput în anul 2007. Perioada copilăriei timpurii este numită de către unii specialişti perioada „magică” tocmai datorită schimbărilor şi salturilor uimitoare în toate domeniile dezvoltării care se petrec în acest răstimp. permiţând mici variaţii de la copil la copil. Etapa de validare a cuprins validarea de vîrstă a indicatorilor. Formularea standardelor pentru învăţare şi dezvoltare timpurie a copiilor cu vârsta de la naştere la 7 ani în Republica Moldova reprezintă un reper important în a formula expectaţii în privinţa a ceea ce copilul trebuie să ştie şi să poată să facă la această vârstă. Acumulările ştiinţifice în domeniul psihologiei copilului. pedagogiei copilului mic. au fost completate şi corelate cu perioada de vârstă naştere-5 ani. Ele reflectă finalităţile acţiunilor noastre şi ne orientează şi îmbunătăţesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului în această perioadă a vieţii. Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie recunosc: unicitatea copilului. Standardele reprezintă o resursă. în acest mod fiind acoperită întreaga perioadă a copilăriei timpurii. părinţii şi toţi adulţii care participă la creşterea. nu trasee strict individuale de dezvoltare. psihologi. rolul fundamental al adultului în îngrijirea. părinţi.4 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI INTRODUCERE Pentru toţi cei care contribuiţi la creşterea. Actualele Standarde sunt totodată rezultatul un îndelung proces în 3 etape: de elaborare. standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acţiunile dumneavoastră în scopul sprijinirii şi stimulării învăţării. până la intrarea în clasa primară. cadre didactice. înainte de intrarea în şcoală. caracterul global şi integrat al dezvoltării lui. . dezvoltarea şi educaţia copiilor asupra aşteptărilor pe care le pot avea în privinţa copiilor în perioada copilăriei. În ambele cazuri dezvoltarea lor este normală. îngrijire şi dezvoltare timpurie. indicatorii corespunzători standardelor au fost revizuiţi. Prin formularea lor. care s-a realizat în 2010. standardele doar orientează adulţii în procesul lor de participare şi sprijinire a creşterii şi dezvoltării normale şi depline a fiecărui copil. Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie promovează abordarea individuală a copilului în sprijinirea lui în procesul de învăţare şi dezvoltare. dezvoltarea şi educaţia copilului în perioada timpurie. pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional. 1. importanţa respectării drepturilor fundamentale ale copilului. cât şi în cadrul altor servicii de educaţie timpurie. dezvoltării normale şi depline a copiilor! Adulţii sunt cei care au un rol decisiv în acest proces. Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie definesc aceste finalităţi cu caracter general. CE SUNT STANDARDELE? În cel mai larg sens. însă misiunea lor de orientare şi promovare a calităţii vizează întreg sistemul de educaţie. Ele se adresează tuturor copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi 7 ani. în 2009. aceste standarde sunt flexibile. În baza reyultatelor procesului de validare de vârstă. creşterea. standardele reprezintă un set de afirmaţii care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui copiii să ştie şi să poată să facă. fiind doar repere generale ale dezvoltării acestuia. rolul activ al copilului în construcţia sinelui şi a propriei învăţări. De aceea este foarte important să respectăm ritmul şi caracteristicile individuale ale învăţării şi dezvoltării fiecărui copil. pe când alţii înregistrează o dezvoltare gradată pe acelaşi interval de timp. Orice demers educaţional trebuie să aibă o finalitate. deoarece copiii depind de ceea ce adulţii creează în jurul lor.

îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere publică asupra importanţei şi valorii perioadei copilăriei timpurii. îngrijire şi dezvoltare cît mai sănătoasă a copilului în acord cu ceea ce ne dorim să fie copiii cînd vor creşte. dezvoltarea şi îmbunătăţirea programelor de educaţie destinate părinţilor. comun de referinţă în educaţia. aceste standarde au multiple utilizări: îmbunătăţirea procesului educaţional din creşe şi grădiniţe. . Observarea copiilor în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop pentru cadrul didactic conturarea unui profil al grupei de copiii pentru a cunoaşte care sunt domeniile de dezvoltare care sunt mai puţin apelate prin activităţile desfăşurate în grădiniţă şi. îngrijirea şi dezvoltarea copilului mic. a interveni în proiectarea viitoarelor activităţi. Ele au fost concepute pentru a crea un sistem global. îmbunătăţirea pregătirii cadrelor de didactice. evaluarea şi îmbunătăţirea programelor educaţionale oferite de creşe şi grădiniţe. De aceea. standardele sunt relevante numai la nivel de grup de copii. formularea standardelor de dezvoltare şi învăţare reprezintă un punct de referinţă în organizarea şi proiectarea activităţilor din unităţile de educaţie timpurie. instituţiilor care formează resursele umane ce vor lucra cu copiii mici. raion. Ştiind cum ne dorim să fie copiii noştri. şi nu la nivel individual în sensul diagnosticării profilului de dezvoltare a copilului. îngrijirea şi protecţia copilului de la naştere la 7 ani. vom şti mai bine cum să le oferim toate condiţiile pentru a ne împlini aşteptările. în acest mod. Standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului reprezintă punctul de plecare în elaborarea unui întreg sistem de standarde vizînd resursele umane. Ele se adresează tuturor părinţilor. sistem şi nu acela al evaluării dezvoltării individuale a copiilor. instituţiilor care oferă programe de îngrijire şi educaţie a copiilor mici. scopul lor este acela de a evalua nivelul la care se situează toţi copiii dintr-o grupă.STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI 5 Pentru cadrele didactice. grădiniţă. Odată elaborate. In acest scop există instrumente speciale psihologice. Întrucît au un caracter general. îngrijire şi sănătate. monitorizarea progresului la nivel de sistem educaţional destinat copiilor de la naştere la 7 ani. Rolul principal al standardelor este acela de a contribui prin multiplele utilizări pe care le presupun. îmbunătăţirea curriculum-ului destinat educaţiei copilului de la naştere la 7 ani. precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educaţie. la o educaţie. serviciile oferite şi politicile publice privind educaţia.

Fiecare copil este unic în modul în care creşte. de experienţele anterioare sau moştenirea culturală. de a realiza progrese în dezvoltare. Nu trebuie să ne aşteptăm ca toţi copiii să atingă aceleaşi standarde în acelaşi timp sau la acelaşi nivel de performanţă. de prezenţa unor deficienţe şi probleme fizice sau de învăţare. dar în ritmuri diferite. Standardele trebuie să recunoască faptul că toţi copiii trebuie expuşi unei game cât mai bogate de oportunităţi de învăţare. PRINCIPII ORIENTATIVE PRIVIND CONŢINUTUL ŞI IMPLEMENTAREA STANDARDELOR 2. Conţinutul standardelor trebuie să fie adecvat grupei de vârstă a copiilor.1. Familiile reprezintă un factor semnificativ prin contribuţia lor asupra dezvoltării şi învăţării copilului de-a lungul întregii vieţi a acestuia. angajare. văz. apoi cu comunitatea apropiată şi mediul în care trăiesc. Standardele recunosc capacitatea tuturor copiilor de a învăţa. Întrucât standardele sunt utilizate pentru a maximiza dezvoltarea programelor educaţionale şi a experienţelor educaţionale ale copiilor.6 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI 2. Contextele de învăţare în perioada timpurie sprijină şi stimulează învăţarea şi dezvoltarea copiilor mici. Astfel. Importanţa diversităţii mediilor şi moştenirii culturale trebuie să se regăsească în standarde. părinţii şi alţi adulţi care participă la creşterea. Standardele trebuie să recunoască necesitatea existenţei acestor medii de învăţare şi faptul că ele reprezintă diversitatea modalităţilor de predare şi învăţare şi diversitatea experienţelor de învăţare şi dezvoltare. ei învaţă prin joc. luând în consideraţie diferenţele individuale privind ritmul de dezvoltare al fiecărui copil. explorare şi exploatarea simţurilor – auz. de statut socio-economic. conţinutul standardului trebuie să vizeze aşteptări realiste privind dezvoltarea copilului la vîrsta la care au fost elaborate standardele. în moduri diferite şi în contexte diferite. Conţinutul standardelor trebuie să fie orientat de cercetările şi practicile bune din educaţia timpurie. gust etc. Copiii nu sunt recipiente pasive pentru cunoştinţe. Conţinutul standardelor ţine cont de importanţa rolului jucat de familie. se dezvoltă şi dobândeşte deprinderi şi competenţe. Standardele trebuie să se bazeze pe expertiză şi experienţă în lucrul cu copiii mici. PRINCIPII REFERITOARE LA CONŢINUTUL STANDARDELOR Cadrele didactice. prin implicare activă. Standardele trebuie să recunoască faptul că micii copii sunt participanţi activi la învăţare. dezvoltarea şi educaţia copiilor mici. comunitate şi mediu în dezvoltarea copilului. Trebuie acordată atenţie tuturor domeniilor deoarece învăţarea şi dezvoltarea copilului este complexă şi apare traversând simultan toate domeniile de dezvoltare. riguroase şi realiste de cunoaştere a dezvoltării copilului şi familiei. părinţii. Copiii trec prin stadii similare de dezvoltare. Standardele trebuie să recunoască faptul că la vârsta timpurie. Standardele recunosc faptul că toţi copiii se dezvoltă şi învaţă în contextul interacţiunilor şi relaţiilor pe care copiii le stabilesc cu primele persoane care au grijă de ei. indiferent de diferenţele culturale. copiii dobândesc abilităţi îndeosebi prin utilizarea diverselor strategii de învăţare şi prin construirea de variate contexte şi medii de învăţare. Setul de standarde este universal şi trebuie dezvoltat pentru toţi copiii. ele trebuie să se bazeze pe informaţii valide. Standardele trebuie să ia în consideraţie această diversitate şi să se adapteze naturii unice a învăţării şi dezvoltării copilului Conţinutul standardelor trebuie să ţină cont şi să respecte moştenirea culturală şi diferenţele lingvistice. . Conţinutul standardelor trebuie să reflecte faptul că învăţarea şi dezvoltarea copiilor sunt concepte mutidimensionale şi că toate domeniile de dezvoltare sunt intercorelate. indiferent de dispoziţiile lor fizice sau emoţionale. utilizează standardele ca o modalitate de a înţelege mai bine ce aşteptări pot avea în privinţa copiilor în raport cu vârsta pe care o au şi pentru a sprijini şi a stimula mai eficient procesul lor de învăţare şi dezvoltare.

Ele pot fi utilizate ca o bază pentru observarea copiilor şi realizarea unui profil al grupei de copii în privinţa domeniilor de dezvoltare care au fost mai mult solicitate prin activităţile realizate de cadrul didactic. STANDARDELE: NU SUNT un ghid exhaustiv al dezvoltării copilului şi nu trebuie considerate ca o listă de comportamente ce serveşte drept parcurs fix al dezvoltării copilului. Ele trebuie să sprijine familiile care sunt primele care lucrează cu copiii.STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI 7 2. Standardele trebuie utilizate judicios şi în scopul pentru care au fost create. familiile. educatorii şi ceilalţi adulţi care sunt implicaţi în dezvoltarea copilului trebuie să fie familiarizaţi şi orientaţi în utilizarea adecvată a standardelor. Ele nu trebuie utilizate pentru a forţa sau opri dezvoltarea copilului sau pentru a eticheta copilul. proiectarea programului de educaţie timpurie şi practicile educaţionale din familie. Ei trebuie ajutaţi tocmai pentru a se asigura că prin utilizarea lor standardele contribuie la stimularea dezvoltării copilului în toate domeniile indicate de către standarde. unităţile de educaţie timpurie şi comunităţi. Standardele trebuie revizuite şi actualizate cel puţin o dată la cinci ani. Implicarea familiilor trebuie văzută ca un proces esenţial în implementarea standardelor. Standardele trebuie utilizate pentru a ajuta micii copii. decident şi suport în viaţa copiilor. Standardele nu reprezintă un instrument de stigmatizare a copilului. Pentru ca standardele să rămână relevante. ele trebuie să fie revizuite periodic printr-un proces interactiv. ele orientează conţinutul instrumentelor de evaluare. Implementarea standardelor trebuie evaluată pentru a se asigura utilizarea ei adecvată de către familii. Standardele trebuie utilizate pentru a sprijini dezvoltarea copiilor. Familiile. sistematice.2. NU SUNT un instrument pentru a evalua calitatea activităţii cadrelor didactice. - . PRINCIPII REFERITOARE LA IMPLEMENTAREA STANDARDELOR Bunăstarea copiilor şi respectul pentru familiile lor au cea mai mare prioritate în implementarea standardelor. Pentru utilizarea şi implementarea optimă a standardelor trebuie să se asigure suport tehnic şi resurse adecvate. NU SUNT un instrument de evaluare a copilului. Familiile reprezintă primul şi cel mai important educator. Standardele nu trebuie utilizate ca instrumente pentru criticarea. dar nu sunt un substitut al acestora. Rezultatele evaluării trebuie să conducă la o utilizare mai bună a acestora. excluderea sau sancţionarea copiilor. educatorii şi programele educaţionale să exceleze. a cadrelor didactice sau a familiilor.

după caz. Indicatorii au menirea de a acoperi întregul standard. urmate de tabelul in care se realizează corespondenţa între standarde. copilul trebuie să fie sprijinit în dezvoltarea sa sub raport cognitiv. Structurarea standardelor pe domenii de dezvoltare are ca scop surprinderea specificului acestor domenii şi totodată urmărirea dezvoltării complete. După prezentarea fiecărui domeniu sunt prezentate sintetic standardele domeniului. Mai jos sunt prezentate domeniile de dezvoltare cu subdomeniile şi aspectele specifice. care solicită şi stimulează copilul sub toate aspectele. Scopul structurării în acest mod al domeniilor de dezvoltare este acela de a se asigura cuprinderea tuturor aspectelor importante. în baza cărora au fost organizate standardele. operaţii mentale. fizic. adică dezvoltarea unui domeniu favorizează dezvoltarea copilului într-un alt domeniu. De exemplu. Domeniile. dezvoltarea limbajului poate favoriza sau bloca interacţiunile sociale ale copilului cu ceilalţi. Toate domeniile de dezvoltare sunt intercondiţionate. STRUCTURAREA STANDARDELOR PE DOMENII DE DEZVOLTARE Întrucât copiii învaţă şi se dezvoltă explorând lumea în întregul ei. cât şi trăiri afective şi motricitate. socio-emoţional. indicatori şi activităţi/contexte de învăţare. are o anumită specificitate şi de aceea există obiective ale educaţiei timpurii care sunt specifice unui domeniu. standardele de învăţare şi dezvoltare sunt structurate pe toate domeniile de dezvoltare ale copilului. La fel. Pentru a trăi astfel de experienţe. apoi pentru fiecare domeniu in parte este prezentată o scurtă descriere a acestuia care evidenţiază importanţa şi relevanţa fiecărui domeniu pentru dezvoltarea globală a copilului. Pentru fiecare indicator sunt sugerate activităţi şi contexte de învăţare pe care adultul le poate utiliza pentru a sprijini atingerea aşteptărilor formulate prin standarde. precum toate standardele trebuie să acopere complet întreg domeniul de dezvoltare. dacă obiectivul este acela de a-l învăţa să mănânce de unul singur. precum şi comunicare cu acesta. Prin interacţiune cu mediul (înţeles în complexitatea lui – mediul fizic şi fiinţe) copiii trăiesc experienţe ce au implicaţii asupra dezvoltării lui în complexitatea ei. Fiecare domeniu de dezvoltare. CORELAREA DOMENIILOR DE DEZVOLTARE CU STANDARDELE ŞI A STANDARDELOR CU INDICATORII ŞI CU PRACTICILE DE SPRIJIN Fiecare standard cuprinde indicatori care explicitează aria generală desemnată de standard. Fiecare domeniu de dezvoltare cuprinde subdomenii şi. subdomeniile şi aspectele specifice subdomeniilor. aspecte specifice ale subdomeniilor. a evita suprapunerile dar şi posibilitatea de a scăpa din vedere anumite dimensiuni importante ale dezvoltării care conturează ideea completă a pregătirii copilului pentru şcoală şi pentru viaţă. atenţie şi reacţii emoţionale prin modul în care adultul îl ajută. socio-emoţional şi fizic. îl încurajează în mişcările pe care le realizează. numirea obiectelor cu care mănâncă şi a mâncării.8 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI 3. cognitiv. coordonare oculo-motorie. acesta implică pe lângă motricitate. Fiecare acţiune a lor de cucerire a mediului în care trăiesc şi se dezvoltă. implică atât procese cognitive. Indicatorii sunt specifici vârstei copiilor şi sunt organizaţi ierarhic în funcţie de complexitate. globale a copilului. Structura documentului este după cum urmează: Domeniu de dezvoltare Subdomeniu de dezvoltare Aspect specific subdomeniului Standard Indicator Practici de sprijin 4. Ritmul dezvoltării fiecărui domeniu este diferită de la copil la copil. iar experienţele de învăţare sunt cu atât mai semnificative pentru progresul copilului cu cât ele se adresează simultan tuturor domeniilor dezvoltării. dar a căror realizare determină implicit antrenarea obiectivelor dintr-un alt domeniu de dezvoltare. sunt astfel structurate: .

DOMENIUL DEZVOLTĂRII COGNITIVE . CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE D. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 9 A. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII E. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE B. DOMENIUL DEZVOLTĂRII SOCIOEMOŢIONALE C.DEZVOLTAREA FIZICĂ. DEZVOLTAREA FIZICĂ.

2.2.) în interacţiunea cu mediul pentru a-şi orienta mişcările. Aspect specific: Îngrijirea şi igiena personală Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze deprinderi de păstrare a sănătăţii şi igienei personale. Aspect specific: Dezvoltare senzorio-motorie Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea simţurilor (văzul. Aspect specific: Motricitate fină Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru scopuri diferite.2.2. Subdomeniul: Sănătate şi igienă personală A. simţul tactil.1. Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze o alimentaţie sănătoasă variată.1.2. Subdomeniul: Dezvoltarea fizică A. A.2. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să participe la activităţi fizice variate. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE A. Aspect specific: Motricitate grosieră Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi coordoneze muşchii mari ai corpului cu un scop al mişcării.1.1.1.1. . A. auzul.3. mirosul etc. A. Aspect specific: Securitatea personală Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze abilităţi de protecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase.10 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. A.3. A. DEZVOLTAREA FIZICĂ.

spălat. dar şi de descoperire şi conştientizare a propriului corp. chiar dacă creşterea se referă la anumite schimbări de ordin fizic. Sănătatea fizică aduce energie. dacă i se oferă copilului suportul de care are nevoie. căţărări. De la mers. în înălţime şi a dimensiunilor corpului. trebuie să înveţe să respecte anumite reguli în diferite contexte şi să facă distincţia dintre siguranţă şi pericol. îmbrăcare şi activitate fizică se dezvoltă de la naştere şi constituie repere importante în prevenirea îmbolnăvirilor.DEZVOLTAREA FIZICĂ. sărituri. nutriţie. sănătatea. copiii trebuie să înveţe cînd. motricitatea sunt fundamentale pentru întregul proces de învăţare şi reprezintă pietre de temelie pentru o viaţă activă şi un stil de viaţă sănătos. Copiii trebuie să înveţe să se ferească de situaţii periculoase în care prin manipulare sau mişcare pot să producă accidente. Copiii învaţă de mici ce înseamnă un program de viaţă sănătos. . exerciţiu şi sprijin. rostogoliri pînă la realizarea unor operaţii mai complicate precum utilizarea de instrumente de scris. Mişcarea şi bunăstarea fizică au o contribuţie importantă la dezvoltarea creierului. Dezvoltarea fizică normală. Ceea ce însoţeşte o dezvoltare fizică sănătoasă este însuşirea deprinderilor de igienă personală şi a celor de securitate personală. Vulnerabilitatea copiilor datorată fragilităţii acestora impune necesitatea de a dezvolta la copii deprinderile de securitate personală. Dezvoltarea motricităţii este strîns legată de dezvoltarea limbajului. motricitatea şi coordonarea oculo-motorie reprezintă bazele unui comportament funcţional al copilului. cum şi cui să ceară ajutor atunci cînd au nevoie. a proceselor cognitive. precum creşterea în greutate. iar dezvoltarea la nivelul de complexitate al schimbărilor care parcurg un mod gradat de progres de la schimbări simple la cele mai complexe. dar şi reuşite. de desen. de tăiere sau deprinderi de îmbrăcare şi mîncare este un proces plin de încercări. Creşterea şi dezvoltarea reprezintă procese complementare. Deşi paşii schimbărilor sunt mai mult sau puţin aceiaşi pentru toţi copii. precum şi coordonarea senzorio-motorie reprezintă modalităţi de cucerire a mediului înconjurător. a coordona şi a controla muşchii şi părţile corpului în realizarea de mişcări de la cele mai simple la cele mai complexe necesită timp. Conştientizarea simţurilor şi utilizarea lor. Deprinderile de somn. echilibru şi disponibilitatea de a fi implicaţi în experienţe de învăţare. bunăstarea fizică şi dezvoltarea motorie a copiilor sunt factori decisivi în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor în perioada timpurie. Atît motricitatea grosieră cît şi cea fină. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 11 Sănătatea. ritmul schimbărilor prezintă o puternică variabilitate individuală. să se rănească sau să îmbolnăvească. Capacitatea copiilor de a implica. alergare. De asemenea. a competenţelor sociale şi emoţionale.

către gură. • Acordaţi-i spaţiu pentru a se 5. Supraveghea2. Stă în şezut cu sprijin din partea mişca liber. mâinilor şi picioarelor. de a se căţăra. Domeniul: Dezvoltarea fizică. . Merge si aleargă cu uşurinţă • Oferiţi copilului posibilitatea de a alerga. De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin 12. împinse.12 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. mişcare. de schimbând ritmul şi direcţia. Îşi caută picioarele şi le aduce ridicate. Se rostogoleşte. se mari de lego) • Implicaţi copiii în activităţi care să le solicite 15. riale şi echipamente care să-l implice în activităţi de mişcare (căluţi pentru a fi călăriţi.• Jucaţi-vă cu el jocuri în care cântându-se cu mâinile şi genunchii taţi şi îi antrenaţi în mişcări mâişi mai târziu se târăşte. Dobândeşte control al mişcărilor ţi-l. 17. când e treaz. Se apleacă pentru a explora obiecte aflate pe covor. 6. să se ridice să se caţere. Se împinge să se ridice în picioa. Se leagănă înainte şi înapoi aju. rizat pentru a avea libertate de 8. se ridică în vârful degetelor 18. • Puneţi-i la dispoziţie jucării şi diferite mate13. 9. Sare pe loc. Duce obiecte in mâini în timp ce merge. control redus al direcţiei şi vitezei. Stă într-un picior. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) Indicatori Practici de sprijin 1. Merge în linie dreaptă. Merge ţinându-se de mobilier. Încearcă să urce singur(ă) scările. Urcă şi coboară scări. 19. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii grosiere Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi coordoneze muşchii mari ai corpului cu un scop al mişcării. independent. 14. a sări. Merge înapoi. momente în care să stea pe burtă. Îşi ridică fiind pe burtă capul şi • Oferiţi copiilor în perioadele pieptul. căsuţe din piedintr-un scaun al adultului. 4. • Puneţi-i la dispoziţie obiecte 3. Se urcă şi coboară din pat sau cuburi pe care se poate urca. nile şi picioarele. nealternând picioarele.1. a sănătăţii şi igienei personale A.1. Loveşte şi aruncă mingea cu echilibrul. poziţii diferite ale corpului. 16. 7. 11. 10.1. a încerca să meargă. sprijinindu-se de ceva sau se află copilul este sigur şi secucineva.• Asiguraţi-vă că mediul în care re. care să poată fi trase. adultului şi mai apoi fără sprijin.

30. • • • • • • . Ju23. demonstraţi-le mişcări noi şi îndemnaţi-i să încerce şi ei 24. Folosiţi dansul pen25. jucării din sala de clasă când ieşiţi din sala de clasă în spaţiul de joacă de afară. când merge cu tricicleta. în convorbiri. un pătrat). exerciţii cu mingea mică. asociind mişcarea cu cântecul. Se caţără pe echipamente • Propuneţi copiilor rostode joacă pentru copii. sub masă. De la 5 la 7 ani (61-84 luni) • • Practici de sprijin Propuneţi jocuri de imitare a mişcărilor. Loveşte mingea către un punct anume cu oarecare precizie. Oferiţi copiilor permanent oportunitatea de a se mişca în aer liber Solicitaţi copiilor să aducă lucruri. Urcă şi coboară scările alternând picioarele. lui echipamente de joacă obiecte. vietăţilor. a unor mişcări de dans. Implicaţi-i în jocuri cu mingea. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii grosiere Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi coordoneze muşchii mari ai corpului cu un scop al mişcării. Cântaţi cu ei înapoi. un cerc. să strângă frunzele uscate etc. de ghicire a personajelor pe baza mişcărilor. dând-o • Jucaţi-vă cu ei imitând animale care sar. Aruncă o minge de mărime medie cu oarecare precizie. 22. pe ţăra pe ele. Loveşte mingea. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) Indicatori Practici de sprijin 20. a sănătăţii şi igienei personale A. Aleargă cu uşurinţă cu uşoare căzături. persoanelor. Încurajaţi imitarea de mişcări ale animalelor. • Supravegheaţi copiii când 26. încurajaţi copiii să utilizeze mişcarea în descrierea obiectelor. să ducă gunoiul. 29. Demonstrează coordonarea părţilor propriului corp în realizarea unor mişcări. Puneţi la dispoziţia copiilor mingi de diferite mărimi. pentru a alerga în jurul lor. Sare pe ambele picioare şi tru a implica ambele părţi peste obiecte mici păstrânale trupului în mişcare du-şi echilibrul. 31. Urcă şi coboară scările ţinând un obiect într-o mână sau în ambele mâini. cu mingea. a se că21. creează forme cu ajutorul degetelor (precum un cerc din degete etc. Merge şi aleargă circular.1. realizarea de forme împreună cu corpul altui copil (un pod. Jucaţi jocuri de imitare fidelă a mişcărilor unor animale. ale personajelor din poveste. a se târî pe sub ele.) Valorificaţi mişcarea în jocurile de rol.1. Poziţionează corpul şi membrele în mod corespunzător pentru a imita ceva sau pe cineva sau pentru a executa o mişcare (a prinde o minge. Pedalează corespunzător coboară scările. cu sprijin. 27. Încurajaţi copiii să reprezinte personaje din poveşti şi din mediul înconjurător. • Puneţi la dispoziţia copiluîn jurul unor obstacole. Se târăşte prin tuneluri. a arunca o minge) 32. a fenomenelor naturii. Indicatori 28. Implicaţi copiii în activităţi domestice simple. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 13 A. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. golirea mingii mari. 33.1.DEZVOLTAREA FIZICĂ. Domeniul: Dezvoltarea fizică. Prinde cu ambele mâini o când împreună cu copiii minge mare.

De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin 43. instrumente de scris (creioaodată. să le scu40. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii fine Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru scopuri diferite. • Oferiţi feluri de mâncare ce permit explorarea ei cu degetele (cereale. să le ridice. Apreciaţi permanent efortul lor.2. Caută cu ambele mâini jucăriile. tarea toboşarului. Face semne mari pe hârtie se) şi citiţi şi scrieţi. dar care nu se strică uşor). „lecturare”. cântat la pian. să le prindă. • Puneţi la dispoziţia copiilor materiale de scris şi încurajaţi-i să scrie şi să deseneze. Utilizează pensula. obiectele şi sticluţele • Jucaţi jocuri şi cântaţi cântecele în care solicitaţi mişcarea din jurul său. dă pagi. creioane mai groa42. Deschide uşa.) 39. Dă paginile unei cărţi mari. 44. treneze prinderea de obiecte în mâini.14 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A.) 41. . Apuca obiecte. şurubează (de exemplu. cu ajutor. imagini şi daţi libertatea să le exploreze. a sănătăţii şi igienei personale A. Transferă obiecte mici riştii etc. Umple cutii cu conţinut • Încurajaţi copilul să se joace cu jucării în timpul băii. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) Indicatori Practici de sprijin 34. dintr-o mână în alta. să le golească etc. ne de ceară. • Puneţi la dispoziţia copilului cărţi cu pagini groase.1. • Oferiţi copiilor cărţi cu poveşti. În majoritatea situaţiilor. mâinilor şi a degetelor (bătut 36. a ploii. perechi sau individuale de pe clanţă şi închizând-o. sa le umple cu apă. Imită gestul de „la revededin palme. Prinde degetele adultului.• Oferiţi activităţi ce permit copilului să le annile unei cărţi una câte una. 35. imire”. cum ar fi cercul. de scris. Mâzgăleşte cu creionul începând • Puneţi-i la dispoziţie jucării şi obiecte din gospodărie cu părţi care se Înşurubează/desă imite semne.1. desenaţi cu când i se dau instrumente el. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. apăsând vităţi în grup mic. Încurajaţi acti46. Goleşte cutii de conţinut. Utilizează unele tacâmuri corespunzător. Domeniul: Dezvoltarea fizică. biscuiţi mici etc. • Puneţi obiecte în jurul copilului pentru ca el să ajungă la ele. 38. 47. de aplauze. borcane cu capac. 45. funde. a mo37. cartonadeseori mai multe pagini te.

pensula.• Implicaţi copiii în activităţi plastice (modelare. • Oferiţi copiilor materiale şi instrumente de desen şi pictură.1. • Propuneţi sarcini de decorare a unor obiecte sau a unor contururi de obiecte utilizând instrumentele de scris. 59. pete. aranjarea jucăriilor.). 54. experimentaţi împreună că singur. Practici de sprijin • Oferiţi copiilor seturi de jucării: veselă. Copiază desene geometrice sau cu diverse forme. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii fine Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru scopuri diferite. Realizează puzzle-uri mai complicate (in jur de 25 piese). bureţi. uneori cu diverse instrumente (desen cu degetele. obiecte mici introduse un mediu securizat prin găuri etc. pictura cu degetele etc.).. Se îmbracă şi dezbra. că. litere din numele propriu. • Utilizaţi orice oportunitate în timpul activităţilor pentru a încuraja copiii să scrie litere si cifre pe care le cunosc. Rugaţi copiii „să se semneze” pe lucrările 58. Închide fermoare mari. 51. eventual atenţionaţi special. în caz de necesitate. asigurând copiilor gele. modele de utilizare a veselei. Încurajaţi-i să se implice în activitatea cu astfel de materiale şi instrumente.• Exersaţi abilităţile copilului de autoservire în fiecare situaţie potrivită. • Elaboraţi împreună cu copiii compoziţii plastice din puncte. 52. îşi scrie prenumele. Îşi pune singur panto. creioane. 57. 60. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. creta. vată. vârsta copilului) • Organizaţi activităţi în centrul de jocuri de masă manipulative. Încheie nasturi mari. Atrageţi atenţia permanent asupra materialelor scrise din sala de grupă. • Propuneţi copiilor jocuri cu apă şi nisip pentru antrenarea degetelor. Utilizează diverse materiale din centrul de artă (creioane.. haine pentru păpuşi şi timp pentru a se juca cu ele. a sănătăţii şi igienei personale A. haşurare. Indicatori Practici de sprijin • Oferiţi copiilor variate materiale de scris. teriale pentru a picta. Mănâncă cu tacâmuri independent (lingură. masa. fii şi îşi leagă şireturile copilului acţiunea şi acordaţi-i ajutor să o însuşeasla pantofi. linii. pregătirea materialelor distributive pentru anumimodela.1. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 15 A. desenat. markere. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori 48.) • Oferiţi costumaţie în centrul de joc simbolic unde copiii pot exersa încheierea şi descheierea nasturilor. furculiţă). cifre (de ex. . 56. mobilă. etc. bureţi.DEZVOLTAREA FIZICĂ.2. etc. 49. Domeniul: Dezvoltarea fizică. Utilizează indepen. aplicaţii din frunze. 50.). ornamentarea obiectelor. • Propuneţi copiilor activităţi de decupare pentru confecţionarea de hăinuţe pentru personajele lor preferate. Manipulează obiecte mici cu uşurinţă (şiruri de măr. • Demonstraţi prin exemplu propriu. cifre din data zilei de naştere.• Exersaţi regulile de utilizare a instrumentelor. pensule. Scrie diferite litere şi lor. punctare. • Utilizaţi centrul de joc simbolic pentru a exersa îmbrăcarea şi dezbrăcarea păpuşilor. 53. Demonstraţi. sprijin. scrie cifre de la 0 la 10).• Prevedeţi timp în fiecare zi pentru activităţi de dezvoltare a motricităţii fine. etc. Scrie unele litere şi cifre ce pot fi recunoscute (de ex. te activităţi. 55. valorificând situaţii de dent cu uşurinţă marutină: aranjarea mesei. Taie în linie dreaptă sau curbă..

1. Evitaţi expunerea lui sau atingerea percela sunete puternice. • Oferiţi oportunităţi de activităţi fizice care integrează mişcarea cu utilizarea simţurilor (jocul umbrelor. burete etc. să verse. ritmice. plastic. mirosurile. frunze. Ţine cana şi bea din ea fără ca • Încurajaţi copilul să bea singur din cană. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. • Oferiţi copiilor obiecte din materiale şi cu texturi diferite. Explorează şi reacţionează la texturi şi suprafeţe diferite. simţul tactil. Indicaţi obiecte în jurul copiasupra obiectelor din lului numindu-le. pe care le poate 62. le.1.) . Explorează mediul cu te de joacă. într-un recipient mai mare). Aspect specific: Dezvoltarea senzorio-motorie Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea simţurilor (văzul. dansul pe muzică sau mişcări bătut la tobă. cântat la pian etc.3. Domeniul: Dezvoltarea fizică. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 61. cum ar fi • Modelaţi mişcări ale copilului realizând anumite activităţi împreună cu el: dansuri. apropiere sau depăr• Legănaţi uşor copilul folosind braţetare. gusturile. Realizează coordonaperatura aerului etc. Numiţi-le. tem64.• Verificaţi nivelul de zgomot din aprodu-se după sunetul pierea copilului. forma. apă.) 67. mişcări la auzul unor semnale etc. pictura cu picioarele.• Explicaţi-le copiilor când mâncarea sau alte obiecte sunt prea fierbinţi cări (pune obiecte mici sau prea reci şi nu trebuie atinse.) în interacţiunea cu mediul pentru a-şi orienta mişcările. auzul. mâinile şi gura. mirosul etc. Focalizează vederea prinde.16 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. Utilizează în joc obiecte din texturi diferite (nisip. • Stimulaţi vederea copilului cu jucării care pendulează. Demonstrează coordonare • Oferiţi jucării şi obiecte din materiale şi texturi diferite. oculo-motorie în jocurile de construcţie. un balansoar sau alte echipamen63. Realizează mişcări artistice împreună cu adultul. 66. Răspunde întorcân. 69. în înşirarea de obiecte pe aţă etc. • Numiţi când vorbiţi cu copilul culorile. pută. pluş. 68. a sănătăţii şi igienei personale A. rea oculo-motorie în cadrul anumitor miş. în realizarea puzzleurilor. 65.

simte mirosuri supărătoare etc. miros): cunse. Recunoaşte prin atin. Inventează roluri 74.). Duce un pahar de apă plin dintr-o parte într• Implicaţi copiii în acţiuni de ajutorare reciprocă. se fereşte. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 70. pipăit.• Jucaţi jocuri în care copiii interpretează animale fare. 76. Reacţionează fizic cores. fără să le vadă. marionete etc. din pământ). gere/pipăit obiecte assunetelor prin implicarea simţurilor (auz. de aşezaalta a camerei fără să re a mesei.) în interacţiunea cu mediul pentru a-şi orienta mişcările. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 17 A. Domeniul: Dezvoltarea fizică. îmbrăcăminte etc. sunete. de curăţenie la măsuţe.• Utilizaţi jocuri care solicită punzător stimulilor din simţurile şi mişcarea cormediu (îşi îndoaie picioapului: jocuri de imitaţie. care pot fi îmbrăcate pe mână. jocuri cu schimbarea direcţiei şi vitezei de mişcare • Jucaţi cu copiii jocul „Roboţelul cu telecomandă”. Aspect specific: Dezvoltarea senzorio-motorie Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea simţurilor (văzul. a materialelor. Imită animale prin mişca. Le imită mişcările. la locul de depozitare verse. Împinge obiecte către o destinaţie. simţul tactil.DEZVOLTAREA FIZICĂ. sunetele. la schimbarea ritmului muzicii. 77. 71.• Jucaţi jocuri de recunoaştere a formelor. simboluri grafice). rele pentru a ateriza mai cântece cu comenzi etc.3. Demonstrează o mai bună • Oferiţi oportunitatea de a utiliza echipamentul de coordonare oculo-motorie (prinde o minge care sare joacă din spaţiul de joacă din aer liber.1. uşor. .). auzul. Răspunde adecvat la diverse semnale de natură diferită (culoare. 75. 72. mirosul etc. să le escaladeze tobogan. vorite. Manipulează păpuşi simple (de ex. Ce-i ascuns în săculeţ? • Utilizaţi în jocuri exerciţii de tipul „stop-start” • Propuneţi jocuri cu schimbarea mişcărilor la semnal. alunecă pe ocolească. sunet.1. a sănătăţii şi igienei personale A. se mişcă mai repede pentru a evita un obstacol. Solicitaţi copiii să redea în mişcări comenzile auzite. 73. se balansează • Realizaţi trasee cu obstacole pe care trebuie să le în scrânciob. materialelor. păpuşi • Realizaţi un teatru de păpuşi.

Domeniul: Dezvoltarea fizică. • Jucaţi cu copiii jocuri ce implică mişcare şi activitate fi80. 81. 79. Este încântat(ă) când sunt zică.2.• Puneţi-le la dispoziţie echipamente şi obiecte care îi imtului. • Oferiţi momente de odihnă după activităţi fizice dansuri. Încearcă cu sprijin mişcă.1. de somn şi ritualurile de dinainte şi de după somn. liberă. de menţinere a echilibrului etc.2. a sănătăţii şi igienei personale A. zice fără sprijinul adul. 82. . plică în activităţi fizice structurate (mişcări însoţite de cântec. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 78. de căţărare.18 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. să se ridice. Demonstrează dorinţa de a • Respectaţi zilnic programul încerca noi jocuri şi jucării. • Ajutaţi-i zilnic să meargă.• Oferiţi copiilor câteva ore ri de motricitate grosieră şi zilnic momente de mişcare fină. jocuri în aer liber etc. să alerge. utilizate jucării sau obiecte în jocuri ce solicită mişcare. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să participe la activităţi fizice variate. Participă activ în jocuri. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. ritm. Încearcă activităţi noi • Oferiţi copiilor cel puţin 60 de minute de activitate fizică care necesită mişcări fiîn fiecare zi.

în diverce: alergare.2. dans. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 19 A. adunarea rufelor.) • Oferiţi copiilor cel puţin 60 de minute de activitate fizică zilnic. De-a v-aţi ascunselea” ş. • Învăţaţi-i pe copii jocuri precum „Statuile”. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 83. 85. • Faceţi ca activităţile fizice să fie distractive. dans etc. a sănătăţii şi igienei personale A. de la un spaţiu la altul. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să participe la activităţi fizice variate. Participă în mod regulat la ac. vităţilor. Ajută la realizarea de activităţi • Utilizaţi momentele de rutină pentru a-i imdomestice care implică mişcare: plica pe copii în activităţi fizice. căţărare. tivităţi în aer liber şi mişcare şi învăţaţi-i noi jocuri sau chiar sporturi. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. măturat. forţa. Introduce diverse activităţi fizice în momentele de tranziţie. amuzante. aranjarea jucăriilor. mutarea unor obiecte etc.DEZVOLTAREA FIZICĂ.• Oferiţi zilnic copiilor suficient timp pentru activităţi fizice de alergare. Exersaţile viteza. de trecere de la o activitate la alta.1. 86. mişcări. rostogoliri. 84. precizia. Domeniul: Dezvoltarea fizică. supuneţi-i la noi provocări. Participă cu entuziasm • Implicaţi copiii într-o varietate largă în diverse activităţi fizide activităţi fizice şi mişcare.2. se momente ale zilei şi în timpul actiaruncări. .a.

87. 88.1. 90. nânce independent. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze o alimentaţie sănătoasă .2.2. Încurajaşi copilul să bea apă pe parcursul zilei. Face diferenţa între lucruri care se mănâncă şi cele care nu se mănâncă. Explorează mâncarea cu degetele. Practici de sprijin • Stabiliţi ore regulate de masă şi gustare. tării. 89. • Oferiţi copilului posibilitatea de a alege între câteva variante de mâncăruri. a sănătăţii şi igienei personale A. 94. • Vorbiţi cu copilul despre importanţa alimentaţiei şi a apei pentru sănătatea organismului. propice alăpdacă există condiţii propice. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. Îşi reglează viteza şi intensi. Începe să recunoască şi să mănânce o mare varietate de mâncăruri.20 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. • Introduceţi mâncărurile noi împreună cu cele preferate de copil. Se hrăneşte prin alăptare. Poate face alegeri între diverse opţiuni de mâncare. . 93. • Creaţi un mediu relaxat. Domeniul: Dezvoltarea fizică. • Discutaţi cu copilului şi învăţaţi-l despre alimentaţia sănătoasă. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 91.• Faceţi din momentul mesei un moment agreabil şi un prilej de a-l învăţa să mătatea cu care mănâncă. Consumă o varietate de mâncăruri din toate grupele de alimente. Încearcă mâncăruri noi când îi sunt oferite. 92. Urmăriţi copilul pentru a observa când îi este foame şi când este sătul.

98. cu sprijinul mâncăruri favorite şi mâncăruri care nu-i plac. adultului. zarzavaturi. Discutaţi despre fiecare aliment utilizat şi despre importanţa igienei alimentare şi a unei alimentaţii 96. să înveţe cum se spală fructele şi legumele şi de ce este necesară spălarea lor. Participă la pregătirea • Organizaţi activităţi de preparare a unor salate unor gustări sănătoase. . în care copiii joacă roluri diferite (de ex. Recunoaşte mâncăruri dintr-un • Discutaţi despre alimente care sunt grup de mâncăruri diferite. sunt mai sănătoase de.1. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 21 A. Alege mâncăruri care sănătoase. 97. • Realizaţi activităţi de joc privind alimentaţia. porţia de mâncare. Explică funcţiile benefice sau • Implicaţi copiii în prepararea. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. 99. a sănătăţii şi igienei personale A. cu mai sănătoase şi mai nutritive decât sprijinul adultului. se. şi implicaţi-i pe copii în pregătirea lor.• Organizaţi activităţi în care să discutaţi despre cât altele. altele. servirea mesei şi comportamentul sănătos în timpul mesei. Ajută la servirea mesei • Implicaţi copiii în activităţi de plantare. „De-a restaurantul”). De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 95. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze o alimentaţie sănătoasă . creşteşi îşi apreciază corect re şi recoltare a unor legume.DEZVOLTAREA FIZICĂ. servidăunătoare ale anumitor alimenrea şi gustarea unei mese sănătoate pentru organismul uman.2. Domeniul: Dezvoltarea fizică.2.

”.2. • Numiţi stările de disconfort fizic cauzate de simptome ale unor boli. când îl îmbrăcaţi etc.• le numai cu sprijinul adultului. sau trăgând de el când este atins de adult. Îşi spală mâinile şi le • Însoţiţi copilul la baie şi apreciaţi eforturile lui de a se spăla pe mâini singur şi a de a-şi peria usucă în momentele podinţii. trivite (înainte de masă. Faceţi din momentele de igienă personală momente agreabile.• Arătaţi-i periuţa lui/ei de dinţi şi pasta de dinţi pentru copii. cântece. cu slabă supraveghere. Lasă să se înţeleagă • Modelaţi deprinderile copilului de a se spăla dacă scutecul este ud pe mâini şi a se şterge. Foloseşte şerveţele pentru a–şi şterge nasul. că mi-e frig” etc. „trebuie să schimbăm privind mersul la toaletă scutecul dacă este murdar deoarece.. când îi schimbaţi scutecele. scutecelor. „simt că sunt cald. precum şi cele lor rutinare de schimbare a ale celorlalţi.. 104. de ex. • Discutaţi despre reguli de păstrare a igienei cu sprijinul adultului. când îl sprijiniţi în formarea acestor de deprinderi („trebuie să punem mâna la gură când 106. Reacţionează la stimulii verbali în timpul momente. de a utiliza toaleta. „mă doare bur107. 103. arătând spre el a– şi peria dinţii. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 100. Recunoaşte periuţa de dinţi şi pasta de dinţi.). 101.2. Apreciaţi-l permanent. Se relaxează în timpul • Respectaţi programul de igienă al cobăii. Începe să îşi perieze tica”. dinţii cu sprijinul adultului. pilului. Îşi spală şi îşi usucă mâini. 102.22 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. Aspect specific: Îngrijirea şi igiena personală Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze deprinderi de păstrare a sănătăţii şi igienei personale. Demonstrează interes tuşim sau strănutăm.. • Utilizaţi poezii.) şi o poate folosi în mod regulat la 36 de luni. cântaţi-i în timp ce îi faceţi baie. povestioare despre deprinderile de igienă personală.2. 108. după utilizarea toaletei etc. 105. . de sau plin. vorbiţi cu copilul.” etc.. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. Domeniul: Dezvoltarea fizică. a sănătăţii şi igienei personale A.

Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. seşte batista.) • Creaţi un loc unde copiii să îşi poată păstra obiectele de igienă personală (săpunul. fără sprijinul adultului. In majoritatea situaţiilor duce mâna la gură când tuşeşte. Încurajaţi-i să realizeze desene. pieptenul. Indicatori Practici de sprijin 115. când tuşeşte. • Supravegheaţi permanent respectarea rutinei în păstrarea igienei (spălatul mâinilor. Încurajaţi copiii îşi acoperă gura cu mâna când care le respectă şi amintiţi constrănută. Domeniul: Dezvoltarea fizică. şamponuri.2. poezioare sau cântecele despre regulile sanitare. a sănătăţii şi igienei personale A. al dinţilor etc. Aspect specific: Îngrijirea şi igiena personală Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze deprinderi de păstrare a sănătăţii şi igienei personale.) Apreciaţi de fiecare dată când copilul pune mâna la gură când tuşeşte sau strănută şi foloseşte şerveţelul l. Îşi spală mâinile şi le şterge înainte de masă şi după utilizarea toaletei. 110. Spune când simte unele simptome de boală. igienă personală. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori 109. Are grijă de nevoile de utilizare a toaletei. geluri de duş.2. Practici de sprijin • Puneţi la dispoziţia copilului permanent şerveţele pentru a le utiliza la nevoie. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 23 A. . 112. se spală pe dinţi). • Realizaţi cu copiii cărticele despre sănătate. Demonstrează independen. 114. 111. Realizaţi jocuri în grup mic în care unii copii sunt medici şi alţii pacienţi. În majoritatea situaţiilor. afişe.) • Propuneţi jocuri precum „De-a magazinul” unde copiii pot utiliza produse de igienă personală (săpunuri. paste de dinţi.• Oferiţi zilnic copiilor posibilitaţă în igiena personală (se spatea de a-şi exersa deprinderile de lă şi se şterge singur pe mâini. Discutaţi despre simptomele unor boli. 113.DEZVOLTAREA FIZICĂ. foloseşstant de importanţa respectării te independent toaleta.2. periuţa de dinţi etc. fololor. foloseşte şerveţele pentru a-şi şterge nasul şi le aruncă după utilizare la coş. bureţi de baie etc. Cooperează cu adultul în spălarea dinţilor.

Începe să evite perico. 119. Domeniul: Dezvoltarea fizică.. alte centre pentru a discuta despre obiecte şi licuţite). în magazine.24 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. Aspect specific: Securitatea personală Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze abilităţi de protecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase. Utilizaţi aceleaşi semnale pentru a se obişnui copilul cu semnificaţia lor. acolo nu e voie. 120. te rog.). Urmează unele reguli şi rutine stabilite. 121. în par122.2.• Folosiţi jucăriile din centrul de joc simbolic sau lele (aragaz. Demonstrează recunoaşterea regulilor de • Atrageţi atenţia copiilor asupra necesităţii respectării unor reguli când utilizează echipamenprotecţie. Poate fi distras de la un • Explicaţi copilului permanent moticomportament periculos vul pentru care interziceţi un anumit comportament. în locuri publice. chiar dacă nu te de joacă pentru a nu se răni sau răni alţi cole respectă întotdeauna. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. 117. Acordă atenţie indicul de joacă etc.• Supravegheaţi permanent copilul nări ale adulţilor privind o şi folosiţi modalităţi de atenţionare situaţie periculoasă. • Folosiţi imagini cu pompieri. Spune adultului când • Învăţaţi copilul să vorbească despre experienţa cineva îi face ceva rău. a sănătăţii şi igienei personale A. dar necesită susţinere pe care îl evitaţi („Nu. sa personală când a simţit pericole. vorbe. ranţa nesupravegherii. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 116. Reacţionează la atenţio. . şi anticipează consecin• Utilizaţi povestiri pentru a pune accent pe reguţele nerespectării aceslile de securitate personală în diverse contexte tora. mişcări.. pentru a se opri. pii. mâna când traversăm strada”) 123.. Amintiţi-le permanent regulicaţiilor privind situaţiile le. care este pericolul prin semnale. • Discutaţi despre accidentele care se pot petrece şi ce consecinţe grave pot avea. a lor în situaţii periculoase.3. (pe stradă. periculoase („dă-mi. dar nu oferă siguchide periculoase.2. medici şi discutaţi despre intervenţiile lor în situaţiile periculoase. fier de călcat. Demonstrează că face diferenţa între adulţii care îl îngrijesc şi străini. pentru că.) Indicatori Practici de sprijin 118.

medicamentele sunt utile în • Menţionaţi permanent care este graanumite situaţii).3. la piaţă şi exersaţi regulile rutiere. • Propuneţi jocuri pentru cunoaşterea semnificaţiei culorilor semaforului. pot să-l(o) sprijine în si• Identificaţi elemente specifice grupului din care tuaţii periculoase. • Invitaţi lucrători ai poliţiei. Utilizaţi-le şi în sala de dreapta când traversează grupă în timpul unor activităţi. Demonstrează înţelegetru a discuta despre regulile de prorea regulilor de siguranţă tecţie şi evitare a pericolelor.2. 131. 125. posibilitatea evitării lor sau a riscuri126. identifice grupa de la grădiniţă. la medic. situaţiile periculoase. rămânând avea încredere şi pot apela în astfel de situaţii. • Folosiţi ieşirile în locuri publice pen127. a sănătăţii şi igienei personale A. etc. asociat cu solidaritatea şi securitatea toare organismului (fuemoţională şi socială. Identifică adulţii care • Realizaţi cu copiii afişe. Asiguranu merge cu persoane ţi-vă că înţeleg care sunt persoanele în care pot necunoscute. Domeniul: Dezvoltarea fizică. jocul cu • Folosiţi nume sau simboluri specifice cu care să chibriturile etc. fier de călcat în priză. hăinuţe. poliţişti etc. Discuţii şi jocuri de orientare într-un mediu nou. cipează consecinţele neres. 133. „campanii” pentru evitarea pericolelor. Demonstrează înţelegerea lor pe care le presupun.. regulilor de siguranţă în sala de grupă/grădiniţă şi acasă • Oferiţi materiale. Demonstrează cunoaşterea regulilor de siguranţă în jocul simbolic. face parte copilul (grupul de la grădiniţă. matul. Înţelege diferenţa dintre atingere sigură şi atingere • Citiţi poveşti. ) şi propuneţi copiilor să vă spună ce ar face ei dacă s-ar afla într-o astfel de situaţie. 129. dar ştie că rea pericolelor. • Elaboraţi împreună cu copiii scheme. desene ale surselor şi persoanelor cărora li se poate cere ajutor.2. Aspect specific: Securitatea personală Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze abilităţi de protecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase. păpuşi. Relatează unde şi când trebuie să se adreseze după ajutor. • Propuneţi în centrul de Joc simbolic vizite la muzeu. sau gru130. Comunică adulţilor sau • Utilizaţi imagini pentru a ilustra sicolegilor atunci când vede tuaţii de risc (consum de lichide din un comportament pericusticle necunoscute. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 124. povestiri ce prezintă situaţii periculoase si discutaţi despre periculoasă. pompieri. 132. Înţelege că unele compul de prieteni) pentru a cultiva sentimentul de portamente pot fi dăunăapartenenţă. băutura. strada). • Realizaţi hărţi rutiere cu copiii.. • Realizaţi un joc de rol cu diverse personaje care pot oferi ajutor în situaţii de risc (medici.• Realizaţi cărticele privind regulile de blic. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. la magazin.DEZVOLTAREA FIZICĂ. de flacără etc.).Nu se lasă ademenit • Folosiţi povestiri pentru a discuta despre pericole (prin cuvinte/ obiecte) şi şi căi de acţiune în situaţii periculoase. regulilor 128. Respectă corespunzător regulile de comportare în grădiniţă. niţa între sigur şi periculos. în transportul public şi în alte locuri publice pentru a evita accidentele.). A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 25 A. afişe. . a semnelor rutiere. medici. cu bicicleta etc. priveşte în stânga şi în şi simboluri. nu ia medicamente în unde copiii pot demonstra înţelegeabsenţa adultului. simboluri în centrul de joc simbolic (de ex. de evitare a pericolelor etc. Atragede bază pe stradă (de exemţi-le atenţia asupra anumitor semne plu. pompieri. şi anticirculaţie. apropierea de un los. cu grupul • Utilizaţi exemple din viaţa lor personală pentru a discuta despre comportamente dăunătoare. pe stradă.• Apreciaţi de fiecare dată respectarea pectării acestor reguli. în transportul pu.

B 1. B 1. ca persoană unică.2. B. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste empatie faţă de celelalte persoane. Aspect specific: Acceptarea şi respectarea diversităţii Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască. să aprecieze şi să respecte asemănările şi deosebirile dintre oameni.2.1.26 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. cu caracteristici specifice.1.1. Aspect specific: Dezvoltarea expresivităţii emoţionale Standard 11: Copiii ar trebui să fie capabil să recunoască şi să exprime adecvat o varietate de emoţii . Standard 6.3. Copilul ar trebui să fie capabil să îşi asume responsabilităţi.2.2. B. B 1.2. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să se perceapă în mod pozitiv. Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să ceară ajutorul când are nevoie. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste încredere în adulţii cunoscuţi şi să interacţioneze cu aceştia. Copilul ar trebui să fie capabil să coopereze cu ceilalţi. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să perceapă regulile şi efectele acestora.4.2. DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ B. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu copii de vârstă apropiată Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să interacţioneze pozitiv cu copii de vârstă apropiată. Standard 7. să fie capabil să negocieze şi să participe la luarea deciziilor. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B.3. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului emoţional Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi adapteze trăirile şi să-şi controleze pornirile impulsive. B.

Copiii sănătoşi în toate culturile dezvoltă ataşament faţă de adulţi importanţi pentru ei” (1. Exprimarea şi înţelegerea propriilor emoţii şi a emoţiilor celorlalţi de la emoţiile primare (bucurie. DEZVOLTAREA SOCIALĂ Relaţiile sociale pozitive se formează atunci cînd copiii înţeleg semnificaţia diferitelor comportamente. de negociere. diversitatea oamenilor din multe puncte de vedere. În toate etapele vieţii. Interacţiunile sociale reuşite fac posibilă dezvoltarea unei imagini de sine pozitivă şi a autocontrolului. de a înţelege şi a răspunde emoţiilor altora reprezintă paşi importanţi în dezvoltarea emoţională a copilului. de a le controla. Calitatea acestor interacţiuni stimulează dezvoltarea socio-emoţională adecvată a copiilor. nevoi. vină) constituie competenţe specifice domeniului emoţional. La fel de importantă în ecuaţia dezvoltării emoţionale este încrederea în sine. nevoile celorlalţi. precum şi capacitatea lor de a recunoaşte diferitele roluri sociale ale acestora. sentimente care alimentează şi susţin dorinţa naturală a copiilor de cunoaştere. mînie) la cele mai complexe (mîndrie. cînd sunt capabili să se adapteze diferitelor contexte sociale şi sunt implicaţi în activităţi de grup. Ambele dimensiuni se completează reciproc şi sunt interdependente. disponibilitate şi confort emoţional. dorinţe. Interacţiunile cu cei apropiaţi joacă un rol central în „sănătatea” socio-emoţională a copilului. de a lega prietenii. independenţa şi responsabilitatea personală. Într-adevăr. Copilul învaţă să le simtă. 41). explorare. alte persoane din familie. capacitatea de a stabili şi a menţine relaţii de prietenie. cu alţi copii şi adulţi. Relaţiile sociale ale copilului cu adulţii vizează capacitatea copilului de a avea încredere şi a interacţiona cu uşurinţă cu aceştia. de la grădiniţă. de ceilalţi. Încă din primele clipe ale vieţii copiii stabilesc interacţiuni cu părinţii. respectarea ei prin stabilirea de relaţii pozitive. Adaptarea la diversitate.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 27 „Oamenii sunt fiinţe sociale. din comunitate. oferind sentimentul de stabilitate. Prin interacţiunea cu copiii. de a conduce şi a fi conduşi. Locul central însă îl constituie dezvoltarea conceptului de sine. Ea influenţează semnificativ succesul copiilor în viaţă şi la şcoală. convingerea că poate face ceea ce îşi propune. frică. A învăţa cum să fii în jurul celorlalţi este esenţial. DEZVOLTAREA EMOŢIONALĂ Capacitatea copiilor de a-şi recunoaşte şi exprima propriile emoţii. învaţă să ţină cont de dorinţele şi . p. Încetul cu încetul copiii dezvoltă abilităţi de cooperare. descoperire. copiii îşi construiesc cunoaşterea lumii prin interacţiune socială. ruşine. oamenii interacţionează unul cu celălalt. contactul social cu ceilalţi copii este o sursă importantă pentru a observa diferenţele şi asemănările dintre oameni. de a-şi exprima sentimentele într-o manieră acceptată social. învaţă să le exprime şi să le recunoască. Încetul cu încetul copilul va ajunge să-şi răspundă la întrebarea „Cine sunt eu?”. învaţă să respecte drepturile altor copii. de a şi le stăpîni. roluri sociale. motivaţii. Dezvoltarea socială şi emoţională reprezintă fundamentul relaţiilor şi interacţiunilor care dau semnificaţie experienţelor copiilor de acasă. De asemenea. a percepţiei şi imaginii de sine a copilului: trăsături. preferinţe. precum şi empatia reprezintă competenţe importante ale dezvoltării sociale. capacităţi. apartenenţă şi astfel hrănind dorinţa de învăţare ale copilului. securitate. copilul exersează cooperarea. Specificul acestui domeniu este dat de strînsa legătură care există între planul social şi cel emoţional. receptivitate. Relaţiile pe care le stabileşte copilul cu ceilalţi necesită siguranţă.

– gesturi pentru a iniţia interacţiuni sociale (de ex. La solicitare. construieşte ceva pentru el. construieşte ceva pentru el. activităţi casnice. acţiuni cu adulţii care îl îngriîncurajaţi-l să imite gesturi şi sujesc. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 139. Se ataşează de un adult. 134. jucaţi-vă împreună. Ştie numele fraţilor sau surorilor. oferă sprijin adulţilor. asiguraţirare prin plâns (când nu vede l că este în siguranţă.1. întinde mâinile pentru a fi luat în braţe). Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. gângureşte. atinge uşor cu palma pentru a atrage atenţia.• Asiguraţi un mediu populat de persoane de încredere. Cu sprijin. • Folosiţi expresii şi comportamente pozitive atunci când vă despărţiţi de copil. miliarizat prin expresii faciale şi gesturi (zâmbeşte. Imită activităţile adulţilor (ajută la strângerea jucăriilor. zenţa adulţilor cu care este obişnuit. 143. Arată preferinţa pentru unii • Vorbiţi-i şi cântaţi-i copilului frecvent. se desparte de adulţii cu care este obişnuit (fără a arăta foarte multă teamă. 142.). îi citeşte. sau în prezenţa străinilor). de petrecere a timpului). 138. 141. în afara celor care îl îngrijesc. el. zâmbiţi-i. îmbrăţişaţi-l. Foloseşte mişcări corporale • Reacţionaţi la gesturile iniţiate de copil.28 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. ca în cazul copiilor mai mici) pentru a rămâne într-un mediu familiar. altul decât persoana care l-a îngrijit. Manifestă teama de sepa. Practici de sprijin • Oferiţi copilului posibilitatea de a interacţiona cu alţi adulţi de încredere. .. etc. vorbiţi-i. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. 140. Ajutaţi-l pe adulţii cu care este obişnuit copil să îşi depăşească teama. Interacţionează pozitiv şi se joacă împreună cu adulţii. nete produse de adulţii cu care este obişnuit 136. • Manifestaţi receptivitate la mesajele verbale şi non-verbale iniţiate de copil. dă din mâini) 137. mai ales atunci când îl hrădintre adulţii cu care este faniţi şi schimbaţi. • Adresaţi-vă copiilor pe nume şi descurajaţi folosirea excesivă a pronumelor personale. Iniţiază şi menţine inter. îi citeşte. Îşi exprimă nevoia de securitate în situaţii de disconfort (neplăcute) sau periculoase căutând adulţii în care are încredere. 144.• Adresaţi-vă copilului pe nume. 145. care generează ambiguităţi (ei. Copilul se linişteşte în pre. • Cereţi ajutor şi discutaţi cu copilul despre ce înseamnă a oferi şi primi ajutor (când apar situaţii relevante pentru acest subiect) Copilului îi place când adultul face diferite lucruri pentru plăcerea lui: îi umflă jucăriile pneumatice. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste încredere în adulţii cunoscuţi şi să interacţioneze cu aceştia. • Încurajaţi copilul şi oferiţi modele de comportamente variate. Copilului îi place când adultul face diferite lucruri pentru plăcerea lui: îi umflă jucăriile pneumatice.• Comportaţi-vă afectuos şi calm cu copilul. care să evite reproducerea unor stereotipuri de gen (lectură. ea. • Manifestaţi empatie şi înţelegere faţă de reacţiile copilului. se prefac că citesc sau gătesc lângă adultul care face acest lucru). 135.

Se desparte de • Ca educatori. oferiţi oportunităţi de a interacţiona respectuos cu adulţii.). prietemembrii familiei cu noasă. la grădiniţă. îi uşurinţă şi interacţifac plăcere. adeseori este nevoie de contribuţia mai multor oameni. vecin. vânzăto. • Încurajaţi exprimarea sentimentelor pozitive faţă de adulţi. pectuos cu ceilalţi. În grădiniţă sau educatoarea.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 29 B. discutaţi despre relaţiile cu ceidin cartier. La cumpărături. care în viitor îl ştiu că le vor place . De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 146. Exprimă verbal • Încurajaţi-l şi lăudaţi-l pentru comportamentul pozitiv în relaţia sentimente faţă de cu adulţii. ţei). Permiteţi copilului să aducă de acasă un obiect onează cu alţi adulţi care îi este drag pentru a-i asigura transferul afectiv către (de ex. repetaţi cu copilul formulele adecvate de politeţe. medicul şi pacientul. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. lor de gen. etc. • Demonstraţi că pentru realizarea unei sarcini. 147. • Facilitaţi copilului punerea în practică a unor comportameniniţiază lucruri. aranjarea mesei) evitând reproducerea stereotipurisarcini simple. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.îi vor ajuta să fie eficient în interacţiunile cu ceilalţi astfel încât vor bucura pe adulţi să atingă scopul stabilit. medic familie.• Manifestaţi respect şi încredere faţă de rul de la magazinul copil. educatoarea. Ajută din proprie • Angajaţi copiii în sarcinile cotidiene şi cooperaţi cu aceştia (udainiţiativă adultul în tul florilor. Manifestaţi aceleaşi reacţii faţă de copii. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste încredere în adulţii cunoscuţi şi să interacţioneze cu aceştia. 150. etc. cumpărături simple). să răspundă la întrebări. . 149. Aplică formule de • Oferiţi exemple şi modelaţi comporpoliteţe în comunitamentul copilului interacţionând rescarea cu adulţii. întâmpinaţi copiii cu o atitudine caldă. parc. de exemplu în jocurile La doctor. etc. care te care constituie premisele abilităţilor sociale. de familie. în alte medii sociale. te controlul emoţional şi utilizarea unor strategii de reglare mai sofisticate decât de la băieţi. deoarece băieţii vor deveni astfel mai puţin expresivi emoţional decât fetele.• Folosiţi formule de salut adecvate diferitelor momente ale mulele de salut folozilei şi situaţii sociale şi atrageţi atenţia asupra utilizării lor în site de adulţi. Iniţiaţi conversaţii despre lucruri care îl interesează. 152. indiferent de anumiţi adulţi („o iugenul lor. La teatru. mediul grădiniţei şi iniţiaţi interacţiuni pornind de la lucruripersonalul grădinile care îl interesează. Interacţionează • Oferiţi un model adecvat de comuadecvat cu adulţii nicare evitând întreruperea copilului (nu îi întrerupe). despre activităţile zilnice şi evenimente semnificative pe care le-a trăit. Din când în când. 151. Interacţionează • Facilitaţi interacţiunile cu adulţii în cu uşurinţă cu adulţi diverse contexte sociale şi încurajaţi familiari din comucomunicarea cu aceştia şi participarea nitate (părinţi. Comentaţi cu copiii că fiecare contribuţie contează. lalţi. atunci când acesta vorbeşte. să facă cul de joacă. jucaţi-vă de-a cumpărătorul şi pediatru sau medic vânzătorul. bula acţiuni (de exemplu să ceară infornici cunoscuţi la lomaţii. Răspunde la for. 148. 153.1. • Discutaţi şi cu băieţii mai mult despre întregul spectru de emoţii şi evitaţi exagerările în descurajarea emoţiilor negative. să nu aveţi aşteptări mai mari de la fete în ceea priveşbesc pe …”).

30

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

B. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională
B 1. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.1. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să ceară ajutorul adultului când are nevoie.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

154. Indică prin sunete, mişcă- • Oferiţi cu promptitudine şi răbdare ri, plâns, faptul că are un disajutor şi atenţie copilului atunci când confort şi vrea atenţie sau acesta are nevoie. Faceţi distincţia înajutor. tre comportamentele sale ce reflectă o nevoie reală şi cele prin care doar vrea să atragă atenţia adultului. • Reacţionaţi constant şi ferm în legătu155. Anticipează/ testează ră cu comportamente şi obiecte interreacţii din partea celor care zise sau periculoase pentru copil. îl îngrijesc prin diverse comportamente (de exemplu • Facilitaţi identificarea de către copil a comportamentelor adecvate/ inadeccând vrea să ia un obiect vate prin reacţii verbale sau non-verinterzis şi se uită spre adult bale de aprobare, respectiv respingere să-i testeze reacţia). a unor comportamente. 156. Solicită verbal sau non verbal sprijin în realizarea unor acţiuni.

157. Cere ajutorul adultului atunci • Răspundeţi pozitiv la întrebările copicând întâmpină o dificultate (nu lului şi la cererea de ajutor, sprijiniţi-l poate deschide o cutie cu jucării, concret să depăşească dificultatea. nu poate asigura stabilitatea turnului de cuburi, etc.). 158. În timp ce se joacă cu alţi copii, • Urmăriţi cu atenţie activitatea copiludin când în când cere ajutorul lui, încurajaţi-l să continue şi lăudaţi-l adultului şi confirmare din parpentru ce a reuşit să facă; din când în tea acestuia. când asiguraţi-l că sunteţi acolo şi îl sprijiniţi dacă are nevoie.

159. Începe o activitate după ce • Plasaţi la dispoziţia copilului obiecte şi primeşte sugestii sau indicaţii jucării şi ajutaţi-l să înceapă o activitadin partea adultului (de ex să găte, stimulându-l cu întrebări, explicaţii. sească o piesă lipsă la o jucărie).

DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ

31

B. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională
B 1. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.1. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să ceară ajutorul adultului când are nevoie.
De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

160. Adresează frecvent în- • Răspundeţi direct, cu claritate şi răbdare întrebătrebări adulţilor pentru a rilor adresate de copil; încurajaţi-i să adreseze înobţine informaţii. trebări pentru a obţine informaţii. 161. Urmează indicaţiile • Clarificaţi limitele acceptabile ale comportaadulţilor în ceea ce primentului. veşte comportamentul adecvat în diverse situaţii.

162. Urmează instrucţiunile • Manifestaţi o atitudine pozitivă, evitaţi comsau se supune unei figuri portamente negative care vor fi preluate de de autoritate („Aşa a spus către copil. De exemplu, dacă educatoarea mama”, „dna educatoare este încruntată de fiecare dată când vorbeşte nu…”). cu un copil care are unele comportamente negative, copiii se vor comporta la fel, deoarece educatoarea reprezintă o autoritate pentru ei. 163. Semnalează adulţilor si- • Descrieţi şi discutaţi cu copilul diverse situaţii tuaţii problematice simple problematice simple ajutându-l să coreleze pentru a interveni (un coideea de pericol cu solicitarea ajutorului din pil s-a lovit sau are nevoie partea celorlalţi; comentaţi situaţii concrete de ajutor, se aud zgomote văzute la grădiniţă sau în parc, la televizor sau suspecte, arde mâncarea în filme. pe aragaz, etc.). 164. Apelează la adulţii care • Daţi copiilor posibilitatea de a-şi exprima neîl îngrijesc, pentru sprijin voia de a primi sprijin emoţional, ajutaţi-i să se emoţional. simtă confortabil când au această nevoie; prin comportament verbal şi non-verbal dovediţivă empatia şi disponibilitatea şi încurajaţi-i să se exprime.

165. Cere ajutor adulţilor cu- • Oferiţi sugestii copilului pentru a se noscuţi din comunitate (vedescurca singur/ă atunci când cere cin, bunicii prietenilor de ajutorul şi încurajaţi-i să rezolve projoacă etc.). blema. • Puneţi copiii în situaţia de a vedea că a cere şi a primi ajutor reprezintă comportamente sociale adecvate, nu expresia unei neputinţe. • Creaţi situaţii care să contrabalanseze faptul că fetele cer mai frecvent ajutorul decât băieţii, în virtutea stereotipului conform căruia „un băiat trebuie să se descurce singur”. 166. Alege momentul potrivit • Oferiţi copilului şansa de a observa şi pentru a aduce în atenţia participa la discuţiile adulţilor; discuaduljţilor anumite probletaţi despre ce înseamnă să nu vorbeşti me. în acelaşi timp cu ceilalţi, să îţi aştepţi rândul, să ai un ton potrivit. • Când un copil face o greşeală, discutaţi cu el/ea despre ce a învăţat din asta. •

167. Pune întrebări adultului • Ajutaţi-l pe copil să înveţe să întrebe înainte de a devia de la oradultul înainte de a devia de la reguli dinea stabilită şi de a încălşi situaţii rutiniere. ca regulile. • Arătaţi deschidere faţă de copil pentru ca acesta să se simtă confortabil să vină să vă ceară ajutorul.

32

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

B. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională
B 1. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.2. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu copii de vârstă apropiată Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să interacţioneze pozitiv cu copii de vârstă apropiată.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori
168. Zâmbeşte altor copii.

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

• Zâmbiţi-i des copilului. • Oferiţi copilului posibilitatea de a se afla în prezenţa altor copii. 169. Exprimă prin sunete, gesturi, • Răspundeţi pozitiv la sunetele, ţipetele, expresii faciale bucuria de a se gesturile copilului prin comportamente juca împreună cu alţi copii. verbale şi non-verbale.

170. Îşi exprimă interesul faţă de • Oferiţi copiilor posibilitatea de a se juca şi alţi copii urmărindu-i cu privirea interacţiona cu alţi copii (din familie, dar şi alţi copii din medii culturale diferite). şi imitându-le comportamentul (de ex. comportamentul fraţi- • • lor).

171. Se joacă lângă alt co- • Petreceţi timp cu copilul jucându-vă, pil. daţi-i posibilitatea să se afle în compania copiilor, indiferent de vârstă. 172. Imită comportamentul • Facilitaţi copilului contactul cu copii altui copil. din medii culturale diverse pentru a se familiariza cu co-vârstnici aparţinând unor medii sociale, culturale, lingvistice diferite. 173. Iniţiază interacţiuni so- • Puneţi la dispoziţia copilului jucării cu ciale cu co-vârstnici. care se pot juca 2 sau 3 copii deodată. 174. Se bucură de compa- • Creaţi oportunităţi de a se juca împreunia copiilor la joacă. nă copii din medii diverse, ceea ce facilitează dezvoltarea interacţiunilor care presupun interdependenţa pozitivă, schimburile culturale (în joc, copiii aud cuvinte din alte limbi). 175. Manifestă spontan • Asiguraţi copilului ocazia să se joace în mod regulat cu 1 sau 2 copii cu care preferinţa să se joace cu copiii pe care îi cunoaşeste deja familiarizat. te.

177. Se identifică drept • Daţi copiilor ocazia de a fi parte a diverselor prieten al unor coactivităţi de grup în contexte sociale diferite pii din diverse medii (la grădiniţă. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. • Lăudaţi copiii când acceptă şi sugestiile celorlalţi copii şi se ajută reciproc. • Faceţi conversaţie cu copilul astfel încât să înveţe să asculte şi să vorbească cu alţii. Iniţiază o activitate îm. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu copii de vârstă apropiată Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să interacţioneze pozitiv cu copii de vârstă apropiată. cerându-şi scu. a se identifica cu acele grupuri şi pentru a practica încrederea şi colaborarea în medii acasă/ la bloc. 182. pentru a trăi sentimentul de încrecopil.• Încurajaţi copilul să îşi exprime părerea. juca împreună cu alţi copii. Propune. laţiile cu alţi copii şi încearcă să îl repare. Cere şi oferă ajutor • Monitorizaţi zilnic.• ze. pii. prieten de joacă despre cum să se joace.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 33 B. activităţi artistice. 178.2. la bunici). stă în diferite contexte. 181. fie motivaţi să le repete şi pe viitor şi să le identifice singuri. Comentaţi şi sancţionaţi imediat comportamentele de intimidare sau excludere manifestate faţă de anumiţi copii. Recunoaşte greşelile în reficultăţile într-un domeniu. dere unul în celălalt şi pentru a se simţi mai puţin vulnerabili atunci când îşi exprimă di180. lecţii de dans sau de arte marţiale. jucărie rătăcită. 183. 179. puexprimă dorinţa de a se despărţi de adult pentru a se nând la dispoziţie resurse şi încurajări şi intervenind în caz de conflict. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 176. Interacţionează din • Oferiţi copiilor posibilitatea de a se juca în proprie iniţiativă cu grupuri mici. propunând alte soluţii. acasă/ la bloc. să îşi • Numiţi în mod regulat comportamentele pozitive de întrajutorare astfel încât copiii să facă patul). la bunici) pentru apropiate (la grădiniţă.• Oferiţi variate oportunităţi de joacă pentru preună cu alţi copii. să mează sugestiile unui identifice mai multe variante de rezolvare a unei situaţii sau de continuare a unui joc.• Asiguraţi copilului ocazia de a se întâlni cu ne prietenia cu cel puţin un prietenii. dar şi ur. • .). 184. copii (joc în aer liber.• Ajutaţi-l pe copil să se alăture altui copil/copreună cu alt copil sau copii care se joacă. în care fiecare copil are un rol şi copii apropiaţi ca vâro responsabilitate concretă. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. etc. De cele mai multe ori îşi • Oferiţi asistenţă copiilor în timp ce se joacă împreună cu alţi copii stând deoparte. diferite. Se împrieteneşte şi menţi. Preferă să se joace îm. încurajaţi şi lăudaţi comaltor copii (îl ajută pe portamentele prin care copiii se ajută unii pe alt copil să găsească o alţii. joc dramatic.

188. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. Îndrumaţi-l cu întrebări „cine este acolo?” şi spuneţi numele. • . Aspect specific: Acceptarea şi respectarea diversităţii Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască. dacă nivelul de dezvoltare a abilităţilor este diferit). copii sau adulţi din anturaj (pune întrebări simple interacţiuni cu oameni din medii difeUnde este X?). limvariate (parc. pentru a-l familiariza pe copil cu propria cultură. creşă). contact cu alte persoane în afara celor care îl îngrijesc. încurajări verbale şi gesturi. Îşi concentrează atenţia • Daţi copilului posibilitatea de a intra în asupra celorlalţi. cântece. • Familiarizaţi-vă şi practicaţi în creşă (grădiniţă) metode de îngrijire a copilului specifice familiei şi grupului din care face parte. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 185. unei alte persoane). Interacţionează cu per. păr.• Participaţi la întruniri de familie şi la evenimente culturale din comunitate. Se observă în oglindă. Y. dacă se vorbesc limbi diferite. limbii vorbite. Puneţi la dispoziţia copilului oglinzi mici. 191. sau cu cerinţe asistenţă pentru facilitarea interacţiueducaţionale speciale. medii sociale prin cărţi. pentru a percepe propria imagine. 190. rite.34 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B.• Facilitaţi şi ghidaţi activitatea perceptivă a copilului. Practici de sprijin • Plasaţi în casă oglinzi în care copilul să se poată vedea şi apropiaţi-l de oglindă. • Puneţi la dispoziţia copiilor resurse pentru jocul dramatic care să reflecte diversitatea. 187. mama. Remarcă diferenţe de gen • Încurajaţi copilul să-şi perceapă proîntre el/ ea şi ceilalţi. care nu se sparg. X. Utilizaţi cuvinte şi semne cu care copilul este familiarizat. dar şi cu alte culturi. vârstei. să aprecieze şi să respecte asemănările şi deosebirile dintre oameni. Indicatori Practici de sprijin 186. Se joacă în prezenţa al. priile caracteristici identitare.3. etc. 189.). oferind bii vorbite. Folosiţi cuvinte care dessăturile fizice ale celorlalţi (ex. Observă/ percepe tră.• Daţi copilului posibilitatea să se joace tor copii diferiţi din punct cu copii din medii diferite în contexte de vedere al genului. obraz. nilor (în cazul diferenţei de vârstă. atinge pielea sau părul criu diverse părţi ale corpului (nas. experienţe. soane diferite din punct de vedere al genului. Discutaţi cu copil despre deosebiri şi asemănările pe care le-a remarcat. Puneţi la dispoziţia copilului cărţi şi fotografii. Se interesează de alţi • Familiarizaţi copilul cu persoane. familie.

DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 35 B.despre familia. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. cât şi cu varietatea rolurilor specifice membrilor familiilor copiilor. la spital. Formulează • Citiţi împreună cu copilul cărţi şi analizaţi imagini care prezintă oameni din culturi diferite şi întrebări despre cu caracteristici fizice sau abilităţi diferite. limba vor. vârstă. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. sub în.. cântece care reflectă această diversitate. Face compa. • Oferiţi copilului posibilitatea de a se familiariza cu o persoană din perspectiva mai multor roluri. Y pozitiv.) ne după diferite criterii (gen. de exemplu arătând copiii cu dizabilităţi aleargă repede…). • Folosiţi etichete în mai multe limbi. să aprecieze şi să respecte asemănările şi deosebirile dintre oameni.• Facilitaţi jocul între copii diferiţi din punct de vedere al genului. altcineva. etc. este fiica bunicii lui. într-o lumină pozitivă. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 192. etniei sau cu CES. etnia. valorizând bilingvismul. jocuri. preună cu copii diferiţi din punct • Încurajaţi copiii să se implice în activităţi considerate în mod tradiţional specifice genului de vedere al geopus şi oferiţi copiilor feedback pozitiv imediat nului.3.• Comentaţi împreună cu copiii caracteristici fizice şi preferinţe ca aspecte ale identităţii. mediu cultural şi lingvistic. 197. 198. Recunoaşte abilităţi. la coafor. bită. etichete cu cuvinte scrise în tinzând că este diverse limbi) pe care copiii le pot folosi în joc. etc. Realizaţi vizite la diverse instituţii pentru a se familiariza atât cu diverse profesii.) . pretindeţi că sunteţi anumite personaje. casete cu cânteversităţii. etc. eroi. de exemplu atunci înălţimea.• Daţi o sarcină comună pentru a stimula interdependenţa pozitivă. când copilul spune „Eu sunt mai înalt/ă decât Y”. Se joacă îm. etc. 195. pentru apă. puteţi adăuga „Tu eşti mai înalt/ă decât Y pentru că eşti mai mare cu 1 an”. muzică. sărbători. în diverse contexte sociale. etc. limbii vorbite sau CES. profesie.). aspect exterior. nu aibă valoare evaluativă. unde lucrează părinţii. este angajată la. dar şi limba de predare pentru a numi acţiuni şi obiecte din mediu. 193. Numeşte şi acceptă diferenţe şi similarităţi în ceea ce priveşte mâncăruri sau jocuri preferate de el/ea şi alţi copii. Identifică asemănări şi • Organizaţi activităţi în care copiii să se familiarizeze cu varietatea criteriilor (meserii. la Poliţie.. cultura. jucărie. Aspect specific: Acceptarea şi respectarea diversităţii Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască.• Daţi-i copilului ocazia de a-şi descrie propriile caracteristici fizice şi culturale. le diferite ale celorlalţi copii în diverse domenii • Organizaţi activităţi care atrag întregului grup atenţia asupra diferenţei şi capacităţii într-un mod (X cântă bine la pian. Ajutaţi-l ce priveşte cusă interpreteze aceste deosebiri astfel încât să loarea părului. Demonstrează • Stimulaţi jocul copilului. caracteristicile fizice ale celorlalţi • Discutaţi despre personaje. bite. sărbători) şi organizaţi cu copiii activităţi în care să le valorificaţi. Remarcă faptul că alţi copii folosesc cuvinte diferite pentru acelaşi obiect (de ex.• Puneţi la dispoziţia copilului obiecte şi imagini care reflectă diversitatea culturală. 196. etc. . dansuri. gen. mamă. • Invitaţi membrii familiei să împărtăşească din tradiţiile specifice (mâncare. Asiguraţi în mediu obiecte prin joc simbolic care să reflecte diversitatea şi care să stimuleze înţelegerea diînvăţarea interculturală (obiecte. • Cultivaţi respectul pentru diversitatea lingvistică şi interveniţi ferm atunci când apar comportamente prejudiciatoare pentru copii (de exemplu când în mod intenţionat nu este pronunţat corect un nume) • Puneţi la dispoziţia copiilor cărţi în mai multe limbi. vârstă. etc. deosebiri dintre persoaetc. 199. Îndrumaţi-l să raţii cu cei din perceapă deosebirile şi asemănările dintre oaanturaj în ceea meni pornind de la propria persoană. • Încurajaţi copiii să folosească limba maternă.. obiecte de artă. limbii vorcând vedeţi că aleg aceste activităţi.). prece. 194. la fabrica de conserve. Observă că aceeaşi persoană poate avea mai multe roluri sociale (mama este mama lui. asistenţă (când sunt dificultăţi de comunicare într-o limbă sau când copilul cu CES are nevoie de sprijin). facilitaţi asumarea de drumarea adulsarcini realiste de către fiecare copil şi oferiţi ţilor. de exemplu vizita la bibliotecă. 200.

curte. Recunoaşte că un • Echilibraţi limitele comportamentului cu o serie de alternative. comportamentul căm trebuie să ne spălăm pe mâini. dacă vreau să mă dau pe tobogan trebuie să stau la rând. ne lovim). 203. dar ţinând cont şi echilibrând în mod flexibil nevoile i se reaminteşte şi cu individuale ale copilului. ţinând cont atât de particularităţile individuale ale copilului.• Stabiliţi rutine şi reguli care să fie respectate în mod reguză reguli simple. are anumite reguli (ex. 202. strice construcţiile altor • Repetaţi reguli simple: „Acum mâncăm. igienă şi somn.• Prin observare directă şi prin formulare verbală. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. Anticipează şi urmea. dar şi consecvencu propriile comportamente (se aşteaptă să ţă în respectarea rutinei specifice. adoarmă când este pus în pătuţ. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să perceapă regulile şi efectele acestora. cât şi de caracteristicile culturale ale familiei. 204. puneţi-le jucăriile la loc. dacă lat. ridică mâinile anticipând să fie luat din pătuţ şi hrănit). „ieşim afară doar după ce am adunat jucăriile”. supraveghere (să pună • Obişnuiţi-l pe copil să îşi ţină jucăriile în ordine. Urmează reguli şi rutine • Stabiliţi şi respectaţi rutine lesimple legate de hrană. respectaţi cu consecvenţă regulile comportament negativ pe care le-aţi comunicat şi stabilit cu copiii.4. înainte să mâncopii. Dacă nu stau la rând.36 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. 205. somn. să nu la dispoziţie cutii şi spaţii de depozitare. În acelaşi timp. gate de programul de hrană. strângem jucăriile”.).• Manifestaţi în mod constant disponibilitate şi sensibilitate portamente ale adulţilor faţă de copil. . puneţi-i pe copii în situaţia de a învăţa că fiecare context social cinţele nerespectării regulilor. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 201. „înainte să ieşim în la masă etc. Anticipează conse. Asociază anumite com.”. • Lăudaţi copilul pentru respectarea acestor rutine şi reguli. de exemplu atrage reacţii negative din partea adulţilor.

puteţi alege un responsabil cu timpul. Urmează reguli • Reamintiţi copiilor regulile şi rusimple fără a i se mai tinele. După câteva zile veţi observa că unii copii vă atrag atenţia să notaţi gesturile frumoase. 208. copii cu dizabilităţi (de ordin fizic. încurajaţi-i să se exprime atunci când se simt nedreptăţiţi sau frustraţi. nominalizând autorii. puneţi la dispoziţia copiilor un ceas şi. • Motivaţi-i pe copii cu comentarii de genul „Înainte de a merge la masă am să vă citesc faptele bune pe care le-aţi făcut azi”. Anticipează ce ur. timp. celor ce prezintă imaturitate în dezvoltarea fizică. copii cărora le este frică să interacţioneze cu ceilalţi. 213. jucării. uneori ca şi conducător.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 37 B.• Afişaţi în mediu elemente spemează în programul cifice programului zilnic şi rezilnic. pectat. fapt ce contribuie la rezolvarea eficientă a problemelor şi la dezvoltarea empatiei acestora. etc. modelându-le prin propriul exemplu comportamentul dorit. • Organizaţi vizite la muzeu cu copiii. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. • Exersaţi prin jocuri şi dramatizări regulile de conduită. fie că nu au fost suficient stimulaţi. 211. • Daţi copiilor posibilitatea de a se juca în grupuri de diverse mărimi. Acordaţi atenţie specială integrării în joc a copiilor marginalizaţi: se comportă agresiv. oferindu-le exersa şi înţelege rocostume. identificând elementele de noutate faţă de rutina obişnuită. 216. alteori ca şi executant. . • Sprijiniţi copiii în realizarea legăturilor între acţiuni şi emoţii prin întrebări şi interpretarea emoţiilor care se află la baza comportamentelor. • Ajutaţi-i astfel pe copii să anticipeze consecinţele anumitor acţiuni. etc. necooperativ. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să perceapă regulile şi efectele acestora. Îşi exprimă dezacordul faţă de comportamente incorecte („nu este corect”. motor. 206. • Daţi copilului posibilitatea să interacţioneze cu copii şi adulţi în contexte cât mai diverse. Obişnuiţi-i pe copii să identifice şi să aprecieze aceste comportamente. • Invitaţi-l pe copil să povestească ce i s-a întâmplat în familie sau acasă din perspectiva relaţiei dintre reguli şi consecinţele lor în viaţa socială. sugestii lurile sociale. de teme. Îşi adaptează comportamentul în funcţie de regulile diferitelor situaţii (de ex. • Pentru respectarea rândului. la spital. „aşteaptă-ţi rândul”).• Faceţi liste (pe înţelesul copiilor) portamentul pozitiv sau desenaţi comportamente al altor copii. au un comportament timid. anxioşi. Aplică independent regulile în situaţii noi. Explică celorlalţi reguli simple din familie sau de la grădiniţă. 207. la muzeu. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. Recunoaşte com. împreună cu copiii. într-o manieră program clar şi ressintetică şi accesibilă. Foloseşte jocul • Daţi copiilor posibilitatea să se pentru a explora. • Identificaţi şi sprijiniţi suplimentar copiii introverţi. • Comunicaţi cu claritate regulile şi comportamentele aşteptate. Practici de sprijin • Faceţi împreună cu copiii planuri zilnice. 209. 212. pozitive apreciate la copil. • Daţi copiilor posibilitatea ca pentru unele activităţi libere copiii să se înscrie singuri pe o tăbliţă desenând un simbol. afişaţi-le pe pereţi într-o reaminti (să nu trânformulă grafică accesibilă. deficit de atenţie şi hiperactivitate.4. Respectă reguli simple de participare în activităţi şi joc. tească jucăriile). limbaj. vorbeşte în şoaptă la bibliotecă. înfăţişare mai puţin plăcută sau mod de îmbrăcăminte precar. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 210 Se joacă sau lucrează fără să îi deranjeze pe ceilalţi. copiilor ce aparţin unui grup etnic diferit de cel al majorităţii. Valorificaţi în mod flexibil diferenţele culturale derivate din valorizarea diferită a relaţiei dintre autonomie şi supunere sau regula de a aştepta să-i vină rândul sau să nu vorbim toţi deodată. dar similare. 214. nu li s-a oferit oportunitatea de a-şi exersa abilităţile sociale sau au trăit într-un mediu mai autoritar.). 215. angajeze în jocuri. Participă la activităţi în grupuri mici sau mai mari.). dacă există un gulilor de urmat.

• Creaţi oportunităţi şi încurajaţi copilul să îşi exprime intenţia rinţe şi intenţii simple. Ce bine ne adultului. dacă sunt mai mulţi fraţi. Valorificaţi faptul că apare cu cea mai mare frecvenţă (în familie. „Jocul meu preferat”. pare când un copil ne dă şi nouă mingea! Ne jucăm frumos împreună! Şi noi putem da altor copiii jucăriile noastre! . de ex. Acceptă interven. 219. etc.38 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. să negocieze şi să participe la luarea deciziilor. Menţionează prefe. la locul de joacă ori la grădiniţă). Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.Copilul ar trebui să fie capabil să îşi asume responsabilităţi. de a realiza anumite lucruri. 218. comportamentelor pro-sociale. Explicaţi conflict. • Realizaţi convorbiri pe teme „Mâncarea mea preferată”. Modelaţi prin propriul exemplu acest comportament. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. Vorbeşte cu alt co.• Daţi copiilor suficient timp pentru a discuta şi negocia înapil pentru a rezolva un inte de a interveni atunci când apare un conflict.4. pentru a o face cunoscută şi celorlalţi.• Creaţi oportunităţi pentru ca ţiile adulţilor pentru a împărţirea jucăriilor să reprenegocia disputele prizinte primul pas în învăţarea vind jucăriile. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 217. cu ajutorul importanţa rezolvării pozitive a conflictelor. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 6: .

4. • Arătaţi copilului imagini cu situaţii sociale şi discutaţi împreună cum poate fi rezolvată o sarcină. 230. Negociază cu alţi • Citiţi copiilor poveşti şi povestiri.• Acordaţi copiilor ocazii de a face o alegere.Copilul ar trebui să fie capabil să îşi asume responsabilităţi. nu este pregătit.) cu copiii. Ţine cont de dorinţele şi • Facilitaţi exprimarea emoţiilor trăite de copil nevoile altor copii. 224.• Documentaţi-vă în legătură cu modul în care se rezolvă disputele în familia şi în turile sale şi motivele comunitatea din care vine copilul. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. te. să negocieze şi să participe la luarea deciziilor. ca pas important în a-i învăţa pe copii să vorbească despre tegii pentru rezolvarea comportament şi nu persoană. pentru a conştientiza mai bine consecinţele negative ale acestui comportament. Explicitează drep. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 6: . fără a-l implica pe adult. adecvat problemele. de exemplu Ce vrei să facem azi? adulţilor. ială. îmbrăcăminte. 225. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. de exemplu „dacă ne jucăm ple pentru a rezolva pe rând. o să ajungă fiecare la calculator. eventual distructive ale • Valorificaţi situaţii cotidiene pentru a demonstra acţiunilor sale. 228.”. cere ajui da încredere în forţele proprii. atunci când alţi copii nu vor să împartă jucării cu el. Încearcă să repare sau • În situaţiile când au comis o greşeală. mă supervizare din partea • Susţineţi copii să facă o alegere. celorlalţi în negocierea conflictelor („îţi dau • Acordaţi atenţie şi sprijin suplimentar copiilor care au dificultăţi de vorbire. Acceptă responsabilită. poezii. construcţii.• Daţi copiilor ocazia să descrie faptele. 223. familiarizaţi copiii cu modele de conduită comentând să corecteze consecinţele exemple din poveşti. Aplică strategii sim. răspunsuri adecvate pentru rezolvarea conflictelor. etc. fie de • Cereţi copilului să rezolve singur sarcini în care ştiţi că va avea succes. Foloseşte multiple stra. 231. filme. propunând modele de examinare a oportunităţilor adultului (mâncare. cerându-le părerea Ce credeţi că ar trebui să facem ca să rezolvăm această problemă?. Utilizează diverse • Construiţi situaţii sociale în care copiii să se simtă confortabil (unii copii se simt instrategii pentru a parcomodaţi de situaţii sociale în care sunt ticipa la un joc (târgumulţi copii).DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 39 B. folosirea de costume speapărute în interacţiunea cifice diverselor comunităţi etnice. apoi cere ajutorul adul• Oferiţi îndrumare copiilor exersând în mod repetat tului). Ia decizii simple cu mini. copiilor modele de remediere. cărţi) . Evită situaţiile care duc • Discutaţi cu copiii alternativele pentru diverse la conflict. • Invitaţi acasă sau la un loc de joacă cel mult unul sau doi copii cu care copilul să exerseze abilităţile sociale 222. 226. Dacă el torul unui adult). De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 220. se va simţi speriat şi copleşit de această situaţie şi există riscul să refuze pe viitor implicarea în activitate. Încurajaţi tentativele de rezolvare a conflictelor. negocia şi a dobândi sentimentul de control. să evite blamările conflictelor (întâi vorbeşşi etichetările. fie individuale. tăţi libere să se înscrie singuri pe panoul responsabilităţilor. cu ajutorul • Discutaţi cu copilul despre activităţi comune. • Oferiţi-i sprijinul când cere. 229. adultului. pentru agrup (de ex. 227. Participă la luarea • Prezentaţi copiilor mai multe alternative. deciziilor. • Daţi copiilor suficient timp pentru a discuta. jucării. Caută soluţii pentru • Facilitaţi realizarea de activităţi care să permită copiilor să negocieze rezolvarea conflictelor (joc rezolvarea problemelor dramatic.• Daţi copiilor posibilitatea ca pentru unele activiţi şi le respectă.• Oferiţi copilului sugestii pentru rezolvarea problemelor. cu ajutorul constructiv. sau Ce mâncare pregătim? 221. schimb). inventaţi cu ajutorul păpuşilor situaţii în care copii rezolvarea unei personajele rezolvă conflictele în mod probleme.s pasta de lipit după ce termin eu de lipit două • hârtii”). situaţii.

Manifestă cooperare cu • Apreciaţi verbal şi non-verbal inadultul în acţiuni de rutină (de tenţia copilului de cooperare. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 232. • Jucaţi-vă în mod regulat cu copilul pentru a exersa ce înseamnă să îţi aştepţi rândul şi să fie rândul tău. Indicatori Practici de sprijin 234. Începe să se joace în paralel • Daţi copilului posibilitatea să incu alţi copii. • Modelaţi comportamentul copiilor realizând o activitate împreună cu copiii (de exemplu. şi mie creionul galben. cu ajutorul adultujucaţi cu copilul. Începe să împartă şi • Demonstraţi prin propriul comportament ce însă înapoieze jucării altor seamnă să cooperezi cu celălalt. • Oferiţi sprijin pentru împărţirea jucăriilor.40 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să coopereze cu ceilalţi. 235. Dă-mi. nul cu care desenează şi lăudaţi-l pentru gestul său (ex. Arată entuziasm pen. exemplu. Mulţumesc! Uite ce desen frumos facem împreună!). des237. din anturajul copiilor. 236. 233. adulţi). Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. manifestat. întinde mâinile sau picioarele ca să ajute adultul). • Oferiţi exemple de cooperare cu ceilalţi în activităţile cotidiene (de exemplu în pregătirea mesei şi în alte activităţi casnice). Începe să recunoască enatul) şi aduceţi doar o singură cutie de culori. rugaţi-l pe copil să vă dea creiorândul. . cării cu care se pot juca în acelaşi timp 2 sau 3 copii.4.• Oferiţi copilului posibilitatea de a fi în compania tru compania altora (coaltor persoane şi lăudaţi-l pentru entuziasmul pii. atunci când vă copii. În ce înseamnă să îi vină timp ce desenaţi. puneţi la dispoziţia copilului jului. te rog. Puteţi întreba: „Te mai joci cu jucăria X? Poate acum să o ia Y? Vrei să o mai păstrezi?”. Îşi exprimă bucuria de a fi în • Manifestaţi în mod constant resprezenţa altor copii sau adulţi pect faţă de ceilalţi copii şi adulţi din anturaj. teracţioneze şi să se joace alături de alţi copii.

240. în grup stimulează cooperarea şi competiţia fetelor. 243. • Facilitaţi aplicarea strategiei de a se implica într-un joc paralel şi de a contribui ulterior cu ceva semnificativ la desfăşurarea acestuia. etc. responsateresele sale cu bilul cu timpul.• Lăudaţi copilul când manifestă interesul de a se juca împreună cu alţi copii. Supravegheaţi grupul de joc şi interveniţi atunci când fetele sunt mai puţin implicate în joc din cauza băieţilor care domină. băieţii să ajute la gătit).• Lăudaţi-i pe copii pentru ajutorul oferit. cel care are grijă de plante.4.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 41 B. Responsabilizaţi copiii în tar ajutorul. Face schimb • Oferiţi copiilor oportunităţi pentru a îmde obiecte în părţi materiale şi de a-şi spune părerea joc. Oferă volun.. chelnerul. cel care duce gunoiul. poştaş. În acelaşi timp supravegheaţi grupul de joc şi interveniţi atunci când fetele sunt mai puţin implicate în joc din cauza băieţilor care domină. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. folosiţi jocuri cu marionete pentru a demonstra cu ajutorul personaunui grup de jelor ce înseamnă să împarţi cu ceilalţi. Gruparea copiilor în funcţie de gen are drept consecinţe întărirea unor comportamente tradiţionale de gen. 241. 242. funcţie de gen. iar accentul să fie pus nu pe peractivităţi care formanţă ci pe implicare în sarcină şi progres. 244. în timp ce jocul pil. Stimulaţi jocul în implică mai grup al fetelor şi jocul în diade al băieţilor deoarece jocul în diade mult de un costimulează abilităţile de comunicare ale băieţilor. casă/grupă oferindu-le sarcini care contrazic stereotipurile de gen (ex. dată fiind tendinţa ca fetemează deciziilor le şi băieţii să se grupeze în activităţi în de grup. că. despre continuarea jocului. roluri care îi ajută să înţeleagă complementaritatea responsabilităţilor şi acţiunile şi inideea de convieţuire (de ex. ale altor copii • Ajutaţi-i pe copii să înţeleagă faptul că a coopera răspunzând unei din grup. Se confor.• Facilitaţi şi întăriţi alcătuirea grupurilor mixte de joc. cereri este diferit de a te supune unei comenzi. • Întăriţi alcătuirea grupurilor mixte de joc. Se alătură • Citiţi cărţi. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. Caută compa. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 238. Corelează • Inventaţi la grupă în mod regulat roluri pentru toţi copiii. facilităţi. nia altor copii cu care să se joace. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să coopereze cu ceilalţi. deoarece fetele şi băieţii se grupează în activităţi în funcţie de gen. 239. . Inventează • Structuraţi activitatea de la grupă pe centre de interes şi încurajaţi interacţiuni între fete şi băieţi. ). să copii care se joaîţi aştepţi rândul şi să cooperezi.

conjoară. furios). modelaţi prin propria expresivitate emoţională comportamentul copiilor.4. animale. . prin jocul de rol (de • Construiţi situaţii imaginare sau descrieţi situaţii în ex. altor persoane în diverse contexte. 248.42 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 8: : Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste empatie faţă de celelalte persoane. încurajaţi copiii sau veseli. adulţi. Indicatori Practici de sprijin 247.. să fie atenţi la cei din jurul lor. Demonstrează con.• Folosiţi în conversaţiile cu copiii cuvinte care deslalţi copii sunt trişti criu emoţii (vesel. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. manifestări emoţionale diverse. supărat. • Modelaţi prin propriul exemplu comportamentul empatic faţă de copii.• Oferiţi copilului o varietate de medii sigurea fiinţele care îl înre pe care să le observe/exploreze. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. jocurilor cu emoţionale diferite păpuşi care reflectă culturi diferite. 246. Reacţionează când o • Puneţi la dispoziţia copilului oglinzi care fiinţă manifestă bucunu se sparg şi ocazii pentru a vedea feţe şi rie sau suferinţă. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 245.• Oferiţi oportunităţi pentru a identifica emoţiile prin ştientizarea stărilor folosirea imaginilor. Remarcă dacă cei. alină păpuşa care care copilul să identifice propriile emoţii şi emoţiile plânge). • Încurajaţi copilul să îşi recunoască emoţiile. oglinzilor. Urmăreşte cu privi. • Dovediţi respect pentru varietatea manifestărilor emoţionale în grupuri culturale diferite. afişelor.

ei îşi pot dezvolta empatia şi celuilalt.• Folosiţi poveşti în care personajele trec prin situtimente şi emoaţii neplăcute. adresându-i întrebări de genul: „Cum crezi că se simte acum X?”. arăcelorlalţi copii. . moşului.4.• Încurajaţi copiii să înţeleagă emoţiile. reamintiţi copiilor cum s-au comţii faţă de perportat personajele în acea situaţie. Arată empa. Daţi umane asupra mediexemplu copiilor dovedind grijă faţă de mediu şi ului natural şi social. 253. compasiunea faţă de ceilalţi. • Sprijiniţi copiii pentru a recunoaşte emoţiile celorlalţi şi încurajaţi-i să încerce să înţeleagă ceea ce simte un alt copil. Alină copiii • Demonstraţi expresivitatea pozitivă în comportade vârstă apromentul cotidian în familie sau la grădiniţă. explicând efectele anumitor comportamente asupra mediului natural şi social. 256. Asemenea sentimente reduc preocuparea sau îngrijorarea copiilor. ceea ce creşte probabilitatea ca aceştia să ia în considerare şi să răspundă la emoţiile celorlalţi. urmărirea rinţa fizică sau unor desene animate sau filme. fără capabili să recunoască indicii verbali şi fizici ai să acţioneze în locul emoţiilor celorlalţi.) 252. control şi încredere în mediu. 255. Numiţi şi discutaţi despre emoţii şi trăiri: „Eşti trist/ă pentru că…” 250. Vorbeşte despre • Creaţi oportunităţi pentru copii să îşi împărtăşeasemoţiile celorlalţi. „biata capră”. renţele dintre diverse culturi. deoarece când copiii sunt unei probleme. de rul adulţilor. ţinând cont de difenu se simt bine.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 43 B. 254. apărute spontan în activitatea copiilor pentru dezvoltarea abilităţii de a fi interesat şi de a înţelege emoţiile celorlalţi (folosind gesturi şi cuvinte). discutaţi despre economiimpactului activităţii sirea resurselor şi despre consum echilibrat. Alină membrii fami.• Prezentaţi imagini cu oameni locuind în zone săceputul înţelegerii race şi bogate ale lumii.• Discutaţi de ce un personaj a reacţionat într-un liei sau prietenii care anumit mod într-o poveste.• Construiţi situaţii speciale şi valorificaţi situaţiile ze co-vârstnici. Se oferă să console. cu ajutodezvoltă sentimentele de securitate ale copiilor. trist sau singur. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. taţi empatie faţă de ambii copii. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 8: : Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste empatie faţă de celelalte persoane. ideile şi actie faţă de sufeţiunile celorlalţi prin citirea unor cărţi. 251. Ştie când să ofere • Oferiţi explicaţii simple referitoare la comportaajutor în rezolvarea mentul celorlalţi copii. că şi discute despre trăirile emoţionale • Încurajaţi copiii să deseneze figura unui prieten când se simţea vesel. etc. aceasta piată. Exprimă sen. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 249. „săracul cocoş”. de exemplu sonaje din po„Îţi mai aminteşti ce a făcut ariciul atunci când a veşti (ţin cu fata fost necăjit de iepuraş?”. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. Demonstrează în. emoţională a • Atunci când apare un conflict între doi copii.

posibilităţi în raport cu mediul • Lăsaţi copilul să facă tot mai multe lucruri sin(ce poate. răscorp.. răspunzând„Nu” la cererile adultului sau insistând „Eu singur”. minute). De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 257. lua: sunt frumos/ă. etc. nează. . voltare.) tă important. oglinzi care nu se sparg pentru a se privi şi a se juca în faţa lor. exprimaţispune/arată adultului vă aprecierea. Atrage atenţia asupra sa în fo. Demonstrează propriul „Eu” gur. Indicatori Practici de sprijin 261. 268. • Folosiţi numele persoanelor cu care interacţiodacă este întrebat/ă. 262. „Sunt băiat”. 263.1. Devine conştient că este ob. 265. Se recunoaşte în • Puneţi la dispoziţia copilului oglindă. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. stimulaţi-i dorinţa de a fi independent. acordaţi-i timp pentru a-şi explora corpul. în medii sigure. 264. Reacţionează prin su.• Folosiţi numele copilului în timnete şi gesturi când îşi pul interacţiunilor. ce nu poate face). aude numele. când îi pilului face ceva bine. tând stereotipurile de gen de tipul „fetiţele sunt drăguţe”. sunt murdar/ă. evigen: „Sunt fetiţă”. Când copra acţiunilor celorlalţi (de exemplu. Îşi exprimă apartenenţa de • Cultivaţi copiilor imaginea de sine pozitivă.Testează limitele propriilor • Oferiţi copilului posibilităţi de a experimenta. „băieţii sunt puternici”. îl trage de sau un cuvânt îl vor face să se simmînă etc. cu caracteristici specifice.• Fiţi conştienţi de această etapă firească de dezte („al meu”). Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. înservat (poate exagera sau repecercaţi să răspundeţi cu interes şi adecvat. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să se perceapă în mod pozitiv. 259. 267. ca persoană unică.• Facilitaţi copiilor preocuparea de a se autoevatografii sau oglindă. dar ajutaţi-l pe copil să înceapă treptat să împartă obiectele cu alţii.• Abţineţi-vă de la replici critice (”Nu te …!”).44 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. 258. Îşi spune numele şi vârsta. îşi găseşte • Daţi copilului ocazia să se joace singur pe pede lucru perioade scurte (10-15 rioade scurte. de a se simţi important şi responsabil. Îşi recunoaşte propriile obiec. Manifestă propriul • Faceţi-vă timp să interacţionaţi „Eu” prin controlul asuafectiv cu copilul şi să-i ghiciţi intenţiile de comunicare. 260. 266. Îşi explorează propriul • Îngrijiţi cu afecţiune copilul. Chiar şi un zâmbet „Stai aici!”. dar stabiliţi limite clare şi explicaţi-le. Se joacă singur/ă. pundeţi tuturor nevoilor lui pentru dezvoltarea ataşamentului. necesitate redirecţionând acţiunile copilului. după ta o acţiune).

Solicită linişte şi • Amenajaţi în casă şi în sala de clasă un colţ în care se poate respaţiu (preferă un loc trage când se simte obosit/ă. unde să se retragă poate asculta muzică la căşti). respectaţi nevoia de intimitate pentru a se odihni sau a copilului. Manifestă deprin. părinţi divorţaţi. adăugător (să extindă activitatea . cu caracteristici specifice. culturale. a faptelor bune pe care le fac. trist/ă (puteţi pune perne pe jos. • Realizaţi împreună cu copiii calendarul zilelor de naştere. Se auto-identifică ca persoană care gândeşte („Eu cred”). • Construiţi oportunităţi pentru a vorbi despre sine şi despre ceilalţi. • Propuneţi copilului să-şi aleagă activităţi în grădiniţă. • Încurajaţi-i să povestească sau să deseneze propria familie. discutaţi despre ce poate face fiecare din ei. lingvistice sau mediu de rezidenţă. la medic. trebuie să comunice numele. joc de masă). „Locul meu preferat”. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să se perceapă în mod pozitiv. are corp şi simţuri („Mi-e frig/foame…”) 271. lalţi colegi din grupa de grădiniţă. 278. nu se teme să în. la întâlnirile cu vecinii). Convorbiri pe 276. oferinţă în activităţi şi relaţii du-le oportunitatea de a se simţi competente în cât mai multe noi. Face alegeri conşti. activităţi. ci şi abilităţile cognitive şi motorii. • Notaţi numele copilului şi dataţi toate lucrările. Practici de sprijin • Daţi copilului ocazia de a se prezenta în situaţii diferite (la joacă. poreuşeşte. doar că fetele sunt învăţate să şi-o exprime. cu referire şi la caracteristici lingvistice şi culturale diferite. de exemplu când se preface că născut. Îi oferă satisfacţie • Apreciaţi succesele copiilor. deri de auto-dirijare în • Încurajaţi experimentarea într-un mediu securizat. Invitaţi membri ai familiei în activităţile din grădiniţă. profesionale. Are o imagine po.. în formare.• Consolidaţi imaginea pozitivă prin evidenţierea calităţilor cozitivă despre sine (are piilor. ca persoană unică. telefonul. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. domenii de activitate. discutaţi individual şi în grupuri mici despre preferinţele copiilor. iar băieţii sunt învăţaţi să şi-o controleze. fraţi) .).• Adresaţi-vă copiilor pe nume şi cereţi-le să se adreseze unul lalţi informaţii despre altuia pe nume. 279. a sta singur. folosiţi jocuri pentru a memora numele celorsine. . Dă dovadă de încreteme „Activitatea mea preferată”. • Încurajaţi copilul să descrie acţiunile sale şi ale copiilor în general. Indicatori Practici de sprijin • Facilitaţi descrierea vieţii în familie. Jocul dere în abilităţile sale meu preferat”. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. luna. deoarece se pare că ei simt fericirea în mod similar. realizeze (desen. etc. îşi creează astfel de spaţii). Dovediţi atenţie faţă de diferenţele de gen (s-a constat că fetele primesc mult mai frecvent laude şi aprecieri decât băieţii şi mai puţine penalizări din partea adulţilor). bunici. Se implică cu uşurinjocul cu păpuşile). la grădiniţă. Împărtăşeşte celor.• Încurajaţi adresarea de complimente. fon. Descrie membrii familiei şi relaţiile de rudenie (părinţi. Cunoaşte ziua.„Să vedem ce se întâmplă dacă mai…”) 274.) curia şi fericirea. că • Organizaţi jocul „Să facem cunoştinţă” (copilul se prezintă. Îşi spune corect numele şi prenumele şi foloseşte corect pronumele (nu mai foloseşte persoana a III-a pentru a se referi la sine).• Oferiţi-i posibilităţi de a alege şi ente ale activităţilor ajutaţi-l să vadă implicaţiile alepe care doreşte să le gerii respective. adresa. • Utilizaţi jocul dramatic pentru a conştientiza valoarea instruoraşul şi ţara în care s-a mentală a acestor informaţii. valorificând diferenţele privind structura familiei (familie monoparentală. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori 269. îşi ştie calităvesteşte despre sine) ţile. profaptul că adultul obvocându-i să mai încerce ceva servă reuşitele lui. încredere că poate. lectură.Învăţaţi-i deopotrivă pe copii (fete cât şi băieţi) să îşi exprime bucerce etc. Implicaţi fetele în jocuri care dezvoltă nu numai abilităţile verbale (prin 277. 270. 272. caracteristici economice. 273. reflectând la ce poate face mai bine şi ce preferă. 280. pe care îl folosiţi la clasă pentru a pregăti aniversările 275. etc.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 45 B. 1. număr de telesună la salvare sau la pompieri.

există asemenea probleme şi că le oferiţi sprijinul. pled. ţine o jucărie sau melodia de culcare. 285. Îşi găseşte singur/ă ali. 283.). etc. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului emoţional Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi adapteze trăirile şi să-şi controleze pornirile impulsive. Se relaxează când se • Asiguraţi confortul copilului stând aproasimte confortabil (când i pe de el şi comportându-vă conform rutise vorbeşte calm. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2.). care este obişnuit şi care îl liniştesc (suzeta. etc.• Puneţi la dispoziţia copilului obiectele cu nare când este obosit/ă. Indicatori Practici de sprijin 282. în braţe. 2. este luat nei familiare. pledul preferat. asemenea discuţii contribuie la conştientizarea de către copil a diferitelor stări emoţionale pe care le experimentează.• Organizaţi jocuri cu mişcare la semnale. de ex. transnal când trăieşte emoţii miţând astfel copiilor ideea că acceptaţi că intense. comportaţi-vă astfel încât copilul să simtă că sunteţi aproape de el are un disconfort sau doreşte ceva. Caută sprijin emoţio. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. Încetează să semnaleze • Manifestaţi grijă şi preocupare pentru ne(prin sunete şi mişcări) că voile copilului. l-a sesizat.46 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B.• Discutaţi probleme legate de emoţii. după ce adultul atunci când schimbaţi elemente de mediu (de exemplu când plecaţi de acasă). pe care i se interzice să le ia). jucărie. Începe să-şi controle. 284. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 281. . ze pornirile/ impulsurile • încurajaţi copiii să-şi amâne realizarea do(spune „nu” obiectelor rinţelor pe un timp.

dar mai substancompensă. manifeste frustrări • Oferiţi explicaţii referitoare la realizarea sarcinilor. fără să rea greşită a mesajului emoţional atrage după se certe. altora. cu ajutorul adultului. a celor negative). care construieşte credinţele copiilor referitoare la cât de multe şi ce tipuri de expresii emoţionale sunt adecvate şi eficiente în interacţiunile sociale şi ce cunoştinţe pot eficientiza autoreglarea şi abilităţile sociale. o clepsidră care dul. să-i atenţioneze atunci când timpul pentru un anumit joc a expirat sau este rândul altui copil să se joace cu jucăria respectivă. modifică sau când • Daţi deopotrivă fetelor şi băieţilor posibilitatea nu reuşeşte să reade a-şi exersa controlul furiei (s-a constatat că lizeze ceva (îşi conmamele şi taţii acceptă mai bine exprimarea trolează furia).• Creaţi situaţii în care copiii să recunoască emopresia şi comporţiile pe baza componentei non-verbale expretamentul în funcţie sia facială. se citească din car. Îşi exprimă pro. sau cere să i abordări ostile. pentru o reatenţie sau o recompensă ulterioară unei activităţi. pentru a modela copiilor căi ajutorul adultului pozitive de a răspunde celorlalţi şi evenimentelor din via(merge într-un loc ţa lor (părinţii care exprimă emoţii negative modelează liniştit.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 47 B. Acest antrenament parental sporeşte abilitatea copiilor de a-şi inhiba emoţiile negative. dar mică. Face referire la • Selectaţi situaţii din viaţa copiilor şi demonstraţi copiidorinţele şi gândulor că fiecare copil are dorinţele şi nevoile sale. Se calmează cu • Exprimaţi emoţii pozitive. postură şi să interpreteze corelarea de context. 291. Face faţă sarci. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 286. A nu vorbi despre emoţii negative poate induce este trist). apoi…”. apoi faci …”. „Întâi faci…. 294. Părinţii îşi pot învăţa copilul despre regulile privind modurile de exprimare a emoţiilor şi strategiile de a face faţă emoţiilor. Îşi controlează • impulsurile. rile celorlalţi când • Valorificaţi momentele potrivite în situaţiile cotidiene interpretează compentru a-i ajuta să ţină cont şi de dorinţele şi nevoile portamentul lor. cât şi taţii să vorbească cu băieţii despre emoţii pozitive şi despre tristeţe. • Folosiţi în mod repetat îndemnuri de tipul: „Acum aşteptăm …”. dereglate. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului emoţional Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi adapteze trăirile şi să-şi controleze pornirile impulsive. 287. 295. 293. Învăţaţi-i pe băieţi să acorde mai mare atenţie suferinţei celorlalţi. dar dacă nu îţi strângi toate jucăriile acum nu mai avem timp să mergem la zoo”). Rămâne calm • Construiţi situaţii în care copiii să recunoască când situaţia se valoarea socială a mesajului emoţional. îndrumaţi copiii în coordonarea acţiunilor pentru atingerea scopului. Îşi modifică ex. 289. mofoarte mari delaţi prin propriul comportament disponibilitatea de a face ceea ce ţi se cere. 292. 1. de a le atenua. furiei la băieţi decât la fete). ţială (ex. 290. şi atât mamele. 288. de a-şi focaliza atenţia şi regla propriile emoţii. Îşi aşteaptă rân. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. „Tu poţi să te uiţi la desene animate. ceea ce afectează capacitatea de reglare emoţională a acestora.• Discutaţi cu copiii comportamentul anumitor priile trăiri în mod personaje care ilustrează faptul că recunoaşteconstructiv. . • Manifestaţi expresivitate emoţională pozitivă. Are răbdare • Creaţi în mod regulat situaţii în care să fie motivaţi să până i se oferă amâne o recompensă imediată. de a face faţă emoţiilor).• Puneţi la dispoziţia copiilor un ceas.• Discutaţi cu copiii şi despre emoţii pozitive şi despre emoţii tea preferată când negative.• Sugeraţi activităţi interesante pentru copii sau încornilor dificile fără să poraţi sarcina dificilă în ceva plăcut. „Facem rândul. sine apariţia unor dificultăţi în relaţiile sociale. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. Îşi controlează • Încurajaţi autoevaluarea copilului şi nu faceţi exprimarea senticomparaţii cu alţi copii: copiii devin critici cu ei mentelor (mai ales înşişi în caz de eşec. acestora cu contextul. copiilor ideea că emoţiile nu trebuie exprimate.

prin care copiii să simuleze o expresie de bucurie. 303. sentimente.• Analizaţi expresiile personajelor din desene animate. animale sau jucării folosind expre. etc.: un copil îşi exagerează exprimările afective plângând pentru a câştiga atenţie sau a primi răspuns din partea adulţilor). gângureş. a poeziilor. • Utilizaţi jocuri de selectare a cuvintelor despre emoţii. să redea verbal şi prin mimică emoţiile personajelor din este firesc să fii uneori trist. interacţiunile pozitive cu mişcări neobişnuite sau suneadulţii. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 296. poveştilor despre dispoziţie. . 297. bucurie. „Foarte bine!”. sesc pentru a substitui. primă.• Jucaţi-vă cu copilul provote sau râde ca răspuns la cându-i reacţiile prin grimase. Descoperă propriile stări emoţionale şi înţelege că • Stimulaţi copiii să vorbească despre emoţiile lor.• Daţi copiilor posibilitatea să discute despre faptul că mare emoţională adecvate unele comportamente expresive emoţional le folocultural. 2. te amuzante (de tipul Cucubau). Manifestă emoţii faţă de tristeţe. • Iniţiaţi jocuri de dezvoltare a expresivităţii. „Aproape ai reuşit!” şi arătaţi-i cum să rezolve problema cu care 299. Zâmbeşte. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. masca. cuvintele referitoare la emoţii pun probleme copiilor. frică. ţiilor trăite mai ales în cazul copiilor care sunt frustraţi. Îi place să se joace şi se confruntă (dacă după mai poate să plângă când jocul multe încercări nu reuşeşte ia sfârşit. filme şi cărţi. diminua sau maximiza expresivitatea lor emoţională în concordanţă cu anumite situaţii şi în scopul autoconservării (ex. furioşi sau iritabili. deoarece se referă în parte la stări emoţionale neobservabile. persoane cunoscute. Aspect specific: Dezvoltarea expresivităţii emoţionale Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască şi să exprime adecvat o varietate de emoţii. emoţii. Reacţionaţi astfel încât copilul să perceapă că aţi decodat corect expresiile lui emoţionale. Ţipă.• Încurajaţi copilul să continue uşeşte să facă ceva. entuziasm. 302. Se încruntă când nu re. • Insistaţi pe exprimarea verbală şi nonverbală a emosii non-verbale şi verbale. supărat etc. Indicatori Practici de sprijin 300. utilizează expresii • Reacţionaţi pozitiv (verbal sau faciale şi mişcări corporale prin expresii faciale) la plânsul pentru a-şi exprima emocopilului sau la alte comportaţiile şi a le fi satisfăcute nemente prin care acesta se exvoile. „Bravo!”. 301. tristeţe). singur/ă). 298. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. Foloseşte reguli de expri. Recunoaşte emoţii simple • Ajutaţi-i pe copii să înţeleagă cuvintele care exprimă (teamă.48 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B.

DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 49 B. nu le ştiu denumirea: nu întrebaţi copilul cum se simte. a culorilor. deoarece ele oferă copiilor o teorie cauzală implicită şi îmse de altcineva. Are mimică • În conversaţiile zilnice cu copiii nu faceţi doar referiri directe la emoţii. • Stimulaţi denumirea emoţiilor de către copii la reamintirea unor evenimente care devin o etichetă verbală a emoţiilor provocate de acel eveniment sau comportament.). Foloseşte • Fiţi partenerii copilujocul de rol lui în jocuri de rol. verbal şi non-verbal. un vis sau o emoţie simţită. accesul la o gamă largă de emoţii şi atingerea scopurilor promanieră adaptapuse. Îşi verbalizează • Utilizaţi mesajele la persoana întâi pentru exprimarea propriilor emoţii. 311. Reacţionează • Cultivaţi flexibilitatea emoţională. dansuri.?” pentru a-i ajuta pe copii să-şi identifice pro(copiilor de vârstă priile emoţii. Acordaţi sprijin suplimentar copiilor care în familii sunt nevoiţi să se adapteze tivă şi flexibilă în la medii dificile sau stresante (copiii expuşi la violenţă domestică sau în comunitate.. audierea muzicii. ci şi interadecvată sensului pretări ale emoţiilor apărute în interacţiunile sociale. • Dialogaţi cu copiii despre emoţiile trăite la activităţile din grup (vizionarea filmelor. astfel îi veţi învăţa pe copii să se exprime şi ei în acelaşi mod). propuneţi copiilor să identifice emoţiile. Adresaţi copiilor întrebări de genul: „Cum te simţi?”. care au o vulnerabilitate temperamentală la stres). astpentru a înţefel încât să preia stilul lege. fotografii. Vorbeşte cercaţi să identificaţi despre proemoţia copilului şi priile emoţii şi apoi să o transmiteţi trăiri. care presupune reevaluarea rapidă a situaţiilor emoţional într-o care provoacă emoţii. • Examinaţi poze. lor din anturaj). exprima de expresivitate faciaşi răspunde la lă comportamentul emoţii. în faza cu cuvinte şi în care copiii învaţă expresii faciadespre emoţii şi încă le. Copiii vor învăţa astfel că este normal să experimenteze diverse emoţii apropiată. Îşi exprimă emoţiile prin joc şi activităţi artistice. părtăşită social. • Citiţi-i copilului cărţi despre emoţii. audierea poveştilor. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. etc. şi fizice variate. contexte sociale care trăiesc cu părinţi depresivi. „Cum te face acest lucru le/ emoţiile sale să te simţi?”. Demonstraţi unele variante de exprimare a emoţiilor. Oferiţi explicaţii pentru aceste emoţiilor transmiinterpretări ale emoţiilor. precizându-le exact ceea ce au făcut. 310. Implicaţi copiii în diferite activităţi artistice (pictură. aştepfrustrarea. adulţişi să vorbească despre ele. • • • • Practici de sprijin 304. colorat) şi întrebaţi-i ce fac şi cum anume se simt. 305. ascultaţi-i cu atenţie şi oferiţi-le sprijin spunând “înţeleg” sau “şi apoi?” 308. Dacă încep să vă descrie un eveniment. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 307. Propuneţi jocuri de asociere a sunetelor. tări (de ex: în loc de „Tu m-ai supărat” puteţi spune „M-am supărat când nu ai venit la mine”. a mişcărilor cu diverse emoţii.. ci în306. păreri. Aplicaţi jocuri de tip „Omul vesel. • Încurajaţi copiii. 309. omul trist”. Împărtăşeşte • Încurajaţi în permanenţă copiii să utilizeze cuvinte şi expresii ce denumesc stări emocelorlalţi trăiriţionale. acestuia sub formă de întrebare sau afirmaţie. Asociază • Folosiţi reflectarea corect moţiile sentimentelor. în acest fel veţi promova realizarea a cât mai multe comportamente pozitive de către copii. Discutaţi cu copiii despre muzică şi emoţii. „Cum te simţi atunci când. 1. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. Aspect specific: Dezvoltarea expresivităţii emoţionale Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască şi să exprime adecvat o varietate de emoţii. oferind întăriri pozitive ori de câte ori aceştia au făcut faţă unei situaţii frustrante. .

4.50 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. C. Subdomeniul: Persistenţă Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să continue realizarea sarcinii. chiar dacă întâmpină dificultăţi. Subdomeniul: Creativitate activităţile zilnice Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste creativitate în . Subdomeniul: Iniţiativă Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să aibă iniţiativă în interacţiuni şi activităţi. C.1.2. Subdomeniul: Curiozitate şi interes Standard 1: Copilul ar trebuie să fie capabil să manifeste curiozitate şi interes. CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE C.3. C. să experimenteze şi să înveţe lucruri noi.

de a-şi extinde propria învăţare utilizînd imaginaţia. are iniţiativă. chiar dacă este întrerupt sau distras. de a-şi concentra atenţia şi a duce un lucru la bun sfîrşit. motivaţii. activităţi. Atitudinile în învăţare au un statut aparte pentru că sunt dimensiuni importante ale personalităţii copilului în devenire şi au un impact deosebit asupra învăţării de-a lungul întregii vieţi. de a se implica în contexte variate de învăţare. Persistenţa în activităţi: vizează capacitatea copilului de a stărui într-o activitate. precum şi de temperamentul lui şi contextul cultural în care a crescut. obişnuinţe. depăşind tiparele convenţionale ale gîndirii şi situaţiilor curente. dar şi constituie baza dezvoltării în celelalte domenii. interesul lui de a afla şi căuta informaţii noi. cum se raportează la procesul de învăţare: este curios. curiozitatea în situaţii noi şi dorinţa de a învăţa lucruri noi. aceste capacităţi traversează celelalte domenii de învăţare. stiluri. de a-şi exprima ideile. stăruie într-o activitate de învăţare? Toate aceste capacităţi depind în mare măsură de experienţele trecute ale copilului şi modul în care cei din jur l-au expus şi l-au stimulat în învăţare. Creativitate: vizează capacitatea copilului de a utiliza informaţia şi abilităţile dobîndite în strategii şi contexte noi. - - - . de a comunica şi desfăşura sarcini împreună cu alţi copii sau adulţi. DOMENIUL CAPACITĂŢILOR ŞI ATITUDINILOR ÎN ÎNVĂŢARE CUPRINDE: Curiozitatea şi interesul pentru lucruri noi: indică dorinţa de investigaţie a copilului. le utilizează ca resurse. este creativ.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 51 Acest domeniu vizează dispoziţii. atitudini pe care copilul le manifestă în activitatea de învăţare şi care reflectă modul în care acesta se implică pe sine în procesul învăţării. cum abordează sarcinile şi experienţele de învăţare. Iniţiativa: indică motivaţia intrinsecă a copilului de a realiza anumite sarcini. opiniile emoţiile în forme noi.

Pune întrebări despre • Încurajaţi-l pe copil să pună întrebăoameni noi şi obiecte neri fiind model pentru acesta. X este) 315. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 312. • Răspundeţi cu promptitudine. jocuri care produc sunete. întinde mâna să prindă ploaia). Descrieţi copilului locuri noi şi oameni noi când mergeţi în comunitate (uite maşina de pompieri. să experimenteze şi să înveţe lucruri noi. tactilă) • Observaţi copilul pentru a-i identifica preferinţele. lumină. • Oferiţi sprijin copiilor care sunt ezitanţi şi nu îndrăznesc să exploreze lucruri noi. Manifestă interes pentru • Asiguraţi gradat obiecte noi pe care activităţi şi obiecte noi. 313. întrebaţi „Ce cunoscute. auditivă. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. şi liniştiţi-l când manifestă nelinişte. temperamentul. lumini). mişcare). în cazul obiectelor cunoscute. Îşi manifestă curiozitatea prin • Asiguraţi copilului un mediu sigur şi bogat în obiecte/jucării şi surse de stimulaexplorarea mediului (de ex. • Stimulaţi copilul punându-i gradat la dispoziţie o varietate de stimuli noi (jucării. stilurile de învăţare. . Reacţionează la stimuli noi • Adresaţi-vă copilului strigându-l pe nume (sunet.52 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. claritate şi pe înţelesul copiilor la întrebările formulate. copilul le poate explora în mediu. Subdomeniul: Curiozitate şi interes Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste curiozitate şi interes. re (vizuală. 314. este acesta?”. 1.

animale. Urmăriţi împreună cu copiii emisiuni de ştiinţă accesibile. materiale noi şi Adresaţi-i încurajări: „Bravo”. rea „De ce?” pen. 323. fenomenele urmărite. Demonstrează • Încurajaţi copilul în demersurile sale explosatisfacţie în desratorii şi lăudaţi-l. păpuşi. formaţii şi situaţii.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 53 C. diverse lucruri. Subdomeniul: Curiozitate şi interes Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste curiozitate şi interes. costume de poliţist. Experimentea. Formulează • Răspundeţi cu răbdare la întrebările copilului. domestice. • În cadrul grupei de grădiniţă. 1.• Daţi copilului posibilitatea să vă urmărească în timp ce reares faţă de cum şi lizaţi diverse activităţi (citiţi. etc.• Puneţi la dispoziţia copilului o varietate de materiale noi şi ză utilizarea de încurajaţi-l să încerce diverse combinaţii. reviste.• Furnizaţi materiale informative diverse (enresează. vizite la grădina zooloplasările în aer liber gică. frecvent întreba. cărţi) şi căutaţi împreuse petrece în jur. extindeţi treptat aria lui de interacţiuni şi încupentru a afla lurajaţi-l să adreseze întrebări. realizaţi mici experienţe nepericuloase). Caută informaţii • Urmăriţi împreună cu copiii emisiuni de noi legate de doştiinţă accesibile. nă răspunsuri la întrebările lui. acordând incipient domeatenţie specială dimensiunii de gen. grădina botanică. Formulează în. etc. etc.). de ce oamenii fac folosiţi calculatorul. folosiţi jocuri pentru copii (de pe internet sau pe CD/ DVD) şi oferiţi-le explicaţii suplimentare. 317. 324. • Puneţi la dispoziţia copiilor jucării non-specifice în mod tradiţional genului (piese pentru construcţii.• Organizaţi incursiuni în cartier sau în coziasm faţă de demunitate. Puneţi-i la dispoziţie cărţi şi alte materiale accesibile care îi pot satisface interesul de cunoaştere. gătiţi. • Utilizaţi calendarul naturii cu grupul de copii sau metoda Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am aflat.• Practicaţi cu copiii activităţi de observare şi trebări referitoare de înregistrare a schimbărilor din jur şi înla schimbările din curajaţi-i să formuleze întrebări referitoare la jur. cărţi) şi acordaţi-i sprijinul când caută informaţii (de exemplu căutaţi împreună imagini pe Internet). faceţi fotografii. set redus de activităţi şi prin construirea unui set de percepţii eroi tip din filme/ reduse asupra propriilor competenţe (fetele au preocupări desene animate. bucătar. ciclopedii. meniile care îl inte.• Organizaţi centre de ştiinţă în sala de clasă tarea unor noi in(urmăriţi creşterea plantelor. folosiţi CD-playerul. perpetuarea stereotinii de interes (dipurilor de gen le limitează dezvoltarea prin explorarea unui nozauri. stimulaţi-l săşi asume responsabilităţi în domenii în care se simte competent.• Daţi copilului posibilitatea să interacţioneze cu mai multe lorlalţi întrebări persoane. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. coperirea şi discu. „Hai să vedem ce se întâmplă combinaţii noi de dacă amesteci albastru cu galben! ” materiale. 322. şi în locuri noi. cruri noi. 318. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 316. şofaţi.• Puneţi la dispoziţia copilului o varietate de materiale infortru a înţelege ce mative (enciclopedii pentru copii. germinarea. Adresează ce.) 319. 320. Îşi conturează • Încurajaţi conturarea unor domenii de interes. îngrijiţi plantele. . 321. excursii.) şi asistaţi copilul în explorarea şi descoperirea lor. să experimenteze şi să înveţe lucruri noi.• Încurajaţi copilul să construiască singur răspunsurile. băieţii construiesc şi repară lucruri). etc. medic. Iniţiaţi jocuri de rol de tip „reporter” – „cercetător” în care să îşi prezinte descoperirile. pompier. Manifestă inte. Manifestă entu.

• Oferiţi timp şi oportunităţi copilului te din mai multe şi pentru a face alegeri. 326. o susţine pentru o perioadă scurtă. Are iniţiativa explorării de • Jucaţi-vă cu copilul în fiecare zi. 329. să se îmbrace). • Respectaţi preferinţele copilului. 330. • Daţi copilului posibilitatea de a alege jucării cu care să se joace şi cărţi pe care să se uite/ să le citiţi. Iniţiază jocuri cu • Daţi copilului variate posibilităţi să alţii. Doreşte să facă singur/ă anu. .• Susţineţi iniţiativa copilului de a se descurca sinmite lucruri (să mănânce. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 325. să gur bea. spaţii noi. 1. 327. • Oferiţi multiple posibilităţi de explorare 328 încearcă lucruri • Daţi sarcini noi copilului şi descrieţinoi şi începe să îşi le. facă lucruri de care momentan se teme. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C.54 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. Alege o activita. Acordaţi-i şansa să îşi asume riscuri. de exemplu. • Asiguraţi un mediu în care să poată explora în siguranţă lucruri noi şi să îşi asume riscuri. să se întindă după o jucărie sub pat. asume riscuri. Subdomeniul: Iniţiativă Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să aibă iniţiativă în interacţiuni şi activităţi. Încearcă anumite activităţi. se joace singur şi cu alţi copii. nu îl forţaţi să experienţe sau interacţiuni.

• Modificaţi activităţile grupului pentru a asigura şi participarea copiilor cu CES. ţinând cont de faptul că pot avea gamă mai largă.• Oferiţi copiilor posibilitatea de a-şi alege tivitate care se potriveşte activitatea şi de a-şi alege partenerii. paţii. acţiuni de autodeservire. Iniţiază jocuri şi activităţi • Acordaţi oportunităţi de manifestare a iniţiativei: solicitaţi copiilor să propună ocucu alte persoane.• Exersaţi cu copiii deprinderile elementare tăţi şi îl pune în practică. Face planul unei activi. grupuri mici şi în perechi în cadrul activităţilor. etc. Exprimă dorinţa de a în. vităţi şi materiale dintr-o • Respectaţi iniţiativele şi deciziile copilului. folosind materiale pentru a pune resursele disponibile (cutii goale de carîn practică o idee (cuburi ton. 338. materiale din natură. de ce avem nevoie? Cum procedăm?) 337. la decizii legate de acti.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 55 C. ambalaje. etc. • Lăudaţi rezultatele copilului şi încurajaţi-l pentru comportamentele 333. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. adulţilor.• Discutaţi despre iniţiativele şi activităţile trecere a timpului. intereselor sale. • Susţineţi iniţiativele care vin din partea copilului şi facilitaţi-le accesul la informaţii şi să confecţioneze obiecte. Dacă mergem la picnic.• Acordaţi timp în fiecare zi pentru jocul liber văţa să realizeze anumite al copilului când acesta iniţiază jocuri. Asiguraţi un mediu în care copilul să nu se simtă criticat. Alege şi desfăşoară o ac.• Oferiţi resurse variate. Propune o idee de pe. dar nu şi în prezenţa altor copii mai mari. iniţiative în prezenţa copiilor de aceeaşi vârstă. de planificare. 332. Găseşte şi utilizează • Încurajaţi copiii să improvizeze. discutând înaintea unei activităţi anticiparea desfăşurării acţiunii (de exemplu.). 1. Subdomeniul: Iniţiativă Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să aibă iniţiativă în interacţiuni şi activităţi. subiecte pentru activităţile artistice. materiale. • Oferiţi copiilor posibilitatea de a-şi alege activitatea. copii şi adulţi. 335. 336. Cere unui copil să se • Oferiţi copiilor posibilitatea de a lucra în joace împreună. jocuri. subiecte de discuţie. . 334. pentru o construcţie). jucării sau să găsească informaţii despre obiectele interesante. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 331. de a-şi alege partenerii.

mi”. înainte să se plictisească de aceeaşi activitate. 3-5 piese. 1. a lua o jucărie). 344. necesar. pe o o desfăşoară. Repetă mişcări simple (pentru • Jucaţi-vă zilnic cu copilul. • Observaţi copilul pentru a vedea ce activităţi îi suscită şi menţin interesul.• Reduceţi factorii care îi pot distrage atenţia. Subdomeniul: Persistenţă Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să continue realizarea sarcinii. Se concentrează pe perioade • Facilitaţi jocul şi activităţile copiluscurte de timp asupra persoanei lui împreună cu alte persoane care îi citeşte sau îi spune o poveste. 342. Îşi aminteşte unde găseşte • Oferiţi spaţiu şi timp suficient penobiectele preferate şi revine la tru a se juca sau realiza sarcini simunele ocupaţii care i-au plăcut. Repetă de foarte multe • Respectaţi ritmul copilului. 340. să îmbine piesele de lego ). o construcţie. chiar dacă întâmpină dificultăţi De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 339. oferiţi-i timpul ori activităţile preferate. 341. un desen). Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. adresându-i întrebări deschise de genul „Cum ai făcut asta? Povesteşteperioadă scurtă (de ex. Încearcă de mai multe • Vorbiţi cu copilul despre activitatea pe care ori o sarcină dificilă. 343. ple fără să fie întrerupt. .56 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. Finalizează proiecte sim. ple (de exemplu puzzle din de exemplu închideţi televizorul.

CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 57 C. Finalizează o sarcină re. Se concentrează pe • Arătaţi disponibilitate copilului şi răspunsarcini care îl/o interedeţi când vă solicită. fără să fiţi intruzivi. Spune „nu ştiu” • Adaptaţi-vă aşteptările faţă de persistenţa în activitate în cazul copiilor cu CES (de atunci când nu poate exemplu. Subdomeniul: Persistenţă Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să continue realizarea sarcinii. Planifică o activitate din • Propuneţi copiilor să îşi aleagă o activitate 3 . 1. a-şi menţine încrederea în forţele proprii. te dificilă.• Creaţi oportunităţi şi timp suficient pentru a tivitate 20 de minute. mai mult de o zi. facă un puzzle mai dificil. copii cu atenţia deficitară sau realiza o sarcină foarcopii hiperactivi). (Adresaţi întrebări de genul: Ce ai vrea să faci? De ce ai avea nevoie? Ce vei face mai întâi? Şi apoi? Crezi că ai tot ce îţi trebuie? Ai timp suficient?) 351. Se concentrează la o ac. chiar dacă întâmpină dificultăţi. 349. examianumite nemulţumiri. copii. Uită-te aici!” • Faceţi comentarii pozitive referitoare la perseverenţă şi concentrarea atenţiei copilului 347. să finalizeze un turn din cuburi). . fără alege şi derula activităţi care îi interesează pe supervizare. 348.4 paşi şi o realizează. Revine asupra sarcinii • Oferiţi ajutor pentru a soluţiona problemele şi chiar dacă are dificultăţi. naţi alte posibilităţi de abordare şi propuneţi copilului să revină la ea. ajutaţi-l să pună în aplicare mai rea unei sarcini chiar dacă nu a reuşit (să multe alternative de rezolvare. Persistă în rezolva. sează.• Daţi copiilor posibilitatea să îşi asume responsabilităţi pentru activităţi care se derulează pe venind asupra ei în intervale diferite de timp. • Oferiţi suficient timp pentru a finaliza jocuri sau sarcini complexe. 352. este întrerupt/ă sau are • Discutaţi individual sau în grup sarcina. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 345. Işi menţine atenţia • Ajutaţi copilul să îşi concentreze atenţia în sarcină între 10 şi spunându-i „Vreau să fii atent/ă la poves15 minute. • Oferiţi copiilor oportunităţi de a-şi stabili şi urma obiective. te. Îndemnaţi copilul să reflecteze asupra sarcinii şi să revină. care presupun mai multe etape (de ex. creşterea plantelor. 350. dorită şi să-şi elaboreze un plan de realizare a acesteia. 346. • Derulaţi cu copiii proiecte pe termen lung.• Vorbiţi cu copilul despre ce i-a reuşit şi ce n-a mers. pentru a le îngriji şi pentru a observa cum cresc).

cu îndrumarea terialele şi obiectele. furia şi lingura în tobă). .• Dovediţi creativitate în jocul cu copilul. tru a ajunge unde vrea (su.58 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 353. Foloseşte diverse obiecte • Schimbaţi în mod regulat obiectele. obiecte pentru a scoate su. Se preface că este ceva • În interacţiunile cu copilul. Aruncă. îşi foloseşte imaginaţia în joc. pentru a se putea juca • Stimulaţi copilul să se prefacă a fi un personaj.• Facilitaţi copilului experienţa de a se murprapune diverse obiecte). forme şi mirosuri. nete. sunete. folosiţi întrebări deschise şi încurajaţi limbajul descriptiv sau cineva. 1. să îşi folosească imaginaţia. jucăriile din mediul copilului. dări. Subdomeniul: Creativitatea Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste creativitate în activităţile zilnice. loveşte diferite • Jucaţi-vă zilnic cu copilul. Permiteţi copilului să adultului (transformă faramestece materiale şi jucării. punându-i la dispo ziţie obiecte şi materiale cu o varietate de culori. texturi. mapentru a construi sau penterialele. Găseşte utilizări noi ale • Demonstraţi ce utilizări noi pot avea maobiectelor. 355. spaţiu şi timp pentru copil. pentru a vă povesti ce face. a face dezordine. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. 354. 356. de exemplu folosiţi păpuşi de pluş pentru a le transforma în personajele unei mici scenete. • Oferiţi materiale.

362. Inventează jocuri. să încerce lucruri noi (sărbătorirea unui eveniment. să deseneze ce simte când ascultă o piesă muzicală.. schimbând astfel înnile noi ale copiilor. ce s-ar produce „Ce-ar fi dacă. 361.?”. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. etc. Subdomeniul: Creativitatea Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste creativitate în activităţile zilnice. filme cu desene animate şi să presupună. „la doctor”. materiale sau acţiuni. materiale şi strategii în modin ce pot fi improvizate diverse obiecte necesare actidalităţi noi pentru a explovităţilor în grădiniţă ra sau rezolva probleme. expe. rajaţi copiii să utilizeze ceea ce ştiu în situaţii noi: să formeze obiecte variate din formele geometrice cunoscute.. • Facilitaţi accesul la produse artistice şi întâlnirile cu artişti care să reprezinte propria cultură. dansul. propunându-le copiilor să utilizeze cântul.• Demonstraţi ce înseamnă să fii ceptabile într-un joc de flexibil şi să poţi schimba anumigrup. 366. Inventează cântece.” 360. să ilustreze o poveste simbolic). • încurajaţi copiii să-şi imagineze poveşti sau cuvinte. 358. Se implică şi rămâne • Daţi copiilor suficient timp penangajat în jocuri comtru a iniţia jocuri şi a-şi pune în plexe („casa”. să pună în scenă poveştile cunoscute.) rarea jocului.• Valorificaţi jocuri în care regulile interzic comunicarea verbală.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 59 C. alt final pentru poveşti cunoscute. mişcarea. sau poezie. să cânte versurile memorizate. încuactivităţile cunoscute. durilor şi emoţiilor (prin muzică. desen. soluţii. Utilizează sau combină • Discutaţi împreună cu copiii despre valorificarea deşeurilor. joc • Propuneţi-le copiilor să facă transferul mesajului dintrun mediu în altul. . te rutine.• Demonstraţi copiilor cum pot fi combinate diferite rimente.. de exemplu. 363.. încurajaţi ideile şi acţiuduce personaje create de el/ea. create de copil. melodii cu cuvinte şi nu găsirea unui răspuns corect sau incorect. construcţii. Propuneţi copiilor sarcini noi. Aduce elemente noi în • Folosiţi întrebări deschise în dialogurile cu copiii. tregul fir al poveştii. 1. Îşi exprimă ideile • Formulaţi sarcini care presupun aplicarea de strategii alternative prin desene. mişcare. 365. dans. etc. Schimbă conţinutul unor • Propuneţi copiilor să înlocuiască unele personaje din poveşti cunoscute şi intropoveşti. 359.• Creaţi un mediu în care copilul tru jocuri simbolice şi să fie stimulat să experimenteze pentru jocurile de rol. ce noi de exprimare a gândesenul. 364. Sugerează teme pen. pregătirea pentru vizita unui adult din comunitate) şi solicitaţi-le idei. Oferiţi sprijin suplimentar pentru structurarea activităţilor în cazul copiilor cu CES. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 357. Folosiţi întrebări deschise pentru a stimula creativitatea. şi să îşi folosească imaginaţia. Găseşte forme şi mijloa. despre ce utilizări pot avea cutiile de carton. Creează reguli ac. „în excurpractică ideile legate de desfăşusie”. formulând întrebări de tipul „Ce-ar fi fost dacă.

3.2. D.1. Aspect specific: Conştientizarea mesajului scris/vorbit Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să aprecieze şi să folosească limbajul scris şi tipăritura în fiecare zi. asocierea sunet – literă Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice diferite sunete ale limbii. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.1.1. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII D. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea. cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste interes pentru carte. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi extindă progresiv vocabularul.1. D. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere (comunicare receptivă) Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte în scopul înţelegerii semnificaţiei limbajului. D. Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a comunica eficient.4. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică.60 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D.2.2.2. folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze diferite modalităţi de comunicare grafică . Aspect specific: Însuşirea deprinderilor de scris. Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească mesajele scrise/vorbite pentru scopuri variate.1. Standard 6: Copilul ar trebui să fie interesat de citit. D. Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a se exprima corect gramatical. Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să pună în corespondenţă simboluri abstracte cu sunete.2.2.2. D.

materiale scrise şi interacţiune. Limbajul. Limbajul. să le împărtăşească cu ceilalţi şi să răspundă ideilor şi acţiunilor celorlalţi. Copiii comunică înainte de a putea utiliza limbajul simbolic. gînduri. Prin achiziţionarea limbajului. Achiziţionarea treptată a tuturor acestor componente conduce la utilizarea constructivă şi cu sens a limbajului în contexte sociale. Premisele citit-scrisului vizează abilităţile şi comportamentele precursoare formelor convenţionale de scris şi citit. de aceea dezvoltarea lor trebuie urmărită în egală măsură. a culturii sonore a vorbirii. Dezvoltarea limbajului se realizează în contexte sociale şi culturale specifice care au un rol determinant asupra copilului. Pe măsură ce copilul creşte. comunicarea şi alfabetizarea reprezintă condiţii primordiale pentru dezvoltarea globală a individului şi convieţuirea în societate. comunicarea şi deprinderile de citit-scris sunt puternic intercorelate. de comunicare prin mesaj scris. dar şi pentru a recepta. Ele includ receptarea mesajului scris. Capacitatea de a comunica eficient prin limbaj oral sau scris este esenţială pentru realizarea tuturor activităţilor cotidiene. a structurii şi for- melor gramaticale corecte. ascultarea. abilităţi de scriere. Primul pas în comunicare este realizat în simpla interacţiune cu mama imediat după naştere. a logicii şi a raţionamentului.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 61 Limbajul. contextele sociale devin din ce în ce mai complexe şi mai diverse. utilizarea lor pentru a reda un înţeles şi cum pot utiliza materialele scrise. . conversaţia verbală. Primul context social în care copilul întră în contact cu limbajul este familia. înţelege şi interpreta ceea ce cei din jur îi comunică. prin utilizarea simbolurilor ce reprezintă concepte. înţelegerea. Copilul prin interacţiune se familiarizează cu multiplele forme şi intenţii ale comunicării. al materialelor scrise. Comunicarea lor se bazează pe achiziţionarea unui set important de capacităţi precum: conştientizarea limbajului drept convenţie socială. Dezvoltarea limbajului vizează dezvoltarea vorbirii şi a formelor vorbirii. Achiziţionarea limbajului şi a deprinderilor de scris-citit reprezintă un proces complex pe parcursul căruia copiii desluşesc semnificaţia cuvintelor. Calitatea comunicării creşte progresiv în funcţie de expunerea copilului la limbaj. joacă un rol fundamental în dezvoltarea deprinderilor de cunoaştere. Prin achiziţionarea limbajului copilul achiziţionează în fapt un sistem simbolic complex pe care îl va dezvolta şi rafina pe parcursul întregii vieţi. de gîndire. emoţii ale altora. conştientizarea mesajului cuprins în materiale tipărite. Limbajul nu este utilizat de copiii doar pentru a transmite idei. a vocabularului. copiii reuşesc să exprime idei.

deschide.• Organizaţi jocuri sau cântaţi/folosiţi casece/poezii însoţite iniţial de te muzicale pentru copii cu cântece în care gesturi. „Bate vântul frunzele”). persoanelor cunoscute • Cântaţi cântece şi vorbiţi permanent cu şi se întoarce spre vorcopilul. Încearcă să localizeze obi.1. apoi verbal „Da” sau „Nu” la întrebări simple (închise) de tipul „Vrei apă?”.. 380. simple. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. lului. persoană cunoscută. a răspunde non-verbal. 371. 381. 383. 378. Vorbiţi cu copilul despre evenimentele.”).1.• Jucaţi jocuri de tip: „Ascunde obiectul”. cii umane faţă de alte sunete sau înregistrări. ne. Puneţi la dispoziţia copilului cărţi cu imagini. activităţile zilnice.1. Preferă sunetele vote. obiecte şi acţiuni după denumire. adjective („Aşeapilul („Fă ca mine!”). De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin 376. cunoscute. soane şi obiecte cunospersoanelor din familie. Încetează o activitate • Explicaţi copilului pe înţelesul acestuia în 75% din cazuri atunmotivul pentru care nu are voie să facă un ci când i se spune „Nu”.• Acţionaţi ca un model pentru copil. Îndeplineşte comen. verjucaţi jocuri de ascultare şi înţelegere cu cobe. 370. 374. ză jucăriile de construit în rafturile lor şi vino la masă”). scurt în timpul jocului sau al activităţilor zilnice. la cerere. stimulări auditive (muzică. Răspunde la comenzi care • Ajutaţi copilul să vorbească la telefon cu o includ verbe („sari. accentuaţi aspectele reuşi369. aleargă. gustă. aude sau miroase). bitori. pipăie. încuzi simple însoţite de rajaţi copilul să vă imite. 372.62 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. Se întoarce pentru a • Organizaţi pentru copil un mediu bogat în localiza vorbitorul. adverbe. adu-mi. piere: „Unde sunt ochii tăi?”. cu scopul de a provoca şi stimula discuţiile cu acesta. reviste. Ascultă poveşti şi povestiri • Citiţi zilnic copilului explicînd cuvintele nescurte. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. per. oferind acestuia posibilitatea de ri. emoţiile pozitive în relatarea lor. spune „Papa”) sau aplaudă împreună cu un adult).• Folosiţi un vocabular cât mai divers atunci ecte atunci când aude vorcând vorbiţi cu copilul. anumit lucru (folosiţi consecinţele naturale ale acţiunilor). Adresează întrebări simple: • Răspundeţi întotdeauna întrebărilor copi„Ce este?”. obiectelor din aprocute. „Unde este bunica?”) „Arată-mi camera/pătuţul ta/tău”). Identifică anumite persoa. Repetă un mesaj verbal • Cereţi copilului să transmită un mesaj verbal simplu atunci când îl aude. Îndeplineşte 2 comenzi • Implicaţi copilul în rezolvarea unor situacorelate redate prin folosirea ţii simple secvenţiale. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. ele sunt denumite. prinde. 379. Participă la jocuri/cânte.. Se întoarce şi priveşte • Faceţi posibil pentru copil să arate obiecobiecte familiare când tul atunci când acesta este denumit. 373. Răspunde afirmativ • Purtaţi dialoguri cu copilul de la vârste cât sau negativ la întrebămai mici. gesturi (ex. jucaţi-vă. . jucării muzicale. 368. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere (comunicare receptivă) Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte în scopul înţelegerii semnificaţiei limbajului vorbit De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) Indicatori Practici de sprijin 367. 377. interacţiuni permanente cu persoane din familie). puneţi în scenă împreună versurile cântecelor („Dacă vesel se trăieşte”. bindu-se despre ele. mişcarea şi gesturile însoţesc versurile. Râde în hohote când i se vorbeşte cu afecţiune. Recunoaşte vocile • Jucaţi cu copilul jocuri de tip „Cucu-bau”.• Jucaţi jocuri de etichetare a părţilor corpului. introduceţi cuvintele noi prin povestirea/descrierea a ceea ce experimentează copilul prin toate simţurile (ceea ce vede. repetînd sarcina sau unor structuri mai complexe realizînd acţiunea împreună la început sau care includ substantive. 382. 375. Indică.

în maşină. pe diverse teme de interes. . legătură cu contextele cunoscute. de a avea dreptul la opinie şi de intervenind în conversaţie.1. sau împreună cu un partener scene.1. Face diferenţa între cu. pilului prin adresare de întrebări deschise. „Degetele”). 394. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. 20 minute. 3 etape necorelate şi fără ca mine”. Întreabă ce înseamnă cu. oferind mai multe informaţii. 386.1. sau de a povesti în faţa unui grup.• Încurajaţi copilului să povestească rea vocabularului uzual/de despre activităţile şi experienţele lui bază prin adecvarea răszilnice. reformulând sau modelând exprimarea acestuia.. Dobândeşte informaţii • Folosiţi cuvinte complexe în contexprin ascultare. poveşti. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. citiţi copilucare se citesc poveşti. radio. 396. 393. ascultând şi tăţi de grup..• Furnizaţi copilului oportunităţi de a asculta ti înregistrate pe diferite sudiferite înregistrări. 387. CD) sau înregistrări tranziţie dintre activităţi. Ascultă cu plăcere poveş. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. Urmează instrucţiuni cu • Puneţi la dispoziţia copilului jocuri de tip „Fă 2.• Selectaţi accesul copilului la programe vintele reale şi cele invende televiziune pentru copii şi limitaţi-l tate. Participă la activităţi în • Oferiţi copilului cărţi cu poveşti. atât la culcare. 397. 392. din palme”. susţineţi extinderea vorbirii copunsului. centrului de joc simbolic/de rol poveşti clasice sau inventate de copii. 391.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 63 D. Utilizează dialoguri în jo. 390. 395. a se implica în luarea deciziilor. singur evenimentelor. vintele necunoscute. Demonstrează înţelege. Povesteşte un eveniment • Creaţi zilnic pentru copil oportunităţi de a îmsau o poveste cunoscută părtăşi colegilor evenimente din viaţa persorespectând succesiunea nală. cipare în conversaţii. punde la întrebări.). polui încurajînd participarea lor (urmărind imavestiri pentru mai mult de gini. Demonstrează un grad • Valorizaţi participarea copiilor în disînalt de înţelegere şi particuţiile care îl privesc. Participă la discuţiile unui • Încurajaţi/Creaţi oportunităţi pentru grup ascultând interlocutocopli să participe în grupuri la discuţii rii pentru un timp scurt. Demonstrează progres • Jucaţi cu copilul jocuri care implică urîn înţelegerea şi aplicarea mărirea unor instrucţiuni în secvenţe unor instrucţiuni simple sau cântaţi cântece de acelaşi fel („Bat din mai multe etape. Participă activ la discuţiile • Oferiţi copilului şansa de a participa în actividintr-un grup. te diferite şi explicaţi copilului sensul acestora. legende citite de adulţii din familie sau de personalul didactic.• Încurajaţi copilul „să pună în scenă” în cadrul curile simbolice. anticipînd continuarea. urmăriţi împreună cu copilul şi explicaţi semnificaţia vocabularului utilizat. porturi magnetice (casetă în cadrul unor activităţi sau în momentele de audio. Extindeţi încercările copilului de a folosi cuvinte şi structuri noi. 389. 388.• Apreciaţi eforturile copilului de a răslosind limbajul verbal. 385. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere (comunicare receptivă) Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte în scopul înţelegerii semnificaţiei limbajului vorbit De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 384. Răspunde la întrebări fo. la 1 oră pe zi.• Răspundeţi întrebărilor copilului cu atenţie.

clar. simple. evenide înţelegere: de ex. 405. Repetă aceeaşi silabă de • Extindeţi încercările copilului de a utiliza cuvinte (mama). 406. „ppp”. obiecte de uz casnic.).. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. liare (animale.• Utilizaţi în vorbirea cu copilul propoziţii scurte. . Domeniul: Dezvoltarea limbajului. consoane şi le diferenţiază. 408. • Jucaţi jocuri de despărţire a cuvintelor în sitrisilabice. utilitatea obiectului respectiv. tactile (dur. auditive. mâncare. carea de a comunica în propoziţii. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi extindă progresiv vocabularul. jucării etc. odorifice (miros zice/de explorare/senzoriale dând copilului de floare. ma) – lalalizează.1.2. sărat). căremnează unele categorii famiţi cu imagini de tipul animalul şi puiul său. apa”) – 10-12 dispoziţie cărţi sau imagini adecvate. arătaţi modul de funcţionare. e. tând în forma corectă cuvintele pronunţate greşit de către acesta.) sau vizuale (denumind întâi culorile vii). o . de parfum). „Cum • se numeşte?”) 402. având la („mama. expuneţi copilul unui vocabular cât mai divers. Întreabă pentru a cunoaşte • Oferiţi copilului explicaţii adecvate nivelului denumirea obiectelor.64 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. mentelor noi („Ce este?”. be – bebe). şansa să verbalizeze experienţele trăite. transformându-le în propoziţii dezvoltate. i. rearanjaţi topica atunci când este cazul. Vocalizează folosind vo. pentru a facilita pronunţia cuvintelor alcătuite din mai multe silabe. Verbalizează experienţele • Jucaţi jocuri de tipul „Săculeţul fermecat” pentru dezvoltarea capacităţii de exprimare senzoriale gustative (acru. ma. apoi clare („a. 401. Foloseşte un număr de • Jucaţi cu copilul jocuri cu cuvinte. Gângureşte folosind mai • Asiguraţi copilului un mediu bogat multe sunete („bbb”. tata. trei ori (ma. u”). vorbiţi rar. Repetă sunetele emise • Modelaţi vorbirea copilului repede alte persoane. comuni„mmm”). amar. dula experienţelor senzoriale. 411. 404. Emite sunete sau fo. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. braţe).• Utilizaţi modalităţi diferite de a exprima acerienţele zilnice. „Fata buf”). 407.. le denumiţi. Apreciaţi încerde propoziţii şi le combină cu gesturi („Pisica pa-pa”. Lăudaţi folosirea cuvintelor noi de către copil în situaţii şi contexte diferite. loseşte gesturi pentru a transmite un mesaj (gângureşte sau ţipă). Foloseşte cuvinte care des. Comunică folosind propoziţii • Extindeţi propoziţiile construite de copil. Foloseşte cuvinte bisilabice. neted.3 cuvinte. 400. 403. Articulează vocale cu • Daţi sens încercărilor de comunicare ale copilului (be.• Rămâneţi în contact vizual şi chiar tactil cu copilul (ţineţi-l de mână. jucării). leaşi lucruri. Iniţiaţi jocuri fice. în stimuli auditivi (muzică. Foloseşte cuvinte noi în expe. cuvinte uşor de decodificat încurajaţi copilul sa le repete. 399.1. în cale neclare. 410. două. 409. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 398. Reluaţi propoziţia în forma corectă şi încurajaţi copilul să repete cuvântul nou. Arătaţi diferite obiecte. care interumană). labe.• Puneţi la dispoziţia copilului cărţi cu imagini care reprezintă diferite categorii (ex. cuvinte şi onomatopee. din 2. Foloseşte cuvinte cu rol • Demonstraţi înţelegerea enunţurilor folosite de copil.

tonime (cuvinte cu sens Jucaţi jocuri cu sinonime de tipul: „Cum opus) în vorbirea curentă . folosind cuvinte adecvate. 420. pe care le puteţi scrie pe măsură sească în vorbire cuvince acesta le creează pentru a le putea citi ultete noi. dicţionare sau enciclopedii pentru copii. („a patinat frumos. (ă)”). De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 412.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 65 D.• Implicaţi copilul în jocuri de rol sau dramatizarea poveştilor cunoscute. 423.• Încurajaţi copilul să creeze poveşti. implicaţi copilul în „citirea” imaginilor. Folosiţi lizând o gamă variată de jocuri tematice pentru a dezvolta intelicuvinte şi expresii („Sunt genţa personală. 424. 421. spunem altfel?” sau „Găseşte cuvântul geamăn” 418. „Când?” sindu-se de diferite surse: imagini. discutaţi despre timente şi emoţii procum s-a simţit interpretând rolul respectiv. scurte istorii.Andersen. copii. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D.• Utilizaţi dicţionarul în oferirea explicaţiilor explicând copilului modalitatea de tele pe care nu 5e înţelege căutare. ca expresie a curiozităţii crescute care conduce la extinderea vocabularului.• Apreciaţi întrebările adresate de copil. Citiţi împreună benzi desenate din revistele pentru propoziţii dezvoltate şi copii şi încurajaţi copilul să povestească sau să fraze. pul vizual.Perrault. creează rime.meseriiunelte). 416. specializat în anumite domenii (ex. a jucat bine. fantezii. Dacă folosiţi un dicţionar pentru şi le utilizează. astfel copilul începe să fericit/ trist/ supărat/speconştientizeze propriile sentimente. încurajaţi copilul să creeze ghicitori şi rime. Cere explicaţii la cuvin. Utilizează corect cu.Ch. rior. „Pentru ce?” . creaţii verbale. emoţiile şi să le exprispirit şi sentimentele utime prin intermediul cuvintelor. Ajutaţi-l să dobândească răspunsuri folotrebările „De ce?”. de rudenie.. Demonstrează înţe. Fraţii Grimm).1. Foloseşte cuvinte pentru • Implicaţi copilul în evaluarea/autoevaluarea comportamentelor şi situaţiilor a evalua acţiuni sau situaţii trăite. cuvinte din orizontul cunoscut cu ajutor (câinele este un animal cu 4 picioare). în vorbire sinonime.. antonime. Înţelege şi utilizează • Jucaţi jocuri cu antonime: „Spune cuvântul cu înţeles diferit” sau „Sus/Jos”. Ch. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi extindă progresiv vocabularul. a schiat repede.”). Înţelege şi utilizează cu. • Dezlegaţi ghicitori citite în cărţi sau reviste sau rebusuri. Îşi doreşte să folo. Utilizează în vorbire • Motivaţi copilul să nareze din memorie. 413. Domeniul: Dezvoltarea limbajului.• Lăudaţi copilul atunci când foloseşte în vorbire cuvinte noi. gânriat/mirat/furios.• Citiţi poezii copilului.2. Dezleagă ghicitori. prii şi ale altora.1. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. Poate defini anumite • Jucaţi jocuri de tipul „Defineşte cuvântul”. „Unde?”. Înţelege şi utilizează an. Adresează frecvent în. . explicaţi cuvintele necunoscute cu ajutorul sinonimelor. încurajaţi copilul să-şi aleavinte care exprimă sengă şi să interpreteze rolul preferat. 415. 425. Îşi exprimă starea de • Acţionaţi empatic şi ajutaţi copilul să exteriorizeze trăirile. povestiri. duri. creeze pe bază de imagini propria istorie. 419.• Citiţi copilului poveşti şi basme scrise de autori clasici din literatura română (Ion vinte care exprimă grade Creangă) sau universală (H. ajutaţi-l să le introducă în contexte legerea unui vocabular şi propoziţii noi. Denumeşte obiecte • Încurajaţi copilul să povestească/repovestească poveşti şi povestiri îndrăgite având sau nu ca care nu se află în câmsuport câteva imagini. lucruri care îi fac sau nu plăcere. 417. 414. 422.

432. 431. Extinde structurile gramaticale • Folosiţi în mod constant în vorbire descrierea folosite (asociază substantive. spui multe”. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. pa”). nosilabice. 429. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a se exprima corect gramatical. apoi ne substantive şi adverbe). Îmbină cuvintele cu. 427. noscute cu onomatopee pentru a transmite un mesaj („Uite mac”). schimbăm hainele.66 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D.1. faptul că vrea să fie luat în braţe). Formulează propoziţii simple sau • Utilizaţi propoziţii dezvoltate în comunicarea dezvoltate cu 3. 434..• Utilizaţi în vorbirea cu copilul un limbaj simplu. fără să încurajaţi răspunsuri mopersoana I singular („Eu”).2.1. 435. Încurajaţi exprimarea copiilor în propoziţii complete. substantive şi adjective.” 430. de copil. din punct de vedere gramatical sau al topicii). rea sa de a exprima în propoziţie. 4 cuvinte. Foloseşte verbe la timpul trecut • Când adresaţi copilului întrebări. tu stantivelor corect. „Sus” – comunică din punct de vedere gramatical. alocaţi timp („Tata a plecat”). suficient pentru ca acesta să vă răspundă. Reluaţi propoziţia în forma completă:”Mama a plecat”. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. . ne spălăm.. 433. mai întâi mergem la baie. Începe să folosească pluralul sub. fără diminutive. Foloseşte pronumele posesiv „al • Angajaţi copilul în conversaţii şi adresaţi întremeu” şi apoi pronumele personal bări deschise. Formulează întrebări (incorect • Reformulaţi întrebările în forma corectă. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 426. verbe şi pronume de amiază şi ne pregătim să mergem la joacă: posesive.• Jucaţi cu copilul jocuri de tip: „Eu spun una. cu copilul. subrutinelor zilnice: „Ne-am trezit după somnul stantive şi verbe. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. corecte (ex. Foloseşte negaţia în vorbirea • Acceptaţi acest moment al opoziţiei traversat spontană („Nu”). Foloseşte cuvinte cu • Când vă adresaţi copilului. utivaloare de propoziţie lizaţi propoziţii simple. 428. Foloseşte propoziţii • Lăudaţi copilul pentru încercalaconice („Mama.

fapte care să includă exersarea folosirii adverbelor. bucuriile. „o să . Descrie un produs al ac. „aş vrea”). să”.• Organizaţi jocuri de prezentare despre sine cu asole personal (eu.• Fiţi model în vorbirea copilului. 440. tu. . Exprimă în vorbirea curen. Utilizează în vorbire • Jucaţi cu copilul jocuri cu potriviri de acordul de gen. să vă facă părtaş la experienţele sale de mai multe secvenţe. simţi puternici. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. mâine. Foloseşte corect pronume. poimâine. oameni.• Utilizaţi jocuri cu imagini pentru consolidarea utiliţiile în limbajul curent. 441. matic. • Jucaţi cu copilul jocuri cu potriviri de cuvinte de tip „Descurcă cuvintele” sau „Răspunde repede şi bine”. creaţi scurte poveşti pe baza lor sau daţi ţii dezvoltate şi fraze pentru a descrie evenimente curencopilului posibilitatea de a crea propriile desene pentru a ilustra poveşti create. locuri folosind verbe la timpul trecut. Demonstrează fo. de tipul „Spune unde se află iepuraşul?”.• Puneţi la dispoziţia copilului imagini.1. Pe parcursul poveştii. cercaţi să îl determinaţi să îşi corecmâine. Jucaţi jocuri de tite. corect şi sistede plural. învăţare. cierea prenumelui şi a unor calităţi/interese personale. Foloseşte verbe la • Iniţiaţi jocuri de rol de tip „De-a eromodul optativ („aş puii/De-a magicienii” cu scopul de a se tea”. pul: „Unde este/era?”. ei. Acceptaţi ritmul copilului. 437. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a se exprima corect gramatical. 439..• Folosiţi timpul petrecut în familie îmlosirea propoziţiilor în preună (de ex. persoană. Foloseşte. 443. un proiect în 3 sau mită ceva. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. Foloseşte pluralul în vor. daţi tă acţiuni viitoare („trebuie copilului posibilitatea de a anticipa evenimentele sau de a modifica firul evenimentelor sau finalul.• Apreciaţi folosirea corectă a formelor neregulate birea curentă. teze singur exprimarea. Foloseşte corect ad. comentaţi imaginile.• Ascultaţi copilul atunci când doreşte să vă transtivităţii. 442.• Citiţi copilului poveşti. îngrijorările de peste zi. nucuvinte de tip „Descurcă cuvintele” măr. ieri). timp. nu îl grăbiţi şi apreciaţi procesul de realizare ca şi procesul prin care a trecut copilul. 446. 444.adverbe de timp (azi.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 67 D.1. a oferi copilului şansa de a împărtăşi experienţele. servirea mesei) pentru secvenţe logice. dar nu întot. voi). de tipul „Ce ştii despre mine/noi?” 438. zării corecte a prepoziţiilor. de a avea controlul asupra sentimentelor şi visurilor lor. Foloseşte corect prepozi. ieri”)..”). Înverbul de timp („azi. 445. Domeniul: Dezvoltarea limbajului.2. deauna corect .• Implicaţi copilul în relatări despre evenimente. Vorbeşte folosind propozi. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 436. sau „Răspunde repede şi bine”.

448.1. 452. 450. • Vorbiţi expresiv: expresiile feţei. 454. cunoştinţe. Domeniul: Dezvoltarea limbajului.• Modelaţi tonul. Repetaţi cuvântul corect. Rosteşte cuvinte monosila.). a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D.2. bui cu câte un cuvânt atunci când îi citiţi sau îi spuneţi o poveste urmărind diferite imagini. invitaţi copilul să repete sau să iniţieze bice şi bisilabice cu sens pentru a atrage atenţia celor din acest joc. Imită intonaţia vocii altora. turi care exprimă acţiuni.• Arătaţi copilului că înţelegeţi ceea ce spune trebări simple. Foloseşte gesturi şi limba. instituţii). Foloseşte onomatopee pen. nătate. o bucurie etc. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D.• Daţi copilului posibilitatea de a rilor diferiţi (când vorbeşte comunica cu alţi copii. Recunoaşte după intona. vocalizează ca • Chiar din naştere. Se adaptează interlocuto. de comportament civilizat. 449. 459. când rog”. pentru ca în timp. saluturi • Iniţiaţi de timpuriu copilul în folosirea normelor simple). prin gesturi sau expresii faciale. îl ajutaţi să înţeleagă un lucru esenţial despre comunicare ca schimb de mesaje. 451. când răspundeţi la gângurirăspuns la vorbirea altei pertul copilului şi menţineţi cu el contactul vizual. etc.• Conştientizaţi intenţia de comunicare a copiluvinte. expresii faciale sau geslui. intonaţia sunt importante pentru a stimula interesul şi reacţiile copilului. onomatopeele să fie înlocuite cu substantivele/verbele corespunzătoare. . Salutaţi şi invitaţi copilul să salute.68 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. Răspunde prin gesturi la în. Imită cuvinte (ex. mi.1.. păpuşi ma nevoi şi sentimente (împe degete. la plimbare. transformaţi răspunsul său într-unul de tip verbal. un imperativ.• Inseraţi jocuri cu onomatopee atunci când răstru a imita glasul animalelor. Comunică o nevoie prin cu. utilizilei – avându-l alături când vă zând formule de politeţe („te ocupaţi de gospodărie. Îşi menţine atenţia asupra • Oferiţi copilului posibilitatea de vorbitorului. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 447. Gângureşte. Asociază cuvinte cu onoma. adulţi în cu un copil îi foloseşte nudiferite contexte (familie. te (vecini. a foiţi/citiţi cărţi despre animale sau fenomene unor fenomene sau a le denucunoscute de copil. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a comunica eficient. 456. pentru a-l învăţa să brăţişează spontan membrii descifreze şi să folosească limfamiliei). 453. să mulţumească folosidu-vă de fiecare context adecvat. serviţi masa. medic). 458. lalalizează.• Când citiţi poveşti copilului fojul corpului pentru a exprilosiţi diferite marionete. o nedumerire. (o întrebare. daţi copilului posibilitatea de a contrijur. soane. „mulţumesc”). 455. intonaţia copiţie tipul de mesaj transmis lului în vorbire. elor de către copil. bajul non verbal. Verbalizează solicitări şi • Vorbiţi cu copilul pe parcursul răspunsuri („Vreau…”). vecimele). personal din grădiniţă. comunitate. acţionând ca un model de comunicare.• Arătaţi şi numiţi diferite obiecte familiare în faţa copilului. chiar dacă pena se prezenta în diverse contextru o perioadă limitată.• Demonstraţi înţelegerea folosirii onomatopetopee. 457. preţuiţi nivelul de comunicare al fiecăruia.

Solicitaţi opiciale în comunicare (să nu-l nia copilului şi arătaţi că vă este interesanîntrerupă şi să nu intervină tă. tristeţe. 464. Relatează întâmplări din • Stimulaţi copilul să îşi amintească şi să experienţa zilnică. De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 460. 466.• Asiguraţi accesul copilului la vizionarea unor spectacole de teatru pentru copii.1. peste cineva care vorbeşte). milia ta? Care este mâncarea/sărbătoarea preferată a familie tale?”). oferiţi-i oportunitatea de a interacţiona folosind cuvinte. diferite semne. Vorbeşte suficient de clar • Oferiţi copilului posibilitatea de a iniţia conversaţii cu persoane din afara familiei pentru a fi înţeles de toţi in(la cumpărături). a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. un prieten. de informare şi clarificare şi răspunde la întrebări. Răspunde cu explicaţii la • Ajutaţi copilul să-şi construiască argumenîntrebarea „De ce?”. 461. un vecin conversaţie cu copii sau („Unde locuieşti? Câte persoane sunt in faadulţi. . simboluri. 467. mai întâi în grupuri mici. Transmite corect un mesaj • Implicaţi copilul in jocuri de tip „Telefonul fără fir”. Iniţiază o conversaţie • Iniţiaţi jocuri în care copilul să aibă posibilitatea intervievării diferitelor persoane: un şi participă adecvat în membru din familie. acestor trăiri.• Încurajaţi copilul să-şi exprime verbal sentimentele de teamă. înnaţia.• Fiţi un model pentru copil în calitate de ascultător atent . acţiuni sau sentisă folosească cuvinte pentru exprimarea mente. Foloseşte corect into. o aniversare) 463. Îşi exprimă o idee prin • Încurajaţi copilul sa comunice o idee folomai multe modalităţi. cu prieteni. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a comunica eficient. Utilizează propoziţii dez. care manifestă interes şi ţelegerea unor convenţii sorespect pentru interlocutor.• Oferiţi copilului şansa de a-şi exersa vorbisul în funcţie de interlorea în public. un fenomen. frică. ajutaţi copilul nevoi. mimico-gestual.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 69 D. Îşi adaptează discur. 465. când interpreteacurajaţi copilul sa folosească obiecte din ză diferite personaje.. 473. gesturi sau cu alţi copii.îngospodărie drept recuzită pentru spectacodeosebi în jocurile simlele jucate în casă. utilizând o intonaţie adecvată. rafinaţi explicaţiile copilului.2. Nu voltate pentru a comunica negaţi aceste sentimente. Adresează întrebări • Adresaţi copilului întrebări deschise şi răspundeţi întrebărilor adresate de acesta. terlocutorii.Copiii a căror limbă • Alocaţi timp pentru copiii bilingvi să se implice în conversaţii semnificative atât în limmaternă nu este limba ba română cât şi în limba maternă. bolice iniţiate de copii. povestească experienţe trăite în absenţa membrilor familiei (o vizită. 462. 469. Acceptaţi. 472. Îşi exprimă propriile opinii • Solicitaţi şi respectaţi opinia copilului.1. 470. o activitate. alt ritm al vorbirii). Domeniul: Dezvoltarea limbajului. rentă. te pentru a explica un fapt. 468. Începe să demonstreze în. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. idei. loseşte cuvinte simple. 471. în facutor (cu copiii mici fomilie. sind limbajul verbal. Foloseşte formule de • Citiţi cărţi despre diverse culturi şi saluturile lor: practicaţi saluturi diferite la începutul politeţe în vorbirea cuzilei. română progresează în utilizarea acesteia în comunicare.

70

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.1. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste interes pentru carte.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

474. Explorează cărţile • Alegeţi şi oferiţi copilului cărţi cartonate, din cu toate simţurile (văz, material plastic sau care combină diferite textutactil, gust, olfactiv). ri (material lucios, suprafeţe netede, lână, pâslă etc.). 475. Se bucură când atin- • Asiguraţi în camera copilului sau într-un loc din ge şi cară /transportă/ casă o minibibliotecă pentru acesta; este sufimanipulează cărţi. cientă aranjarea câtorva cărţi pe rafturi deschise promovând utilizarea lor independentă de către copil. 476. Aduce adultului cărţi • Părinţii/Adulţii care îl îngrijesc ţin copilul conforpentru a-i fi citite. tabil, faţă în faţă sau pe genunchi, urmărind gânguritul copilului în timpul interacţiunii cu cartea pentru „Mai vreau” sau „Stop”. 477. Indică preferinţe • Alegeţi cărţi cu rime simple, text predictibil, câtepentru anumite cărţi. va cuvinte pe pagină.

478. Este atras de cărţi, reviste, • Puneţi la dispoziţia copilului diimagini şi le priveşte/răsfoieşte ferite materiale tipărite (cărţi de fără să fie asistat. poveşti cu/fără imagini, manuale, reviste, albume de fotografii), răsfoiţi şi discutaţi împreună. 479. Vorbeşte despre cărţi. • Iniţiaţi şi încurajaţi comentariile copilului şi asocierile dintre cărţile citite şi experienţa sa de viaţă.

480. Alege cărţi pentru a-i fi cum- • Citiţi copilului în fiecare zi 30 de minute. părate dacă i se spune sa-şi aleagă un obiect preferat.

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII

71

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.1. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste interes pentru carte.
De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

481. Ştie să răspundă care este şi • Când citiţi copilului, prezensă prezinte cartea preferată. taţi titlul cărţii, autorul, discutaţi despre prima şi ultima copertă.

482. Cere să împrumute cărţi sa • Încurajaţi copilul să împruaduce cărţi de acasă la grădimute, să restituie şi să foloniţă. sească cărţile în comun.

483. Arată interes crescut şi im- • Discutaţi cu copilul despre conţinutul textelor citite, plicare în ascultarea şi discutarea unei varietăţi de genuri: despre personajele principale şi calităţile lor. ficţiune/non-ficţiune, poezie pentru copii, poezie populară, basme, reviste cu benzi desenate.

484. Înţelege ce este titlul, auto- • Discutaţi cu copilul despre autorul, cărţilor citite, rul unei cărţi. ca şi despre autorul, 485. Este interesat de cărţi des- • Citiţi copilului alături de poveşti, povestiri, basme pre cum se face, cum este sau poezii şi cărţi de ştiinţă (despre cum funcţio(enciclopedii pentru copii). nează obiectele, despre anotimpuri, despre viaţa plantelor şi a animalelor...). 486. Discută cu colegii despre • Oferiţi copilului posibilitatea de a comunica cu ce a aflat din cărţi. parteneri de aceeaşi vârstă pe teme de interes comun. 487. Caută să găsească diferi- • Daţi copilului posibilitatea de a explora cărţi întro librărie, bibliotecă, magazin pentru copii, pentru te cărţi în funcţie de interes (despre dinozauri, despre vaa-şi identifica interesele. poare). 488. Are un autor sau chiar o se- • Creaţi împreună cărţi pe diverse teme interesante rie de cărţi de acelaşi autor. pentru copil. Ajutaţi copilul să dea cărţii un titlu, să scrie autorul şi să o ilustreze (Cartea despre mine, Cartea despre familia mea, Cartea vacanţei, Enciclopedia noastră despre case/animale, Cartea despre excursiile grupei...). 489. Demonstrează că ştie cum • Valorizaţi, lăudaţi copilul atunci când foloseşte cosă utilizeze şi să păstreze cărrect şi întreţine cărţile. ţile.

72

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.1. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 6: Copilul ar trebui să fie interesat de citit.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

490. Exprimă stări de spirit • Alegeţi cărţi cu fotografii şi imagini de când i se citeşte (gângucopii şi adulţi, cu fotografii ale obiectelor reşte, zâmbeşte...). similare mediului imediat al copilului.

494. „Citeşte” pe cartea prefera- • Când citiţi copilului schimbaţi rolurile, tă pentru adult sau indepenastfel încât copilul poate deveni povestident. tor şi adultul poate asculta povestea.

491. Indică imagini de pe car- • Denumiţi imaginile cărţilor, revistelor pe te dacă acestea sunt denucare le răsfoiţi împreună cu copilul şi înmite. curajaţi copilul să facă acelaşi lucru.

495. Doreşte ca povestea pre- • Acceptaţi rugămintea copilului de a reciti ferată să îi fie citită în mai de mai multe ori o poveste preferată. multe rânduri.

492. Se concentrează pentru • Oferiţi copilului şansa de a interacţiona cu cărţi de câte ori îi face plăcere, în momenperioade scurte de timp atunci când se uită pe cărtele în care este odihnit şi bine dispus. ţi. 493. Urmăreşte şi „citeşte • Creaţi o carte/o poveste în care personaimaginile” cărţii preferate jul principal să fie copilul şi întâmplările asistat de un adult. de peste zi; folosiţi fotografii ale copilului pentru a ilustra cartea.

496. Reţine fraze, cuvinte din • Folosiţi în vorbirea curentă fraze, expresii povestea preferată. din poveşti; amintiţi copilului despre ce poveste este vorba.

497. Recită o strofă sau repetă • Citiţi copilului cărţi din cultura proprie/ diferită de a dvs., poezii din folclorul coultimul vers al unei poezii piilor sau aparţinând autorilor clasici/ preferate sau redă cuvinte, pentru copii. expresii, sintagme, din povestea preferată.

Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 498. cearcă să citească poveştile favorite. .• Ajutaţi copilul să înţeleagă că se citeşşilor sau pentru alţi copii.. Este interesat de citit şi în.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 73 D. multe ori.• Încurajaţi copiii să citească unii altora. cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 6: Copilul ar trebui să fie interesat de citit. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. Doreşte să răsfoiască şi să • Puneţi la dispoziţia copilului şi cărţi cu citească independent. 504.• Puneţi la dispoziţia copilului cărţi despre pre aspecte foarte diferite ale copii care arată şi trăiesc la fel/diferit.1. Este interesat de cărţi des.• Citiţi copilului poeziile preferate de mai ză de unul în versuri. produsele activităţii sale ca şi diferite spaţii din sala de grupă (bibliotecă. te de la stânga spre dreapta.). de sus în jos. rălului până la 30-40 minute. 499. 501. 503. indicaţi fiecare cuvânt pe măsură ce îl citiţi. masă pentru scris. 500. Diferenţiază un text în pro. Citeşte cuvinte cunoscute • Etichetaţi lucrurile copilului. pre cum ne facem prieteni. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. Stă şi asistă în momente de • Extindeţi durata de timp în care citiţi copilectură fără să deranjeze. mâne până la finalul lecturii. subliniaţi faptul ca între cuvinte există spaţii libere. despre bucuria de a avea fraţi/surori. 502.2. sale. ca unele cuvinte sunt scrise cu mai multe/mai puţine litere. Se preface că citeşte păpu. lucrările etichetate în sala de grupă. colţul păpuşii. Domeniul: Dezvoltarea limbajului.2. text puţin pe care acesta îl poate citi sau memora. desvieţii. urmărind uneori textul atunci când citiţi..

• Jucaţi jocuri de tip karaoke sau înliare prin continuarea versului cercaţi împreună să fredonaţi verînceput sau a cuvântului final.74 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. asocierea sunet-literă Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice diferite sunete ale limbii. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 505.2. Rosteşte ultimele cuvinte • Recitaţi copilului versuri simple sau cântaţi împreună cântece pentru copii. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. • Puneţi la dispoziţia copilului casete 509. suflăm la fluier. Începe să conştientizeze • Jucaţi jocuri pentru dezvoltarea capacidiferenţa dintre sunete şi să tăţii de discriminare auditivă (ex. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. Recită sau cântă rime familiade muzică pentru copii.2. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. 510. • Improvizaţi cântecele cu cuvinte în rimă.2. Completează versurile fami. surile având la dispoziţie doar linia melodică (negativul). jocuri reacţioneze la acestea (sucu sunete produse de diferite instrunetul unui tunet poate să mente muzicale: batem la tobe. Imită ritmul şi tempoul unor paterne sonore (bate din palme mai repede sau mai încet. Ascultaţi şi re individual sau împreună cu fredonaţi împreună. alţi copii. 507. se de diferite obiecte din gospodărie). alte persoane. 508. în scopul inteligibilităţii pronunţiei. din rime uşoare cu asistenţă. Imită sunetele emise de • Vorbiţi cu copilul într-un ritm moderat. 506. cântăm la orgă sau cele produsperie). vorbeşte mai repede sau mai încet) .

castravete etc. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. precum sunetul iniţial/final al cuvântului reprenet. de corespondenţă. Identifică rime ale cu. sufragerie. Devine conştient că • Organizaţi jocuri/activităţi în mai multe cuvinte încep care copilul ar trebui să diferencu acelaşi sunet (b – buţieze anumite sunete prin intermediul diferitelor jocuri de tip nic.. Demonstrează creşte.• Organizaţi jocuri cu onomatopee care implică roscalele şi consoanele. banană. bucătar. 515. Rosteşte corect toate vo.• Jucaţi jocuri de identificare a rea conştientizării sunetesunetelor iniţiale ale cuvintelor lor iniţiale ale unui cuvânt utilizând la început cuvinte care prin identificarea lor cu/ încep cu vocale: A. I. 512. cra-cra-cra. le puteţi nota vintelor familiare în jocuri. cântece. al dvs.• Jucaţi jocuri de corespondenţă între prenumele be cu ajutor. Desparte cuvinte în sila.2. etc. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. psst. tirea combinaţiilor mai dificile de vocale si consoane: fisssssss. E.. O. sortaţi obiectele după diferite criterii. zentat. intermediul diferitelor jocuri de tip „Spune cu ce începe”. noi prin înlocuirea sunetului iniţial (lac. • Puneţi la dispoziţia copilului în timpul jocurilor de sortare. poezii. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D.”. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. . cuvintelor. 516. „Spune cu ce începe”. Alege din imagini obiec.• Încurajaţi copilul să creeze rime.• Jucaţi jocuri cu jetoane reprezentând diferite te care încep cu acelaşi suobiecte. 517.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 75 D. 519. si al altor cunoscuţi şi numărul de silabe pe care astea îl conţin. asocierea sunet-literă Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice diferite sunete ale limbii. enciclopedie. 518. Rosteşte corect toate • Faceţi posibilă participarea copivocalele şi majoritatea lului în jocuri precum repetarea silabelor. jetoane cu obiecte al căror nume este mai dificil de pronunţat: extraterestru. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 511. conştientizării sunetelor iniţiale şi finale ale unui cuvânt prin identificarea lor fără ajutor.2. copilului. rac. Începe să creeze cuvinte • Implicaţi copilul în jocuri cu sunete sau silabe. 513.). sac).2. consoanelor. fâl-fâl-fâl. 514. pentru ale citi ulterior. U prin fără ajutor. Demonstrează creşterea • Implicaţi copilul în activităţi şi jocuri de limbaj.

523. anumite pagini preferate ilustraajutaţi-l să decidă asupra lecturilor preferate. te.2.2.• Stimulaţi copilul să verbalizeze măreşte pe cărţi diferite obiecte imaginile întâlnite. pilului. . a. ginea unui tren. Cântă sau recită cântece şi • Cântaţi împreună cântece care includ poezii care includ sunete/litere sunete (diferite onomatopee. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. cuvântul tren. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 520. („A.76 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. asociat cu UUU…). Domeniul: Dezvoltarea limbajului. indicaţi imaginea obiectului şi cuvântul corespunzător. a. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. Imită sunete pe măsură ce ur. 522. da”). Cere să i se citească titlul şi • Citiţi copilului respectând alegerea sa. Începe să înţeleagă faptul că • Urmăriţi cuvintele atunci când citiţi cotipăritura reprezintă cuvinte. 521. vocalele. alfabetul). acum e toamnă.2. apreciaţi nisau cuvintele asociate lor (imavelul său de comunicare. asocierea sunet-literă Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să pună în corespondenţă simboluri abstracte cu sunete. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.

Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2. 525.• Ilustraţi poeziile/cântecele pe care le memorează copilul îmbinând scrierea unor cuvinte te sunt incluse într-un cuvânt de maxim 5 litere. s-a oprit roata”. De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 524.2. . 527. mare/mică de tipar) în cuvinte uşoare/simple.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 77 D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului.• Încurajaţi încercarea/reuşita copriul nume cu sunetele corespilului de a identifica literele cupunzătoare. 526. Recunoaşte litere mari/mici • Indică diferite litere.2. Asociază unele sunete cu • Puneţi la dispoziţia copilului puzzle cu litere şi citiţi cărţi cu literele litera corespunzătoare (literă alfabetului. familiare (monosilabice sau bisilabice). a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. prinse în prenumele său. asocierea sunet-literă Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să pună în corespondenţă simboluri abstracte cu sunete. gini. Asociază literele din pro. cuvinte din mediul înde tipar şi le pune în coresconjurător. uneori cu simple (monosilabice sau bisilabice) cu imasprijin. Jucaţi jocuri de tipul „Spune unde pondenţă cu sunetul asociat. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. Poate determina câte sune.

copertă arătându-le. 531. Reluaţi conceptele de autor. ze corect. întoarce paginile. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 528. 530. ţinerea.• Adultul reprezintă un model pentru cifice vârstei (din material copil în modul în care poziţionează textil. Manipulează cărţile spe. 529. întreţine/ tic) şi învaţă să le poziţionerespectă cartea. carton tare sau plascartea. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D.2. care conţin texturi diferite – pe care le puteţi explora împreună. Se concentrează pe ima. treţine cartea. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. Poziţionează corect cărţile • Ajutaţi copilul să corecteze poziţia în când le explorează indepencare susţine cartea. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. Învaţă să întoarcă paginile căr. Învaţă să întoarcă pagini. asocierea sunet-literă Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să aprecieze şi să folosească limbajul scris şi tipăritura în fiecare zi. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.• Apreciaţi copilul în încercarea sa de a înţii una câte una. dent. poziţionarea corectă şi întoarcerea paginilor cărţii.2. 532. emit sunete.• Puneţi la dispoziţia copilului diferite gini sau pe sunetele emise tipuri de cărţi: tridimensionale.78 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D.• În timp ce citiţi copilului. titlu. care de carte. exersaţi susle cărţii cu asistenţă. .

Folosiţi forme diferite (semne. 538. 543. cărţi. Începe să conştientizeze • Jucaţi jocuri cu câteva litere cufaptul că literele compun cunoscute. ilustrează paginile. melor în colectivitate. constă din cuvinte separate prin spaţii. atrageţi atenţia copilului rea faptului că propoziţia când asupra spaţiilor şi explicaţi-le rostul. Citeşte câteva cuvinte • Când sunteţi la plimbare sau într-un magazin cu din mediu (grădiniţa. scrie titlul şi autorul dacă este posibil şi numerotează paginile. etc. 541.2. târziu copilului. Identifică mesaje scrise sub • Identificaţi/Discutaţi cu copilul formă de semne sau simbolusemnele de circulaţie ca şi alteri. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. (ex. mesaje de întâmpinare a colegiziare. Demonstrează înţelegerea • Realizaţi împreună mesaje pentru faptului că limbajul scris ia ceilalţi membi ai familiei. Face diferenţa dintre li. apreciaţi încercarea sa. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. Identifică litere în nu. semnul de toaleta. spicopilul. litere.2. . meniu. încercaţi să discutaţi semnele/simbolurital. 534. Recunoaşte coperta. fie că sunt din jetoane. 539. citiţi-le împreună (ex: CAR /ARC/ RAC). muzeu…). apreciaţi şi extindeţi acasă unele din lucrările realizate în sala de grupă. promele propriu şi în nume/ dusele activităţii sale. propriile cărţi pe teme interesante pe care să le ilustreze. 537.• Încurajaţi copilul să-şi eticheteze lucrările. le întâlnite în plimbările dvs. le pe care le întâlniţi. semnele de punctuaţie de bază te de la stânga spre dreap(punct. rearanjeze. de sus în jos. Conştientizează faptul • Spuneţi copilului o poveste despre primul său că limbajul rostit poate fi pas sau primul cuvânt rostit. să recunoaşteţi litere.• Realizaţi cărţi de mici dimensiuni în care copilul tere şi cifre. fie magnetice. 536. zier. citiţi povestea mai ri. semnul întrebării). De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 533.2. ta. Stop. Demonstrează înţelege. scrieţi povestea şi scris şi apoi se poate tipăinvitaţi copilul să o ilustreze. titlul cărţii. încurajaţi copilul să le aranjeze. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. T – troleu.• Când citiţi împreună. 540. 535. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. Farmacie. reviste. Conştientizează faptul • Când citiţi copilului urmăriţi textul şi identificacă un mesaj se scrie/citeşţi uneori titlu. prima • Încurajaţi copilul să-şi realizeze şi ultima pagină a unei cărţi. asistaţi-l să scrie autorul. saje prin internet). Citeşte numele propriu • Încurajaţi copilul să vă prezinte lucrările lui şi pe în diferite contexte şi pe cele ale colegilor din sala de grupă sau de la avicele ale câtorva colegi. vinte.).DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 79 D. asocierea sunet-literă Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să aprecieze şi să folosească limbajul scris şi tipăritura în fiecare zi. denumiri familiare. 542. taxi.

la meserii. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. animale. harta metroului sau a oraşului. 545. Se amuză când răs. obiecte (jucării.80 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. muzee sau parcuri de distracţie. reviste de modă sau carte de bucate . sionale sau care emit sunete. 546. râdeţi împreună.3. Răsfoieşte cu plăce.• Citiţi copilului cărţi diferite. învăţaţi-l foieşte cărţi tridimenca lectura produce bucurie. Faceţi legătură cu expere cărţi despre rutine rienţa de viaţă a copilului. plante). Aspect specific: Conştientizarea mesajului scris/vorbit Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească mesajele scrise/vorbite pentru scopuri diferite. Răsfoieşte cu plăcere • Citiţi materiale diferite în prezenţa cărţi despre categorii de copilului.2. amuzament. spălatul). De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 544. zilnice (servirea mesei.• Citiţi copilului cu bucurie. reviste auto. de la pliante de la Zoo. Domeniul: Dezvoltarea limbajului.2.

bilete de teatru. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. reclame. Identifică şi foloseşte o va. Aspect specific: Conştientizarea mesajului scris/vorbit Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească mesajele scrise/vorbite pentru scopuri diferite. semne pentru completarea calendarului naturii). 548.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 81 D. 552. reţete.2. cutii obiectelor casnice. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. 551.• Realizaţi un calendar pentru a vă ajuta copilul să îşi reamintească ce aţi lucrat se de informaţie (utilizează sau evenimente speciale ale familiei. ziare. .• Concepeţi împreună bilete pentru inverse în mediu care facilitrare la spectacolul preferat îmbinând desenul cu scrierea cu litere şi utilizatează înţelegerea acestuia (ambalaje de produse) sau rea cifrelor. ri. reviste.2. 549. computer. mesaje întâlnite. lift. • Afişaţi în sala de grupă/acasă diverse mesaje scrise. Utilizează imagini ca sur. Foloseşte semne/simboluri • Permiteţi copilului să apese butonul unui din mediul ambiant. 550. lui sau tastele unui telefon mobil. Înţelege rolul tipăriturii • Asamblaţi împreună o jucărie urmărind in(transmiterea unui mesaj). strucţiunile de pe pachet/cutie. să folosească telecomanda televizoru. te de telefon.3.• Arătaţi copilului şi răsfoiţi împreună materietate de materiale tipărite riale diverse care transmit informaţii: car(cărţi. de alimente) chitanţe de cumpărături. manuale de funcţionare a prospecte. Recunoaşte etichete di. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 547. cutii de jucării. pliante. Identifică mesaje scrise în • Încurajaţi copilul să identifice şi să mediul familiei sau în sala transmită semnificaţia unor simbolude grupă. Discutaţi cu copilul despre cum ar trebui să ne îmbrăcăm urmărind starea vremii la TV sau rubrica Meteo din ziar.

82

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.4. Aspect specific: Însuşirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj. Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze diferite modalităţi de comunicare grafică.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

553. Lasă urme prin apăsare în • Puneţi la dispoziţia copilului maplastilină, cocă de modelat; lasă teriale care să permită exersarea amprente colorate cu ajutorul musculaturii fine. Încurajaţi codegetelor pe coli de hârtie. pilul mic să mănânce cu mâna 554. Apucă şi ţine în mână diferite • Asiguraţi copilului un spaţiu cu instrumente de instrumente pentru scris şi foi scris: creioane cerate, markere, mari (tip A3) creioane colorate mai groase

556. Mâzgăleşte şi lasă urme pe • Daţi copilului posibilitatea de a desena hârtie cu un anumit scop. pe suprafeţe mari.

557. Descrie ceea ce a desenat / • Scrieţi pe lucrarea copilului comentariile scris sau ce a reprezentat. şi descrierea pe care o face acesta. 558. Utilizează fără sprijin instru- • Desenaţi împreună, astfel încât copilul să poată observa poziţia instrumentelor de mente de comunicare grafică: creioane, creioane cerate, marscris şi a corpului. • Exploraţi utilizarea cât mai multor instrukere, pensulă. mente. 559. Trasează linia orizontală. • Asiguraţi copilului suprafeţe diferite pentru exersarea scrisului (la masă, pe şevalet, 560. Face puncte. pe plăci de faianţă cu acuarele, pe perete, 561. Desenează cercul. vara cu apă, etc.). 562. Colorează nerespectând con- • Nu insistaţi asupra respectării coloratului turul. în contur în această etapă de vârstă. Puneţi la dispoziţia copilului pentru scris foi A3 sau suprafeţe mari. 563. Începe să deseneze oameni • Ajutaţi copilul să deseneze pornind de la – capete şi membre care pornesc conturul mâinii, în locul degetelor feţe cu direct de la cap. diferite expresii faciale (bucurie, tristeţe).

555. Mâzgăleşte spontan, apoi • Încurajaţi copilul atunci când trasează linia verticală. doreşte să utilizeze instrumente de scris

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII

83

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.4. Aspect specific: Însuşirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj. Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze diferite modalităţi de comunicare grafică.
De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

564. Îşi corectează poziţia • Scrieţi numele copilului cu litere suficient de mari şi corpului la scris; îşi ajusuşor de citit; număraţi împreună literele care comtează poziţia foii, hârtiei pun numele; ajutaţi copilul să rostească fiecare sufolosite. net; scrieţi numele dvs. sub al copilului; prin ce se aseamănă/deosebesc? Scrieţi numele copilului cu litere suficient de mari şi uşor de citit; număraţi împreună literele care compun numele; ajutaţi copilul să rostească fiecare sunet; scrieţi numele dvs. sub al copilului; prin ce se aseamănă/deosebesc? 565. Desenează schiţa cor- • Puteţi exersa desenul corpului omenesc folosind pului uman cu mai multe oglinzi mari, atât pentru observarea corpului omedetalii (corp, degete). nesc, cât şi pentru pictarea pe oglindă conturul unei păpuşi. 566. Începe să respecte con- • Trasaţi pe hârtie conturul mai multor palme ş/sau turul imaginilor şi să colotălpi –copiilor le place să compare dimensiunile reze în interior. – şi apoi propuneţi copilului să le coloreze. Apreciaţi efortul copilului de a colora în contur; folosiţi imagini pe foi A4. 567. Lipeşte fragmente de • Cereţi copilului să descrie lucrarea realizată; notaţi hârtie şiesturi vegetale descrierea sa pentru a o citi altă dată; cereţi copilupentru a crea o imagine. lui să o semneze, iar dacă este posibil, să dateze lucrarea. Încurajaţi realizarea de felicitări, invitaţii din materiale cât mai neconvenţionale. 568. Începe să reprezinte • Realizaţi împreună o carte despre trei lucruri pe care poveşti şi experienţe percopilul le face înainte de a merge la culcare: adăugasonale prin desene. ţi imagini pentru a ilustra fiecare secvenţă; adăugaţi cuvinte; alegeţi un titlu; desenaţi o imagine pe copertă; citiţi cartea împreună cu membri familiei. 569. Experimentează scrisul • Puneţi la dispoziţia copilului, dacă este posibil, un cu o varietate de instrucomputer sau o maşină de scris pentru exersarea mente de scris (creioane, scrisului. pixuri, computer). 570. Copiază sau îşi poate • Scrieţi numele copilului cu litere suficient de mari şi scrie numele cu ajutor. uşor de citit; număraţi împreună literele care compun numele; ajutaţi copilul să rostească fiecare sunet; scrieţi numele dvs. sub al copilului; prin ce se aseamănă/deosebesc?

571. Scrie cuvinte familiare • Implicaţi copilul în dezvoltarea de (numele, mama...), data proiecte colective care implică scris calendaristică. (realizarea unui jurnal, realizarea unei reviste pentru copii, a unor colaje din benzi desenate). • Responsabilizaţi copilul în legătură cu propriul portofoliu. Explicaţi importanţa datării şi etichetării lucrării. 572. Utilizează corect in- • Asiguraţi existenţa unui spaţiu desstrumente de scris foartinat scrierii acasă şi în sala de grupă, te variate (creion, pix, atât pentru lucru individual ca şi în computer). grup. 573. Înţelege conceptul de • Ajutaţi copilul să aleagă o persoană scriere pentru comunispecială şi discutaţi cu acesta mesacarea unei informaţii sau jul pe care doreşte să îl transmită; a unui mesaj (eticheteaîncurajaţi copilul să ilustreze feliciză lucrările, scrie scurte tarea şi adăugaţi cuvinte dacă este mesaje de felicitare). posibil, independent sau cu ajutor. 574. Utilizează, cu ajutor, • Jucaţi jocuri cu litere din diferite majocuri de masă cu litere teriale. Încurajaţi copilul să copieze (scrabble, cuvinte încruconturul literei, să o descrie. cişate, rebus).

84

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII
E.1. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme
Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze conştientizarea relaţiei cauză-efect. Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să observe, să compare şi să evalueze experienţe, acţiuni, evenimente Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze experienţele trecute pentru a construi noi experienţe. Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să găsească multiple răspunsuri/soluţii la întrebări, situaţii, probleme şi provocări.

E.2.

Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea lumii

E.2.1. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere, reprezentări numerice, operaţii, concepte de spaţiu, forme geometrice, înţelegerea modelelor, măsurare) Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoaşterea numerelor şi a numeraţiei. Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoştinţe despre mărime, formă, greutate, înălţime, lungime, volum. Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice şi să numească forme ale obiectelor. Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să realizeze operaţii de seriere, grupare, clasificare, măsurare a obiectelor. E.2.2. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie, Pământul, spaţiul, metode ştiinţifice) Standard 9: Copilul ar trebui să dobândească informaţii despre mediul înconjurător şi lumea vie prin observare şi manipulare de obiecte Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească instrumente şi metode specifice pentru investigarea mediului Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale lumii vii Standard 12: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale Pământului şi Spaţiului Standard 13: Copilul ar trebui să descopere omul ca parte a lumii vii şi fiinţă socială.

cu texturi diferite. imaginaţie. Dezvoltarea cognitivă este esenţială pentru viaţa de zi cu zi. observare. De aceea este foarte important ca prin activităţile în care sunt implicaţi copiii să fie solicitaţi să: analizeze relaţii între obiecte. Acest proces de învăţare prin învăţare şi descoperire se realizează pe multiple căi: prin limbaj. gîndire logică. de a asimila şi a utiliza informaţia pe care o receptează. operaţii esenţiale în viaţa de zi cu zi. reprezentare spaţială. le descoperă. muzicală. evenimente. matematice. care ajută copiii să aplice şi să îşi testeze cunoştinţele prin investigaţie şi verificare. gîndirea critică. înţeleagă şi să utilizeze numerele şi numeraţia. înţeleagă lumea naturală şi să poată face predicţii. Toate aceste activităţi contribuie fundamental la dezvoltarea cognitivă a copilului. ce nu se limitează doar la cunoştinţe necesare intrării în şcoală. Ia contact cu numerele. asocieri). ştiinţifice. precum şi al cunoştinţelor despre lume şi al conexiunilor dintre fenomene reprezintă o bază importantă în devenirea copilului. El ajunge să cunoască şi înţeleagă mai bine lumea fizică şi socială din jurul lui şi îşi dezvoltă abilităţi de gîndire. Domeniul dezvoltării gîndirii logice. acestea se referă la gîndirea ştiinţifică. deosebiri. implicarea mişcărilor corpului etc. CUNOAŞTEREA ŞI ÎNŢELEGEREA LUMII În primii ani de viaţă se petrec schimbări spectaculoase în capacităţile cognitive ale copilului. măsurarea. care sunt condiţiile necesare vieţii. . rezolvarea de probleme. rezolvare de probleme. ordonarea. CUNOŞTINŢE ELEMENTARE MATEMATICE. cu instrumente diferite. Dezvoltarea capacităţilor psihice se realizează prin interacţiunea copilului cu mediul fizic şi social. prin care copiii construiesc mental noi concepte. cu culorile. înţeleagă cum interacţionează oamenii între ei şi cu mediul înconjurător. persoane (asemănări.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 85 GÂNDIREA LOGICĂ. Totodată copiii învaţă multe lucruri de la adulţi şi de la alţi copii. sortarea. cu materiale lichide si solide. operaţiile matematice. gîndire creativă. Ea se referă la procesele prin care copiii dobîndesc capacitatea de a gîndi. pentru a descoperi cauzalitatea. gruparea.

Lăsaţi se face întuneric). dacă care care îi face plăcere. diului. emit sunete. ce se întâmlor asupra interacţiunilor şi meplă dacă aruncă jucăria din pătuţul lui. Repetă anumite mişcări pentru a cauza aceleaşi efecte. o mişcu mingea un obiect se răstoarnă. cu anumite jucării şi a-i interzice să folosească altele. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. explicaţii. 578.• Demonstraţi-i diverse experimente lorlalţi pentru a remarca ce exemplifică relaţia de cauză-efect. ce se întâmplă când efect (dacă stingi lumina. acţionăm asupra unor obiecte. sunete. lor. Urmăreşte un obiect care a • Puneţi la dispoziţia copilului jucării care căzut. 582. efectul acţiunii lor asupra Însoţiţi acţiunile dumneavoastră de obiectelor şi persoanelor. 576.86 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. gesturi pentru a observa impactul • Demonstraţi şi explicaţi-i relaţiile dintre obiecte şi fenomene. apăs pe un buton se aprinde lumina etc. stimulându-l şi încurajându-l să interacţioneze cu obiectele. copilul să experimenteze sub atentă supraveghere. 1. . Experimentează pentru • Oferiţi copiilor materiale diverse. Oferiţi copilului experienţe care pun în 577. 580. Demonstrează că începe • Oferiţi permanent explicaţii ale relasă înţeleagă relaţia cauzăţiei cauză-efect. Repetaţi-le. Acţionează asupra obiectelor valoare relaţia cauză-efect (dacă lovesc pentru a obţine un sunet. 581. • Răspundeţi la acţiunile copilului.. Observă acţiunile ce. Supravegheaţi permanent copilul şi fiţi consecobiecte cu care are voie sau nu are voie ştiind că va vent în a-i permite să se joace doar atrage atenţia adultului. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 575. Se joacă cu anumite • Oferiţi-i diverse jucării.). sia observa efectele propriigure şi adecvate vârstei pentru a le lor acţiuni asupra obiecteputea manipula şi acţiona asupra lor şi asupra celorlalţi. Utilizează mişcări. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze conştientizarea relaţiei cauză-efect. 579. de ex.

timpului („dacă e foarte cald. firicel de plantă? Cum ai făcut?” 586. Adresează întrebarea • Însoţiţi permanent experimentele de „De ce?” indicând interes explicaţii. să planteze seminţe.). 585. Oferă explicaţii pentru care • Valorificaţi orice situaţie cotidiană pentru anumite evenimente se petrec a surprinde relaţiile de cauzalitate: „De ce am pus mai puţine farfurii la masă? De ce (Mihai a lipsit ieri pentru că a fost bolnav). Identifică obiecte care • Oferiţi copilului posibilitatea de a exinfluenţează sau au efect perimenta.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 87 E. . Încearcă să explice pe bază de Solicitaţi explicaţii pentru a surprinde relaţia de cauzalitate între fenomene. să îngheţe obiecte în apă. dacă nu ne protejăm de soare. unul la soare. ne dăunează pieii” etc. sub supravegherea adulasupra altor obiecte (dacă tului.• Realizaţi împreună cu copiii experimente tru a descoperi relaţia cauzăpentru a surprinde relaţia de cauză-efect: efect prin acţiunea unor factori să pună gheaţă în apă pentru a vedea cum asupra obiectelor (pune apă în se topeşte. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze conştientizarea relaţiei cauză-efect. 584. trebuie să ne spălăm pe mâini?” etc. să două căpăcele.• Puneţi întrebări copilului în timp ce realizează un experiment „Dar ce s-a ţiuni simple asupra unor obiecte (dacă închid raîntâmplat cu zahărul din apă? Unde a dispărut?” sau „De unde a apărut acest dioul. zahăr cu apă. 588. pentru stabilirea relaţiei de cauzalitate. pună lăstare în apă pentru a vedea cum altul în congelator şi constată dau rădăcină. pentru a înţelege efectele acţiupun zahăr în apă. ce făină apă. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 583. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. să ude florile etc. Realizează experimente pen. să pună obiecte în apă penefectele temperaturii asupra tru a observa că unele plutesc şi altele se apei). se face linişte). Recunoaşte în relaţii • Solicitaţi permanent explicaţii copilului în relaţii simple de cauzalitate: „De simple care elemente ale unui obiect cauzează anuce s-a uscat aşa de tare pământul florii?” sau „De ce este aşa de întuneric în mite efecte (pietricelele dintr-o cutie fac gălăgie). trebuie să ne îmbrăcăm subţire şi să ne protejăm de soare. 589. despre îmbrăcămintea adecvată rat. clasă?” 587. se topeşnii sale asupra obiectelor: să amestete). Valorificacauzalitate anumite schimbări ale fenomenelor (dacă e înnoţi momentele discuţiilor despre vremea de afară. Explică efectele unor ac. scufundă etc. 1. atunci s-ar putea să plouă).

zornăindu-le. gesticulând. formă sau alte caracte594. Urmăreşte acţiunile celorlalţi. culoare. netele emise de alţii. ducându-le la gură. arunemise. pentru a le putea compacându-le. • Demonstraţi. sunete mişcându-le.) . fusta mea e la fel cu cea a Mariei etc. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 590. gesturile şi suplicaţii. explicaţi şi implicaţi copilul în activităţi de comparare a obiectelor în funcţie de mărime. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. 1. • Jucaţi-vă cu copilul cântând.88 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. prin imitare acţiuni noi. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să să observe. • Arătaţi-i copilului obiecte din jur indicându-le cu mâna. Imită mişcările. narea sau deosebirea dintre • Valorificaţi orice moment al zilei pentru a două obiecte de acelaşi tip (o surprinde comparaţii între acţiuni şi obiecminge este mai mare decât te. să compare şi să evalueze experienţe. alta. văzute în diverse contexte. Însoţiţi jocul copilului de ex592. acţiuni. evenimente. 591. Constată şi descrie asemăristici. 593. emiţînd sunete. Explorează în moduri diferite obiectele. • Oferiţi copiilor jucării şi obiecte diferite ca formă. Imită acţiuni văzute în alte • Apreciaţi eforturile copilului de a încerca momente şi contexte. ra.

construim în clasă un parc de distracţii folosind doar materialele pe care le avem aici. Compară evenimente şi • Organizaţi activităţi de lectură în grupuri mici personaje din poveşti. 600. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.• Discutaţi cu copiii despre ceea ce au realizat zând cuvinte ce indică o comla grădiniţă solicitând comparaţii cu zilele anparaţie (azi am mâncat mai terioare. solicitându-le astfel a face comparaţii între ele pentru a le utiliza pe cele care îi sunt utile.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 89 E. cum li s-a părut. jucării.).. mai aproape de fereastră?”. Compară evenimente cu ţi etc. „Dar în ce poveste s-a mai întâmplat ?” 602. amuzant. cu. etc.• Solicitaţi copiilor să vă povesteasracteristica unui eveniment că evenimente din viaţa lor per(lung..• Oferiţi materiale diverse copiilor pentru a luloare. .). 1. gălăgios sonală şi întrebaţi-i cum a fost. „Cum credeţi că ar fi bine să facem?” Solicitaţi argumente pentru deciziile pe care le iau. Recunoaşte şi numeşte ca.. 598. • Utilizaţi jocuri pentru a stabili asemănări şi deosebiri între obiecte. • Solicitaţi copiilor să vă aducă obiecte prin formularea unei comparaţii „Aş avea nevoie de un creion mai gros. şi discutaţi despre personajele preferate ale copiilor. Demonstrează înţelegerea cub mai mare?” sau „Cine se află conceptelor „la fel” şi „diferit”.” sau „Unde găsesc un 597. 601.. fenomene... Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să să observe. Argumentează propriile • Supuneţi copiii la provocări de genul „Hai să decizii. ectelor în sala de grupă. Discutaţi argumentele pro şi contra ale unei decizii. cra. Solicitaţi gruparea unor obiecte după un anumit criteriu. Grupează obiecte după cel • Implicaţi copiii în aranjarea obipuţin un criteriu. Descrie evenimente utili.?”.. Participaţi cu copiii la spectacole şi comentaţi-le împreună cu ei. mult decât ieri). evenimente. 603. face comparaţii (mărime.. să compare şi să evalueze experienţe. căr596.. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 595. poze.. acţiuni.) 599. formă etc. Folosiţi jetoane. Utilizează cuvinte care indică o comparaţie (mai .• Alegeţi criterii diferite după care copii să se tici în funcţie de care se pot organizeze pe grupuri mici. decât. Folosiţi astfel de prilejuri pentru a realiza comparaţii între obiecte. ajutorul adultului. Puneţi întrebări de tipul: „Dar cu cine mai seamănă.. Identifică unele caracteris.

din variate materiale şi utilizând diferite tehnici. Implicaţi-l în activităţi rutiniere. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Înţelege din propria experienţă funcţionalitatea/ utilizarea unor obiecte cotidiene (mătura este pentru a mătura. observă cum adultul suflă în mâncare pentru a o răci şi suflă şi el/ ea la următoarea masă. din majucărie care ştie că emite sunete teriale diferite care emit sunete diferite pentru a o auzi. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 606. • Realizaţi jocuri de rol în care copiii să poată utiliza diverse obiecte pentru acţiunile pentru care sunt destinate apelând la experienţa lor anterioară. de ex. Conştientizează permanen. prin acţiuni diferite asupra lor. . Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze experienţele trecute pentru a construi noi experienţe. 605. Realizează că modul în care o persoană se îmbracă depinde de vremea de afară.). 608. 1. 607. Zdrăngăne un obiect sau o • Oferiţi copiilor jucării diverse. umbrela este pentru ploaie etc. • Organizaţi activităţi în grupuri mici în care copiii pot confecţiona hăinuţe pentru păpuşi pentru diverse anotimpuri.• Jucaţi jocuri care sprijină înţelegerea permanenţei obiectelor (ascunderea lor ţa (realizează că persoanele şi obiectele există şi după ce nu se şi revenirea lor mai văd) • Numiţi permanent obiectele pe care le folosiţi şi pentru ce le folosiţi.90 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. Practici de sprijin • Explicaţi acţiunile dumneavoastră pentru a le înţelege copilul şi a le utiliza şi el în contexte similare. 604. Generalizează idei pornind de la experienţe anterioare.

Utilizează noile informaţii şi • Oferiţi copiilor zilnic posibilitatea de a cuvinte achiziţionate în actividesfăşura jocuri simbolice. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 609. la fel. întrrul de informaţie şi experienţă („Haideţi să facem un magazin cu etaje. Facem aşa. punându-le la dispoziţie soană este aceeaşi chiar dacă este costumată. 1. Ce magazine ar putea fi înăuntru?”) văzut într-o carte cu poveşti). materiale noi în centrul de joc simbolic pentru a stimula utilizarea de noi informaţii şi cuvinte. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze experienţele trecute pentru a construi noi experienţe. 612.• Implicaţi copiii în jocuri simbolice şi dramatizări. Solicitaţi explicaţii sau terioare („Da. . Introduceţi tăţi. unde un alt mod (de ex.: construieşte din cuburi un castel. când eram…. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Utilizează informaţia dobân.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 91 E. costumaţii diferite. măşti etc. Explică o nouă situaţie • Supuneţi-i la probleme noi care necesau o problemă pornind sită soluţii ce se bazează pe experienţa de la experienţele sale anlor anterioară.”) 610. poartă mască sau este machiată.• Organizaţi activităţi în grupuri mici şi dită pe o anumită cale pentru a propuneţi sarcini care necesită transfeo aplica într-un alt context. 611. Explică faptul că o per. aşa cum l-a sunt numai produse pentru copii. Încurajaţi-i să joace roluri diferite. argumente pentru soluţiile pe care le că şi mie mi s-a întâmplat propune copilul sau alţi copii.

pentru a atrage atenţia. posibilele soluţii. 1.). situaţii. probleme. Utilizează explorarea • Provocaţi copilul să rezolve probleme prin încercare şi eroare fără să-l ajutaţi. Ajunge la o jucărie sau un • Puneţi la dispoziţia copilului obiecte obiect care s-a îndepărtat rostosecurizate adecvate vârstei lui pe care golindu-se. gesturi. după multiple încercări. me. • Vorbiţi cu el sau demonstraţi. Foloseşte obiectele ca mijloc • Puneţi la dispoziţia copilului jucării care pentru atingerea unui scop (utiîi permit utilizarea lor pentru atingerea lizează un camion ca să transunui scop (camioane cu remorcă. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Plasaţi-le în apropierea lui pentru a se îndrepta către ele. 616. • Jucaţi-vă împreună cu el încercând să puneţi forme mari în forme mici.• Reacţionaţi întotdeauna la semnalele lizând sunete. lingura ca să ajungă la mâncare etc. 614. 615. să încărcaţi/să umpleţi diverse recipiente şi să le goliţi. porte cuburi. provocări. Să construiţi din forme geometrice utilizând diferite strategii. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 613. construcţia unui castel pentru un personaj preferat). 617. . Încearcă modalităţi diverse pentru soluţionarea unei probleme înainte de a cere sprijin. • Jucaţi-vă cu el jocuri care au mai multe soluţii ( de ex. expresie a copilului prin care doreşte să vă transfeţei. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să găsească multiple răspunsuri/soluţii la întrebări.92 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. să le poată manipula. Caută să rezolve o pblemă uti. mită un mesaj. cărucior pentru păpuşi etc. Lăsaţi-l să încerce sinpentru a rezolva problegur. Apreciaţi acţiunile noi ale copilului pe care le întreprinde independent pentru a atinge un scop.

Lucrează în grup pentru • Propuneţi sarcini de grup mic care să soluţionarea unei problenecesite rezolvarea de probleme îmme. Caută sprijin la alţi copii sau • Propuneţi sarcini individuale de rezolvaadulţi pentru rezolvarea de prore de probleme diverse.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 93 E. situaţii. 622. bleme. 620. . caţi-l cu întrebări. provocatoare. Explorează mai multe căi de • Fiţi alături de copil când încearcă să găsoluţionare a unei probleme şi sească soluţiile unei probleme. probleme. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Realizează când o situaţie poate fi problematică.) vine un element nou (găseşte un obiect care sau apare cineva care il/o poate ajuta etc. 1. Interveniţi dezvoltate in cadrul gruca moderator pentru a ajuta procesul pului. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să găsească multiple răspunsuri/soluţii la întrebări. un nou eveniment etc. provocări. Provoalege una dintre ele. de soluţionare a problemei. utilizând strategiile preună cu un grup de copii. 621. • Discutaţi avantajele şi dezavantajele alegerii unei soluţii şi ajutaţi copilul să găsească cea mai bună soluţie. Vorbiţi cu el şi cereţi explicaţii pentru soluţiile alese („Cum ai reuşit?”) 619. un nou obiect. Se reorientează în soluţiona. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 618.• Introduceţi elemente noi în situaţiile rea unei probleme când interproblematice (un nou personaj.).

De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 623. . forme geometrice. pul numeraţia şi numerele („Mai trebuie încă două”. concepte de spaţiu.94 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. 628. operaţii. 624. măsurare) Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoaşterea numerelor şi a numeraţiei.1. mai mai puţine. a jocului. • Puneţi în mediul copilului materiale cu cifre şi numiţi-le tot timpul. Înţelege semnificaţia cuvân. mai multe.2. 2. „Acum suntem numai patru în sală” etc. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Utilizează gesturi pentru a Cântaţi cu el cântece care utilizează nucere „mai mult”. mai puţine. numărând cu cării. Imită cântece şi rime cu • Cântaţi cu copii cântece care utilizează numere. 625.• Vorbiţi cu copilul utilizînd termenii tului „mai mult” în privinţa mân„mai mult”. numerele.). multe. merele şi numeraţia etc. voce tare obiectele. 626. înţelegerea modelelor. Identifică şi compară • Realizaţi activităţi de gospodărie în care utilizaţi mai multe fructe sau legume cantităţi: toate. Repetă după adult numărarea până la 5. Numără pe dinafară • Utilizaţi în activităţile cotidiene tot timpână la 5. reprezentări numerice.) 627. şi utilizaşi termeni precum: toate. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. „mai puţin”. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.

.) Încurajaţi copiii să scrie vîrsta lor. felicitări în unele cifre. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. jocuri cu cifre • şi monezi în activităţile zilnice. operaţii. forme etc. • Oferiţi oportunitatea de a-şi alege un obiect dintr-un şir de obiecte. patru creioane...”) cifre. numeşte şi scrie • Propuneţi-le copiilor să realizeze cărticele. 632. Rugaţi copilul să vă aducă două. simboluri. înainte de 9). denţă 1 la 1.”). Numără 10 obiecteriale manipulative cât mai dite prin coresponverse care utilizează cifrele. înţelegerea modelelor. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Numără cu uşu.1. număr de prieteni etc. 641. • Încurajaţi utilizarea de numere în jocurile simbolice: la cîte farfurii sunt pe masă etc. câte farfurii. a personajelor. Utilizează numere şi operaţii simple (Am două bomboane şi una i-o dau Angelei).) păpuşi etc. câţi au terminat o sarcină etc.• Implicaţi copii în jocuri simbolice care necesită estimări ţii utilizând numerele. numărul străzii pe care locuiesc. persoane. 631.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 95 E.. • Utilizaţi situaţii cotidiene pen639. dar una este stricată. vîrsta părinţilor. concepte de spaţiu.. gi în cutia cu numărul 2). Poate face estimări ale cantită. Înţelege că numerele desem• Numiţi numerele în toate activităţile cotidiene şi facenează cantitatea (pune două minţi-le prezente şi prin suport scris în mediul copilului. 640. Recunoaşte unele cantităţi ale • Numiţi permanent cantitatea obiectelor pe unor obiecte (două cărţi. care să utilizeze numere (vârsta sărbătoritului.2. Cunoaşte ordinea numerelor • Realizaţi calendarul zilelor de naştere ale copiilor şi stabiîn şirul 1-10 (5 este după 4. trei cutii care le utilizaţi („două cărţi.. trei etc. 2. Utilizează jucării tru a stimula copilul să realizeze manipulative mateoperaţii simple („Avem trei bicimatice. numindu-i ordinea. Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin • Organizaţi copiii în grupuri mici şi solicitaţi să va spună câţi copii sunt în grup. numărul de apartamente etc. forme geometrice. 637. etc. . câţi copii lucrează la măsuţă. Numără cu uşurinţă din memo. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori 629.. câte scaune. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. la farmacie – numărul pastilelor. 633.• Oferiţi oportunităţi copiilor în activităţi cotidiene să rie până la 10.• Solicitaţi frecvent copiilor să rinţă până la 20 din numere câţi copii sunt prezenţi memorie. magazin – inventarul produselor. reprezentări numerice. • Puneţi la dispoziţia copiilor ma638. 634.) 636. măsurare) Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoaşterea numerelor şi a numeraţiei. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice.. Puneţi-i să grupeze jucăriile câte două sau câte trei pentru un anumit joc. de cantităţi („De-a bucătarul”. obiecte cu clete. Cunoaşte ordinea numerelor până la 20. „De-a vânzătorul” etc. 7 este liţi în fiecare lună în ce ordine îşi vor sărbători zilele. câte coşuri cu pâine etc. Numeşte unele numere. Utilizează numerele şi număra. Recunoaşte. numără zenţi. 635. Utilizaţi numele şi numeraţia: câţi copii sunt precâţi copii sunt în grup.. numere: obiecte.• Implicaţi copiii în pregătirea gustării sau a mesei de tul în activităţi cotidiene (numără prânz. 630.). trei .. în grupă.

. la cumpărături”. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. greutate. volum.) 646. să le compare.) Practici de sprijin • Implicaţi copiii în activităţi de organizare a cuburilor în rafturi şi solicitaţi gruparea cuburilor după anumite criterii. măsurare) Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoştinţe şi abilităţi de operare cu mărimi. înţelegerea modelelor. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. 645. 643. Ordonează cu sprijin cel mult • Descrieţi copilului obiectele şi persoanele în funcţie de mărime. „multe”. forme. trei obiecte după mărime (de la mic la mare). de mărime. înălţimi. „La alimentara” etc. 2. precum şi persoanele. greutate. volume. Identifică prin comparare care obiect este mai mare dintre două obiecte de acelaşi tip. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. lungime. greutăţi. gentuţe etc. • Puneţi la dispoziţia copilului instrumente de măsurare şi jucaţi jocuri de tipul „La piaţă. reprezentări numerice. cu nisip. lungime. operaţii. concepte de spaţiu. 647. • Implicaţi copiii în activităţi în Centrul de Nisip şi apă pentru a experimenta volumele: să umple recipiente cu apă. Utilizează corect cuvinte precum „mare”. 642. forme geometrice. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 644. „mic”. diferite recipiente pentru volum etc. Se joacă cu jucării de diverse • Descrieţi copilului obiectele în funcţie mărimi şi forme.96 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. • Jucaţi-vă jocuri care implică o comparare a obiectelor în funcţie de mărime. Explorează utilizarea unor obiecte de măsurat (cântarul.1. lungimi. Compară mărimea unor obiecte familiare de acelaşi fel (pantofi. „puţine”. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.2.

lungime şi lungimii părului. înălţime. concepte de spaţiu. o navă spaţială. Estimează mărimi. înălţimi variate) şi insistaţi pe importanţa estimărilor precise pentru trăinicia construcţiei. unei măsuţe. forme geometrice. în • Învăţaţi copiii să utilizeze măsurători neconvenţiocentrul de construcţii. • Implicaţi copiii în activităţi în Centrul de Nisip şi apă şi în Centrul de Joc simbolic în activităţi de măsurare. 649. înălţimi. un pumn pentru a măsura orezul dintr-o cutie etc. un pod. lungimi..• Utilizaţi materiale convenţionale şi nepul utilizând diferite convenţionale pentru a măsura corpuri recipiente. lun• Stimulaţi realizarea de construcţii în cadrul jocurigimi. 2. • Utilizaţi comparaţii între măsurători „la fel de înalt”. măsurare) Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoştinţe şi abilităţi de operare cu mărimi. . cu ajutor. cântărire. 652. Utilizează instrumente „mai greu decât” etc. un magade înaltă ca şi. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. solide şi lichide.). a greutăţii copiilor. un pumn de gime. suţă etc. o cană de…. 650. forme. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. • Realizaţi cu copiii prepararea unor gus653. • Oferiţi copiilor oportunitatea realizării de proiecte de construcţie şi utilizarea de diferite obiecte (forme. lunlinguriţă de. a realiza un anumit proiect de construcţie • Solicitaţi estimări ale copiilor: „Care este (un garaj. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. volume. estimare. Măsoară apa şi nisi. în nale: o bucată de sfoară pentru a măsura lungimea centrul de nisip şi apă. în care să măsoare cantităţi ale diverselor obiecte ale ingredientelor pe baza unei reţete (o (formă. • Realizaţi grafice împreună cu ei. a me.. o cămai grea?” sau „Care este mai lungă?”. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 648. greutăţi. reprezentări numerice. înălţime) pentru ….)..2. de măsurare în jocuri.. operaţii. înţelegerea modelelor. greutăţi.).1.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 97 E. greutăţi (este la fel lor simbolice (un castel. Face estimări precise tări simple. ingredientele pentru realizarea unei reţete. Utilizează cuvinte ce • Implicaţi copiii în activităţi de măsurare: a înălţimii fac referinţă la mărituturor copiilor din grupă. greutate. a lungimii pantofului. lungimi. greutate. Măsoară.) 651. zin etc.

• Puneţi la dispoziţia copilului piese de forme geometrice. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) Indicatori Practici de sprijin 654. Creează şi copiază for. forme geometrice. Identisă potrivească întotdeauna forficaţi şi numiţi în mediul copilului mele (pătratul în spaţiul de fordiferite forme. Exploraţi elemente decorative. .) în care sunt prezente diferite forme etc. geometrice. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. Potriveşte forme simple • Utilizaţi cuvinte care desemnează forme în puzzle-uri cu forme sau în activitatea cotidiană. 2. 657. Încurajaţi-i să copieze formele pentru a realiza anumite compoziţii artistice. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. cerc. Identifică două forme • Căutaţi împreună cu copilul forme geometrice în mediul lui înconjurător („Unde geometrice (ex. puzzle-uri cu forme me simple realizate de alţii. înţelegerea modelelor. De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin 655. reprezentări numerice. măsurare) Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice şi să numească forme ale obiectelor.1. pătrat) mai vezi un pătrat?”).2. operaţii. chiar dacă nu reuşeşte care se bazează pe formă. 656. obiectelor cu care copilul se joacă. Numiţi forme ale tăbliţe cu forme.98 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. Se joacă cu jucării de forme • Puneţi la dispoziţia copilului jucării diferite. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. concepte de spaţiu.).• Cântaţi cu el cântece sau citiţi-i cărţi ţiul de forma rotundului etc. ma pătratului. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. rotundul în spa.

Ordonează formele de • Realizaţi cu copiii trenuleţe. reprezentări numerice. din mediul înconjurător. ordonându-le de mari. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. un • Utilizaţi în Centrul pentru Nisip şi apă formele pentru nisip pentru a stimula copiii să creeze dreptunghi). Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. din plastic etc. operaţii. la mic la mare sau de la mare la mic. înţelegerea modelelor. şiraguri. Recunoaşte corect • Organizaţi jocuri în care copiii să identifice forforme în obiectele me în mediul înconjurător. piese oracelaşi fel de la mici la namentale utilizând forme. pătrat triunghi. Creează. Puneţi la dispoziţia lor dreptunghi. afişe pentru a sărbători un eveniment sau pentru a încheia o geometrice pentru activitate tematică. Identifică şi numeşte • Utilizaţi cuvinte corecte şi fidele când redaţi diferite forme geometrinumele diferitelor forme. utilizînd diferite forme a realiza alte forme geometrice. măsurare) Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice şi să numească forme ale obiectelor. 661.1. 660. 663. corespunzător de copil. 659. copiază şi • Propuneţi sarcini în care copiii să utilizeze forconstruieşte forme.• Valorificaţi obiectele de utilitate cotidiană telor. concepte de spaţiu. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. forme geometrice.). . Încurajaţi copiii să creeze noi forgeometrice (două me.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 99 E. noi forme prin combinarea lor. forme diferite de texuri diferite pentru a fi utilizate în scopuri diferite.2. pentru a fi înţelese ce: cerc. Combină forme • Realizaţi cu copiii postere. 2. mele pentru a realiza construcţii sau modele artistice (cartonaşe pentru colaje. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 658. pentru identificarea şi compararea formelor. Compară forma obiec. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. triunghiuri pentru a realiza un pătrat. 662. piese din lemn.

sunt animale) • Jucaţi jocuri de potrivire a obiectelor la categoriile corespunzătoare. lorile. operaţii. 667. fiinnumesc aceleaşi categorii de obiecte sau ţe (pisica.1. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. înţelegerea modelelor. • Citiţi cu copiii cărticele cu imagini care decategorii de obiecte. mărime. Grupează. grupare. câinele fiinţe. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. 2. sau albastre. Identifică. Faceţi referire la culorile hăinuţelor cu care sunt îmbrăcaţi.2. Cereţi copiilor să strângă materialele care sunt numai roşii sau galbene. culoare). 665. obiec. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 664. şerpişori din şir (un şir de cuburi). măsurare) Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să realizeze operaţii de seriere. Cântaţi cântecele care precizează culori şi indicati-le în mediu. concepte de spaţiu. diferite obiecte. . cu sprijin. grupează • Oferiţi copiilor obiecte de forme şi culori obiectele după un criteriu diferite şi propuneţi-le o temă cu o anumi(formă. reprezentări numerice. Seriază obiecte într-un • Realizaţi cu copiii trenuleţe.100 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. cu sprijin. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. clasificare a obiectelor. tă culoare sau cu o anumită formă. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. 666. vulpea.Utilizaţi cărţi cu imagini pentru a numi cute după culoare. La solicitare. forme geometrice.

cutii.2.). clasificare. Sortează obiectele în funcţie de • Oferiţi copiilor obiecte diverse care au cadouă criterii (mărime. jucării.) ţire etc. Explică de ce anumite obiecte sunt • Oferiţi copiilor posibilitatea de a lucra cu ordonate sau grupate într-un anumit forme şi a le utiliza pentru a crea noi forme fel. precum şi ieşirile în natură mediul de viaţă. Clasifică vieţuitoare în funcţie de rioară a copiilor. • Utilizaţi cărţi şi folosiţi experienţa ante673. Adună laolaltă obiecte • Puneţi la dispoziţia copiilor matecare observă că au o cariale diverse racteristică în comun. măsurare) Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să realizeze operaţii de seriere. 670. specii. operaţii. Stabileşte corespon. lor din viaţa cotidiană. pentru a observa şi explica asemănările şi deosebirile dintre vieţuitoare. vase. • Implicaţi copiii în activităţi domestice şi 672. reprezentări numerice. forme geometrice. . ghiveciul cu floarea etc. racteristici comune (culoare. • Lăsaţi copiii să propună şi ei criterii de grupare. şi modele. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice.1. felicitări etc. nasturi. de la gros la sublia bulinelor” etc. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 668. grupare. 2. 674. legate ca utilizare (pantoful cu şoseta. maşinuţe etc. culoare). Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. instrumente muzicale etc. concepte de spaţiu. „Famimare. Ordonează obiectele • Jucaţi-vă cu copiii jocuri care să în funcţie de o caracterisnecesite înşiruirea obiectelor în tică. chei. creioane. mărime): piese geometrice.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 101 E. înţelegerea modelelor.) 675. utilizând încercarea ordine crescătoare în funcţie de şi eroarea (de la mic la un criteriu („Cutiile surori”. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Creează un pattern.) 671. clasificare a obiectelor. Clasifică obiecte în funcţie de utidiscutaţi despre rolul şi utilizarea obiectelizare (aparate electrocasnice. • Creaţi cu ei motive ornamentale pentru diverse obiecte (hăinuţe.• Jucaţi jocuri de punere în coresdenţa între obiecte cotipondenţă a obiectelor care sunt diene şi utilizarea lor. mingi.) 669.

• Încurajaţi copilul să sesizeze relaţiile între ciate anotimpurilor (cald. du-l cu întrebări. 683.• Asiguraţi plimbări în aer liber copilurii cu ajutorul simţurilor (ploaie.). încurajaţi întrebările şi răspundeţi la şi manipulare de obiecte . Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. 2. Sesizează concepte aso.• Puneţi la dispoziţia copilului obiecte şi ţurile pentru examinarea stimulaţi-l prin întrebări să identifice şi jucăriilor şi obiectelor de să descrie caracteristici (mărime. . cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.2. obiectele întâlnite. etc. să indice perioade scurte de timp. Recunoaşte fenomene • Asiguraţi prezenţa copilului în natură.102 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice.). gustată). să conştientizeze aspectele periculoase. zăpadă asupra vieţii (cum ne îmbrăcăm iarna. caracteristici ale anotimpurilor şi efecte rece. inale naturii (ceaţă. stimulânîn mână şi pipăită. auditivă. examinaţi în siguranţă fiinţele vii (animale. lui şi descrieţi evenimentele. Întoarce capul spre surse de • Asiguraţi copilului un mediu bogat în stimulare (sunete. Observă fenomene ale natu. 682. prin observare tea.. formă. explicaţii. întrebări despre acestea. Pământul. interes. fenomeninsoare.2. suprafaţă). Foloseşte mai mult de un simţ • Plasaţi la dispoziţia copilului jucării şi atunci când explorează un obiobiecte şi ajutaţi-l să le exploreze prin ect (o jucărie este privită. nele trăite. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. 681. caracteristici ale descrieţi similarităţi şi diferenţe între acesobiectelor. ţinută toate simţurile în siguranţă. 680. vânt).. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 676. culoare. metode ştiinţifice) Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să dobândească informaţii despre mediul înconjurător şi lumea vie prin observare şi manipulare de obiecte. Urmăreşte cu privirea obiecte • Denumiţi obiectele din mediu. secte) întâlnite. ploaie. miros. 679. spaţiul. tactilă). caracdin mediul înconjurător pentru teristicile şi utilitatea lor şi stimulaţi copilul să repete denumirile. obiecte/jucării şi surse de stimulare lumină puternică . frig. (vizuală. Identifică asemănări şi • Încurajaţi explorarea diferitelor obiecte şi diferenţe. 677. tunet) şi diferite fiinţe vii (insecte. Îşi foloseşte toate sim. cum ne protejăm vara de soare). voci. 678. animale de companie).

cărţi. colorare. Participă la experimente • Iniţiaţi copilul în derularea unor exsimple împreună cu un adult perimente simple împreună. scufundare. Se documentează din diferite surse (adulţi. de ştiinţă pentru copii. efectele secetei/inundaţiilor). magnetizare. fierbere etc. 685.2. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. eroziuni şi despre importanţa acţiunilor omului asupra mediului (defrişări. Pământul. 2. 690. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. încălzire/răcire. Demonstrează cunoştinţe • Facilitaţi accesul copiilor în natură. . 686.. apoi asistat de dvs. enciclopedii rilor. servarea naturii în diferite momente ale anului. Caută independent informaţii • Puneţi la dispoziţia copilului imagini despre mediu prin utilizarea simţucu fenomene naturale. ve. îngheţare. experimente. inundaţii. Descrie ce a observat în cadrul unui experiment efectuat cu un adult. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.) . observare. Începe să înţeleagă relaţia • Implicaţi-vă alături de copil în activicauză-efect in mediul fizic natăţi din care învaţă independent (obtural. încurajaţi-l să obser(dizolvare. metode ştiinţifice) Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să dobândească informaţii despre mediul înconjurător şi lumea vie prin observare şi manipulare de obiecte De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 684. a fiinţelor sau pendent şi să formuleze concluzii fenomenelor din natură. 688. despre mediul înconjurător discutaţi despre schimbări în mediu prin respectul faţă de fiinţe şi ca efect al unor fenomene naturale natură. întâlnite: cutremur. internet). Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. poluare). evaporare.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 103 E. 687. nivelul râurilor/lacurilor din vecinătate. Discută în urma unui proces de • Încurajaţi copilul să exploreze indeobservare a lumii vii. legate de cele observate. 689. să descrie şi să înregistreze ceea ce a observat. diferite instrumente şi iniţiaţi discuţii despre obiecte şi fenomene în urma observării lor. spaţiul.2.

Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. 693. atinge zăpadă. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.) te simple. Investighează fenomene sim. Formulează întrebări • Răspundeţi curiozităţii naturale a copilului simple despre lumea vie prin consultarea unor surse de informare („Ce mănâncă papagalul?”. pământul dezgheţat). Pământul. adult (atinge picături de ploaie.2. metode ştiinţifice) Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească instrumente şi metode specifice pentru investigarea mediului De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 691. Foloseşte instrumente • Desfăşuraţi experimente simple cu instrunon-standard pentru exmente non-standard pentru a explica diplorarea mediului în cadrul ferite fenomene (ex.2. binoclu). în loc de lupă folosiţi jocurilor (de ex. desfăşurarea de experimen„Unde doarme ursul?” etc. nisipul încălzit.104 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. . spaţiul. vizite şi observări în natură). diverse (cărţi. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. o picătură de apă pe o folie de plastic).Permiteţi copilului să exploreze în siguple ale naturii în compania unui ranţă mediul înconjurător. 692. 2.

• Pune la dispoziţia copilului diferite instrustrumente şi aparate simple de mente şi posibilitatea de a le utiliza indeinvestigaţie (microscop. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. cereţi copilului să organizeze inmetru). obţinute în urma observării sau experimen698. predicţiile şi rezultatele obţinute . ţineţi un jurnal al experimentelor copibaza celor observate. frunze sau dopuri de plută. să estimeze redobândite prin utilizarea instruzultatele pe care să le poată compara ultementelor de investigaţie.). fotografii). Foloseşte o varietate de in. rior cu cele obţinute în urma experimentu697. Colectează informaţiile prin lui.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 105 E. Discută despre informaţiile • Stimulaţi copilul să facă predicţii înainte de derularea unui experiment. Face generalizări şi predicţii în telor. 695. diferite capace. metode ştiinţifice) Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească instrumente şi metode specifice pentru investigarea mediului De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 694. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Pământul. lului/grupei: notaţi experimentele. grafi• Încurajaţi copilul să înregistreze informaţiile ce. Foloseşte unele in. pietre de râu. iniţiaţi în sala de grupă sau acasă un spaţiu pentru păstrarea colecţiilor (conuri. 696. • Sugeraţi copilului să realizeze colecţii de obiecte diferite. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie.• Explicaţi şi utilizaţi împreună instrustrumente pentru a afla mente standard în scopul iniţierii coinformaţii despre mediu pilului în utilizarea lor independentă.2. (lupă. formaţiile obţinute. magneţi). 2. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. estimările.2. scoici. termopendent. mijloace variate (desene. spaţiul. etc.

enciclopedii. 702. 2. mediul de viaţă (animale sălbatice/domestice. 703. Interacţionează cu insecte • Înlesniţi interacţiunea copilului cu plante. Denumeşte prin cuvinte sau • Stimulaţi copilul să identifice şi să deonomatopee plante. lumiplante în diferite momente ale anului nă pentru a creşte şi a se (înflorind. te. ex.• Extindeţi progresiv vocabularul şi noţe vii şi nevii din mediu. discutaţi despre noţiuni de igienă în scopul păstrării sănătăţii. cu animale (priveşte. adăpate). după male/păsări). Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. . adună frunze sau crengi). (care sunt hrănite. imagini. Face diferenţa între fiin. cu plante (rupe flori. male de companie sau de curte). spaţiul. Înţelege că fiinţele vii au • Oferiţi copilului şansa de a observa nevoie de apă. arată aniînconjurător.2. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. Sesizează existenţa în mediu a • Facilitaţi observarea de către copil a plantelor. 704. 700. animale. ţiunile cunoscute de copil din mediul înconjurător imediat cu cel din diferite cărţi.2. Pământul. jucaţi jocuri cu onomatopee pentru identificarea anumitor animale. observă furnici). Identifică clase mari de • Jucaţi cu copilul jocuri de sortare şi clafiinţe vii din mediu (ex. animale. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. 701. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. anisificare după diferite criterii. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 699. avînd fructe) sau animale dezvolta. insecte din mediul (atinge râme. acţiunea cu oameni – alţii decât membri familiei. ca şi internilor cu asistenţa adulţilor. numească obiectele şi fiinţele întâlnioameni din mediu. animalelor şi a oamediferitelor plante.106 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. animale. metode ştiinţifice) Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale lumii vii. păsări de curte/sălbatice). hrană.

Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. cabinetul unui medic veterinar pământ).. acvariu.. apă.2.. de tipul „Ce ar fi dacă. experimentelor simple (plante udate/neudate.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 107 E. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. plante şi mediul de viaţă me scurte sau secvenţe din fil(„Rechinii trăiesc în ape şi se hrăme de animaţie. 706.• Daţi copilului posibilitatea de a observa fiinţele tre mediile de viaţă ale vii prin vizite la zoo. sau plantele prin vizite într-o livadă. cărţi cu imagini nesc cu diferite specii de peşti”). pasări. flori. solar cu răsaduri. 710. 707. Recunoaşte clase si • Jucaţi jocuri de tipul „Zboară.. Provocaţi copilul să povestească despre experienţele persubclase mari de vieţuitoare (animale sălbatice/ sonale. etc. 2.?” 709.2. despre modul de viaţă al diferitelor specii. Are responsabilitatea îngrijirii • Daţi copilului posibilitatea de a unei plante sau a unui animal în întreţine o plantă sau de a participa la îngrijirea unui animal familie sau în cadrul grupei. spaţiul. Înţelege interacţiunile dintre • Puneţi la dispoziţia copilului filanimale. fructe. . metode ştiinţifice) Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale lumii vii. ferme de animale.. ferme de vieţuitoarelor (aer. Pământul. legume) 708. domestice. „Ce sar fi întâmplat dacă. Descrie şi compară nevoile de • Provocaţi copilul cu întrebări bază ale fiinţelor vii. zboară”. grădină de legume. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. plante: copaci. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 705.?”. de companie sau din gospodărie. păsări. Observă faptul că • Faceţi posibil pentru copil să sesizeze relaţii cauplantele şi animalele îşi zale de tipul condiţiilor de mediu şi consecinţeschimbă înfăţişarea (cilor pentru creştere şi dezvoltare prin intermediul clurile vieţii). Înţelege diferenţa din. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. plante ţinute la lumină/întuneric).insecte.

714. asfalt.108 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. Îşi extinde vocabularul privind • Diversificaţi experienţele de cumaterialele investigate în mediul noaştere ale copiilor în funcţie de natural înconjurător (pietre.. Sesizează succesiunea zi/ • Discutaţi despre activităţi corespunzătoanoapte. identifice şi să le denumească. Pentru temele inteîn mediu („Unde sunt stelele? De resante pentru copil puteţi discuunde vin norii?”). noroi. denumiţi feţe ale pământului (iarbă. re zilei/nopţii.. suprafeţele şi ajutaţi-l să exprime senzaţiile pe care le trăieşte (Îţi place iarba? Cum miroase?). Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. Sesizează diferite supra.2. „Ninge”. 717.• Permiteţi copilului să se joace pe diferite suprafeţe în condiţii de siguranţă.• Discutaţi cu copilul schimbările pe care le dependent nori. ajutaţi-l să le (soare. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. 715.• Cereţi copilului să denumească felaţie cu fenomenele cunoscute nomenele meteo întâlnite şi discu(„Soare”. stele). spaţiul. metode ştiinţifice) Standard 12: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale Pământului şi Spaţiului De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 711.• Asistaţi copilul şi explicaţi-i corpurile cedependent corpuri cereşti reşti în plimbările în aer liber.2. după amiaza apar norii. Pământul. apă). 713. Adresează întrebări despre fe. 716. mişcarea observaţi în decursul unei zile (Dimineaţa produsă de vânt. . să plouă. taţi despre efectele asupra activităţilor zilei.• Răspundeţi întotdeauna întrebănomenele şi obiectele observate rilor copilului.). ta urmărind schema: Ce ştiu?/Ce vreau să ştiu?/Ce am aflat?. e posibil în starea vremii. lună. „Plouă”). stâncontextul local. Exprimă starea vremii prin re. 2. nisip. 712. Observă cu ajutor sau in. schimbări e soare. Observă cu ajutor şi in. ci). Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice.

). spaţiul. 729. 727. Discutaţi despre activităţi şi succesiunea lor. apă. 726.2.• Puneţi la dispoziţia copilului imagini cu fenomene natutre forme de relief. aer. • Implicaţi-vă împreună cu copilul în activităţi ecologice simple (plantat. Numeşte anotimpurile • Încurajaţi copilul să conceapă calendare.. Identifică şi face dife. 719. 723. Poate descrie caracteristicile materialelor şi ale elementelor mediului (apa.2. Descrie importanţa apei. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. cu colaje de imagini şi text. Introduceţi în discuţie concepte precum materiale ignifuge. Sesizează diferenţe în. lună). curăţirea unui spaţiu. • Încurajaţi copilul să folosească adjective pentru a descrie materialele întâlnite în mediu. 720.. Observă şi exprimă mişcarea corpurilor cereşti (soare. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie.• Jucaţi jocuri cu jetoane de tipul „Spune unde se potriveşte?” . renţa între forme de relief (câmpie/munte). Concepeţi mesaje de conştientizare a importanţei protecţiei mediului. • Creaţi planşe simple cu decupaje/fotografii ale activităţii fundamentale a copilului într-o zi şi asamblaţi-le cu ajutorul său. Cunoaşte şi foloseşte corect ca unităţi de timp momentele zilei. tipuri de ape (râu/lac/mare). pietrele. • Discutaţi şi urmăriţi (pe cărţi sau în realitate atunci când este posibil) fenomene precum eclipse de soare/lună. metode ştiinţifice) Standard 12: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale Pământului şi Spaţiului De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 718. Poate descrie caracteristicile anotimpurilor. aerului pentru viaţă şi a modalităţilor de protecţie pentru a evita poluarea lor. peşteri. pripuri în care să îmbine desenul măvară. 730. ploaie.• Jucaţi jocuri de rol în care copilul prezintă prognoza meteo bil şi ilustrează o anumită cu simboluri concepute antestare a vremii (utilizează rior. 725. anotimpul.. Descrie timpul proba. semne convenţionale pentru ape. mări. toamnă). despre elementele vieţii (pământ. Cunoaşte şi foloseşte • Folosiţi un calendar care să amintească evenimentele corect zilele săptămânii în semnificative ale vieţii copilusuccesiune. 724. • Discutaţi despre măsuri de protecţie împotriva incendiilor. Adresează întrebări • Discutaţi despre elementele fundamentale şi explicaţi copiilor importanţa fiecăruia dintre ele. lui şi ale familiei. • Provocaţi copilul la discuţii despre caracteristicile anotimpurilor în relaţie cu activităţi fundamentale ale sale sau evenimente semnificative. 721.. 728.). Numeşte şi face diferenţa dintre sursele de căldură şi poate exprima beneficiile şi pericolele lor.. vulcani.). vară. oceane) şi extindeţi experienţa de cunoaştere a copiilor atunci când este posibil cu vizite. 722. . excursii în medii necunoscute. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. Ştie lunile anului. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. cărţi despre anotimîn succesiune (iarnă. zilele săptămânii. extinctor. 2. rale greu accesibile (cascade. Oferiţi copiilor informaţii despre rezistenţa materialelor prin experimente simple (forţa apei în erodarea pietrelor. a malurilor unui râu). Încurajaţi jocul de rol al copilului cu recuzită specifică pentru consolidarea conceptelor însuşite. foc)..DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 109 E. Pământul.

metode ştiinţifice) Standard 13: Copilul ar trebui să fie capabil să descopere omul ca parte a lumii vii şi fiinţă socială De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 731.. ţilor corpului. Pământul. copii şi adulţi. treţinerea unui mediu ordonat. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. spaţiul. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. 2. 2: ochii. 734. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. . Descrie câteva părţi ale cor. Întreţine (ordonează) mediul • Încurajaţi copilul să vă ajute în înapropiat asistat de un adult. 733. ţa sa de gen.110 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E.2. nasul. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie.• Jucaţi jocuri de identificare a părpului şi câteva organe de simţ. asociaţi cu numere (1: gura. Face deosebirea dintre fiinţele • Prezentaţi copilului persoanele care inumane cunoscute/necunoscute. tră în interacţiune cu dvs.).. Sesizează diferenţa între cele 2 • Ajutaţi copilul să înţeleagă apartenensexe în rândul adulţilor familiari.2. 732.

• Organizaţi călătorii imaginare utilizând cărţi. le de bază ale suprahrană.• Puneţi la dispoziţia copilului cărţi despre corpul omenesc. organizând ateliere artistice pe diverse abilităţi: cant.• Discutaţi despre resursele energetice şi concepeţi împreună un plan de acţiune cu activităţi adecvate vârstei copilului tenţa tehnologiei şi a moprin care să economisim energia electrică (Ex.• Discutaţi cu copilul pe bază de imagini. Este conştient de exis.). mijloace de locomo. a modului de organizare a vieţii sociale (de exemplu. materiale care omului ca fiinţa soexemplifică diferite meserii. stomac) . filme. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 735. Înţelege carac. desen. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie.• Promovaţi responsabilizarea copilului în gospodărie şi sala de ţinerea şi îngrijirea grupă. a mai multor culturi. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. sportiv). mediului fizic apropiat (sala de grupă). diului: Ziua Pământului. Pentru viaţa. greutate. cultural. 741.2. drumuri scurte mergem pe jos sau folosim bicicleta etc. lumină. înţelege existenţa mai multor ţări pe lume. limbaj. adăpost). obiecteristicile specifice te. 743. organele gane interne şi funcinterne şi funcţionarea lor. 2. • Realizaţi iun proiect privind evoluţia mijloacelor de locomoţie şi modul în care au influenţat viaţa omului. vieţuirii omului ca fiinţa vie.• Creaţi oportunităţi pentru copil de a discuta despre ciclul de viaţă al plantelor.• Implicaţi copilul în participarea la acţiuni ecologice. semnificaţia lor (mediu fi• Analizaţi o hartă a lumii. reciclarea materialelor. Puneţi in lumină atât avantajele cât şi dezavantajele pentru prezent şi viitor.). un ciclu de viaţă).• Puneţi la dispoziţia copilului in Centrul de Joc simbolic.• Stimulaţi înţelegerea fenomenului artistic ca unul specific omuţie. 740. 738. colaje. artă. despre condiţiile de viaţă ale oamenilor din diverse regiuni geograficifice ale vieţii umane şi ce sau spaţii culturale. Pământul. enciclopedii. • Angajaţi copiii în descoperirea diversităţii mijloacelor de locomoţie utilizate de om şi exploataţi conţinutul din punct de vedere ecologic. pentru a exemplifica varietatea condiţiilor fizice. social).• Discutaţi despre nevoile de bază ale fiinţei umane (apă. pentru a zic. preferinţe) la începutul/sfârşitul (copilul creşte. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. culturale în care trăiesc oamenii pe tot globul. spaţiul. tizarea schimbărilor care Creaţi un grafic cu caracteristicile copilului/copiilor din se produc în sine şi mediu grupă (înălţime. invenţii. animalelor. metode ştiinţifice) Standard 13: Copilul ar trebui să fie capabil să descopere omul ca parte a lumii vii şi fiinţă socială. Este interesat de feno. pictură. sociale. 742. Demonstrează conştien. echipamente. 739. a ţării. Ziua Mediului. Participă la îngrijirea şi • Participaţi împreună cu copilul la evenimente care se concentrează pe conştientizarea importanţei protecţiei meprotecţia mediului. despre viaţa oamenilor. Cunoaşte condiţiile spe. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. după tipul de aşezări: sat. Participă la între. 736. olărit şi cu exemple din diferite părţi ale lumii. Cunoaşte condiţii.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 111 E. 737. Descrie câteva or. resursă (medic. . plăsiţi în astfel de discuţii persoane mân. imagini video. plantele au fiecărui an şcolar pentru a sesiza evoluţia. Nu lăsăm bunătăţeşte şi afectează aparate electrice în priză când nu suntem acasă. dans. municipiu etc. lui.: Nu lăsăm dului în care aceasta îmlumina aprinsă dacă este zi şi nu ne foloseşte. hărţi. Foloţiile lor (inimă. a continentului. mene naturale excepţionale (calamităţi naturale) şi înţelege pagubele ce pot fi provocate.2. orăşel. cială: meserii.

S. Kagan. Centrul Parteneriat pentru Egalitate. Washington State Early Learning and Development Benchmarks. *** Missouri Early Learning and Development Standards. Research and Policy . 8. Chişinău. Oprescu. *** Early Learning and Development Standards. cu vârsta până în 7 ani – Ghid pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar. Paris. Early Childhood Education and Care. UNESCO.L. Boţiş. 2006. 13. M. Misssouri Department of Elementary and Secondary Education. 7. Landers. 6. 12. Paris. Bazele teoretice ale psihopedagogiei preşcolare. 2005. *** llinois Early Learning Standards. Pennsylvania Department of Education and Department of Public Welfare. P. C. 2005. 11.L. Mihalca L. 10. 2002. UNICEF. Macedonia. 5. Woodhead. Early Childhood Care and Education. 2004... ***Starting Strong II. *** Pennsylvania Standards for Kindergarten.. 2007. Rebello. Changing Perspectives in Early Childhood Theory. P. 2. Pediatrie axată pe dezvoltare. 2006. fete şi băieţi.112 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: 1. Early childhood Section. Editura V&I Integral. UNESCO. A Guide to Young Children’s Learning and Development: From Birth to Kindergarten Entry.. 3. Education for All Global Monitoring Report. 2007. Rebello. Bucureşti UNICEF. Kagan. Pennsylvania Department of Education and Department of Public Welfare. The State of Washington. *** Pennsilvania Early Learning Standards for pre-kindergarten. Epigraf. 2006. Early Learning & Development Standards: An Overview. Despre dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale ale copiilor. N. 2005. . ELDS Orientation Workhop. Gh. 4. S. OECD. Tomşa.În:Global Monitoring Report 2007. 2007. 2007. 9. Division of Early childhood Education. Illinois State Board of Education. Bucureşti. A.. et al. *** Strong Foundations. Paris. UNICEF.

ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 113 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE .

114 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 1. Chiar dacă personalitatea. Investiţia în serviciile de educaţie timpurie de calitate se justifică inclusiv prin dovezile aduse de analizele de tip economic (Cuhna. Cu cât îl vom cunoaşte mai bine cu atât vom fi mai realişti în aşteptările pe care le avem pentru copil şi cu atât vom şti mai bine cum să-l sprijinim în dezvoltarea lui pentru a-i asigura cele mai adecvate condiţii pentru a-şi împlini potenţialul. prin realizarea educaţiei de bază începând din perioada timpurie se contribuie pe termen lung la reducerea sărăciei. care să ofere tuturor copiilor în egală măsură posibilitatea de a se dezvolta în ritmul lor individual şi de a valorifica interesele şi potenţialul lor individuale. O educaţie timpurie de calitate porneşte de la cunoaşterea de către adulţi a modului în care copilul creşte. se dezvoltă şi învaţă. . este necesar ca educatorul să deţină anumite competenţe profesionale. dezvoltare şi învăţare în egală măsură tuturor copiilor. învăţarea şi dezvoltarea acestuia trebuie să fie acelaşi. Standardele de învăţate şi dezvoltare a copilului stau la baza elaborării standardelor pentru cadre didactice. ca şi asumarea întregii responsabilităţi pe care o poartă asupra copilului. Precum fiecare copil este unic. indiferent de sex. au fost elaborate stan- dardele privind învăţarea şi dezvoltarea pentru copilul de la naştere până la 7 ani. În acest mod. 2005. religie. Aceste standarde definesc aşteptările noastre vizavi de ceea ce copilul ar trebuie să ştie şi să fie capabil să facă la finalizarea grădiniţei. Prin elaborarea acestor standarde. NECESITATEA DEFINIRII STANDARDELOR PENTRU CADRELE DIDACTICE Asigurarea calităţii serviciilor de educaţie timpurie depinde în cea mai mare măsură de calitatea pregătirii profesionale a cadrelor didactice şi nondidactice care lucrează în serviciile de educaţie timpurie. 2000. Frede. În ultimii ani studiile şi cercetările privind educaţia timpurie la nivel internaţional au furnizat numeroase dovezi în favoarea ideii că programele de educaţie timpurie de o înaltă calitate au efecte pozitive şi durabile în timp în privinţa succesului şcolar şi în viaţă al copiilor. investiţia economică în programe de educaţie timpurie de calitate se întoarce cu un profit multiplu prin consecinţele benefice de lungă durată pe care le determină. Pentru a asigura copiilor un mediu educaţional propice învăţării şi dezvoltării lor. 2. 1995). 2006). însă rezultatul muncii acestuia din urmă trebuie să fie în orice context acelaşi: un copil căruia să-i ofere un start bun în viaţă prin educaţia timpurie! Numitorul comun al diversităţii cadrelor didactice îl reprezintă tocmai aceste standarde profesionale. temperamentul şi stilul pedagogic diferă de la un cadru didactic la altul. Heckman. rasă. pentru a răspunde aşteptărilor pe care le avem în privinţa copilului în planul dezvoltării şi învăţării. INTRODUCERE Educaţia timpurie a copilului are ca scop primordial asigurarea dezvoltării plenare şi globale a copilului şi respectarea tuturor drepturilor acestuia. la punerea bazelor învăţării permanente. Unele studii au indicat că: pregătirea pentru şcoală prin furnizarea de servicii de educaţie timpurie costă mai puţin decât recuperarea şcolară. Pentru a asigura un mod unitar şi o perspectivă comună asupra aşteptărilor noastre legate de intrarea copilului în şcoală. 1995. toate cadrele didactice vor şti care sunt aşteptările privind exercitarea profesiei de educator în serviciile de educaţie timpurie. aşa şi fiecare cadru didactic este unic. mediu cultural de provenienţă sau statut socioeconomic. modul în care este privit copilul. în special al copiilor provenind din familii cu un nivel economic scăzut (Barnett. orice prevenţie costă mai puţin decât intervenţia. deoarece profilul competenţelor profesionale ale educatorului se construieşte pornind de la ceea ce ne dorim să ştie şi să fie capabile să facă toate cadrele didactice. Atenţia sporită este din ce în ce mai mult îndreptată spre acordarea tuturor şanselor şi oportunităţilor de îngrijire. se asigură un reper comun al competenţelor obligatorii necesare în practicarea acestei profesii.

Dorim un copil sănătos. să ştie să coopereze. igienei şi securităţii personale. să fie responsabil etc. Centrarea pe copil. care cuprinde: dezvoltarea limbajului. domeniul socioemoţional. precum şi importanţa crucială pe care o are perioada timpurie în devenirea lui. independent. CORELAREA STANDARDELOR PENTRU CADRELE DIDACTICE CU STANDARDELE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI Standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului de 5-7 ani. . planificarea învăţării: ce obiective educaţionale se vor urmări şi pentru ce perioadă.. în centrul tuturor celorlalte politici ce vizează sistemul de educaţie timpurie: politica resurselor umane. de grup şi individuale ale copiilor. Aceste competenţe vizează: un anumit mod global de a privi copilul. conturează profilul copilului pe care ni-l dorim la finalizarea grădiniţei. Toate aceste standarde. autoreflecţia şi autoevaluarea. cum se va asigura integrarea domeniilor de dezvoltare prin planificarea activităţilor etc. cadrele didactice pot identifica domeniile de competenţe profesionale asupra cărora ar trebui să se concentreze în carieră. interese. politica curriculară. de variabilitatea individuală a dezvoltării fiecăruia în parte. politica programelor de educaţie parentală etc. prin abordarea globală şi complexă a dezvoltării. ROLUL STANDARDELOR ÎN DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A CADRELOR DIDACTICE Standardele profesionale ale cadrelor didactice reprezintă pentru educatori un sistem de referinţă important în autoevaluarea propriilor lor competenţe. activ. să ştie să aleagă. asertiv. îşi pot proiecta un plan de dezvoltare profesională în baza căruia să opteze pentru diverse forme de perfecţionare: consultarea materialelor de specialitate. Preocuparea pentru îmbunătăţirea practicii şi pregătirii psihopedagogice reprezintă o constantă a profesiei didactice. persistenţă în învăţare. participare la conferinţe tematice etc. a elementelor matematice elementare si a cunoaşterii şi înţelegerii lumii. precum şi zone ale pregătirii profesionale care necesită îmbunătăţiri. Aceste standarde sunt definite pe patru domenii de dezvoltare: domeniul cognitiv. politica serviciilor educaţionale. respectând unicitatea şi drepturile copilului. Astfel. evaluarea învăţării: cum va fi utilizată observarea copiilor.? Pentru aceasta cadrul didactic trebuie să posede anumite competenţe care să facă posibilă această devenire a copilului. cerinţe individuale). să se exprime liber. organizarea învăţării: ce strategii de învăţare vor fi utilizate şi cum se va organiza mediul de învăţare pentru a răspunde cerinţelor de vârstă. iniţiativă. al sănătăţii. poate să îşi identifice punctele tari ale competenţelor sale. elaborate înaintea acestor standarde. domeniul atitudinilor în învăţare: curiozitate. cunoscând aceste standarde. dezvoltarea profesională: participarea la cursuri de formare şi perfecţionare pentru îmbunătăţirea practicii didactice. dar şi de proiecţia în viitor a copilului de azi. a comunicării şi a premiselor citit-scrisului. capabil să stabilească interacţiuni sociale cu copii şi adulţi. În standardele pentru cadrele didactice se regăseşte perspectiva psihologică şi pedagogică promovată prin standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie. definesc aşteptările asupra ceea ce copilul ar trebui să ştie şi să fie capabil să facă la finalizarea grădiniţei. 4. creativitate. dezvoltarea lui şi educaţia timpurie. iar standardele profesionale constituie un instrument de sprijin în creşterea calităţii serviciului educaţional. domeniul fizic. de diversitatea lor culturală. ca principiu guvernator al educaţiei. nevoi. schimburi de experienţă. este reflectată tocmai prin situarea standardelor de învăţare şi dezvoltare. dornic de cunoaştere.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 115 3. creativ. dezvoltarea gândirii logice. ca document de politică educaţională. ce strategii de evaluare vor fi utilizate pentru a înregistra progresul real al copiilor în toate domeniile dezvoltării. poate reflecta asupra propriei sale pregătiri şi practici psihopedagogice. ţinând cont de unicitatea copilului (exprimată în caracteristici individuale de dezvoltare şi învăţare. cu iniţiativă. să gândească critic şi creativ. cursuri de formare continuă şi perfecţionare. Fiecare educator. în baza autoevaluării.

partener al familiei în asigurarea condiţiilor optime de dezvoltare şi învăţare ale copilului. mediază raporturile dintre familie şi creşă/grădiniţă. prin organizarea mediului fizic şi social. cadrul didactic îşi poate realiza un plan propriu de dezvoltare profesională şi va căuta modalităţi formale sau informale de îmbogăţire şi îmbunătăţire a competenţelor sale. în toate domeniile prezentate în standarde. luarea de decizii în comun cu familia etc. intereselor individuale ale copilului. iar evoluţia dezvoltării lui la nivelul maxim posibil depinde de nivelul de stimulare şi interacţiune la care este expus de către adulţi. cadrul didactic va putea reflecta asupra propriei pregătiri pedagogice teoretice şi practice şi îşi va putea singur aprecia performanţele profesionale. cât şi a predispoziţiilor. 6. • • prin încurajarea curiozităţii şi explorării. creşteri. Pentru cadre didactice – autoevaluarea competenţelor profesionale Prima şi cea mai importantă utilizare a acestor standarde este aceea a autoevaluării competenţelor profesionale. precum şi pe noile achiziţii în domeniul psihologiei şi pedagogiei copilului mic din ultimele decenii. • Adultul este primul om în care copilul are încredere şi de care depinde în tot ceea ce face şi învaţă să facă. în dezvoltarea copilului. partener de joc. Parteneriatul dintre cadrul didactic şi familia copilului reprezintă un factor decisiv în dezvoltarea şi învăţarea copilului. implicarea familiei în activităţile grădiniţei. prin provocarea unor situaţii problematice pentru aflarea de soluţii etc. conflictele. Adaptarea la noi contexte. PRINCIPII CE AU STAT LA BAZA ELABORĂRII STANDARDELOR PENTRU CADRE DIDACTICE Elaborarea standardelor didactice a ţinut cont de câteva principii importante care se bazează pe experienţa acumulată în timp a programelor de educaţie timpurie de pretutindeni. CUM POT FI UTILIZATE STANDARDELE? Standardele profesionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie au multiple utilizări: a. dezvoltării şi educaţii de calitate. Reflecţia asupra propriei practici şi asupra rezultatelor obţinute reprezintă un reper important în dezvoltarea profesională. negocierile. nevoilor.116 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE parteneriatul cu familia: cunoaşterea familiei. Cunoscând care sunt competenţele obligatorii pe care trebuie să le deţină. de aceea el este cel care trebuie să-i asigure toate condiţiile unei îngrijiri. prin comunicare. • Dezvoltarea copilului este globală şi integrată. o Mediator: mediază comunicarea şi raporturile sociale dintre copii şi alţi copii şi dintre copii şi adulţi. o Facilitator: facilitează învăţarea copilului prin interacţiune. - 5. prin oferirea de contexte de învăţare (sarcini şi materiale diferite). • Dezvoltarea copilului este un parcurs individual care necesită o foarte bună cunoaştere de către adult atât a modului în care copilul mic se dezvoltă (stadiile dezvoltării. în special al educatorului. Fiecare domeniu de competenţe este la fel de important şi se află într-o strânsă intercorelaţie şi interdependenţă cu celelalte. o Partenerial: cadrul didactic devine partener al copilului în demersul acestuia de construire a propriei învăţări. • În scopul sprijinirii dezvoltării şi învăţării copilului. În urma autoevaluării. noi schimbări este funda- . Formarea şi perfecţionarea profesională a cadrului didactic din instituţiile de educaţie timpurie este un proces care se desfăşoară de-a lungul întregii vieţi. Toate aceste competenţe sunt necesare pentru ca educatorul să fie capabil să ofere copiilor în contextul instituţiei de educaţie timpurie condiţiile optime pentru învăţarea şi dezvoltarea lor deplină. variabilitatea ritmului şi intensităţii dezvoltării). adultul trebuie să alterneze diverse roluri: o Stimulator: stimulează dezvoltarea prin expunerea copilului la stimuli senzoriali şi cognitivi şi implicarea lor în activităţi fizice. informarea şi comunicarea cu familia. Aceste principii pun în lumină locul şi rolul adultului.

altele decât cele din sistemul public. curriculumul pentru educaţia timpurie. a încuraja dezvoltarea profesională continuă la locul de muncă a cadrelor didactice. poate strânge informaţii utilizând variate metode şi instrumente de culegere a datelor. pentru a asigura un nivel optim de pregătire a tuturor cadrelor didactice care lucrează în educaţia timpurie. e. În urma acestei evaluări. propunându-le să facă observări reciproce în baza standardelor şi organizând discuţii în baza acestor observări. Având formulate standardele şi indicatorii. Totodată aceste standarde profesionale pot constitui criterii privind resursele umane în procesul de acreditare a instituţiilor de educaţie timpurie. Elaborarea unor oferte variate de formare continuă care să răspundă nevoilor diverse de formare ale cadrelor didactice din sistem. În acest mod. ghidul cadrelor didactice pentru educaţia timpurie. cursuri de formare şi perfecţionare cu tematică specifică etc. a sprijini cadrele didactice în dezvoltarea capacităţii de autoanaliză a propriilor practici didactice din perspectiva standardelor profesionale şi a elabora împreună cu ele un plan individual de creştere profesională. Pentru furnizorii cursurilor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice pentru educaţia timpurie Standardele profesionale reprezintă. în care să propună diferite forme de perfecţionare a educatorilor (schimburi de experienţă. Pentru metodişti – observarea cadrelor didactice şi sprijinirea dezvoltării lor profesionale Furnizorii cursurilor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice pot utiliza standardele pentru: Elaborarea unei oferte de formare iniţială care să răspundă şi să corespundă cerinţelor obligatorii prevăzute prin standarde privind pregătirea profesională a cadrelor didactice pentru educaţia timpurie. . managerul creşei/grădiniţei. Pentru factorii de decizie din domeniul educaţiei şi formularea de politici educaţionale în domeniul educaţiei timpurii Metodiştii pot utiliza standardele pentru: a dezvolta instrumente de observare a practicilor promovate de educatori şi a stabili în ce măsură ele corespund standardelor profesionale în strânsă relaţie cu celelalte documente specifice privind copilul mic (1-7 ani): standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului. c. un reper important în evaluarea individuală a cadrelor didactice dintr-o instituţie.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 117 mentală pentru educator. putându-se aprecia care sunt aspectele care la nivel naţional necesită îmbunătăţiri ale practicii pedagogice şi implicit a ofertei de formare iniţială şi de formare continuă. Standardele profesionale oferă un sprijin cadrelor didactice în acest demers de reflecţie şi adaptare. de asemenea.) care să vizeze îmbunătăţirea competenţelor în acele domenii unde au înregistrat o mai slabă pregătire. după realizarea evaluării. centrate pe competenţele obligatorii formulate prin standardele profesionale pentru cadrele didactice pentru educaţie timpurie. putând concepe împreună cu cadrele didactice planuri instituţionale de dezvoltare profesională. managerul poate aprecia care sunt domeniile de competenţe în privinţa cărora cadrul didactic necesită o mai bună pregătire. pentru a realiza evaluarea cadrului didactic pe cele şase domenii de competenţe. Acelaşi tip de evaluare se poate realiza şi la nivelul întregii instituţii. în acest mod managerul. Pentru managerii instituţiilor de educaţie timpurie – evaluarea individuală şi la nivel de instituţie a cadrelor didactice d. se poate realiza o analiză a situaţiei pregătirii profesionale a tuturor cadrelor didactice. Standardele profesionale pentru cadrele didactice reprezintă un reper important în monitorizarea calităţii pregătirii profesionale a cadrelor didactice din sistemul de educaţie timpurie. Abilitarea cadrelor didactice în utilizarea standardelor profesionale ca instrument de îmbunătăţire a calităţii propriei pregătiri teoretice şi practice profesionale. activităţi metodice în cadrul comisiilor metodice. Pe baza acestor standarde se pot elabora instrumente de evaluare care să aprecieze nivelul competenţelor profesionale al educatorilor pe toate cele şase domenii. b.

2. .: Jocul ca formă integratoare a învăţării şi dezvoltării Standard C 1.) Abordare integrată a dezvoltării copilului (Standard A.1. Aceste domenii sunt: Standard B. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Acest domeniu se referă la concepţia pedagogică.1.3.3. Subdomeniu: Mediul de învăţare Standard C 2.118 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 7. Organizarea învăţării Domeniul Organizarea învăţării vizează competenţele de organizare a procesului de învăţare ale cadrului didactic prin care acesta corelează obiectivele curriculare cu strategiile didactice şi mediul de învăţare în strânsă corespondenţă cu nevoile individuale ale copilului. care se reflectă în practicile didactice cotidiene. obiectivele de referinţă şi sarcinile elaborate Standard C 1. modul în care acţionează şi interacţionează atât cu copilul. STANDARDELE PROFESIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE.: Strategii pentru învăţare activă Standard C. utilizarea portofoliului individual al copilului. C. B. cât şi cu familia acestuia.3. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C. Planificarea învăţării Acest domeniu se referă la competenţele de planificare a activităţilor de învăţare ale cadrului didactic în strânsă corelaţie cu perspectiva pedagogică promovată prin standardele formulate la domeniul A. copilărie şi educaţia copilului mic.6.1.: Crearea oportunităţilor de alegere şi luare a deciziilor Standard C 1.4.: Planificarea pe termen scurt şi termen lung (zilnică şi săptămânală) Standard B. Evaluarea învăţării Domeniul Evaluarea învăţării vizează competenţele de evaluare ale cadrului didactic. cadrul didactic trebuie să deţină un ansamblu larg de competenţe ce pornesc de la modul în care gândeşte despre copil.: Strategii interactive Standard C 1. au fost delimitate câteva domenii pentru care au fost formulate standarde şi indicatori. utilizarea mai multor surse de informaţie şi contexte pentru aprecierea performanţelor copilului.) Respectare a specificului învăţării în perioada timpurie (Standard A. Pentru a răspunde cerinţelor necesare asigurării tuturor condiţiilor pentru învăţarea şi dezvoltarea deplină a copilului.1.: Planificarea ca proces participativ C.1.4.: Recunoaşterea impactului mediului asupra învăţării şi dezvoltării Standard C 2.) Incluziune socială (Standard A.1.1. Pentru a acoperi întreaga gamă de competenţe. pregătirea de ordin teoretic a cadrului didactic în privinţa educaţiei timpurii.: Corelarea formelor de activitate cu vârsta copiilor. DOMENII ALE COMPETENŢELOR PROFESIONALE Standardele profesionale ale cadrelor didactice din domeniul educaţiei timpurii au avut ca principal reper standardele de învăţare şi dezvoltare pentru copilul de la naştere până la 7 ani.2.2.2.5.2. autoevaluarea.: Crearea unui mediu personalizat şi prietenos copilului A.: Abordarea integrată a curriculumului prin planificare Standard B. de strategiile de învăţare şi evaluare utilizate.) D. feedback-ul pozitiv. Prin acest domeniu este conturată concepţia despre educaţie centrată pe copil a cadrului didactic susţinută prin practici de: Individualizare a învăţării (Standard A. până la competenţele de ordin didactic ce ţin de organizarea mediului educaţional. prevăzute prin standardele de învăţare şi dezvoltare.: Valorificarea oportunităţilor de învăţare neplanificate C. Aceste competenţe promovează principiile evaluării autentice care se bazează pe utilizarea unor strategii alternative de evaluare: observarea copilului şi înregistrarea datelor privind progresele înregistrate de copil.

rezultatele propriei activităţi) pentru a-şi îmbunătăţi permanent performanţele profesionale. Standardele privind acest domeniu pun accent pe capacitatea cadrului didactic de a utiliza şi a gestiona resursele pe care le are la dispoziţie (materiale şi literatură de specialitate.4.3.: Consultarea de materiale de specialitate Standard E. a contextului sociocultural al familiei Standard F. E.2. socio-emoţional.: Reflecţie asupra propriei activităţi pentru îmbunătăţirea rezultatelor Standard E.: Participarea la cursuri de formare continuă . Standard E.: Utilizarea diverselor forme de evaluare a copilului Standard D. prin diferite modalităţi. Standard F.1. atitudine în învăţare) Standard D. Dezvoltarea profesională Domeniul Dezvoltarea profesională vizează competenţele de autoreflecţie.: Înregistrarea progreselor copilului Standard D. considerat primul educator al copilului.: Colaborarea cu părinţii în luarea de decizii privind dezvoltarea copilului Standard F.1.4.4. Acest domeniu reflectă necesitatea construirii de către cadrul didactic. expertiza altor specialişti.2.: Lucrul în echipă cu cadre didactice şi alţi specialişti pentru îmbunătăţirea activităţii didactice F. autoevaluare şi management al carierei profesionale.: Cunoaşterea nevoilor şi intereselor părinţilor privind dezvoltarea copilului. Parteneriatul cu familia Domeniul Parteneriatul cu familia vizează competenţele de comunicare şi cooperare ale cadrului didactic cu familia copilului. a unui parteneriat durabil şi eficient.: Dezvoltarea de obiective pe termen scurt şi termen mediu de dezvoltare individuală a copilului în baza rezultatelor evaluării Standard E.3. fizic şi sănătate.3.1.2. cursuri de formare continuă.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 119 Standard D.: Stimularea participării părinţilor la activităţile programului educaţional.: Observarea copilului (înregistrarea observaţiilor privind progresele în dezvoltarea copilului pe cele patru domenii definite prin Standardele de Învăţare şi Dezvoltare a copilului: cognitiv.: Informarea permanentă a părinţilor privind progresele şi problemele copilului în dezvoltare Standard F.

Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor. fizic). Propune activităţi ce valorifică diversitatea copiilor şi familiilor. deprinderilor şi abilităţilor dobândite. 2. . 7. 8. socioemoţional şi fizic. vârstei. securitate. respectuos ce conferă încredere. A. 10. Utilizează orice moment al zilei pentru a realiza integrarea cunoştinţelor. sub toate aspectele (cognitiv. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice. respectând valorile bazate pe drepturile omului. Respectă particularităţile dezvoltării copilului pentru fiecare etapă de vârstă de la naştere la 7 ani. 13. prin toate deciziile didactice curente. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Educaţia copilului începe de la naştere. siguranţă. mai presus de toate. principiile unei societăţi democratice deschise. religiei. abilităţilor. Mediază conflictele dintre copii cu scopul de a promova înţelegerea.4. Înţelege felul în care fiecare copil îşi construieşte propria imagine a lumii şi creează oportunităţi de învăţare care reflectă această înţelegere. 9. Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil. Creează oportunităţi egale de dezvoltare copiilor cu cerinţe educaţionale speciale. manifestând afecţiune. Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial. A. care le solicită dezvoltarea sub toate aspectele. Standard A.120 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE A. structurii familiei. nivelului socioeconomic. 3. culturii. Fiecare copil este unic şi trebuie să-i ofer toate şansele pentru a se dezvolta. Cadrul didactic promovează incluziunea socială oferind tuturor copiilor oportunităţi egale de dezvoltare şi învăţare. să nu uit că în orice moment el învaţă un lucru nou. socioemoţional. respectul reciproc. asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plan cognitiv. Promovează respectul pentru diversitate datorată sexului.2. interes şi respect. Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat. Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi de a progresa interacţionând frecvent cu fiecare. limbii. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat. 6. Cadrul didactic cunoaşte specificitatea procesului de învăţare la copil de la naştere la 7 ani. 12. 4. Comunică cu toţi copiii pe un ton cald. acceptarea şi respectarea diversităţii. etniei.1.3. 5. Indicatori 1. 11. confort afectiv. rasei. promovând toleranţă. Şi. A.

23. cât şi cea săptămânală promovează o abordare holistă asupra dezvoltării copilului şi un mod integrat de abordare a curriculum-ului. permiţând adaptări şi modificări necesare pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi optime de învăţare şi dezvoltare. 19. Implică familia în planificarea unităţilor tematice şi a altor activităţi de învăţare din clasă. B. 16. 18. Experienţele de învăţare planificate de educator sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cunoaştere. Planificarea învăţării Cu cât cunosc mai bine un copil. echilibrate. pentru a satisface diversele nevoi. în care sunt implicaţi copiii şi familiile lor.2. B. 20. Planifică unităţi tematice în care conţinuturile sunt strâns legate între ele şi care contribuie la o învăţare semnificativă. Planificarea activităţilor este un proces participativ. Planificarea unităţilor/proiectelor tematice reflectă capacitatea cadrului didactic de a respecta o succesiune logică a etapelor de desfăşurare a acestora şi de a le ajusta la vârsta. 15. Progresele lui depind de planul meu pentru el. de a le corela cu obiectivele majore propuse în planificarea săptămânală şi de a face ajustările necesare. dar şi suficient de flexibilă. pe o bună cunoaştere a copiilor din grupă şi pe obiectivele ariilor curriculare. nivelul de interes şi nevoile specifice (individuale şi de grup) ale copiilor.1..STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 121 B. cu atât îl pot ajuta mai mult să se dezvolte. Planificarea este bine structurată. care se bazează pe cunoaşterea dezvoltării copilului. Este receptiv la sugestiile copiilor privind conţinuturile activităţilor şi este capabil să-şi ajusteze planificarea în concordanţă cu sugestiile acestora. . Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale bine structurate. pentru a le oferi copiilor oportunităţi optime de dezvoltare şi învăţare.. Include în planurile zilnice o varietate de activităţi.3. Recunoaşte importanţa unei planificări zilnice şi săptămânale bine echilibrate. 17. Atât planificarea zilnică. Indicatori 14. 21. Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale care reflectă abordarea integrată a curriculum-ului. Planificarea zilnică denotă abilitatea cadrului didactic de a reflecta critic asupra obiectivelor imediate realizate. ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri. Planifică modalităţi de finalizare a unităţilor/proiectelor tematice care să integreze cunoştinţele interdisciplinare şi deprinderile achiziţionate şi permit fiecărui copil să simtă plăcerea reuşitei. abilităţi şi stiluri de învăţare ale copiilor. 22. 24. Standard B.

deciziile mele ca educator pornesc de la nevoile şi interesele lui. Indicatori 25. . Creează situaţii în care copiii să înveţe unul de la altul. Demonstrează înţelegerea rolului său de facilitator al învăţării copilului.2. Cadrul didactic utilizează strategii predominant interactive. perechi. Cadrul didactic cunoaşte şi utilizează diverse strategii care contribuie la învăţarea activă. pentru a realiza integrarea lor în activităţile/studiile tematice. Cadrul didactic corelează obiectivele de referintă ale ariilor curriculare cu conţinuturile învăţării. 38. 27.1.1. cu formele de organizare a lucrului cu copiii ţinând de particularităţile de vârstă ale copiilor şi experienţele de învăţare anterioare.1. Propune pentru lucru în grup mare sau mic sarcini adecvate formelor selectate. Corelează obiectivele de referinţă din diferite arii curriculare. grup mic. situaţiile de învăţare pe care le creez. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi prin intermediul întrebărilor deschise. potrivindu-le la obiectivele propuse şi respectând nevoile individuale şi de grup ale copiilor. de la cele de liberă explorare la cele proiectate de cadrul didactic. 33. În baza bunei cunoaşteri a copiilor şi a obiectivelor curriculare. 26. selectează adecvat activităţi din spectrul larg de opţiuni: de la cele iniţiate de adult la cele iniţiate de copil. 34. Pune la dispoziţia copiilor materiale cu caracter deschis ce stimulează dezvoltarea. Ia permanent decizii strategice conştiente legate de rolul său şi rolul copilului în construirea propriei învăţări prin joc. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C. Ajută copiii să facă conexiuni între concepte şi deprinderi noi şi cunoştinţele anterioare (evocare şi realizare a sensurilor). 31. la construirea de către copii a propriilor cunoştinţe. 28. Organizarea învăţării Pentru a-l ajuta pe copil să se dezvolte. C. Cadrul didactic demonstrează competenţă în utilizarea jocului ca formă integratoare pentru stimularea învăţarii şi dezvoltării. cu sarcinile de învăţare.122 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE C. 37. Ştie să creeze şi să menţină situaţii care îmbogăţesc şi extind jocul copiilor.4. Foloseşte interesul şi curiozitatea copiilor faţă de lumea înconjurătoare. Oferă proiecte la care copiii să lucreze în cooperare. 32. C.1. 29. 36. 30. C. Utilizează diverse forme de organizare a activităţii copiilor (în grup mare. 35. C. modul în care organizez spaţiul în care el învaţă vor fi decisive pentru progresele pe care copilul le va face.1. la dezvoltarea de deprinderi şi abilităţi.1. Recunoaşte valoarea supremă a jocului (înţeles în sens larg) pentru învăţarea şi dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. Corelează conţinuturile activităţilor cu vârsta copiilor şi cu cunoştinţele anterioare ale acestora. individual). Modul în care eu interacţionez cu copilul.3.

Recunoaşte şi exploatează oportunităţile de învăţare. experimentarea. Mediul creat de educator invită părinţii ca parteneri la colaborare şi contribuie la spiritul de comunitate.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 123 C.1. Spaţiul fizic pregătit de educator facilitează managementul grupei de copii şi îi permite utilizarea diverselor forme de lucru: individual. materiale diverse din care să aleagă. Planifică situaţii de învăţare cu caracter deschis. C. Cadrul didactic înţelege impactul puternic al mediului asupra învăţării şi dezvoltării copiilor şi le asigură un mediu în care fiecare copil să se dezvolte şi să înveţe în conformitate cu nevoile. pentru a le dezvolta limbajul. Creează un mediu de învăţare personalizat şi prietenos copiilor. .2.6. Cadrul didactic creează pentru copii multiple oportunităţi de alegere şi luare a deciziilor.1. 40. interesele şi abilităţile sale. 41.2. Subdomeniu: Mediul de învăţare Standard C. Organizarea mediului corespunde necesităţilor diferitor grupuri de vârstă şi ale fiecărui copil în parte. perechi. sarcini cu mai multe posibilităţi de realizare. 50. precum şi necesităţilor dictate de conţinuturile studiate. Creează un mediu fizic atractiv şi plăcut. Organizarea învăţării C. 46. Mediul este bine organizat şi promovează învăţarea activă şi independentă. Foloseşte rutina zilei ca sursă de învăţare semnificativă. C. Selectează materiale legate de toate ariile curriculare şi domeniile de dezvoltare. Oferă copiilor posibilitatea de a face alegeri conştiente din alternativele existente şi a-şi asuma responsabilitatea pentru alegerea făcută. spontan şi care suscită interesul copiilor. 39.5. descoperirea şi învăţarea conceptuală. grup mare. care apar inopinat.1. Mediul creat de educator promovează la copii confort psihologic şi o atitudine pozitivă faţă de învăţare. grup mic. care îi ajută pe copii să se simtă în securitate şi confortabil. 47. 42. a învăţa noi concepte şi deprinderi.2. 49. C.2. promovând sensul de apartenenţă. 48. Indicatori 43. 44. Cadrul didactic exploatează maximal oportunităţile de învăţare ale perioadelor de rutină şi adoptă atitudini flexibile şi creative în faţa unor momente neplanificate. Cadrul didactic creează un mediu fizic personalizat şi prietenos ce conferă identitate grupului de copii. astfel încât să stimuleze explorarea. 45.

cognitiv. 56. Cadrul didactic realizează observarea copiilor pentru a surprinde progresul înregistrat de copii în toate domeniile de dezvoltare. 60. Facilitează stabilirea unor relaţii de prietenie între copii care încurajează învăţarea reciprocă. 58.3. Oferă multiple situaţii în care toţi copiii să fie auziţi şi apreciaţi. obiectivelor de referinţă ale activităţilor de învăţare şi tipului de activitate în care este implicat copilul. Cadrul didactic foloseşte metode şi instrumente de evaluare care sunt relevante pentru activităţile de învăţare realizate de copii şi adecvate vârstei acestora. 54. Demonstrează înţelegerea cauzelor diverse ale comportamentelor nedorite. Utilizează metode de evaluare ce corespund vârstei copiilor. D. socioemoţional.1. Standard D. Cadrul didactic păstrează un registru/dosar cu datele culese în urma observării copilului.3. Utilizează momentul evaluării pentru a scoate în evidenţă reuşitele copilului şi a încuraja învăţarea.2. deprinderi şi abilităţi. 62. D. pentru a sprijini dezvoltarea şi învăţarea la copil. Cadrul didactic utilizează permanent observarea. 53.2. pentru a oferi încredere şi siguranţă în exprimarea liberă a acestora. Cadrul didactic utilizează zilnic observarea copiilor. 59. Cadrul didactic foloseşte evaluarea. Cadrul didactic creează un climat social care promovează învăţarea. 57. 52. 61. având ca unic reper progresele anterioare ale copilului. atitudini în învăţare) şi produse ale activităţii copiilor. Utilizează şi elaborează instrumente de evaluare care apreciază măsura în care copilul deţine anumite cunoştinţe.124 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE C. abordând strategii adecvate de soluţionare şi prevenire a conflictelor dintre copii. . Evaluarea învăţării În calitatea mea de cadru didactic trebuie să ajut fiecare copil să aibă încredere în sine. 51. Încurajează atitudini reciproce grijulii şi respectuoase între copii. D. în strânsă corelaţie cu domeniile de dezvoltare ale acestuia. pentru a înregistra date privind dezvoltarea copilului în toate domeniile dezvoltării. lăudându-l când reuşeşte. Cadrul didactic deţine un portofoliu al fiecărui copil care conţine date privind progresele copiilor obţinute în urma observărilor şi evaluării în toate domeniile de dezvoltare (fizic. Indicatori 55. manifestă anumite atitudini. sprijinindu-l la nevoie şi căutând soluţii pentru problemele pe care le întâmpină. Recunoaşte diferenţele individuale dintre copii în evaluarea acestora.

niciodată nu poţi crede că ştii totul. igienă. demonstrând capacitatea de a-şi motiva deciziile profesionale şi de a-şi îmbunătăţi practica zilnică în urma analizei rezultatelor profesionale obţinute. cu scopul de a o îmbunătăţi.3. 65. Cadrul didactic consultă periodic materiale de specialitate în scopul îmbunătăţirii competenţelor sale profesionale. modifica şi adapta mediul educaţional astfel încât să creeze cât mai multe oportunităţi de învăţare şi dezvoltare tuturor copiilor. pentru a organiza. pentru a planifica mai riguros activităţile şi a organiza mediul de învăţare mai adecvat cerinţelor şi intereselor copiilor. interese. D.2. pentru a evalua progresul copilului. igienă. 73. 72. E. nutriţie. . Cadrul didactic participă periodic la cursuri de formare continuă. stimulând progresul copiilor. cadrul didactic proiectează activităţi adaptate nevoilor individuale ale fiecărui copil. E.1.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 125 D.4. Indicatori 67. Utilizează în practica zilnică informaţiile şi abilităţile noi achiziţionate prin cursurile de formare şi perfecţionare. 64. 66. nutriţie. Fiecare zi este o provocare. 74. copilul însuşi. Standard E. Cadrul didactic reflectează permanent asupra activităţii sale profesionale. Este permanent în contact cu noile informaţii privind teoria şi practica didactică. 63. despre nevoile lor. 70. În baza rezultatelor evaluării. Selectează cursurile de formare continuă în funcţie de nevoile de îmbunătăţire a competenţelor sale profesionale. 69. E. nevoi). Dezvoltare profesională În meseria de educator. cu scopul de a oferi copiilor oportunităţi de învăţare şi dezvoltare cât mai adecvate şi eficiente. privind educaţia timpurie din publicaţiile de specialitate. Cadrul didactic solicită şi utilizează informaţii despre experienţele anterioare ale copiilor. Experimentează noi idei şi practici inspirate de materialele de specialitate. Poate aprecia punctele tari şi aspectele care necesită îmbunătăţiri ale activităţii sale profesionale ca urmare a reflecţiei asupra propriei practici. Reflectează permanent asupra rezultatelor practicii zilnice.3. Corelează informaţiile despre copil obţinute de la familie cu rezultatele activităţii copilului în creşă/grădiniţă pentru o evaluare cât mai fidelă şi validă a progresului înregistrat de acesta. despre comportamentele lor de învăţare şi progresele lor din discuţiile cu familia. sănătate. 71. este o întrebare căreia trebuie să-i găsesc răspunsul. despre sănătate. Este capabil de a-şi motiva deciziile pedagogice în baza reflecţiei asupra activităţii sale zilnice şi a rezultatelor obţinute. Participă periodic la cursuri de formare continuă în domeniile profesionale specifice educaţiei timpurii.. Cadrul didactic utilizează evaluarea. Utilizează rezultatele evaluării.. Culege informaţii despre copil prin discuţii permanente cu familia acestuia (experienţe anterioare de învăţare. 68.

asigurându-se de bunăstarea acestuia. reuşind să evite conflictele sau să le soluţioneze cu rezultate optime pentru copil. Informează săptămânal părinţii cu privire la progresele înregistrate de copil în toate domeniile dezvoltării. Demonstrează competenţe de comunicare cu părinţii. pentru a culege cât mai multe informaţii privind dezvoltarea copilului. despre interesele şi dorinţele lui. Utilizează metode informale şi formale de comunicare cu toţi părinţii. pentru a asigura oportunităţi egale tuturor copiilor şi o comunicare eficientă cu familiile acestora. dorinţele şi cerinţele lor privind dezvoltarea şi educaţia copiilor.1. pentru a-şi îmbunătăţi propriile practici educaţionale şi practicile familiilor în educaţia şi dezvoltarea copiilor mici. religios a familiilor. Cadrul didactic consideră fundamentală comunicarea permanentă cu părinţii pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului şi bunăstarea acestuia. exemple de bune practici. interesele şi dorinţele acestora în privinţa propriului copil. Standard F.4. pentru a culege cât mai multe informaţii despre copil. 82. despre starea lui de sănătate. Cadrul didactic utilizează lucrul în echipă cu alţi colegi şi specialişti. Indicatori 77. Parteneriatul cu familia Succesul unei dezvoltări depline şi sănătoase a copilului depinde de convergenţa acţiunilor tuturor celor care îl înconjoară. cultural. sugestii privind dezvoltarea şi educaţia copilului.3. în scopul individualizării învăţării şi oferirea de sprijin optim pentru dezvoltarea acestuia. Cadrul didactic recunoaşte importanţa cunoaşterii mediului familial în care copilul creşte şi se dezvoltă. 78. Cadrul didactic respectă calitatea părinţilor de primi educatori ai copilului. Se informează asupra contextului familial în care copilul s-a născut şi a crescut. Manifestă interes pentru cunoaşterea diversităţii de ordin economic. 83. Colaborează cu colegi şi alţi specialişti. precum şi despre dificultăţile întâmpinate pentru a lua în comun decizii. Am nevoie de ajutorul părinţilor. 85. pentru a-i sprijini pe aceştia în realizarea rolurilor parentale. Respectă dorinţele şi cerinţele formulate de părinţi în privinţa sănătăţii. dar şi despre problemele acestuia. F. 80. . Valorifică experienţele familiale ale copiilor. dezvoltării şi educaţiei copilului. 84. prin discuţii cu părinţii acestuia. 81. F. 75. F.2. pentru a reflecta în activităţile curente şi în mediul educaţional diversitatea culturală a familiilor. 76. precum şi părinţii au nevoie de ajutorul meu pentru a-i oferi copilului toate şansele pentru o educaţie de calitate. Se consultă cu alţi colegi şi specialişti în proiectarea activităţilor în vederea asigurării condiţiilor optime pentru a răspunde nevoilor individuale de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil.126 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE E. Furnizează părinţilor informaţii. Solicită informaţii părinţilor privind aşteptările. 79. considerând importante aspiraţiile. etnic.

91. 86. 89. Cadrul didactic implică permanent familia în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. a dezbate şi a lua decizii în comun privind programul de educaţie promovat de creşă/grădiniţă. 90. pentru a observa copiii. 87.5.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 127 F. 88. în special în privinţa acelor aspecte ale dezvoltării care necesită mai multă atenţie şi acţiuni specifice. Atrage părinţii sau alţi membri ai familiei. Invită părinţii să participe periodic la activităţile curente desfăşurate în grupa de creşă/ grădiniţă. Creează un spaţiu în care părinţii să dispună de resurse de informaţii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. a asista cadrul didactic în organizarea activităţilor etc. Implică părinţii în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului.4. . să poată schimba opinii şi să colaboreze pentru susţinerea activităţilor realizate în creşă/grădiniţă. Cadrul didactic încurajează prin forme variate participarea părinţilor la programul educaţional al creşei/grădiniţei. a unor evenimente speciale sau a unor sărbători etc. valorificând disponibilitatea şi experienţa acestora. F. în planificarea şi organizarea unor studii tematice. pentru a organiza. Organizează periodic întâlniri cu părinţii. Stabileşte împreună cu părinţii măsuri necesare pentru corectarea/recuperarea unor probleme de dezvoltare (prin acţiuni concertate ale cadrului didactic şi ale părinţilor sau prin apelul la alţi specialişti).

.

INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 129 INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE .

Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi pentru a progresa. manifestând afecţiune. • În calitate de facilitator. acordând timp suficient copiilor să termine ceea ce au început sau oferind alte oportunităţi de activităţi celor cu un ritm mai crescut. Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil. interesele şi deprinderile. de alimentaţie. • Facilitează integrarea copiilor noi. Fiecare copil este unic şi trebuie să-i ofer toate şansele pentru a se dezvolta. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor. creându-le mediul necesar şi oferindu-le timp pentru explorare independentă. permite copilului să vină cu jucăria preferată etc. 2. utilizând muzică sau mişcare etc. să nu uit că în orice moment el învaţă un lucru nou. susţine fiecare copil în construirea propriei învăţări. strategiile didactice. uşurându-le tranziţia de acasă la grădiniţă (de exemplu. şi foloseşte propriile cunoştinţe despre fiecare copil. • Permite copiilor să trăiască plăcerea descoperirii. • Respectă ritmul individual de realizare a unei activităţi. interes şi respect. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Educaţia copilului începe de la naştere. temperamentul şi ritmul în care învaţă copilul etc. pentru a-şi ajusta planurile. nevoia de a socializa sau de a fi câtva timp singur/de a observa etc. acordă copiilor care au ritm diferit de cel al grupului timpul necesar pentru a termina ce au început).). • Adaptează activităţile la diferitele niveluri de dezvoltare a copiilor (de exemplu. Standard A.). permite ca membrul familiei să se afle alături de copil. face adaptări la program. 3. propune sarcini de lucru diferenţiate. • Recunoaşte interesele şi preferinţele fiecărui copil. • Elaborează sarcini. alternează întrebările mai dificile cu cele mai puţin dificile). Mai presus de toate. pornind de la nivelul la care se află şi în conformitate cu ritmul său propriu (de exemplu. interacţionând frecvent cu fiecare.). mediul şi materialele. relaţiile lui sociale. • Recunoaşte necesităţile individuale ale copiilor din grupă (de exemplu. • Comunică cu familia pentru a afla despre contextul în care creşte copilul. • Găseşte modalităţi de a încuraja. • Manifestă interes pentru experienţele şi rezultatele activităţii fiecărui copil.: Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial.130 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE A.1. • Interacţionează cald şi cu respect cu fiecare copil. jocuri mai simple şi mai complexe. sprijini şi aprecia activitatea fiecărui copil. 1. ţinând cont de stilurile individuale de învăţare ale copiilor (de exemplu. rostindu-i numele. • Stabileşte obiective pentru fiecare copil. nevoia de odihnă şi activitate dinamică. raportate la obiectivele de referinţă. în grup sau individual. D U R D U R D U R .

• Exprimă interes. • Cadrul didactic manifestă apreciere egală pentru starea fizică a copilului. • Îi îndeamnă pe copii să caute răspunsul împreună cu alţi copii. experimentând. găsind soluţii ale diverselor probleme. comunicându-şi necesităţile. de a lucra împreună cu ceilalţi.: Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat.). cu scopul de a le menţine interesul pentru învăţare. de a exprima empatie şi de a lua în consideraţie punctul de vedere al altor persoane. • Solicită în egală măsură dezvoltarea copilului în toate domeniile de dezvoltare. emoţional. deprinderilor şi abilităţilor dobândite. gândurile şi experienţele.2. cognitiv). se poate introduce în discuţie conceptul de „transformare” etc. cu părinţii/familia (promovarea deprinderilor de comunicare cu semenii şi adulţii şi susţinerea dezvoltării cognitive). pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi (de exemplu. fapte. • Conlucrează activ cu familia pentru a crea un mediu coerent şi optim pentru dezvoltarea şi învăţarea lui sub toate aspectele. realizând conexiuni între obiecte. • Creează pentru copii multiple oportunităţi de a învăţa să-i înţeleagă pe alţii. îmbogăţindu-şi vocabularul în baza conversaţiilor. social. faţă de întrebările copiilor. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice • Demonstrează o bună cunoaştere a nivelului la care se află copilul sub toate aspectele de dezvoltare (fizic. 4. de a învăţa reguli prin intermediul jocurilor. jucându-se liber. fenomene etc.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 131 Standard A. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat care solicită dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. 6. de a înţelege că activitatea fizică oferă plăcere. 5. foloseşte interesul şi curiozitatea de moment ale copiilor faţă de lumea înconjurătoare. cărţilor. • Se bazează pe cunoştinţele şi experienţele anterioare ale copiilor şi îi sprijină în construirea unor cunoştinţe şi abilităţi noi. pentru alimentaţia lui. D U R D U R D U R . socioemoţional şi fizic. provocare. atît verbal. cât şi non-verbal. pornind de la zăpada adusă cu cizmuliţele de afară şi care se topeşte. Utilizează orice moment al zilei pentru a realiza integrarea cunoştinţelor. • Oferă copiilor multiple posibilităţi de integrare senzomotorie. • De exemplu. nevoia lui de a se odihni şi de a se juca şi învăţa. copii sau adulţi. descriind lucruri şi evenimente. dezvoltând competenţe de limbaj: întrebând şi răspunzând la întrebări. posibilitate de autoexprimare şi interacţiune socială. • Copiilor li se oferă permanent diverse oportunităţi pe parcursul zilei de a interacţiona verbal şi non-verbal cu adulţii şi copiii. asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plan cognitiv. prin obiectivele propuse. excursiilor.

origine şi abilităţi de a-şi demonstra competenţa şi a-şi expune ideile. în baza unor evaluări formale sau neformale.). indiferent de sex. Promovează respectul pentru diversitate datorată sexului. a conflictelor etc. prin toate deciziile didactice curente. • (3-7 ani) Promovează un respect reciproc răspunzând la întrebările şi solicitările copiilor. limbaj şi interacţiuni adecvate perioadei de vârstă a copilului. socio-emoţional.: Cadrul didactic promovează incluziunea socială. entuziasm). supărare.).4. în funcţie de abilităţile. principiile unei societăţi democratice deschise. D U R D U R Standard A. sarcini. ascultând ce întrebări pun. promovând toleranţa faţă de ceea ce este diferit. conţinuturi. la nevoile lui de consolare. • Propune materiale autentice care reflectă diversitatea din comunitatea în care cresc copiii. • Oferă şanse egale pentru toţi copiii. oferind tuturor copiilor oportunităţi egale de dezvoltare şi învăţare. prin respectarea diversităţii. • Utilizează oportun momente spontane pentru a promova valoarea diversităţii. Respectă particularităţile dezvoltării copilului pentru fiecare etapă de vârstă de la naştere la 7 ani. 7. ce activităţi iniţiază copiii etc. fizic). • Foloseşte diverse modalităţi de a afla nivelul de înţelegere la copii a unor noţiuni (de exemplu.: Cadrul didactic cunoaşte specificitatea procesului de învăţare la copil de la naştere la 7 ani. nivelul de dezvoltare cognitivă şi socioemoţională a copilului. de ajutor. acordând atenţie specificului dezvoltării acestuia. respectând valorile bazate pe drepturile omului. pentru a trăi într-o societate democratică (de exemplu. răspunzând sensibil. etniei. tristeţe). de confort afectiv etc. religiei. temperamentul. deprinderi de soluţionare a problemelor. nivelului socioeconomic.3. structurii familiei. din ţară şi din lume. 9. • (cu copii de 0-3 ani) Promovează o comunicare respectuoasă şi afectivă urmărind/ascultând şi răspunzând la semnalele verbale şi non-verbale ale copiilor. • Încurajează o exprimare adecvată la copii atât a emoţiilor pozitive (de exemplu. limbii. frustrare. rasei. discută cu ei pe parcursul zilei. sub toate aspectele (cognitiv. culturii. 8. acceptarea şi acomodarea la necesităţile altora. Înţelege felul în care fiecare copil îşi construieşte imaginea lumii şi creează oportunităţi de învăţare care reflectă această înţelegere. • Acordă atenţie învăţării prin joc. • Utilizează materiale. D U R . strategii. • Planifică jocuri şi alte activităţi care îi ajută pe copii să-şi dezvolte abilităţile necesare. • Îi observă şi ascultă pe copii cu atenţie. plăcere. de depăşire a fobiilor. vârstei. respectul pentru diferite idei.132 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard A. cât şi a celor negative (de exemplu. bucurie. abilităţilor. pentru a descoperi modul unic al fiecăruia de a înţelege lumea.

teme care subliniază similitudinile şi diferenţele: Oamenii. B. pe o bună cunoaştere a copiilor din grupă şi pe obiectivele ariilor curriculare. Creează oportunităţi egale de dezvoltare pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale. Cine şi unde locuieşte. experienţe şi proiecte care se desfăşoară pe parcursul a mai multor zile şi care includ timp pentru joc. amabil şi respectuos. etnie. • Planul săptămânal include o varietate de oportunităţi de învăţare. grup mic şi cele iniţiate de copil. • Interacţionează cu copiii non-verbal: zâmbeşte. origine socială. Comunică cu toţi copiii pe un ton cald. siguranţă..). Standard B.1. din grupuri defavorizate sau marginalizate. echilibrate. 13. D U R .). • Elaborează activităţi şi foloseşte situaţii oportune prin care să-i facă pe copii să reflecteze asupra problemelor şi conflictelor etnice şi de altă natură din mai multe perspective. • Vorbeşte cu copiii prietenos. prietenos.. securitate. Propune activităţi ce valorifică diversitatea copiilor şi familiilor. atitudini depreciative faţă de persoane de altă etnie. activităţi în grup mare. ce conferă încredere. cu atât îl pot ajuta mai mult să se dezvolte. • Adaptează după necesitate mediul. expresie creativă. Progresele lui depind de planul meu pentru el. • Creează unităţi tematice cu accent pe aprecierea diversităţii (de exemplu. utilizând numele fiecărui copil în parte. • Modelează singur şi oferă diverse oportunităţi copiilor de a interacţiona cu persoane din diverse grupuri sociale şi etnice şi cu persoane cu dizabilităţi într-o manieră empatică şi respectuoasă. • Oferă acces egal la materiale şi resurse tuturor copiilor. la nivelul ochilor acestora.: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale bine structurate. • Intervine atunci când copiii exclud din activităţi alţi copii în baza stereotipurilor şi a prejudecăţilor. activităţi fizice. 12. în aer liber. Planificarea învăţării D U R D U R D U R D U R Cu cât cunosc mai bine un copil. îi mângâie. 11. Mediază conflictele dintre copii cu scopul de a promova înţelegerea. respectul reciproc. Cadrul didactic recunoaşte importanţa unei planificări zilnice şi săptămânale bine echilibrate. indiferent de sex. acceptarea şi respectarea diversităţii • Îi ajută pe copii să recunoască şi să reacţioneze adecvat la situaţii discriminatoare (de exemplu. • Planul săptămânal reflectă abordarea integrată a obiectivelor-cadru şi de referinţă ale curriculum-ului. îi îmbrăţişează. Vestimentaţia etc. abilităţi. care se bazează pe cunoaşterea dezvoltării copilului. cu probleme de dezvoltare etc. materialele şi activităţile la nivelul de dezvoltare şi abilităţile copiilor. confort afectiv. 14. învăţare autodirecţionată.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 133 10.

evenimente speciale şi/sau nevoile individuale ale copiilor. activităţi dirijate de cadrul didactic. matematică. de participare. 17. pentru a satisface diversele nevoi. • Permite adaptări şi modificări necesare. de explorare. de descoperire/informare.). dans. 16. structurate şi nestructurate. permiţând adaptări şi modificări necesare pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi optime de învăţare şi dezvoltare. pentru a permite copiilor să finiseze activitatea în care erau antrenaţi. şi le exploatează din plin. experienţe senzoriale. prima zăpadă). de la activităţile în încăpere la activităţile în aer liber). D U R 15.alese şi dirijate de copii. • D U R D U R D U R . aer proaspăt. gătit. de a le corela cu obiectivele propuse în planificarea săptămânală şi de a face ajustările necesare. de cunoaştere. . de observare. ştiinţe. cât şi în grupuri mici ori mari. • Recunoaşte valoarea educativă a unor situaţii spontane. individuale. • Foloseşte datele obţinute din observarea copiilor. • Planul zilnic pentru copii mici include oportunităţi de joc independent. • Planul nu este prea rigid. pentru a-i permite cadrului didactic să modifice activităţile planificate în funcţie de dinamica grupei. în încăpere şi în aer liber. lasând suficient spaţiu între activităţile structurate. Planul integrează informaţia obţinută în urma observării copiilor cu obiectivele curriculare. schimbările de orar sau mediu. pentru a susţine învăţarea individualizată. pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi optime de învăţare şi dezvoltare. • Planul reflectă nevoile de mişcare. pentru a-şi construi şi ajusta planurile zilnice. să lucreze atât individual. pentru a-i asigura copilului securitate. mişcare. odihnă şi alimentaţie ale copiilor. stimulare senzorială. Planificarea este bine structurată. • Planul zilnic include momente de rutină. manifestând astfel respect pentru ei. de creaţie. literatură artistică etc. să stea de vorbă cu ei. care trezesc curiozitatea copiilor (de exemplu. Planifică segmente de timp când să-i observe pe copii. artă dramatică. modificând planul zilnic şi cel de perspectivă. Include în planurile zilnice o varietate de activităţi. joc paralel. dar şi suficient de flexibilă. muzică. abilităţi şi stiluri de învăţare ale copiilor. Planul cadrului didactic urmăreşte un echilibru între activităţile: liniştite şi dinamice. iar peste copiii mai mari – joc în perechi şi în grupuri mici. • Planul include momente line de tranziţie (de exemplu. În planul de lungă durată cadrul didactic îşi propune să revină periodic la experienţe şi materiale studiate/ utilizate. în grup mic şi mare. Planificarea zilnică denotă abilitatea cadrului didactic de a reflecta critic asupra obiectivelor imediate realizate.134 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE • • • • Planul pentru fiecare săptămână oferă copiilor toate tipurile de opţiuni privind materialele de studiu (arte plastice.

20. ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri. pentru a depista lacune sau păreri eronate legate. susţinându-le activităţile şi extinzând învăţarea lor. pornind de la lucruri cunoscute de copii. organizând împreună cu părinţii excursii în comunitate – de exemplu.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 135 18.2. • Face legătura între cunoştinţele şi deprinderile noi şi cele vechi. Atât planificarea zilnică. la muzeu.diverse oportunităţi de învăţare şi materiale pentru dezvoltarea copilului în toate domeniile. Planificarea unităţilor/proiectelor tematice reflectă capacitatea cadrului didactic de a respecta o succesiune logică a etapelor de desfăşurare a acestora şi de a le ajusta la vârsta. . fenomene.: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale care reflectă abordarea integrată a curriculum-ului. pentru a promova învăţarea. tabelul: Ce ştiu? Ce vreau să ştiu? [Ce am aflat?]). la aeroport etc. • Reorganizează mediul şi ajustează propriile planuri dacă copiii au nevoie să exploreze concepte şi teme noi. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi şi a dezvolta deprinderi noi. • Extinde mediul de învăţare în afara grădiniţei. încorporând în unitatea tematică proiecte de grup sau individuale). cât şi cea săptămânală promovează o abordare holistă asupra dezvoltării copilului şi un mod integrat de abordare a curriculum-ului. • Porneşte de la interesul copiilor faţă de lumea înconjurătoare. • Foloseşte eficient situaţiile spontane. • Utilizează tehnici speciale pentru a afla ce doresc copiii să ştie. de exemplu. Planifică unităţi tematice în care conţinuturile sunt strâns legate între ele şi care contribuie la o învăţare semnificativă. copaci. § Planul cadrului didactic include: . • Experienţele planificate în cadrul studiilor tematice sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cunoaştere. vietăţi etc. pentru a vedea cum copiii îşi creează unele concepte. . la moară. de o temă nouă (de ex. D U R Standard B. D U R D U R D U R . care solicită dezvoltarea copilului sub toate aspectele şi integrarea cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite.oportunităţi care îi încurajează pe copii să interacţioneze pozitiv unul cu altul. Experienţele de învăţare planificate de educator sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cunoaştere. • Susţine curiozitatea copiilor şi le extinde interesul pentru învăţare prin situaţii şi materiale noi stimulatoare etc. la fermă (la ţară) – sau în natură. antrenându-i pe copii în experienţe de mai lungă durată (de exemplu. 19. pentru a observa diverse tipuri de plante.proiecte/studii tematice pe baza integrării obiectivelor diverselor arii curriculare.(în oraş). situaţii. nivelul de interes şi nevoile specifice (individuale şi de grup) ale copiilor. ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri. să soluţioneze probleme interpersonale şi legate de mediul lor fizic. 21.

cum? de unde pot afla?). • Creează oportunităţi de prezentare a proiectelor individuale şi de grup. teme/subiecte/activităţi sugerate de copii. Este receptiv la sugestiile copiilor şi capabil să-şi ajusteze planurile în acord cu acestea. un afiş etc. ghidându-i în însuşirea deprinderii de a-şi pune întrebări şi a-şi extinde permanent învăţarea (planul unei „investigaţii” independente: ce?. C. de la cele de liberă explorare la cele modelate de cadrul didactic. pentru a orienta şi susţine învăţarea. în care sunt implicaţi copiii şi familiile lor. Planifică modalităţi de finalizare a unităţilor/ proiectelor tematice care să integreze cunoştinţele interdisciplinare şi deprinderile achiziţionate şi permit fiecărui copil să simtă plăcerea reuşitei. În baza bunei cunoaşteri a copiilor şi a obiectivelor curriculare.: Cadrul didactic cunoaşte şi utilizează diverse strategii care contribuie la învăţarea activă. pentru a le oferi copiilor oportunităţi optime de dezvoltare şi învăţare. • Creează o carte (comună sau personală) referitoare la temă care să reflecte învăţarea. • Oferă copiilor posibilitatea de a interveni cu propria agendă de învăţare. propuse de documentele curriculare. selectează adecvat activităţi din spectrul larg de opţiuni: de la cele iniţiate de adult la cele iniţiate de copil. Implică familia în planificarea unităţilor tematice şi a altor activităţi de învăţare din clasă. 23. prin crearea unui mediu îmbogăţit de învăţare. adresează frecvent întrebări deschise. deciziile mele pornesc de la nevoile şi interesele lui.: Planificarea activităţilor este un proces participativ. un colaj. C. Organizarea învăţării Pentru a-l ajuta pe copil să se dezvolte. 24. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C. • Nu impune niciodată copiii mici să înveţe. D U R D U R D U R D U R .1. § Invită familiile copiilor să contribuie la extinderea situaţiilor de învăţare prin propria expertiză (de exemplu.). la dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor. situaţiile de învăţare pe care le creez. 25. la construirea de către copii a propriilor cunoştinţe.1. D U R Standard B. precum şi la planificarea şi desfăşurarea activităţilor din sala de grupă. • Încorporează în temele mai cuprinzătoare. ocupaţii interesante etc.3. excursii la locul de muncă. 26. Demonstrează înţelegerea rolului său de facilitator al învăţării copilului. Modul în care interacţionez cu copilul. modul în care organizez spaţiul în care el învaţă vor influenţa asupra progreselor pe care copilul le va face.136 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 22.1.

grafice simple. pentru a trezi interesul copiilor. răspunzând unora dintre dorinţele exprimate de aceştia.. D U R D U R D U R . § Utilizează jocul pentru a afla mai multe informaţii despre copil şi modul lui de înţelegere a lumii.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 137 • • • Cunoaşte stilurile individuale de învăţare ale copiilor din grupă şi utilizează tehnici şi materiale variate pentru a satisface această diversitate (de ex. § Variază materialele de joc pentru a evita monotonia. sugestii şi provocări în jocul copilului şi când să-i ofere posibilitatea şi timp pentru a trăi plăcerea descoperirii. pentru însuşirea conceptelor matematice utilizează panouri.. § Utilizează zilnic jocul în scopuri variate. utilizează materialele şi în spaţiul din aer liber. D U R D U R Standard C. pentru a „complica” jocul.. manifestând interes autentic. calculul asociat cu ritmul sau mişcarea etc. corespunzător vârstei copilului. 31. să raţioneze. Recunoaşte valoarea supremă a jocului (înţeles în sens larg) pentru învăţarea şi dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. materiale manipulative. Oferă copiilor diverse oportunităţi de a face prezentări în faţa grupului de copii (de ex.2. 30.? Cum am putea rezolva această situaţie? Dar altă soluţie mai există? etc.. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi prin intermediul întrebărilor deschise.. introduce elemente noi sau modelează utilizări noi. Ştie să creeze şi să menţină situaţii care îmbogăţesc şi extind jocul copiilor. permanent verifică ce ştiu copiii despre el. § Ştie când să intervină cu întrebări. satisfacţia unei probleme soluţionate independent etc. § Valorifică permanent cunoştinţele şi experienţa personală a copiilor în contexte noi.).. § Stimulează şi întreţine curiozitatea copiilor. Ia permanent decizii strategice conştiente legate de rolul său şi rolul copilului în construirea propriei învăţări prin joc. ce experienţe de învăţare au parcurs în activităţile anterioare. în contexte variate şi cu conţinuturi variate. utilizând „scaunul autorului”). 29. Îi încurajează pe copii să gândească. § Utilizează conversaţii antrenante. § Pune întrebări deschise care stimulează gândirea şi creativitatea de tipul: Cum crezi că ar putea arăta. să experimenteze.? Ce ar fi dacă. Foloseşte interesul şi curiozitatea copiilor faţă de lumea înconjurătoare.1. Ajută copiii să facă conexiuni între concepte şi deprinderi noi şi cunoştinţele anterioare (evocare şi realizare a sensurilor) § Propunând o temă sau concept nou. 28. să concluzioneze. să pună întrebări. susţinând interesul copiilor.: Cadrul didactic demonstrează competenţă în utilizarea jocului ca formă integratoare pentru stimularea învăţării şi dezvoltării. D U R 27.

§ Propune sarcini care necesită cooperarea între copii şi găsirea unei soluţii comune. vocabularul nou etc. § Reacţionând la o întrebare a copilului. D U R D U R D U R Standard: C. D D U U R R . Pune la dispoziţia copiilor materiale cu caracter deschis ce stimulează dezvoltarea. Oferă proiecte la care copiii să lucreze în cooperare. în perechi. să iniţieze şi să faciliteze activităţi în grup. § Formulează clar aşteptările privind comportamentul şi participarea copiilor. ideile şi opiniile. Creează situaţii în care copiii să înveţe unul de la altul. § Pregăteşte şi afişează materiale interactive care îi ajută pe copii să reflecteze şi să-şi extindă învăţarea (de exemplu. § Îi ghidează pe copii în identificarea temei. 34. Propune pentru lucru în grup mare sau mic sarcini adecvate formelor selectate. pentru a realiza integrarea lor în activităţile/ studiile tematice. 32. § Organizează copiii în grupuri (mici sau mari). a planului/etapelor de realizare a unui proiect colectiv.3. § Încurajează copiii să conducă. cu formele de organizare a lucrului cu copiii ţinând de particularităţile de vârstă ale copiilor şi de experienţele de învăţare anterioare. activitatea în care grupuri de copii aşezaţi în jurul mesei îndeplinesc aceeaşi sarcină nu este considerată lucru în grupuri mici.4. o construcţie. § Extinde mediul de învăţare în afara grădiniţei/în comunitate. § Cu copii mai mari. o hartă etc. § Creează situaţii în care copiii să lucreze pe rând.: Cadrul didactic utilizează strategii predominant interactive. Corelează obiectivele de referinţă din diferite arii curriculare. harta conceptuală a studiului tematic. soluţionarea problemelor şi realizarea sarcinii comune. Cadrul didactic corelează obiectivele de referinţă ale ariilor curriculare cu conţinuturile învăţării. cu sarcinile de învăţare. 36. § Discută împreună cu copiii despre rolurile pe care fiecare şi le poate asuma în realizarea proiectului. îi poate propune acestuia să întrebe mai întâi trei copii şi doar apoi să vină cu răspunsul în caz că nimeni nu-l cunoaşte. mesajul zilei. § Propune să se activeze în grupuri mici atunci când oferă copiilor sarcini ce presupun cooperare.1.138 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard C. să se asculte reciproc şi să facă schimb de materiale.). 35. graficele.1. § Realizează împreună cu copiii materiale pe care apoi le utilizează în activităţile curente (un afiş. pentru a le da posibilitatea să-şi împărtăşească cunoştinţele. calendarul.). 33. deleagă responsabilitatea pentru lucrul în colaborare.

demonstrare din partea cadrului didactic. perechi. (limbaj. sarcini cu mai multe posibilităţi de realizare.5. alte atribute). Utilizează diverse forme de organizare a activităţii copiilor (în grup mare. 40. Planifică situaţii de învăţare cu caracter deschis. materiale. § În cazul unor alegeri limitate (câteva opţiuni). D U R . dimensiuni. § Prevede activităţi care satisfac necesităţile şi interesele fiecărui copil în parte prin dotarea centrelor de activitate cu materialele lor specifice. centre de activitate. Aceste activităţi nu pot avea o durata mare de timp şi trebuie alternate cu celelalte forme de organizare. responsabilităţi pe parcursul zilei/săptămânii etc. cânt. 39. prezentarea unei veşti. activităţi de mişcare. care răspund nevoilor individuale ale copiilor. educaţie pentru sănătate). de a afla despre produsele consumate şi a discuta calităţile lor.) care ţin cont de competenţele şi interesele lor. 41.: Cadrul didactic creează pentru copii multiple oportunităţi de alegere şi luare a deciziilor.audiere. grup mic. vizionare. § Oferă copiilor posibilităţi de a alege (activităţi. încurajând socializarea. § Utilizează zilnic activităţile în grup mic. § Foloseşte servitul mesei drept prilej de a exersa matematica practică (calculul matematic. individual).1. diverse comparaţii – cantităţi. cu toţi copiii când urmăreşte obiectivul ca toţi copiii să împărtăşească aceeaşi experienţă de învăţare . materiale diverse din care să aleagă. de a împărtăşi senzaţiile gustative etc.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 139 37. potrivindu-le la obiectivele propuse şi respectând nevoile individuale şi de grup ale copiilor. Oferă copiilor posibilitatea de a face alegeri conştiente din alternativele existente şi a-şi asuma responsabilitatea pentru alegerea făcută. le oferă timp pentru a lucra independent sau în grupurile selectate de ei. comunicarea şi cooperarea între copii.6. § Oferă sarcini cu caracter individual. § Încurajează explorarea iniţiată de copii şi utilizarea independentă a materialelor din sala de grupă.: Cadrul didactic exploatează maximal oportunităţile de învăţare ale perioadelor de rutină şi adoptă atitudini flexibile şi creative în faţa unor momente neplanificate. cadrul didactic explică foarte clar între ce are de ales copilul şi care să-i fie aşteptările în fiecare caz. D U R D U R D U R D U R Standard C.1. 38. Foloseşte rutina zilei ca sursă de învăţare semnificativă. Corelează conţinuturile activităţilor cu vârsta copiilor şi cu cunoştinţele anterioare ale acestora. dezvoltare socioemoţională. § Foloseşte activitatea în grup mare. Standard C.

sunt utilizate materiale realizate cu copiii pentru a personaliza spaţiul grupei. scrânciob etc. limbă.140 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 42. care îi ajută pe copii să se simtă în securitate şi confortabil. Subdomeniu: Mediul de învăţare D U R Standard C. covoraşe.). a învăţa noi concepte şi deprinderi. C. § Copiii au spaţiu individual unde să-şi păstreze lucrurile personale. D U R D U R .. Recunoaşte şi exploatează oportunităţile de învăţare. în cazul copiilor de până la 3 ani blocurile şi puzzlele sunt de dimensiuni mai mari. Creează un mediu fizic atractiv şi plăcut. Organizarea mediului corespunde necesităţilor diferitor grupuri de vârstă şi ale fiecărui copil în parte. elimină pericolul colţurilor ascuţite.2. căluţ-balansoar. să-i ofere o carte etc. se concentrează mai uşor şi jocul lor devine mai complex şi mai creativ. § În situaţia când s-a îmbolnăvit un copil. 44.). care apar inopinat. centre de activitate pot fi mai puţine. al suprafeţelor aşchiate etc. în care ei se simt mai confortabil. § Culorile aprinse sunt folosite pe un fundal coloristic neutru.) şi sunt puse la înălţimea ochilor copiilor. pentru a le dezvolta limbajul. 43. precum şi necesităţilor dictate de conţinuturile studiate. interesele şi abilităţile sale. pot fi prezente un tobogan. § Jucăriile şi echipamentul sunt adecvate vârstei (de exemplu. spontan şi care suscită interesul copiilor. § Mediul fizic pentru copiii de peste 3 ani este divizat în spaţii care le permit să lucreze mai mult în grupuri mici. obiecte moi – jucărie moale etc. § Copiii au spaţiu individual unde să-şi păstreze lucrurile personale. cadrul didactic le poate sugera copiilor să-i scrie mesaje cu urări de însănătoşire. § Vizita unei persoane din altă ţară poate deveni o sursă pentru a afla despre o altă cultură. § Cadrul didactic evaluează schimbările ce intervin în necesităţile copiilor pe măsură ce ei cresc şi modifică în consecinţă spaţiul fizic. § Mediul fizic pentru copiii mici nu este prea aglomerat pentru a nu suprasolicita copiii şi pentru a le permite mişcarea liberă. § Sunt încorporate elemente care atenuează senzaţia de instituţie (de exemplu.1.2. § Mediul este aranjat astfel încât cadrului didactic să-i fie uşor să observe tot spaţiul din orice loc. § Cadrul didactic are grijă ca mediul fizic să fie securizant (de exemplu. Organizarea învăţării C. a descoperi asemănări şi diferenţe etc.: Cadrul didactic înţelege impactul puternic al mediului asupra învăţării şi dezvoltării copiilor şi le asigură un mediu în care fiecare copil să se dezvolte şi să înveţe în conformitate cu nevoile. pernuţe pe care copiii pot sta.

în centrul/aria unde vor fi folosite (de exemplu. unde copiii se pot aduna în cerc.). carioci. § Cadrul didactic creează spaţii pentru lucru individual sau unde copiii se pot retrage când au nevoie. lupe etc. § Cadrul didactic foloseşte panoul responsabilităţilor. D U R . etichetate. grup mic. D U R D U R 47. imprime în centrul Artă: periuţe de dinţi. § Materialele includ: rechizite pentru jocul simbolic (“de-a. pentru a le permite copiilor să ia decizii şi să-şi asume responsabilităţi pentru mediu. din carton). hârtia pentru desen. 46.). diverse “instrumente” cu care să deseneze. cât şi create împreună cu părinţii şi copiii. descoperirea şi învăţarea conceptuală. blocuri). aluat de joc. măsurat. § Spaţiul este împărţit pe centre de activitate/arii de interes. § Există spaţiu pentru lucru în grup mare (de exemplu. întâlnirea de dimineaţă şi alte activităţi). experimentarea. hârtie. diverse texturi pentru experienţe tactile etc. atât fabricate. pensulele vor fi puse împreună lângă şevalet în centrul Artă). Selectează materiale legate de toate ariile curriculare şi domeniile de dezvoltare astfel încât să stimuleze explorarea.. creioanele colorate. blocuri fabricate sau confecţionate împreună cu copiii şi părinţii (de exemplu. dopuri din plută etc. Mediul este bine organizat şi promovează învăţarea activă şi independentă. materiale pentru dezvoltarea senzorială (nisip. vopsele. § Între centre există treceri care le permit copiilor să se deplaseze de la un centru la altul fără a-i deranja pe ceilalţi copii. vopselele. pensule. materiale pentru centrul Ştiinţă: obiecte procurate sau confecţionate pentru cântărit.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 141 45. citit-scris. pentru mesajul de dimineaţă sau pentru graficele/panourile interactive la care lucrează copiii etc. În acest spaţiu se află un şevalet sau o tablă amplasată la nivelul copiilor). § Centrele sunt dotate cu diverse materiale. § Materialele sunt grupate logic şi stocate pe rafturi joase. grup mare.”). apă. § Cadrul didactic încorporează în centrele de activitate obiecte care provoacă imaginaţia copiilor (de exemplu. § Centrele de activitate sunt clar delimitate pentru a uşura orientarea copiilor. materiale din natură. de exemplu. matematică) sunt separate de cele pentru activităţi dinamice/zgomotoase (joc simbolic. § Ariile pentru activităţi liniştite (artă. al căror număr şi conţinut corespund vârstei copiilor din grupă.. perechi.). Spaţiul fizic pregătit de cadrul didactic facilitează managementul grupei de copii şi îi permite utilizarea diverselor forme de lucru: individual. cărţi. pămătuf. lectură.

). § Modelează singur şi încurajează copiii să găsească soluţii în situaţii de conflict. § Mediul conţine elemente care reflectă aprecierea diversităţii şi respectul pentru valorile şi tradiţiile familiilor din care provin copiii. calendarul. § Materialele afişate pe pereţi reflectă procesul de învăţare (sunt expuse lucrările individuale sau colective. Mediul creat de cadrul didactic promovează la copii confort psihologic şi o atitudine pozitivă faţă de învăţare. de unde poate lua şi apoi pune la loc materialele de care are nevoie). panouri care solicită contribuţia adulţilor în susţinerea învăţării curente a copiilor: în calitate de experţi la studiul tematic etc. obiecte aduse de acasă etc.2. 51. D U R D U R D U R 50. Mediul creat de cadrul didactic invită părinţii ca parteneri la colaborare şi contribuie la spiritul de comunitate. creează panouri interactive de tipul “Eu astăzi sunt aici”. să ştie să împartă jucăriile şi materialele cu alţi copii.2. § Îi încurajează pe copii să manifeste empatie pentru un copil care este trist sau nemulţumit. legate de casă (de exemplu.). Standard C. “Ce vreau să aflu”. panoul responsabilităţilor etc. D U R .). “Ce îmi place şi ce nu-mi place”.142 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard C.3. § § Foloseşte diverse oportunităţi de personalizare a învăţării (de exemplu. 49.: Cadrul didactic creează un climat social care promovează învăţarea. Creează un mediu de învăţare personalizat şi prietenos copiilor. § Cadrul didactic utilizează diverse forme de implicare a membrilor familiilor în planificarea şi desfăşurarea activităţilor (de exemplu. studiul tematic etc. § Promovează un comportament pro-social: modelează interacţiuni respectuoase în raport cu alţi adulţi şi cu copiii.).: Cadrul didactic creează un mediu fizic personalizat şi prietenos ce conferă identitate grupului de copii.). nu se tem să adreseze întrebări sau să greşească. Cadrul didactic îi face pe copii să se simtă mai confortabil încorporând elemente familiale. 48. promovând sensul de apartenenţă. graficele. § Există un loc special rezervat pentru comunicarea cu familia (panouri informative-interactive care reflectă învăţarea curentă etc. Încurajează atitudini reciproce grijulii şi respectuoase între copii. § Cadrul didactic creează un climat psihologic în care copiii încearcă cu siguranţă lucruri noi.2. pentru a oferi încredere şi siguranţă în exprimarea liberă a acestora. în grupele cu copii mai mici – fotografii ale familiei. § Mediul creat îi insuflă copilului încredere în sine (copilul ştie ce şi unde se află.

54. Cadrul didactic utilizează zilnic observarea copiilor. lucrări tridimensionale etc. lăudându-l când reuşeşte. pentru a evita comportamentul nedorit. Oferă multiple situaţii în care toţi copiii să fie auziţi şi apreciaţi. pentru a fi văzute de toată lumea.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 143 52. § Utilizează eficient situaţiile cotidiene pentru a-i învaţă pe copii cum să-i asculte pe ceilalţi şi să fie atenţi unul faţă de celălalt.) şi ca o parte din ele să fie la nivelul ochilor copiilor. § Îi implică pe copii în stabilirea unor reguli clare ale grupei privind comportamentul şi participarea în activităţi. cât şi pe hol. § Se asigură că fiecare copil îşi aduce contribuţia în timpul activităţilor de grup. reprezentări grafice.1. atât în sala de grupă. manifestând respect pentru ideile şi părerile fiecărui copil. 53. Facilitează stabilirea unor relaţii de prietenie între copii care încurajează învăţarea reciprocă. § Oferă limbaj adecvat pentru exprimarea emoţiilor şi sentimentelor. § Cadrul didactic oferă copiilor posibilităţi de a-şi dezvolta deprinderi de comunicare legând prietenii. § Anticipează şi ia măsuri de prevenţie. D. § Utilizează metode pozitive de disciplinare. niciodată nu recurge la comportamente violente (verbale sau fizice). 55. cum să-şi aştepte rândul (de exemplu. învăţând strategii de soluţionare a conflictelor şi cultivându-şi un comportament pro-social şi o imagine pozitivă de sine. § Prin propriul exemplu promovează la copii o ascultare activă (în cadrul întîlnirii de dimineaţă şi altor activităţi în grup mare). Demonstrează înţelegerea cauzelor diverse ale comportamentelor nedorite. şi are grijă să predomine lucrările mai recente (de exemplu. lucrări ce demonstrează deprinderi de scriere incipientă.: Cadrul didactic utilizează permanent observarea. Standard D. abordând strategii adecvate de prevenire a conflictelor dintre copii.). Evaluarea învăţării D U R D U R D U R În calitatea mea de cadru didactic trebuie să ajut fiecare copil să aibă încredere în sine. sprijinindu-l la nevoie şi căutând soluţii pentru problemele cu care se confruntă. cu numele acestora şi data realizării lucrării. pentru a înregistra date privind progresul copilului în toate domeniile de dezvoltare. la selectarea materialelor sau centrelor de activitate atunci când este un număr limitat de spaţii pentru activitate etc. D U R . § Expune lucrările tuturor copiilor. discută cu ei des pre necesitatea acestora.

socioemoţional. § Utilizează permanent aprecieri verbale. Utilizează şi elaborează instrumente de evaluare care apreciază măsura în care copilul deţine anumite cunoştinţe. D U R Standard D. Cadrul didactic deţine un portofoliu al fiecărui copil care conţine date privind progresele copiilor obţinute în urma observărilor şi evaluării în toate domeniile de dezvoltare (fizic. Recunoaşte diferenţele individuale dintre copii în evaluarea acestora. § Registrul cu datele observării tuturor copiilor conţine: numele copilului. obiectivelor de referinţă ale activităţilor de învăţare şi tipului de activitate în care este implicat copilul. manifestă anumite atitudini. 62. îi recompensează. le permite copiilor să ducă acasă o lucrare executată de ei sau invită părinţii să admire lucrările lor. cadrul didactic scoate în evidenţă ceea ce a reuşit copilul să facă şi îl încurajează pentru o viitoare experienţă. Standard D.144 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 56. data calendaristică la care au fost înregistrate observările şi domeniul de dezvoltare de care ţine informaţia înregistrată. § De exemplu. cu jetoane cu imagini (floricele. la aprecierea unei activităţi.: Cadrul didactic foloseşte metode şi instrumente de evaluare care sunt relevante pentru activităţile de învăţare realizate de copii şi adecvate vârstei acestora. în strânsă corelaţie cu domeniile de dezvoltare ale acestuia. D U R D U R 61.). Cadrul didactic păstrează un registru/dosar cu datele culese în urma observării copilului. § Observările cadrului didactic vizează comportamente aparţinând domeniilor de dezvoltare prezentate în Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie. referindu-se la ceea ce au reuşit să facă mai bine decât într-o situaţie anterioară. Cadrul didactic realizează observarea copiilor pentru a surprinde progresul înregistrat de copii în toate domeniile de dezvoltare. Utilizează metode de evaluare ce corespund vârstei copiilor. D U R . 60. laude. atitudini în învăţare).2. D U R D U R 59. expune lucrările copiilor în spaţii amenajate în centrele de activitate. la vârste mai mari. cognitiv. realizează un portofoliu cu toate lucrările copiilor. fără a face comparaţii între ei. Utilizează momentul evaluării pentru a scoate în evidenţă reuşitele copilului şi a încuraja învăţarea. D U R 57.: Cadrul didactic foloseşte evaluarea pentru a sprijini dezvoltarea şi învăţarea la copil.3. steguleţe etc. deprinderi şi abilităţi. § Apreciază individual copiii. având ca unic reper progresele anterioare ale copilului. 58.

65. Selectează cursurile de formare şi perfecţionare în funcţie de nevoile de îmbunătăţire a competenţelor sale profesionale.: Cadrul didactic participă periodic la cursuri de formare continuă 69. 68. 63. D D D U U U R R R D U R D U R . modifica şi adapta mediul educaţional astfel încât să creeze cât mai multe oportunităţi de învăţare şi dezvoltare pentru toţi copiii. Corelează informaţiile despre copil obţinute de la familie cu rezultatele activităţii copilului în creşă/grădiniţă pentru o evaluare cât mai fidelă şi validă a progresului înregistrat de acesta. 66. pentru a evalua progresul copilului. interese.: Cadrul didactic consultă periodic materiale de specialitate în scopul îmbunătăţirii competenţelor sale profesionale..2. despre comportamentele lor de învăţare si progresele lor din discuţiile cu familia.4. Dezvoltare profesională În meseria de cadru didactic. copilul însuşi. Experimentează noi idei şi practici inspirate de materialele de specialitate. niciodată nu poţi crede că ştii totul.. Standard E.: Cadrul didactic solicită şi utilizează informaţii despre experienţele anterioare ale copiilor. nevoi).3. stimulând progresul copiilor. În baza rezultatelor evaluării. Standard E. în scopul oferirii oportunităţilor de învăţare şi dezvoltare cât mai adecvate şi eficiente pentru toţi copiii. Culege informaţii despre copil din discuţii permanente cu familia acestuia (experienţe anterioare de învăţare. 70. pentru a planifica mai riguros activităţile şi a organiza mediul de învăţare adecvat cerinţelor şi intereselor copiilor. 64. 71. Este permanent în contact cu noile informaţii privind teoria şi practica didactică privind educaţia timpurie din publicaţiile de specialitate. despre nevoile lor. D U R D U R E. sănătate. Utilizează în practica zilnică informaţiile şi abilităţile noi achiziţionate prin cursurile de formare continuă. igienă. despre sănătate.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 145 Standard D. este o întrebare căreia trebuie să-i găsesc răspunsul.: Cadrul didactic utilizează evaluarea. Fiecare zi este o provocare.1. Utilizează rezultatele evaluării pentru a organiza. igienă. cadrul didactic proiectează activităţi adaptate nevoilor individuale ale fiecărui copil. 67. nutriţie. D D U U R R Standard D. nutriţie. Participă periodic la cursuri de formare continuă în domeniile profesionale specifice educaţiei timpurii.

precum şi părinţii au nevoie de ajutorul meu pentru a-i oferi copilului toate şansele pentru o educaţie de calitate. D U R D U R D U R . D U R D U R D U R D D U U R R F. Se informează asupra contextului familial în care copilul s-a născut şi a crescut. 77. Cadrul didactic reflectează permanent asupra activităţii sale profesionale. 78. Poate aprecia punctele tari şi aspectele care necesită îmbunătăţiri ale activităţii sale profesionale ca urmare a reflecţiei asupra propriei practici. cultural. Standard E.3. 72. religios a familiilor. Am nevoie de ajutorul părinţilor. Parteneriatul cu familia Succesul unei dezvoltări depline şi sănătoase a copilului depinde de convergenţa acţiunilor tuturor celor care îl înconjoară.146 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard E. Este capabil de a-şi motiva deciziile pedagogice în baza reflecţiei asupra activităţii sale zilnice şi a rezultatelor obţinute.4. pentru a reflecta în activităţile curente şi în mediul educaţional diversitatea culturală a familiilor. Se consultă cu alţi colegi şi specialişti în proiectarea activităţilor pentru a asigura condiţii optime care să răspundă nevoilor individuale de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil. pentru a asigura oportunităţi egale tuturor copiilor şi o comunicare eficientă cu familiile acestora. 79. Standard F.1. Valorifică experienţele familiale ale copiilor. demonstrând capacitatea de a-şi motiva deciziile profesionale şi de a-şi îmbunătăţi practica zilnică în urma analizei rezultatelor profesionale obţinute. pentru a-şi îmbunătăţi propriile practici educaţionale şi practicile familiilor în educaţia şi dezvoltarea copiilor mici. în scopul individualizării învăţării şi oferirii de sprijin optim pentru dezvoltarea acestuia. Manifestă interes pentru cunoaşterea diversităţii de ordin economic. 74. prin discuţii cu părinţii acestuia. etnic. Reflectează permanent asupra rezultatelor practicii zilnice cu scopul de a o îmbunătăţi.: Cadrul didactic recunoaşte importanţa cunoaşterii mediului familial în care copilul creşte şi se dezvoltă. Colaborează cu colegi şi alţi specialişti pentru a culege cât mai multe informaţii privind dezvoltarea copilului. 73. 75. 76.: Cadrul didactic utilizează lucrul în echipă cu alţi colegi şi specialişti.

considerând importante aspiraţiile. 82. precum şi despre dificultăţile întâmpinate. despre starea lui de sănătate. Stabileşte împreună cu părinţii măsuri necesare pentru corectarea/recuperarea unor probleme de dezvoltare (prin acţiuni concertate ale cadrului didactic şi ale părinţilor sau prin apelul la alţi specialişti). reuşind să evite conflictele sau să le soluţioneze cu rezultate optime pentru copil.: Cadrul didactic implică permanent familia în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. sugestii privind dezvoltarea şi educaţia copilului. Utilizează metode informale şi formale de comunicare cu toţi părinţii pentru a culege cât mai multe informaţii despre copil. Furnizează părinţilor informaţii. D U R D U R .4. 87. exemple de practici. D D U U R R Standard F. 85. 84. D U R D U R Standard F. Utilizează spaţiul destinat întâlnirilor cu părinţii. Solicită informaţii părinţilor privind aşteptările. pentru a-i sprijini pe aceştia în realizarea rolurilor parentale.: Cadrul didactic respectă calitatea părinţilor de primi educatori ai copilului. 81. asigurându-se de bunăstarea acestuia.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 147 Standard F. D U R D U R 83. § Utilizează panouri pe care sunt afişate anunţuri/solicitări adresate părinţilor.: Cadrul didactic consideră fundamentală comunicarea permanentă cu părinţii pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului şi bunăstarea acestuia. interesele şi dorinţele acestora în privinţa propriului copil. discuţiilor individuale cu părinţii etc.2. Demonstrează competenţe de comunicare cu părinţii. dorinţele şi cerinţele lor legate de dezvoltarea şi educaţia copiilor. carneţele de corespondenţă cu părinţii.3. dar şi despre problemele acestuia. 86. 80. despre interesele şi dorinţele lui. dezvoltării şi educaţiei propriului copil. Implică părinţii în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. Informează săptămânal părinţii despre progresele înregistrate de copil în toate domeniile dezvoltării. Respectă dorinţele şi cerinţele formulate de părinţi în privinţa sănătăţii. în special în privinţa acelor aspecte ale dezvoltării care necesită mai multă atenţie şi acţiuni specifice. pentru a putea lua decizii în comun.

D U R D U R D U R D U R .5. pentru a organiza. să poată face schimb de opinii şi să colaboreze pentru susţinerea activităţilor realizate în creşă/ grădiniţă. pentru a observa copiii. 88. Invită părinţii să participe periodic la activităţile curente desfăşurate în grupa de creşă/grădiniţă. Implică părinţii sau alţi membri ai familiei. a unor evenimente speciale sau a unor sărbători etc. 91. 89. a asista cadrul didactic în organizarea activităţilor etc. valorificând disponibilitatea şi experienţa acestora.148 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard F. în planificarea şi organizarea unor studii tematice. Creează un spaţiu în care părinţii să dispună de resurse de informaţii privind educaţia şi dezvoltarea copilului.: Cadrul didactic încurajează prin forme variate participarea părinţilor la programul educaţional al creşei/grădiniţei. a dezbate şi a lua decizii în comun privind programul de educaţie promovat de creşă/grădiniţă. 90. Organizează periodic întâlniri cu părinţii.

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 149 GHID DE APLICARE a Instrumentului de evaluare a competenţelor profesionale ale cadrului didactic în baza Standardelor profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie .

pentru orientarea unor procese decizionale legate de politici educaţionale în domeniul educaţiei timpurii (calitatea pregătirii cadrelor din domeniu. calitatea programelor de formare iniţială şi continuă etc. Domeniul: Planificarea învăţării Standard B. fizic şi sănătate.: Recunoaşterea impactului mediului asupra învăţării şi dezvoltării Standard C 2.1.: Valorificarea oportunităţilor de învăţare neplanificate C.: Specificul învăţării în perioada timpurie Standard A.2. Domeniu: Evaluarea învăţării Standard D. Instrumentul de evaluare a competenţelor profesionale ale cadrului didactic din educaţia timpurie a fost elaborat pe baza standardelor profesionale ale cadrului didactic. obiectivele de referinţă şi sarcinile elaborate Standard C 1.2. fie la nivel individual. în creşe/grădiniţe de copii. subdomenii şi standarde după cum urmează: D. Domeniu: Organizarea învăţării C.: Corelarea formelor de activitate cu vârsta copiilor.150 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 1.: Individualizarea învăţării Standard A. fie la nivel instituţional.: Crearea unui mediu personalizat şi prietenos copilului Standard C 2.).6. pentru autoevaluarea cadrelor didactice în scopul realizării unei educaţii timpurii de calitate centrate pe copil.2.4.4.1. socioemoţional.3.3.1.: Planificarea ca proces participativ C. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C.: Abordarea integrată a curriculumului prin planificare Standard B. Subdomeniu: Mediul de învăţare Standard C 2. centre comunitare pentru copii şi familii etc. pentru optimizarea calităţii practicilor educaţionale timpurii în diverse contexte – programe de durată lungă şi scurtă.1.2.1. atitudine în învăţare) . care sunt structurate pe domenii. INTRODUCERE Standardele profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie au ca principală misiune aceea de a asigura o pregătire de calitate tuturor cadrelor didactice în scopul oferirii tuturor condiţiilor pentru o învăţare şi dezvoltare deplină a copiilor.: Climatul social în promovarea învăţării 2.: Abordarea integrată a dezvoltării copilului Standard A.5. pentru dezvoltarea unei înţelegeri aprofundate a bunelor practici de educaţie centrată pe copil în cadrul cursurilor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice.1.: Strategii interactive Standard C 1. STRUCTURA INSTRUMENTULUI Formularul are la bază Standardele profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie.: Observarea copilului (înregistrarea observaţiilor privind progresele în dezvoltarea copilului pe cele patru domenii definite prin Standardele de Învăţare şi Dezvoltare a copilului: cognitiv.3. A. Acest instrument poate fi utilizat: pentru a evalua nivelul competenţelor profesionale ale cadrului didactic în toate cele şase domenii pentru care au fost elaborate standardele profesionale.2.1.1.: Jocul ca formă integratoare a învăţării şi dezvoltării Standard C 1. Domeniul: Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Standard A.: Incluziunea socială B.3.: Strategii pentru învăţare activă Standard C.: Planificarea pe termen scurt şi termen lung (zilnică şi săptămânală) Standard B.: Crearea oportunităţilor de alegere şi luare a deciziilor Standard C 1.

uşurându-le tranziţia de acasă la grădiniţă (de exemplu.3.: Colaborarea cu părinţii în luarea de decizii privind dezvoltarea copilului Standard F.GHID DE APLICARE A INSTRUMENTULUI DE EVALUARE 151 Standard D.4.1.1.3.2. Instrumentul conţine două coloane. scala de notare. în special.: Utilizarea diverselor forme de evaluare a copilului Standard D. permite ca membrul familiei să se afle alături de copil.2.: Stimularea participării părinţilor la activităţile programului educaţional Fiecare Standard este explicitat prin Indicatori.3.: Reflecţie asupra propriei activităţi pentru îmbunătăţirea rezultatelor Standard E.: Consultarea de materiale de specialitate Standard E. a contextului sociocultural al familiei Standard F. nevoia de a se socializa sau de a fi câtva timp singur/de a observa etc. iar coloana din dreapta.4.) Recunoaşte necesităţile individuale ale copiilor din grupă (de exemplu.1. permite copilului să vină cu jucăria preferată etc. de alimentaţie.: Lucrul în echipă cu cadre didactice şi alţi specialişti pentru îmbunătăţirea activităţii didactice A. Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale Indicator ⇒ fiecărui copil şi asigură susţinerea ne• Exemplu ⇒ cesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial • Exemplu ⇒ Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor. coloana din partea stângă conţinând indicatorii cu exemplele. Ele pot fi observate la moment sau evaluatorul poate găsi alte probe prin care indicatorul se face prezent în timpul evaluării: • Cod de notare: Pentru notarea frecvenţei de manifestare a indicatorului sunt utilizate următoarele codificări care arată că practicile vizate de indicator sunt observabile: D – deseori U – uneori R – rareori . centrate pe copil. în virtutea faptului că se referă la concepte utilizate în cadrul noii paradigme educaţionale.: Participarea la cursuri de formare continuă şi perfecţionare Standard E. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie E. nevoia de odihnă şi activitate dinamică. Exemplele sunt menite să ghideze evaluatorul în aprecierea Indicatorilor care pot prezenta unele dificultăţi.4. exemplele servind drept repere. face adaptări la program.2.: Informarea permanentă a părinţilor privind progresele şi problemele copilului în dezvoltare Standard F. care sunt ocazional însoţiţi de Exemple practice. Domeniu: Parteneriatul cu familia Standard F.: Înregistrarea progreselor copilului Standard D.: Cunoaşterea nevoilor şi intereselor părinţilor privind dezvoltarea copilului. Domeniu: Dezvoltarea profesională Standard E.) DUR F. • Facilitează integrarea copiilor noi. Se va nota doar Indicatorul (a se vedea Scala de notare).: Dezvoltarea de obiective pe termen scurt şi termen mediu de dezvoltare individuală a copilului în baza rezultatelor evaluării Domeniu ⇒ Standard ⇒ A.

toţi Indicatorii urmează să fie notaţi în baza a ceea ce se întâmplă regulat.1. alţii prin alte metode de culegere a datelor. O întrebare deschisă – de tipul „Cum interacţionaţi cu părinţii?” – este una care nu sugerează răspunsul. comunicarea scrisă cu părinţii etc. pentru a stabili care standard este mai bine acoperit în planul competenţelor şi care necesită o mai mare atenţie. Pentru a urmări schimbările în dinamică. registrul cu înregistrări ale observărilor copiilor. asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plan cognitiv. care se bazează pe laturile forte ale cadrului didactic. director). Scopul acestui proces este de a crea un context pozitiv pentru creşterea profesională a cadrelor didactice şi de a spori calitatea practicilor educaţionale. Aici sunt foarte utile referinţele evaluatorului la activităţi şi interacţiuni concrete. De exemplu. utilizând informaţia obţinută în urma evaluării. interviu individual cu cadrul didactic sau cu alte persoane (părinţi. Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil. 1. În cadrul acestei abordări a dezvoltării profesionale.). La fel. socioemoţional şi fizic. Este important ca evaluatorul să nu-şi facă notarea în baza cerinţelor curriculare sau a ceea ce consideră că ar trebui să se întâmple. Şi totuşi. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Standard A. portofoliile copiilor. 3. Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi de a progresa interacţionând frecvent cu fiecare.152 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 3. pot fi comparate rezultatele pe domenii. Rezultatele notării pot fi utilizate în mod diferit. se va calcula numărul de răspunsuri bifate D(eseori). manifestând afecţiune. 2. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice. 4. U(uneori) şi R(areori) la fiecare standard şi la fiecare domeniu. precum: analiza documentelor pedagogice (planificarea didactică. rezultatele primei observări vor fi comparate cu cele obţinute în cadrul evaluărilor ulterioare.: Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial. D U R . După evaluare. evaluatorul îi poate adresa cadrului didactic întrebări deschise despre Indicatorul la care se cer clarificări. este foarte important ca evaluatorul să ia notiţe detaliate atât despre interacţiunile pozitive. pentru ca. Nu în toate cazurile este posibil să se noteze indicatorul în baza practicilor observate.2. De aceea este important ca evaluatorul să discute cu cadrul didactic despre procesul de evaluare şi să se asigure că acesta cunoaşte Standardele Profesionale înainte de a începe evaluarea. CUM SE UTILIZEAZĂ INSTRUMENTUL? Evaluarea se face cu scopul de a-i oferi un sprijin cadrului didactic şi de aceea evaluatorul trebuie să cunoască scopurile profesionale ale acestuia. D U R D U R D U R Standard A. Unii dintre indicatori pot fi apreciaţi doar în urma observării activităţii cadrului didactic pentru mai multe zile. împreună cu cadrul didactic să identifice laturile forte şi laturile care necesită îmbunătăţire în practica acestuia şi să elaboreze un plan concret de acţiune.: Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat. Cadrul didactic va fi informat despre rezultate într-o manieră care l-ar ajuta cel mai bine să-şi identifice scopurile pentru îmbunătăţirea propriilor practici şi să se încreadă în ceea ce face bine la moment. interes şi respect. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor. în mod tipic. Se poate realiza un grafic individual al fiecărui domeniu sau un profil al competenţelor unind valorile scalei prin traversarea coloanelor de sus în jos. cât şi despre cele negative. şi nu în baza celor dorite sau presupuse. Exemplu: A.

CÂND SE UTILIZEAZĂ INSTRUMENTUL? Se recomandă ca. Utilizează orice moment al zilei. pentru a permite cadrului didactic să aplice planul de acţiuni în scopul optimizării propriilor practici. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat care solicită dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. pentru aflarea anumitor informaţii referitoare la unii indicatori. Toate aceste informaţii reprezintă argumente în favoarea acordării uneia dintre valorile scalei de notare: Deseori. deprinderilor şi abilităţilor dobândite. în scop de susţinere a creşterii profesionale. cu atât competenţele cadrului didactic sunt mai inconsistente sau chiar neconforme cu aşteptările formulate prin standardele profesionale şi necesită sprijin în îmbunătăţirea performanţelor sale profesionale. Instrumentul de evaluare să fie utilizat cel puţin de două ori pe an (perioada de evaluare durând cel mult o săptămână). cu atât competenţele cadrului didactic sunt mai aproape de aşteptările formulate prin standarde. evaluatorul la anexa Formularul de culegere a datelor în care se vor regăsi contextele în care au fost culese datele pentru fiecare indicator: exemple de comportamente/activităţi. care va fi completat în urma observării şi a utilizării şi a altor metode de culegere a datelor. dar nu mai frecvent decât o dată la trei luni. pentru a realiza integrarea cunoştinţelor. Cu cât această curbă este distribuită mai mult pe cele trei valori ale scalei sau se restrânge în zona ultimei valori (R). Alături de Instrumentul de evaluare. întrebări adresate şi răspunsuri obţinute de la subiectul evaluării sau alte persoane. sarcini/contexte de învăţare/observate. Uneori.GHID DE APLICARE A INSTRUMENTULUI DE EVALUARE 153 5. D U R D U R Cu cât curba este mai puţin sinusoidală şi se află în registrul primei valori a scalei. 4. . Rareori. documente analizate din care au fost culese informaţii. 6.

.

FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 155 FORMULAR de înregistrare a datelor .

observaţii 2. interes şi respect. Indicator 1. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Standard A. Indicator 5. 4.: Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice. Comentarii. socioemoţional şi fizic.: Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat.156 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE A. Comentarii. Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil.1. manifestând afecţiune. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat care solicită dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. Standard A. observaţii . 3.2. asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plan cognitiv. Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi de a progresa interacţionând frecvent cu fiecare.

8. etniei. promovând toleranţa faţă de tot ce este diferit prin respectarea diversităţii. principiile unei societăţi democratice deschise. rasei. Respectă particularităţile dezvoltării copilului pentru fiecare etapă de vârstă de la naştere la 7 ani. respectând valorile bazate pe drepturile omului. nivelului socioeconomic.: Cadrul didactic cunoaşte specificitatea procesului de învăţare la copil de la naştere la 7 ani. oferind tuturor copiilor oportunităţi egale de dezvoltare şi învăţare. socioemoţional. prin toate deciziile didactice curente. deprinderilor şi abilităţilor dobândite.3. limbii. 7. Standard A. abilităţilor. structurii familiei.4. . religiei.: Cadrul didactic promovează incluziunea socială. fizic). Înţelege felul în care fiecare copil îşi construieşte imaginea lumii şi creează oportunităţi de învăţare care reflectă această înţelegere. Utilizează orice moment al zilei pentru a realiza integrarea cunoştinţelor. Propune activităţi ce valorifică diversitatea copiilor şi familiilor. culturii. Standard A. Indicator 9.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 157 6. vârstei. sub toate aspectele (cognitiv. Comentarii. observaţii 10. Promovează respectul pentru diversitate datorată sexului.

observaţii 15. prietenos. Mediază conflictele dintre copii cu scopul de a promova înţelegerea. . Planificarea învăţării Standard B. Cadrul didactic recunoaşte importanţa unei planificări zilnice şi săptămânale bine echilibrate. Planificarea zilnică denotă abilitatea cadrului didactic de a reflecta critic asupra obiectivelor imediate realizate. respectul reciproc. pe o bună cunoaştere a copiilor din grupă şi pe obiectivele ariilor curriculare. 13. Comunică cu toţi copiii pe un ton cald. de a le corela cu obiectivele propuse în planificarea săptămânală şi de a face ajustările necesare.1. securitate. care se bazează pe cunoaşterea dezvoltării copilului. confort afectiv. Comentarii. echilibrate. 12. B. acceptarea şi respectarea diversităţii. Indicator 14.: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale bine structurate.158 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 11. Creează oportunităţi egale de dezvoltare pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale. siguranţă. ce conferă încredere.

Planifică unităţi tematice în care conţinuturile sunt strâns legate între ele şi care contribuie la o învăţare semnificativă. 17. Comentarii.2. Atât planificarea zilnică. 22. Include în planurile zilnice o varietate de activităţi pentru a satisface diversele nevoi. .FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 159 16. dar şi suficient de flexibilă. Indicator 18. abilităţi şi stiluri de învăţare ale copiilor. 20. cât şi cea săptămânală promovează o abordare holistă asupra dezvoltării copilului şi un mod integrat de abordare a curriculumului. 21. Planifică modalităţi de finalizare a unităţilor/ proiectelor tematice care să integreze cunoştinţele interdisciplinare şi deprinderile achiziţionate şi să permită fiecărui copil să simtă plăcerea reuşitei. permiţând adaptări şi modificări necesare pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi optime de învăţare şi dezvoltare. Experienţele de învăţare planificate de educator sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cunoaştere. observaţii Standard B. ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri. Planificarea unităţilor/proiectelor tematice reflectă capacitatea cadrului didactic de a respecta o succesiune logică a etapelor de desfăşurare a acestora şi de a le adecva la vârsta. 19. nivelul de interes şi nevoile specifice (individuale şi de grup) ale copiilor. Planificarea este bine structurată.: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale care reflectă abordarea integrată a curriculum-ului.

1. în care sunt implicaţi copiii şi familiile lor. Indicator 26. de la cele de liberă explorare la cele modelate de cadrul didactic. Comentarii. Este receptiv la sugestiile copiilor şi capabil să-şi ajusteze planurile în acord cu acestea. selectează adecvat activităţi din spectrul larg de opţiuni: de la cele iniţiate de adult la cele iniţiate de copil. observaţii . Demonstrează înţelegerea rolului său de facilitator al învăţării copilului.1. 25. la construirea de către copii a propriilor cunoştinţe.3.: Cadrul didactic cunoaşte şi utilizează diverse strategii care contribuie la învăţarea activă. observaţii 24.160 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard B. Comentarii. pentru a le oferi copiilor oportunităţi optime de dezvoltare şi învăţare. C. În baza bunei cunoaşteri a copiilor şi a obiectivelor curriculare. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C. Implică familia în planificarea unităţilor tematice şi a altor activităţi de învăţare din clasă. Organizarea învăţării C.1. la dezvoltarea de deprinderi şi abilităţi.: Planificarea activităţilor este un proces participativ. Indicator 23.

Foloseşte interesul şi curiozitatea copiilor faţă de lumea înconjurătoare. Ajută copiii să facă conexiuni între concepte şi deprinderi noi şi cunoştinţele anterioare (evocare şi realizare a sensurilor).: Cadrul didactic demonstrează competenţă în utilizarea jocului ca formă integratoare pentru stimularea învăţarii şi dezvoltării. 32.3.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 161 27. observaţii Standard C. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi prin intermediul întrebărilor deschise. .1. Standard C.2. Comentarii. 28. Ştie să creeze şi menţină situaţii care îmbogăţesc şi extind jocul copiilor. 29. Recunoaşte valoarea supremă a jocului (înţeles în sens larg) pentru învăţarea şi dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. 30.: Cadrul didactic utilizează strategii predominant interactive. Indicator 31.1. Ia permanent decizii strategice conştiente legate de rolul său şi rolul copilului în construirea propriei învăţări prin joc. Oferă proiecte la care copiii să lucreze în cooperare.

observaţii 37. Corelează conţinuturile activităţilor cu vârsta copiilor şi cu cunoştinţele anterioare ale acestora. Comentarii. 34. pentru a realiza integrarea lor în activităţile/studiile tematice. cu formele de organizare a lucrului cu copiii ţinând de particularităţile de vârstă ale copiilor şi experienţele de învăţare anterioare. Cadrul didactic corelează obiectivele de referinţă ale ariilor curriculare cu conţinuturile învăţării. Indicator 36. perechi. grup mic. Corelează obiectivele de referinţă din diferite arii curriculare. Standard: C. potrivindu-le la obiectivele propuse şi respectând nevoile individuale şi de grup ale copiilor. cu sarcinile de învăţare. 38. Propune pentru lucru în grup mare sau mic sarcini adecvate formelor selectate.1. Utilizează diverse forme de organizare a activităţii copiilor (în grup mare.4. Pune la dispoziţia copiilor materiale cu caracter deschis ce stimulează dezvoltarea.162 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 33. . Creează situaţii în care copiii să înveţe unul de la altul. individual). 35.

FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR

163

Standard C.1.5.: Cadrul didactic creează pentru copii multiple oportunităţi de alegere şi luare a deciziilor. 39. Planifică situaţii de învăţare cu caracter deschis, sarcini cu mai multe posibilităţi de realizare, materiale diverse din care să aleagă.

Indicator 40. Oferă copiilor posibilitatea de a face alegeri conştiente din alternativele existente şi a-şi asuma responsabilitate pentru alegerea făcută.

Comentarii, observaţii

Standard C.1.6.: Cadrul didactic exploatează maximal oportunităţile de învăţare ale perioadelor de rutină şi adoptă atitudini flexibile şi creative în faţa unor momente neplanificate. 41. Foloseşte rutina zilei ca sursă de învăţare semnificativă.

42. Recunoaşte şi exploatează oportunităţile de învăţare, care apar inopinat, spontan şi care suscită interesul copiilor, pentru a le dezvolta limbajul, a învăţa noi concepte şi deprinderi.

C. Organizarea învăţării C.2. Subdomeniu: Mediul de învăţare Standard C.2.1.: Cadrul didactic înţelege impactul puternic al mediului asupra învăţării şi dezvoltării copiilor şi le asigură un mediu în care fiecare copil să se dezvolte şi să înveţe în conformitate cu nevoile, interesele şi abilităţile sale. 43. Creează un mediu fizic atractiv şi plăcut, care îi ajută pe copii să se simtă în securitate şi confortabil.

164

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE

Indicator 44. Organizarea mediului corespunde necesităţilor diferitor grupuri de vârstă şi ale fiecărui copil în parte, precum şi necesităţilor dictate de conţinuturile studiate.

Comentarii, observaţii

45. Spaţiul fizic pregătit de cadrul didactic facilitează managementul grupei de copii şi îi permite utilizarea diverselor forme de lucru: individual, perechi, grup mic, grup mare.

46. Mediul este bine organizat şi promovează învăţarea activă şi independentă.

47. Selectează materiale legate de toate ariile curriculare şi domeniile de dezvoltare, astfel încât să stimuleze explorarea, experimentarea, descoperirea şi învăţarea conceptuală. Standard C.2.2.: Cadrul didactic creează un mediu fizic personalizat şi prietenos ce conferă identitate grupului de copii. 48. Mediul creat de cadrul didactic promovează la copii confort psihologic şi o atitudine pozitivă faţă de învăţare.

Indicator 49. Creează un mediu de învăţare personalizat şi prietenos copiilor, promovând sensul de apartenenţă.

Comentarii, observaţii

FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR

165

50. Mediul creat de cadrul didactic invită părinţii ca parteneri la colaborare şi contribuie la spiritul de comunitate.

Standard C.2.3.: Cadrul didactic creează un climat social care promovează învăţarea. 51. Încurajează atitudini reciproce grijulii şi respectuoase între copii, pentru a oferi încredere şi siguranţă în exprimarea liberă a acestora.

52. Oferă multiple situaţii în care toţi copiii să fie auziţi şi apreciaţi.

53. Facilitează stabilirea unor relaţii de prietenie între copii care încurajează învăţarea reciprocă.

Indicator 54. Demonstrează înţelegerea cauzelor diverse ale comportamentelor nedorite, abordând strategii adecvate de prevenire a conflictelor dintre copii.

Comentarii, observaţii

.: Cadrul didactic utilizează permanent observarea. pentru a sprijini dezvoltarea şi învăţarea la copil. pentru a înregistra date privind progresele copilului în toate domeniile dezvoltării.: Cadrul didactic foloseşte evaluarea.1. obiectivelor de referinţă ale activităţilor de învăţare şi tipului de activitate în care este implicat copilul. Cadrul didactic păstrează un registru/dosar cu datele culese în urma observării copilului.2. observaţii 59. Indicator 58. Evaluarea învăţării Standard D. Utilizează metode de evaluare ce corespund vârstei copiilor. 56. Comentarii. Standard D. pentru a suprinde progresul înregistrat de copii în toate domeniile de dezvoltare.166 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE D. 57. având ca unic reper progresele anterioare ale copilului. Utilizează momentul evaluării. Cadrul didactic utilizează zilnic observarea copiilor.3. Standard D. pentru a scoate în evidenţă reuşitele copilului şi a încuraja învăţarea. Recunoaşte diferenţele individuale dintre copii în evaluarea acestora.: Cadrul didactic foloseşte metode şi instrumente de evaluare care sunt relevante pentru activităţile de învăţare realizate de copii şi adecvate vârstei acestora. Cadrul didactic realizează observarea copiilor. 60. 55.

65. Corelează informaţiile despre copil obţinute de la familie cu rezultatele activităţii copilului în creşă/grădiniţă pentru o evaluare cât mai fidelă şi validă a progresului înregistrat de acesta. Utilizează şi elaborează instrumente de evaluare care apreciază măsura în care copilul deţine anumite cunoştinţe. în strânsă corelaţie cu domeniile de dezvoltare ale acestuia.: Cadrul didactic solicită şi utilizează informaţii despre experienţele anterioare ale copiilor. cognitiv.3. Comentarii. igienă. pentru a evalua progresul lui. 66. sănătate. modifica şi adapta mediul educaţional astfel încât să creeze cât mai multe oportunităţi de învăţare şi dezvoltare tuturor copiilor. pentru a planifica mai riguros activităţile şi a organiza mediul de învăţare mai adecvat cerinţelor şi intereselor copiilor. Utilizează rezultatele evaluării pentru a organiza. deprinderi şi abilităţi.4.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 167 61. nevoi). igienă. nutriţie. În baza rezultatelor evaluării. despre sănătate. Standard D. manifestă anumite atitudini. socioemoţional. Standard D. stimulând progresul copiilor. 62. atitudini în învăţare). interese. observaţii 64.: Cadrul didactic utilizează evaluarea. Culege informaţii despre copil prin discuţii permanente cu familia acestuia (experienţe anterioare de învăţare. Indicator 63. nutriţie. . copilul însuşi. cadrul didactic proiectează activităţi adaptate nevoilor individuale ale fiecărui copil. despre nevoile lor. despre comportamentele lor de învăţare şi progresele lor din discuţiile cu familia. Cadrul didactic deţine un portofoliu al fiecărui copil care conţine date privind progresele copiilor obţinute în urma observărilor şi evaluării în toate domeniile de dezvoltare (fizic.

Este permanent în contact cu noile ce ţin de privind teoria şi practica didactică privind educaţia timpurie din publicaţiile de specialitate.1. Utilizează în practica zilnică informaţiile şi abilităţile noi achiziţionate prin cursurile de formare continuă. Dezvoltare profesională Standard E. cu scopul de a oferi copiilor oportunităţi de învăţare şi dezvoltare cât mai adecvate şi eficiente. 70. Indicator 71.168 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE E.2. Participă periodic la cursuri de formare continuă în domeniile profesionale specifice educaţiei timpurii. Comentarii. 69. observaţii . Selectează cursurile de formare continuă în funcţie de nevoile de îmbunătăţire a competenţelor sale profesionale. observaţii 68. Standard E. Indicator 67.: Cadrul didactic consultă periodic materiale de specialitate în scopul îmbunătăţirii competenţelor sale profesionale. Experimentează noi idei şi practici inspirate de materialele de specialitate. Comentarii.: Cadrul didactic participă periodic la cursuri de formare continuă.

3. Cadrul didactic reflectează permanent asupra activităţii sale profesionale. pentru a-şi îmbunătăţi propriile practici educaţionale şi practicile familiilor în educaţia şi dezvoltarea copiilor mici. Poate aprecia punctele tari şi aspectele care necesită îmbunătăţiri ale activităţii sale profesionale ca urmare a reflecţiei asupra propriei practici. 73.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 169 Standard E. 74. Este capabil de a-şi motiva deciziile pedagogice în baza reflecţiei asupra activităţii sale zilnice şi a rezultatelor obţinute. 72. Comentarii.4. observaţii . demonstrând capacitatea de a-şi motiva deciziile profesionale şi de a-şi îmbunătăţi practica zilnică în urma analizei rezultatelor profesionale obţinute. în vederea asigurării condiţiilor optime pentru a putea răspunde nevoilor individuale de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil. Se consultă cu alţi colegi şi specialişti în proiectarea activităţilor. Indicator 76. Standard E. Colaborează cu colegi şi alţi specialişti pentru a culege cât mai multe informaţii privind dezvoltarea copilului. 75.: Cadrul didactic utilizează lucrul în echipă cu alţi colegi şi specialişti. Reflectează permanent asupra rezultatelor practicii zilnice cu scopul de a o îmbunătăţi.

79. despre interesele şi dorinţele lui. interesele şi dorinţele acestora în privinţa propriului copil. 81.: Cadrul didactic respectă calitatea părinţilor de primi educatori ai copilului. 77. prin discuţii cu părinţii acestuia. pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului şi bunăstarea acestuia. Respectă dorinţele şi cerinţele formulate de părinţi în privinţa sănătăţii.1. Se informează asupra contextului familial în care copilul s-a născut şi a crescut. şi oferirea de sprijin optim pentru dezvoltarea acestuia. religios a familiilor. pentru a asigura oportunităţi egale tuturor copiilor şi o comunicare eficientă cu familiile acestora. dorinţele şi cerinţele lor privind dezvoltarea şi educaţia copiilor. considerând importante aspiraţiile.2. Standard F. 82. pentru a culege cât mai multe informaţii despre copil. dezvoltării şi educaţiei propriului copil. Solicită informaţii părinţilor privind aşteptările. în scopul individualizării învăţării. 78.3. despre starea lui de sănătate. Indicator 80.170 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE F. cultural. Comentarii. Utilizează metode informale şi formale de comunicare cu toţi părinţii. etnic.: Cadrul didactic recunoaşte importanţa cunoaşterii mediului familial în care copillul creşte şi se dezvoltă.: Cadrul didactic consideră fundamentală comunicarea permanentă cu părinţii. pentru a reflecta în activităţile curente şi în mediul educaţional diversitatea culturală a familiilor. asigurându-se de bunăstarea acestuia. dar şi despre problemele acestuia. Manifestă interes pentru cunoaşterea diversităţii de ordin economic. Valorifică experienţele familiale ale copiilor. Parteneriatul cu familia Standard F. observaţii . Standard F.

precum şi despre dificultăţile întâmpinate pentru a lua decizii în comun. . sugestii privind dezvoltarea şi educaţia copilului. Standard F. Implică părinţii în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului.: Cadrul didactic implică permanent familia în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. Standard F. 88. pentru a observa copiii. Demonstrează competenţe de comunicare cu părinţii. a asista cadrul didactic în organizarea activităţilor etc.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 171 83.: Cadrul didactic încurajează prin forme variate participarea părinţilor la programul educaţional al creşei/grădiniţei. exemple de practici. Comentarii. Furnizează părinţilor informaţii. observaţii 85. în special în privinţa acelor aspecte ale dezvoltării care necesită mai multă atenţie şi acţiuni specifice. Informează săptămânal părinţii cu privire la progresele înregistrate de copil în toate domeniile dezvoltării. pentru a-i sprijini pe aceştia în realizarea rolurilor parentale. 86. Invită părinţii să participe periodic la activităţile curente desfăşurate în grupa de creşă/grădiniţă. reuşind să evite conflictele sau să le soluţioneze cu rezultate optime pentru copil.4. 87. Indicator 84.5. Stabileşte împreună cu părinţii măsuri necesare pentru corectarea/recuperarea unor probleme de dezvoltare (prin acţiuni concertate ale cadrului didactic şi ale părinţilor sau prin apelul la alţi specialişti).

172 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Indicator 89. Creează un spaţiu în care părinţii să dispună de resurse de informaţii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. să poată face schimbări de opinii şi să colaboreze pentru susţinerea activităţilor realizate în creşă/grădiniţă. . a dezbate şi a lua decizii în comun privind programul de educaţie promovat de creşă/ grădiniţă. în planificarea şi organizarea unor studii tematice. observaţii 91. Organizează periodic întâlniri cu părinţii. Implică părinţii sau alţi membri ai familiei. a unor evenimente speciale sau a unor sărbători etc. valorificând disponibilitatea şi experienţa acestora. pentru a organiza. Comentarii. 90.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful