STANDARDE de învăţare şi dezvoltare pentru copilul de la naştere până la 7 ani

STANDARDE profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie

CZU 373.2(083.7) S 76 Standardele au fost elaborate în cadrul Proiectului «Educaţie Pentru Toţi – Iniţiativa de Acţiune Rapidă» şi aprobate de către Consiliul Naţional pentru Curriculum (CMC) la 23 august 2010 Experţi naţionali în elaborarea standardelor: Dr.hab. Aglaida Bolboceanu, dr. Cornelia Cincilei Expert internaţional: Dr. Mihaela Ionescu, România Au colaborat: Ala Pînzari (Banca Mondială), Larisa Vîrtosu (UNICEF), dr. conf. Nadejda Velişco (Ministerul Educaţiei), dr. Lia Sclifos (Proiectul Educaţie Pentru Toţi – Iniţiativa de Acţiune Rapidă) Experţi naţionali în validarea standardelor: Maria Vrânceanu, Tatiana Turchină, Natalia Zotea, Valentina Lungu, Anatol Bucatca

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Standarde de învăţare şi dezvoltare pentru copilul de la naştere până la 7 ani : Standarde profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie / Min. Educaţiei al Rep. Moldova; au colab.: Larisa Vîrtosu, Ala Pînzari, Nadejda Velişco [et al.] ; experţi naţ.: Aglaida Bolboceanu, Cornelia Cincilei; expert internaţ.: Mihaela Ionescu. – Ch. : “Imprint Star” SRL. – 170 p. – (Ajută-l să crească oM MARE). 3450 ex. ISBN 978-9975-9905-9-2. - - 1. Educaţia preşcolarilor – Standarde.

ISBN 978-9975-9905-9-2

33
CUPRINS
STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI
A. Dezvoltarea fizică, a sănătăţii şi igienei B. Domeniul dezvoltării socio-emoţionale C. Capacităţi şi atitudini în învăţare D. Dezvoltarea limbajului şi a comunicării şi premisele citirii şi scrierii E. Domeniul dezvoltării cognitive 10 26 50 60 84

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRUL DIDACTIC
• Standarde profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie Instrument de evaluare a competenţelor profesionale ale cadrelor didactice din educaţia timpurie Ghid de aplicare a Instrumentului de evaluare a competenţelor profesionale ale cadrului didactic în baza Standardelor profesionale pentru cadrele didactice din educaţia timpurie Formular de înregistrare a datelor

113

129

149 155

în care au fost consultaţi şi implicaţi experţi în educaţia şi dezvoltarea timpurie. Perioada copilăriei timpurii este numită de către unii specialişti perioada „magică” tocmai datorită schimbărilor şi salturilor uimitoare în toate domeniile dezvoltării care se petrec în acest răstimp. De aceea este foarte important să respectăm ritmul şi caracteristicile individuale ale învăţării şi dezvoltării fiecărui copil. neuropsihologiei. dezvoltarea şi educaţia copiilor asupra aşteptărilor pe care le pot avea în privinţa copiilor în perioada copilăriei. Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie recunosc: unicitatea copilului. întrucât există diferenţe individuale importante între ritmurile de dezvoltare ale copiilor. Acumulările ştiinţifice în domeniul psihologiei copilului. standardele reprezintă un set de afirmaţii care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui copiii să ştie şi să poată să facă. fiind doar repere generale ale dezvoltării acestuia. creşterea.4 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI INTRODUCERE Pentru toţi cei care contribuiţi la creşterea. au fost completate şi corelate cu perioada de vârstă naştere-5 ani. în acest mod fiind acoperită întreaga perioadă a copilăriei timpurii. Prin formularea lor. un document ce informează educatorii. pe când alţii înregistrează o dezvoltare gradată pe acelaşi interval de timp. aceste standarde sunt flexibile. rolul fundamental al adultului în îngrijirea. importanţa respectării drepturilor fundamentale ale copilului. Actualele Standarde sunt totodată rezultatul un îndelung proces în 3 etape: de elaborare. îngrijirea şi dezvoltarea copiilor. Standardele reprezintă o resursă. până la intrarea în clasa primară. permiţând mici variaţii de la copil la copil. 1. astfel încât să corespundă nivelului de dezvoltare a copiilor. Orice demers educaţional trebuie să aibă o finalitate. cadre didactice. deoarece copiii depind de ceea ce adulţii creează în jurul lor. Formularea standardelor pentru învăţare şi dezvoltare timpurie a copiilor cu vârsta de la naştere la 7 ani în Republica Moldova reprezintă un reper important în a formula expectaţii în privinţa a ceea ce copilul trebuie să ştie şi să poată să facă la această vârstă. părinţii şi toţi adulţii care participă la creşterea. . psihologi. în 2009. Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie promovează abordarea individuală a copilului în sprijinirea lui în procesul de învăţare şi dezvoltare. de ceea ce ştiu despre ei şi de modul în care aceştia interacţionează cu ei. standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acţiunile dumneavoastră în scopul sprijinirii şi stimulării învăţării. apoi. cât şi în cadrul altor servicii de educaţie timpurie. având în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui. În ambele cazuri dezvoltarea lor este normală. rolul activ al copilului în construcţia sinelui şi a propriei învăţări. precum şi experienţa confirmată în timp a programelor de educaţie timpurie din lume au contribuit semnificativ la cunoaşterea mai îndeaproape a modului în care copiii cresc şi se dezvoltă. îngrijire şi dezvoltare timpurie. În baza reyultatelor procesului de validare de vârstă. însă misiunea lor de orientare şi promovare a calităţii vizează întreg sistemul de educaţie. CE SUNT STANDARDELE? În cel mai larg sens. standardele doar orientează adulţii în procesul lor de participare şi sprijinire a creşterii şi dezvoltării normale şi depline a fiecărui copil. înainte de intrarea în şcoală. părinţi. Etapa de elaborare a inceput în anul 2007. dezvoltarea şi educaţia copilului în perioada timpurie. Etapa de validare a cuprins validarea de vîrstă a indicatorilor. format din copii cu vârsta aflată în intervalul naştere-7 ani. Aceste acumulări au stat la baza elaborării standardelor de învăţare şi dezvoltare ale copilului mic. dezvoltării normale şi depline a copiilor! Adulţii sunt cei care au un rol decisiv în acest proces. pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional. Unii copii cunosc salturi spectaculoase în dezvoltare într-un interval scurt de timp. Acestea sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere până la intrarea în şcoală. Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie definesc aceste finalităţi cu caracter general. validare şi revizuire. pedagogiei copilului mic. indicatorii corespunzători standardelor au fost revizuiţi. nu trasee strict individuale de dezvoltare. care s-a realizat în 2010. când au fost elaborate standardele de învăţare şi dezvoltare a copiilor de la 5 la 7 ani. Ele se adresează tuturor copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi 7 ani. caracterul global şi integrat al dezvoltării lui. atât în mediul familial. Ele reflectă finalităţile acţiunilor noastre şi ne orientează şi îmbunătăţesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului în această perioadă a vieţii. Însă.

evaluarea şi îmbunătăţirea programelor educaţionale oferite de creşe şi grădiniţe. In acest scop există instrumente speciale psihologice. a interveni în proiectarea viitoarelor activităţi. formularea standardelor de dezvoltare şi învăţare reprezintă un punct de referinţă în organizarea şi proiectarea activităţilor din unităţile de educaţie timpurie. instituţiilor care formează resursele umane ce vor lucra cu copiii mici. îmbunătăţirea curriculum-ului destinat educaţiei copilului de la naştere la 7 ani. vom şti mai bine cum să le oferim toate condiţiile pentru a ne împlini aşteptările. în acest mod. Ştiind cum ne dorim să fie copiii noştri. . dezvoltarea şi îmbunătăţirea programelor de educaţie destinate părinţilor. instituţiilor care oferă programe de îngrijire şi educaţie a copiilor mici.STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI 5 Pentru cadrele didactice. aceste standarde au multiple utilizări: îmbunătăţirea procesului educaţional din creşe şi grădiniţe. precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educaţie. scopul lor este acela de a evalua nivelul la care se situează toţi copiii dintr-o grupă. Observarea copiilor în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop pentru cadrul didactic conturarea unui profil al grupei de copiii pentru a cunoaşte care sunt domeniile de dezvoltare care sunt mai puţin apelate prin activităţile desfăşurate în grădiniţă şi. sistem şi nu acela al evaluării dezvoltării individuale a copiilor. De aceea. monitorizarea progresului la nivel de sistem educaţional destinat copiilor de la naştere la 7 ani. Rolul principal al standardelor este acela de a contribui prin multiplele utilizări pe care le presupun. îmbunătăţirea pregătirii cadrelor de didactice. Odată elaborate. raion. comun de referinţă în educaţia. îngrijire şi sănătate. la o educaţie. şi nu la nivel individual în sensul diagnosticării profilului de dezvoltare a copilului. serviciile oferite şi politicile publice privind educaţia. Ele se adresează tuturor părinţilor. îngrijirea şi dezvoltarea copilului mic. standardele sunt relevante numai la nivel de grup de copii. îngrijirea şi protecţia copilului de la naştere la 7 ani. îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere publică asupra importanţei şi valorii perioadei copilăriei timpurii. Ele au fost concepute pentru a crea un sistem global. îngrijire şi dezvoltare cît mai sănătoasă a copilului în acord cu ceea ce ne dorim să fie copiii cînd vor creşte. Standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului reprezintă punctul de plecare în elaborarea unui întreg sistem de standarde vizînd resursele umane. grădiniţă. Întrucît au un caracter general.

explorare şi exploatarea simţurilor – auz. Standardele trebuie să recunoască faptul că micii copii sunt participanţi activi la învăţare. prin implicare activă. Conţinutul standardelor trebuie să fie orientat de cercetările şi practicile bune din educaţia timpurie. riguroase şi realiste de cunoaştere a dezvoltării copilului şi familiei. conţinutul standardului trebuie să vizeze aşteptări realiste privind dezvoltarea copilului la vîrsta la care au fost elaborate standardele.1. Standardele trebuie să recunoască faptul că toţi copiii trebuie expuşi unei game cât mai bogate de oportunităţi de învăţare. Contextele de învăţare în perioada timpurie sprijină şi stimulează învăţarea şi dezvoltarea copiilor mici. de prezenţa unor deficienţe şi probleme fizice sau de învăţare. Fiecare copil este unic în modul în care creşte. angajare. Trebuie acordată atenţie tuturor domeniilor deoarece învăţarea şi dezvoltarea copilului este complexă şi apare traversând simultan toate domeniile de dezvoltare. Standardele trebuie să se bazeze pe expertiză şi experienţă în lucrul cu copiii mici. indiferent de dispoziţiile lor fizice sau emoţionale. Standardele trebuie să recunoască necesitatea existenţei acestor medii de învăţare şi faptul că ele reprezintă diversitatea modalităţilor de predare şi învăţare şi diversitatea experienţelor de învăţare şi dezvoltare. comunitate şi mediu în dezvoltarea copilului. părinţii. Copiii trec prin stadii similare de dezvoltare. Întrucât standardele sunt utilizate pentru a maximiza dezvoltarea programelor educaţionale şi a experienţelor educaţionale ale copiilor. Standardele trebuie să ia în consideraţie această diversitate şi să se adapteze naturii unice a învăţării şi dezvoltării copilului Conţinutul standardelor trebuie să ţină cont şi să respecte moştenirea culturală şi diferenţele lingvistice. luând în consideraţie diferenţele individuale privind ritmul de dezvoltare al fiecărui copil. văz. Standardele recunosc faptul că toţi copiii se dezvoltă şi învaţă în contextul interacţiunilor şi relaţiilor pe care copiii le stabilesc cu primele persoane care au grijă de ei. Conţinutul standardelor trebuie să fie adecvat grupei de vârstă a copiilor. ele trebuie să se bazeze pe informaţii valide. Nu trebuie să ne aşteptăm ca toţi copiii să atingă aceleaşi standarde în acelaşi timp sau la acelaşi nivel de performanţă. Conţinutul standardelor ţine cont de importanţa rolului jucat de familie. de statut socio-economic. de a realiza progrese în dezvoltare. gust etc. indiferent de diferenţele culturale. dar în ritmuri diferite. copiii dobândesc abilităţi îndeosebi prin utilizarea diverselor strategii de învăţare şi prin construirea de variate contexte şi medii de învăţare. apoi cu comunitatea apropiată şi mediul în care trăiesc.6 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI 2. în moduri diferite şi în contexte diferite. PRINCIPII REFERITOARE LA CONŢINUTUL STANDARDELOR Cadrele didactice. ei învaţă prin joc. părinţii şi alţi adulţi care participă la creşterea. Astfel. Setul de standarde este universal şi trebuie dezvoltat pentru toţi copiii. Importanţa diversităţii mediilor şi moştenirii culturale trebuie să se regăsească în standarde. se dezvoltă şi dobândeşte deprinderi şi competenţe. Standardele recunosc capacitatea tuturor copiilor de a învăţa. Standardele trebuie să recunoască faptul că la vârsta timpurie. utilizează standardele ca o modalitate de a înţelege mai bine ce aşteptări pot avea în privinţa copiilor în raport cu vârsta pe care o au şi pentru a sprijini şi a stimula mai eficient procesul lor de învăţare şi dezvoltare. PRINCIPII ORIENTATIVE PRIVIND CONŢINUTUL ŞI IMPLEMENTAREA STANDARDELOR 2. dezvoltarea şi educaţia copiilor mici. Copiii nu sunt recipiente pasive pentru cunoştinţe. Conţinutul standardelor trebuie să reflecte faptul că învăţarea şi dezvoltarea copiilor sunt concepte mutidimensionale şi că toate domeniile de dezvoltare sunt intercorelate. de experienţele anterioare sau moştenirea culturală. . Familiile reprezintă un factor semnificativ prin contribuţia lor asupra dezvoltării şi învăţării copilului de-a lungul întregii vieţi a acestuia.

Implicarea familiilor trebuie văzută ca un proces esenţial în implementarea standardelor. Ele nu trebuie utilizate pentru a forţa sau opri dezvoltarea copilului sau pentru a eticheta copilul. Standardele nu reprezintă un instrument de stigmatizare a copilului.2. NU SUNT un instrument de evaluare a copilului. Standardele trebuie utilizate pentru a ajuta micii copii. Familiile reprezintă primul şi cel mai important educator. NU SUNT un instrument pentru a evalua calitatea activităţii cadrelor didactice. Familiile. Standardele trebuie utilizate judicios şi în scopul pentru care au fost create. ele orientează conţinutul instrumentelor de evaluare. excluderea sau sancţionarea copiilor. educatorii şi ceilalţi adulţi care sunt implicaţi în dezvoltarea copilului trebuie să fie familiarizaţi şi orientaţi în utilizarea adecvată a standardelor. unităţile de educaţie timpurie şi comunităţi. Ele trebuie să sprijine familiile care sunt primele care lucrează cu copiii. STANDARDELE: NU SUNT un ghid exhaustiv al dezvoltării copilului şi nu trebuie considerate ca o listă de comportamente ce serveşte drept parcurs fix al dezvoltării copilului. ele trebuie să fie revizuite periodic printr-un proces interactiv. Implementarea standardelor trebuie evaluată pentru a se asigura utilizarea ei adecvată de către familii. Rezultatele evaluării trebuie să conducă la o utilizare mai bună a acestora. Pentru ca standardele să rămână relevante. Standardele trebuie utilizate pentru a sprijini dezvoltarea copiilor. dar nu sunt un substitut al acestora. Ei trebuie ajutaţi tocmai pentru a se asigura că prin utilizarea lor standardele contribuie la stimularea dezvoltării copilului în toate domeniile indicate de către standarde. proiectarea programului de educaţie timpurie şi practicile educaţionale din familie. Pentru utilizarea şi implementarea optimă a standardelor trebuie să se asigure suport tehnic şi resurse adecvate.STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI 7 2. decident şi suport în viaţa copiilor. Standardele trebuie revizuite şi actualizate cel puţin o dată la cinci ani. Ele pot fi utilizate ca o bază pentru observarea copiilor şi realizarea unui profil al grupei de copii în privinţa domeniilor de dezvoltare care au fost mai mult solicitate prin activităţile realizate de cadrul didactic. Standardele nu trebuie utilizate ca instrumente pentru criticarea. PRINCIPII REFERITOARE LA IMPLEMENTAREA STANDARDELOR Bunăstarea copiilor şi respectul pentru familiile lor au cea mai mare prioritate în implementarea standardelor. - . a cadrelor didactice sau a familiilor. familiile. educatorii şi programele educaţionale să exceleze. sistematice.

Indicatorii au menirea de a acoperi întregul standard. Pentru fiecare indicator sunt sugerate activităţi şi contexte de învăţare pe care adultul le poate utiliza pentru a sprijini atingerea aşteptărilor formulate prin standarde. adică dezvoltarea unui domeniu favorizează dezvoltarea copilului într-un alt domeniu. coordonare oculo-motorie. după caz. în baza cărora au fost organizate standardele. De exemplu. Structurarea standardelor pe domenii de dezvoltare are ca scop surprinderea specificului acestor domenii şi totodată urmărirea dezvoltării complete. dar a căror realizare determină implicit antrenarea obiectivelor dintr-un alt domeniu de dezvoltare. Scopul structurării în acest mod al domeniilor de dezvoltare este acela de a se asigura cuprinderea tuturor aspectelor importante. Fiecare acţiune a lor de cucerire a mediului în care trăiesc şi se dezvoltă. dezvoltarea limbajului poate favoriza sau bloca interacţiunile sociale ale copilului cu ceilalţi. sunt astfel structurate: . La fel. numirea obiectelor cu care mănâncă şi a mâncării. fizic. precum toate standardele trebuie să acopere complet întreg domeniul de dezvoltare. acesta implică pe lângă motricitate. socio-emoţional. care solicită şi stimulează copilul sub toate aspectele. globale a copilului. Fiecare domeniu de dezvoltare cuprinde subdomenii şi. Toate domeniile de dezvoltare sunt intercondiţionate. Domeniile. apoi pentru fiecare domeniu in parte este prezentată o scurtă descriere a acestuia care evidenţiază importanţa şi relevanţa fiecărui domeniu pentru dezvoltarea globală a copilului. aspecte specifice ale subdomeniilor. a evita suprapunerile dar şi posibilitatea de a scăpa din vedere anumite dimensiuni importante ale dezvoltării care conturează ideea completă a pregătirii copilului pentru şcoală şi pentru viaţă. are o anumită specificitate şi de aceea există obiective ale educaţiei timpurii care sunt specifice unui domeniu. precum şi comunicare cu acesta. Structura documentului este după cum urmează: Domeniu de dezvoltare Subdomeniu de dezvoltare Aspect specific subdomeniului Standard Indicator Practici de sprijin 4. copilul trebuie să fie sprijinit în dezvoltarea sa sub raport cognitiv. standardele de învăţare şi dezvoltare sunt structurate pe toate domeniile de dezvoltare ale copilului. Pentru a trăi astfel de experienţe. cognitiv. Indicatorii sunt specifici vârstei copiilor şi sunt organizaţi ierarhic în funcţie de complexitate. socio-emoţional şi fizic. STRUCTURAREA STANDARDELOR PE DOMENII DE DEZVOLTARE Întrucât copiii învaţă şi se dezvoltă explorând lumea în întregul ei. cât şi trăiri afective şi motricitate. CORELAREA DOMENIILOR DE DEZVOLTARE CU STANDARDELE ŞI A STANDARDELOR CU INDICATORII ŞI CU PRACTICILE DE SPRIJIN Fiecare standard cuprinde indicatori care explicitează aria generală desemnată de standard. implică atât procese cognitive. iar experienţele de învăţare sunt cu atât mai semnificative pentru progresul copilului cu cât ele se adresează simultan tuturor domeniilor dezvoltării. După prezentarea fiecărui domeniu sunt prezentate sintetic standardele domeniului. indicatori şi activităţi/contexte de învăţare. Mai jos sunt prezentate domeniile de dezvoltare cu subdomeniile şi aspectele specifice. atenţie şi reacţii emoţionale prin modul în care adultul îl ajută. Ritmul dezvoltării fiecărui domeniu este diferită de la copil la copil. dacă obiectivul este acela de a-l învăţa să mănânce de unul singur. Fiecare domeniu de dezvoltare. subdomeniile şi aspectele specifice subdomeniilor.8 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI 3. îl încurajează în mişcările pe care le realizează. urmate de tabelul in care se realizează corespondenţa între standarde. Prin interacţiune cu mediul (înţeles în complexitatea lui – mediul fizic şi fiinţe) copiii trăiesc experienţe ce au implicaţii asupra dezvoltării lui în complexitatea ei. operaţii mentale.

DOMENIUL DEZVOLTĂRII SOCIOEMOŢIONALE C. CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE D.DEZVOLTAREA FIZICĂ. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 9 A. DOMENIUL DEZVOLTĂRII COGNITIVE . A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE B. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII E. DEZVOLTAREA FIZICĂ.

Aspect specific: Securitatea personală Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze abilităţi de protecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase.2. Aspect specific: Motricitate fină Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru scopuri diferite. DEZVOLTAREA FIZICĂ.1. A.10 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. Aspect specific: Îngrijirea şi igiena personală Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze deprinderi de păstrare a sănătăţii şi igienei personale. Subdomeniul: Dezvoltarea fizică A. A.3. Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze o alimentaţie sănătoasă variată.2.1. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE A. mirosul etc.2. A.3.1. simţul tactil.2.1. auzul.2. A. Subdomeniul: Sănătate şi igienă personală A.1. Aspect specific: Dezvoltare senzorio-motorie Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea simţurilor (văzul.1.) în interacţiunea cu mediul pentru a-şi orienta mişcările. . Aspect specific: Motricitate grosieră Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi coordoneze muşchii mari ai corpului cu un scop al mişcării. A.2. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să participe la activităţi fizice variate.

îmbrăcare şi activitate fizică se dezvoltă de la naştere şi constituie repere importante în prevenirea îmbolnăvirilor. Dezvoltarea fizică normală. în înălţime şi a dimensiunilor corpului. exerciţiu şi sprijin. motricitatea şi coordonarea oculo-motorie reprezintă bazele unui comportament funcţional al copilului. bunăstarea fizică şi dezvoltarea motorie a copiilor sunt factori decisivi în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor în perioada timpurie. dar şi reuşite. echilibru şi disponibilitatea de a fi implicaţi în experienţe de învăţare. Dezvoltarea motricităţii este strîns legată de dezvoltarea limbajului. Conştientizarea simţurilor şi utilizarea lor. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 11 Sănătatea. de desen. Atît motricitatea grosieră cît şi cea fină. a competenţelor sociale şi emoţionale. rostogoliri pînă la realizarea unor operaţii mai complicate precum utilizarea de instrumente de scris. copiii trebuie să înveţe cînd. Mişcarea şi bunăstarea fizică au o contribuţie importantă la dezvoltarea creierului. spălat. Creşterea şi dezvoltarea reprezintă procese complementare. Ceea ce însoţeşte o dezvoltare fizică sănătoasă este însuşirea deprinderilor de igienă personală şi a celor de securitate personală. a proceselor cognitive. Capacitatea copiilor de a implica. .DEZVOLTAREA FIZICĂ. Sănătatea fizică aduce energie. precum şi coordonarea senzorio-motorie reprezintă modalităţi de cucerire a mediului înconjurător. sărituri. nutriţie. ritmul schimbărilor prezintă o puternică variabilitate individuală. a coordona şi a controla muşchii şi părţile corpului în realizarea de mişcări de la cele mai simple la cele mai complexe necesită timp. motricitatea sunt fundamentale pentru întregul proces de învăţare şi reprezintă pietre de temelie pentru o viaţă activă şi un stil de viaţă sănătos. să se rănească sau să îmbolnăvească. de tăiere sau deprinderi de îmbrăcare şi mîncare este un proces plin de încercări. Copiii trebuie să înveţe să se ferească de situaţii periculoase în care prin manipulare sau mişcare pot să producă accidente. Vulnerabilitatea copiilor datorată fragilităţii acestora impune necesitatea de a dezvolta la copii deprinderile de securitate personală. trebuie să înveţe să respecte anumite reguli în diferite contexte şi să facă distincţia dintre siguranţă şi pericol. căţărări. De asemenea. dar şi de descoperire şi conştientizare a propriului corp. Copiii învaţă de mici ce înseamnă un program de viaţă sănătos. Deprinderile de somn. cum şi cui să ceară ajutor atunci cînd au nevoie. precum creşterea în greutate. iar dezvoltarea la nivelul de complexitate al schimbărilor care parcurg un mod gradat de progres de la schimbări simple la cele mai complexe. Deşi paşii schimbărilor sunt mai mult sau puţin aceiaşi pentru toţi copii. alergare. De la mers. dacă i se oferă copilului suportul de care are nevoie. chiar dacă creşterea se referă la anumite schimbări de ordin fizic. sănătatea.

momente în care să stea pe burtă. . Stă într-un picior.1. 14. Urcă şi coboară scări. a încerca să meargă. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) Indicatori Practici de sprijin 1. Îşi caută picioarele şi le aduce ridicate. nile şi picioarele. Supraveghea2. Duce obiecte in mâini în timp ce merge. se mari de lego) • Implicaţi copiii în activităţi care să le solicite 15. Merge ţinându-se de mobilier. Se urcă şi coboară din pat sau cuburi pe care se poate urca. 9. Îşi ridică fiind pe burtă capul şi • Oferiţi copiilor în perioadele pieptul. independent. 16. de a se căţăra. care să poată fi trase. • Acordaţi-i spaţiu pentru a se 5. Merge înapoi. adultului şi mai apoi fără sprijin. a sări. Merge si aleargă cu uşurinţă • Oferiţi copilului posibilitatea de a alerga. control redus al direcţiei şi vitezei. nealternând picioarele.• Jucaţi-vă cu el jocuri în care cântându-se cu mâinile şi genunchii taţi şi îi antrenaţi în mişcări mâişi mai târziu se târăşte. Dobândeşte control al mişcărilor ţi-l. 11. Încearcă să urce singur(ă) scările. de schimbând ritmul şi direcţia. riale şi echipamente care să-l implice în activităţi de mişcare (căluţi pentru a fi călăriţi. • Puneţi-i la dispoziţie jucării şi diferite mate13. sprijinindu-se de ceva sau se află copilul este sigur şi secucineva. se ridică în vârful degetelor 18. 10. Se rostogoleşte.12 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A.1.1. Se leagănă înainte şi înapoi aju. Se împinge să se ridice în picioa. să se ridice să se caţere. mişcare. 7. 17. Merge în linie dreaptă. 19. către gură. mâinilor şi picioarelor.• Asiguraţi-vă că mediul în care re. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii grosiere Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi coordoneze muşchii mari ai corpului cu un scop al mişcării. • Puneţi-i la dispoziţie obiecte 3. când e treaz. Stă în şezut cu sprijin din partea mişca liber. a sănătăţii şi igienei personale A. 6. 4. Loveşte şi aruncă mingea cu echilibrul. De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin 12. rizat pentru a avea libertate de 8. Domeniul: Dezvoltarea fizică. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. căsuţe din piedintr-un scaun al adultului. Se apleacă pentru a explora obiecte aflate pe covor. împinse. Sare pe loc. poziţii diferite ale corpului.

Puneţi la dispoziţia copiilor mingi de diferite mărimi. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. 27.DEZVOLTAREA FIZICĂ. Se târăşte prin tuneluri. să ducă gunoiul. vietăţilor. Loveşte mingea către un punct anume cu oarecare precizie. asociind mişcarea cu cântecul. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 13 A. a se că21. Urcă şi coboară scările alternând picioarele. a unor mişcări de dans. Indicatori 28. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii grosiere Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi coordoneze muşchii mari ai corpului cu un scop al mişcării. 30. Oferiţi copiilor permanent oportunitatea de a se mişca în aer liber Solicitaţi copiilor să aducă lucruri. a sănătăţii şi igienei personale A. Încurajaţi copiii să reprezinte personaje din poveşti şi din mediul înconjurător. pentru a alerga în jurul lor. Jucaţi jocuri de imitare fidelă a mişcărilor unor animale. Ju23. exerciţii cu mingea mică. Implicaţi copiii în activităţi domestice simple. în convorbiri.1.1. Domeniul: Dezvoltarea fizică. realizarea de forme împreună cu corpul altui copil (un pod. jucării din sala de clasă când ieşiţi din sala de clasă în spaţiul de joacă de afară. a arunca o minge) 32. Loveşte mingea. încurajaţi copiii să utilizeze mişcarea în descrierea obiectelor. demonstraţi-le mişcări noi şi îndemnaţi-i să încerce şi ei 24. de ghicire a personajelor pe baza mişcărilor. un pătrat). persoanelor. 31. Se caţără pe echipamente • Propuneţi copiilor rostode joacă pentru copii. 33. creează forme cu ajutorul degetelor (precum un cerc din degete etc. Implicaţi-i în jocuri cu mingea. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) Indicatori Practici de sprijin 20. Aleargă cu uşurinţă cu uşoare căzături. a se târî pe sub ele. • Supravegheaţi copiii când 26. când merge cu tricicleta. lui echipamente de joacă obiecte. 22. Merge şi aleargă circular. Pedalează corespunzător coboară scările. Folosiţi dansul pen25. cu sprijin. Urcă şi coboară scările ţinând un obiect într-o mână sau în ambele mâini.1. ale personajelor din poveste. Cântaţi cu ei înapoi. golirea mingii mari. a fenomenelor naturii. Prinde cu ambele mâini o când împreună cu copiii minge mare. • • • • • • . 29. sub masă. Sare pe ambele picioare şi tru a implica ambele părţi peste obiecte mici păstrânale trupului în mişcare du-şi echilibrul. cu mingea. un cerc. • Puneţi la dispoziţia copiluîn jurul unor obstacole. Demonstrează coordonarea părţilor propriului corp în realizarea unor mişcări. dând-o • Jucaţi-vă cu ei imitând animale care sar. să strângă frunzele uscate etc. Poziţionează corpul şi membrele în mod corespunzător pentru a imita ceva sau pe cineva sau pentru a executa o mişcare (a prinde o minge.) Valorificaţi mişcarea în jocurile de rol. De la 5 la 7 ani (61-84 luni) • • Practici de sprijin Propuneţi jocuri de imitare a mişcărilor. Încurajaţi imitarea de mişcări ale animalelor. Aruncă o minge de mărime medie cu oarecare precizie. pe ţăra pe ele.

dar care nu se strică uşor). să le golească etc. desenaţi cu când i se dau instrumente el. „lecturare”. şurubează (de exemplu. Goleşte cutii de conţinut. Încurajaţi acti46. de aplauze. Apreciaţi permanent efortul lor. instrumente de scris (creioaodată. Deschide uşa. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. Imită gestul de „la revededin palme. 44. De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin 43. Mâzgăleşte cu creionul începând • Puneţi-i la dispoziţie jucării şi obiecte din gospodărie cu părţi care se Înşurubează/desă imite semne. Transferă obiecte mici riştii etc. Prinde degetele adultului. ne de ceară. treneze prinderea de obiecte în mâini. a sănătăţii şi igienei personale A. sa le umple cu apă. cartonadeseori mai multe pagini te. • Oferiţi copiilor cărţi cu poveşti. mâinilor şi a degetelor (bătut 36. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) Indicatori Practici de sprijin 34. Utilizează unele tacâmuri corespunzător. • Puneţi la dispoziţia copiilor materiale de scris şi încurajaţi-i să scrie şi să deseneze. creioane mai groa42. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii fine Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru scopuri diferite. 38. . Dă paginile unei cărţi mari. În majoritatea situaţiilor. biscuiţi mici etc. Umple cutii cu conţinut • Încurajaţi copilul să se joace cu jucării în timpul băii. • Puneţi la dispoziţia copilului cărţi cu pagini groase. cântat la pian.) 39. a ploii. cum ar fi cercul. funde.1. apăsând vităţi în grup mic. să le ridice. a mo37. de scris. borcane cu capac. 45.1. imagini şi daţi libertatea să le exploreze. tarea toboşarului. cu ajutor. dă pagi. 47. Utilizează pensula.14 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. dintr-o mână în alta. Domeniul: Dezvoltarea fizică. imire”. să le scu40. • Oferiţi feluri de mâncare ce permit explorarea ei cu degetele (cereale. 35. Apuca obiecte.) 41. să le prindă.• Oferiţi activităţi ce permit copilului să le annile unei cărţi una câte una. Caută cu ambele mâini jucăriile. obiectele şi sticluţele • Jucaţi jocuri şi cântaţi cântecele în care solicitaţi mişcarea din jurul său.2. • Puneţi obiecte în jurul copilului pentru ca el să ajungă la ele. Face semne mari pe hârtie se) şi citiţi şi scrieţi. perechi sau individuale de pe clanţă şi închizând-o.

Demonstraţi. • Utilizaţi centrul de joc simbolic pentru a exersa îmbrăcarea şi dezbrăcarea păpuşilor. teriale pentru a picta. 55. cifre din data zilei de naştere. îşi scrie prenumele.) • Oferiţi costumaţie în centrul de joc simbolic unde copiii pot exersa încheierea şi descheierea nasturilor. bureţi..• Exersaţi regulile de utilizare a instrumentelor. • Propuneţi sarcini de decorare a unor obiecte sau a unor contururi de obiecte utilizând instrumentele de scris. pregătirea materialelor distributive pentru anumimodela. desenat. Închide fermoare mari. etc. • Demonstraţi prin exemplu propriu. experimentaţi împreună că singur. Utilizează indepen. cifre (de ex. haşurare. 59. creta. aplicaţii din frunze. vârsta copilului) • Organizaţi activităţi în centrul de jocuri de masă manipulative. bureţi. litere din numele propriu. pensule. te activităţi. • Propuneţi copiilor activităţi de decupare pentru confecţionarea de hăinuţe pentru personajele lor preferate. • Propuneţi copiilor jocuri cu apă şi nisip pentru antrenarea degetelor.. obiecte mici introduse un mediu securizat prin găuri etc. Scrie unele litere şi cifre ce pot fi recunoscute (de ex. furculiţă). Se îmbracă şi dezbra. Indicatori Practici de sprijin • Oferiţi copiilor variate materiale de scris. linii. etc. 52. punctare. 56. 49. Manipulează obiecte mici cu uşurinţă (şiruri de măr. ornamentarea obiectelor. modele de utilizare a veselei. Atrageţi atenţia permanent asupra materialelor scrise din sala de grupă.1. • Elaboraţi împreună cu copiii compoziţii plastice din puncte. 57. Domeniul: Dezvoltarea fizică. 53.DEZVOLTAREA FIZICĂ.• Exersaţi abilităţile copilului de autoservire în fiecare situaţie potrivită. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori 48. Mănâncă cu tacâmuri independent (lingură. Utilizează diverse materiale din centrul de artă (creioane. valorificând situaţii de dent cu uşurinţă marutină: aranjarea mesei. 60. • Oferiţi copiilor materiale şi instrumente de desen şi pictură.• Implicaţi copiii în activităţi plastice (modelare. Realizează puzzle-uri mai complicate (in jur de 25 piese). Rugaţi copiii „să se semneze” pe lucrările 58. creioane. Practici de sprijin • Oferiţi copiilor seturi de jucării: veselă. 50. pensula. masa. Taie în linie dreaptă sau curbă. că. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii fine Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru scopuri diferite. Încurajaţi-i să se implice în activitatea cu astfel de materiale şi instrumente. mobilă. vată. uneori cu diverse instrumente (desen cu degetele. scrie cifre de la 0 la 10).). 54. etc.• Prevedeţi timp în fiecare zi pentru activităţi de dezvoltare a motricităţii fine.. asigurând copiilor gele. aranjarea jucăriilor. fii şi îşi leagă şireturile copilului acţiunea şi acordaţi-i ajutor să o însuşeasla pantofi. sprijin.1. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. 51. haine pentru păpuşi şi timp pentru a se juca cu ele.). Scrie diferite litere şi lor. eventual atenţionaţi special. Copiază desene geometrice sau cu diverse forme.). A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 15 A. Îşi pune singur panto. . în caz de necesitate. markere. pictura cu degetele etc. Încheie nasturi mari. pete.2. a sănătăţii şi igienei personale A. • Utilizaţi orice oportunitate în timpul activităţilor pentru a încuraja copiii să scrie litere si cifre pe care le cunosc.

Aspect specific: Dezvoltarea senzorio-motorie Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea simţurilor (văzul. apropiere sau depăr• Legănaţi uşor copilul folosind braţetare. Indicaţi obiecte în jurul copiasupra obiectelor din lului numindu-le. oculo-motorie în jocurile de construcţie. plastic. pe care le poate 62. a sănătăţii şi igienei personale A.• Explicaţi-le copiilor când mâncarea sau alte obiecte sunt prea fierbinţi cări (pune obiecte mici sau prea reci şi nu trebuie atinse. • Oferiţi copiilor obiecte din materiale şi cu texturi diferite. Numiţi-le.) 67.1. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. în înşirarea de obiecte pe aţă etc. pută. Ţine cana şi bea din ea fără ca • Încurajaţi copilul să bea singur din cană. mâinile şi gura. Răspunde întorcân. 65. gusturile. Domeniul: Dezvoltarea fizică. rea oculo-motorie în cadrul anumitor miş. simţul tactil. un balansoar sau alte echipamen63. Demonstrează coordonare • Oferiţi jucării şi obiecte din materiale şi texturi diferite. • Stimulaţi vederea copilului cu jucării care pendulează.16 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. în realizarea puzzleurilor. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 61.1. dansul pe muzică sau mişcări bătut la tobă. Realizează mişcări artistice împreună cu adultul.) în interacţiunea cu mediul pentru a-şi orienta mişcările. Focalizează vederea prinde. pictura cu picioarele. Realizează coordonaperatura aerului etc. să verse. ritmice.3. Explorează mediul cu te de joacă.) . tem64. 66. mirosurile. Evitaţi expunerea lui sau atingerea percela sunete puternice. mişcări la auzul unor semnale etc. într-un recipient mai mare). cum ar fi • Modelaţi mişcări ale copilului realizând anumite activităţi împreună cu el: dansuri. auzul. burete etc. Utilizează în joc obiecte din texturi diferite (nisip. pluş. Explorează şi reacţionează la texturi şi suprafeţe diferite. cântat la pian etc.• Verificaţi nivelul de zgomot din aprodu-se după sunetul pierea copilului. apă. le. frunze. mirosul etc. • Numiţi când vorbiţi cu copilul culorile. • Oferiţi oportunităţi de activităţi fizice care integrează mişcarea cu utilizarea simţurilor (jocul umbrelor. 68. 69. forma.

Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. de aşezaalta a camerei fără să re a mesei. 77. vorite. Reacţionează fizic cores.• Jucaţi jocuri în care copiii interpretează animale fare.). uşor. Răspunde adecvat la diverse semnale de natură diferită (culoare. sunet. 73. sunetele. de curăţenie la măsuţe. . Ce-i ascuns în săculeţ? • Utilizaţi în jocuri exerciţii de tipul „stop-start” • Propuneţi jocuri cu schimbarea mişcărilor la semnal. 71.) în interacţiunea cu mediul pentru a-şi orienta mişcările. alunecă pe ocolească. miros): cunse. Duce un pahar de apă plin dintr-o parte într• Implicaţi copiii în acţiuni de ajutorare reciprocă. din pământ). a materialelor. Solicitaţi copiii să redea în mişcări comenzile auzite. se fereşte. simte mirosuri supărătoare etc. simţul tactil. Recunoaşte prin atin. se balansează • Realizaţi trasee cu obstacole pe care trebuie să le în scrânciob. auzul. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 70. Demonstrează o mai bună • Oferiţi oportunitatea de a utiliza echipamentul de coordonare oculo-motorie (prinde o minge care sare joacă din spaţiul de joacă din aer liber. fără să le vadă. mirosul etc. Manipulează păpuşi simple (de ex.). rele pentru a ateriza mai cântece cu comenzi etc.• Jucaţi jocuri de recunoaştere a formelor. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 17 A. pipăit. materialelor. 75. se mişcă mai repede pentru a evita un obstacol. care pot fi îmbrăcate pe mână. 72.1. 76. sunete.• Utilizaţi jocuri care solicită punzător stimulilor din simţurile şi mişcarea cormediu (îşi îndoaie picioapului: jocuri de imitaţie. jocuri cu schimbarea direcţiei şi vitezei de mişcare • Jucaţi cu copiii jocul „Roboţelul cu telecomandă”. Domeniul: Dezvoltarea fizică. la schimbarea ritmului muzicii. să le escaladeze tobogan. Inventează roluri 74. Imită animale prin mişca. Le imită mişcările. simboluri grafice). îmbrăcăminte etc.1.3. a sănătăţii şi igienei personale A. păpuşi • Realizaţi un teatru de păpuşi. gere/pipăit obiecte assunetelor prin implicarea simţurilor (auz. Împinge obiecte către o destinaţie. la locul de depozitare verse.DEZVOLTAREA FIZICĂ. marionete etc. Aspect specific: Dezvoltarea senzorio-motorie Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea simţurilor (văzul.

să alerge. a sănătăţii şi igienei personale A. zice fără sprijinul adul.1. de somn şi ritualurile de dinainte şi de după somn. jocuri în aer liber etc. 81. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 78.18 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. . ritm. Demonstrează dorinţa de a • Respectaţi zilnic programul încerca noi jocuri şi jucării.2.• Puneţi-le la dispoziţie echipamente şi obiecte care îi imtului. Participă activ în jocuri. Încearcă activităţi noi • Oferiţi copiilor cel puţin 60 de minute de activitate fizică care necesită mişcări fiîn fiecare zi. utilizate jucării sau obiecte în jocuri ce solicită mişcare. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. • Jucaţi cu copiii jocuri ce implică mişcare şi activitate fi80. de căţărare. liberă. Domeniul: Dezvoltarea fizică. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să participe la activităţi fizice variate.2. Încearcă cu sprijin mişcă.• Oferiţi copiilor câteva ore ri de motricitate grosieră şi zilnic momente de mişcare fină. de menţinere a echilibrului etc. 82. să se ridice. • Oferiţi momente de odihnă după activităţi fizice dansuri. Este încântat(ă) când sunt zică. 79. plică în activităţi fizice structurate (mişcări însoţite de cântec. • Ajutaţi-i zilnic să meargă.

amuzante. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A.2. tivităţi în aer liber şi mişcare şi învăţaţi-i noi jocuri sau chiar sporturi. de trecere de la o activitate la alta. Introduce diverse activităţi fizice în momentele de tranziţie. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 83.• Oferiţi zilnic copiilor suficient timp pentru activităţi fizice de alergare.a. aranjarea jucăriilor. a sănătăţii şi igienei personale A. căţărare. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să participe la activităţi fizice variate.1. dans etc. rostogoliri. 85. • Învăţaţi-i pe copii jocuri precum „Statuile”. De-a v-aţi ascunselea” ş. vităţilor. forţa. mişcări.DEZVOLTAREA FIZICĂ. Domeniul: Dezvoltarea fizică. Exersaţile viteza. Participă în mod regulat la ac. 84. supuneţi-i la noi provocări. 86. Participă cu entuziasm • Implicaţi copiii într-o varietate largă în diverse activităţi fizide activităţi fizice şi mişcare.2. măturat. mutarea unor obiecte etc.) • Oferiţi copiilor cel puţin 60 de minute de activitate fizică zilnic. Ajută la realizarea de activităţi • Utilizaţi momentele de rutină pentru a-i imdomestice care implică mişcare: plica pe copii în activităţi fizice. se momente ale zilei şi în timpul actiaruncări. de la un spaţiu la altul. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 19 A. în diverce: alergare. • Faceţi ca activităţile fizice să fie distractive. adunarea rufelor. dans. . precizia.

2. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze o alimentaţie sănătoasă . • Creaţi un mediu relaxat. a sănătăţii şi igienei personale A. 93. . Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. • Oferiţi copilului posibilitatea de a alege între câteva variante de mâncăruri. Practici de sprijin • Stabiliţi ore regulate de masă şi gustare. Se hrăneşte prin alăptare.• Faceţi din momentul mesei un moment agreabil şi un prilej de a-l învăţa să mătatea cu care mănâncă. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 91. 94.1. 92. tării. 89. Încurajaşi copilul să bea apă pe parcursul zilei. nânce independent. Încearcă mâncăruri noi când îi sunt oferite. propice alăpdacă există condiţii propice. Poate face alegeri între diverse opţiuni de mâncare. Consumă o varietate de mâncăruri din toate grupele de alimente. 90. Domeniul: Dezvoltarea fizică. Îşi reglează viteza şi intensi. Începe să recunoască şi să mănânce o mare varietate de mâncăruri. 88.2. Face diferenţa între lucruri care se mănâncă şi cele care nu se mănâncă. • Discutaţi cu copilului şi învăţaţi-l despre alimentaţia sănătoasă. Explorează mâncarea cu degetele. 87. Urmăriţi copilul pentru a observa când îi este foame şi când este sătul. • Vorbiţi cu copilul despre importanţa alimentaţiei şi a apei pentru sănătatea organismului.20 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. • Introduceţi mâncărurile noi împreună cu cele preferate de copil.

Discutaţi despre fiecare aliment utilizat şi despre importanţa igienei alimentare şi a unei alimentaţii 96. Domeniul: Dezvoltarea fizică. creşteşi îşi apreciază corect re şi recoltare a unor legume. cu mai sănătoase şi mai nutritive decât sprijinul adultului. Participă la pregătirea • Organizaţi activităţi de preparare a unor salate unor gustări sănătoase. Explică funcţiile benefice sau • Implicaţi copiii în prepararea.DEZVOLTAREA FIZICĂ.2. şi implicaţi-i pe copii în pregătirea lor. . adultului. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 21 A. să înveţe cum se spală fructele şi legumele şi de ce este necesară spălarea lor. altele. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. 98. „De-a restaurantul”). servirea mesei şi comportamentul sănătos în timpul mesei. în care copiii joacă roluri diferite (de ex. se. Recunoaşte mâncăruri dintr-un • Discutaţi despre alimente care sunt grup de mâncăruri diferite. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze o alimentaţie sănătoasă .2. Ajută la servirea mesei • Implicaţi copiii în activităţi de plantare.• Organizaţi activităţi în care să discutaţi despre cât altele. porţia de mâncare.1. • Realizaţi activităţi de joc privind alimentaţia. a sănătăţii şi igienei personale A. cu sprijinul mâncăruri favorite şi mâncăruri care nu-i plac. Alege mâncăruri care sănătoase. servidăunătoare ale anumitor alimenrea şi gustarea unei mese sănătoate pentru organismul uman. sunt mai sănătoase de. zarzavaturi. 99. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 95. 97.

de a utiliza toaleta. 108. dinţii cu sprijinul adultului.22 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. • Discutaţi despre reguli de păstrare a igienei cu sprijinul adultului.2.”. când îi schimbaţi scutecele. . Începe să îşi perieze tica”.” etc..) şi o poate folosi în mod regulat la 36 de luni. cântece. cântaţi-i în timp ce îi faceţi baie. • Numiţi stările de disconfort fizic cauzate de simptome ale unor boli. Lasă să se înţeleagă • Modelaţi deprinderile copilului de a se spăla dacă scutecul este ud pe mâini şi a se şterge. • Utilizaţi poezii.2.2. 101. 102. 105. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 100. trivite (înainte de masă. sau trăgând de el când este atins de adult. „mă doare bur107. Domeniul: Dezvoltarea fizică. Demonstrează interes tuşim sau strănutăm. povestioare despre deprinderile de igienă personală. Îşi spală mâinile şi le • Însoţiţi copilul la baie şi apreciaţi eforturile lui de a se spăla pe mâini singur şi a de a-şi peria usucă în momentele podinţii. după utilizarea toaletei etc. a sănătăţii şi igienei personale A. când îl sprijiniţi în formarea acestor de deprinderi („trebuie să punem mâna la gură când 106. „trebuie să schimbăm privind mersul la toaletă scutecul dacă este murdar deoarece. de sau plin.).• Arătaţi-i periuţa lui/ei de dinţi şi pasta de dinţi pentru copii. Îşi spală şi îşi usucă mâini. de ex.• le numai cu sprijinul adultului. Aspect specific: Îngrijirea şi igiena personală Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze deprinderi de păstrare a sănătăţii şi igienei personale.. pilului.. Recunoaşte periuţa de dinţi şi pasta de dinţi.. Foloseşte şerveţele pentru a–şi şterge nasul. Apreciaţi-l permanent. vorbiţi cu copilul. cu slabă supraveghere. Se relaxează în timpul • Respectaţi programul de igienă al cobăii. precum şi cele lor rutinare de schimbare a ale celorlalţi. 104. 103. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. când îl îmbrăcaţi etc. „simt că sunt cald. arătând spre el a– şi peria dinţii. Reacţionează la stimulii verbali în timpul momente. scutecelor. Faceţi din momentele de igienă personală momente agreabile. că mi-e frig” etc.

igienă personală. In majoritatea situaţiilor duce mâna la gură când tuşeşte. Cooperează cu adultul în spălarea dinţilor. Încurajaţi copiii îşi acoperă gura cu mâna când care le respectă şi amintiţi constrănută. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori 109. foloseşstant de importanţa respectării te independent toaleta. • Supravegheaţi permanent respectarea rutinei în păstrarea igienei (spălatul mâinilor. Spune când simte unele simptome de boală. şamponuri. când tuşeşte. 114.) • Propuneţi jocuri precum „De-a magazinul” unde copiii pot utiliza produse de igienă personală (săpunuri. 111. poezioare sau cântecele despre regulile sanitare. periuţa de dinţi etc.2. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 23 A. al dinţilor etc.DEZVOLTAREA FIZICĂ. Domeniul: Dezvoltarea fizică.) • Creaţi un loc unde copiii să îşi poată păstra obiectele de igienă personală (săpunul. se spală pe dinţi).2. geluri de duş. În majoritatea situaţiilor. seşte batista. 110. fololor. paste de dinţi. Indicatori Practici de sprijin 115. Aspect specific: Îngrijirea şi igiena personală Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze deprinderi de păstrare a sănătăţii şi igienei personale.2. Demonstrează independen. Realizaţi jocuri în grup mic în care unii copii sunt medici şi alţii pacienţi. Practici de sprijin • Puneţi la dispoziţia copilului permanent şerveţele pentru a le utiliza la nevoie. pieptenul. 113.• Oferiţi zilnic copiilor posibilitaţă în igiena personală (se spatea de a-şi exersa deprinderile de lă şi se şterge singur pe mâini. Îşi spală mâinile şi le şterge înainte de masă şi după utilizarea toaletei. Încurajaţi-i să realizeze desene. 112. foloseşte şerveţele pentru a-şi şterge nasul şi le aruncă după utilizare la coş.) Apreciaţi de fiecare dată când copilul pune mâna la gură când tuşeşte sau strănută şi foloseşte şerveţelul l. • Realizaţi cu copiii cărticele despre sănătate. a sănătăţii şi igienei personale A. Are grijă de nevoile de utilizare a toaletei. afişe. Discutaţi despre simptomele unor boli. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. . fără sprijinul adultului. bureţi de baie etc.

• Supravegheaţi permanent copilul nări ale adulţilor privind o şi folosiţi modalităţi de atenţionare situaţie periculoasă. 117. în locuri publice. şi anticipează consecin• Utilizaţi povestiri pentru a pune accent pe reguţele nerespectării aceslile de securitate personală în diverse contexte tora. a sănătăţii şi igienei personale A. Spune adultului când • Învăţaţi copilul să vorbească despre experienţa cineva îi face ceva rău. dar necesită susţinere pe care îl evitaţi („Nu. • Folosiţi imagini cu pompieri.2. te rog. în magazine. mişcări.• Folosiţi jucăriile din centrul de joc simbolic sau lele (aragaz.. Amintiţi-le permanent regulicaţiilor privind situaţiile le. Acordă atenţie indicul de joacă etc. (pe stradă.. periculoase („dă-mi. Demonstrează că face diferenţa între adulţii care îl îngrijesc şi străini. 119. Urmează unele reguli şi rutine stabilite. Începe să evite perico. Reacţionează la atenţio. în par122. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 116. chiar dacă nu te de joacă pentru a nu se răni sau răni alţi cole respectă întotdeauna. Utilizaţi aceleaşi semnale pentru a se obişnui copilul cu semnificaţia lor. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. Domeniul: Dezvoltarea fizică. pentru a se opri. ranţa nesupravegherii. Aspect specific: Securitatea personală Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze abilităţi de protecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase. mâna când traversăm strada”) 123. . 121. Poate fi distras de la un • Explicaţi copilului permanent moticomportament periculos vul pentru care interziceţi un anumit comportament. • Discutaţi despre accidentele care se pot petrece şi ce consecinţe grave pot avea. sa personală când a simţit pericole.2. acolo nu e voie.24 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. vorbe. care este pericolul prin semnale. pii. fier de călcat. a lor în situaţii periculoase. 120. alte centre pentru a discuta despre obiecte şi licuţite). medici şi discutaţi despre intervenţiile lor în situaţiile periculoase..3. pentru că. dar nu oferă siguchide periculoase.) Indicatori Practici de sprijin 118. Demonstrează recunoaşterea regulilor de • Atrageţi atenţia copiilor asupra necesităţii respectării unor reguli când utilizează echipamenprotecţie.).

băutura. ) şi propuneţi copiilor să vă spună ce ar face ei dacă s-ar afla într-o astfel de situaţie. la piaţă şi exersaţi regulile rutiere. face parte copilul (grupul de la grădiniţă. Comunică adulţilor sau • Utilizaţi imagini pentru a ilustra sicolegilor atunci când vede tuaţii de risc (consum de lichide din un comportament pericusticle necunoscute. în transportul public şi în alte locuri publice pentru a evita accidentele.Nu se lasă ademenit • Folosiţi povestiri pentru a discuta despre pericole (prin cuvinte/ obiecte) şi şi căi de acţiune în situaţii periculoase. desene ale surselor şi persoanelor cărora li se poate cere ajutor. Înţelege diferenţa dintre atingere sigură şi atingere • Citiţi poveşti. • Propuneţi în centrul de Joc simbolic vizite la muzeu. la medic.• Apreciaţi de fiecare dată respectarea pectării acestor reguli. Utilizaţi-le şi în sala de dreapta când traversează grupă în timpul unor activităţi. dar ştie că rea pericolelor.• Realizaţi cărticele privind regulile de blic. apropierea de un los. în transportul pu. pompieri. poliţişti etc. a semnelor rutiere. fier de călcat în priză. povestiri ce prezintă situaţii periculoase si discutaţi despre periculoasă. Aspect specific: Securitatea personală Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze abilităţi de protecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase. Domeniul: Dezvoltarea fizică. Discuţii şi jocuri de orientare într-un mediu nou.3. a sănătăţii şi igienei personale A. „campanii” pentru evitarea pericolelor. strada).).. • Realizaţi un joc de rol cu diverse personaje care pot oferi ajutor în situaţii de risc (medici. Demonstrează înţelegerea lor pe care le presupun. hăinuţe. rămânând avea încredere şi pot apela în astfel de situaţii. 132. Demonstrează cunoaşterea regulilor de siguranţă în jocul simbolic. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. 131. • Elaboraţi împreună cu copiii scheme. afişe. posibilitatea evitării lor sau a riscuri126. asociat cu solidaritatea şi securitatea toare organismului (fuemoţională şi socială. etc. • Realizaţi hărţi rutiere cu copiii. pompieri. Înţelege că unele compul de prieteni) pentru a cultiva sentimentul de portamente pot fi dăunăapartenenţă.2. regulilor 128. Respectă corespunzător regulile de comportare în grădiniţă. cipează consecinţele neres. Relatează unde şi când trebuie să se adreseze după ajutor. niţa între sigur şi periculos. simboluri în centrul de joc simbolic (de ex. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 124. 125. jocul cu • Folosiţi nume sau simboluri specifice cu care să chibriturile etc. cu grupul • Utilizaţi exemple din viaţa lor personală pentru a discuta despre comportamente dăunătoare. la magazin. Identifică adulţii care • Realizaţi cu copiii afişe. 133.). cu bicicleta etc. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 25 A. de flacără etc.. • Propuneţi jocuri pentru cunoaşterea semnificaţiei culorilor semaforului. • Invitaţi lucrători ai poliţiei. medicamentele sunt utile în • Menţionaţi permanent care este graanumite situaţii). . priveşte în stânga şi în şi simboluri. identifice grupa de la grădiniţă. pe stradă. de evitare a pericolelor etc. regulilor de siguranţă în sala de grupă/grădiniţă şi acasă • Oferiţi materiale. sau gru130.DEZVOLTAREA FIZICĂ. şi anticirculaţie. Demonstrează înţelegetru a discuta despre regulile de prorea regulilor de siguranţă tecţie şi evitare a pericolelor. situaţiile periculoase. • Folosiţi ieşirile în locuri publice pen127. păpuşi. nu ia medicamente în unde copiii pot demonstra înţelegeabsenţa adultului. 129. pot să-l(o) sprijine în si• Identificaţi elemente specifice grupului din care tuaţii periculoase. medici. Atragede bază pe stradă (de exemţi-le atenţia asupra anumitor semne plu. Asiguranu merge cu persoane ţi-vă că înţeleg care sunt persoanele în care pot necunoscute.2. matul.

Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste încredere în adulţii cunoscuţi şi să interacţioneze cu aceştia. Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste empatie faţă de celelalte persoane.2.1. să fie capabil să negocieze şi să participe la luarea deciziilor.26 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ B. B. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu copii de vârstă apropiată Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să interacţioneze pozitiv cu copii de vârstă apropiată. B 1. Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să ceară ajutorul când are nevoie. B.2. B 1. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B.1. Standard 6. ca persoană unică.1. Copilul ar trebui să fie capabil să îşi asume responsabilităţi. B 1. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.2.2. Standard 7.2.3. B.3. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să perceapă regulile şi efectele acestora.2. Copilul ar trebui să fie capabil să coopereze cu ceilalţi. Aspect specific: Dezvoltarea expresivităţii emoţionale Standard 11: Copiii ar trebui să fie capabil să recunoască şi să exprime adecvat o varietate de emoţii . Aspect specific: Acceptarea şi respectarea diversităţii Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului emoţional Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi adapteze trăirile şi să-şi controleze pornirile impulsive. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să se perceapă în mod pozitiv.4. cu caracteristici specifice. să aprecieze şi să respecte asemănările şi deosebirile dintre oameni.

din comunitate. învaţă să ţină cont de dorinţele şi . În toate etapele vieţii. apartenenţă şi astfel hrănind dorinţa de învăţare ale copilului. Relaţiile sociale ale copilului cu adulţii vizează capacitatea copilului de a avea încredere şi a interacţiona cu uşurinţă cu aceştia. oamenii interacţionează unul cu celălalt. copiii îşi construiesc cunoaşterea lumii prin interacţiune socială. dorinţe. Adaptarea la diversitate. Încă din primele clipe ale vieţii copiii stabilesc interacţiuni cu părinţii. Încetul cu încetul copiii dezvoltă abilităţi de cooperare. vină) constituie competenţe specifice domeniului emoţional. Interacţiunile cu cei apropiaţi joacă un rol central în „sănătatea” socio-emoţională a copilului. Ea influenţează semnificativ succesul copiilor în viaţă şi la şcoală. de a şi le stăpîni. de negociere. respectarea ei prin stabilirea de relaţii pozitive. de a le controla. explorare. independenţa şi responsabilitatea personală. Relaţiile pe care le stabileşte copilul cu ceilalţi necesită siguranţă.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 27 „Oamenii sunt fiinţe sociale. preferinţe. oferind sentimentul de stabilitate. precum şi capacitatea lor de a recunoaşte diferitele roluri sociale ale acestora. contactul social cu ceilalţi copii este o sursă importantă pentru a observa diferenţele şi asemănările dintre oameni. învaţă să respecte drepturile altor copii. Locul central însă îl constituie dezvoltarea conceptului de sine. De asemenea. Interacţiunile sociale reuşite fac posibilă dezvoltarea unei imagini de sine pozitivă şi a autocontrolului. nevoi. Dezvoltarea socială şi emoţională reprezintă fundamentul relaţiilor şi interacţiunilor care dau semnificaţie experienţelor copiilor de acasă. roluri sociale. frică. nevoile celorlalţi. capacităţi. DEZVOLTAREA EMOŢIONALĂ Capacitatea copiilor de a-şi recunoaşte şi exprima propriile emoţii. capacitatea de a stabili şi a menţine relaţii de prietenie. p. motivaţii. alte persoane din familie. A învăţa cum să fii în jurul celorlalţi este esenţial. Copilul învaţă să le simtă. securitate. de la grădiniţă. mînie) la cele mai complexe (mîndrie. ruşine. 41). Specificul acestui domeniu este dat de strînsa legătură care există între planul social şi cel emoţional. de a-şi exprima sentimentele într-o manieră acceptată social. cu alţi copii şi adulţi. diversitatea oamenilor din multe puncte de vedere. a percepţiei şi imaginii de sine a copilului: trăsături. DEZVOLTAREA SOCIALĂ Relaţiile sociale pozitive se formează atunci cînd copiii înţeleg semnificaţia diferitelor comportamente. receptivitate. disponibilitate şi confort emoţional. Prin interacţiunea cu copiii. de ceilalţi. de a lega prietenii. Calitatea acestor interacţiuni stimulează dezvoltarea socio-emoţională adecvată a copiilor. Copiii sănătoşi în toate culturile dezvoltă ataşament faţă de adulţi importanţi pentru ei” (1. de a înţelege şi a răspunde emoţiilor altora reprezintă paşi importanţi în dezvoltarea emoţională a copilului. precum şi empatia reprezintă competenţe importante ale dezvoltării sociale. de a conduce şi a fi conduşi. Ambele dimensiuni se completează reciproc şi sunt interdependente. descoperire. La fel de importantă în ecuaţia dezvoltării emoţionale este încrederea în sine. convingerea că poate face ceea ce îşi propune. Într-adevăr. sentimente care alimentează şi susţin dorinţa naturală a copiilor de cunoaştere. copilul exersează cooperarea. cînd sunt capabili să se adapteze diferitelor contexte sociale şi sunt implicaţi în activităţi de grup. Încetul cu încetul copilul va ajunge să-şi răspundă la întrebarea „Cine sunt eu?”. Exprimarea şi înţelegerea propriilor emoţii şi a emoţiilor celorlalţi de la emoţiile primare (bucurie. învaţă să le exprime şi să le recunoască.

Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.• Adresaţi-vă copilului pe nume. Foloseşte mişcări corporale • Reacţionaţi la gesturile iniţiate de copil. activităţi casnice. Copilul se linişteşte în pre. Ajutaţi-l pe adulţii cu care este obişnuit copil să îşi depăşească teama. Iniţiază şi menţine inter.28 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. Copilului îi place când adultul face diferite lucruri pentru plăcerea lui: îi umflă jucăriile pneumatice. 140. • Folosiţi expresii şi comportamente pozitive atunci când vă despărţiţi de copil.. 145.1.• Asiguraţi un mediu populat de persoane de încredere. etc. întinde mâinile pentru a fi luat în braţe). zenţa adulţilor cu care este obişnuit. 134. 142. de petrecere a timpului). îi citeşte. 138. nete produse de adulţii cu care este obişnuit 136. dă din mâini) 137. 141. miliarizat prin expresii faciale şi gesturi (zâmbeşte. . în afara celor care îl îngrijesc. • Manifestaţi receptivitate la mesajele verbale şi non-verbale iniţiate de copil. construieşte ceva pentru el. construieşte ceva pentru el. 135. atinge uşor cu palma pentru a atrage atenţia.• Comportaţi-vă afectuos şi calm cu copilul. – gesturi pentru a iniţia interacţiuni sociale (de ex. Practici de sprijin • Oferiţi copilului posibilitatea de a interacţiona cu alţi adulţi de încredere. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. se desparte de adulţii cu care este obişnuit (fără a arăta foarte multă teamă. Îşi exprimă nevoia de securitate în situaţii de disconfort (neplăcute) sau periculoase căutând adulţii în care are încredere. Ştie numele fraţilor sau surorilor. 143. îi citeşte. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 139. jucaţi-vă împreună. ea. asiguraţirare prin plâns (când nu vede l că este în siguranţă. Cu sprijin. Arată preferinţa pentru unii • Vorbiţi-i şi cântaţi-i copilului frecvent. Imită activităţile adulţilor (ajută la strângerea jucăriilor. Se ataşează de un adult. • Încurajaţi copilul şi oferiţi modele de comportamente variate. • Manifestaţi empatie şi înţelegere faţă de reacţiile copilului. altul decât persoana care l-a îngrijit. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste încredere în adulţii cunoscuţi şi să interacţioneze cu aceştia. Interacţionează pozitiv şi se joacă împreună cu adulţii. îmbrăţişaţi-l. el. se prefac că citesc sau gătesc lângă adultul care face acest lucru). 144. gângureşte. zâmbiţi-i. vorbiţi-i. care să evite reproducerea unor stereotipuri de gen (lectură. care generează ambiguităţi (ei. mai ales atunci când îl hrădintre adulţii cu care este faniţi şi schimbaţi. sau în prezenţa străinilor). Manifestă teama de sepa.). acţiuni cu adulţii care îl îngriîncurajaţi-l să imite gesturi şi sujesc. ca în cazul copiilor mai mici) pentru a rămâne într-un mediu familiar. • Cereţi ajutor şi discutaţi cu copilul despre ce înseamnă a oferi şi primi ajutor (când apar situaţii relevante pentru acest subiect) Copilului îi place când adultul face diferite lucruri pentru plăcerea lui: îi umflă jucăriile pneumatice. La solicitare. oferă sprijin adulţilor. • Adresaţi-vă copiilor pe nume şi descurajaţi folosirea excesivă a pronumelor personale.

În grădiniţă sau educatoarea. care în viitor îl ştiu că le vor place . Din când în când. întâmpinaţi copiii cu o atitudine caldă. pectuos cu ceilalţi. 149. să facă cul de joacă. adeseori este nevoie de contribuţia mai multor oameni. să nu aveţi aşteptări mai mari de la fete în ceea priveşbesc pe …”). Ajută din proprie • Angajaţi copiii în sarcinile cotidiene şi cooperaţi cu aceştia (udainiţiativă adultul în tul florilor. lor de gen. mediul grădiniţei şi iniţiaţi interacţiuni pornind de la lucruripersonalul grădinile care îl interesează. La cumpărături. vecin. ţei). oferiţi oportunităţi de a interacţiona respectuos cu adulţii. de familie. Permiteţi copilului să aducă de acasă un obiect onează cu alţi adulţi care îi este drag pentru a-i asigura transferul afectiv către (de ex. Manifestaţi aceleaşi reacţii faţă de copii. care te care constituie premisele abilităţilor sociale. la grădiniţă. medicul şi pacientul. Interacţionează • Facilitaţi interacţiunile cu adulţii în cu uşurinţă cu adulţi diverse contexte sociale şi încurajaţi familiari din comucomunicarea cu aceştia şi participarea nitate (părinţi. Răspunde la for. discutaţi despre relaţiile cu ceidin cartier. 153. Exprimă verbal • Încurajaţi-l şi lăudaţi-l pentru comportamentul pozitiv în relaţia sentimente faţă de cu adulţii.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 29 B. Iniţiaţi conversaţii despre lucruri care îl interesează. repetaţi cu copilul formulele adecvate de politeţe.• Folosiţi formule de salut adecvate diferitelor momente ale mulele de salut folozilei şi situaţii sociale şi atrageţi atenţia asupra utilizării lor în site de adulţi. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste încredere în adulţii cunoscuţi şi să interacţioneze cu aceştia.îi vor ajuta să fie eficient în interacţiunile cu ceilalţi astfel încât vor bucura pe adulţi să atingă scopul stabilit. atunci când acesta vorbeşte. prietemembrii familiei cu noasă. lalţi. etc. • Facilitaţi copilului punerea în practică a unor comportameniniţiază lucruri.• Manifestaţi respect şi încredere faţă de rul de la magazinul copil. 147. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 146. • Încurajaţi exprimarea sentimentelor pozitive faţă de adulţi. despre activităţile zilnice şi evenimente semnificative pe care le-a trăit. jucaţi-vă de-a cumpărătorul şi pediatru sau medic vânzătorul. La teatru. cumpărături simple). 151. 148. Se desparte de • Ca educatori. medic familie. . etc. indiferent de anumiţi adulţi („o iugenul lor. îi uşurinţă şi interacţifac plăcere. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. să răspundă la întrebări. te controlul emoţional şi utilizarea unor strategii de reglare mai sofisticate decât de la băieţi. Comentaţi cu copiii că fiecare contribuţie contează.1. educatoarea. bula acţiuni (de exemplu să ceară infornici cunoscuţi la lomaţii. de exemplu în jocurile La doctor. Aplică formule de • Oferiţi exemple şi modelaţi comporpoliteţe în comunitamentul copilului interacţionând rescarea cu adulţii. în alte medii sociale. vânzăto. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.). • Discutaţi şi cu băieţii mai mult despre întregul spectru de emoţii şi evitaţi exagerările în descurajarea emoţiilor negative. deoarece băieţii vor deveni astfel mai puţin expresivi emoţional decât fetele. 150. 152. • Demonstraţi că pentru realizarea unei sarcini. parc. Interacţionează • Oferiţi un model adecvat de comuadecvat cu adulţii nicare evitând întreruperea copilului (nu îi întrerupe). etc. aranjarea mesei) evitând reproducerea stereotipurisarcini simple.

30

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

B. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională
B 1. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.1. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să ceară ajutorul adultului când are nevoie.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

154. Indică prin sunete, mişcă- • Oferiţi cu promptitudine şi răbdare ri, plâns, faptul că are un disajutor şi atenţie copilului atunci când confort şi vrea atenţie sau acesta are nevoie. Faceţi distincţia înajutor. tre comportamentele sale ce reflectă o nevoie reală şi cele prin care doar vrea să atragă atenţia adultului. • Reacţionaţi constant şi ferm în legătu155. Anticipează/ testează ră cu comportamente şi obiecte interreacţii din partea celor care zise sau periculoase pentru copil. îl îngrijesc prin diverse comportamente (de exemplu • Facilitaţi identificarea de către copil a comportamentelor adecvate/ inadeccând vrea să ia un obiect vate prin reacţii verbale sau non-verinterzis şi se uită spre adult bale de aprobare, respectiv respingere să-i testeze reacţia). a unor comportamente. 156. Solicită verbal sau non verbal sprijin în realizarea unor acţiuni.

157. Cere ajutorul adultului atunci • Răspundeţi pozitiv la întrebările copicând întâmpină o dificultate (nu lului şi la cererea de ajutor, sprijiniţi-l poate deschide o cutie cu jucării, concret să depăşească dificultatea. nu poate asigura stabilitatea turnului de cuburi, etc.). 158. În timp ce se joacă cu alţi copii, • Urmăriţi cu atenţie activitatea copiludin când în când cere ajutorul lui, încurajaţi-l să continue şi lăudaţi-l adultului şi confirmare din parpentru ce a reuşit să facă; din când în tea acestuia. când asiguraţi-l că sunteţi acolo şi îl sprijiniţi dacă are nevoie.

159. Începe o activitate după ce • Plasaţi la dispoziţia copilului obiecte şi primeşte sugestii sau indicaţii jucării şi ajutaţi-l să înceapă o activitadin partea adultului (de ex să găte, stimulându-l cu întrebări, explicaţii. sească o piesă lipsă la o jucărie).

DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ

31

B. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională
B 1. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.1. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să ceară ajutorul adultului când are nevoie.
De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

160. Adresează frecvent în- • Răspundeţi direct, cu claritate şi răbdare întrebătrebări adulţilor pentru a rilor adresate de copil; încurajaţi-i să adreseze înobţine informaţii. trebări pentru a obţine informaţii. 161. Urmează indicaţiile • Clarificaţi limitele acceptabile ale comportaadulţilor în ceea ce primentului. veşte comportamentul adecvat în diverse situaţii.

162. Urmează instrucţiunile • Manifestaţi o atitudine pozitivă, evitaţi comsau se supune unei figuri portamente negative care vor fi preluate de de autoritate („Aşa a spus către copil. De exemplu, dacă educatoarea mama”, „dna educatoare este încruntată de fiecare dată când vorbeşte nu…”). cu un copil care are unele comportamente negative, copiii se vor comporta la fel, deoarece educatoarea reprezintă o autoritate pentru ei. 163. Semnalează adulţilor si- • Descrieţi şi discutaţi cu copilul diverse situaţii tuaţii problematice simple problematice simple ajutându-l să coreleze pentru a interveni (un coideea de pericol cu solicitarea ajutorului din pil s-a lovit sau are nevoie partea celorlalţi; comentaţi situaţii concrete de ajutor, se aud zgomote văzute la grădiniţă sau în parc, la televizor sau suspecte, arde mâncarea în filme. pe aragaz, etc.). 164. Apelează la adulţii care • Daţi copiilor posibilitatea de a-şi exprima neîl îngrijesc, pentru sprijin voia de a primi sprijin emoţional, ajutaţi-i să se emoţional. simtă confortabil când au această nevoie; prin comportament verbal şi non-verbal dovediţivă empatia şi disponibilitatea şi încurajaţi-i să se exprime.

165. Cere ajutor adulţilor cu- • Oferiţi sugestii copilului pentru a se noscuţi din comunitate (vedescurca singur/ă atunci când cere cin, bunicii prietenilor de ajutorul şi încurajaţi-i să rezolve projoacă etc.). blema. • Puneţi copiii în situaţia de a vedea că a cere şi a primi ajutor reprezintă comportamente sociale adecvate, nu expresia unei neputinţe. • Creaţi situaţii care să contrabalanseze faptul că fetele cer mai frecvent ajutorul decât băieţii, în virtutea stereotipului conform căruia „un băiat trebuie să se descurce singur”. 166. Alege momentul potrivit • Oferiţi copilului şansa de a observa şi pentru a aduce în atenţia participa la discuţiile adulţilor; discuaduljţilor anumite probletaţi despre ce înseamnă să nu vorbeşti me. în acelaşi timp cu ceilalţi, să îţi aştepţi rândul, să ai un ton potrivit. • Când un copil face o greşeală, discutaţi cu el/ea despre ce a învăţat din asta. •

167. Pune întrebări adultului • Ajutaţi-l pe copil să înveţe să întrebe înainte de a devia de la oradultul înainte de a devia de la reguli dinea stabilită şi de a încălşi situaţii rutiniere. ca regulile. • Arătaţi deschidere faţă de copil pentru ca acesta să se simtă confortabil să vină să vă ceară ajutorul.

32

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

B. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională
B 1. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.2. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu copii de vârstă apropiată Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să interacţioneze pozitiv cu copii de vârstă apropiată.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori
168. Zâmbeşte altor copii.

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

• Zâmbiţi-i des copilului. • Oferiţi copilului posibilitatea de a se afla în prezenţa altor copii. 169. Exprimă prin sunete, gesturi, • Răspundeţi pozitiv la sunetele, ţipetele, expresii faciale bucuria de a se gesturile copilului prin comportamente juca împreună cu alţi copii. verbale şi non-verbale.

170. Îşi exprimă interesul faţă de • Oferiţi copiilor posibilitatea de a se juca şi alţi copii urmărindu-i cu privirea interacţiona cu alţi copii (din familie, dar şi alţi copii din medii culturale diferite). şi imitându-le comportamentul (de ex. comportamentul fraţi- • • lor).

171. Se joacă lângă alt co- • Petreceţi timp cu copilul jucându-vă, pil. daţi-i posibilitatea să se afle în compania copiilor, indiferent de vârstă. 172. Imită comportamentul • Facilitaţi copilului contactul cu copii altui copil. din medii culturale diverse pentru a se familiariza cu co-vârstnici aparţinând unor medii sociale, culturale, lingvistice diferite. 173. Iniţiază interacţiuni so- • Puneţi la dispoziţia copilului jucării cu ciale cu co-vârstnici. care se pot juca 2 sau 3 copii deodată. 174. Se bucură de compa- • Creaţi oportunităţi de a se juca împreunia copiilor la joacă. nă copii din medii diverse, ceea ce facilitează dezvoltarea interacţiunilor care presupun interdependenţa pozitivă, schimburile culturale (în joc, copiii aud cuvinte din alte limbi). 175. Manifestă spontan • Asiguraţi copilului ocazia să se joace în mod regulat cu 1 sau 2 copii cu care preferinţa să se joace cu copiii pe care îi cunoaşeste deja familiarizat. te.

). fie motivaţi să le repete şi pe viitor şi să le identifice singuri. Se identifică drept • Daţi copiilor ocazia de a fi parte a diverselor prieten al unor coactivităţi de grup în contexte sociale diferite pii din diverse medii (la grădiniţă. lecţii de dans sau de arte marţiale. 181. să îşi • Numiţi în mod regulat comportamentele pozitive de întrajutorare astfel încât copiii să facă patul). Propune. diferite.2. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 176. dar şi ur.• ze. De cele mai multe ori îşi • Oferiţi asistenţă copiilor în timp ce se joacă împreună cu alţi copii stând deoparte. pii. activităţi artistice. pentru a trăi sentimentul de încrecopil. puexprimă dorinţa de a se despărţi de adult pentru a se nând la dispoziţie resurse şi încurajări şi intervenind în caz de conflict. Iniţiază o activitate îm. Recunoaşte greşelile în reficultăţile într-un domeniu. • . • Faceţi conversaţie cu copilul astfel încât să înveţe să asculte şi să vorbească cu alţii. cerându-şi scu. • Lăudaţi copiii când acceptă şi sugestiile celorlalţi copii şi se ajută reciproc. acasă/ la bloc. Interacţionează din • Oferiţi copiilor posibilitatea de a se juca în proprie iniţiativă cu grupuri mici. prieten de joacă despre cum să se joace. joc dramatic. 177. laţiile cu alţi copii şi încearcă să îl repare. Cere şi oferă ajutor • Monitorizaţi zilnic. 182. 183.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 33 B. la bunici). la bunici) pentru apropiate (la grădiniţă. stă în diferite contexte. 179. Preferă să se joace îm. jucărie rătăcită. în care fiecare copil are un rol şi copii apropiaţi ca vâro responsabilitate concretă. 184. dere unul în celălalt şi pentru a se simţi mai puţin vulnerabili atunci când îşi exprimă di180. copii (joc în aer liber.• Asiguraţi copilului ocazia de a se întâlni cu ne prietenia cu cel puţin un prietenii. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu copii de vârstă apropiată Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să interacţioneze pozitiv cu copii de vârstă apropiată. etc. propunând alte soluţii. încurajaţi şi lăudaţi comaltor copii (îl ajută pe portamentele prin care copiii se ajută unii pe alt copil să găsească o alţii. a se identifica cu acele grupuri şi pentru a practica încrederea şi colaborarea în medii acasă/ la bloc. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. să mează sugestiile unui identifice mai multe variante de rezolvare a unei situaţii sau de continuare a unui joc.• Încurajaţi copilul să îşi exprime părerea.• Ajutaţi-l pe copil să se alăture altui copil/copreună cu alt copil sau copii care se joacă. juca împreună cu alţi copii. Se împrieteneşte şi menţi. Comentaţi şi sancţionaţi imediat comportamentele de intimidare sau excludere manifestate faţă de anumiţi copii. 178.• Oferiţi variate oportunităţi de joacă pentru preună cu alţi copii.

Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. dacă se vorbesc limbi diferite. 187. Folosiţi cuvinte care dessăturile fizice ale celorlalţi (ex. 189. păr. 188. Se interesează de alţi • Familiarizaţi copilul cu persoane. Se observă în oglindă. • Puneţi la dispoziţia copiilor resurse pentru jocul dramatic care să reflecte diversitatea. Discutaţi cu copil despre deosebiri şi asemănările pe care le-a remarcat. încurajări verbale şi gesturi. atinge pielea sau părul criu diverse părţi ale corpului (nas. cântece. limbii vorbite. vârstei. mama. Puneţi la dispoziţia copilului cărţi şi fotografii.• Participaţi la întruniri de familie şi la evenimente culturale din comunitate. să aprecieze şi să respecte asemănările şi deosebirile dintre oameni. familie. etc. pentru a percepe propria imagine.• Facilitaţi şi ghidaţi activitatea perceptivă a copilului. Îşi concentrează atenţia • Daţi copilului posibilitatea de a intra în asupra celorlalţi. creşă). medii sociale prin cărţi. oferind bii vorbite. Utilizaţi cuvinte şi semne cu care copilul este familiarizat. Observă/ percepe tră. nilor (în cazul diferenţei de vârstă. unei alte persoane). rite. dar şi cu alte culturi.). • . Indicatori Practici de sprijin 186. care nu se sparg. Puneţi la dispoziţia copilului oglinzi mici.• Daţi copilului posibilitatea să se joace tor copii diferiţi din punct cu copii din medii diferite în contexte de vedere al genului.3. Remarcă diferenţe de gen • Încurajaţi copilul să-şi perceapă proîntre el/ ea şi ceilalţi.34 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. Se joacă în prezenţa al. copii sau adulţi din anturaj (pune întrebări simple interacţiuni cu oameni din medii difeUnde este X?). sau cu cerinţe asistenţă pentru facilitarea interacţiueducaţionale speciale. Interacţionează cu per. obraz. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. 190. Aspect specific: Acceptarea şi respectarea diversităţii Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască. Practici de sprijin • Plasaţi în casă oglinzi în care copilul să se poată vedea şi apropiaţi-l de oglindă. experienţe. limvariate (parc. • Familiarizaţi-vă şi practicaţi în creşă (grădiniţă) metode de îngrijire a copilului specifice familiei şi grupului din care face parte. Îndrumaţi-l cu întrebări „cine este acolo?” şi spuneţi numele. Y. pentru a-l familiariza pe copil cu propria cultură. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 185. soane diferite din punct de vedere al genului. 191. contact cu alte persoane în afara celor care îl îngrijesc. priile caracteristici identitare. X. dacă nivelul de dezvoltare a abilităţilor este diferit).

jucărie. 193. Face compa. facilitaţi asumarea de drumarea adulsarcini realiste de către fiecare copil şi oferiţi ţilor. caracteristicile fizice ale celorlalţi • Discutaţi despre personaje. etc. • Oferiţi copilului posibilitatea de a se familiariza cu o persoană din perspectiva mai multor roluri. mamă. cântece care reflectă această diversitate. prece. unde lucrează părinţii. bite. Formulează • Citiţi împreună cu copilul cărţi şi analizaţi imagini care prezintă oameni din culturi diferite şi întrebări despre cu caracteristici fizice sau abilităţi diferite. Identifică asemănări şi • Organizaţi activităţi în care copiii să se familiarizeze cu varietatea criteriilor (meserii. Ajutaţi-l ce priveşte cusă interpreteze aceste deosebiri astfel încât să loarea părului. etc. limbii vorbite sau CES. 194.). Recunoaşte abilităţi. preună cu copii diferiţi din punct • Încurajaţi copiii să se implice în activităţi considerate în mod tradiţional specifice genului de vedere al geopus şi oferiţi copiilor feedback pozitiv imediat nului.) ne după diferite criterii (gen. Realizaţi vizite la diverse instituţii pentru a se familiariza atât cu diverse profesii. la spital. vârstă. este angajată la. 199. • Invitaţi membrii familiei să împărtăşească din tradiţiile specifice (mâncare. muzică. de exemplu vizita la bibliotecă. 196. Se joacă îm. sub în. jocuri. 198. de exemplu arătând copiii cu dizabilităţi aleargă repede…). bită. profesie. obiecte de artă. Remarcă faptul că alţi copii folosesc cuvinte diferite pentru acelaşi obiect (de ex. cultura. pentru apă. pretindeţi că sunteţi anumite personaje. să aprecieze şi să respecte asemănările şi deosebirile dintre oameni. sărbători) şi organizaţi cu copiii activităţi în care să le valorificaţi. casete cu cânteversităţii. Observă că aceeaşi persoană poate avea mai multe roluri sociale (mama este mama lui. eroi. etc. de exemplu atunci înălţimea. etniei sau cu CES.despre familia. în diverse contexte sociale. .) . la fabrica de conserve. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 192. le diferite ale celorlalţi copii în diverse domenii • Organizaţi activităţi care atrag întregului grup atenţia asupra diferenţei şi capacităţii într-un mod (X cântă bine la pian. este fiica bunicii lui.. Numeşte şi acceptă diferenţe şi similarităţi în ceea ce priveşte mâncăruri sau jocuri preferate de el/ea şi alţi copii. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. valorizând bilingvismul. altcineva. 197. Asiguraţi în mediu obiecte prin joc simbolic care să reflecte diversitatea şi care să stimuleze înţelegerea diînvăţarea interculturală (obiecte. limbii vorcând vedeţi că aleg aceste activităţi.• Daţi-i copilului ocazia de a-şi descrie propriile caracteristici fizice şi culturale. mediu cultural şi lingvistic. Y pozitiv. sărbători. la Poliţie. limba vor.• Facilitaţi jocul între copii diferiţi din punct de vedere al genului. • Folosiţi etichete în mai multe limbi. 195. etc. vârstă. etnia. asistenţă (când sunt dificultăţi de comunicare într-o limbă sau când copilul cu CES are nevoie de sprijin). aspect exterior.• Daţi o sarcină comună pentru a stimula interdependenţa pozitivă. când copilul spune „Eu sunt mai înalt/ă decât Y”. • Încurajaţi copiii să folosească limba maternă. • Cultivaţi respectul pentru diversitatea lingvistică şi interveniţi ferm atunci când apar comportamente prejudiciatoare pentru copii (de exemplu când în mod intenţionat nu este pronunţat corect un nume) • Puneţi la dispoziţia copiilor cărţi în mai multe limbi. Aspect specific: Acceptarea şi respectarea diversităţii Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască. etc. deosebiri dintre persoaetc. etc. gen.• Puneţi la dispoziţia copilului obiecte şi imagini care reflectă diversitatea culturală. 200. dansuri. într-o lumină pozitivă.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 35 B. la coafor.3. cât şi cu varietatea rolurilor specifice membrilor familiilor copiilor. Demonstrează • Stimulaţi jocul copilului.). Îndrumaţi-l să raţii cu cei din perceapă deosebirile şi asemănările dintre oaanturaj în ceea meni pornind de la propria persoană. etichete cu cuvinte scrise în tinzând că este diverse limbi) pe care copiii le pot folosi în joc.• Comentaţi împreună cu copiii caracteristici fizice şi preferinţe ca aspecte ale identităţii. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. puteţi adăuga „Tu eşti mai înalt/ă decât Y pentru că eşti mai mare cu 1 an”... nu aibă valoare evaluativă. etc. dar şi limba de predare pentru a numi acţiuni şi obiecte din mediu.

să nu la dispoziţie cutii şi spaţii de depozitare. curte. somn. dacă lat. dar ţinând cont şi echilibrând în mod flexibil nevoile i se reaminteşte şi cu individuale ale copilului. cât şi de caracteristicile culturale ale familiei. strice construcţiile altor • Repetaţi reguli simple: „Acum mâncăm. respectaţi cu consecvenţă regulile comportament negativ pe care le-aţi comunicat şi stabilit cu copiii. În acelaşi timp.).36 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. Urmează reguli şi rutine • Stabiliţi şi respectaţi rutine lesimple legate de hrană. • Lăudaţi copilul pentru respectarea acestor rutine şi reguli. gate de programul de hrană. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să perceapă regulile şi efectele acestora. înainte să mâncopii. puneţi-le jucăriile la loc. 204.”. dacă vreau să mă dau pe tobogan trebuie să stau la rând. strângem jucăriile”. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 201.• Stabiliţi rutine şi reguli care să fie respectate în mod reguză reguli simple. 205. . „ieşim afară doar după ce am adunat jucăriile”. are anumite reguli (ex. ţinând cont atât de particularităţile individuale ale copilului. Asociază anumite com. 203. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. adoarmă când este pus în pătuţ. Dacă nu stau la rând.• Prin observare directă şi prin formulare verbală.4. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. Anticipează şi urmea. comportamentul căm trebuie să ne spălăm pe mâini. supraveghere (să pună • Obişnuiţi-l pe copil să îşi ţină jucăriile în ordine. ne lovim). igienă şi somn.• Manifestaţi în mod constant disponibilitate şi sensibilitate portamente ale adulţilor faţă de copil. Anticipează conse. dar şi consecvencu propriile comportamente (se aşteaptă să ţă în respectarea rutinei specifice. de exemplu atrage reacţii negative din partea adulţilor. 202. „înainte să ieşim în la masă etc. puneţi-i pe copii în situaţia de a învăţa că fiecare context social cinţele nerespectării regulilor. ridică mâinile anticipând să fie luat din pătuţ şi hrănit). Recunoaşte că un • Echilibraţi limitele comportamentului cu o serie de alternative.

• Faceţi liste (pe înţelesul copiilor) portamentul pozitiv sau desenaţi comportamente al altor copii. de teme. • Exersaţi prin jocuri şi dramatizări regulile de conduită. 209. într-o manieră program clar şi ressintetică şi accesibilă. Îşi exprimă dezacordul faţă de comportamente incorecte („nu este corect”. • Identificaţi şi sprijiniţi suplimentar copiii introverţi. Anticipează ce ur. . Îşi adaptează comportamentul în funcţie de regulile diferitelor situaţii (de ex. jucării. uneori ca şi conducător. „aşteaptă-ţi rândul”). dar similare. sugestii lurile sociale. celor ce prezintă imaturitate în dezvoltarea fizică. deficit de atenţie şi hiperactivitate.• Afişaţi în mediu elemente spemează în programul cifice programului zilnic şi rezilnic. Recunoaşte com. pozitive apreciate la copil. împreună cu copiii.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 37 B. Obişnuiţi-i pe copii să identifice şi să aprecieze aceste comportamente. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. au un comportament timid. Aplică independent regulile în situaţii noi. 215. motor. 216. încurajaţi-i să se exprime atunci când se simt nedreptăţiţi sau frustraţi. Acordaţi atenţie specială integrării în joc a copiilor marginalizaţi: se comportă agresiv. copiilor ce aparţin unui grup etnic diferit de cel al majorităţii. etc. Valorificaţi în mod flexibil diferenţele culturale derivate din valorizarea diferită a relaţiei dintre autonomie şi supunere sau regula de a aştepta să-i vină rândul sau să nu vorbim toţi deodată. • Daţi copiilor posibilitatea ca pentru unele activităţi libere copiii să se înscrie singuri pe o tăbliţă desenând un simbol. puteţi alege un responsabil cu timpul. necooperativ. Participă la activităţi în grupuri mici sau mai mari. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. • Organizaţi vizite la muzeu cu copiii. pectat. • Motivaţi-i pe copii cu comentarii de genul „Înainte de a merge la masă am să vă citesc faptele bune pe care le-aţi făcut azi”. 214. puneţi la dispoziţia copiilor un ceas şi. • Comunicaţi cu claritate regulile şi comportamentele aşteptate. • Daţi copiilor posibilitatea de a se juca în grupuri de diverse mărimi. • Daţi copilului posibilitatea să interacţioneze cu copii şi adulţi în contexte cât mai diverse. identificând elementele de noutate faţă de rutina obişnuită. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 210 Se joacă sau lucrează fără să îi deranjeze pe ceilalţi. timp. angajeze în jocuri. oferindu-le exersa şi înţelege rocostume. înfăţişare mai puţin plăcută sau mod de îmbrăcăminte precar. limbaj. • Pentru respectarea rândului. Foloseşte jocul • Daţi copiilor posibilitatea să se pentru a explora. • Invitaţi-l pe copil să povestească ce i s-a întâmplat în familie sau acasă din perspectiva relaţiei dintre reguli şi consecinţele lor în viaţa socială. 207. Urmează reguli • Reamintiţi copiilor regulile şi rusimple fără a i se mai tinele. etc. afişaţi-le pe pereţi într-o reaminti (să nu trânformulă grafică accesibilă. fie că nu au fost suficient stimulaţi. Practici de sprijin • Faceţi împreună cu copiii planuri zilnice. Explică celorlalţi reguli simple din familie sau de la grădiniţă. modelându-le prin propriul exemplu comportamentul dorit. fapt ce contribuie la rezolvarea eficientă a problemelor şi la dezvoltarea empatiei acestora. • Sprijiniţi copiii în realizarea legăturilor între acţiuni şi emoţii prin întrebări şi interpretarea emoţiilor care se află la baza comportamentelor. 211. copii cu dizabilităţi (de ordin fizic.). • Ajutaţi-i astfel pe copii să anticipeze consecinţele anumitor acţiuni.).4. nominalizând autorii. tească jucăriile). Respectă reguli simple de participare în activităţi şi joc. nu li s-a oferit oportunitatea de a-şi exersa abilităţile sociale sau au trăit într-un mediu mai autoritar. anxioşi. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să perceapă regulile şi efectele acestora. 212. 208. copii cărora le este frică să interacţioneze cu ceilalţi. vorbeşte în şoaptă la bibliotecă. la muzeu. După câteva zile veţi observa că unii copii vă atrag atenţia să notaţi gesturile frumoase. 206. dacă există un gulilor de urmat. 213. alteori ca şi executant. la spital.

dacă sunt mai mulţi fraţi. Vorbeşte cu alt co. de a realiza anumite lucruri.Copilul ar trebui să fie capabil să îşi asume responsabilităţi. Modelaţi prin propriul exemplu acest comportament.• Creaţi oportunităţi şi încurajaţi copilul să îşi exprime intenţia rinţe şi intenţii simple. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 6: . Ce bine ne adultului. cu ajutorul importanţa rezolvării pozitive a conflictelor. la locul de joacă ori la grădiniţă).• Creaţi oportunităţi pentru ca ţiile adulţilor pentru a împărţirea jucăriilor să reprenegocia disputele prizinte primul pas în învăţarea vind jucăriile. Explicaţi conflict. „Jocul meu preferat”. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. să negocieze şi să participe la luarea deciziilor. 219.38 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. 218.4. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 217. Valorificaţi faptul că apare cu cea mai mare frecvenţă (în familie. pentru a o face cunoscută şi celorlalţi. • Realizaţi convorbiri pe teme „Mâncarea mea preferată”. Menţionează prefe. Acceptă interven. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. pare când un copil ne dă şi nouă mingea! Ne jucăm frumos împreună! Şi noi putem da altor copiii jucăriile noastre! . comportamentelor pro-sociale. etc. de ex.• Daţi copiilor suficient timp pentru a discuta şi negocia înapil pentru a rezolva un inte de a interveni atunci când apare un conflict.

Ţine cont de dorinţele şi • Facilitaţi exprimarea emoţiilor trăite de copil nevoile altor copii. 227. 225. fie individuale. de exemplu Ce vrei să facem azi? adulţilor. Dacă el torul unui adult). 230. negocia şi a dobândi sentimentul de control. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 220. • Arătaţi copilului imagini cu situaţii sociale şi discutaţi împreună cum poate fi rezolvată o sarcină. filme.• Daţi copiilor posibilitatea ca pentru unele activiţi şi le respectă. Acceptă responsabilită. adultului. Foloseşte multiple stra. propunând modele de examinare a oportunităţilor adultului (mâncare. cu ajutorul constructiv. cerându-le părerea Ce credeţi că ar trebui să facem ca să rezolvăm această problemă?. eventual distructive ale • Valorificaţi situaţii cotidiene pentru a demonstra acţiunilor sale. Caută soluţii pentru • Facilitaţi realizarea de activităţi care să permită copiilor să negocieze rezolvarea conflictelor (joc rezolvarea problemelor dramatic.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 39 B.”. celorlalţi în negocierea conflictelor („îţi dau • Acordaţi atenţie şi sprijin suplimentar copiilor care au dificultăţi de vorbire. fie de • Cereţi copilului să rezolve singur sarcini în care ştiţi că va avea succes. • Oferiţi-i sprijinul când cere. atunci când alţi copii nu vor să împartă jucării cu el. 226. mă supervizare din partea • Susţineţi copii să facă o alegere. schimb). ca pas important în a-i învăţa pe copii să vorbească despre tegii pentru rezolvarea comportament şi nu persoană. o să ajungă fiecare la calculator. deciziilor. să negocieze şi să participe la luarea deciziilor. nu este pregătit.• Acordaţi copiilor ocazii de a face o alegere. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. se va simţi speriat şi copleşit de această situaţie şi există riscul să refuze pe viitor implicarea în activitate. Încurajaţi tentativele de rezolvare a conflictelor. pentru a conştientiza mai bine consecinţele negative ale acestui comportament. Negociază cu alţi • Citiţi copiilor poveşti şi povestiri. Participă la luarea • Prezentaţi copiilor mai multe alternative. pentru agrup (de ex. Ia decizii simple cu mini. situaţii. fără a-l implica pe adult. 231. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. îmbrăcăminte. apoi cere ajutorul adul• Oferiţi îndrumare copiilor exersând în mod repetat tului). construcţii. cere ajui da încredere în forţele proprii.) cu copiii.• Daţi copiilor ocazia să descrie faptele. 224. să evite blamările conflictelor (întâi vorbeşşi etichetările. Evită situaţiile care duc • Discutaţi cu copiii alternativele pentru diverse la conflict. familiarizaţi copiii cu modele de conduită comentând să corecteze consecinţele exemple din poveşti. cărţi) . de exemplu „dacă ne jucăm ple pentru a rezolva pe rând. tăţi libere să se înscrie singuri pe panoul responsabilităţilor. jucării. Încearcă să repare sau • În situaţiile când au comis o greşeală. etc. poezii.Copilul ar trebui să fie capabil să îşi asume responsabilităţi. Utilizează diverse • Construiţi situaţii sociale în care copiii să se simtă confortabil (unii copii se simt instrategii pentru a parcomodaţi de situaţii sociale în care sunt ticipa la un joc (târgumulţi copii). sau Ce mâncare pregătim? 221.• Oferiţi copilului sugestii pentru rezolvarea problemelor. cu ajutorul • Discutaţi cu copilul despre activităţi comune.4. Aplică strategii sim. ială. adecvat problemele. 229. 228. 223.s pasta de lipit după ce termin eu de lipit două • hârtii”). te. răspunsuri adecvate pentru rezolvarea conflictelor. • Invitaţi acasă sau la un loc de joacă cel mult unul sau doi copii cu care copilul să exerseze abilităţile sociale 222. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 6: . Explicitează drep. folosirea de costume speapărute în interacţiunea cifice diverselor comunităţi etnice.• Documentaţi-vă în legătură cu modul în care se rezolvă disputele în familia şi în turile sale şi motivele comunitatea din care vine copilul. inventaţi cu ajutorul păpuşilor situaţii în care copii rezolvarea unei personajele rezolvă conflictele în mod probleme. • Daţi copiilor suficient timp pentru a discuta. copiilor modele de remediere.

Începe să recunoască enatul) şi aduceţi doar o singură cutie de culori. exemplu. • Modelaţi comportamentul copiilor realizând o activitate împreună cu copiii (de exemplu. În ce înseamnă să îi vină timp ce desenaţi. te rog. 233. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. cu ajutorul adultujucaţi cu copilul. • Oferiţi exemple de cooperare cu ceilalţi în activităţile cotidiene (de exemplu în pregătirea mesei şi în alte activităţi casnice).4. din anturajul copiilor. şi mie creionul galben. Arată entuziasm pen. întinde mâinile sau picioarele ca să ajute adultul). atunci când vă copii. Începe să se joace în paralel • Daţi copilului posibilitatea să incu alţi copii. 235. 236.40 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. nul cu care desenează şi lăudaţi-l pentru gestul său (ex. Manifestă cooperare cu • Apreciaţi verbal şi non-verbal inadultul în acţiuni de rutină (de tenţia copilului de cooperare. des237. Mulţumesc! Uite ce desen frumos facem împreună!). Dă-mi. Indicatori Practici de sprijin 234. Începe să împartă şi • Demonstraţi prin propriul comportament ce însă înapoieze jucării altor seamnă să cooperezi cu celălalt. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. manifestat. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să coopereze cu ceilalţi. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 232. adulţi). Îşi exprimă bucuria de a fi în • Manifestaţi în mod constant resprezenţa altor copii sau adulţi pect faţă de ceilalţi copii şi adulţi din anturaj. . rugaţi-l pe copil să vă dea creiorândul. • Jucaţi-vă în mod regulat cu copilul pentru a exersa ce înseamnă să îţi aştepţi rândul şi să fie rândul tău. cării cu care se pot juca în acelaşi timp 2 sau 3 copii. Puteţi întreba: „Te mai joci cu jucăria X? Poate acum să o ia Y? Vrei să o mai păstrezi?”. puneţi la dispoziţia copilului jului.• Oferiţi copilului posibilitatea de a fi în compania tru compania altora (coaltor persoane şi lăudaţi-l pentru entuziasmul pii. • Oferiţi sprijin pentru împărţirea jucăriilor. teracţioneze şi să se joace alături de alţi copii.

casă/grupă oferindu-le sarcini care contrazic stereotipurile de gen (ex. în timp ce jocul pil.4. funcţie de gen. responsateresele sale cu bilul cu timpul. chelnerul. . în grup stimulează cooperarea şi competiţia fetelor. despre continuarea jocului. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să coopereze cu ceilalţi. În acelaşi timp supravegheaţi grupul de joc şi interveniţi atunci când fetele sunt mai puţin implicate în joc din cauza băieţilor care domină. poştaş. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 238. ale altor copii • Ajutaţi-i pe copii să înţeleagă faptul că a coopera răspunzând unei din grup. Se alătură • Citiţi cărţi. 240. Caută compa.• Facilitaţi şi întăriţi alcătuirea grupurilor mixte de joc. • Facilitaţi aplicarea strategiei de a se implica într-un joc paralel şi de a contribui ulterior cu ceva semnificativ la desfăşurarea acestuia. cereri este diferit de a te supune unei comenzi.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 41 B. 239. nia altor copii cu care să se joace. iar accentul să fie pus nu pe peractivităţi care formanţă ci pe implicare în sarcină şi progres. folosiţi jocuri cu marionete pentru a demonstra cu ajutorul personaunui grup de jelor ce înseamnă să împarţi cu ceilalţi. cel care duce gunoiul. roluri care îi ajută să înţeleagă complementaritatea responsabilităţilor şi acţiunile şi inideea de convieţuire (de ex. băieţii să ajute la gătit). Inventează • Structuraţi activitatea de la grupă pe centre de interes şi încurajaţi interacţiuni între fete şi băieţi. dată fiind tendinţa ca fetemează deciziilor le şi băieţii să se grupeze în activităţi în de grup. cel care are grijă de plante. • Întăriţi alcătuirea grupurilor mixte de joc. deoarece fetele şi băieţii se grupează în activităţi în funcţie de gen.• Lăudaţi-i pe copii pentru ajutorul oferit. facilităţi. etc. Gruparea copiilor în funcţie de gen are drept consecinţe întărirea unor comportamente tradiţionale de gen. 243. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. ). Responsabilizaţi copiii în tar ajutorul. să copii care se joaîţi aştepţi rândul şi să cooperezi. Se confor.. 242. 244. Oferă volun. Corelează • Inventaţi la grupă în mod regulat roluri pentru toţi copiii. Supravegheaţi grupul de joc şi interveniţi atunci când fetele sunt mai puţin implicate în joc din cauza băieţilor care domină. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. Face schimb • Oferiţi copiilor oportunităţi pentru a îmde obiecte în părţi materiale şi de a-şi spune părerea joc. Stimulaţi jocul în implică mai grup al fetelor şi jocul în diade al băieţilor deoarece jocul în diade mult de un costimulează abilităţile de comunicare ale băieţilor.• Lăudaţi copilul când manifestă interesul de a se juca împreună cu alţi copii. că. 241.

246. jocurilor cu emoţionale diferite păpuşi care reflectă culturi diferite. manifestări emoţionale diverse. Remarcă dacă cei. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. Indicatori Practici de sprijin 247. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1.• Folosiţi în conversaţiile cu copiii cuvinte care deslalţi copii sunt trişti criu emoţii (vesel. să fie atenţi la cei din jurul lor.4. alină păpuşa care care copilul să identifice propriile emoţii şi emoţiile plânge). Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 8: : Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste empatie faţă de celelalte persoane. supărat. 248.. furios). altor persoane în diverse contexte. • Încurajaţi copilul să îşi recunoască emoţiile. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 245. • Dovediţi respect pentru varietatea manifestărilor emoţionale în grupuri culturale diferite. oglinzilor. Urmăreşte cu privi. animale. Demonstrează con. modelaţi prin propria expresivitate emoţională comportamentul copiilor.42 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. adulţi. afişelor. încurajaţi copiii sau veseli. Reacţionează când o • Puneţi la dispoziţia copilului oglinzi care fiinţă manifestă bucunu se sparg şi ocazii pentru a vedea feţe şi rie sau suferinţă. . conjoară. prin jocul de rol (de • Construiţi situaţii imaginare sau descrieţi situaţii în ex.• Oferiţi oportunităţi pentru a identifica emoţiile prin ştientizarea stărilor folosirea imaginilor. • Modelaţi prin propriul exemplu comportamentul empatic faţă de copii.• Oferiţi copilului o varietate de medii sigurea fiinţele care îl înre pe care să le observe/exploreze.

253. discutaţi despre economiimpactului activităţii sirea resurselor şi despre consum echilibrat. apărute spontan în activitatea copiilor pentru dezvoltarea abilităţii de a fi interesat şi de a înţelege emoţiile celorlalţi (folosind gesturi şi cuvinte). adresându-i întrebări de genul: „Cum crezi că se simte acum X?”. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 8: : Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste empatie faţă de celelalte persoane. ţinând cont de difenu se simt bine.• Încurajaţi copiii să înţeleagă emoţiile. moşului.• Prezentaţi imagini cu oameni locuind în zone săceputul înţelegerii race şi bogate ale lumii. Vorbeşte despre • Creaţi oportunităţi pentru copii să îşi împărtăşeasemoţiile celorlalţi.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 43 B. 254. Se oferă să console. taţi empatie faţă de ambii copii. 251.) 252. ceea ce creşte probabilitatea ca aceştia să ia în considerare şi să răspundă la emoţiile celorlalţi. deoarece când copiii sunt unei probleme. Asemenea sentimente reduc preocuparea sau îngrijorarea copiilor. . ideile şi actie faţă de sufeţiunile celorlalţi prin citirea unor cărţi. de rul adulţilor. Alină membrii fami. renţele dintre diverse culturi. Alină copiii • Demonstraţi expresivitatea pozitivă în comportade vârstă apromentul cotidian în familie sau la grădiniţă. Ştie când să ofere • Oferiţi explicaţii simple referitoare la comportaajutor în rezolvarea mentul celorlalţi copii. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 249. ei îşi pot dezvolta empatia şi celuilalt. Daţi umane asupra mediexemplu copiilor dovedind grijă faţă de mediu şi ului natural şi social. control şi încredere în mediu. trist sau singur. reamintiţi copiilor cum s-au comţii faţă de perportat personajele în acea situaţie. de exemplu sonaje din po„Îţi mai aminteşti ce a făcut ariciul atunci când a veşti (ţin cu fata fost necăjit de iepuraş?”. cu ajutodezvoltă sentimentele de securitate ale copiilor.4. „biata capră”. etc. emoţională a • Atunci când apare un conflict între doi copii. aceasta piată.• Discutaţi de ce un personaj a reacţionat într-un liei sau prietenii care anumit mod într-o poveste. „săracul cocoş”.• Construiţi situaţii speciale şi valorificaţi situaţiile ze co-vârstnici.• Folosiţi poveşti în care personajele trec prin situtimente şi emoaţii neplăcute. Demonstrează în. Exprimă sen. 256. explicând efectele anumitor comportamente asupra mediului natural şi social. fără capabili să recunoască indicii verbali şi fizici ai să acţioneze în locul emoţiilor celorlalţi. Arată empa. • Sprijiniţi copiii pentru a recunoaşte emoţiile celorlalţi şi încurajaţi-i să încerce să înţeleagă ceea ce simte un alt copil. că şi discute despre trăirile emoţionale • Încurajaţi copiii să deseneze figura unui prieten când se simţea vesel. arăcelorlalţi copii. urmărirea rinţa fizică sau unor desene animate sau filme. Numiţi şi discutaţi despre emoţii şi trăiri: „Eşti trist/ă pentru că…” 250. compasiunea faţă de ceilalţi. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. 255.

Testează limitele propriilor • Oferiţi copilului posibilităţi de a experimenta. ca persoană unică. 259.• Abţineţi-vă de la replici critice (”Nu te …!”). 268. Indicatori Practici de sprijin 261. Demonstrează propriul „Eu” gur.44 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. îl trage de sau un cuvânt îl vor face să se simmînă etc. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să se perceapă în mod pozitiv. „Sunt băiat”. Manifestă propriul • Faceţi-vă timp să interacţionaţi „Eu” prin controlul asuafectiv cu copilul şi să-i ghiciţi intenţiile de comunicare. Atrage atenţia asupra sa în fo. dar ajutaţi-l pe copil să înceapă treptat să împartă obiectele cu alţii. Chiar şi un zâmbet „Stai aici!”. 260. necesitate redirecţionând acţiunile copilului.• Folosiţi numele copilului în timnete şi gesturi când îşi pul interacţiunilor. stimulaţi-i dorinţa de a fi independent. acordaţi-i timp pentru a-şi explora corpul. cu caracteristici specifice. . Se joacă singur/ă. în medii sigure. Reacţionează prin su. înservat (poate exagera sau repecercaţi să răspundeţi cu interes şi adecvat. evigen: „Sunt fetiţă”. 263.1. Se recunoaşte în • Puneţi la dispoziţia copilului oglindă. lua: sunt frumos/ă. de a se simţi important şi responsabil. sunt murdar/ă.) tă important. aude numele. 262. îşi găseşte • Daţi copilului ocazia să se joace singur pe pede lucru perioade scurte (10-15 rioade scurte. posibilităţi în raport cu mediul • Lăsaţi copilul să facă tot mai multe lucruri sin(ce poate.• Fiţi conştienţi de această etapă firească de dezte („al meu”). Îşi exprimă apartenenţa de • Cultivaţi copiilor imaginea de sine pozitivă. când îi pilului face ceva bine. 258. dar stabiliţi limite clare şi explicaţi-le. exprimaţispune/arată adultului vă aprecierea. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. Când copra acţiunilor celorlalţi (de exemplu. tând stereotipurile de gen de tipul „fetiţele sunt drăguţe”. „băieţii sunt puternici”. Îşi spune numele şi vârsta. 266. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. 265. după ta o acţiune). Îşi explorează propriul • Îngrijiţi cu afecţiune copilul. 267.• Facilitaţi copiilor preocuparea de a se autoevatografii sau oglindă. nează. răscorp. • Folosiţi numele persoanelor cu care interacţiodacă este întrebat/ă. ce nu poate face).. pundeţi tuturor nevoilor lui pentru dezvoltarea ataşamentului. oglinzi care nu se sparg pentru a se privi şi a se juca în faţa lor. minute). Devine conştient că este ob. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 257. Îşi recunoaşte propriile obiec. etc. 264. răspunzând„Nu” la cererile adultului sau insistând „Eu singur”. voltare.

îşi ştie calităvesteşte despre sine) ţile. Dă dovadă de încreteme „Activitatea mea preferată”. fraţi) . Împărtăşeşte celor. folosiţi jocuri pentru a memora numele celorsine.Învăţaţi-i deopotrivă pe copii (fete cât şi băieţi) să îşi exprime bucerce etc. • Propuneţi copilului să-şi aleagă activităţi în grădiniţă. domenii de activitate. luna. Se implică cu uşurinjocul cu păpuşile). lectură. joc de masă). respectaţi nevoia de intimitate pentru a se odihni sau a copilului. oferinţă în activităţi şi relaţii du-le oportunitatea de a se simţi competente în cât mai multe noi. reflectând la ce poate face mai bine şi ce preferă. fon. Descrie membrii familiei şi relaţiile de rudenie (părinţi. Are o imagine po. pe care îl folosiţi la clasă pentru a pregăti aniversările 275. • Utilizaţi jocul dramatic pentru a conştientiza valoarea instruoraşul şi ţara în care s-a mentală a acestor informaţii. activităţi. unde să se retragă poate asculta muzică la căşti). discutaţi individual şi în grupuri mici despre preferinţele copiilor. adresa. cu caracteristici specifice. iar băieţii sunt învăţaţi să şi-o controleze. Cunoaşte ziua. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să se perceapă în mod pozitiv. ca persoană unică. Implicaţi fetele în jocuri care dezvoltă nu numai abilităţile verbale (prin 277. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 45 B. de exemplu când se preface că născut.. 279. telefonul. 280. 273. a faptelor bune pe care le fac. caracteristici economice. lalţi colegi din grupa de grădiniţă.• Oferiţi-i posibilităţi de a alege şi ente ale activităţilor ajutaţi-l să vadă implicaţiile alepe care doreşte să le gerii respective. • Încurajaţi copilul să descrie acţiunile sale şi ale copiilor în general. are corp şi simţuri („Mi-e frig/foame…”) 271. poreuşeşte. a sta singur. lingvistice sau mediu de rezidenţă. la medic. • Încurajaţi-i să povestească sau să deseneze propria familie. Îşi spune corect numele şi prenumele şi foloseşte corect pronumele (nu mai foloseşte persoana a III-a pentru a se referi la sine). bunici. doar că fetele sunt învăţate să şi-o exprime. Convorbiri pe 276. deoarece se pare că ei simt fericirea în mod similar. cu referire şi la caracteristici lingvistice şi culturale diferite. 278. în formare. 272. valorificând diferenţele privind structura familiei (familie monoparentală. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. părinţi divorţaţi. profaptul că adultul obvocându-i să mai încerce ceva servă reuşitele lui.• Consolidaţi imaginea pozitivă prin evidenţierea calităţilor cozitivă despre sine (are piilor. că • Organizaţi jocul „Să facem cunoştinţă” (copilul se prezintă. la întâlnirile cu vecinii). Manifestă deprin. deri de auto-dirijare în • Încurajaţi experimentarea într-un mediu securizat. trist/ă (puteţi pune perne pe jos. discutaţi despre ce poate face fiecare din ei. . „Locul meu preferat”.). Face alegeri conşti. Îi oferă satisfacţie • Apreciaţi succesele copiilor. • Notaţi numele copilului şi dataţi toate lucrările. • Realizaţi împreună cu copiii calendarul zilelor de naştere. • Construiţi oportunităţi pentru a vorbi despre sine şi despre ceilalţi. profesionale.) curia şi fericirea. ci şi abilităţile cognitive şi motorii. Solicită linişte şi • Amenajaţi în casă şi în sala de clasă un colţ în care se poate respaţiu (preferă un loc trage când se simte obosit/ă. 270. la grădiniţă. nu se teme să în. Practici de sprijin • Daţi copilului ocazia de a se prezenta în situaţii diferite (la joacă. Se auto-identifică ca persoană care gândeşte („Eu cred”). Jocul dere în abilităţile sale meu preferat”.• Încurajaţi adresarea de complimente. etc. încredere că poate. 1. trebuie să comunice numele.• Adresaţi-vă copiilor pe nume şi cereţi-le să se adreseze unul lalţi informaţii despre altuia pe nume. culturale. număr de telesună la salvare sau la pompieri. etc. îşi creează astfel de spaţii). Dovediţi atenţie faţă de diferenţele de gen (s-a constat că fetele primesc mult mai frecvent laude şi aprecieri decât băieţii şi mai puţine penalizări din partea adulţilor). adăugător (să extindă activitatea . Invitaţi membri ai familiei în activităţile din grădiniţă.„Să vedem ce se întâmplă dacă mai…”) 274. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori 269. realizeze (desen. Indicatori Practici de sprijin • Facilitaţi descrierea vieţii în familie.

283. există asemenea probleme şi că le oferiţi sprijinul. 285. etc.• Puneţi la dispoziţia copilului obiectele cu nare când este obosit/ă. jucărie.). Îşi găseşte singur/ă ali. în braţe. pe care i se interzice să le ia). Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. asemenea discuţii contribuie la conştientizarea de către copil a diferitelor stări emoţionale pe care le experimentează. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 281. pled.• Discutaţi probleme legate de emoţii.46 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. ţine o jucărie sau melodia de culcare. etc. Indicatori Practici de sprijin 282. Începe să-şi controle. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului emoţional Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi adapteze trăirile şi să-şi controleze pornirile impulsive.). . după ce adultul atunci când schimbaţi elemente de mediu (de exemplu când plecaţi de acasă). de ex. l-a sesizat. este luat nei familiare. 284. transnal când trăieşte emoţii miţând astfel copiilor ideea că acceptaţi că intense. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. ze pornirile/ impulsurile • încurajaţi copiii să-şi amâne realizarea do(spune „nu” obiectelor rinţelor pe un timp. Caută sprijin emoţio. care este obişnuit şi care îl liniştesc (suzeta. 2. Se relaxează când se • Asiguraţi confortul copilului stând aproasimte confortabil (când i pe de el şi comportându-vă conform rutise vorbeşte calm. Încetează să semnaleze • Manifestaţi grijă şi preocupare pentru ne(prin sunete şi mişcări) că voile copilului. pledul preferat. comportaţi-vă astfel încât copilul să simtă că sunteţi aproape de el are un disconfort sau doreşte ceva.• Organizaţi jocuri cu mişcare la semnale.

• Manifestaţi expresivitate emoţională pozitivă. apoi…”. de a-şi focaliza atenţia şi regla propriile emoţii. se citească din car. a celor negative). îndrumaţi copiii în coordonarea acţiunilor pentru atingerea scopului. apoi faci …”. Părinţii îşi pot învăţa copilul despre regulile privind modurile de exprimare a emoţiilor şi strategiile de a face faţă emoţiilor. fără să rea greşită a mesajului emoţional atrage după se certe. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului emoţional Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi adapteze trăirile şi să-şi controleze pornirile impulsive. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 286. Învăţaţi-i pe băieţi să acorde mai mare atenţie suferinţei celorlalţi. pentru a modela copiilor căi ajutorul adultului pozitive de a răspunde celorlalţi şi evenimentelor din via(merge într-un loc ţa lor (părinţii care exprimă emoţii negative modelează liniştit. Se calmează cu • Exprimaţi emoţii pozitive. acestora cu contextul.• Creaţi situaţii în care copiii să recunoască emopresia şi comporţiile pe baza componentei non-verbale expretamentul în funcţie sia facială. 290. 289. A nu vorbi despre emoţii negative poate induce este trist). Acest antrenament parental sporeşte abilitatea copiilor de a-şi inhiba emoţiile negative. „Tu poţi să te uiţi la desene animate. modifică sau când • Daţi deopotrivă fetelor şi băieţilor posibilitatea nu reuşeşte să reade a-şi exersa controlul furiei (s-a constatat că lizeze ceva (îşi conmamele şi taţii acceptă mai bine exprimarea trolează furia). 287. 294. sine apariţia unor dificultăţi în relaţiile sociale. postură şi să interpreteze corelarea de context. dar mai substancompensă. 293. ceea ce afectează capacitatea de reglare emoţională a acestora. Îşi aşteaptă rân. de a le atenua. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. furiei la băieţi decât la fete). Rămâne calm • Construiţi situaţii în care copiii să recunoască când situaţia se valoarea socială a mesajului emoţional. 288. altora. sau cere să i abordări ostile. să-i atenţioneze atunci când timpul pentru un anumit joc a expirat sau este rândul altui copil să se joace cu jucăria respectivă. care construieşte credinţele copiilor referitoare la cât de multe şi ce tipuri de expresii emoţionale sunt adecvate şi eficiente în interacţiunile sociale şi ce cunoştinţe pot eficientiza autoreglarea şi abilităţile sociale. „Facem rândul.• Discutaţi cu copiii comportamentul anumitor priile trăiri în mod personaje care ilustrează faptul că recunoaşteconstructiv. . Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. dar mică. manifeste frustrări • Oferiţi explicaţii referitoare la realizarea sarcinilor. Îşi controlează • Încurajaţi autoevaluarea copilului şi nu faceţi exprimarea senticomparaţii cu alţi copii: copiii devin critici cu ei mentelor (mai ales înşişi în caz de eşec. 295. şi atât mamele. 291. Are răbdare • Creaţi în mod regulat situaţii în care să fie motivaţi să până i se oferă amâne o recompensă imediată. pentru o reatenţie sau o recompensă ulterioară unei activităţi. dar dacă nu îţi strângi toate jucăriile acum nu mai avem timp să mergem la zoo”). 1. dereglate.• Discutaţi cu copiii şi despre emoţii pozitive şi despre emoţii tea preferată când negative. 292. rile celorlalţi când • Valorificaţi momentele potrivite în situaţiile cotidiene interpretează compentru a-i ajuta să ţină cont şi de dorinţele şi nevoile portamentul lor. Îşi modifică ex.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 47 B.• Sugeraţi activităţi interesante pentru copii sau încornilor dificile fără să poraţi sarcina dificilă în ceva plăcut. o clepsidră care dul. Îşi exprimă pro. cu ajutorul adultului.• Puneţi la dispoziţia copiilor un ceas. mofoarte mari delaţi prin propriul comportament disponibilitatea de a face ceea ce ţi se cere. „Întâi faci…. Face faţă sarci. ţială (ex. Face referire la • Selectaţi situaţii din viaţa copiilor şi demonstraţi copiidorinţele şi gândulor că fiecare copil are dorinţele şi nevoile sale. • Folosiţi în mod repetat îndemnuri de tipul: „Acum aşteptăm …”. cât şi taţii să vorbească cu băieţii despre emoţii pozitive şi despre tristeţe. Îşi controlează • impulsurile. de a face faţă emoţiilor). copiilor ideea că emoţiile nu trebuie exprimate.

• Utilizaţi jocuri de selectare a cuvintelor despre emoţii. animale sau jucării folosind expre. primă. cuvintele referitoare la emoţii pun probleme copiilor. bucurie. singur/ă). filme şi cărţi. persoane cunoscute. Foloseşte reguli de expri. sesc pentru a substitui. . să redea verbal şi prin mimică emoţiile personajelor din este firesc să fii uneori trist. Se încruntă când nu re. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. diminua sau maximiza expresivitatea lor emoţională în concordanţă cu anumite situaţii şi în scopul autoconservării (ex. „Aproape ai reuşit!” şi arătaţi-i cum să rezolve problema cu care 299. Descoperă propriile stări emoţionale şi înţelege că • Stimulaţi copiii să vorbească despre emoţiile lor. emoţii. Zâmbeşte. • Insistaţi pe exprimarea verbală şi nonverbală a emosii non-verbale şi verbale. ţiilor trăite mai ales în cazul copiilor care sunt frustraţi. furioşi sau iritabili. frică. entuziasm.• Analizaţi expresiile personajelor din desene animate.48 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B.• Jucaţi-vă cu copilul provote sau râde ca răspuns la cându-i reacţiile prin grimase. tristeţe). masca. supărat etc. prin care copiii să simuleze o expresie de bucurie. 298. poveştilor despre dispoziţie. Reacţionaţi astfel încât copilul să perceapă că aţi decodat corect expresiile lui emoţionale. Îi place să se joace şi se confruntă (dacă după mai poate să plângă când jocul multe încercări nu reuşeşte ia sfârşit. „Foarte bine!”. 302. „Bravo!”. Recunoaşte emoţii simple • Ajutaţi-i pe copii să înţeleagă cuvintele care exprimă (teamă. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. sentimente. te amuzante (de tipul Cucubau).: un copil îşi exagerează exprimările afective plângând pentru a câştiga atenţie sau a primi răspuns din partea adulţilor).• Daţi copiilor posibilitatea să discute despre faptul că mare emoţională adecvate unele comportamente expresive emoţional le folocultural. utilizează expresii • Reacţionaţi pozitiv (verbal sau faciale şi mişcări corporale prin expresii faciale) la plânsul pentru a-şi exprima emocopilului sau la alte comportaţiile şi a le fi satisfăcute nemente prin care acesta se exvoile. Aspect specific: Dezvoltarea expresivităţii emoţionale Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască şi să exprime adecvat o varietate de emoţii. a poeziilor. 2. • Iniţiaţi jocuri de dezvoltare a expresivităţii. 297. 303. interacţiunile pozitive cu mişcări neobişnuite sau suneadulţii. Indicatori Practici de sprijin 300. etc. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 296. gângureş.• Încurajaţi copilul să continue uşeşte să facă ceva. Manifestă emoţii faţă de tristeţe. 301. deoarece se referă în parte la stări emoţionale neobservabile. Ţipă.

dansuri. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 307.). Împărtăşeşte • Încurajaţi în permanenţă copiii să utilizeze cuvinte şi expresii ce denumesc stări emocelorlalţi trăiriţionale. păreri. „Cum te simţi atunci când. aştepfrustrarea. verbal şi non-verbal. ci şi interadecvată sensului pretări ale emoţiilor apărute în interacţiunile sociale. Copiii vor învăţa astfel că este normal să experimenteze diverse emoţii apropiată. . Propuneţi jocuri de asociere a sunetelor. Îşi verbalizează • Utilizaţi mesajele la persoana întâi pentru exprimarea propriilor emoţii. a culorilor. deoarece ele oferă copiilor o teorie cauzală implicită şi îmse de altcineva. Acordaţi sprijin suplimentar copiilor care în familii sunt nevoiţi să se adapteze tivă şi flexibilă în la medii dificile sau stresante (copiii expuşi la violenţă domestică sau în comunitate. Asociază • Folosiţi reflectarea corect moţiile sentimentelor. audierea muzicii. Reacţionează • Cultivaţi flexibilitatea emoţională. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. • Examinaţi poze. propuneţi copiilor să identifice emoţiile.?” pentru a-i ajuta pe copii să-şi identifice pro(copiilor de vârstă priile emoţii. ascultaţi-i cu atenţie şi oferiţi-le sprijin spunând “înţeleg” sau “şi apoi?” 308. contexte sociale care trăiesc cu părinţi depresivi. Dacă încep să vă descrie un eveniment. lor din anturaj). Aplicaţi jocuri de tip „Omul vesel. un vis sau o emoţie simţită. Demonstraţi unele variante de exprimare a emoţiilor. care presupune reevaluarea rapidă a situaţiilor emoţional într-o care provoacă emoţii. omul trist”. Adresaţi copiilor întrebări de genul: „Cum te simţi?”. 311. „Cum te face acest lucru le/ emoţiile sale să te simţi?”. Discutaţi cu copiii despre muzică şi emoţii. acestuia sub formă de întrebare sau afirmaţie. nu le ştiu denumirea: nu întrebaţi copilul cum se simte. adulţişi să vorbească despre ele. care au o vulnerabilitate temperamentală la stres). în faza cu cuvinte şi în care copiii învaţă expresii faciadespre emoţii şi încă le.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 49 B. 310. în acest fel veţi promova realizarea a cât mai multe comportamente pozitive de către copii. fotografii. Are mimică • În conversaţiile zilnice cu copiii nu faceţi doar referiri directe la emoţii. • • • • Practici de sprijin 304. 1. astpentru a înţefel încât să preia stilul lege. 309. audierea poveştilor. Implicaţi copiii în diferite activităţi artistice (pictură. Foloseşte • Fiţi partenerii copilujocul de rol lui în jocuri de rol. precizându-le exact ceea ce au făcut. astfel îi veţi învăţa pe copii să se exprime şi ei în acelaşi mod). şi fizice variate. oferind întăriri pozitive ori de câte ori aceştia au făcut faţă unei situaţii frustrante. Vorbeşte cercaţi să identificaţi despre proemoţia copilului şi priile emoţii şi apoi să o transmiteţi trăiri. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. • Dialogaţi cu copiii despre emoţiile trăite la activităţile din grup (vizionarea filmelor. colorat) şi întrebaţi-i ce fac şi cum anume se simt. etc. exprima de expresivitate faciaşi răspunde la lă comportamentul emoţii. Oferiţi explicaţii pentru aceste emoţiilor transmiinterpretări ale emoţiilor. accesul la o gamă largă de emoţii şi atingerea scopurilor promanieră adaptapuse. Îşi exprimă emoţiile prin joc şi activităţi artistice. • Citiţi-i copilului cărţi despre emoţii... Aspect specific: Dezvoltarea expresivităţii emoţionale Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască şi să exprime adecvat o varietate de emoţii. 305. a mişcărilor cu diverse emoţii. părtăşită social. • Încurajaţi copiii. tări (de ex: în loc de „Tu m-ai supărat” puteţi spune „M-am supărat când nu ai venit la mine”. ci în306. • Stimulaţi denumirea emoţiilor de către copii la reamintirea unor evenimente care devin o etichetă verbală a emoţiilor provocate de acel eveniment sau comportament.

Subdomeniul: Curiozitate şi interes Standard 1: Copilul ar trebuie să fie capabil să manifeste curiozitate şi interes.3. să experimenteze şi să înveţe lucruri noi. Subdomeniul: Iniţiativă Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să aibă iniţiativă în interacţiuni şi activităţi. Subdomeniul: Persistenţă Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să continue realizarea sarcinii. CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE C.1. C. C. C. chiar dacă întâmpină dificultăţi.4.2. Subdomeniul: Creativitate activităţile zilnice Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste creativitate în .50 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C.

de a se implica în contexte variate de învăţare. curiozitatea în situaţii noi şi dorinţa de a învăţa lucruri noi. motivaţii. Atitudinile în învăţare au un statut aparte pentru că sunt dimensiuni importante ale personalităţii copilului în devenire şi au un impact deosebit asupra învăţării de-a lungul întregii vieţi. precum şi de temperamentul lui şi contextul cultural în care a crescut. opiniile emoţiile în forme noi. de a comunica şi desfăşura sarcini împreună cu alţi copii sau adulţi. Creativitate: vizează capacitatea copilului de a utiliza informaţia şi abilităţile dobîndite în strategii şi contexte noi. Iniţiativa: indică motivaţia intrinsecă a copilului de a realiza anumite sarcini. stiluri. stăruie într-o activitate de învăţare? Toate aceste capacităţi depind în mare măsură de experienţele trecute ale copilului şi modul în care cei din jur l-au expus şi l-au stimulat în învăţare. interesul lui de a afla şi căuta informaţii noi. activităţi. de a-şi extinde propria învăţare utilizînd imaginaţia. atitudini pe care copilul le manifestă în activitatea de învăţare şi care reflectă modul în care acesta se implică pe sine în procesul învăţării. obişnuinţe. are iniţiativă. aceste capacităţi traversează celelalte domenii de învăţare. Persistenţa în activităţi: vizează capacitatea copilului de a stărui într-o activitate. - - - .CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 51 Acest domeniu vizează dispoziţii. chiar dacă este întrerupt sau distras. este creativ. cum abordează sarcinile şi experienţele de învăţare. dar şi constituie baza dezvoltării în celelalte domenii. DOMENIUL CAPACITĂŢILOR ŞI ATITUDINILOR ÎN ÎNVĂŢARE CUPRINDE: Curiozitatea şi interesul pentru lucruri noi: indică dorinţa de investigaţie a copilului. de a-şi exprima ideile. depăşind tiparele convenţionale ale gîndirii şi situaţiilor curente. de a-şi concentra atenţia şi a duce un lucru la bun sfîrşit. le utilizează ca resurse. cum se raportează la procesul de învăţare: este curios.

1. mişcare). şi liniştiţi-l când manifestă nelinişte. Manifestă interes pentru • Asiguraţi gradat obiecte noi pe care activităţi şi obiecte noi. întrebaţi „Ce cunoscute. întinde mâna să prindă ploaia). Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 312. • Răspundeţi cu promptitudine. Subdomeniul: Curiozitate şi interes Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste curiozitate şi interes. jocuri care produc sunete. lumină. Descrieţi copilului locuri noi şi oameni noi când mergeţi în comunitate (uite maşina de pompieri. . copilul le poate explora în mediu. • Oferiţi sprijin copiilor care sunt ezitanţi şi nu îndrăznesc să exploreze lucruri noi. în cazul obiectelor cunoscute.52 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. Pune întrebări despre • Încurajaţi-l pe copil să pună întrebăoameni noi şi obiecte neri fiind model pentru acesta. claritate şi pe înţelesul copiilor la întrebările formulate. • Stimulaţi copilul punându-i gradat la dispoziţie o varietate de stimuli noi (jucării. este acesta?”. Reacţionează la stimuli noi • Adresaţi-vă copilului strigându-l pe nume (sunet. să experimenteze şi să înveţe lucruri noi. stilurile de învăţare. auditivă. Îşi manifestă curiozitatea prin • Asiguraţi copilului un mediu sigur şi bogat în obiecte/jucării şi surse de stimulaexplorarea mediului (de ex. lumini). re (vizuală. 314. 313. tactilă) • Observaţi copilul pentru a-i identifica preferinţele. temperamentul. X este) 315.

• Organizaţi incursiuni în cartier sau în coziasm faţă de demunitate.• Puneţi la dispoziţia copilului o varietate de materiale noi şi ză utilizarea de încurajaţi-l să încerce diverse combinaţii. rea „De ce?” pen.• Organizaţi centre de ştiinţă în sala de clasă tarea unor noi in(urmăriţi creşterea plantelor. 321.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 53 C. Manifestă entu. • Puneţi la dispoziţia copiilor jucării non-specifice în mod tradiţional genului (piese pentru construcţii. 320. 324. etc. nă răspunsuri la întrebările lui. grădina botanică. Manifestă inte. etc. Iniţiaţi jocuri de rol de tip „reporter” – „cercetător” în care să îşi prezinte descoperirile. excursii. stimulaţi-l săşi asume responsabilităţi în domenii în care se simte competent. etc. reviste. domestice. păpuşi. costume de poliţist. bucătar. Experimentea.• Puneţi la dispoziţia copilului o varietate de materiale infortru a înţelege ce mative (enciclopedii pentru copii. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 316.• Încurajaţi copilul să construiască singur răspunsurile. să experimenteze şi să înveţe lucruri noi. 323.• Daţi copilului posibilitatea să interacţioneze cu mai multe lorlalţi întrebări persoane. materiale noi şi Adresaţi-i încurajări: „Bravo”. frecvent întreba. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. ciclopedii. îngrijiţi plantele. băieţii construiesc şi repară lucruri). medic.) şi asistaţi copilul în explorarea şi descoperirea lor. folosiţi CD-playerul. • Utilizaţi calendarul naturii cu grupul de copii sau metoda Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am aflat.) 319. perpetuarea stereotinii de interes (dipurilor de gen le limitează dezvoltarea prin explorarea unui nozauri. „Hai să vedem ce se întâmplă combinaţii noi de dacă amesteci albastru cu galben! ” materiale. şofaţi. etc. acordând incipient domeatenţie specială dimensiunii de gen. cărţi) şi căutaţi împreuse petrece în jur. faceţi fotografii. meniile care îl inte. Adresează ce. Demonstrează • Încurajaţi copilul în demersurile sale explosatisfacţie în desratorii şi lăudaţi-l. set redus de activităţi şi prin construirea unui set de percepţii eroi tip din filme/ reduse asupra propriilor competenţe (fetele au preocupări desene animate. Caută informaţii • Urmăriţi împreună cu copiii emisiuni de noi legate de doştiinţă accesibile. germinarea. 322. cărţi) şi acordaţi-i sprijinul când caută informaţii (de exemplu căutaţi împreună imagini pe Internet). Îşi conturează • Încurajaţi conturarea unor domenii de interes.• Practicaţi cu copiii activităţi de observare şi trebări referitoare de înregistrare a schimbărilor din jur şi înla schimbările din curajaţi-i să formuleze întrebări referitoare la jur. diverse lucruri. cruri noi. coperirea şi discu. Formulează • Răspundeţi cu răbdare la întrebările copilului. vizite la grădina zooloplasările în aer liber gică. Urmăriţi împreună cu copiii emisiuni de ştiinţă accesibile. fenomenele urmărite. 318. de ce oamenii fac folosiţi calculatorul. 317. Subdomeniul: Curiozitate şi interes Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste curiozitate şi interes. • În cadrul grupei de grădiniţă. extindeţi treptat aria lui de interacţiuni şi încupentru a afla lurajaţi-l să adreseze întrebări.• Furnizaţi materiale informative diverse (enresează. gătiţi.• Daţi copilului posibilitatea să vă urmărească în timp ce reares faţă de cum şi lizaţi diverse activităţi (citiţi. formaţii şi situaţii. Puneţi-i la dispoziţie cărţi şi alte materiale accesibile care îi pot satisface interesul de cunoaştere. animale. pompier. şi în locuri noi.). Formulează în. . realizaţi mici experienţe nepericuloase). 1. folosiţi jocuri pentru copii (de pe internet sau pe CD/ DVD) şi oferiţi-le explicaţii suplimentare.

Alege o activita.• Oferiţi timp şi oportunităţi copilului te din mai multe şi pentru a face alegeri. spaţii noi.54 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. asume riscuri. 329. • Oferiţi multiple posibilităţi de explorare 328 încearcă lucruri • Daţi sarcini noi copilului şi descrieţinoi şi începe să îşi le. Iniţiază jocuri cu • Daţi copilului variate posibilităţi să alţii. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 325. 1. să se îmbrace). • Respectaţi preferinţele copilului. 330. o susţine pentru o perioadă scurtă. Are iniţiativa explorării de • Jucaţi-vă cu copilul în fiecare zi. . Încearcă anumite activităţi.• Susţineţi iniţiativa copilului de a se descurca sinmite lucruri (să mănânce. facă lucruri de care momentan se teme. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. Acordaţi-i şansa să îşi asume riscuri. 326. se joace singur şi cu alţi copii. 327. • Daţi copilului posibilitatea de a alege jucării cu care să se joace şi cărţi pe care să se uite/ să le citiţi. de exemplu. • Asiguraţi un mediu în care să poată explora în siguranţă lucruri noi şi să îşi asume riscuri. nu îl forţaţi să experienţe sau interacţiuni. să se întindă după o jucărie sub pat. Doreşte să facă singur/ă anu. să gur bea. Subdomeniul: Iniţiativă Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să aibă iniţiativă în interacţiuni şi activităţi.

paţii. copii şi adulţi. Iniţiază jocuri şi activităţi • Acordaţi oportunităţi de manifestare a iniţiativei: solicitaţi copiilor să propună ocucu alte persoane. • Modificaţi activităţile grupului pentru a asigura şi participarea copiilor cu CES. jucării sau să găsească informaţii despre obiectele interesante. Găseşte şi utilizează • Încurajaţi copiii să improvizeze. • Oferiţi copiilor posibilitatea de a-şi alege activitatea. Asiguraţi un mediu în care copilul să nu se simtă criticat. Face planul unei activi. de a-şi alege partenerii.• Discutaţi despre iniţiativele şi activităţile trecere a timpului.• Acordaţi timp în fiecare zi pentru jocul liber văţa să realizeze anumite al copilului când acesta iniţiază jocuri. Propune o idee de pe. jocuri. Alege şi desfăşoară o ac. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 331. etc. de planificare. 336. .• Exersaţi cu copiii deprinderile elementare tăţi şi îl pune în practică. de ce avem nevoie? Cum procedăm?) 337. adulţilor. materiale din natură.• Oferiţi resurse variate. dar nu şi în prezenţa altor copii mai mari. etc. Exprimă dorinţa de a în. iniţiative în prezenţa copiilor de aceeaşi vârstă. 332.). pentru o construcţie). intereselor sale. discutând înaintea unei activităţi anticiparea desfăşurării acţiunii (de exemplu.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 55 C. 1. materiale. 338. Dacă mergem la picnic. Subdomeniul: Iniţiativă Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să aibă iniţiativă în interacţiuni şi activităţi. vităţi şi materiale dintr-o • Respectaţi iniţiativele şi deciziile copilului. subiecte pentru activităţile artistice. subiecte de discuţie. ambalaje. folosind materiale pentru a pune resursele disponibile (cutii goale de carîn practică o idee (cuburi ton. Cere unui copil să se • Oferiţi copiilor posibilitatea de a lucra în joace împreună. 334. grupuri mici şi în perechi în cadrul activităţilor. acţiuni de autodeservire. 335.• Oferiţi copiilor posibilitatea de a-şi alege tivitate care se potriveşte activitatea şi de a-şi alege partenerii. • Lăudaţi rezultatele copilului şi încurajaţi-l pentru comportamentele 333. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. • Susţineţi iniţiativele care vin din partea copilului şi facilitaţi-le accesul la informaţii şi să confecţioneze obiecte. ţinând cont de faptul că pot avea gamă mai largă. la decizii legate de acti.

mi”. . 343. Repetă mişcări simple (pentru • Jucaţi-vă zilnic cu copilul. Îşi aminteşte unde găseşte • Oferiţi spaţiu şi timp suficient penobiectele preferate şi revine la tru a se juca sau realiza sarcini simunele ocupaţii care i-au plăcut. oferiţi-i timpul ori activităţile preferate. 1. înainte să se plictisească de aceeaşi activitate. ple (de exemplu puzzle din de exemplu închideţi televizorul. Subdomeniul: Persistenţă Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să continue realizarea sarcinii. 344. • Observaţi copilul pentru a vedea ce activităţi îi suscită şi menţin interesul. a lua o jucărie). 342. un desen). 340. Încearcă de mai multe • Vorbiţi cu copilul despre activitatea pe care ori o sarcină dificilă. 341. Repetă de foarte multe • Respectaţi ritmul copilului.56 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. necesar. Finalizează proiecte sim. 3-5 piese. o construcţie. ple fără să fie întrerupt.• Reduceţi factorii care îi pot distrage atenţia. Se concentrează pe perioade • Facilitaţi jocul şi activităţile copiluscurte de timp asupra persoanei lui împreună cu alte persoane care îi citeşte sau îi spune o poveste. să îmbine piesele de lego ). chiar dacă întâmpină dificultăţi De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 339. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. adresându-i întrebări deschise de genul „Cum ai făcut asta? Povesteşteperioadă scurtă (de ex. pe o o desfăşoară.

349. 352. • Derulaţi cu copiii proiecte pe termen lung. sează. • Oferiţi suficient timp pentru a finaliza jocuri sau sarcini complexe.• Vorbiţi cu copilul despre ce i-a reuşit şi ce n-a mers. • Oferiţi copiilor oportunităţi de a-şi stabili şi urma obiective. creşterea plantelor. facă un puzzle mai dificil. Îndemnaţi copilul să reflecteze asupra sarcinii şi să revină. ajutaţi-l să pună în aplicare mai rea unei sarcini chiar dacă nu a reuşit (să multe alternative de rezolvare. Persistă în rezolva. 346. Spune „nu ştiu” • Adaptaţi-vă aşteptările faţă de persistenţa în activitate în cazul copiilor cu CES (de atunci când nu poate exemplu. Finalizează o sarcină re. Se concentrează pe • Arătaţi disponibilitate copilului şi răspunsarcini care îl/o interedeţi când vă solicită. copii. Revine asupra sarcinii • Oferiţi ajutor pentru a soluţiona problemele şi chiar dacă are dificultăţi. chiar dacă întâmpină dificultăţi. naţi alte posibilităţi de abordare şi propuneţi copilului să revină la ea.• Creaţi oportunităţi şi timp suficient pentru a tivitate 20 de minute. a-şi menţine încrederea în forţele proprii. te dificilă. Uită-te aici!” • Faceţi comentarii pozitive referitoare la perseverenţă şi concentrarea atenţiei copilului 347. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. 1. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 345.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 57 C. Planifică o activitate din • Propuneţi copiilor să îşi aleagă o activitate 3 . pentru a le îngriji şi pentru a observa cum cresc).• Daţi copiilor posibilitatea să îşi asume responsabilităţi pentru activităţi care se derulează pe venind asupra ei în intervale diferite de timp. să finalizeze un turn din cuburi).4 paşi şi o realizează. 348. (Adresaţi întrebări de genul: Ce ai vrea să faci? De ce ai avea nevoie? Ce vei face mai întâi? Şi apoi? Crezi că ai tot ce îţi trebuie? Ai timp suficient?) 351. te. Se concentrează la o ac. Subdomeniul: Persistenţă Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să continue realizarea sarcinii. care presupun mai multe etape (de ex. . Işi menţine atenţia • Ajutaţi copilul să îşi concentreze atenţia în sarcină între 10 şi spunându-i „Vreau să fii atent/ă la poves15 minute. dorită şi să-şi elaboreze un plan de realizare a acesteia. copii cu atenţia deficitară sau realiza o sarcină foarcopii hiperactivi). fără alege şi derula activităţi care îi interesează pe supervizare. mai mult de o zi. fără să fiţi intruzivi. este întrerupt/ă sau are • Discutaţi individual sau în grup sarcina. 350. examianumite nemulţumiri.

• Dovediţi creativitate în jocul cu copilul. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. pentru a vă povesti ce face. folosiţi întrebări deschise şi încurajaţi limbajul descriptiv sau cineva.58 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. . îşi foloseşte imaginaţia în joc. a face dezordine. texturi. dări. forme şi mirosuri. Se preface că este ceva • În interacţiunile cu copilul. Permiteţi copilului să adultului (transformă faramestece materiale şi jucării. nete. tru a ajunge unde vrea (su. • Oferiţi materiale. Foloseşte diverse obiecte • Schimbaţi în mod regulat obiectele. punându-i la dispo ziţie obiecte şi materiale cu o varietate de culori. obiecte pentru a scoate su. pentru a se putea juca • Stimulaţi copilul să se prefacă a fi un personaj. mapentru a construi sau penterialele. sunete. să îşi folosească imaginaţia. spaţiu şi timp pentru copil. Subdomeniul: Creativitatea Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste creativitate în activităţile zilnice. 355. 354. Găseşte utilizări noi ale • Demonstraţi ce utilizări noi pot avea maobiectelor. de exemplu folosiţi păpuşi de pluş pentru a le transforma în personajele unei mici scenete. cu îndrumarea terialele şi obiectele. 1. loveşte diferite • Jucaţi-vă zilnic cu copilul. 356. furia şi lingura în tobă). Aruncă. jucăriile din mediul copilului. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 353.• Facilitaţi copilului experienţa de a se murprapune diverse obiecte).

„în excurpractică ideile legate de desfăşusie”.) rarea jocului. create de copil.• Demonstraţi ce înseamnă să fii ceptabile într-un joc de flexibil şi să poţi schimba anumigrup. de exemplu. ce noi de exprimare a gândesenul. rajaţi copiii să utilizeze ceea ce ştiu în situaţii noi: să formeze obiecte variate din formele geometrice cunoscute. • încurajaţi copiii să-şi imagineze poveşti sau cuvinte. să cânte versurile memorizate. Folosiţi întrebări deschise pentru a stimula creativitatea. construcţii. Propuneţi copiilor sarcini noi. te rutine. Schimbă conţinutul unor • Propuneţi copiilor să înlocuiască unele personaje din poveşti cunoscute şi intropoveşti. să pună în scenă poveştile cunoscute.. să deseneze ce simte când ascultă o piesă muzicală. 366. durilor şi emoţiilor (prin muzică. formulând întrebări de tipul „Ce-ar fi fost dacă. Găseşte forme şi mijloa. tregul fir al poveştii. ce s-ar produce „Ce-ar fi dacă.• Creaţi un mediu în care copilul tru jocuri simbolice şi să fie stimulat să experimenteze pentru jocurile de rol. Creează reguli ac.?”. etc. Se implică şi rămâne • Daţi copiilor suficient timp penangajat în jocuri comtru a iniţia jocuri şi a-şi pune în plexe („casa”. 1. 362.• Demonstraţi copiilor cum pot fi combinate diferite rimente. schimbând astfel înnile noi ale copiilor. 359. expe. materiale şi strategii în modin ce pot fi improvizate diverse obiecte necesare actidalităţi noi pentru a explovităţilor în grădiniţă ra sau rezolva probleme. şi să îşi folosească imaginaţia. să ilustreze o poveste simbolic). filme cu desene animate şi să presupună. pregătirea pentru vizita unui adult din comunitate) şi solicitaţi-le idei. etc. dansul. desen. „la doctor”. Aduce elemente noi în • Folosiţi întrebări deschise în dialogurile cu copiii.. 363. dans. 358. 365.. 364. alt final pentru poveşti cunoscute.” 360.. sau poezie. încuactivităţile cunoscute. Sugerează teme pen. materiale sau acţiuni. Subdomeniul: Creativitatea Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste creativitate în activităţile zilnice.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 59 C. despre ce utilizări pot avea cutiile de carton. Inventează cântece.• Valorificaţi jocuri în care regulile interzic comunicarea verbală. Oferiţi sprijin suplimentar pentru structurarea activităţilor în cazul copiilor cu CES. Îşi exprimă ideile • Formulaţi sarcini care presupun aplicarea de strategii alternative prin desene. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 357. încurajaţi ideile şi acţiuduce personaje create de el/ea. Inventează jocuri. joc • Propuneţi-le copiilor să facă transferul mesajului dintrun mediu în altul. propunându-le copiilor să utilizeze cântul. 361. melodii cu cuvinte şi nu găsirea unui răspuns corect sau incorect. să încerce lucruri noi (sărbătorirea unui eveniment. . mişcarea. mişcare. soluţii. • Facilitaţi accesul la produse artistice şi întâlnirile cu artişti care să reprezinte propria cultură. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. Utilizează sau combină • Discutaţi împreună cu copiii despre valorificarea deşeurilor.

2. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere (comunicare receptivă) Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte în scopul înţelegerii semnificaţiei limbajului. Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a comunica eficient. Aspect specific: Conştientizarea mesajului scris/vorbit Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să aprecieze şi să folosească limbajul scris şi tipăritura în fiecare zi.2.2. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII D.4. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea.2.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică.1. D. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să pună în corespondenţă simboluri abstracte cu sunete.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. D. Standard 6: Copilul ar trebui să fie interesat de citit. folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze diferite modalităţi de comunicare grafică .1.60 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D.2. D. Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a se exprima corect gramatical.1. D. D. Aspect specific: Însuşirea deprinderilor de scris. asocierea sunet – literă Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice diferite sunete ale limbii.1.1. Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească mesajele scrise/vorbite pentru scopuri variate. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi extindă progresiv vocabularul.3. cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste interes pentru carte.

Comunicarea lor se bazează pe achiziţionarea unui set important de capacităţi precum: conştientizarea limbajului drept convenţie socială. a culturii sonore a vorbirii. Capacitatea de a comunica eficient prin limbaj oral sau scris este esenţială pentru realizarea tuturor activităţilor cotidiene. . a logicii şi a raţionamentului. a vocabularului. Limbajul. conştientizarea mesajului cuprins în materiale tipărite. a structurii şi for- melor gramaticale corecte. Primul pas în comunicare este realizat în simpla interacţiune cu mama imediat după naştere. Achiziţionarea limbajului şi a deprinderilor de scris-citit reprezintă un proces complex pe parcursul căruia copiii desluşesc semnificaţia cuvintelor. Prin achiziţionarea limbajului copilul achiziţionează în fapt un sistem simbolic complex pe care îl va dezvolta şi rafina pe parcursul întregii vieţi. contextele sociale devin din ce în ce mai complexe şi mai diverse. înţelegerea. Limbajul. de comunicare prin mesaj scris. Calitatea comunicării creşte progresiv în funcţie de expunerea copilului la limbaj. Dezvoltarea limbajului se realizează în contexte sociale şi culturale specifice care au un rol determinant asupra copilului. emoţii ale altora. de aceea dezvoltarea lor trebuie urmărită în egală măsură. Copiii comunică înainte de a putea utiliza limbajul simbolic. Copilul prin interacţiune se familiarizează cu multiplele forme şi intenţii ale comunicării. înţelege şi interpreta ceea ce cei din jur îi comunică. Premisele citit-scrisului vizează abilităţile şi comportamentele precursoare formelor convenţionale de scris şi citit. Prin achiziţionarea limbajului. comunicarea şi deprinderile de citit-scris sunt puternic intercorelate. Limbajul nu este utilizat de copiii doar pentru a transmite idei. Achiziţionarea treptată a tuturor acestor componente conduce la utilizarea constructivă şi cu sens a limbajului în contexte sociale. dar şi pentru a recepta. Ele includ receptarea mesajului scris. Pe măsură ce copilul creşte. să le împărtăşească cu ceilalţi şi să răspundă ideilor şi acţiunilor celorlalţi. al materialelor scrise. materiale scrise şi interacţiune. utilizarea lor pentru a reda un înţeles şi cum pot utiliza materialele scrise. abilităţi de scriere. Dezvoltarea limbajului vizează dezvoltarea vorbirii şi a formelor vorbirii. copiii reuşesc să exprime idei. Primul context social în care copilul întră în contact cu limbajul este familia. comunicarea şi alfabetizarea reprezintă condiţii primordiale pentru dezvoltarea globală a individului şi convieţuirea în societate. de gîndire. gînduri. joacă un rol fundamental în dezvoltarea deprinderilor de cunoaştere.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 61 Limbajul. prin utilizarea simbolurilor ce reprezintă concepte. conversaţia verbală. ascultarea.

adverbe. interacţiuni permanente cu persoane din familie). cii umane faţă de alte sunete sau înregistrări. repetînd sarcina sau unor structuri mai complexe realizînd acţiunea împreună la început sau care includ substantive. ele sunt denumite. Indică. introduceţi cuvintele noi prin povestirea/descrierea a ceea ce experimentează copilul prin toate simţurile (ceea ce vede. 371. Îndeplineşte comen. jucării muzicale. simple.. 380. 372. bindu-se despre ele. adu-mi. prinde. jucaţi-vă. scurt în timpul jocului sau al activităţilor zilnice. Răspunde la comenzi care • Ajutaţi copilul să vorbească la telefon cu o includ verbe („sari. adjective („Aşeapilul („Fă ca mine!”). verjucaţi jocuri de ascultare şi înţelegere cu cobe. 374. 370. apoi verbal „Da” sau „Nu” la întrebări simple (închise) de tipul „Vrei apă?”. 373.• Jucaţi jocuri de tip: „Ascunde obiectul”. Încetează o activitate • Explicaţi copilului pe înţelesul acestuia în 75% din cazuri atunmotivul pentru care nu are voie să facă un ci când i se spune „Nu”. Se întoarce pentru a • Organizaţi pentru copil un mediu bogat în localiza vorbitorul.1. obiectelor din aprocute. Îndeplineşte 2 comenzi • Implicaţi copilul în rezolvarea unor situacorelate redate prin folosirea ţii simple secvenţiale.• Acţionaţi ca un model pentru copil. 368. Identifică anumite persoa. 383.. aude sau miroase). Vorbiţi cu copilul despre evenimentele. „Bate vântul frunzele”). a răspunde non-verbal. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. 377. bitori.1. Recunoaşte vocile • Jucaţi cu copilul jocuri de tip „Cucu-bau”. ne. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere (comunicare receptivă) Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte în scopul înţelegerii semnificaţiei limbajului vorbit De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) Indicatori Practici de sprijin 367. persoanelor cunoscute • Cântaţi cântece şi vorbiţi permanent cu şi se întoarce spre vorcopilul.• Folosiţi un vocabular cât mai divers atunci ecte atunci când aude vorcând vorbiţi cu copilul. gesturi (ex. . Se întoarce şi priveşte • Faceţi posibil pentru copil să arate obiecobiecte familiare când tul atunci când acesta este denumit. obiecte şi acţiuni după denumire.• Jucaţi jocuri de etichetare a părţilor corpului. deschide. Repetă un mesaj verbal • Cereţi copilului să transmită un mesaj verbal simplu atunci când îl aude. cunoscute. 381. puneţi în scenă împreună versurile cântecelor („Dacă vesel se trăieşte”. Încearcă să localizeze obi. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. Râde în hohote când i se vorbeşte cu afecţiune. „Unde este bunica?”) „Arată-mi camera/pătuţul ta/tău”).• Organizaţi jocuri sau cântaţi/folosiţi casece/poezii însoţite iniţial de te muzicale pentru copii cu cântece în care gesturi. la cerere. 382. Adresează întrebări simple: • Răspundeţi întotdeauna întrebărilor copi„Ce este?”. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. persoană cunoscută. Preferă sunetele vote. stimulări auditive (muzică. per. soane şi obiecte cunospersoanelor din familie.1. încuzi simple însoţite de rajaţi copilul să vă imite. activităţile zilnice. reviste. pipăie.”). oferind acestuia posibilitatea de ri.62 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. accentuaţi aspectele reuşi369. Răspunde afirmativ • Purtaţi dialoguri cu copilul de la vârste cât sau negativ la întrebămai mici. De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin 376. spune „Papa”) sau aplaudă împreună cu un adult). 379. anumit lucru (folosiţi consecinţele naturale ale acţiunilor). Participă la jocuri/cânte. Puneţi la dispoziţia copilului cărţi cu imagini. emoţiile pozitive în relatarea lor. 375. mişcarea şi gesturile însoţesc versurile. 378. aleargă. piere: „Unde sunt ochii tăi?”. Ascultă poveşti şi povestiri • Citiţi zilnic copilului explicînd cuvintele nescurte. gustă. cu scopul de a provoca şi stimula discuţiile cu acesta. lului. ză jucăriile de construit în rafturile lor şi vino la masă”).

• Încurajaţi copilul „să pună în scenă” în cadrul curile simbolice. „Degetele”). atât la culcare. pilului prin adresare de întrebări deschise.1. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. Participă la discuţiile unui • Încurajaţi/Creaţi oportunităţi pentru grup ascultând interlocutocopli să participe în grupuri la discuţii rii pentru un timp scurt.. legende citite de adulţii din familie sau de personalul didactic. . susţineţi extinderea vorbirii copunsului. punde la întrebări. urmăriţi împreună cu copilul şi explicaţi semnificaţia vocabularului utilizat. sau împreună cu un partener scene. CD) sau înregistrări tranziţie dintre activităţi. a se implica în luarea deciziilor. Demonstrează progres • Jucaţi cu copilul jocuri care implică urîn înţelegerea şi aplicarea mărirea unor instrucţiuni în secvenţe unor instrucţiuni simple sau cântaţi cântece de acelaşi fel („Bat din mai multe etape. citiţi copilucare se citesc poveşti. Răspunde la întrebări fo. 397. 3 etape necorelate şi fără ca mine”.1. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. te diferite şi explicaţi copilului sensul acestora. 385. Participă activ la discuţiile • Oferiţi copilului şansa de a participa în actividintr-un grup. Demonstrează înţelege.• Încurajaţi copilului să povestească rea vocabularului uzual/de despre activităţile şi experienţele lui bază prin adecvarea răszilnice.). 395.• Apreciaţi eforturile copilului de a răslosind limbajul verbal. legătură cu contextele cunoscute. 389. 393. 388. 396.. Extindeţi încercările copilului de a folosi cuvinte şi structuri noi. la 1 oră pe zi. centrului de joc simbolic/de rol poveşti clasice sau inventate de copii. Participă la activităţi în • Oferiţi copilului cărţi cu poveşti.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 63 D.• Selectaţi accesul copilului la programe vintele reale şi cele invende televiziune pentru copii şi limitaţi-l tate. ascultând şi tăţi de grup. 394. 392. Face diferenţa între cu. Ascultă cu plăcere poveş. porturi magnetice (casetă în cadrul unor activităţi sau în momentele de audio. Dobândeşte informaţii • Folosiţi cuvinte complexe în contexprin ascultare. pe diverse teme de interes. Demonstrează un grad • Valorizaţi participarea copiilor în disînalt de înţelegere şi particuţiile care îl privesc. cipare în conversaţii. 386. 390.• Răspundeţi întrebărilor copilului cu atenţie. Povesteşte un eveniment • Creaţi zilnic pentru copil oportunităţi de a îmsau o poveste cunoscută părtăşi colegilor evenimente din viaţa persorespectând succesiunea nală. anticipînd continuarea. poveşti. vintele necunoscute. Întreabă ce înseamnă cu. 391. Urmează instrucţiuni cu • Puneţi la dispoziţia copilului jocuri de tip „Fă 2.• Furnizaţi copilului oportunităţi de a asculta ti înregistrate pe diferite sudiferite înregistrări. reformulând sau modelând exprimarea acestuia. polui încurajînd participarea lor (urmărind imavestiri pentru mai mult de gini. în maşină. oferind mai multe informaţii. din palme”.1. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. Utilizează dialoguri în jo. singur evenimentelor. 387. 20 minute. sau de a povesti în faţa unui grup. radio. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere (comunicare receptivă) Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte în scopul înţelegerii semnificaţiei limbajului vorbit De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 384. de a avea dreptul la opinie şi de intervenind în conversaţie.

Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi extindă progresiv vocabularul. obiecte de uz casnic.1. ma. odorifice (miros zice/de explorare/senzoriale dând copilului de floare. consoane şi le diferenţiază. Foloseşte cuvinte bisilabice. utilitatea obiectului respectiv.• Utilizaţi în vorbirea cu copilul propoziţii scurte. 407. în cale neclare. Gângureşte folosind mai • Asiguraţi copilului un mediu bogat multe sunete („bbb”.). jucării etc. două. mâncare. 406. be – bebe).) sau vizuale (denumind întâi culorile vii). arătaţi modul de funcţionare. „Cum • se numeşte?”) 402. Arătaţi diferite obiecte. ma) – lalalizează. Verbalizează experienţele • Jucaţi jocuri de tipul „Săculeţul fermecat” pentru dezvoltarea capacităţii de exprimare senzoriale gustative (acru. având la („mama. trei ori (ma. 399. e. loseşte gesturi pentru a transmite un mesaj (gângureşte sau ţipă). Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. clar. 409.2. pentru a facilita pronunţia cuvintelor alcătuite din mai multe silabe. braţe). „ppp”. labe. transformându-le în propoziţii dezvoltate. care interumană). Apreciaţi încerde propoziţii şi le combină cu gesturi („Pisica pa-pa”.3 cuvinte. 401.64 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. tând în forma corectă cuvintele pronunţate greşit de către acesta. Vocalizează folosind vo. amar. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. neted. 403. u”). leaşi lucruri. jucării).• Utilizaţi modalităţi diferite de a exprima acerienţele zilnice. carea de a comunica în propoziţii. Repetă aceeaşi silabă de • Extindeţi încercările copilului de a utiliza cuvinte (mama). Întreabă pentru a cunoaşte • Oferiţi copilului explicaţii adecvate nivelului denumirea obiectelor. sărat). Repetă sunetele emise • Modelaţi vorbirea copilului repede alte persoane. apoi clare („a. 400. expuneţi copilul unui vocabular cât mai divers. dula experienţelor senzoriale. tata. evenide înţelegere: de ex. în stimuli auditivi (muzică. Foloseşte cuvinte noi în expe. liare (animale. 411. Lăudaţi folosirea cuvintelor noi de către copil în situaţii şi contexte diferite. de parfum). Comunică folosind propoziţii • Extindeţi propoziţiile construite de copil. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 398. 405. vorbiţi rar. simple. Foloseşte cuvinte cu rol • Demonstraţi înţelegerea enunţurilor folosite de copil. şansa să verbalizeze experienţele trăite. căremnează unele categorii famiţi cu imagini de tipul animalul şi puiul său. tactile (dur. Articulează vocale cu • Daţi sens încercărilor de comunicare ale copilului (be. din 2. rearanjaţi topica atunci când este cazul.• Puneţi la dispoziţia copilului cărţi cu imagini care reprezintă diferite categorii (ex. auditive. o . le denumiţi. . comuni„mmm”). apa”) – 10-12 dispoziţie cărţi sau imagini adecvate.. 404. Foloseşte cuvinte care des. „Fata buf”). Reluaţi propoziţia în forma corectă şi încurajaţi copilul să repete cuvântul nou. cuvinte şi onomatopee. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. cuvinte uşor de decodificat încurajaţi copilul sa le repete. 410. Emite sunete sau fo.• Rămâneţi în contact vizual şi chiar tactil cu copilul (ţineţi-l de mână. Foloseşte un număr de • Jucaţi cu copilul jocuri cu cuvinte. • Jucaţi jocuri de despărţire a cuvintelor în sitrisilabice.. i. 408.1. Iniţiaţi jocuri fice. mentelor noi („Ce este?”.

pul vizual. creaţii verbale. Cere explicaţii la cuvin.• Implicaţi copilul în jocuri de rol sau dramatizarea poveştilor cunoscute. astfel copilul începe să fericit/ trist/ supărat/speconştientizeze propriile sentimente. creeze pe bază de imagini propria istorie. 417. Înţelege şi utilizează • Jucaţi jocuri cu antonime: „Spune cuvântul cu înţeles diferit” sau „Sus/Jos”. gânriat/mirat/furios. a schiat repede. Dezleagă ghicitori. creează rime. 422. Ch.• Citiţi copilului poveşti şi basme scrise de autori clasici din literatura română (Ion vinte care exprimă grade Creangă) sau universală (H.Ch. Ajutaţi-l să dobândească răspunsuri folotrebările „De ce?”.• Utilizaţi dicţionarul în oferirea explicaţiilor explicând copilului modalitatea de tele pe care nu 5e înţelege căutare. Denumeşte obiecte • Încurajaţi copilul să povestească/repovestească poveşti şi povestiri îndrăgite având sau nu ca care nu se află în câmsuport câteva imagini. Poate defini anumite • Jucaţi jocuri de tipul „Defineşte cuvântul”. 415. scurte istorii. Înţelege şi utilizează an. lucruri care îi fac sau nu plăcere. . folosind cuvinte adecvate.. Foloseşte cuvinte pentru • Implicaţi copilul în evaluarea/autoevaluarea comportamentelor şi situaţiilor a evalua acţiuni sau situaţii trăite. Demonstrează înţe. a jucat bine. implicaţi copilul în „citirea” imaginilor.• Lăudaţi copilul atunci când foloseşte în vorbire cuvinte noi. copii. Dacă folosiţi un dicţionar pentru şi le utilizează. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi extindă progresiv vocabularul. „Când?” sindu-se de diferite surse: imagini. „Unde?”.2. ca expresie a curiozităţii crescute care conduce la extinderea vocabularului. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. emoţiile şi să le exprispirit şi sentimentele utime prin intermediul cuvintelor. povestiri. cuvinte din orizontul cunoscut cu ajutor (câinele este un animal cu 4 picioare). 425.• Apreciaţi întrebările adresate de copil. rior.1. încurajaţi copilul să-şi aleavinte care exprimă sengă şi să interpreteze rolul preferat. explicaţi cuvintele necunoscute cu ajutorul sinonimelor. încurajaţi copilul să creeze ghicitori şi rime. 414. Adresează frecvent în. 419. tonime (cuvinte cu sens Jucaţi jocuri cu sinonime de tipul: „Cum opus) în vorbirea curentă . pe care le puteţi scrie pe măsură sească în vorbire cuvince acesta le creează pentru a le putea citi ultete noi. Fraţii Grimm).”).DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 65 D. Folosiţi lizând o gamă variată de jocuri tematice pentru a dezvolta intelicuvinte şi expresii („Sunt genţa personală. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 412. discutaţi despre timente şi emoţii procum s-a simţit interpretând rolul respectiv. Îşi doreşte să folo. fantezii.1. Utilizează corect cu. Îşi exprimă starea de • Acţionaţi empatic şi ajutaţi copilul să exteriorizeze trăirile.Perrault. 423. ajutaţi-l să le introducă în contexte legerea unui vocabular şi propoziţii noi. 421. duri. dicţionare sau enciclopedii pentru copii. antonime. „Pentru ce?” .meseriiunelte).• Încurajaţi copilul să creeze poveşti.Andersen. 420.• Citiţi poezii copilului. spunem altfel?” sau „Găseşte cuvântul geamăn” 418. Utilizează în vorbire • Motivaţi copilul să nareze din memorie. în vorbire sinonime. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. 413. specializat în anumite domenii (ex.. Citiţi împreună benzi desenate din revistele pentru propoziţii dezvoltate şi copii şi încurajaţi copilul să povestească sau să fraze. 416. („a patinat frumos. Înţelege şi utilizează cu. • Dezlegaţi ghicitori citite în cărţi sau reviste sau rebusuri. prii şi ale altora. (ă)”). de rudenie. 424.

Foloseşte cuvinte cu • Când vă adresaţi copilului. Foloseşte negaţia în vorbirea • Acceptaţi acest moment al opoziţiei traversat spontană („Nu”). nosilabice. 4 cuvinte. 433. ne spălăm. 427. apoi ne substantive şi adverbe). Foloseşte pronumele posesiv „al • Angajaţi copilul în conversaţii şi adresaţi întremeu” şi apoi pronumele personal bări deschise. de copil. Extinde structurile gramaticale • Folosiţi în mod constant în vorbire descrierea folosite (asociază substantive. suficient pentru ca acesta să vă răspundă. noscute cu onomatopee pentru a transmite un mesaj („Uite mac”). Încurajaţi exprimarea copiilor în propoziţii complete. mai întâi mergem la baie.. spui multe”. verbe şi pronume de amiază şi ne pregătim să mergem la joacă: posesive.66 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a se exprima corect gramatical.” 430. Foloseşte propoziţii • Lăudaţi copilul pentru încercalaconice („Mama. cu copilul. rea sa de a exprima în propoziţie. Formulează întrebări (incorect • Reformulaţi întrebările în forma corectă. Începe să folosească pluralul sub.• Jucaţi cu copilul jocuri de tip: „Eu spun una. fără diminutive. Îmbină cuvintele cu.• Utilizaţi în vorbirea cu copilul un limbaj simplu. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. „Sus” – comunică din punct de vedere gramatical. . Domeniul: Dezvoltarea limbajului.1. Foloseşte verbe la timpul trecut • Când adresaţi copilului întrebări. fără să încurajaţi răspunsuri mopersoana I singular („Eu”). 428. subrutinelor zilnice: „Ne-am trezit după somnul stantive şi verbe. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 426. alocaţi timp („Tata a plecat”). corecte (ex. schimbăm hainele. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. 434. 435. pa”)..1.2. 432. 431. substantive şi adjective. Formulează propoziţii simple sau • Utilizaţi propoziţii dezvoltate în comunicarea dezvoltate cu 3. utivaloare de propoziţie lizaţi propoziţii simple. Reluaţi propoziţia în forma completă:”Mama a plecat”. din punct de vedere gramatical sau al topicii). 429. tu stantivelor corect. faptul că vrea să fie luat în braţe).

Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a se exprima corect gramatical. zării corecte a prepoziţiilor.• Folosiţi timpul petrecut în familie îmlosirea propoziţiilor în preună (de ex. 446.• Apreciaţi folosirea corectă a formelor neregulate birea curentă. daţi tă acţiuni viitoare („trebuie copilului posibilitatea de a anticipa evenimentele sau de a modifica firul evenimentelor sau finalul.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 67 D. dar nu întot. poimâine. Foloseşte corect ad.• Ascultaţi copilul atunci când doreşte să vă transtivităţii. „aş vrea”). • Jucaţi cu copilul jocuri cu potriviri de cuvinte de tip „Descurcă cuvintele” sau „Răspunde repede şi bine”. Domeniul: Dezvoltarea limbajului.• Implicaţi copilul în relatări despre evenimente.. Foloseşte verbe la • Iniţiaţi jocuri de rol de tip „De-a eromodul optativ („aş puii/De-a magicienii” cu scopul de a se tea”. Exprimă în vorbirea curen. ieri”). Foloseşte.• Puneţi la dispoziţia copilului imagini. cierea prenumelui şi a unor calităţi/interese personale. „o să . să”. . cercaţi să îl determinaţi să îşi corecmâine. Utilizează în vorbire • Jucaţi cu copilul jocuri cu potriviri de acordul de gen. să vă facă părtaş la experienţele sale de mai multe secvenţe. Pe parcursul poveştii. învăţare.• Utilizaţi jocuri cu imagini pentru consolidarea utiliţiile în limbajul curent. creaţi scurte poveşti pe baza lor sau daţi ţii dezvoltate şi fraze pentru a descrie evenimente curencopilului posibilitatea de a crea propriile desene pentru a ilustra poveşti create. tu. nucuvinte de tip „Descurcă cuvintele” măr. locuri folosind verbe la timpul trecut. Acceptaţi ritmul copilului.• Organizaţi jocuri de prezentare despre sine cu asole personal (eu. teze singur exprimarea. un proiect în 3 sau mită ceva.• Fiţi model în vorbirea copilului. Înverbul de timp („azi. de tipul „Spune unde se află iepuraşul?”. simţi puternici. persoană. Foloseşte corect pronume.. bucuriile. Foloseşte pluralul în vor.”). 437. îngrijorările de peste zi. 444. oameni. a oferi copilului şansa de a împărtăşi experienţele.• Citiţi copilului poveşti. Foloseşte corect prepozi. 443.1. comentaţi imaginile. Descrie un produs al ac. sau „Răspunde repede şi bine”. corect şi sistede plural. Vorbeşte folosind propozi. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. voi). 439. pul: „Unde este/era?”. Jucaţi jocuri de tite. Demonstrează fo. ei. nu îl grăbiţi şi apreciaţi procesul de realizare ca şi procesul prin care a trecut copilul. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. timp. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 436.1. mâine. servirea mesei) pentru secvenţe logice. de a avea controlul asupra sentimentelor şi visurilor lor. 442. 441.2. de tipul „Ce ştii despre mine/noi?” 438. fapte care să includă exersarea folosirii adverbelor. ieri). 440. 445. matic. deauna corect .adverbe de timp (azi.

pentru a-l învăţa să brăţişează spontan membrii descifreze şi să folosească limfamiliei). Imită intonaţia vocii altora. un imperativ. medic). acţionând ca un model de comunicare.1. pentru ca în timp. personal din grădiniţă. Rosteşte cuvinte monosila. 452.• Când citiţi poveşti copilului fojul corpului pentru a exprilosiţi diferite marionete.• Daţi copilului posibilitatea de a rilor diferiţi (când vorbeşte comunica cu alţi copii.• Arătaţi copilului că înţelegeţi ceea ce spune trebări simple. 459.. 448.68 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D.• Inseraţi jocuri cu onomatopee atunci când răstru a imita glasul animalelor. când rog”.• Demonstraţi înţelegerea folosirii onomatopetopee. 457.). 453. elor de către copil. Repetaţi cuvântul corect. instituţii). Se adaptează interlocuto. vecimele). lalalizează. • Vorbiţi expresiv: expresiile feţei. Imită cuvinte (ex. 458. onomatopeele să fie înlocuite cu substantivele/verbele corespunzătoare. comunitate. nătate. Recunoaşte după intona. preţuiţi nivelul de comunicare al fiecăruia.1. „mulţumesc”). 456. Salutaţi şi invitaţi copilul să salute. Asociază cuvinte cu onoma. adulţi în cu un copil îi foloseşte nudiferite contexte (familie. o nedumerire. soane. de comportament civilizat. turi care exprimă acţiuni. Răspunde prin gesturi la în. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. . 455.• Conştientizaţi intenţia de comunicare a copiluvinte. o bucurie etc. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. serviţi masa. la plimbare. 449. transformaţi răspunsul său într-unul de tip verbal. a foiţi/citiţi cărţi despre animale sau fenomene unor fenomene sau a le denucunoscute de copil. mi. vocalizează ca • Chiar din naştere. intonaţia copiţie tipul de mesaj transmis lului în vorbire. 450. expresii faciale sau geslui. 454. să mulţumească folosidu-vă de fiecare context adecvat. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 447. Îşi menţine atenţia asupra • Oferiţi copilului posibilitatea de vorbitorului. când răspundeţi la gângurirăspuns la vorbirea altei pertul copilului şi menţineţi cu el contactul vizual. cunoştinţe. Foloseşte onomatopee pen. etc. 451. prin gesturi sau expresii faciale. bui cu câte un cuvânt atunci când îi citiţi sau îi spuneţi o poveste urmărind diferite imagini. Domeniul: Dezvoltarea limbajului.• Modelaţi tonul. intonaţia sunt importante pentru a stimula interesul şi reacţiile copilului. Foloseşte gesturi şi limba. chiar dacă pena se prezenta în diverse contextru o perioadă limitată.2. Comunică o nevoie prin cu. Gângureşte. îl ajutaţi să înţeleagă un lucru esenţial despre comunicare ca schimb de mesaje. păpuşi ma nevoi şi sentimente (împe degete.• Arătaţi şi numiţi diferite obiecte familiare în faţa copilului. bajul non verbal. invitaţi copilul să repete sau să iniţieze bice şi bisilabice cu sens pentru a atrage atenţia celor din acest joc. (o întrebare. te (vecini. daţi copilului posibilitatea de a contrijur. saluturi • Iniţiaţi de timpuriu copilul în folosirea normelor simple). Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a comunica eficient. utilizilei – avându-l alături când vă zând formule de politeţe („te ocupaţi de gospodărie. Verbalizează solicitări şi • Vorbiţi cu copilul pe parcursul răspunsuri („Vreau…”).

Transmite corect un mesaj • Implicaţi copilul in jocuri de tip „Telefonul fără fir”. acţiuni sau sentisă folosească cuvinte pentru exprimarea mente. idei. povestească experienţe trăite în absenţa membrilor familiei (o vizită. Utilizează propoziţii dez. cu prieteni. te pentru a explica un fapt. care manifestă interes şi ţelegerea unor convenţii sorespect pentru interlocutor. utilizând o intonaţie adecvată. loseşte cuvinte simple. Foloseşte corect into. . Foloseşte formule de • Citiţi cărţi despre diverse culturi şi saluturile lor: practicaţi saluturi diferite la începutul politeţe în vorbirea cuzilei.îngospodărie drept recuzită pentru spectacodeosebi în jocurile simlele jucate în casă. 469.2. 473. un vecin conversaţie cu copii sau („Unde locuieşti? Câte persoane sunt in faadulţi.• Oferiţi copilului şansa de a-şi exersa vorbisul în funcţie de interlorea în public. o aniversare) 463. Începe să demonstreze în. înnaţia. Răspunde cu explicaţii la • Ajutaţi copilul să-şi construiască argumenîntrebarea „De ce?”.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 69 D. 472. 471.• Asiguraţi accesul copilului la vizionarea unor spectacole de teatru pentru copii. bolice iniţiate de copii. Adresează întrebări • Adresaţi copilului întrebări deschise şi răspundeţi întrebărilor adresate de acesta.1. română progresează în utilizarea acesteia în comunicare. oferiţi-i oportunitatea de a interacţiona folosind cuvinte. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a comunica eficient. rafinaţi explicaţiile copilului.Copiii a căror limbă • Alocaţi timp pentru copiii bilingvi să se implice în conversaţii semnificative atât în limmaternă nu este limba ba română cât şi în limba maternă.1. 468. 464. Îşi adaptează discur.• Încurajaţi copilul să-şi exprime verbal sentimentele de teamă. 465. când interpreteacurajaţi copilul sa folosească obiecte din ză diferite personaje. milia ta? Care este mâncarea/sărbătoarea preferată a familie tale?”). 461. frică. 470. Nu voltate pentru a comunica negaţi aceste sentimente. o activitate. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. alt ritm al vorbirii).. Îşi exprimă propriile opinii • Solicitaţi şi respectaţi opinia copilului. de informare şi clarificare şi răspunde la întrebări. peste cineva care vorbeşte). terlocutorii. Iniţiază o conversaţie • Iniţiaţi jocuri în care copilul să aibă posibilitatea intervievării diferitelor persoane: un şi participă adecvat în membru din familie. Îşi exprimă o idee prin • Încurajaţi copilul sa comunice o idee folomai multe modalităţi. Solicitaţi opiciale în comunicare (să nu-l nia copilului şi arătaţi că vă este interesanîntrerupă şi să nu intervină tă. sind limbajul verbal. mimico-gestual.• Fiţi un model pentru copil în calitate de ascultător atent . tristeţe. 466. Acceptaţi. acestor trăiri. Vorbeşte suficient de clar • Oferiţi copilului posibilitatea de a iniţia conversaţii cu persoane din afara familiei pentru a fi înţeles de toţi in(la cumpărături). diferite semne. gesturi sau cu alţi copii. în facutor (cu copiii mici fomilie. mai întâi în grupuri mici. De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 460. Relatează întâmplări din • Stimulaţi copilul să îşi amintească şi să experienţa zilnică. 467. 462. simboluri. rentă. un prieten. ajutaţi copilul nevoi. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. un fenomen.

70

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.1. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste interes pentru carte.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

474. Explorează cărţile • Alegeţi şi oferiţi copilului cărţi cartonate, din cu toate simţurile (văz, material plastic sau care combină diferite textutactil, gust, olfactiv). ri (material lucios, suprafeţe netede, lână, pâslă etc.). 475. Se bucură când atin- • Asiguraţi în camera copilului sau într-un loc din ge şi cară /transportă/ casă o minibibliotecă pentru acesta; este sufimanipulează cărţi. cientă aranjarea câtorva cărţi pe rafturi deschise promovând utilizarea lor independentă de către copil. 476. Aduce adultului cărţi • Părinţii/Adulţii care îl îngrijesc ţin copilul conforpentru a-i fi citite. tabil, faţă în faţă sau pe genunchi, urmărind gânguritul copilului în timpul interacţiunii cu cartea pentru „Mai vreau” sau „Stop”. 477. Indică preferinţe • Alegeţi cărţi cu rime simple, text predictibil, câtepentru anumite cărţi. va cuvinte pe pagină.

478. Este atras de cărţi, reviste, • Puneţi la dispoziţia copilului diimagini şi le priveşte/răsfoieşte ferite materiale tipărite (cărţi de fără să fie asistat. poveşti cu/fără imagini, manuale, reviste, albume de fotografii), răsfoiţi şi discutaţi împreună. 479. Vorbeşte despre cărţi. • Iniţiaţi şi încurajaţi comentariile copilului şi asocierile dintre cărţile citite şi experienţa sa de viaţă.

480. Alege cărţi pentru a-i fi cum- • Citiţi copilului în fiecare zi 30 de minute. părate dacă i se spune sa-şi aleagă un obiect preferat.

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII

71

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.1. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste interes pentru carte.
De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

481. Ştie să răspundă care este şi • Când citiţi copilului, prezensă prezinte cartea preferată. taţi titlul cărţii, autorul, discutaţi despre prima şi ultima copertă.

482. Cere să împrumute cărţi sa • Încurajaţi copilul să împruaduce cărţi de acasă la grădimute, să restituie şi să foloniţă. sească cărţile în comun.

483. Arată interes crescut şi im- • Discutaţi cu copilul despre conţinutul textelor citite, plicare în ascultarea şi discutarea unei varietăţi de genuri: despre personajele principale şi calităţile lor. ficţiune/non-ficţiune, poezie pentru copii, poezie populară, basme, reviste cu benzi desenate.

484. Înţelege ce este titlul, auto- • Discutaţi cu copilul despre autorul, cărţilor citite, rul unei cărţi. ca şi despre autorul, 485. Este interesat de cărţi des- • Citiţi copilului alături de poveşti, povestiri, basme pre cum se face, cum este sau poezii şi cărţi de ştiinţă (despre cum funcţio(enciclopedii pentru copii). nează obiectele, despre anotimpuri, despre viaţa plantelor şi a animalelor...). 486. Discută cu colegii despre • Oferiţi copilului posibilitatea de a comunica cu ce a aflat din cărţi. parteneri de aceeaşi vârstă pe teme de interes comun. 487. Caută să găsească diferi- • Daţi copilului posibilitatea de a explora cărţi întro librărie, bibliotecă, magazin pentru copii, pentru te cărţi în funcţie de interes (despre dinozauri, despre vaa-şi identifica interesele. poare). 488. Are un autor sau chiar o se- • Creaţi împreună cărţi pe diverse teme interesante rie de cărţi de acelaşi autor. pentru copil. Ajutaţi copilul să dea cărţii un titlu, să scrie autorul şi să o ilustreze (Cartea despre mine, Cartea despre familia mea, Cartea vacanţei, Enciclopedia noastră despre case/animale, Cartea despre excursiile grupei...). 489. Demonstrează că ştie cum • Valorizaţi, lăudaţi copilul atunci când foloseşte cosă utilizeze şi să păstreze cărrect şi întreţine cărţile. ţile.

72

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.1. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 6: Copilul ar trebui să fie interesat de citit.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

490. Exprimă stări de spirit • Alegeţi cărţi cu fotografii şi imagini de când i se citeşte (gângucopii şi adulţi, cu fotografii ale obiectelor reşte, zâmbeşte...). similare mediului imediat al copilului.

494. „Citeşte” pe cartea prefera- • Când citiţi copilului schimbaţi rolurile, tă pentru adult sau indepenastfel încât copilul poate deveni povestident. tor şi adultul poate asculta povestea.

491. Indică imagini de pe car- • Denumiţi imaginile cărţilor, revistelor pe te dacă acestea sunt denucare le răsfoiţi împreună cu copilul şi înmite. curajaţi copilul să facă acelaşi lucru.

495. Doreşte ca povestea pre- • Acceptaţi rugămintea copilului de a reciti ferată să îi fie citită în mai de mai multe ori o poveste preferată. multe rânduri.

492. Se concentrează pentru • Oferiţi copilului şansa de a interacţiona cu cărţi de câte ori îi face plăcere, în momenperioade scurte de timp atunci când se uită pe cărtele în care este odihnit şi bine dispus. ţi. 493. Urmăreşte şi „citeşte • Creaţi o carte/o poveste în care personaimaginile” cărţii preferate jul principal să fie copilul şi întâmplările asistat de un adult. de peste zi; folosiţi fotografii ale copilului pentru a ilustra cartea.

496. Reţine fraze, cuvinte din • Folosiţi în vorbirea curentă fraze, expresii povestea preferată. din poveşti; amintiţi copilului despre ce poveste este vorba.

497. Recită o strofă sau repetă • Citiţi copilului cărţi din cultura proprie/ diferită de a dvs., poezii din folclorul coultimul vers al unei poezii piilor sau aparţinând autorilor clasici/ preferate sau redă cuvinte, pentru copii. expresii, sintagme, din povestea preferată.

text puţin pe care acesta îl poate citi sau memora. te de la stânga spre dreapta. Se preface că citeşte păpu. pre cum ne facem prieteni. produsele activităţii sale ca şi diferite spaţii din sala de grupă (bibliotecă. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 6: Copilul ar trebui să fie interesat de citit. 501. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea. Diferenţiază un text în pro.. Este interesat de citit şi în. urmărind uneori textul atunci când citiţi. 504. Este interesat de cărţi des.). ca unele cuvinte sunt scrise cu mai multe/mai puţine litere.• Încurajaţi copiii să citească unii altora. mâne până la finalul lecturii. desvieţii. 502. Citeşte cuvinte cunoscute • Etichetaţi lucrurile copilului. rălului până la 30-40 minute.. 503. lucrările etichetate în sala de grupă.• Citiţi copilului poeziile preferate de mai ză de unul în versuri. Doreşte să răsfoiască şi să • Puneţi la dispoziţia copilului şi cărţi cu citească independent. despre bucuria de a avea fraţi/surori. . 499. masă pentru scris. indicaţi fiecare cuvânt pe măsură ce îl citiţi.2.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 73 D. subliniaţi faptul ca între cuvinte există spaţii libere.1. multe ori. colţul păpuşii. cearcă să citească poveştile favorite.• Puneţi la dispoziţia copilului cărţi despre pre aspecte foarte diferite ale copii care arată şi trăiesc la fel/diferit. 500. de sus în jos. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2. Stă şi asistă în momente de • Extindeţi durata de timp în care citiţi copilectură fără să deranjeze. sale. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 498.• Ajutaţi copilul să înţeleagă că se citeşşilor sau pentru alţi copii.

a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică.2. Imită sunetele emise de • Vorbiţi cu copilul într-un ritm moderat.2. 507. Ascultaţi şi re individual sau împreună cu fredonaţi împreună. Rosteşte ultimele cuvinte • Recitaţi copilului versuri simple sau cântaţi împreună cântece pentru copii.• Jucaţi jocuri de tip karaoke sau înliare prin continuarea versului cercaţi împreună să fredonaţi verînceput sau a cuvântului final.2. 508. cântăm la orgă sau cele produsperie). alţi copii. 510. Completează versurile fami. • Improvizaţi cântecele cu cuvinte în rimă. Începe să conştientizeze • Jucaţi jocuri pentru dezvoltarea capacidiferenţa dintre sunete şi să tăţii de discriminare auditivă (ex. suflăm la fluier. Imită ritmul şi tempoul unor paterne sonore (bate din palme mai repede sau mai încet. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 505. din rime uşoare cu asistenţă. vorbeşte mai repede sau mai încet) . • Puneţi la dispoziţia copilului casete 509. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. 506.74 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. asocierea sunet-literă Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice diferite sunete ale limbii. jocuri reacţioneze la acestea (sucu sunete produse de diferite instrunetul unui tunet poate să mente muzicale: batem la tobe. Recită sau cântă rime familiade muzică pentru copii. în scopul inteligibilităţii pronunţiei. alte persoane. se de diferite obiecte din gospodărie). Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. surile având la dispoziţie doar linia melodică (negativul).

Rosteşte corect toate vo. 517. „Spune cu ce începe”. 516. . sufragerie. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. 515. cântece.). Începe să creeze cuvinte • Implicaţi copilul în jocuri cu sunete sau silabe. de corespondenţă. enciclopedie. jetoane cu obiecte al căror nume este mai dificil de pronunţat: extraterestru. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. le puteţi nota vintelor familiare în jocuri. pentru ale citi ulterior. psst. Devine conştient că • Organizaţi jocuri/activităţi în mai multe cuvinte încep care copilul ar trebui să diferencu acelaşi sunet (b – buţieze anumite sunete prin intermediul diferitelor jocuri de tip nic. zentat. sac).2. cra-cra-cra. 513.• Jucaţi jocuri de corespondenţă între prenumele be cu ajutor.• Organizaţi jocuri cu onomatopee care implică roscalele şi consoanele. 518. sortaţi obiectele după diferite criterii. poezii. I.2. 519. consoanelor.• Jucaţi jocuri de identificare a rea conştientizării sunetesunetelor iniţiale ale cuvintelor lor iniţiale ale unui cuvânt utilizând la început cuvinte care prin identificarea lor cu/ încep cu vocale: A. cuvintelor. 512. bucătar. si al altor cunoscuţi şi numărul de silabe pe care astea îl conţin. tirea combinaţiilor mai dificile de vocale si consoane: fisssssss. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 511.2. Demonstrează creşte. precum sunetul iniţial/final al cuvântului reprenet. Alege din imagini obiec. Desparte cuvinte în sila. • Puneţi la dispoziţia copilului în timpul jocurilor de sortare. al dvs.• Jucaţi jocuri cu jetoane reprezentând diferite te care încep cu acelaşi suobiecte. noi prin înlocuirea sunetului iniţial (lac. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. conştientizării sunetelor iniţiale şi finale ale unui cuvânt prin identificarea lor fără ajutor. 514. fâl-fâl-fâl. U prin fără ajutor.. Demonstrează creşterea • Implicaţi copilul în activităţi şi jocuri de limbaj. E. O. rac.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 75 D.• Încurajaţi copilul să creeze rime. Identifică rime ale cu. castravete etc.. banană. Rosteşte corect toate • Faceţi posibilă participarea copivocalele şi majoritatea lului în jocuri precum repetarea silabelor. intermediul diferitelor jocuri de tip „Spune cu ce începe”. copilului.”. etc. asocierea sunet-literă Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice diferite sunete ale limbii.

a. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 520. alfabetul). asociat cu UUU…). acum e toamnă. cuvântul tren. pilului. 522. da”). („A. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. Începe să înţeleagă faptul că • Urmăriţi cuvintele atunci când citiţi cotipăritura reprezintă cuvinte. Cântă sau recită cântece şi • Cântaţi împreună cântece care includ poezii care includ sunete/litere sunete (diferite onomatopee. Imită sunete pe măsură ce ur. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D.2. 521. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. Cere să i se citească titlul şi • Citiţi copilului respectând alegerea sa. . anumite pagini preferate ilustraajutaţi-l să decidă asupra lecturilor preferate. te. a. apreciaţi nisau cuvintele asociate lor (imavelul său de comunicare. asocierea sunet-literă Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să pună în corespondenţă simboluri abstracte cu sunete. indicaţi imaginea obiectului şi cuvântul corespunzător.2.• Stimulaţi copilul să verbalizeze măreşte pe cărţi diferite obiecte imaginile întâlnite.76 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. ginea unui tren. 523. vocalele.2.

cuvinte din mediul înde tipar şi le pune în coresconjurător. asocierea sunet-literă Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să pună în corespondenţă simboluri abstracte cu sunete. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. Poate determina câte sune. Asociază unele sunete cu • Puneţi la dispoziţia copilului puzzle cu litere şi citiţi cărţi cu literele litera corespunzătoare (literă alfabetului. gini. Jucaţi jocuri de tipul „Spune unde pondenţă cu sunetul asociat.2. familiare (monosilabice sau bisilabice). a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. prinse în prenumele său. 525.• Încurajaţi încercarea/reuşita copriul nume cu sunetele corespilului de a identifica literele cupunzătoare.2. De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 524. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. s-a oprit roata”. . Asociază literele din pro.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 77 D. 526. 527. uneori cu simple (monosilabice sau bisilabice) cu imasprijin. mare/mică de tipar) în cuvinte uşoare/simple.2.• Ilustraţi poeziile/cântecele pe care le memorează copilul îmbinând scrierea unor cuvinte te sunt incluse într-un cuvânt de maxim 5 litere. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. Recunoaşte litere mari/mici • Indică diferite litere.

• Adultul reprezintă un model pentru cifice vârstei (din material copil în modul în care poziţionează textil. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D.2. asocierea sunet-literă Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să aprecieze şi să folosească limbajul scris şi tipăritura în fiecare zi. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. care conţin texturi diferite – pe care le puteţi explora împreună. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. întoarce paginile. ţinerea.2. 532. 530.• În timp ce citiţi copilului. Se concentrează pe ima.• Apreciaţi copilul în încercarea sa de a înţii una câte una. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică.2. .• Puneţi la dispoziţia copilului diferite gini sau pe sunetele emise tipuri de cărţi: tridimensionale. întreţine/ tic) şi învaţă să le poziţionerespectă cartea. 529. emit sunete. Reluaţi conceptele de autor. exersaţi susle cărţii cu asistenţă. carton tare sau plascartea. care de carte.78 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. copertă arătându-le. dent. Poziţionează corect cărţile • Ajutaţi copilul să corecteze poziţia în când le explorează indepencare susţine cartea. Învaţă să întoarcă paginile căr. poziţionarea corectă şi întoarcerea paginilor cărţii. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 528. 531. titlu. treţine cartea. Învaţă să întoarcă pagini. ze corect. Manipulează cărţile spe.

536. T – troleu. 539. scrieţi povestea şi scris şi apoi se poate tipăinvitaţi copilul să o ilustreze. Identifică litere în nu. Recunoaşte coperta. fie că sunt din jetoane. Conştientizează faptul • Când citiţi copilului urmăriţi textul şi identificacă un mesaj se scrie/citeşţi uneori titlu. zier. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. scrie titlul şi autorul dacă este posibil şi numerotează paginile. asistaţi-l să scrie autorul. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. 537. Citeşte câteva cuvinte • Când sunteţi la plimbare sau într-un magazin cu din mediu (grădiniţa. târziu copilului. mesaje de întâmpinare a colegiziare. atrageţi atenţia copilului rea faptului că propoziţia când asupra spaţiilor şi explicaţi-le rostul. semnul de toaleta. încurajaţi copilul să le aranjeze. ta. etc. (ex. Face diferenţa dintre li. propriile cărţi pe teme interesante pe care să le ilustreze. semnele de punctuaţie de bază te de la stânga spre dreap(punct. saje prin internet). le întâlnite în plimbările dvs.• Când citiţi împreună. fie magnetice. 534.). . meniu. Identifică mesaje scrise sub • Identificaţi/Discutaţi cu copilul formă de semne sau simbolusemnele de circulaţie ca şi alteri. reviste. Demonstrează înţelege. le pe care le întâlniţi.2. 538. Stop. Demonstrează înţelegerea • Realizaţi împreună mesaje pentru faptului că limbajul scris ia ceilalţi membi ai familiei. rearanjeze.2. titlul cărţii. Începe să conştientizeze • Jucaţi jocuri cu câteva litere cufaptul că literele compun cunoscute. Conştientizează faptul • Spuneţi copilului o poveste despre primul său că limbajul rostit poate fi pas sau primul cuvânt rostit. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 533. melor în colectivitate. cărţi. încercaţi să discutaţi semnele/simbolurital. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. ilustrează paginile. asocierea sunet-literă Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să aprecieze şi să folosească limbajul scris şi tipăritura în fiecare zi. promele propriu şi în nume/ dusele activităţii sale. să recunoaşteţi litere.2. Citeşte numele propriu • Încurajaţi copilul să vă prezinte lucrările lui şi pe în diferite contexte şi pe cele ale colegilor din sala de grupă sau de la avicele ale câtorva colegi. citiţi-le împreună (ex: CAR /ARC/ RAC). 541. apreciaţi încercarea sa. muzeu…). apreciaţi şi extindeţi acasă unele din lucrările realizate în sala de grupă. spicopilul.• Realizaţi cărţi de mici dimensiuni în care copilul tere şi cifre. prima • Încurajaţi copilul să-şi realizeze şi ultima pagină a unei cărţi.• Încurajaţi copilul să-şi eticheteze lucrările. 543. citiţi povestea mai ri. vinte. litere. constă din cuvinte separate prin spaţii. taxi. 542. 535.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 79 D. Folosiţi forme diferite (semne. denumiri familiare. semnul întrebării). 540. Farmacie. de sus în jos.

2. muzee sau parcuri de distracţie. Răsfoieşte cu plăce. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 544.2.80 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. sionale sau care emit sunete. 546. plante).• Citiţi copilului cu bucurie. Faceţi legătură cu expere cărţi despre rutine rienţa de viaţă a copilului. reviste de modă sau carte de bucate . spălatul). obiecte (jucării. amuzament. animale. râdeţi împreună. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.• Citiţi copilului cărţi diferite. la meserii.3. harta metroului sau a oraşului. Se amuză când răs. de la pliante de la Zoo. reviste auto. zilnice (servirea mesei. învăţaţi-l foieşte cărţi tridimenca lectura produce bucurie. Aspect specific: Conştientizarea mesajului scris/vorbit Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească mesajele scrise/vorbite pentru scopuri diferite. 545. Răsfoieşte cu plăcere • Citiţi materiale diferite în prezenţa cărţi despre categorii de copilului. Domeniul: Dezvoltarea limbajului.

de alimente) chitanţe de cumpărături. 551. . Utilizează imagini ca sur. să folosească telecomanda televizoru. mesaje întâlnite. semne pentru completarea calendarului naturii). lift. cutii obiectelor casnice.• Realizaţi un calendar pentru a vă ajuta copilul să îşi reamintească ce aţi lucrat se de informaţie (utilizează sau evenimente speciale ale familiei.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 81 D. bilete de teatru.2. pliante. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. strucţiunile de pe pachet/cutie. te de telefon.• Arătaţi copilului şi răsfoiţi împreună materietate de materiale tipărite riale diverse care transmit informaţii: car(cărţi. Discutaţi cu copilul despre cum ar trebui să ne îmbrăcăm urmărind starea vremii la TV sau rubrica Meteo din ziar. manuale de funcţionare a prospecte. Aspect specific: Conştientizarea mesajului scris/vorbit Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească mesajele scrise/vorbite pentru scopuri diferite. De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 547. 550. reclame. reţete. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. Identifică şi foloseşte o va. Foloseşte semne/simboluri • Permiteţi copilului să apese butonul unui din mediul ambiant. 552. Identifică mesaje scrise în • Încurajaţi copilul să identifice şi să mediul familiei sau în sala transmită semnificaţia unor simbolude grupă. ziare. 548. 549.2. Înţelege rolul tipăriturii • Asamblaţi împreună o jucărie urmărind in(transmiterea unui mesaj). cutii de jucării.• Concepeţi împreună bilete pentru inverse în mediu care facilitrare la spectacolul preferat îmbinând desenul cu scrierea cu litere şi utilizatează înţelegerea acestuia (ambalaje de produse) sau rea cifrelor. ri.3. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. computer. • Afişaţi în sala de grupă/acasă diverse mesaje scrise. reviste. lui sau tastele unui telefon mobil. Recunoaşte etichete di.

82

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.4. Aspect specific: Însuşirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj. Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze diferite modalităţi de comunicare grafică.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

553. Lasă urme prin apăsare în • Puneţi la dispoziţia copilului maplastilină, cocă de modelat; lasă teriale care să permită exersarea amprente colorate cu ajutorul musculaturii fine. Încurajaţi codegetelor pe coli de hârtie. pilul mic să mănânce cu mâna 554. Apucă şi ţine în mână diferite • Asiguraţi copilului un spaţiu cu instrumente de instrumente pentru scris şi foi scris: creioane cerate, markere, mari (tip A3) creioane colorate mai groase

556. Mâzgăleşte şi lasă urme pe • Daţi copilului posibilitatea de a desena hârtie cu un anumit scop. pe suprafeţe mari.

557. Descrie ceea ce a desenat / • Scrieţi pe lucrarea copilului comentariile scris sau ce a reprezentat. şi descrierea pe care o face acesta. 558. Utilizează fără sprijin instru- • Desenaţi împreună, astfel încât copilul să poată observa poziţia instrumentelor de mente de comunicare grafică: creioane, creioane cerate, marscris şi a corpului. • Exploraţi utilizarea cât mai multor instrukere, pensulă. mente. 559. Trasează linia orizontală. • Asiguraţi copilului suprafeţe diferite pentru exersarea scrisului (la masă, pe şevalet, 560. Face puncte. pe plăci de faianţă cu acuarele, pe perete, 561. Desenează cercul. vara cu apă, etc.). 562. Colorează nerespectând con- • Nu insistaţi asupra respectării coloratului turul. în contur în această etapă de vârstă. Puneţi la dispoziţia copilului pentru scris foi A3 sau suprafeţe mari. 563. Începe să deseneze oameni • Ajutaţi copilul să deseneze pornind de la – capete şi membre care pornesc conturul mâinii, în locul degetelor feţe cu direct de la cap. diferite expresii faciale (bucurie, tristeţe).

555. Mâzgăleşte spontan, apoi • Încurajaţi copilul atunci când trasează linia verticală. doreşte să utilizeze instrumente de scris

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII

83

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.4. Aspect specific: Însuşirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj. Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze diferite modalităţi de comunicare grafică.
De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

564. Îşi corectează poziţia • Scrieţi numele copilului cu litere suficient de mari şi corpului la scris; îşi ajusuşor de citit; număraţi împreună literele care comtează poziţia foii, hârtiei pun numele; ajutaţi copilul să rostească fiecare sufolosite. net; scrieţi numele dvs. sub al copilului; prin ce se aseamănă/deosebesc? Scrieţi numele copilului cu litere suficient de mari şi uşor de citit; număraţi împreună literele care compun numele; ajutaţi copilul să rostească fiecare sunet; scrieţi numele dvs. sub al copilului; prin ce se aseamănă/deosebesc? 565. Desenează schiţa cor- • Puteţi exersa desenul corpului omenesc folosind pului uman cu mai multe oglinzi mari, atât pentru observarea corpului omedetalii (corp, degete). nesc, cât şi pentru pictarea pe oglindă conturul unei păpuşi. 566. Începe să respecte con- • Trasaţi pe hârtie conturul mai multor palme ş/sau turul imaginilor şi să colotălpi –copiilor le place să compare dimensiunile reze în interior. – şi apoi propuneţi copilului să le coloreze. Apreciaţi efortul copilului de a colora în contur; folosiţi imagini pe foi A4. 567. Lipeşte fragmente de • Cereţi copilului să descrie lucrarea realizată; notaţi hârtie şiesturi vegetale descrierea sa pentru a o citi altă dată; cereţi copilupentru a crea o imagine. lui să o semneze, iar dacă este posibil, să dateze lucrarea. Încurajaţi realizarea de felicitări, invitaţii din materiale cât mai neconvenţionale. 568. Începe să reprezinte • Realizaţi împreună o carte despre trei lucruri pe care poveşti şi experienţe percopilul le face înainte de a merge la culcare: adăugasonale prin desene. ţi imagini pentru a ilustra fiecare secvenţă; adăugaţi cuvinte; alegeţi un titlu; desenaţi o imagine pe copertă; citiţi cartea împreună cu membri familiei. 569. Experimentează scrisul • Puneţi la dispoziţia copilului, dacă este posibil, un cu o varietate de instrucomputer sau o maşină de scris pentru exersarea mente de scris (creioane, scrisului. pixuri, computer). 570. Copiază sau îşi poate • Scrieţi numele copilului cu litere suficient de mari şi scrie numele cu ajutor. uşor de citit; număraţi împreună literele care compun numele; ajutaţi copilul să rostească fiecare sunet; scrieţi numele dvs. sub al copilului; prin ce se aseamănă/deosebesc?

571. Scrie cuvinte familiare • Implicaţi copilul în dezvoltarea de (numele, mama...), data proiecte colective care implică scris calendaristică. (realizarea unui jurnal, realizarea unei reviste pentru copii, a unor colaje din benzi desenate). • Responsabilizaţi copilul în legătură cu propriul portofoliu. Explicaţi importanţa datării şi etichetării lucrării. 572. Utilizează corect in- • Asiguraţi existenţa unui spaţiu desstrumente de scris foartinat scrierii acasă şi în sala de grupă, te variate (creion, pix, atât pentru lucru individual ca şi în computer). grup. 573. Înţelege conceptul de • Ajutaţi copilul să aleagă o persoană scriere pentru comunispecială şi discutaţi cu acesta mesacarea unei informaţii sau jul pe care doreşte să îl transmită; a unui mesaj (eticheteaîncurajaţi copilul să ilustreze feliciză lucrările, scrie scurte tarea şi adăugaţi cuvinte dacă este mesaje de felicitare). posibil, independent sau cu ajutor. 574. Utilizează, cu ajutor, • Jucaţi jocuri cu litere din diferite majocuri de masă cu litere teriale. Încurajaţi copilul să copieze (scrabble, cuvinte încruconturul literei, să o descrie. cişate, rebus).

84

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII
E.1. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme
Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze conştientizarea relaţiei cauză-efect. Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să observe, să compare şi să evalueze experienţe, acţiuni, evenimente Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze experienţele trecute pentru a construi noi experienţe. Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să găsească multiple răspunsuri/soluţii la întrebări, situaţii, probleme şi provocări.

E.2.

Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea lumii

E.2.1. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere, reprezentări numerice, operaţii, concepte de spaţiu, forme geometrice, înţelegerea modelelor, măsurare) Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoaşterea numerelor şi a numeraţiei. Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoştinţe despre mărime, formă, greutate, înălţime, lungime, volum. Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice şi să numească forme ale obiectelor. Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să realizeze operaţii de seriere, grupare, clasificare, măsurare a obiectelor. E.2.2. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie, Pământul, spaţiul, metode ştiinţifice) Standard 9: Copilul ar trebui să dobândească informaţii despre mediul înconjurător şi lumea vie prin observare şi manipulare de obiecte Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească instrumente şi metode specifice pentru investigarea mediului Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale lumii vii Standard 12: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale Pământului şi Spaţiului Standard 13: Copilul ar trebui să descopere omul ca parte a lumii vii şi fiinţă socială.

CUNOAŞTEREA ŞI ÎNŢELEGEREA LUMII În primii ani de viaţă se petrec schimbări spectaculoase în capacităţile cognitive ale copilului. cu texturi diferite. gîndirea critică. Ea se referă la procesele prin care copiii dobîndesc capacitatea de a gîndi. Acest proces de învăţare prin învăţare şi descoperire se realizează pe multiple căi: prin limbaj. operaţiile matematice. reprezentare spaţială. gîndire logică. ce nu se limitează doar la cunoştinţe necesare intrării în şcoală. sortarea. Toate aceste activităţi contribuie fundamental la dezvoltarea cognitivă a copilului. persoane (asemănări. acestea se referă la gîndirea ştiinţifică. cu instrumente diferite.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 85 GÂNDIREA LOGICĂ. cu culorile. gîndire creativă. asocieri). . Totodată copiii învaţă multe lucruri de la adulţi şi de la alţi copii. imaginaţie. Dezvoltarea cognitivă este esenţială pentru viaţa de zi cu zi. pentru a descoperi cauzalitatea. El ajunge să cunoască şi înţeleagă mai bine lumea fizică şi socială din jurul lui şi îşi dezvoltă abilităţi de gîndire. rezolvarea de probleme. Ia contact cu numerele. evenimente. Domeniul dezvoltării gîndirii logice. implicarea mişcărilor corpului etc. măsurarea. de a asimila şi a utiliza informaţia pe care o receptează. înţeleagă lumea naturală şi să poată face predicţii. înţeleagă şi să utilizeze numerele şi numeraţia. deosebiri. gruparea. care ajută copiii să aplice şi să îşi testeze cunoştinţele prin investigaţie şi verificare. ordonarea. muzicală. operaţii esenţiale în viaţa de zi cu zi. observare. le descoperă. cu materiale lichide si solide. Dezvoltarea capacităţilor psihice se realizează prin interacţiunea copilului cu mediul fizic şi social. ştiinţifice. matematice. CUNOŞTINŢE ELEMENTARE MATEMATICE. precum şi al cunoştinţelor despre lume şi al conexiunilor dintre fenomene reprezintă o bază importantă în devenirea copilului. care sunt condiţiile necesare vieţii. înţeleagă cum interacţionează oamenii între ei şi cu mediul înconjurător. De aceea este foarte important ca prin activităţile în care sunt implicaţi copiii să fie solicitaţi să: analizeze relaţii între obiecte. prin care copiii construiesc mental noi concepte. rezolvare de probleme.

Lăsaţi se face întuneric). emit sunete. • Răspundeţi la acţiunile copilului. Utilizează mişcări. efectul acţiunii lor asupra Însoţiţi acţiunile dumneavoastră de obiectelor şi persoanelor. ce se întâmplă când efect (dacă stingi lumina.. sunete. 581.• Demonstraţi-i diverse experimente lorlalţi pentru a remarca ce exemplifică relaţia de cauză-efect. Repetă anumite mişcări pentru a cauza aceleaşi efecte. 579.). o mişcu mingea un obiect se răstoarnă. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze conştientizarea relaţiei cauză-efect. Repetaţi-le. sia observa efectele propriigure şi adecvate vârstei pentru a le lor acţiuni asupra obiecteputea manipula şi acţiona asupra lor şi asupra celorlalţi. apăs pe un buton se aprinde lumina etc.86 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. 576. Demonstrează că începe • Oferiţi permanent explicaţii ale relasă înţeleagă relaţia cauzăţiei cauză-efect. gesturi pentru a observa impactul • Demonstraţi şi explicaţi-i relaţiile dintre obiecte şi fenomene. 578. ce se întâmlor asupra interacţiunilor şi meplă dacă aruncă jucăria din pătuţul lui. Experimentează pentru • Oferiţi copiilor materiale diverse. Urmăreşte un obiect care a • Puneţi la dispoziţia copilului jucării care căzut. Acţionează asupra obiectelor valoare relaţia cauză-efect (dacă lovesc pentru a obţine un sunet. dacă care care îi face plăcere. acţionăm asupra unor obiecte. stimulându-l şi încurajându-l să interacţioneze cu obiectele. de ex. Observă acţiunile ce. . Se joacă cu anumite • Oferiţi-i diverse jucării. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. 580. lor. diului. explicaţii. Oferiţi copilului experienţe care pun în 577. copilul să experimenteze sub atentă supraveghere. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 575. cu anumite jucării şi a-i interzice să folosească altele. 582. Supravegheaţi permanent copilul şi fiţi consecobiecte cu care are voie sau nu are voie ştiind că va vent în a-i permite să se joace doar atrage atenţia adultului. 1.

să ude florile etc. 584. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze conştientizarea relaţiei cauză-efect. firicel de plantă? Cum ai făcut?” 586. Realizează experimente pen. Identifică obiecte care • Oferiţi copilului posibilitatea de a exinfluenţează sau au efect perimenta. Explică efectele unor ac. timpului („dacă e foarte cald.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 87 E. scufundă etc.). trebuie să ne îmbrăcăm subţire şi să ne protejăm de soare. Valorificacauzalitate anumite schimbări ale fenomenelor (dacă e înnoţi momentele discuţiilor despre vremea de afară. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Adresează întrebarea • Însoţiţi permanent experimentele de „De ce?” indicând interes explicaţii. Recunoaşte în relaţii • Solicitaţi permanent explicaţii copilului în relaţii simple de cauzalitate: „De simple care elemente ale unui obiect cauzează anuce s-a uscat aşa de tare pământul florii?” sau „De ce este aşa de întuneric în mite efecte (pietricelele dintr-o cutie fac gălăgie). atunci s-ar putea să plouă). dacă nu ne protejăm de soare. unul la soare. pentru stabilirea relaţiei de cauzalitate. să îngheţe obiecte în apă. 588. clasă?” 587. sub supravegherea adulasupra altor obiecte (dacă tului. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 583. pentru a înţelege efectele acţiupun zahăr în apă. pună lăstare în apă pentru a vedea cum altul în congelator şi constată dau rădăcină. ce făină apă. 585. se topeşnii sale asupra obiectelor: să amestete). . se face linişte). să planteze seminţe. despre îmbrăcămintea adecvată rat. trebuie să ne spălăm pe mâini?” etc. Încearcă să explice pe bază de Solicitaţi explicaţii pentru a surprinde relaţia de cauzalitate între fenomene. să pună obiecte în apă penefectele temperaturii asupra tru a observa că unele plutesc şi altele se apei). 1. 589. ne dăunează pieii” etc. Oferă explicaţii pentru care • Valorificaţi orice situaţie cotidiană pentru anumite evenimente se petrec a surprinde relaţiile de cauzalitate: „De ce am pus mai puţine farfurii la masă? De ce (Mihai a lipsit ieri pentru că a fost bolnav). să două căpăcele.• Realizaţi împreună cu copiii experimente tru a descoperi relaţia cauzăpentru a surprinde relaţia de cauză-efect: efect prin acţiunea unor factori să pună gheaţă în apă pentru a vedea cum asupra obiectelor (pune apă în se topeşte.• Puneţi întrebări copilului în timp ce realizează un experiment „Dar ce s-a ţiuni simple asupra unor obiecte (dacă închid raîntâmplat cu zahărul din apă? Unde a dispărut?” sau „De unde a apărut acest dioul. zahăr cu apă.

Urmăreşte acţiunile celorlalţi. ducându-le la gură. • Oferiţi copiilor jucării şi obiecte diferite ca formă. alta. • Arătaţi-i copilului obiecte din jur indicându-le cu mâna. culoare. văzute în diverse contexte. zornăindu-le. gesturile şi suplicaţii. 591.) . Explorează în moduri diferite obiectele. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să să observe. gesticulând. explicaţi şi implicaţi copilul în activităţi de comparare a obiectelor în funcţie de mărime. formă sau alte caracte594. Constată şi descrie asemăristici. 593. evenimente. netele emise de alţii. pentru a le putea compacându-le. Imită mişcările. acţiuni. sunete mişcându-le. Imită acţiuni văzute în alte • Apreciaţi eforturile copilului de a încerca momente şi contexte. să compare şi să evalueze experienţe. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 590. • Demonstraţi. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. prin imitare acţiuni noi. ra. Însoţiţi jocul copilului de ex592. • Jucaţi-vă cu copilul cântând. emiţînd sunete.88 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. 1. narea sau deosebirea dintre • Valorificaţi orice moment al zilei pentru a două obiecte de acelaşi tip (o surprinde comparaţii între acţiuni şi obiecminge este mai mare decât te. fusta mea e la fel cu cea a Mariei etc. arunemise.

. 1. Argumentează propriile • Supuneţi copiii la provocări de genul „Hai să decizii. ectelor în sala de grupă..” sau „Unde găsesc un 597... Solicitaţi gruparea unor obiecte după un anumit criteriu.. Utilizează cuvinte care indică o comparaţie (mai . „Dar în ce poveste s-a mai întâmplat ?” 602.. 603. Compară evenimente cu ţi etc. ajutorul adultului. mult decât ieri). decât. solicitându-le astfel a face comparaţii între ele pentru a le utiliza pe cele care îi sunt utile. formă etc.. Puneţi întrebări de tipul: „Dar cu cine mai seamănă.• Discutaţi cu copiii despre ceea ce au realizat zând cuvinte ce indică o comla grădiniţă solicitând comparaţii cu zilele anparaţie (azi am mâncat mai terioare. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să să observe. şi discutaţi despre personajele preferate ale copiilor.• Solicitaţi copiilor să vă povesteasracteristica unui eveniment că evenimente din viaţa lor per(lung. gălăgios sonală şi întrebaţi-i cum a fost. amuzant.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 89 E. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 595. .)..• Oferiţi materiale diverse copiilor pentru a luloare.). cra. 601. 600. 598. jucării. etc. Participaţi cu copiii la spectacole şi comentaţi-le împreună cu ei. poze. să compare şi să evalueze experienţe. Folosiţi astfel de prilejuri pentru a realiza comparaţii între obiecte. acţiuni. construim în clasă un parc de distracţii folosind doar materialele pe care le avem aici. • Solicitaţi copiilor să vă aducă obiecte prin formularea unei comparaţii „Aş avea nevoie de un creion mai gros. evenimente. Demonstrează înţelegerea cub mai mare?” sau „Cine se află conceptelor „la fel” şi „diferit”. „Cum credeţi că ar fi bine să facem?” Solicitaţi argumente pentru deciziile pe care le iau. face comparaţii (mărime. cu. căr596. Grupează obiecte după cel • Implicaţi copiii în aranjarea obipuţin un criteriu. • Utilizaţi jocuri pentru a stabili asemănări şi deosebiri între obiecte. Compară evenimente şi • Organizaţi activităţi de lectură în grupuri mici personaje din poveşti. Identifică unele caracteris.. mai aproape de fereastră?”.) 599. Descrie evenimente utili...• Alegeţi criterii diferite după care copii să se tici în funcţie de care se pot organizeze pe grupuri mici. Folosiţi jetoane. cum li s-a părut. fenomene. Discutaţi argumentele pro şi contra ale unei decizii. Recunoaşte şi numeşte ca.?”.

Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze experienţele trecute pentru a construi noi experienţe. • Organizaţi activităţi în grupuri mici în care copiii pot confecţiona hăinuţe pentru păpuşi pentru diverse anotimpuri. • Realizaţi jocuri de rol în care copiii să poată utiliza diverse obiecte pentru acţiunile pentru care sunt destinate apelând la experienţa lor anterioară. Generalizează idei pornind de la experienţe anterioare. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 606. din variate materiale şi utilizând diferite tehnici. 1. Implicaţi-l în activităţi rutiniere. Realizează că modul în care o persoană se îmbracă depinde de vremea de afară. 605. Practici de sprijin • Explicaţi acţiunile dumneavoastră pentru a le înţelege copilul şi a le utiliza şi el în contexte similare. 608. umbrela este pentru ploaie etc. 607. observă cum adultul suflă în mâncare pentru a o răci şi suflă şi el/ ea la următoarea masă. Zdrăngăne un obiect sau o • Oferiţi copiilor jucării diverse.). Conştientizează permanen. Înţelege din propria experienţă funcţionalitatea/ utilizarea unor obiecte cotidiene (mătura este pentru a mătura. de ex. 604. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. din majucărie care ştie că emite sunete teriale diferite care emit sunete diferite pentru a o auzi.90 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E.• Jucaţi jocuri care sprijină înţelegerea permanenţei obiectelor (ascunderea lor ţa (realizează că persoanele şi obiectele există şi după ce nu se şi revenirea lor mai văd) • Numiţi permanent obiectele pe care le folosiţi şi pentru ce le folosiţi. . prin acţiuni diferite asupra lor.

costumaţii diferite.”) 610. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze experienţele trecute pentru a construi noi experienţe.: construieşte din cuburi un castel. Utilizează noile informaţii şi • Oferiţi copiilor zilnic posibilitatea de a cuvinte achiziţionate în actividesfăşura jocuri simbolice. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 609. la fel. materiale noi în centrul de joc simbolic pentru a stimula utilizarea de noi informaţii şi cuvinte.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 91 E. unde un alt mod (de ex. argumente pentru soluţiile pe care le că şi mie mi s-a întâmplat propune copilul sau alţi copii. Ce magazine ar putea fi înăuntru?”) văzut într-o carte cu poveşti). . Facem aşa. Utilizează informaţia dobân. Explică faptul că o per. poartă mască sau este machiată. aşa cum l-a sunt numai produse pentru copii. Solicitaţi explicaţii sau terioare („Da. când eram….• Implicaţi copiii în jocuri simbolice şi dramatizări. Introduceţi tăţi. Explică o nouă situaţie • Supuneţi-i la probleme noi care necesau o problemă pornind sită soluţii ce se bazează pe experienţa de la experienţele sale anlor anterioară. măşti etc. 1. 612.• Organizaţi activităţi în grupuri mici şi dită pe o anumită cale pentru a propuneţi sarcini care necesită transfeo aplica într-un alt context. Încurajaţi-i să joace roluri diferite. 611. întrrul de informaţie şi experienţă („Haideţi să facem un magazin cu etaje. punându-le la dispoziţie soană este aceeaşi chiar dacă este costumată. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.

Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. să încărcaţi/să umpleţi diverse recipiente şi să le goliţi. Să construiţi din forme geometrice utilizând diferite strategii. • Jucaţi-vă cu el jocuri care au mai multe soluţii ( de ex. construcţia unui castel pentru un personaj preferat). gesturi. • Jucaţi-vă împreună cu el încercând să puneţi forme mari în forme mici. Caută să rezolve o pblemă uti.). posibilele soluţii. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să găsească multiple răspunsuri/soluţii la întrebări. 1. să le poată manipula. Lăsaţi-l să încerce sinpentru a rezolva problegur. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 613.• Reacţionaţi întotdeauna la semnalele lizând sunete. 615. Apreciaţi acţiunile noi ale copilului pe care le întreprinde independent pentru a atinge un scop. me. 614. Ajunge la o jucărie sau un • Puneţi la dispoziţia copilului obiecte obiect care s-a îndepărtat rostosecurizate adecvate vârstei lui pe care golindu-se. Utilizează explorarea • Provocaţi copilul să rezolve probleme prin încercare şi eroare fără să-l ajutaţi. Plasaţi-le în apropierea lui pentru a se îndrepta către ele. pentru a atrage atenţia. după multiple încercări. lingura ca să ajungă la mâncare etc. expresie a copilului prin care doreşte să vă transfeţei. 617. 616. porte cuburi. Încearcă modalităţi diverse pentru soluţionarea unei probleme înainte de a cere sprijin. probleme. • Vorbiţi cu el sau demonstraţi. provocări. cărucior pentru păpuşi etc. mită un mesaj. Foloseşte obiectele ca mijloc • Puneţi la dispoziţia copilului jucării care pentru atingerea unui scop (utiîi permit utilizarea lor pentru atingerea lizează un camion ca să transunui scop (camioane cu remorcă. situaţii. .92 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E.

provocatoare.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 93 E. 1. Caută sprijin la alţi copii sau • Propuneţi sarcini individuale de rezolvaadulţi pentru rezolvarea de prore de probleme diverse. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să găsească multiple răspunsuri/soluţii la întrebări. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 618. Provoalege una dintre ele. un nou obiect. Lucrează în grup pentru • Propuneţi sarcini de grup mic care să soluţionarea unei problenecesite rezolvarea de probleme îmme. Interveniţi dezvoltate in cadrul gruca moderator pentru a ajuta procesul pului. 622. Explorează mai multe căi de • Fiţi alături de copil când încearcă să găsoluţionare a unei probleme şi sească soluţiile unei probleme. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. 621. probleme. • Discutaţi avantajele şi dezavantajele alegerii unei soluţii şi ajutaţi copilul să găsească cea mai bună soluţie. provocări. Realizează când o situaţie poate fi problematică. .• Introduceţi elemente noi în situaţiile rea unei probleme când interproblematice (un nou personaj. situaţii.) vine un element nou (găseşte un obiect care sau apare cineva care il/o poate ajuta etc. bleme. utilizând strategiile preună cu un grup de copii. Vorbiţi cu el şi cereţi explicaţii pentru soluţiile alese („Cum ai reuşit?”) 619.). caţi-l cu întrebări. un nou eveniment etc. 620. Se reorientează în soluţiona. de soluţionare a problemei.

Repetă după adult numărarea până la 5. Imită cântece şi rime cu • Cântaţi cu copii cântece care utilizează numere. mai mai puţine. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. Înţelege semnificaţia cuvân.• Vorbiţi cu copilul utilizînd termenii tului „mai mult” în privinţa mân„mai mult”.) 627. înţelegerea modelelor. concepte de spaţiu. numerele. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. merele şi numeraţia etc. Utilizează gesturi pentru a Cântaţi cu el cântece care utilizează nucere „mai mult”. pul numeraţia şi numerele („Mai trebuie încă două”. operaţii. a jocului.). mai multe.1. numărând cu cării.94 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. • Puneţi în mediul copilului materiale cu cifre şi numiţi-le tot timpul. voce tare obiectele. mai puţine. reprezentări numerice. 624. . Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. 628. 2. Identifică şi compară • Realizaţi activităţi de gospodărie în care utilizaţi mai multe fructe sau legume cantităţi: toate. forme geometrice.2. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. Numără pe dinafară • Utilizaţi în activităţile cotidiene tot timpână la 5. „mai puţin”. 626. multe. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 623. 625. „Acum suntem numai patru în sală” etc. măsurare) Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoaşterea numerelor şi a numeraţiei. şi utilizaşi termeni precum: toate.

. Utilizează numerele şi număra.. 637.• Solicitaţi frecvent copiilor să rinţă până la 20 din numere câţi copii sunt prezenţi memorie. Recunoaşte. Rugaţi copilul să vă aducă două. • Oferiţi oportunitatea de a-şi alege un obiect dintr-un şir de obiecte. „De-a vânzătorul” etc. dar una este stricată.1...) păpuşi etc. Utilizează jucării tru a stimula copilul să realizeze manipulative mateoperaţii simple („Avem trei bicimatice. înţelegerea modelelor. Puneţi-i să grupeze jucăriile câte două sau câte trei pentru un anumit joc. forme etc.”). care să utilizeze numere (vârsta sărbătoritului. • Încurajaţi utilizarea de numere în jocurile simbolice: la cîte farfurii sunt pe masă etc. 632. la farmacie – numărul pastilelor. 631. felicitări în unele cifre. câte coşuri cu pâine etc. trei etc. Cunoaşte ordinea numerelor până la 20. persoane. Utilizează numere şi operaţii simple (Am două bomboane şi una i-o dau Angelei). .• Oferiţi oportunităţi copiilor în activităţi cotidiene să rie până la 10. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori 629. numere: obiecte.”) cifre.. trei . 630. în grupă. 635. Înţelege că numerele desem• Numiţi numerele în toate activităţile cotidiene şi facenează cantitatea (pune două minţi-le prezente şi prin suport scris în mediul copilului. • Puneţi la dispoziţia copiilor ma638. numără zenţi. etc. reprezentări numerice.) Încurajaţi copiii să scrie vîrsta lor. Cunoaşte ordinea numerelor • Realizaţi calendarul zilelor de naştere ale copiilor şi stabiîn şirul 1-10 (5 este după 4. măsurare) Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoaşterea numerelor şi a numeraţiei. denţă 1 la 1. forme geometrice. vîrsta părinţilor.• Implicaţi copiii în pregătirea gustării sau a mesei de tul în activităţi cotidiene (numără prânz. obiecte cu clete.• Implicaţi copii în jocuri simbolice care necesită estimări ţii utilizând numerele. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. a personajelor. patru creioane. Utilizaţi numele şi numeraţia: câţi copii sunt precâţi copii sunt în grup. câte scaune. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. jocuri cu cifre • şi monezi în activităţile zilnice.) 636. Numără 10 obiecteriale manipulative cât mai dite prin coresponverse care utilizează cifrele. 640. • Utilizaţi situaţii cotidiene pen639.. Numără cu uşu.. înainte de 9).. numărul de apartamente etc. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. 641. 633. Numără cu uşurinţă din memo. simboluri. Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin • Organizaţi copiii în grupuri mici şi solicitaţi să va spună câţi copii sunt în grup. 2. magazin – inventarul produselor. 7 este liţi în fiecare lună în ce ordine îşi vor sărbători zilele. de cantităţi („De-a bucătarul”. câţi copii lucrează la măsuţă. numărul străzii pe care locuiesc. numindu-i ordinea. câţi au terminat o sarcină etc. trei cutii care le utilizaţi („două cărţi. 634. numeşte şi scrie • Propuneţi-le copiilor să realizeze cărticele. concepte de spaţiu. Poate face estimări ale cantită. gi în cutia cu numărul 2). Numeşte unele numere..DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 95 E..2. operaţii. număr de prieteni etc. Recunoaşte unele cantităţi ale • Numiţi permanent cantitatea obiectelor pe unor obiecte (două cărţi. câte farfurii.). cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.

96 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. forme. diferite recipiente pentru volum etc. 643. înţelegerea modelelor.1. trei obiecte după mărime (de la mic la mare). să le compare. la cumpărături”. 2. concepte de spaţiu. • Puneţi la dispoziţia copilului instrumente de măsurare şi jucaţi jocuri de tipul „La piaţă. • Jucaţi-vă jocuri care implică o comparare a obiectelor în funcţie de mărime. 642.) Practici de sprijin • Implicaţi copiii în activităţi de organizare a cuburilor în rafturi şi solicitaţi gruparea cuburilor după anumite criterii. precum şi persoanele. greutate. greutăţi. Ordonează cu sprijin cel mult • Descrieţi copilului obiectele şi persoanele în funcţie de mărime. greutate. forme geometrice. Se joacă cu jucării de diverse • Descrieţi copilului obiectele în funcţie mărimi şi forme. înălţimi. Utilizează corect cuvinte precum „mare”. lungimi.2. Explorează utilizarea unor obiecte de măsurat (cântarul. „mic”. 645. 647. „multe”. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 644. lungime. . reprezentări numerice. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere.) 646. gentuţe etc. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. „La alimentara” etc. măsurare) Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoştinţe şi abilităţi de operare cu mărimi. „puţine”. Compară mărimea unor obiecte familiare de acelaşi fel (pantofi. volum. de mărime. • Implicaţi copiii în activităţi în Centrul de Nisip şi apă pentru a experimenta volumele: să umple recipiente cu apă. cu nisip. operaţii. lungime. Identifică prin comparare care obiect este mai mare dintre două obiecte de acelaşi tip. volume.

cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. lunlinguriţă de.. greutăţi. înţelegerea modelelor. un pod. ingredientele pentru realizarea unei reţete. Utilizează instrumente „mai greu decât” etc. suţă etc. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 648. Măsoară. a me. greutate. o navă spaţială. înălţime. a lungimii pantofului. a realiza un anumit proiect de construcţie • Solicitaţi estimări ale copiilor: „Care este (un garaj.) 651. o cămai grea?” sau „Care este mai lungă?”.).). • Realizaţi grafice împreună cu ei. în care să măsoare cantităţi ale diverselor obiecte ale ingredientelor pe baza unei reţete (o (formă. • Utilizaţi comparaţii între măsurători „la fel de înalt”. în nale: o bucată de sfoară pentru a măsura lungimea centrul de nisip şi apă. înălţimi variate) şi insistaţi pe importanţa estimărilor precise pentru trăinicia construcţiei.• Utilizaţi materiale convenţionale şi nepul utilizând diferite convenţionale pentru a măsura corpuri recipiente. . un pumn pentru a măsura orezul dintr-o cutie etc. • Implicaţi copiii în activităţi în Centrul de Nisip şi apă şi în Centrul de Joc simbolic în activităţi de măsurare. cântărire. Face estimări precise tări simple. lun• Stimulaţi realizarea de construcţii în cadrul jocurigimi. 650. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. solide şi lichide. lungime şi lungimii părului. Măsoară apa şi nisi. lungimi. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.. reprezentări numerice. o cană de…. greutate. Estimează mărimi. înălţimi. • Realizaţi cu copiii prepararea unor gus653. greutăţi.. zin etc. un magade înaltă ca şi.). în • Învăţaţi copiii să utilizeze măsurători neconvenţiocentrul de construcţii. forme. înălţime) pentru …. cu ajutor. volume.1.. a greutăţii copiilor. un pumn de gime. unei măsuţe. de măsurare în jocuri. concepte de spaţiu. estimare.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 97 E. 652. operaţii. • Oferiţi copiilor oportunitatea realizării de proiecte de construcţie şi utilizarea de diferite obiecte (forme. Utilizează cuvinte ce • Implicaţi copiii în activităţi de măsurare: a înălţimii fac referinţă la mărituturor copiilor din grupă. greutăţi (este la fel lor simbolice (un castel.2. lungimi. 649. măsurare) Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoştinţe şi abilităţi de operare cu mărimi. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. 2. forme geometrice.

1. obiectelor cu care copilul se joacă. Încurajaţi-i să copieze formele pentru a realiza anumite compoziţii artistice. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.2. forme geometrice.98 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. măsurare) Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice şi să numească forme ale obiectelor. concepte de spaţiu.• Puneţi la dispoziţia copilului piese de forme geometrice. Creează şi copiază for. Se joacă cu jucării de forme • Puneţi la dispoziţia copilului jucării diferite. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. înţelegerea modelelor. operaţii. . cerc. Potriveşte forme simple • Utilizaţi cuvinte care desemnează forme în puzzle-uri cu forme sau în activitatea cotidiană. 2.) în care sunt prezente diferite forme etc. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Identisă potrivească întotdeauna forficaţi şi numiţi în mediul copilului mele (pătratul în spaţiul de fordiferite forme. Numiţi forme ale tăbliţe cu forme. 656.• Cântaţi cu el cântece sau citiţi-i cărţi ţiul de forma rotundului etc. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) Indicatori Practici de sprijin 654. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. 657. geometrice. Exploraţi elemente decorative. De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin 655.). chiar dacă nu reuşeşte care se bazează pe formă. pătrat) mai vezi un pătrat?”). ma pătratului. Identifică două forme • Căutaţi împreună cu copilul forme geometrice în mediul lui înconjurător („Unde geometrice (ex. puzzle-uri cu forme me simple realizate de alţii. rotundul în spa. reprezentări numerice.

noi forme prin combinarea lor. Compară forma obiec. şiraguri. concepte de spaţiu. corespunzător de copil. 2. pătrat triunghi. la mic la mare sau de la mare la mic. înţelegerea modelelor. . Puneţi la dispoziţia lor dreptunghi.2. mele pentru a realiza construcţii sau modele artistice (cartonaşe pentru colaje.• Valorificaţi obiectele de utilitate cotidiană telor. Recunoaşte corect • Organizaţi jocuri în care copiii să identifice forforme în obiectele me în mediul înconjurător. 662. piese oracelaşi fel de la mici la namentale utilizând forme. afişe pentru a sărbători un eveniment sau pentru a încheia o geometrice pentru activitate tematică. piese din lemn. 661. triunghiuri pentru a realiza un pătrat. Ordonează formele de • Realizaţi cu copiii trenuleţe. operaţii.1. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. din plastic etc. Încurajaţi copiii să creeze noi forgeometrice (două me. 663. forme diferite de texuri diferite pentru a fi utilizate în scopuri diferite. copiază şi • Propuneţi sarcini în care copiii să utilizeze forconstruieşte forme. reprezentări numerice. utilizînd diferite forme a realiza alte forme geometrice. Identifică şi numeşte • Utilizaţi cuvinte corecte şi fidele când redaţi diferite forme geometrinumele diferitelor forme. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. pentru identificarea şi compararea formelor. pentru a fi înţelese ce: cerc. un • Utilizaţi în Centrul pentru Nisip şi apă formele pentru nisip pentru a stimula copiii să creeze dreptunghi). De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 658.). Creează. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Combină forme • Realizaţi cu copiii postere. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. forme geometrice.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 99 E. 659. 660. măsurare) Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice şi să numească forme ale obiectelor. ordonându-le de mari. din mediul înconjurător.

667. 666. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. reprezentări numerice. cu sprijin. tă culoare sau cu o anumită formă. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. lorile. culoare). măsurare) Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să realizeze operaţii de seriere. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.100 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. mărime. 665. Identifică. Grupează. grupează • Oferiţi copiilor obiecte de forme şi culori obiectele după un criteriu diferite şi propuneţi-le o temă cu o anumi(formă. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. sau albastre.1. Faceţi referire la culorile hăinuţelor cu care sunt îmbrăcaţi. La solicitare. înţelegerea modelelor. operaţii. câinele fiinţe.2.Utilizaţi cărţi cu imagini pentru a numi cute după culoare. sunt animale) • Jucaţi jocuri de potrivire a obiectelor la categoriile corespunzătoare. obiec. . Cereţi copiilor să strângă materialele care sunt numai roşii sau galbene. diferite obiecte. • Citiţi cu copiii cărticele cu imagini care decategorii de obiecte. grupare. şerpişori din şir (un şir de cuburi). Seriază obiecte într-un • Realizaţi cu copiii trenuleţe. fiinnumesc aceleaşi categorii de obiecte sau ţe (pisica. 2. vulpea. Cântaţi cântecele care precizează culori şi indicati-le în mediu. forme geometrice. concepte de spaţiu. cu sprijin. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 664. clasificare a obiectelor.

• Utilizaţi cărţi şi folosiţi experienţa ante673. măsurare) Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să realizeze operaţii de seriere. mingi. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.1. precum şi ieşirile în natură mediul de viaţă. specii. înţelegerea modelelor. 674. cutii. lor din viaţa cotidiană.• Jucaţi jocuri de punere în coresdenţa între obiecte cotipondenţă a obiectelor care sunt diene şi utilizarea lor. felicitări etc.2. jucării. Ordonează obiectele • Jucaţi-vă cu copiii jocuri care să în funcţie de o caracterisnecesite înşiruirea obiectelor în tică. chei. 670. nasturi. 2. instrumente muzicale etc. Explică de ce anumite obiecte sunt • Oferiţi copiilor posibilitatea de a lucra cu ordonate sau grupate într-un anumit forme şi a le utiliza pentru a crea noi forme fel.) 675. • Lăsaţi copiii să propună şi ei criterii de grupare. racteristici comune (culoare. şi modele. pentru a observa şi explica asemănările şi deosebirile dintre vieţuitoare. de la gros la sublia bulinelor” etc. Clasifică obiecte în funcţie de utidiscutaţi despre rolul şi utilizarea obiectelizare (aparate electrocasnice. clasificare a obiectelor.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 101 E. ghiveciul cu floarea etc. Adună laolaltă obiecte • Puneţi la dispoziţia copiilor matecare observă că au o cariale diverse racteristică în comun. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 668. Creează un pattern. Stabileşte corespon. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. culoare).) 669. . legate ca utilizare (pantoful cu şoseta. mărime): piese geometrice. reprezentări numerice.). operaţii. Sortează obiectele în funcţie de • Oferiţi copiilor obiecte diverse care au cadouă criterii (mărime. utilizând încercarea ordine crescătoare în funcţie de şi eroarea (de la mic la un criteriu („Cutiile surori”. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. Clasifică vieţuitoare în funcţie de rioară a copiilor. concepte de spaţiu. forme geometrice. maşinuţe etc. grupare. • Implicaţi copiii în activităţi domestice şi 672. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. clasificare. „Famimare. • Creaţi cu ei motive ornamentale pentru diverse obiecte (hăinuţe.) ţire etc. vase. creioane.) 671.

683. gustată).). Urmăreşte cu privirea obiecte • Denumiţi obiectele din mediu. Identifică asemănări şi • Încurajaţi explorarea diferitelor obiecte şi diferenţe. tunet) şi diferite fiinţe vii (insecte. secte) întâlnite. Pământul. suprafaţă). frig. Foloseşte mai mult de un simţ • Plasaţi la dispoziţia copilului jucării şi atunci când explorează un obiobiecte şi ajutaţi-l să le exploreze prin ect (o jucărie este privită. stimulânîn mână şi pipăită.• Încurajaţi copilul să sesizeze relaţiile între ciate anotimpurilor (cald. 682.2.. să conştientizeze aspectele periculoase. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. vânt).. caracteristici ale descrieţi similarităţi şi diferenţe între acesobiectelor. Observă fenomene ale natu. . voci. Sesizează concepte aso. examinaţi în siguranţă fiinţele vii (animale. 679. Îşi foloseşte toate sim.• Puneţi la dispoziţia copilului obiecte şi ţurile pentru examinarea stimulaţi-l prin întrebări să identifice şi jucăriilor şi obiectelor de să descrie caracteristici (mărime. fenomeninsoare. 681.• Asiguraţi plimbări în aer liber copilurii cu ajutorul simţurilor (ploaie. caracdin mediul înconjurător pentru teristicile şi utilitatea lor şi stimulaţi copilul să repete denumirile. du-l cu întrebări. culoare. Întoarce capul spre surse de • Asiguraţi copilului un mediu bogat în stimulare (sunete.). 680. tactilă).2. animale de companie). cum ne protejăm vara de soare). obiecte/jucării şi surse de stimulare lumină puternică . metode ştiinţifice) Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să dobândească informaţii despre mediul înconjurător şi lumea vie prin observare şi manipulare de obiecte. formă. ţinută toate simţurile în siguranţă. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. zăpadă asupra vieţii (cum ne îmbrăcăm iarna. obiectele întâlnite. inale naturii (ceaţă. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. interes. (vizuală. nele trăite. prin observare tea. Recunoaşte fenomene • Asiguraţi prezenţa copilului în natură. 2. auditivă. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 676. miros. 677. etc. să indice perioade scurte de timp. încurajaţi întrebările şi răspundeţi la şi manipulare de obiecte . Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. caracteristici ale anotimpurilor şi efecte rece. 678. întrebări despre acestea. ploaie. lui şi descrieţi evenimentele.102 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. explicaţii. spaţiul.

. fierbere etc. diferite instrumente şi iniţiaţi discuţii despre obiecte şi fenomene în urma observării lor. Caută independent informaţii • Puneţi la dispoziţia copilului imagini despre mediu prin utilizarea simţucu fenomene naturale. a fiinţelor sau pendent şi să formuleze concluzii fenomenelor din natură. 687. internet). metode ştiinţifice) Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să dobândească informaţii despre mediul înconjurător şi lumea vie prin observare şi manipulare de obiecte De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 684. de ştiinţă pentru copii.2. scufundare. îngheţare. legate de cele observate. observare. Participă la experimente • Iniţiaţi copilul în derularea unor exsimple împreună cu un adult perimente simple împreună. spaţiul. evaporare. încurajaţi-l să obser(dizolvare. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. 690. 685. despre mediul înconjurător discutaţi despre schimbări în mediu prin respectul faţă de fiinţe şi ca efect al unor fenomene naturale natură. enciclopedii rilor. nivelul râurilor/lacurilor din vecinătate. inundaţii. Se documentează din diferite surse (adulţi.) . 2. Pământul. ve. apoi asistat de dvs. colorare. efectele secetei/inundaţiilor). cărţi. Discută în urma unui proces de • Încurajaţi copilul să exploreze indeobservare a lumii vii. eroziuni şi despre importanţa acţiunilor omului asupra mediului (defrişări. poluare). Descrie ce a observat în cadrul unui experiment efectuat cu un adult.2. 689. întâlnite: cutremur. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. servarea naturii în diferite momente ale anului. încălzire/răcire. Demonstrează cunoştinţe • Facilitaţi accesul copiilor în natură. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. . experimente. să descrie şi să înregistreze ceea ce a observat. Începe să înţeleagă relaţia • Implicaţi-vă alături de copil în activicauză-efect in mediul fizic natăţi din care învaţă independent (obtural. 688. 686. magnetizare.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 103 E.

693. adult (atinge picături de ploaie. pământul dezgheţat). Pământul. o picătură de apă pe o folie de plastic). Investighează fenomene sim. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.Permiteţi copilului să exploreze în siguple ale naturii în compania unui ranţă mediul înconjurător. Formulează întrebări • Răspundeţi curiozităţii naturale a copilului simple despre lumea vie prin consultarea unor surse de informare („Ce mănâncă papagalul?”. desfăşurarea de experimen„Unde doarme ursul?” etc. binoclu). atinge zăpadă. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. nisipul încălzit. diverse (cărţi.104 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. 692. vizite şi observări în natură).) te simple. 2.2. metode ştiinţifice) Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească instrumente şi metode specifice pentru investigarea mediului De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 691. spaţiul.2. . în loc de lupă folosiţi jocurilor (de ex. Foloseşte instrumente • Desfăşuraţi experimente simple cu instrunon-standard pentru exmente non-standard pentru a explica diplorarea mediului în cadrul ferite fenomene (ex.

mijloace variate (desene. să estimeze redobândite prin utilizarea instruzultatele pe care să le poată compara ultementelor de investigaţie. estimările. Discută despre informaţiile • Stimulaţi copilul să facă predicţii înainte de derularea unui experiment. ţineţi un jurnal al experimentelor copibaza celor observate. obţinute în urma observării sau experimen698. Foloseşte o varietate de in. magneţi). • Sugeraţi copilului să realizeze colecţii de obiecte diferite. 695. grafi• Încurajaţi copilul să înregistreze informaţiile ce. frunze sau dopuri de plută. scoici.• Pune la dispoziţia copilului diferite instrustrumente şi aparate simple de mente şi posibilitatea de a le utiliza indeinvestigaţie (microscop. Pământul. Colectează informaţiile prin lui. etc.). Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. diferite capace. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. Foloseşte unele in.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 105 E.2. spaţiul. metode ştiinţifice) Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească instrumente şi metode specifice pentru investigarea mediului De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 694.2. pietre de râu. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. rior cu cele obţinute în urma experimentu697. lului/grupei: notaţi experimentele. (lupă. cereţi copilului să organizeze inmetru). Face generalizări şi predicţii în telor. 2. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. termopendent. 696. formaţiile obţinute. predicţiile şi rezultatele obţinute . iniţiaţi în sala de grupă sau acasă un spaţiu pentru păstrarea colecţiilor (conuri. fotografii).• Explicaţi şi utilizaţi împreună instrustrumente pentru a afla mente standard în scopul iniţierii coinformaţii despre mediu pilului în utilizarea lor independentă.

Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. cu animale (priveşte. ex. animale. mediul de viaţă (animale sălbatice/domestice. Înţelege că fiinţele vii au • Oferiţi copilului şansa de a observa nevoie de apă. jucaţi jocuri cu onomatopee pentru identificarea anumitor animale. animalelor şi a oamediferitelor plante. hrană. acţiunea cu oameni – alţii decât membri familiei. ca şi internilor cu asistenţa adulţilor.2. spaţiul. ţiunile cunoscute de copil din mediul înconjurător imediat cu cel din diferite cărţi. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. 700. Face diferenţa între fiin. enciclopedii. Denumeşte prin cuvinte sau • Stimulaţi copilul să identifice şi să deonomatopee plante. te. avînd fructe) sau animale dezvolta. anisificare după diferite criterii. Interacţionează cu insecte • Înlesniţi interacţiunea copilului cu plante. animale. arată aniînconjurător. discutaţi despre noţiuni de igienă în scopul păstrării sănătăţii. Pământul. Sesizează existenţa în mediu a • Facilitaţi observarea de către copil a plantelor. 704. 701. lumiplante în diferite momente ale anului nă pentru a creşte şi a se (înflorind. observă furnici).2. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. după male/păsări). . animale. insecte din mediul (atinge râme. 702. adăpate). 2. (care sunt hrănite. metode ştiinţifice) Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale lumii vii. păsări de curte/sălbatice). cu plante (rupe flori.106 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. numească obiectele şi fiinţele întâlnioameni din mediu. male de companie sau de curte). Identifică clase mari de • Jucaţi cu copilul jocuri de sortare şi clafiinţe vii din mediu (ex. imagini. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 699. 703. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.• Extindeţi progresiv vocabularul şi noţe vii şi nevii din mediu. adună frunze sau crengi).

plante: copaci. domestice. Recunoaşte clase si • Jucaţi jocuri de tipul „Zboară. apă. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. cabinetul unui medic veterinar pământ). Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. 707. grădină de legume. metode ştiinţifice) Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale lumii vii. etc. 710. Observă faptul că • Faceţi posibil pentru copil să sesizeze relaţii cauplantele şi animalele îşi zale de tipul condiţiilor de mediu şi consecinţeschimbă înfăţişarea (cilor pentru creştere şi dezvoltare prin intermediul clurile vieţii). Provocaţi copilul să povestească despre experienţele persubclase mari de vieţuitoare (animale sălbatice/ sonale. de companie sau din gospodărie.?” 709. 706.insecte. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.. spaţiul. . ferme de animale. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 705. Înţelege diferenţa din.?”. 2.. ferme de vieţuitoarelor (aer.2.. Înţelege interacţiunile dintre • Puneţi la dispoziţia copilului filanimale. plante şi mediul de viaţă me scurte sau secvenţe din fil(„Rechinii trăiesc în ape şi se hrăme de animaţie. fructe. experimentelor simple (plante udate/neudate.2. Descrie şi compară nevoile de • Provocaţi copilul cu întrebări bază ale fiinţelor vii. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. păsări.• Daţi copilului posibilitatea de a observa fiinţele tre mediile de viaţă ale vii prin vizite la zoo. „Ce sar fi întâmplat dacă. plante ţinute la lumină/întuneric).. legume) 708. pasări. solar cu răsaduri..DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 107 E. Are responsabilitatea îngrijirii • Daţi copilului posibilitatea de a unei plante sau a unui animal în întreţine o plantă sau de a participa la îngrijirea unui animal familie sau în cadrul grupei. de tipul „Ce ar fi dacă. cărţi cu imagini nesc cu diferite specii de peşti”). sau plantele prin vizite într-o livadă. flori. Pământul. despre modul de viaţă al diferitelor specii. acvariu. zboară”.

„Plouă”). după amiaza apar norii. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice.). Îşi extinde vocabularul privind • Diversificaţi experienţele de cumaterialele investigate în mediul noaştere ale copiilor în funcţie de natural înconjurător (pietre. să plouă.• Cereţi copilului să denumească felaţie cu fenomenele cunoscute nomenele meteo întâlnite şi discu(„Soare”. 715. metode ştiinţifice) Standard 12: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale Pământului şi Spaţiului De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 711. re zilei/nopţii. Observă cu ajutor şi in. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. taţi despre efectele asupra activităţilor zilei.108 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. Adresează întrebări despre fe. 2. Observă cu ajutor sau in. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. mişcarea observaţi în decursul unei zile (Dimineaţa produsă de vânt. Sesizează succesiunea zi/ • Discutaţi despre activităţi corespunzătoanoapte.• Discutaţi cu copilul schimbările pe care le dependent nori. asfalt.• Răspundeţi întotdeauna întrebănomenele şi obiectele observate rilor copilului. 712. . noroi. 713. identifice şi să le denumească. Sesizează diferite supra.. e posibil în starea vremii. 717. Pentru temele inteîn mediu („Unde sunt stelele? De resante pentru copil puteţi discuunde vin norii?”). ajutaţi-l să le (soare. Pământul. spaţiul. schimbări e soare. ta urmărind schema: Ce ştiu?/Ce vreau să ştiu?/Ce am aflat?. denumiţi feţe ale pământului (iarbă. 714.• Asistaţi copilul şi explicaţi-i corpurile cedependent corpuri cereşti reşti în plimbările în aer liber. stele). ci).2. suprafeţele şi ajutaţi-l să exprime senzaţiile pe care le trăieşte (Îţi place iarba? Cum miroase?).. „Ninge”.• Permiteţi copilului să se joace pe diferite suprafeţe în condiţii de siguranţă. apă). lună. Exprimă starea vremii prin re. 716. stâncontextul local. nisip.2.

730. 724. oceane) şi extindeţi experienţa de cunoaştere a copiilor atunci când este posibil cu vizite. • Implicaţi-vă împreună cu copilul în activităţi ecologice simple (plantat. semne convenţionale pentru ape. . Introduceţi în discuţie concepte precum materiale ignifuge. Identifică şi face dife. Oferiţi copiilor informaţii despre rezistenţa materialelor prin experimente simple (forţa apei în erodarea pietrelor.. lui şi ale familiei. Poate descrie caracteristicile materialelor şi ale elementelor mediului (apa. extinctor. Observă şi exprimă mişcarea corpurilor cereşti (soare. 719. • Provocaţi copilul la discuţii despre caracteristicile anotimpurilor în relaţie cu activităţi fundamentale ale sale sau evenimente semnificative. vară.2. renţa între forme de relief (câmpie/munte). pripuri în care să îmbine desenul măvară. 728.• Jucaţi jocuri cu jetoane de tipul „Spune unde se potriveşte?” . cărţi despre anotimîn succesiune (iarnă. ploaie. Cunoaşte şi foloseşte • Folosiţi un calendar care să amintească evenimentele corect zilele săptămânii în semnificative ale vieţii copilusuccesiune. Adresează întrebări • Discutaţi despre elementele fundamentale şi explicaţi copiilor importanţa fiecăruia dintre ele. 723. Concepeţi mesaje de conştientizare a importanţei protecţiei mediului. despre elementele vieţii (pământ. Ştie lunile anului. Cunoaşte şi foloseşte corect ca unităţi de timp momentele zilei.2. Poate descrie caracteristicile anotimpurilor. Descrie importanţa apei.).. Descrie timpul proba. mări.• Jucaţi jocuri de rol în care copilul prezintă prognoza meteo bil şi ilustrează o anumită cu simboluri concepute antestare a vremii (utilizează rior. peşteri. foc).). 726. Pământul. cu colaje de imagini şi text. aer. 729. 721. a malurilor unui râu). aerului pentru viaţă şi a modalităţilor de protecţie pentru a evita poluarea lor. excursii în medii necunoscute. tipuri de ape (râu/lac/mare).. 727.• Puneţi la dispoziţia copilului imagini cu fenomene natutre forme de relief. • Încurajaţi copilul să folosească adjective pentru a descrie materialele întâlnite în mediu. anotimpul. 2. 720.. • Discutaţi despre măsuri de protecţie împotriva incendiilor. Încurajaţi jocul de rol al copilului cu recuzită specifică pentru consolidarea conceptelor însuşite.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 109 E. • Discutaţi şi urmăriţi (pe cărţi sau în realitate atunci când este posibil) fenomene precum eclipse de soare/lună. 725. metode ştiinţifice) Standard 12: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale Pământului şi Spaţiului De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 718. lună).). spaţiul. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. 722. Numeşte anotimpurile • Încurajaţi copilul să conceapă calendare. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. toamnă).. Discutaţi despre activităţi şi succesiunea lor. Sesizează diferenţe în. Numeşte şi face diferenţa dintre sursele de căldură şi poate exprima beneficiile şi pericolele lor. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. zilele săptămânii. apă. • Creaţi planşe simple cu decupaje/fotografii ale activităţii fundamentale a copilului într-o zi şi asamblaţi-le cu ajutorul său.. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. vulcani. pietrele. curăţirea unui spaţiu. rale greu accesibile (cascade.

).110 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. Face deosebirea dintre fiinţele • Prezentaţi copilului persoanele care inumane cunoscute/necunoscute. Sesizează diferenţa între cele 2 • Ajutaţi copilul să înţeleagă apartenensexe în rândul adulţilor familiari.• Jucaţi jocuri de identificare a părpului şi câteva organe de simţ.2. metode ştiinţifice) Standard 13: Copilul ar trebui să fie capabil să descopere omul ca parte a lumii vii şi fiinţă socială De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 731. Întreţine (ordonează) mediul • Încurajaţi copilul să vă ajute în înapropiat asistat de un adult. asociaţi cu numere (1: gura. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. ţilor corpului. tră în interacţiune cu dvs.2. treţinerea unui mediu ordonat. Descrie câteva părţi ale cor. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. 2: ochii. . 732. spaţiul.. 2. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. ţa sa de gen. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. copii şi adulţi. 734.. 733. Pământul. nasul.

cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. stomac) . tizarea schimbărilor care Creaţi un grafic cu caracteristicile copilului/copiilor din se produc în sine şi mediu grupă (înălţime. limbaj. despre condiţiile de viaţă ale oamenilor din diverse regiuni geograficifice ale vieţii umane şi ce sau spaţii culturale. Este interesat de feno. invenţii.• Implicaţi copilul în participarea la acţiuni ecologice. metode ştiinţifice) Standard 13: Copilul ar trebui să fie capabil să descopere omul ca parte a lumii vii şi fiinţă socială. plăsiţi în astfel de discuţii persoane mân. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. le de bază ale suprahrană. 736.). Participă la între. a mai multor culturi. hărţi. dans. reciclarea materialelor. despre viaţa oamenilor. sociale. organizând ateliere artistice pe diverse abilităţi: cant. cultural. Ziua Mediului. pentru a zic. desen. vieţuirii omului ca fiinţa vie. Cunoaşte condiţiile spe.• Discutaţi despre resursele energetice şi concepeţi împreună un plan de acţiune cu activităţi adecvate vârstei copilului tenţa tehnologiei şi a moprin care să economisim energia electrică (Ex. 739. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. mediului fizic apropiat (sala de grupă).DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 111 E. Demonstrează conştien. 738. colaje. filme. lumină. artă. 741. Descrie câteva or. lui. orăşel. greutate. a modului de organizare a vieţii sociale (de exemplu. mijloace de locomo. 742. preferinţe) la începutul/sfârşitul (copilul creşte. un ciclu de viaţă).• Creaţi oportunităţi pentru copil de a discuta despre ciclul de viaţă al plantelor. înţelege existenţa mai multor ţări pe lume.2. .• Puneţi la dispoziţia copilului in Centrul de Joc simbolic. animalelor. 737.: Nu lăsăm dului în care aceasta îmlumina aprinsă dacă este zi şi nu ne foloseşte. echipamente.• Discutaţi despre nevoile de bază ale fiinţei umane (apă. spaţiul. obiecteristicile specifice te. Este conştient de exis. plantele au fiecărui an şcolar pentru a sesiza evoluţia. a continentului. Pământul. Pentru viaţa. Puneţi in lumină atât avantajele cât şi dezavantajele pentru prezent şi viitor. resursă (medic. Participă la îngrijirea şi • Participaţi împreună cu copilul la evenimente care se concentrează pe conştientizarea importanţei protecţiei meprotecţia mediului. după tipul de aşezări: sat. Înţelege carac. sportiv).• Stimulaţi înţelegerea fenomenului artistic ca unul specific omuţie. mene naturale excepţionale (calamităţi naturale) şi înţelege pagubele ce pot fi provocate. • Realizaţi iun proiect privind evoluţia mijloacelor de locomoţie şi modul în care au influenţat viaţa omului. materiale care omului ca fiinţa soexemplifică diferite meserii. a ţării.). • Organizaţi călătorii imaginare utilizând cărţi. Cunoaşte condiţii. diului: Ziua Pământului. organele gane interne şi funcinterne şi funcţionarea lor.• Promovaţi responsabilizarea copilului în gospodărie şi sala de ţinerea şi îngrijirea grupă. social). pictură. culturale în care trăiesc oamenii pe tot globul. semnificaţia lor (mediu fi• Analizaţi o hartă a lumii. adăpost). Foloţiile lor (inimă.• Discutaţi cu copilul pe bază de imagini. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 735. municipiu etc. • Angajaţi copiii în descoperirea diversităţii mijloacelor de locomoţie utilizate de om şi exploataţi conţinutul din punct de vedere ecologic. enciclopedii.2. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. pentru a exemplifica varietatea condiţiilor fizice. 2. drumuri scurte mergem pe jos sau folosim bicicleta etc.• Puneţi la dispoziţia copilului cărţi despre corpul omenesc. 740. 743. cială: meserii. imagini video. olărit şi cu exemple din diferite părţi ale lumii. Nu lăsăm bunătăţeşte şi afectează aparate electrice în priză când nu suntem acasă.

. UNICEF. Bucureşti UNICEF. Epigraf. 2005. The State of Washington. Centrul Parteneriat pentru Egalitate. 4. Paris.L. Editura V&I Integral. UNICEF. Bucureşti. 7. 2007. Rebello. 3.. *** Pennsilvania Early Learning Standards for pre-kindergarten. 2005. Pediatrie axată pe dezvoltare. UNESCO. 6. P. 2. 2006. 2006. Kagan. Kagan. Landers. Education for All Global Monitoring Report. Gh. C. Despre dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale ale copiilor. Pennsylvania Department of Education and Department of Public Welfare. Changing Perspectives in Early Childhood Theory. Early Childhood Care and Education. 9. Misssouri Department of Elementary and Secondary Education. Early Learning & Development Standards: An Overview. 2007. 5. Macedonia.L. Rebello. Division of Early childhood Education. *** llinois Early Learning Standards. 2002.. Tomşa. Washington State Early Learning and Development Benchmarks. A Guide to Young Children’s Learning and Development: From Birth to Kindergarten Entry. 2004. Bazele teoretice ale psihopedagogiei preşcolare. cu vârsta până în 7 ani – Ghid pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar. Early Childhood Education and Care. ***Starting Strong II. . Chişinău. Paris. 2005. 11. fete şi băieţi. 2007.În:Global Monitoring Report 2007. Early childhood Section. 10. M. 8. Boţiş. UNESCO. A. OECD. Illinois State Board of Education. S. ELDS Orientation Workhop. *** Early Learning and Development Standards.. Mihalca L. P. S. 2007. N. 2006. *** Pennsylvania Standards for Kindergarten. 13. Oprescu. *** Strong Foundations. et al. Woodhead. Paris. 12.112 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: 1. Pennsylvania Department of Education and Department of Public Welfare. Research and Policy .. *** Missouri Early Learning and Development Standards.

ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 113 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE .

modul în care este privit copilul. 1995. mediu cultural de provenienţă sau statut socioeconomic. este necesar ca educatorul să deţină anumite competenţe profesionale. Atenţia sporită este din ce în ce mai mult îndreptată spre acordarea tuturor şanselor şi oportunităţilor de îngrijire. În acest mod. învăţarea şi dezvoltarea acestuia trebuie să fie acelaşi. Pentru a asigura copiilor un mediu educaţional propice învăţării şi dezvoltării lor. indiferent de sex. Heckman.114 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 1. . Frede. toate cadrele didactice vor şti care sunt aşteptările privind exercitarea profesiei de educator în serviciile de educaţie timpurie. rasă. 2005. care să ofere tuturor copiilor în egală măsură posibilitatea de a se dezvolta în ritmul lor individual şi de a valorifica interesele şi potenţialul lor individuale. în special al copiilor provenind din familii cu un nivel economic scăzut (Barnett. deoarece profilul competenţelor profesionale ale educatorului se construieşte pornind de la ceea ce ne dorim să ştie şi să fie capabile să facă toate cadrele didactice. O educaţie timpurie de calitate porneşte de la cunoaşterea de către adulţi a modului în care copilul creşte. NECESITATEA DEFINIRII STANDARDELOR PENTRU CADRELE DIDACTICE Asigurarea calităţii serviciilor de educaţie timpurie depinde în cea mai mare măsură de calitatea pregătirii profesionale a cadrelor didactice şi nondidactice care lucrează în serviciile de educaţie timpurie. investiţia economică în programe de educaţie timpurie de calitate se întoarce cu un profit multiplu prin consecinţele benefice de lungă durată pe care le determină. aşa şi fiecare cadru didactic este unic. Pentru a asigura un mod unitar şi o perspectivă comună asupra aşteptărilor noastre legate de intrarea copilului în şcoală. temperamentul şi stilul pedagogic diferă de la un cadru didactic la altul. pentru a răspunde aşteptărilor pe care le avem în privinţa copilului în planul dezvoltării şi învăţării. Standardele de învăţate şi dezvoltare a copilului stau la baza elaborării standardelor pentru cadre didactice. 2. Cu cât îl vom cunoaşte mai bine cu atât vom fi mai realişti în aşteptările pe care le avem pentru copil şi cu atât vom şti mai bine cum să-l sprijinim în dezvoltarea lui pentru a-i asigura cele mai adecvate condiţii pentru a-şi împlini potenţialul. însă rezultatul muncii acestuia din urmă trebuie să fie în orice context acelaşi: un copil căruia să-i ofere un start bun în viaţă prin educaţia timpurie! Numitorul comun al diversităţii cadrelor didactice îl reprezintă tocmai aceste standarde profesionale. au fost elaborate stan- dardele privind învăţarea şi dezvoltarea pentru copilul de la naştere până la 7 ani. Aceste standarde definesc aşteptările noastre vizavi de ceea ce copilul ar trebuie să ştie şi să fie capabil să facă la finalizarea grădiniţei. Precum fiecare copil este unic. ca şi asumarea întregii responsabilităţi pe care o poartă asupra copilului. dezvoltare şi învăţare în egală măsură tuturor copiilor. 2006). Chiar dacă personalitatea. INTRODUCERE Educaţia timpurie a copilului are ca scop primordial asigurarea dezvoltării plenare şi globale a copilului şi respectarea tuturor drepturilor acestuia. la punerea bazelor învăţării permanente. orice prevenţie costă mai puţin decât intervenţia. religie. se asigură un reper comun al competenţelor obligatorii necesare în practicarea acestei profesii. Investiţia în serviciile de educaţie timpurie de calitate se justifică inclusiv prin dovezile aduse de analizele de tip economic (Cuhna. În ultimii ani studiile şi cercetările privind educaţia timpurie la nivel internaţional au furnizat numeroase dovezi în favoarea ideii că programele de educaţie timpurie de o înaltă calitate au efecte pozitive şi durabile în timp în privinţa succesului şcolar şi în viaţă al copiilor. Prin elaborarea acestor standarde. se dezvoltă şi învaţă. Unele studii au indicat că: pregătirea pentru şcoală prin furnizarea de servicii de educaţie timpurie costă mai puţin decât recuperarea şcolară. 2000. prin realizarea educaţiei de bază începând din perioada timpurie se contribuie pe termen lung la reducerea sărăciei. 1995).

ROLUL STANDARDELOR ÎN DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A CADRELOR DIDACTICE Standardele profesionale ale cadrelor didactice reprezintă pentru educatori un sistem de referinţă important în autoevaluarea propriilor lor competenţe. participare la conferinţe tematice etc. Dorim un copil sănătos.. cum se va asigura integrarea domeniilor de dezvoltare prin planificarea activităţilor etc. iar standardele profesionale constituie un instrument de sprijin în creşterea calităţii serviciului educaţional. definesc aşteptările asupra ceea ce copilul ar trebui să ştie şi să fie capabil să facă la finalizarea grădiniţei. cerinţe individuale). organizarea învăţării: ce strategii de învăţare vor fi utilizate şi cum se va organiza mediul de învăţare pentru a răspunde cerinţelor de vârstă. să se exprime liber. de variabilitatea individuală a dezvoltării fiecăruia în parte. respectând unicitatea şi drepturile copilului. În standardele pentru cadrele didactice se regăseşte perspectiva psihologică şi pedagogică promovată prin standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie. îşi pot proiecta un plan de dezvoltare profesională în baza căruia să opteze pentru diverse forme de perfecţionare: consultarea materialelor de specialitate. a elementelor matematice elementare si a cunoaşterii şi înţelegerii lumii. Centrarea pe copil. în baza autoevaluării. politica serviciilor educaţionale. cu iniţiativă. dezvoltarea gândirii logice. igienei şi securităţii personale. creativitate.? Pentru aceasta cadrul didactic trebuie să posede anumite competenţe care să facă posibilă această devenire a copilului. să ştie să aleagă. creativ. iniţiativă. persistenţă în învăţare. independent. domeniul fizic. Preocuparea pentru îmbunătăţirea practicii şi pregătirii psihopedagogice reprezintă o constantă a profesiei didactice. poate să îşi identifice punctele tari ale competenţelor sale. ca document de politică educaţională. cunoscând aceste standarde. 4. al sănătăţii. Aceste competenţe vizează: un anumit mod global de a privi copilul. politica curriculară. Aceste standarde sunt definite pe patru domenii de dezvoltare: domeniul cognitiv. elaborate înaintea acestor standarde. domeniul socioemoţional. a comunicării şi a premiselor citit-scrisului. dornic de cunoaştere. Toate aceste standarde. schimburi de experienţă. cadrele didactice pot identifica domeniile de competenţe profesionale asupra cărora ar trebui să se concentreze în carieră. precum şi zone ale pregătirii profesionale care necesită îmbunătăţiri. să fie responsabil etc. prin abordarea globală şi complexă a dezvoltării. dezvoltarea profesională: participarea la cursuri de formare şi perfecţionare pentru îmbunătăţirea practicii didactice. autoreflecţia şi autoevaluarea. Astfel. să gândească critic şi creativ. ţinând cont de unicitatea copilului (exprimată în caracteristici individuale de dezvoltare şi învăţare. ca principiu guvernator al educaţiei. interese. conturează profilul copilului pe care ni-l dorim la finalizarea grădiniţei. este reflectată tocmai prin situarea standardelor de învăţare şi dezvoltare. în centrul tuturor celorlalte politici ce vizează sistemul de educaţie timpurie: politica resurselor umane. poate reflecta asupra propriei sale pregătiri şi practici psihopedagogice. evaluarea învăţării: cum va fi utilizată observarea copiilor. de diversitatea lor culturală. cursuri de formare continuă şi perfecţionare. planificarea învăţării: ce obiective educaţionale se vor urmări şi pentru ce perioadă. activ. Fiecare educator. nevoi.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 115 3. politica programelor de educaţie parentală etc. precum şi importanţa crucială pe care o are perioada timpurie în devenirea lui. . de grup şi individuale ale copiilor. domeniul atitudinilor în învăţare: curiozitate. CORELAREA STANDARDELOR PENTRU CADRELE DIDACTICE CU STANDARDELE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI Standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului de 5-7 ani. dezvoltarea lui şi educaţia timpurie. capabil să stabilească interacţiuni sociale cu copii şi adulţi. dar şi de proiecţia în viitor a copilului de azi. ce strategii de evaluare vor fi utilizate pentru a înregistra progresul real al copiilor în toate domeniile dezvoltării. să ştie să coopereze. asertiv. care cuprinde: dezvoltarea limbajului.

116 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE parteneriatul cu familia: cunoaşterea familiei. Parteneriatul dintre cadrul didactic şi familia copilului reprezintă un factor decisiv în dezvoltarea şi învăţarea copilului. în toate domeniile prezentate în standarde. CUM POT FI UTILIZATE STANDARDELE? Standardele profesionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie au multiple utilizări: a. iar evoluţia dezvoltării lui la nivelul maxim posibil depinde de nivelul de stimulare şi interacţiune la care este expus de către adulţi. prin oferirea de contexte de învăţare (sarcini şi materiale diferite). prin comunicare. mediază raporturile dintre familie şi creşă/grădiniţă. în special al educatorului. conflictele. precum şi pe noile achiziţii în domeniul psihologiei şi pedagogiei copilului mic din ultimele decenii. • • prin încurajarea curiozităţii şi explorării. adultul trebuie să alterneze diverse roluri: o Stimulator: stimulează dezvoltarea prin expunerea copilului la stimuli senzoriali şi cognitivi şi implicarea lor în activităţi fizice. în dezvoltarea copilului. • Adultul este primul om în care copilul are încredere şi de care depinde în tot ceea ce face şi învaţă să facă. o Mediator: mediază comunicarea şi raporturile sociale dintre copii şi alţi copii şi dintre copii şi adulţi. Reflecţia asupra propriei practici şi asupra rezultatelor obţinute reprezintă un reper important în dezvoltarea profesională. variabilitatea ritmului şi intensităţii dezvoltării). noi schimbări este funda- . • Dezvoltarea copilului este un parcurs individual care necesită o foarte bună cunoaştere de către adult atât a modului în care copilul mic se dezvoltă (stadiile dezvoltării. Formarea şi perfecţionarea profesională a cadrului didactic din instituţiile de educaţie timpurie este un proces care se desfăşoară de-a lungul întregii vieţi. • În scopul sprijinirii dezvoltării şi învăţării copilului. Fiecare domeniu de competenţe este la fel de important şi se află într-o strânsă intercorelaţie şi interdependenţă cu celelalte. 6. negocierile. creşteri. Pentru cadre didactice – autoevaluarea competenţelor profesionale Prima şi cea mai importantă utilizare a acestor standarde este aceea a autoevaluării competenţelor profesionale. prin provocarea unor situaţii problematice pentru aflarea de soluţii etc. nevoilor. partener de joc. cât şi a predispoziţiilor. o Partenerial: cadrul didactic devine partener al copilului în demersul acestuia de construire a propriei învăţări. o Facilitator: facilitează învăţarea copilului prin interacţiune. - 5. implicarea familiei în activităţile grădiniţei. • Dezvoltarea copilului este globală şi integrată. Toate aceste competenţe sunt necesare pentru ca educatorul să fie capabil să ofere copiilor în contextul instituţiei de educaţie timpurie condiţiile optime pentru învăţarea şi dezvoltarea lor deplină. dezvoltării şi educaţii de calitate. În urma autoevaluării. luarea de decizii în comun cu familia etc. intereselor individuale ale copilului. de aceea el este cel care trebuie să-i asigure toate condiţiile unei îngrijiri. prin organizarea mediului fizic şi social. informarea şi comunicarea cu familia. partener al familiei în asigurarea condiţiilor optime de dezvoltare şi învăţare ale copilului. cadrul didactic îşi poate realiza un plan propriu de dezvoltare profesională şi va căuta modalităţi formale sau informale de îmbogăţire şi îmbunătăţire a competenţelor sale. Cunoscând care sunt competenţele obligatorii pe care trebuie să le deţină. PRINCIPII CE AU STAT LA BAZA ELABORĂRII STANDARDELOR PENTRU CADRE DIDACTICE Elaborarea standardelor didactice a ţinut cont de câteva principii importante care se bazează pe experienţa acumulată în timp a programelor de educaţie timpurie de pretutindeni. Adaptarea la noi contexte. cadrul didactic va putea reflecta asupra propriei pregătiri pedagogice teoretice şi practice şi îşi va putea singur aprecia performanţele profesionale. Aceste principii pun în lumină locul şi rolul adultului.

altele decât cele din sistemul public. Având formulate standardele şi indicatorii. un reper important în evaluarea individuală a cadrelor didactice dintr-o instituţie. curriculumul pentru educaţia timpurie. În urma acestei evaluări. ghidul cadrelor didactice pentru educaţia timpurie. se poate realiza o analiză a situaţiei pregătirii profesionale a tuturor cadrelor didactice. a încuraja dezvoltarea profesională continuă la locul de muncă a cadrelor didactice. activităţi metodice în cadrul comisiilor metodice. Elaborarea unor oferte variate de formare continuă care să răspundă nevoilor diverse de formare ale cadrelor didactice din sistem. Standardele profesionale pentru cadrele didactice reprezintă un reper important în monitorizarea calităţii pregătirii profesionale a cadrelor didactice din sistemul de educaţie timpurie. poate strânge informaţii utilizând variate metode şi instrumente de culegere a datelor. centrate pe competenţele obligatorii formulate prin standardele profesionale pentru cadrele didactice pentru educaţie timpurie.) care să vizeze îmbunătăţirea competenţelor în acele domenii unde au înregistrat o mai slabă pregătire. putându-se aprecia care sunt aspectele care la nivel naţional necesită îmbunătăţiri ale practicii pedagogice şi implicit a ofertei de formare iniţială şi de formare continuă. Totodată aceste standarde profesionale pot constitui criterii privind resursele umane în procesul de acreditare a instituţiilor de educaţie timpurie. Pe baza acestor standarde se pot elabora instrumente de evaluare care să aprecieze nivelul competenţelor profesionale al educatorilor pe toate cele şase domenii. pentru a asigura un nivel optim de pregătire a tuturor cadrelor didactice care lucrează în educaţia timpurie. a sprijini cadrele didactice în dezvoltarea capacităţii de autoanaliză a propriilor practici didactice din perspectiva standardelor profesionale şi a elabora împreună cu ele un plan individual de creştere profesională. Abilitarea cadrelor didactice în utilizarea standardelor profesionale ca instrument de îmbunătăţire a calităţii propriei pregătiri teoretice şi practice profesionale. c. Acelaşi tip de evaluare se poate realiza şi la nivelul întregii instituţii. Pentru managerii instituţiilor de educaţie timpurie – evaluarea individuală şi la nivel de instituţie a cadrelor didactice d. după realizarea evaluării. . În acest mod. managerul creşei/grădiniţei. cursuri de formare şi perfecţionare cu tematică specifică etc. managerul poate aprecia care sunt domeniile de competenţe în privinţa cărora cadrul didactic necesită o mai bună pregătire. b. putând concepe împreună cu cadrele didactice planuri instituţionale de dezvoltare profesională.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 117 mentală pentru educator. Pentru factorii de decizie din domeniul educaţiei şi formularea de politici educaţionale în domeniul educaţiei timpurii Metodiştii pot utiliza standardele pentru: a dezvolta instrumente de observare a practicilor promovate de educatori şi a stabili în ce măsură ele corespund standardelor profesionale în strânsă relaţie cu celelalte documente specifice privind copilul mic (1-7 ani): standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului. Standardele profesionale oferă un sprijin cadrelor didactice în acest demers de reflecţie şi adaptare. Pentru metodişti – observarea cadrelor didactice şi sprijinirea dezvoltării lor profesionale Furnizorii cursurilor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice pot utiliza standardele pentru: Elaborarea unei oferte de formare iniţială care să răspundă şi să corespundă cerinţelor obligatorii prevăzute prin standarde privind pregătirea profesională a cadrelor didactice pentru educaţia timpurie. propunându-le să facă observări reciproce în baza standardelor şi organizând discuţii în baza acestor observări. e. de asemenea. în care să propună diferite forme de perfecţionare a educatorilor (schimburi de experienţă. Pentru furnizorii cursurilor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice pentru educaţia timpurie Standardele profesionale reprezintă. în acest mod managerul. pentru a realiza evaluarea cadrului didactic pe cele şase domenii de competenţe.

utilizarea portofoliului individual al copilului. cadrul didactic trebuie să deţină un ansamblu larg de competenţe ce pornesc de la modul în care gândeşte despre copil. modul în care acţionează şi interacţionează atât cu copilul.1.: Valorificarea oportunităţilor de învăţare neplanificate C. STANDARDELE PROFESIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Acest domeniu se referă la concepţia pedagogică. copilărie şi educaţia copilului mic.1. .1.) D.2.2. au fost delimitate câteva domenii pentru care au fost formulate standarde şi indicatori.: Strategii pentru învăţare activă Standard C.3.2.6. cât şi cu familia acestuia. Evaluarea învăţării Domeniul Evaluarea învăţării vizează competenţele de evaluare ale cadrului didactic.1.: Corelarea formelor de activitate cu vârsta copiilor.4.) Abordare integrată a dezvoltării copilului (Standard A. B.: Jocul ca formă integratoare a învăţării şi dezvoltării Standard C 1.: Recunoaşterea impactului mediului asupra învăţării şi dezvoltării Standard C 2. prevăzute prin standardele de învăţare şi dezvoltare.) Respectare a specificului învăţării în perioada timpurie (Standard A. de strategiile de învăţare şi evaluare utilizate.2.3. Pentru a răspunde cerinţelor necesare asigurării tuturor condiţiilor pentru învăţarea şi dezvoltarea deplină a copilului.: Strategii interactive Standard C 1. Planificarea învăţării Acest domeniu se referă la competenţele de planificare a activităţilor de învăţare ale cadrului didactic în strânsă corelaţie cu perspectiva pedagogică promovată prin standardele formulate la domeniul A. feedback-ul pozitiv.5. pregătirea de ordin teoretic a cadrului didactic în privinţa educaţiei timpurii. obiectivele de referinţă şi sarcinile elaborate Standard C 1. autoevaluarea.) Incluziune socială (Standard A.: Planificarea pe termen scurt şi termen lung (zilnică şi săptămânală) Standard B. Subdomeniu: Mediul de învăţare Standard C 2. Organizarea învăţării Domeniul Organizarea învăţării vizează competenţele de organizare a procesului de învăţare ale cadrului didactic prin care acesta corelează obiectivele curriculare cu strategiile didactice şi mediul de învăţare în strânsă corespondenţă cu nevoile individuale ale copilului.: Abordarea integrată a curriculumului prin planificare Standard B. Pentru a acoperi întreaga gamă de competenţe. până la competenţele de ordin didactic ce ţin de organizarea mediului educaţional.1. Prin acest domeniu este conturată concepţia despre educaţie centrată pe copil a cadrului didactic susţinută prin practici de: Individualizare a învăţării (Standard A. C.: Crearea oportunităţilor de alegere şi luare a deciziilor Standard C 1.118 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 7. care se reflectă în practicile didactice cotidiene.4. Aceste competenţe promovează principiile evaluării autentice care se bazează pe utilizarea unor strategii alternative de evaluare: observarea copilului şi înregistrarea datelor privind progresele înregistrate de copil.2.1.3. Aceste domenii sunt: Standard B.: Planificarea ca proces participativ C. DOMENII ALE COMPETENŢELOR PROFESIONALE Standardele profesionale ale cadrelor didactice din domeniul educaţiei timpurii au avut ca principal reper standardele de învăţare şi dezvoltare pentru copilul de la naştere până la 7 ani. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C.: Crearea unui mediu personalizat şi prietenos copilului A. utilizarea mai multor surse de informaţie şi contexte pentru aprecierea performanţelor copilului.1.

atitudine în învăţare) Standard D.2. expertiza altor specialişti. a unui parteneriat durabil şi eficient.4.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 119 Standard D.3.3.4. a contextului sociocultural al familiei Standard F.: Colaborarea cu părinţii în luarea de decizii privind dezvoltarea copilului Standard F. considerat primul educator al copilului.: Reflecţie asupra propriei activităţi pentru îmbunătăţirea rezultatelor Standard E. rezultatele propriei activităţi) pentru a-şi îmbunătăţi permanent performanţele profesionale.: Utilizarea diverselor forme de evaluare a copilului Standard D. cursuri de formare continuă. Standard F. Dezvoltarea profesională Domeniul Dezvoltarea profesională vizează competenţele de autoreflecţie.: Cunoaşterea nevoilor şi intereselor părinţilor privind dezvoltarea copilului.: Observarea copilului (înregistrarea observaţiilor privind progresele în dezvoltarea copilului pe cele patru domenii definite prin Standardele de Învăţare şi Dezvoltare a copilului: cognitiv. autoevaluare şi management al carierei profesionale. prin diferite modalităţi. Parteneriatul cu familia Domeniul Parteneriatul cu familia vizează competenţele de comunicare şi cooperare ale cadrului didactic cu familia copilului.2. Standard E.1.: Stimularea participării părinţilor la activităţile programului educaţional. fizic şi sănătate. E.: Înregistrarea progreselor copilului Standard D.1. Acest domeniu reflectă necesitatea construirii de către cadrul didactic.2.1.: Consultarea de materiale de specialitate Standard E.: Informarea permanentă a părinţilor privind progresele şi problemele copilului în dezvoltare Standard F.: Lucrul în echipă cu cadre didactice şi alţi specialişti pentru îmbunătăţirea activităţii didactice F.3. Standardele privind acest domeniu pun accent pe capacitatea cadrului didactic de a utiliza şi a gestiona resursele pe care le are la dispoziţie (materiale şi literatură de specialitate.: Dezvoltarea de obiective pe termen scurt şi termen mediu de dezvoltare individuală a copilului în baza rezultatelor evaluării Standard E.: Participarea la cursuri de formare continuă . socio-emoţional.4.

Standard A. 10. 3.3. rasei. sub toate aspectele (cognitiv. culturii. Propune activităţi ce valorifică diversitatea copiilor şi familiilor. confort afectiv. siguranţă. acceptarea şi respectarea diversităţii. Creează oportunităţi egale de dezvoltare copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.4. promovând toleranţă. să nu uit că în orice moment el învaţă un lucru nou. 4. Respectă particularităţile dezvoltării copilului pentru fiecare etapă de vârstă de la naştere la 7 ani. socioemoţional. respectând valorile bazate pe drepturile omului. Cadrul didactic cunoaşte specificitatea procesului de învăţare la copil de la naştere la 7 ani. Înţelege felul în care fiecare copil îşi construieşte propria imagine a lumii şi creează oportunităţi de învăţare care reflectă această înţelegere. care le solicită dezvoltarea sub toate aspectele. manifestând afecţiune. Şi. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat. principiile unei societăţi democratice deschise. Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil. Utilizează orice moment al zilei pentru a realiza integrarea cunoştinţelor. 11. Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial. 5. limbii. vârstei. . 2. nivelului socioeconomic.2. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor. prin toate deciziile didactice curente. deprinderilor şi abilităţilor dobândite. Comunică cu toţi copiii pe un ton cald. respectuos ce conferă încredere. etniei. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Educaţia copilului începe de la naştere. Cadrul didactic promovează incluziunea socială oferind tuturor copiilor oportunităţi egale de dezvoltare şi învăţare. 13. A. A. 8. abilităţilor. 7. asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plan cognitiv. mai presus de toate. Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi de a progresa interacţionând frecvent cu fiecare.1. A. structurii familiei. 9. 12. Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat. fizic). securitate.120 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE A. socioemoţional şi fizic. interes şi respect. Promovează respectul pentru diversitate datorată sexului. respectul reciproc. Indicatori 1. Fiecare copil este unic şi trebuie să-i ofer toate şansele pentru a se dezvolta. Mediază conflictele dintre copii cu scopul de a promova înţelegerea. 6. religiei.

Progresele lui depind de planul meu pentru el. Standard B.2. ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri. Include în planurile zilnice o varietate de activităţi. Este receptiv la sugestiile copiilor privind conţinuturile activităţilor şi este capabil să-şi ajusteze planificarea în concordanţă cu sugestiile acestora. 22. Indicatori 14. Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale care reflectă abordarea integrată a curriculum-ului. Planificarea activităţilor este un proces participativ. 17. 18.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 121 B. 15. pentru a satisface diversele nevoi. 23. Planificarea zilnică denotă abilitatea cadrului didactic de a reflecta critic asupra obiectivelor imediate realizate. Planificarea este bine structurată. 24.. permiţând adaptări şi modificări necesare pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi optime de învăţare şi dezvoltare. Planificarea unităţilor/proiectelor tematice reflectă capacitatea cadrului didactic de a respecta o succesiune logică a etapelor de desfăşurare a acestora şi de a le ajusta la vârsta. nivelul de interes şi nevoile specifice (individuale şi de grup) ale copiilor.. 19. Planificarea învăţării Cu cât cunosc mai bine un copil. Atât planificarea zilnică.3. . Experienţele de învăţare planificate de educator sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cunoaştere. dar şi suficient de flexibilă. 16. de a le corela cu obiectivele majore propuse în planificarea săptămânală şi de a face ajustările necesare. în care sunt implicaţi copiii şi familiile lor. cât şi cea săptămânală promovează o abordare holistă asupra dezvoltării copilului şi un mod integrat de abordare a curriculum-ului. care se bazează pe cunoaşterea dezvoltării copilului. B. Recunoaşte importanţa unei planificări zilnice şi săptămânale bine echilibrate. Planifică unităţi tematice în care conţinuturile sunt strâns legate între ele şi care contribuie la o învăţare semnificativă. 20. pe o bună cunoaştere a copiilor din grupă şi pe obiectivele ariilor curriculare. cu atât îl pot ajuta mai mult să se dezvolte. Planifică modalităţi de finalizare a unităţilor/proiectelor tematice care să integreze cunoştinţele interdisciplinare şi deprinderile achiziţionate şi permit fiecărui copil să simtă plăcerea reuşitei. pentru a le oferi copiilor oportunităţi optime de dezvoltare şi învăţare.1. echilibrate. B. abilităţi şi stiluri de învăţare ale copiilor. Implică familia în planificarea unităţilor tematice şi a altor activităţi de învăţare din clasă. Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale bine structurate. 21.

27. Cadrul didactic utilizează strategii predominant interactive. Recunoaşte valoarea supremă a jocului (înţeles în sens larg) pentru învăţarea şi dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. 33. potrivindu-le la obiectivele propuse şi respectând nevoile individuale şi de grup ale copiilor. individual). deciziile mele ca educator pornesc de la nevoile şi interesele lui. Corelează obiectivele de referinţă din diferite arii curriculare. 28. C. cu sarcinile de învăţare. Pune la dispoziţia copiilor materiale cu caracter deschis ce stimulează dezvoltarea.3. pentru a realiza integrarea lor în activităţile/studiile tematice. Organizarea învăţării Pentru a-l ajuta pe copil să se dezvolte. Cadrul didactic demonstrează competenţă în utilizarea jocului ca formă integratoare pentru stimularea învăţarii şi dezvoltării.1. În baza bunei cunoaşteri a copiilor şi a obiectivelor curriculare. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C. 30. 32. 34. Indicatori 25. Ştie să creeze şi să menţină situaţii care îmbogăţesc şi extind jocul copiilor. . Ajută copiii să facă conexiuni între concepte şi deprinderi noi şi cunoştinţele anterioare (evocare şi realizare a sensurilor). 35. 36.1.4. Oferă proiecte la care copiii să lucreze în cooperare. modul în care organizez spaţiul în care el învaţă vor fi decisive pentru progresele pe care copilul le va face.1. Modul în care eu interacţionez cu copilul. Demonstrează înţelegerea rolului său de facilitator al învăţării copilului.122 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE C. de la cele de liberă explorare la cele proiectate de cadrul didactic. 29. Cadrul didactic corelează obiectivele de referintă ale ariilor curriculare cu conţinuturile învăţării. 37.1. C. la dezvoltarea de deprinderi şi abilităţi. situaţiile de învăţare pe care le creez. Corelează conţinuturile activităţilor cu vârsta copiilor şi cu cunoştinţele anterioare ale acestora. grup mic.1.2. cu formele de organizare a lucrului cu copiii ţinând de particularităţile de vârstă ale copiilor şi experienţele de învăţare anterioare. Foloseşte interesul şi curiozitatea copiilor faţă de lumea înconjurătoare. C. 38.1. 31. Creează situaţii în care copiii să înveţe unul de la altul. C. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi prin intermediul întrebărilor deschise. Utilizează diverse forme de organizare a activităţii copiilor (în grup mare. la construirea de către copii a propriilor cunoştinţe. Cadrul didactic cunoaşte şi utilizează diverse strategii care contribuie la învăţarea activă. 26. Propune pentru lucru în grup mare sau mic sarcini adecvate formelor selectate. Ia permanent decizii strategice conştiente legate de rolul său şi rolul copilului în construirea propriei învăţări prin joc. selectează adecvat activităţi din spectrul larg de opţiuni: de la cele iniţiate de adult la cele iniţiate de copil. perechi.

care apar inopinat. Cadrul didactic înţelege impactul puternic al mediului asupra învăţării şi dezvoltării copiilor şi le asigură un mediu în care fiecare copil să se dezvolte şi să înveţe în conformitate cu nevoile. 39. C. Organizarea mediului corespunde necesităţilor diferitor grupuri de vârstă şi ale fiecărui copil în parte. perechi. Planifică situaţii de învăţare cu caracter deschis.2. C. C. Oferă copiilor posibilitatea de a face alegeri conştiente din alternativele existente şi a-şi asuma responsabilitatea pentru alegerea făcută. materiale diverse din care să aleagă. Indicatori 43.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 123 C. Recunoaşte şi exploatează oportunităţile de învăţare.1. a învăţa noi concepte şi deprinderi. 45. 42.6. astfel încât să stimuleze explorarea.2. sarcini cu mai multe posibilităţi de realizare. Mediul creat de educator invită părinţii ca parteneri la colaborare şi contribuie la spiritul de comunitate.5. 46. 47. Foloseşte rutina zilei ca sursă de învăţare semnificativă. Mediul creat de educator promovează la copii confort psihologic şi o atitudine pozitivă faţă de învăţare. Cadrul didactic exploatează maximal oportunităţile de învăţare ale perioadelor de rutină şi adoptă atitudini flexibile şi creative în faţa unor momente neplanificate. 41. promovând sensul de apartenenţă. Cadrul didactic creează un mediu fizic personalizat şi prietenos ce conferă identitate grupului de copii.1. grup mic. experimentarea. spontan şi care suscită interesul copiilor. Mediul este bine organizat şi promovează învăţarea activă şi independentă.2. Selectează materiale legate de toate ariile curriculare şi domeniile de dezvoltare.2. . care îi ajută pe copii să se simtă în securitate şi confortabil. Spaţiul fizic pregătit de educator facilitează managementul grupei de copii şi îi permite utilizarea diverselor forme de lucru: individual. interesele şi abilităţile sale. 49. pentru a le dezvolta limbajul. Organizarea învăţării C. 48. 40. Creează un mediu fizic atractiv şi plăcut. 50.1. precum şi necesităţilor dictate de conţinuturile studiate. Cadrul didactic creează pentru copii multiple oportunităţi de alegere şi luare a deciziilor. descoperirea şi învăţarea conceptuală. grup mare. Creează un mediu de învăţare personalizat şi prietenos copiilor. 44. Subdomeniu: Mediul de învăţare Standard C.

53. socioemoţional.3. 56. Standard D. Cadrul didactic creează un climat social care promovează învăţarea. Oferă multiple situaţii în care toţi copiii să fie auziţi şi apreciaţi. deprinderi şi abilităţi. 60. obiectivelor de referinţă ale activităţilor de învăţare şi tipului de activitate în care este implicat copilul. 52.124 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE C. lăudându-l când reuşeşte. Cadrul didactic utilizează zilnic observarea copiilor. Cadrul didactic utilizează permanent observarea. manifestă anumite atitudini. Cadrul didactic deţine un portofoliu al fiecărui copil care conţine date privind progresele copiilor obţinute în urma observărilor şi evaluării în toate domeniile de dezvoltare (fizic. 51. 61. având ca unic reper progresele anterioare ale copilului. Cadrul didactic realizează observarea copiilor pentru a surprinde progresul înregistrat de copii în toate domeniile de dezvoltare. .2. Utilizează metode de evaluare ce corespund vârstei copiilor. 59. D. Evaluarea învăţării În calitatea mea de cadru didactic trebuie să ajut fiecare copil să aibă încredere în sine. Indicatori 55.3. pentru a oferi încredere şi siguranţă în exprimarea liberă a acestora. abordând strategii adecvate de soluţionare şi prevenire a conflictelor dintre copii. Utilizează momentul evaluării pentru a scoate în evidenţă reuşitele copilului şi a încuraja învăţarea. Cadrul didactic foloseşte evaluarea. Încurajează atitudini reciproce grijulii şi respectuoase între copii. cognitiv. D. atitudini în învăţare) şi produse ale activităţii copiilor. Cadrul didactic foloseşte metode şi instrumente de evaluare care sunt relevante pentru activităţile de învăţare realizate de copii şi adecvate vârstei acestora. D. Recunoaşte diferenţele individuale dintre copii în evaluarea acestora. 57. pentru a sprijini dezvoltarea şi învăţarea la copil. 58. pentru a înregistra date privind dezvoltarea copilului în toate domeniile dezvoltării. Demonstrează înţelegerea cauzelor diverse ale comportamentelor nedorite. Facilitează stabilirea unor relaţii de prietenie între copii care încurajează învăţarea reciprocă. 54. sprijinindu-l la nevoie şi căutând soluţii pentru problemele pe care le întâmpină.1. 62. Utilizează şi elaborează instrumente de evaluare care apreciază măsura în care copilul deţine anumite cunoştinţe. Cadrul didactic păstrează un registru/dosar cu datele culese în urma observării copilului.2. în strânsă corelaţie cu domeniile de dezvoltare ale acestuia.

3. 72. privind educaţia timpurie din publicaţiile de specialitate. pentru a evalua progresul copilului. sănătate. Este capabil de a-şi motiva deciziile pedagogice în baza reflecţiei asupra activităţii sale zilnice şi a rezultatelor obţinute. igienă. Standard E. nutriţie. Fiecare zi este o provocare. este o întrebare căreia trebuie să-i găsesc răspunsul.1. Poate aprecia punctele tari şi aspectele care necesită îmbunătăţiri ale activităţii sale profesionale ca urmare a reflecţiei asupra propriei practici. Experimentează noi idei şi practici inspirate de materialele de specialitate. 64. E. pentru a organiza. cu scopul de a o îmbunătăţi.. Cadrul didactic utilizează evaluarea. Reflectează permanent asupra rezultatelor practicii zilnice. 70. despre nevoile lor. 69. Corelează informaţiile despre copil obţinute de la familie cu rezultatele activităţii copilului în creşă/grădiniţă pentru o evaluare cât mai fidelă şi validă a progresului înregistrat de acesta. cu scopul de a oferi copiilor oportunităţi de învăţare şi dezvoltare cât mai adecvate şi eficiente. 71. E. 65.4. Cadrul didactic participă periodic la cursuri de formare continuă. igienă.. 68. Indicatori 67. modifica şi adapta mediul educaţional astfel încât să creeze cât mai multe oportunităţi de învăţare şi dezvoltare tuturor copiilor. nevoi). Utilizează în practica zilnică informaţiile şi abilităţile noi achiziţionate prin cursurile de formare şi perfecţionare. În baza rezultatelor evaluării.2. Este permanent în contact cu noile informaţii privind teoria şi practica didactică. stimulând progresul copiilor. despre sănătate. D. pentru a planifica mai riguros activităţile şi a organiza mediul de învăţare mai adecvat cerinţelor şi intereselor copiilor. Utilizează rezultatele evaluării.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 125 D. Cadrul didactic reflectează permanent asupra activităţii sale profesionale. 63. 73. cadrul didactic proiectează activităţi adaptate nevoilor individuale ale fiecărui copil. Participă periodic la cursuri de formare continuă în domeniile profesionale specifice educaţiei timpurii. interese. Selectează cursurile de formare continuă în funcţie de nevoile de îmbunătăţire a competenţelor sale profesionale. 74. Culege informaţii despre copil prin discuţii permanente cu familia acestuia (experienţe anterioare de învăţare. despre comportamentele lor de învăţare şi progresele lor din discuţiile cu familia. Dezvoltare profesională În meseria de educator. Cadrul didactic solicită şi utilizează informaţii despre experienţele anterioare ale copiilor. nutriţie. niciodată nu poţi crede că ştii totul. demonstrând capacitatea de a-şi motiva deciziile profesionale şi de a-şi îmbunătăţi practica zilnică în urma analizei rezultatelor profesionale obţinute.3. E. 66. Cadrul didactic consultă periodic materiale de specialitate în scopul îmbunătăţirii competenţelor sale profesionale. . copilul însuşi.

4. cultural.3.126 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE E. Manifestă interes pentru cunoaşterea diversităţii de ordin economic.1. Cadrul didactic recunoaşte importanţa cunoaşterii mediului familial în care copilul creşte şi se dezvoltă. Respectă dorinţele şi cerinţele formulate de părinţi în privinţa sănătăţii. dezvoltării şi educaţiei copilului. 78. Indicatori 77. prin discuţii cu părinţii acestuia.2. Se consultă cu alţi colegi şi specialişti în proiectarea activităţilor în vederea asigurării condiţiilor optime pentru a răspunde nevoilor individuale de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil. 83. 79. reuşind să evite conflictele sau să le soluţioneze cu rezultate optime pentru copil. F. Demonstrează competenţe de comunicare cu părinţii. Cadrul didactic respectă calitatea părinţilor de primi educatori ai copilului. pentru a-şi îmbunătăţi propriile practici educaţionale şi practicile familiilor în educaţia şi dezvoltarea copiilor mici. 75. despre starea lui de sănătate. interesele şi dorinţele acestora în privinţa propriului copil. Cadrul didactic utilizează lucrul în echipă cu alţi colegi şi specialişti. Parteneriatul cu familia Succesul unei dezvoltări depline şi sănătoase a copilului depinde de convergenţa acţiunilor tuturor celor care îl înconjoară. Standard F. 81. dar şi despre problemele acestuia. 85. F. pentru a culege cât mai multe informaţii privind dezvoltarea copilului. F. religios a familiilor. 76. Solicită informaţii părinţilor privind aşteptările. 82. Valorifică experienţele familiale ale copiilor. sugestii privind dezvoltarea şi educaţia copilului. Am nevoie de ajutorul părinţilor. exemple de bune practici. Furnizează părinţilor informaţii. în scopul individualizării învăţării şi oferirea de sprijin optim pentru dezvoltarea acestuia. precum şi părinţii au nevoie de ajutorul meu pentru a-i oferi copilului toate şansele pentru o educaţie de calitate. pentru a-i sprijini pe aceştia în realizarea rolurilor parentale. dorinţele şi cerinţele lor privind dezvoltarea şi educaţia copiilor. Cadrul didactic consideră fundamentală comunicarea permanentă cu părinţii pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului şi bunăstarea acestuia. etnic. pentru a culege cât mai multe informaţii despre copil. despre interesele şi dorinţele lui. Utilizează metode informale şi formale de comunicare cu toţi părinţii. pentru a asigura oportunităţi egale tuturor copiilor şi o comunicare eficientă cu familiile acestora. Colaborează cu colegi şi alţi specialişti. 84. 80. . Se informează asupra contextului familial în care copilul s-a născut şi a crescut. precum şi despre dificultăţile întâmpinate pentru a lua în comun decizii. Informează săptămânal părinţii cu privire la progresele înregistrate de copil în toate domeniile dezvoltării. considerând importante aspiraţiile. pentru a reflecta în activităţile curente şi în mediul educaţional diversitatea culturală a familiilor. asigurându-se de bunăstarea acestuia.

în planificarea şi organizarea unor studii tematice. în special în privinţa acelor aspecte ale dezvoltării care necesită mai multă atenţie şi acţiuni specifice. Invită părinţii să participe periodic la activităţile curente desfăşurate în grupa de creşă/ grădiniţă. a dezbate şi a lua decizii în comun privind programul de educaţie promovat de creşă/grădiniţă. a asista cadrul didactic în organizarea activităţilor etc. valorificând disponibilitatea şi experienţa acestora. Implică părinţii în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. Cadrul didactic implică permanent familia în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului.5. 91. . 88. 87. Stabileşte împreună cu părinţii măsuri necesare pentru corectarea/recuperarea unor probleme de dezvoltare (prin acţiuni concertate ale cadrului didactic şi ale părinţilor sau prin apelul la alţi specialişti). pentru a observa copiii. 86.4. Cadrul didactic încurajează prin forme variate participarea părinţilor la programul educaţional al creşei/grădiniţei. pentru a organiza. 90. F. 89. să poată schimba opinii şi să colaboreze pentru susţinerea activităţilor realizate în creşă/grădiniţă. Creează un spaţiu în care părinţii să dispună de resurse de informaţii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. Atrage părinţii sau alţi membri ai familiei. Organizează periodic întâlniri cu părinţii.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 127 F. a unor evenimente speciale sau a unor sărbători etc.

.

INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 129 INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE .

rostindu-i numele. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Educaţia copilului începe de la naştere. interacţionând frecvent cu fiecare. alternează întrebările mai dificile cu cele mai puţin dificile). susţine fiecare copil în construirea propriei învăţări. şi foloseşte propriile cunoştinţe despre fiecare copil. • Interacţionează cald şi cu respect cu fiecare copil.130 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE A. strategiile didactice. interesele şi deprinderile. nevoia de a socializa sau de a fi câtva timp singur/de a observa etc. Fiecare copil este unic şi trebuie să-i ofer toate şansele pentru a se dezvolta. 3.). • Facilitează integrarea copiilor noi. D U R D U R D U R . • Respectă ritmul individual de realizare a unei activităţi. mediul şi materialele. permite ca membrul familiei să se afle alături de copil. ţinând cont de stilurile individuale de învăţare ale copiilor (de exemplu. face adaptări la program. sprijini şi aprecia activitatea fiecărui copil. nevoia de odihnă şi activitate dinamică. jocuri mai simple şi mai complexe. manifestând afecţiune. • Găseşte modalităţi de a încuraja. • Comunică cu familia pentru a afla despre contextul în care creşte copilul. acordă copiilor care au ritm diferit de cel al grupului timpul necesar pentru a termina ce au început). • Stabileşte obiective pentru fiecare copil. • Recunoaşte interesele şi preferinţele fiecărui copil. în grup sau individual. 1. să nu uit că în orice moment el învaţă un lucru nou. uşurându-le tranziţia de acasă la grădiniţă (de exemplu.). utilizând muzică sau mişcare etc.). • În calitate de facilitator. Standard A. de alimentaţie. • Adaptează activităţile la diferitele niveluri de dezvoltare a copiilor (de exemplu. acordând timp suficient copiilor să termine ceea ce au început sau oferind alte oportunităţi de activităţi celor cu un ritm mai crescut. creându-le mediul necesar şi oferindu-le timp pentru explorare independentă. relaţiile lui sociale. pornind de la nivelul la care se află şi în conformitate cu ritmul său propriu (de exemplu. • Recunoaşte necesităţile individuale ale copiilor din grupă (de exemplu. Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil. 2. temperamentul şi ritmul în care învaţă copilul etc. Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi pentru a progresa.1.: Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial. • Elaborează sarcini. • Permite copiilor să trăiască plăcerea descoperirii. propune sarcini de lucru diferenţiate. • Manifestă interes pentru experienţele şi rezultatele activităţii fiecărui copil. pentru a-şi ajusta planurile. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor. interes şi respect. Mai presus de toate. raportate la obiectivele de referinţă. permite copilului să vină cu jucăria preferată etc.

pornind de la zăpada adusă cu cizmuliţele de afară şi care se topeşte. jucându-se liber. • Creează pentru copii multiple oportunităţi de a învăţa să-i înţeleagă pe alţii. D U R D U R D U R . îmbogăţindu-şi vocabularul în baza conversaţiilor. fenomene etc. de a lucra împreună cu ceilalţi. faţă de întrebările copiilor. deprinderilor şi abilităţilor dobândite. prin obiectivele propuse. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat care solicită dezvoltarea copiilor sub toate aspectele.). realizând conexiuni între obiecte. gândurile şi experienţele. copii sau adulţi. • Îi îndeamnă pe copii să caute răspunsul împreună cu alţi copii. asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plan cognitiv. • Oferă copiilor multiple posibilităţi de integrare senzomotorie. dezvoltând competenţe de limbaj: întrebând şi răspunzând la întrebări. • Copiilor li se oferă permanent diverse oportunităţi pe parcursul zilei de a interacţiona verbal şi non-verbal cu adulţii şi copiii. foloseşte interesul şi curiozitatea de moment ale copiilor faţă de lumea înconjurătoare. posibilitate de autoexprimare şi interacţiune socială. de a exprima empatie şi de a lua în consideraţie punctul de vedere al altor persoane. se poate introduce în discuţie conceptul de „transformare” etc. 4. cu scopul de a le menţine interesul pentru învăţare. emoţional. găsind soluţii ale diverselor probleme.: Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat. social. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice • Demonstrează o bună cunoaştere a nivelului la care se află copilul sub toate aspectele de dezvoltare (fizic. 6. experimentând. cu părinţii/familia (promovarea deprinderilor de comunicare cu semenii şi adulţii şi susţinerea dezvoltării cognitive). cognitiv).INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 131 Standard A. de a învăţa reguli prin intermediul jocurilor. socioemoţional şi fizic. provocare. cât şi non-verbal. pentru alimentaţia lui. fapte.2. nevoia lui de a se odihni şi de a se juca şi învăţa. • Se bazează pe cunoştinţele şi experienţele anterioare ale copiilor şi îi sprijină în construirea unor cunoştinţe şi abilităţi noi. • Conlucrează activ cu familia pentru a crea un mediu coerent şi optim pentru dezvoltarea şi învăţarea lui sub toate aspectele. atît verbal. Utilizează orice moment al zilei pentru a realiza integrarea cunoştinţelor. de a înţelege că activitatea fizică oferă plăcere. • Cadrul didactic manifestă apreciere egală pentru starea fizică a copilului. excursiilor. descriind lucruri şi evenimente. • Exprimă interes. • Solicită în egală măsură dezvoltarea copilului în toate domeniile de dezvoltare. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi (de exemplu. 5. cărţilor. comunicându-şi necesităţile. • De exemplu.

discută cu ei pe parcursul zilei. respectul pentru diferite idei. bucurie.132 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard A.: Cadrul didactic promovează incluziunea socială. • Propune materiale autentice care reflectă diversitatea din comunitatea în care cresc copiii. limbii. acceptarea şi acomodarea la necesităţile altora. D U R .). de confort afectiv etc. frustrare. • (3-7 ani) Promovează un respect reciproc răspunzând la întrebările şi solicitările copiilor. D U R D U R Standard A. ascultând ce întrebări pun. 7. din ţară şi din lume. rasei.: Cadrul didactic cunoaşte specificitatea procesului de învăţare la copil de la naştere la 7 ani. nivelului socioeconomic. răspunzând sensibil. promovând toleranţa faţă de ceea ce este diferit. a conflictelor etc. temperamentul. pentru a descoperi modul unic al fiecăruia de a înţelege lumea. plăcere. • Acordă atenţie învăţării prin joc. sub toate aspectele (cognitiv. supărare. principiile unei societăţi democratice deschise. pentru a trăi într-o societate democratică (de exemplu. • Planifică jocuri şi alte activităţi care îi ajută pe copii să-şi dezvolte abilităţile necesare. abilităţilor. strategii. ce activităţi iniţiază copiii etc. acordând atenţie specificului dezvoltării acestuia. prin respectarea diversităţii. structurii familiei. culturii. • Încurajează o exprimare adecvată la copii atât a emoţiilor pozitive (de exemplu. prin toate deciziile didactice curente. religiei. • (cu copii de 0-3 ani) Promovează o comunicare respectuoasă şi afectivă urmărind/ascultând şi răspunzând la semnalele verbale şi non-verbale ale copiilor. vârstei. 8. fizic). etniei.4. cât şi a celor negative (de exemplu. la nevoile lui de consolare. indiferent de sex. conţinuturi. • Foloseşte diverse modalităţi de a afla nivelul de înţelegere la copii a unor noţiuni (de exemplu. sarcini. Respectă particularităţile dezvoltării copilului pentru fiecare etapă de vârstă de la naştere la 7 ani. tristeţe). în funcţie de abilităţile. respectând valorile bazate pe drepturile omului. • Oferă şanse egale pentru toţi copiii. • Îi observă şi ascultă pe copii cu atenţie. origine şi abilităţi de a-şi demonstra competenţa şi a-şi expune ideile. nivelul de dezvoltare cognitivă şi socioemoţională a copilului. limbaj şi interacţiuni adecvate perioadei de vârstă a copilului. în baza unor evaluări formale sau neformale. de ajutor.3.). Înţelege felul în care fiecare copil îşi construieşte imaginea lumii şi creează oportunităţi de învăţare care reflectă această înţelegere. entuziasm). de depăşire a fobiilor. oferind tuturor copiilor oportunităţi egale de dezvoltare şi învăţare. deprinderi de soluţionare a problemelor. • Utilizează materiale. Promovează respectul pentru diversitate datorată sexului. 9. socio-emoţional. • Utilizează oportun momente spontane pentru a promova valoarea diversităţii.

• Interacţionează cu copiii non-verbal: zâmbeşte.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 133 10. teme care subliniază similitudinile şi diferenţele: Oamenii. • Vorbeşte cu copiii prietenos. cu atât îl pot ajuta mai mult să se dezvolte. indiferent de sex. cu probleme de dezvoltare etc. echilibrate.. • Oferă acces egal la materiale şi resurse tuturor copiilor. • Planul săptămânal include o varietate de oportunităţi de învăţare. origine socială. • Modelează singur şi oferă diverse oportunităţi copiilor de a interacţiona cu persoane din diverse grupuri sociale şi etnice şi cu persoane cu dizabilităţi într-o manieră empatică şi respectuoasă. Cine şi unde locuieşte. Creează oportunităţi egale de dezvoltare pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale.). 13. Propune activităţi ce valorifică diversitatea copiilor şi familiilor. Standard B. Planificarea învăţării D U R D U R D U R D U R Cu cât cunosc mai bine un copil. siguranţă. experienţe şi proiecte care se desfăşoară pe parcursul a mai multor zile şi care includ timp pentru joc. etnie.). care se bazează pe cunoaşterea dezvoltării copilului. D U R . activităţi în grup mare. confort afectiv. Cadrul didactic recunoaşte importanţa unei planificări zilnice şi săptămânale bine echilibrate. • Adaptează după necesitate mediul. pe o bună cunoaştere a copiilor din grupă şi pe obiectivele ariilor curriculare. învăţare autodirecţionată. amabil şi respectuos. la nivelul ochilor acestora.1. din grupuri defavorizate sau marginalizate. Comunică cu toţi copiii pe un ton cald. Vestimentaţia etc. • Intervine atunci când copiii exclud din activităţi alţi copii în baza stereotipurilor şi a prejudecăţilor. materialele şi activităţile la nivelul de dezvoltare şi abilităţile copiilor. expresie creativă. 14. • Planul săptămânal reflectă abordarea integrată a obiectivelor-cadru şi de referinţă ale curriculum-ului..: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale bine structurate. acceptarea şi respectarea diversităţii • Îi ajută pe copii să recunoască şi să reacţioneze adecvat la situaţii discriminatoare (de exemplu. • Creează unităţi tematice cu accent pe aprecierea diversităţii (de exemplu. 11. activităţi fizice. Mediază conflictele dintre copii cu scopul de a promova înţelegerea. în aer liber. îi mângâie. prietenos. îi îmbrăţişează. utilizând numele fiecărui copil în parte. Progresele lui depind de planul meu pentru el. 12. respectul reciproc. grup mic şi cele iniţiate de copil. abilităţi. securitate. ce conferă încredere. B. atitudini depreciative faţă de persoane de altă etnie. • Elaborează activităţi şi foloseşte situaţii oportune prin care să-i facă pe copii să reflecteze asupra problemelor şi conflictelor etnice şi de altă natură din mai multe perspective.

dans. gătit. matematică. • Planul zilnic include momente de rutină. modificând planul zilnic şi cel de perspectivă. • Recunoaşte valoarea educativă a unor situaţii spontane. iar peste copiii mai mari – joc în perechi şi în grupuri mici. de descoperire/informare. permiţând adaptări şi modificări necesare pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi optime de învăţare şi dezvoltare. de observare. Planul integrează informaţia obţinută în urma observării copiilor cu obiectivele curriculare.alese şi dirijate de copii. de participare. care trezesc curiozitatea copiilor (de exemplu.). Planul cadrului didactic urmăreşte un echilibru între activităţile: liniştite şi dinamice. • D U R D U R D U R . de a le corela cu obiectivele propuse în planificarea săptămânală şi de a face ajustările necesare. • Planul zilnic pentru copii mici include oportunităţi de joc independent. • Planul nu este prea rigid. Planificarea este bine structurată. prima zăpadă). pentru a susţine învăţarea individualizată. odihnă şi alimentaţie ale copiilor. lasând suficient spaţiu între activităţile structurate. în încăpere şi în aer liber. . Planifică segmente de timp când să-i observe pe copii. ştiinţe. experienţe senzoriale. pentru a-şi construi şi ajusta planurile zilnice. pentru a-i asigura copilului securitate. literatură artistică etc. şi le exploatează din plin. • Foloseşte datele obţinute din observarea copiilor. mişcare. de la activităţile în încăpere la activităţile în aer liber).134 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE • • • • Planul pentru fiecare săptămână oferă copiilor toate tipurile de opţiuni privind materialele de studiu (arte plastice. evenimente speciale şi/sau nevoile individuale ale copiilor. muzică. • Planul include momente line de tranziţie (de exemplu. schimbările de orar sau mediu. manifestând astfel respect pentru ei. 17. individuale. Include în planurile zilnice o varietate de activităţi. aer proaspăt. de cunoaştere. structurate şi nestructurate. Planificarea zilnică denotă abilitatea cadrului didactic de a reflecta critic asupra obiectivelor imediate realizate. joc paralel. de explorare. pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi optime de învăţare şi dezvoltare. pentru a-i permite cadrului didactic să modifice activităţile planificate în funcţie de dinamica grupei. 16. D U R 15. pentru a satisface diversele nevoi. • Permite adaptări şi modificări necesare. cât şi în grupuri mici ori mari. de creaţie. activităţi dirijate de cadrul didactic. abilităţi şi stiluri de învăţare ale copiilor. în grup mic şi mare. să stea de vorbă cu ei. • Planul reflectă nevoile de mişcare. pentru a permite copiilor să finiseze activitatea în care erau antrenaţi. stimulare senzorială. să lucreze atât individual. dar şi suficient de flexibilă. artă dramatică. În planul de lungă durată cadrul didactic îşi propune să revină periodic la experienţe şi materiale studiate/ utilizate.

(în oraş). Planifică unităţi tematice în care conţinuturile sunt strâns legate între ele şi care contribuie la o învăţare semnificativă. Planificarea unităţilor/proiectelor tematice reflectă capacitatea cadrului didactic de a respecta o succesiune logică a etapelor de desfăşurare a acestora şi de a le ajusta la vârsta. • Utilizează tehnici speciale pentru a afla ce doresc copiii să ştie. pornind de la lucruri cunoscute de copii. .: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale care reflectă abordarea integrată a curriculum-ului. cât şi cea săptămânală promovează o abordare holistă asupra dezvoltării copilului şi un mod integrat de abordare a curriculum-ului.2. să soluţioneze probleme interpersonale şi legate de mediul lor fizic. . la fermă (la ţară) – sau în natură. pentru a promova învăţarea. § Planul cadrului didactic include: . • Extinde mediul de învăţare în afara grădiniţei. pentru a observa diverse tipuri de plante. de exemplu. care solicită dezvoltarea copilului sub toate aspectele şi integrarea cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite. • Reorganizează mediul şi ajustează propriile planuri dacă copiii au nevoie să exploreze concepte şi teme noi. nivelul de interes şi nevoile specifice (individuale şi de grup) ale copiilor. D U R Standard B. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi şi a dezvolta deprinderi noi. Experienţele de învăţare planificate de educator sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cunoaştere. situaţii. vietăţi etc. pentru a vedea cum copiii îşi creează unele concepte. la moară. organizând împreună cu părinţii excursii în comunitate – de exemplu. • Foloseşte eficient situaţiile spontane. de o temă nouă (de ex. • Susţine curiozitatea copiilor şi le extinde interesul pentru învăţare prin situaţii şi materiale noi stimulatoare etc. copaci. încorporând în unitatea tematică proiecte de grup sau individuale). • Experienţele planificate în cadrul studiilor tematice sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cunoaştere. la muzeu. 20. pentru a depista lacune sau păreri eronate legate. ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 135 18. la aeroport etc. tabelul: Ce ştiu? Ce vreau să ştiu? [Ce am aflat?]). 19.oportunităţi care îi încurajează pe copii să interacţioneze pozitiv unul cu altul. antrenându-i pe copii în experienţe de mai lungă durată (de exemplu. susţinându-le activităţile şi extinzând învăţarea lor. ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri.proiecte/studii tematice pe baza integrării obiectivelor diverselor arii curriculare. • Face legătura între cunoştinţele şi deprinderile noi şi cele vechi.diverse oportunităţi de învăţare şi materiale pentru dezvoltarea copilului în toate domeniile. • Porneşte de la interesul copiilor faţă de lumea înconjurătoare. 21. Atât planificarea zilnică. fenomene. D U R D U R D U R .

3. D U R D U R D U R D U R . În baza bunei cunoaşteri a copiilor şi a obiectivelor curriculare. cum? de unde pot afla?).: Planificarea activităţilor este un proces participativ. pentru a le oferi copiilor oportunităţi optime de dezvoltare şi învăţare. modul în care organizez spaţiul în care el învaţă vor influenţa asupra progreselor pe care copilul le va face.1. un colaj. un afiş etc. C. de la cele de liberă explorare la cele modelate de cadrul didactic. Organizarea învăţării Pentru a-l ajuta pe copil să se dezvolte. propuse de documentele curriculare. • Încorporează în temele mai cuprinzătoare.1. pentru a orienta şi susţine învăţarea. selectează adecvat activităţi din spectrul larg de opţiuni: de la cele iniţiate de adult la cele iniţiate de copil. precum şi la planificarea şi desfăşurarea activităţilor din sala de grupă. 24. Planifică modalităţi de finalizare a unităţilor/ proiectelor tematice care să integreze cunoştinţele interdisciplinare şi deprinderile achiziţionate şi permit fiecărui copil să simtă plăcerea reuşitei. ocupaţii interesante etc. excursii la locul de muncă. • Creează oportunităţi de prezentare a proiectelor individuale şi de grup. • Creează o carte (comună sau personală) referitoare la temă care să reflecte învăţarea. § Invită familiile copiilor să contribuie la extinderea situaţiilor de învăţare prin propria expertiză (de exemplu. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C. în care sunt implicaţi copiii şi familiile lor. C.: Cadrul didactic cunoaşte şi utilizează diverse strategii care contribuie la învăţarea activă.1. Demonstrează înţelegerea rolului său de facilitator al învăţării copilului. deciziile mele pornesc de la nevoile şi interesele lui. • Oferă copiilor posibilitatea de a interveni cu propria agendă de învăţare. la dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor. • Nu impune niciodată copiii mici să înveţe. 26. Implică familia în planificarea unităţilor tematice şi a altor activităţi de învăţare din clasă. D U R Standard B. ghidându-i în însuşirea deprinderii de a-şi pune întrebări şi a-şi extinde permanent învăţarea (planul unei „investigaţii” independente: ce?. 23.). prin crearea unui mediu îmbogăţit de învăţare.136 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 22. adresează frecvent întrebări deschise. teme/subiecte/activităţi sugerate de copii. situaţiile de învăţare pe care le creez. Modul în care interacţionez cu copilul. la construirea de către copii a propriilor cunoştinţe. 25. Este receptiv la sugestiile copiilor şi capabil să-şi ajusteze planurile în acord cu acestea.

Îi încurajează pe copii să gândească. 28. 31. Foloseşte interesul şi curiozitatea copiilor faţă de lumea înconjurătoare. să experimenteze.? Cum am putea rezolva această situaţie? Dar altă soluţie mai există? etc. Recunoaşte valoarea supremă a jocului (înţeles în sens larg) pentru învăţarea şi dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. manifestând interes autentic. § Pune întrebări deschise care stimulează gândirea şi creativitatea de tipul: Cum crezi că ar putea arăta. permanent verifică ce ştiu copiii despre el. calculul asociat cu ritmul sau mişcarea etc. pentru a „complica” jocul. ce experienţe de învăţare au parcurs în activităţile anterioare..? Ce ar fi dacă. Ia permanent decizii strategice conştiente legate de rolul său şi rolul copilului în construirea propriei învăţări prin joc. D U R 27. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi prin intermediul întrebărilor deschise. Ştie să creeze şi să menţină situaţii care îmbogăţesc şi extind jocul copiilor.1. D U R D U R D U R . să concluzioneze. Oferă copiilor diverse oportunităţi de a face prezentări în faţa grupului de copii (de ex. sugestii şi provocări în jocul copilului şi când să-i ofere posibilitatea şi timp pentru a trăi plăcerea descoperirii. 29. introduce elemente noi sau modelează utilizări noi.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 137 • • • Cunoaşte stilurile individuale de învăţare ale copiilor din grupă şi utilizează tehnici şi materiale variate pentru a satisface această diversitate (de ex. § Utilizează zilnic jocul în scopuri variate. materiale manipulative. corespunzător vârstei copilului. pentru însuşirea conceptelor matematice utilizează panouri.. răspunzând unora dintre dorinţele exprimate de aceştia.. pentru a trezi interesul copiilor. în contexte variate şi cu conţinuturi variate. § Ştie când să intervină cu întrebări. satisfacţia unei probleme soluţionate independent etc. § Utilizează jocul pentru a afla mai multe informaţii despre copil şi modul lui de înţelegere a lumii. grafice simple.). utilizează materialele şi în spaţiul din aer liber. susţinând interesul copiilor. 30.. să raţioneze.. § Stimulează şi întreţine curiozitatea copiilor. Ajută copiii să facă conexiuni între concepte şi deprinderi noi şi cunoştinţele anterioare (evocare şi realizare a sensurilor) § Propunând o temă sau concept nou.2. § Valorifică permanent cunoştinţele şi experienţa personală a copiilor în contexte noi. utilizând „scaunul autorului”)..: Cadrul didactic demonstrează competenţă în utilizarea jocului ca formă integratoare pentru stimularea învăţării şi dezvoltării. D U R D U R Standard C. să pună întrebări. § Utilizează conversaţii antrenante. § Variază materialele de joc pentru a evita monotonia.

138 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard C.: Cadrul didactic utilizează strategii predominant interactive.). § Încurajează copiii să conducă. vocabularul nou etc. § Pregăteşte şi afişează materiale interactive care îi ajută pe copii să reflecteze şi să-şi extindă învăţarea (de exemplu.1. mesajul zilei. § Propune sarcini care necesită cooperarea între copii şi găsirea unei soluţii comune. să se asculte reciproc şi să facă schimb de materiale. Corelează obiectivele de referinţă din diferite arii curriculare. soluţionarea problemelor şi realizarea sarcinii comune. 34. a planului/etapelor de realizare a unui proiect colectiv. 32. calendarul. § Cu copii mai mari. § Reacţionând la o întrebare a copilului. § Îi ghidează pe copii în identificarea temei.3.4. cu formele de organizare a lucrului cu copiii ţinând de particularităţile de vârstă ale copiilor şi de experienţele de învăţare anterioare. Propune pentru lucru în grup mare sau mic sarcini adecvate formelor selectate. § Creează situaţii în care copiii să lucreze pe rând. o construcţie. § Propune să se activeze în grupuri mici atunci când oferă copiilor sarcini ce presupun cooperare. § Formulează clar aşteptările privind comportamentul şi participarea copiilor. harta conceptuală a studiului tematic. o hartă etc.). deleagă responsabilitatea pentru lucrul în colaborare. § Organizează copiii în grupuri (mici sau mari).1. Oferă proiecte la care copiii să lucreze în cooperare. 36. activitatea în care grupuri de copii aşezaţi în jurul mesei îndeplinesc aceeaşi sarcină nu este considerată lucru în grupuri mici. graficele. să iniţieze şi să faciliteze activităţi în grup. ideile şi opiniile. § Extinde mediul de învăţare în afara grădiniţei/în comunitate. § Realizează împreună cu copiii materiale pe care apoi le utilizează în activităţile curente (un afiş. cu sarcinile de învăţare. pentru a realiza integrarea lor în activităţile/ studiile tematice. § Discută împreună cu copiii despre rolurile pe care fiecare şi le poate asuma în realizarea proiectului. D U R D U R D U R Standard: C. 33. în perechi. Cadrul didactic corelează obiectivele de referinţă ale ariilor curriculare cu conţinuturile învăţării. Pune la dispoziţia copiilor materiale cu caracter deschis ce stimulează dezvoltarea. Creează situaţii în care copiii să înveţe unul de la altul. D D U U R R . îi poate propune acestuia să întrebe mai întâi trei copii şi doar apoi să vină cu răspunsul în caz că nimeni nu-l cunoaşte. 35. pentru a le da posibilitatea să-şi împărtăşească cunoştinţele.

Oferă copiilor posibilitatea de a face alegeri conştiente din alternativele existente şi a-şi asuma responsabilitatea pentru alegerea făcută. diverse comparaţii – cantităţi.6. Corelează conţinuturile activităţilor cu vârsta copiilor şi cu cunoştinţele anterioare ale acestora.) care ţin cont de competenţele şi interesele lor.: Cadrul didactic exploatează maximal oportunităţile de învăţare ale perioadelor de rutină şi adoptă atitudini flexibile şi creative în faţa unor momente neplanificate. Standard C. D U R . care răspund nevoilor individuale ale copiilor. grup mic. materiale diverse din care să aleagă. potrivindu-le la obiectivele propuse şi respectând nevoile individuale şi de grup ale copiilor. Planifică situaţii de învăţare cu caracter deschis. materiale. § Încurajează explorarea iniţiată de copii şi utilizarea independentă a materialelor din sala de grupă. vizionare. cadrul didactic explică foarte clar între ce are de ales copilul şi care să-i fie aşteptările în fiecare caz. cânt.1. 40. demonstrare din partea cadrului didactic. § Prevede activităţi care satisfac necesităţile şi interesele fiecărui copil în parte prin dotarea centrelor de activitate cu materialele lor specifice. sarcini cu mai multe posibilităţi de realizare. de a împărtăşi senzaţiile gustative etc. educaţie pentru sănătate). de a afla despre produsele consumate şi a discuta calităţile lor. prezentarea unei veşti. individual). dimensiuni. dezvoltare socioemoţională. activităţi de mişcare. § Foloseşte servitul mesei drept prilej de a exersa matematica practică (calculul matematic. § Utilizează zilnic activităţile în grup mic. perechi.1. § Oferă sarcini cu caracter individual. D U R D U R D U R D U R Standard C. alte atribute). § Oferă copiilor posibilităţi de a alege (activităţi. comunicarea şi cooperarea între copii. cu toţi copiii când urmăreşte obiectivul ca toţi copiii să împărtăşească aceeaşi experienţă de învăţare . Utilizează diverse forme de organizare a activităţii copiilor (în grup mare. 39. Aceste activităţi nu pot avea o durata mare de timp şi trebuie alternate cu celelalte forme de organizare. 38. centre de activitate. le oferă timp pentru a lucra independent sau în grupurile selectate de ei.5. 41.: Cadrul didactic creează pentru copii multiple oportunităţi de alegere şi luare a deciziilor. Foloseşte rutina zilei ca sursă de învăţare semnificativă. (limbaj. § În cazul unor alegeri limitate (câteva opţiuni). § Foloseşte activitatea în grup mare. încurajând socializarea.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 139 37. responsabilităţi pe parcursul zilei/săptămânii etc.audiere.

căluţ-balansoar. § Mediul fizic pentru copiii mici nu este prea aglomerat pentru a nu suprasolicita copiii şi pentru a le permite mişcarea liberă. Creează un mediu fizic atractiv şi plăcut. Organizarea învăţării C.: Cadrul didactic înţelege impactul puternic al mediului asupra învăţării şi dezvoltării copiilor şi le asigură un mediu în care fiecare copil să se dezvolte şi să înveţe în conformitate cu nevoile. Subdomeniu: Mediul de învăţare D U R Standard C. să-i ofere o carte etc. în cazul copiilor de până la 3 ani blocurile şi puzzlele sunt de dimensiuni mai mari. centre de activitate pot fi mai puţine. Organizarea mediului corespunde necesităţilor diferitor grupuri de vârstă şi ale fiecărui copil în parte. 44. care îi ajută pe copii să se simtă în securitate şi confortabil. § Mediul este aranjat astfel încât cadrului didactic să-i fie uşor să observe tot spaţiul din orice loc. § Cadrul didactic evaluează schimbările ce intervin în necesităţile copiilor pe măsură ce ei cresc şi modifică în consecinţă spaţiul fizic. cadrul didactic le poate sugera copiilor să-i scrie mesaje cu urări de însănătoşire.2. precum şi necesităţilor dictate de conţinuturile studiate.1. § Jucăriile şi echipamentul sunt adecvate vârstei (de exemplu. Recunoaşte şi exploatează oportunităţile de învăţare. interesele şi abilităţile sale. sunt utilizate materiale realizate cu copiii pentru a personaliza spaţiul grupei. § Copiii au spaţiu individual unde să-şi păstreze lucrurile personale. pot fi prezente un tobogan. § Vizita unei persoane din altă ţară poate deveni o sursă pentru a afla despre o altă cultură. § În situaţia când s-a îmbolnăvit un copil. § Sunt încorporate elemente care atenuează senzaţia de instituţie (de exemplu.140 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 42. scrânciob etc. § Copiii au spaţiu individual unde să-şi păstreze lucrurile personale. al suprafeţelor aşchiate etc. D U R D U R . a descoperi asemănări şi diferenţe etc. C.2. covoraşe. limbă. obiecte moi – jucărie moale etc. pernuţe pe care copiii pot sta.). 43.) şi sunt puse la înălţimea ochilor copiilor. pentru a le dezvolta limbajul. § Cadrul didactic are grijă ca mediul fizic să fie securizant (de exemplu. se concentrează mai uşor şi jocul lor devine mai complex şi mai creativ. spontan şi care suscită interesul copiilor.. care apar inopinat. § Mediul fizic pentru copiii de peste 3 ani este divizat în spaţii care le permit să lucreze mai mult în grupuri mici. elimină pericolul colţurilor ascuţite. § Culorile aprinse sunt folosite pe un fundal coloristic neutru.). în care ei se simt mai confortabil. a învăţa noi concepte şi deprinderi.

lectură. diverse “instrumente” cu care să deseneze. § Ariile pentru activităţi liniştite (artă. creioanele colorate. Spaţiul fizic pregătit de cadrul didactic facilitează managementul grupei de copii şi îi permite utilizarea diverselor forme de lucru: individual.. blocuri fabricate sau confecţionate împreună cu copiii şi părinţii (de exemplu. etichetate. § Cadrul didactic încorporează în centrele de activitate obiecte care provoacă imaginaţia copiilor (de exemplu. pentru mesajul de dimineaţă sau pentru graficele/panourile interactive la care lucrează copiii etc. pentru a le permite copiilor să ia decizii şi să-şi asume responsabilităţi pentru mediu. în centrul/aria unde vor fi folosite (de exemplu. § Spaţiul este împărţit pe centre de activitate/arii de interes. grup mic. vopsele.). carioci. aluat de joc. D U R . de exemplu. Mediul este bine organizat şi promovează învăţarea activă şi independentă. materiale din natură. întâlnirea de dimineaţă şi alte activităţi). imprime în centrul Artă: periuţe de dinţi. Selectează materiale legate de toate ariile curriculare şi domeniile de dezvoltare astfel încât să stimuleze explorarea. dopuri din plută etc.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 141 45. al căror număr şi conţinut corespund vârstei copiilor din grupă. pămătuf.). matematică) sunt separate de cele pentru activităţi dinamice/zgomotoase (joc simbolic. pensule. § Materialele includ: rechizite pentru jocul simbolic (“de-a. vopselele.). § Centrele de activitate sunt clar delimitate pentru a uşura orientarea copiilor. § Cadrul didactic creează spaţii pentru lucru individual sau unde copiii se pot retrage când au nevoie. din carton). cât şi create împreună cu părinţii şi copiii. D U R D U R 47. § Materialele sunt grupate logic şi stocate pe rafturi joase. materiale pentru dezvoltarea senzorială (nisip. apă. § Centrele sunt dotate cu diverse materiale. unde copiii se pot aduna în cerc. pensulele vor fi puse împreună lângă şevalet în centrul Artă). 46. § Cadrul didactic foloseşte panoul responsabilităţilor. experimentarea. blocuri). măsurat. hârtie. diverse texturi pentru experienţe tactile etc. § Există spaţiu pentru lucru în grup mare (de exemplu. citit-scris. grup mare. cărţi. perechi. atât fabricate. hârtia pentru desen. lupe etc. materiale pentru centrul Ştiinţă: obiecte procurate sau confecţionate pentru cântărit. descoperirea şi învăţarea conceptuală. În acest spaţiu se află un şevalet sau o tablă amplasată la nivelul copiilor).”). § Între centre există treceri care le permit copiilor să se deplaseze de la un centru la altul fără a-i deranja pe ceilalţi copii..

49. pentru a oferi încredere şi siguranţă în exprimarea liberă a acestora. § Îi încurajează pe copii să manifeste empatie pentru un copil care este trist sau nemulţumit. § Cadrul didactic creează un climat psihologic în care copiii încearcă cu siguranţă lucruri noi. § Mediul conţine elemente care reflectă aprecierea diversităţii şi respectul pentru valorile şi tradiţiile familiilor din care provin copiii. în grupele cu copii mai mici – fotografii ale familiei.2.). § Există un loc special rezervat pentru comunicarea cu familia (panouri informative-interactive care reflectă învăţarea curentă etc.). § Modelează singur şi încurajează copiii să găsească soluţii în situaţii de conflict. graficele. “Ce vreau să aflu”. Mediul creat de cadrul didactic invită părinţii ca parteneri la colaborare şi contribuie la spiritul de comunitate. “Ce îmi place şi ce nu-mi place”.2. 51.2. panouri care solicită contribuţia adulţilor în susţinerea învăţării curente a copiilor: în calitate de experţi la studiul tematic etc. § Promovează un comportament pro-social: modelează interacţiuni respectuoase în raport cu alţi adulţi şi cu copiii. Încurajează atitudini reciproce grijulii şi respectuoase între copii. obiecte aduse de acasă etc.). D U R . § Cadrul didactic utilizează diverse forme de implicare a membrilor familiilor în planificarea şi desfăşurarea activităţilor (de exemplu. nu se tem să adreseze întrebări sau să greşească.).3. de unde poate lua şi apoi pune la loc materialele de care are nevoie). panoul responsabilităţilor etc. calendarul. creează panouri interactive de tipul “Eu astăzi sunt aici”. studiul tematic etc. Standard C. Mediul creat de cadrul didactic promovează la copii confort psihologic şi o atitudine pozitivă faţă de învăţare.). legate de casă (de exemplu.: Cadrul didactic creează un climat social care promovează învăţarea. D U R D U R D U R 50. Cadrul didactic îi face pe copii să se simtă mai confortabil încorporând elemente familiale.142 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard C. 48. Creează un mediu de învăţare personalizat şi prietenos copiilor. promovând sensul de apartenenţă. § Materialele afişate pe pereţi reflectă procesul de învăţare (sunt expuse lucrările individuale sau colective. să ştie să împartă jucăriile şi materialele cu alţi copii. § § Foloseşte diverse oportunităţi de personalizare a învăţării (de exemplu. § Mediul creat îi insuflă copilului încredere în sine (copilul ştie ce şi unde se află.: Cadrul didactic creează un mediu fizic personalizat şi prietenos ce conferă identitate grupului de copii.

Facilitează stabilirea unor relaţii de prietenie între copii care încurajează învăţarea reciprocă. reprezentări grafice. şi are grijă să predomine lucrările mai recente (de exemplu. Oferă multiple situaţii în care toţi copiii să fie auziţi şi apreciaţi. Demonstrează înţelegerea cauzelor diverse ale comportamentelor nedorite. cu numele acestora şi data realizării lucrării. § Utilizează metode pozitive de disciplinare. învăţând strategii de soluţionare a conflictelor şi cultivându-şi un comportament pro-social şi o imagine pozitivă de sine. 55. Evaluarea învăţării D U R D U R D U R În calitatea mea de cadru didactic trebuie să ajut fiecare copil să aibă încredere în sine. abordând strategii adecvate de prevenire a conflictelor dintre copii. pentru a fi văzute de toată lumea.: Cadrul didactic utilizează permanent observarea. cum să-şi aştepte rândul (de exemplu. § Oferă limbaj adecvat pentru exprimarea emoţiilor şi sentimentelor. § Utilizează eficient situaţiile cotidiene pentru a-i învaţă pe copii cum să-i asculte pe ceilalţi şi să fie atenţi unul faţă de celălalt. manifestând respect pentru ideile şi părerile fiecărui copil. discută cu ei des pre necesitatea acestora. pentru a evita comportamentul nedorit. D U R . D. niciodată nu recurge la comportamente violente (verbale sau fizice). lucrări ce demonstrează deprinderi de scriere incipientă. Standard D.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 143 52. § Expune lucrările tuturor copiilor. § Anticipează şi ia măsuri de prevenţie.1. § Cadrul didactic oferă copiilor posibilităţi de a-şi dezvolta deprinderi de comunicare legând prietenii. sprijinindu-l la nevoie şi căutând soluţii pentru problemele cu care se confruntă. § Prin propriul exemplu promovează la copii o ascultare activă (în cadrul întîlnirii de dimineaţă şi altor activităţi în grup mare).) şi ca o parte din ele să fie la nivelul ochilor copiilor. pentru a înregistra date privind progresul copilului în toate domeniile de dezvoltare. atât în sala de grupă. lucrări tridimensionale etc. cât şi pe hol. lăudându-l când reuşeşte. la selectarea materialelor sau centrelor de activitate atunci când este un număr limitat de spaţii pentru activitate etc. 53. Cadrul didactic utilizează zilnic observarea copiilor.). § Se asigură că fiecare copil îşi aduce contribuţia în timpul activităţilor de grup. 54. § Îi implică pe copii în stabilirea unor reguli clare ale grupei privind comportamentul şi participarea în activităţi.

D U R Standard D. socioemoţional. Standard D. fără a face comparaţii între ei. D U R D U R 61.3.: Cadrul didactic foloseşte evaluarea pentru a sprijini dezvoltarea şi învăţarea la copil. în strânsă corelaţie cu domeniile de dezvoltare ale acestuia. Recunoaşte diferenţele individuale dintre copii în evaluarea acestora. D U R 57. Utilizează şi elaborează instrumente de evaluare care apreciază măsura în care copilul deţine anumite cunoştinţe. la aprecierea unei activităţi. cadrul didactic scoate în evidenţă ceea ce a reuşit copilul să facă şi îl încurajează pentru o viitoare experienţă. § Apreciază individual copiii. data calendaristică la care au fost înregistrate observările şi domeniul de dezvoltare de care ţine informaţia înregistrată.: Cadrul didactic foloseşte metode şi instrumente de evaluare care sunt relevante pentru activităţile de învăţare realizate de copii şi adecvate vârstei acestora. D U R . expune lucrările copiilor în spaţii amenajate în centrele de activitate. referindu-se la ceea ce au reuşit să facă mai bine decât într-o situaţie anterioară. deprinderi şi abilităţi. având ca unic reper progresele anterioare ale copilului. § De exemplu. § Utilizează permanent aprecieri verbale.144 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 56. obiectivelor de referinţă ale activităţilor de învăţare şi tipului de activitate în care este implicat copilul. steguleţe etc. Cadrul didactic păstrează un registru/dosar cu datele culese în urma observării copilului. Cadrul didactic deţine un portofoliu al fiecărui copil care conţine date privind progresele copiilor obţinute în urma observărilor şi evaluării în toate domeniile de dezvoltare (fizic. § Observările cadrului didactic vizează comportamente aparţinând domeniilor de dezvoltare prezentate în Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie. la vârste mai mari. D U R D U R 59.2. 62. realizează un portofoliu cu toate lucrările copiilor. Cadrul didactic realizează observarea copiilor pentru a surprinde progresul înregistrat de copii în toate domeniile de dezvoltare. laude. îi recompensează. Utilizează metode de evaluare ce corespund vârstei copiilor. manifestă anumite atitudini. § Registrul cu datele observării tuturor copiilor conţine: numele copilului. cognitiv. atitudini în învăţare). Utilizează momentul evaluării pentru a scoate în evidenţă reuşitele copilului şi a încuraja învăţarea. 58. 60. le permite copiilor să ducă acasă o lucrare executată de ei sau invită părinţii să admire lucrările lor. cu jetoane cu imagini (floricele.).

67. sănătate. 70. 63.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 145 Standard D.. nutriţie.: Cadrul didactic participă periodic la cursuri de formare continuă 69.: Cadrul didactic solicită şi utilizează informaţii despre experienţele anterioare ale copiilor. Experimentează noi idei şi practici inspirate de materialele de specialitate. pentru a planifica mai riguros activităţile şi a organiza mediul de învăţare adecvat cerinţelor şi intereselor copiilor. Standard E. Corelează informaţiile despre copil obţinute de la familie cu rezultatele activităţii copilului în creşă/grădiniţă pentru o evaluare cât mai fidelă şi validă a progresului înregistrat de acesta. 65. cadrul didactic proiectează activităţi adaptate nevoilor individuale ale fiecărui copil. copilul însuşi. Utilizează în practica zilnică informaţiile şi abilităţile noi achiziţionate prin cursurile de formare continuă. niciodată nu poţi crede că ştii totul. modifica şi adapta mediul educaţional astfel încât să creeze cât mai multe oportunităţi de învăţare şi dezvoltare pentru toţi copiii. D U R D U R E. interese. În baza rezultatelor evaluării. 66. Fiecare zi este o provocare. D D D U U U R R R D U R D U R .: Cadrul didactic utilizează evaluarea. despre comportamentele lor de învăţare si progresele lor din discuţiile cu familia. igienă. Dezvoltare profesională În meseria de cadru didactic. despre sănătate. în scopul oferirii oportunităţilor de învăţare şi dezvoltare cât mai adecvate şi eficiente pentru toţi copiii. pentru a evalua progresul copilului. D D U U R R Standard D. este o întrebare căreia trebuie să-i găsesc răspunsul. 71. 64. Utilizează rezultatele evaluării pentru a organiza. stimulând progresul copiilor. Standard E. Participă periodic la cursuri de formare continuă în domeniile profesionale specifice educaţiei timpurii.4.: Cadrul didactic consultă periodic materiale de specialitate în scopul îmbunătăţirii competenţelor sale profesionale. Selectează cursurile de formare şi perfecţionare în funcţie de nevoile de îmbunătăţire a competenţelor sale profesionale. despre nevoile lor. nevoi). Culege informaţii despre copil din discuţii permanente cu familia acestuia (experienţe anterioare de învăţare. 68.. igienă. nutriţie.3. Este permanent în contact cu noile informaţii privind teoria şi practica didactică privind educaţia timpurie din publicaţiile de specialitate.2.1.

prin discuţii cu părinţii acestuia. 77. religios a familiilor. Colaborează cu colegi şi alţi specialişti pentru a culege cât mai multe informaţii privind dezvoltarea copilului. Este capabil de a-şi motiva deciziile pedagogice în baza reflecţiei asupra activităţii sale zilnice şi a rezultatelor obţinute. Standard F. 74. Cadrul didactic reflectează permanent asupra activităţii sale profesionale. Standard E. 75. Reflectează permanent asupra rezultatelor practicii zilnice cu scopul de a o îmbunătăţi. 78. Am nevoie de ajutorul părinţilor. cultural. Se consultă cu alţi colegi şi specialişti în proiectarea activităţilor pentru a asigura condiţii optime care să răspundă nevoilor individuale de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil. Se informează asupra contextului familial în care copilul s-a născut şi a crescut. etnic. pentru a-şi îmbunătăţi propriile practici educaţionale şi practicile familiilor în educaţia şi dezvoltarea copiilor mici. pentru a reflecta în activităţile curente şi în mediul educaţional diversitatea culturală a familiilor. 79.: Cadrul didactic utilizează lucrul în echipă cu alţi colegi şi specialişti.146 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard E. pentru a asigura oportunităţi egale tuturor copiilor şi o comunicare eficientă cu familiile acestora.3. 72. D U R D U R D U R .1.: Cadrul didactic recunoaşte importanţa cunoaşterii mediului familial în care copilul creşte şi se dezvoltă. demonstrând capacitatea de a-şi motiva deciziile profesionale şi de a-şi îmbunătăţi practica zilnică în urma analizei rezultatelor profesionale obţinute. Parteneriatul cu familia Succesul unei dezvoltări depline şi sănătoase a copilului depinde de convergenţa acţiunilor tuturor celor care îl înconjoară. precum şi părinţii au nevoie de ajutorul meu pentru a-i oferi copilului toate şansele pentru o educaţie de calitate.4. Valorifică experienţele familiale ale copiilor. 76. 73. Manifestă interes pentru cunoaşterea diversităţii de ordin economic. Poate aprecia punctele tari şi aspectele care necesită îmbunătăţiri ale activităţii sale profesionale ca urmare a reflecţiei asupra propriei practici. D U R D U R D U R D D U U R R F. în scopul individualizării învăţării şi oferirii de sprijin optim pentru dezvoltarea acestuia.

dorinţele şi cerinţele lor legate de dezvoltarea şi educaţia copiilor. despre interesele şi dorinţele lui.: Cadrul didactic consideră fundamentală comunicarea permanentă cu părinţii pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului şi bunăstarea acestuia. în special în privinţa acelor aspecte ale dezvoltării care necesită mai multă atenţie şi acţiuni specifice. Demonstrează competenţe de comunicare cu părinţii. D U R D U R 83. Implică părinţii în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului.: Cadrul didactic respectă calitatea părinţilor de primi educatori ai copilului. Utilizează metode informale şi formale de comunicare cu toţi părinţii pentru a culege cât mai multe informaţii despre copil. § Utilizează panouri pe care sunt afişate anunţuri/solicitări adresate părinţilor. 81. Stabileşte împreună cu părinţii măsuri necesare pentru corectarea/recuperarea unor probleme de dezvoltare (prin acţiuni concertate ale cadrului didactic şi ale părinţilor sau prin apelul la alţi specialişti). reuşind să evite conflictele sau să le soluţioneze cu rezultate optime pentru copil. exemple de practici.3. sugestii privind dezvoltarea şi educaţia copilului. 80. despre starea lui de sănătate. Respectă dorinţele şi cerinţele formulate de părinţi în privinţa sănătăţii. D U R D U R Standard F. interesele şi dorinţele acestora în privinţa propriului copil. Utilizează spaţiul destinat întâlnirilor cu părinţii. 84. precum şi despre dificultăţile întâmpinate. carneţele de corespondenţă cu părinţii. dar şi despre problemele acestuia. pentru a putea lua decizii în comun. discuţiilor individuale cu părinţii etc. asigurându-se de bunăstarea acestuia.2.: Cadrul didactic implică permanent familia în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. D U R D U R .4. 85.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 147 Standard F. D D U U R R Standard F. pentru a-i sprijini pe aceştia în realizarea rolurilor parentale. dezvoltării şi educaţiei propriului copil. considerând importante aspiraţiile. Solicită informaţii părinţilor privind aşteptările. 87. 82. Furnizează părinţilor informaţii. Informează săptămânal părinţii despre progresele înregistrate de copil în toate domeniile dezvoltării. 86.

a asista cadrul didactic în organizarea activităţilor etc. să poată face schimb de opinii şi să colaboreze pentru susţinerea activităţilor realizate în creşă/ grădiniţă. Invită părinţii să participe periodic la activităţile curente desfăşurate în grupa de creşă/grădiniţă. pentru a observa copiii.148 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard F. a dezbate şi a lua decizii în comun privind programul de educaţie promovat de creşă/grădiniţă. Implică părinţii sau alţi membri ai familiei. pentru a organiza. Organizează periodic întâlniri cu părinţii. a unor evenimente speciale sau a unor sărbători etc. Creează un spaţiu în care părinţii să dispună de resurse de informaţii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. 88.: Cadrul didactic încurajează prin forme variate participarea părinţilor la programul educaţional al creşei/grădiniţei. valorificând disponibilitatea şi experienţa acestora. 91. în planificarea şi organizarea unor studii tematice.5. 90. D U R D U R D U R D U R . 89.

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 149 GHID DE APLICARE a Instrumentului de evaluare a competenţelor profesionale ale cadrului didactic în baza Standardelor profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie .

fizic şi sănătate.: Crearea oportunităţilor de alegere şi luare a deciziilor Standard C 1.1. STRUCTURA INSTRUMENTULUI Formularul are la bază Standardele profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie.: Incluziunea socială B.: Jocul ca formă integratoare a învăţării şi dezvoltării Standard C 1. fie la nivel instituţional. centre comunitare pentru copii şi familii etc. INTRODUCERE Standardele profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie au ca principală misiune aceea de a asigura o pregătire de calitate tuturor cadrelor didactice în scopul oferirii tuturor condiţiilor pentru o învăţare şi dezvoltare deplină a copiilor.1. în creşe/grădiniţe de copii.: Recunoaşterea impactului mediului asupra învăţării şi dezvoltării Standard C 2.: Strategii pentru învăţare activă Standard C. pentru orientarea unor procese decizionale legate de politici educaţionale în domeniul educaţiei timpurii (calitatea pregătirii cadrelor din domeniu.1. pentru autoevaluarea cadrelor didactice în scopul realizării unei educaţii timpurii de calitate centrate pe copil. pentru dezvoltarea unei înţelegeri aprofundate a bunelor practici de educaţie centrată pe copil în cadrul cursurilor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice. calitatea programelor de formare iniţială şi continuă etc.: Abordarea integrată a curriculumului prin planificare Standard B. fie la nivel individual.). pentru optimizarea calităţii practicilor educaţionale timpurii în diverse contexte – programe de durată lungă şi scurtă.2. Domeniu: Organizarea învăţării C. Subdomeniu: Mediul de învăţare Standard C 2.: Planificarea pe termen scurt şi termen lung (zilnică şi săptămânală) Standard B. atitudine în învăţare) .: Corelarea formelor de activitate cu vârsta copiilor.1.: Observarea copilului (înregistrarea observaţiilor privind progresele în dezvoltarea copilului pe cele patru domenii definite prin Standardele de Învăţare şi Dezvoltare a copilului: cognitiv.2. Acest instrument poate fi utilizat: pentru a evalua nivelul competenţelor profesionale ale cadrului didactic în toate cele şase domenii pentru care au fost elaborate standardele profesionale.: Crearea unui mediu personalizat şi prietenos copilului Standard C 2. Domeniul: Planificarea învăţării Standard B.6.: Abordarea integrată a dezvoltării copilului Standard A.: Valorificarea oportunităţilor de învăţare neplanificate C.1.3.2.3.: Climatul social în promovarea învăţării 2.: Individualizarea învăţării Standard A. A. Instrumentul de evaluare a competenţelor profesionale ale cadrului didactic din educaţia timpurie a fost elaborat pe baza standardelor profesionale ale cadrului didactic.4. obiectivele de referinţă şi sarcinile elaborate Standard C 1.3.: Strategii interactive Standard C 1. socioemoţional. Domeniu: Evaluarea învăţării Standard D.1. care sunt structurate pe domenii. subdomenii şi standarde după cum urmează: D.4.1. Domeniul: Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Standard A.2.1.5. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C.2.: Planificarea ca proces participativ C.3.: Specificul învăţării în perioada timpurie Standard A.150 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 1.

1.: Înregistrarea progreselor copilului Standard D.) Recunoaşte necesităţile individuale ale copiilor din grupă (de exemplu. nevoia de odihnă şi activitate dinamică. Instrumentul conţine două coloane.4.2.: Dezvoltarea de obiective pe termen scurt şi termen mediu de dezvoltare individuală a copilului în baza rezultatelor evaluării Domeniu ⇒ Standard ⇒ A.4. iar coloana din dreapta.: Lucrul în echipă cu cadre didactice şi alţi specialişti pentru îmbunătăţirea activităţii didactice A. Se va nota doar Indicatorul (a se vedea Scala de notare). permite copilului să vină cu jucăria preferată etc. care sunt ocazional însoţiţi de Exemple practice. Domeniu: Dezvoltarea profesională Standard E.2.) DUR F. Ele pot fi observate la moment sau evaluatorul poate găsi alte probe prin care indicatorul se face prezent în timpul evaluării: • Cod de notare: Pentru notarea frecvenţei de manifestare a indicatorului sunt utilizate următoarele codificări care arată că practicile vizate de indicator sunt observabile: D – deseori U – uneori R – rareori .3. în special.3.3. scala de notare.: Colaborarea cu părinţii în luarea de decizii privind dezvoltarea copilului Standard F. Domeniu: Parteneriatul cu familia Standard F. de alimentaţie.: Consultarea de materiale de specialitate Standard E. exemplele servind drept repere. uşurându-le tranziţia de acasă la grădiniţă (de exemplu.: Stimularea participării părinţilor la activităţile programului educaţional Fiecare Standard este explicitat prin Indicatori. coloana din partea stângă conţinând indicatorii cu exemplele. în virtutea faptului că se referă la concepte utilizate în cadrul noii paradigme educaţionale. Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale Indicator ⇒ fiecărui copil şi asigură susţinerea ne• Exemplu ⇒ cesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial • Exemplu ⇒ Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor. Exemplele sunt menite să ghideze evaluatorul în aprecierea Indicatorilor care pot prezenta unele dificultăţi.4. centrate pe copil. • Facilitează integrarea copiilor noi. permite ca membrul familiei să se afle alături de copil. face adaptări la program. nevoia de a se socializa sau de a fi câtva timp singur/de a observa etc. a contextului sociocultural al familiei Standard F.: Utilizarea diverselor forme de evaluare a copilului Standard D. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie E.1.2.1.GHID DE APLICARE A INSTRUMENTULUI DE EVALUARE 151 Standard D.: Cunoaşterea nevoilor şi intereselor părinţilor privind dezvoltarea copilului.: Participarea la cursuri de formare continuă şi perfecţionare Standard E.: Informarea permanentă a părinţilor privind progresele şi problemele copilului în dezvoltare Standard F.: Reflecţie asupra propriei activităţi pentru îmbunătăţirea rezultatelor Standard E.

Pentru a urmări schimbările în dinamică. D U R D U R D U R Standard A. Rezultatele notării pot fi utilizate în mod diferit. evaluatorul îi poate adresa cadrului didactic întrebări deschise despre Indicatorul la care se cer clarificări. Unii dintre indicatori pot fi apreciaţi doar în urma observării activităţii cadrului didactic pentru mai multe zile.: Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial. Aici sunt foarte utile referinţele evaluatorului la activităţi şi interacţiuni concrete. La fel. pentru a stabili care standard este mai bine acoperit în planul competenţelor şi care necesită o mai mare atenţie.: Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat. Scopul acestui proces este de a crea un context pozitiv pentru creşterea profesională a cadrelor didactice şi de a spori calitatea practicilor educaţionale. Cadrul didactic va fi informat despre rezultate într-o manieră care l-ar ajuta cel mai bine să-şi identifice scopurile pentru îmbunătăţirea propriilor practici şi să se încreadă în ceea ce face bine la moment. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Standard A. precum: analiza documentelor pedagogice (planificarea didactică. Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil. interviu individual cu cadrul didactic sau cu alte persoane (părinţi. Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi de a progresa interacţionând frecvent cu fiecare. interes şi respect. U(uneori) şi R(areori) la fiecare standard şi la fiecare domeniu. pentru ca. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor.). Nu în toate cazurile este posibil să se noteze indicatorul în baza practicilor observate.2. alţii prin alte metode de culegere a datelor. 2. director). în mod tipic. 1. utilizând informaţia obţinută în urma evaluării. Este important ca evaluatorul să nu-şi facă notarea în baza cerinţelor curriculare sau a ceea ce consideră că ar trebui să se întâmple. 3. care se bazează pe laturile forte ale cadrului didactic. Exemplu: A. împreună cu cadrul didactic să identifice laturile forte şi laturile care necesită îmbunătăţire în practica acestuia şi să elaboreze un plan concret de acţiune. se va calcula numărul de răspunsuri bifate D(eseori). CUM SE UTILIZEAZĂ INSTRUMENTUL? Evaluarea se face cu scopul de a-i oferi un sprijin cadrului didactic şi de aceea evaluatorul trebuie să cunoască scopurile profesionale ale acestuia. Şi totuşi. comunicarea scrisă cu părinţii etc.1. De aceea este important ca evaluatorul să discute cu cadrul didactic despre procesul de evaluare şi să se asigure că acesta cunoaşte Standardele Profesionale înainte de a începe evaluarea. socioemoţional şi fizic. D U R . După evaluare. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice. portofoliile copiilor. pot fi comparate rezultatele pe domenii. rezultatele primei observări vor fi comparate cu cele obţinute în cadrul evaluărilor ulterioare. O întrebare deschisă – de tipul „Cum interacţionaţi cu părinţii?” – este una care nu sugerează răspunsul. toţi Indicatorii urmează să fie notaţi în baza a ceea ce se întâmplă regulat. este foarte important ca evaluatorul să ia notiţe detaliate atât despre interacţiunile pozitive. şi nu în baza celor dorite sau presupuse.152 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 3. În cadrul acestei abordări a dezvoltării profesionale. registrul cu înregistrări ale observărilor copiilor. 4. manifestând afecţiune. Se poate realiza un grafic individual al fiecărui domeniu sau un profil al competenţelor unind valorile scalei prin traversarea coloanelor de sus în jos. De exemplu. asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plan cognitiv. cât şi despre cele negative.

4. . Utilizează orice moment al zilei. Cu cât această curbă este distribuită mai mult pe cele trei valori ale scalei sau se restrânge în zona ultimei valori (R). Propune copiilor activităţi cu caracter integrat care solicită dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. pentru aflarea anumitor informaţii referitoare la unii indicatori. pentru a realiza integrarea cunoştinţelor. cu atât competenţele cadrului didactic sunt mai aproape de aşteptările formulate prin standarde. Uneori. documente analizate din care au fost culese informaţii. pentru a permite cadrului didactic să aplice planul de acţiuni în scopul optimizării propriilor practici. dar nu mai frecvent decât o dată la trei luni. întrebări adresate şi răspunsuri obţinute de la subiectul evaluării sau alte persoane. D U R D U R Cu cât curba este mai puţin sinusoidală şi se află în registrul primei valori a scalei. care va fi completat în urma observării şi a utilizării şi a altor metode de culegere a datelor. sarcini/contexte de învăţare/observate. Instrumentul de evaluare să fie utilizat cel puţin de două ori pe an (perioada de evaluare durând cel mult o săptămână). Alături de Instrumentul de evaluare. evaluatorul la anexa Formularul de culegere a datelor în care se vor regăsi contextele în care au fost culese datele pentru fiecare indicator: exemple de comportamente/activităţi.GHID DE APLICARE A INSTRUMENTULUI DE EVALUARE 153 5. 6. Toate aceste informaţii reprezintă argumente în favoarea acordării uneia dintre valorile scalei de notare: Deseori. Rareori. deprinderilor şi abilităţilor dobândite. în scop de susţinere a creşterii profesionale. CÂND SE UTILIZEAZĂ INSTRUMENTUL? Se recomandă ca. cu atât competenţele cadrului didactic sunt mai inconsistente sau chiar neconforme cu aşteptările formulate prin standardele profesionale şi necesită sprijin în îmbunătăţirea performanţelor sale profesionale.

.

FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 155 FORMULAR de înregistrare a datelor .

Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Standard A. Indicator 1. Comentarii. interes şi respect. Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil. socioemoţional şi fizic. Standard A. asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plan cognitiv.156 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE A. Indicator 5. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice.2. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor.1. 3. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat care solicită dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi de a progresa interacţionând frecvent cu fiecare. manifestând afecţiune. Comentarii.: Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat. observaţii 2.: Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial. 4. observaţii .

Indicator 9. Promovează respectul pentru diversitate datorată sexului.3.: Cadrul didactic cunoaşte specificitatea procesului de învăţare la copil de la naştere la 7 ani.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 157 6. religiei. Utilizează orice moment al zilei pentru a realiza integrarea cunoştinţelor. 7. Înţelege felul în care fiecare copil îşi construieşte imaginea lumii şi creează oportunităţi de învăţare care reflectă această înţelegere.: Cadrul didactic promovează incluziunea socială. sub toate aspectele (cognitiv. structurii familiei. 8. Respectă particularităţile dezvoltării copilului pentru fiecare etapă de vârstă de la naştere la 7 ani. vârstei. . respectând valorile bazate pe drepturile omului. promovând toleranţa faţă de tot ce este diferit prin respectarea diversităţii. limbii. Comentarii. oferind tuturor copiilor oportunităţi egale de dezvoltare şi învăţare. deprinderilor şi abilităţilor dobândite. rasei. prin toate deciziile didactice curente. nivelului socioeconomic. Standard A. principiile unei societăţi democratice deschise.4. socioemoţional. Standard A. culturii. abilităţilor. observaţii 10. etniei. Propune activităţi ce valorifică diversitatea copiilor şi familiilor. fizic).

Cadrul didactic recunoaşte importanţa unei planificări zilnice şi săptămânale bine echilibrate. securitate. acceptarea şi respectarea diversităţii. Planificarea învăţării Standard B. confort afectiv. Mediază conflictele dintre copii cu scopul de a promova înţelegerea. B. Indicator 14. de a le corela cu obiectivele propuse în planificarea săptămânală şi de a face ajustările necesare.1. ce conferă încredere. 13.: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale bine structurate. care se bazează pe cunoaşterea dezvoltării copilului. 12. Planificarea zilnică denotă abilitatea cadrului didactic de a reflecta critic asupra obiectivelor imediate realizate. observaţii 15. siguranţă. prietenos. Comentarii.158 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 11. echilibrate. pe o bună cunoaştere a copiilor din grupă şi pe obiectivele ariilor curriculare. . Comunică cu toţi copiii pe un ton cald. Creează oportunităţi egale de dezvoltare pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale. respectul reciproc.

Indicator 18. abilităţi şi stiluri de învăţare ale copiilor. Atât planificarea zilnică. Planifică unităţi tematice în care conţinuturile sunt strâns legate între ele şi care contribuie la o învăţare semnificativă. Planificarea este bine structurată. permiţând adaptări şi modificări necesare pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi optime de învăţare şi dezvoltare.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 159 16. Planifică modalităţi de finalizare a unităţilor/ proiectelor tematice care să integreze cunoştinţele interdisciplinare şi deprinderile achiziţionate şi să permită fiecărui copil să simtă plăcerea reuşitei. Comentarii. observaţii Standard B. 22. 17. Include în planurile zilnice o varietate de activităţi pentru a satisface diversele nevoi. 20. dar şi suficient de flexibilă.2.: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale care reflectă abordarea integrată a curriculum-ului. Experienţele de învăţare planificate de educator sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cunoaştere. 21. ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri. . cât şi cea săptămânală promovează o abordare holistă asupra dezvoltării copilului şi un mod integrat de abordare a curriculumului. 19. Planificarea unităţilor/proiectelor tematice reflectă capacitatea cadrului didactic de a respecta o succesiune logică a etapelor de desfăşurare a acestora şi de a le adecva la vârsta. nivelul de interes şi nevoile specifice (individuale şi de grup) ale copiilor.

Indicator 23.3. Organizarea învăţării C. selectează adecvat activităţi din spectrul larg de opţiuni: de la cele iniţiate de adult la cele iniţiate de copil. în care sunt implicaţi copiii şi familiile lor. C. În baza bunei cunoaşteri a copiilor şi a obiectivelor curriculare. la dezvoltarea de deprinderi şi abilităţi. Demonstrează înţelegerea rolului său de facilitator al învăţării copilului. Implică familia în planificarea unităţilor tematice şi a altor activităţi de învăţare din clasă.1. 25.160 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard B.: Cadrul didactic cunoaşte şi utilizează diverse strategii care contribuie la învăţarea activă. de la cele de liberă explorare la cele modelate de cadrul didactic. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C. observaţii 24. la construirea de către copii a propriilor cunoştinţe. Indicator 26. Comentarii.1. Este receptiv la sugestiile copiilor şi capabil să-şi ajusteze planurile în acord cu acestea. observaţii . pentru a le oferi copiilor oportunităţi optime de dezvoltare şi învăţare. Comentarii.: Planificarea activităţilor este un proces participativ.1.

Ia permanent decizii strategice conştiente legate de rolul său şi rolul copilului în construirea propriei învăţări prin joc. 30.2.: Cadrul didactic demonstrează competenţă în utilizarea jocului ca formă integratoare pentru stimularea învăţarii şi dezvoltării. Ştie să creeze şi menţină situaţii care îmbogăţesc şi extind jocul copiilor.1. Recunoaşte valoarea supremă a jocului (înţeles în sens larg) pentru învăţarea şi dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. Ajută copiii să facă conexiuni între concepte şi deprinderi noi şi cunoştinţele anterioare (evocare şi realizare a sensurilor).FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 161 27.: Cadrul didactic utilizează strategii predominant interactive. .1. Oferă proiecte la care copiii să lucreze în cooperare. 32. Standard C. Foloseşte interesul şi curiozitatea copiilor faţă de lumea înconjurătoare. 29. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi prin intermediul întrebărilor deschise. observaţii Standard C.3. Indicator 31. 28. Comentarii.

162 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 33. grup mic. perechi. cu sarcinile de învăţare. Creează situaţii în care copiii să înveţe unul de la altul. Standard: C. cu formele de organizare a lucrului cu copiii ţinând de particularităţile de vârstă ale copiilor şi experienţele de învăţare anterioare. 35. Corelează conţinuturile activităţilor cu vârsta copiilor şi cu cunoştinţele anterioare ale acestora. . Propune pentru lucru în grup mare sau mic sarcini adecvate formelor selectate. individual). pentru a realiza integrarea lor în activităţile/studiile tematice. 38. Pune la dispoziţia copiilor materiale cu caracter deschis ce stimulează dezvoltarea. Comentarii.4. Corelează obiectivele de referinţă din diferite arii curriculare. Cadrul didactic corelează obiectivele de referinţă ale ariilor curriculare cu conţinuturile învăţării. Utilizează diverse forme de organizare a activităţii copiilor (în grup mare. 34. Indicator 36. observaţii 37.1. potrivindu-le la obiectivele propuse şi respectând nevoile individuale şi de grup ale copiilor.

FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR

163

Standard C.1.5.: Cadrul didactic creează pentru copii multiple oportunităţi de alegere şi luare a deciziilor. 39. Planifică situaţii de învăţare cu caracter deschis, sarcini cu mai multe posibilităţi de realizare, materiale diverse din care să aleagă.

Indicator 40. Oferă copiilor posibilitatea de a face alegeri conştiente din alternativele existente şi a-şi asuma responsabilitate pentru alegerea făcută.

Comentarii, observaţii

Standard C.1.6.: Cadrul didactic exploatează maximal oportunităţile de învăţare ale perioadelor de rutină şi adoptă atitudini flexibile şi creative în faţa unor momente neplanificate. 41. Foloseşte rutina zilei ca sursă de învăţare semnificativă.

42. Recunoaşte şi exploatează oportunităţile de învăţare, care apar inopinat, spontan şi care suscită interesul copiilor, pentru a le dezvolta limbajul, a învăţa noi concepte şi deprinderi.

C. Organizarea învăţării C.2. Subdomeniu: Mediul de învăţare Standard C.2.1.: Cadrul didactic înţelege impactul puternic al mediului asupra învăţării şi dezvoltării copiilor şi le asigură un mediu în care fiecare copil să se dezvolte şi să înveţe în conformitate cu nevoile, interesele şi abilităţile sale. 43. Creează un mediu fizic atractiv şi plăcut, care îi ajută pe copii să se simtă în securitate şi confortabil.

164

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE

Indicator 44. Organizarea mediului corespunde necesităţilor diferitor grupuri de vârstă şi ale fiecărui copil în parte, precum şi necesităţilor dictate de conţinuturile studiate.

Comentarii, observaţii

45. Spaţiul fizic pregătit de cadrul didactic facilitează managementul grupei de copii şi îi permite utilizarea diverselor forme de lucru: individual, perechi, grup mic, grup mare.

46. Mediul este bine organizat şi promovează învăţarea activă şi independentă.

47. Selectează materiale legate de toate ariile curriculare şi domeniile de dezvoltare, astfel încât să stimuleze explorarea, experimentarea, descoperirea şi învăţarea conceptuală. Standard C.2.2.: Cadrul didactic creează un mediu fizic personalizat şi prietenos ce conferă identitate grupului de copii. 48. Mediul creat de cadrul didactic promovează la copii confort psihologic şi o atitudine pozitivă faţă de învăţare.

Indicator 49. Creează un mediu de învăţare personalizat şi prietenos copiilor, promovând sensul de apartenenţă.

Comentarii, observaţii

FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR

165

50. Mediul creat de cadrul didactic invită părinţii ca parteneri la colaborare şi contribuie la spiritul de comunitate.

Standard C.2.3.: Cadrul didactic creează un climat social care promovează învăţarea. 51. Încurajează atitudini reciproce grijulii şi respectuoase între copii, pentru a oferi încredere şi siguranţă în exprimarea liberă a acestora.

52. Oferă multiple situaţii în care toţi copiii să fie auziţi şi apreciaţi.

53. Facilitează stabilirea unor relaţii de prietenie între copii care încurajează învăţarea reciprocă.

Indicator 54. Demonstrează înţelegerea cauzelor diverse ale comportamentelor nedorite, abordând strategii adecvate de prevenire a conflictelor dintre copii.

Comentarii, observaţii

Comentarii. pentru a scoate în evidenţă reuşitele copilului şi a încuraja învăţarea.: Cadrul didactic foloseşte evaluarea.2. 60. Evaluarea învăţării Standard D. Cadrul didactic păstrează un registru/dosar cu datele culese în urma observării copilului.1. pentru a suprinde progresul înregistrat de copii în toate domeniile de dezvoltare. Recunoaşte diferenţele individuale dintre copii în evaluarea acestora. Standard D. Utilizează momentul evaluării. Cadrul didactic utilizează zilnic observarea copiilor. . pentru a sprijini dezvoltarea şi învăţarea la copil. 57.: Cadrul didactic utilizează permanent observarea. observaţii 59.: Cadrul didactic foloseşte metode şi instrumente de evaluare care sunt relevante pentru activităţile de învăţare realizate de copii şi adecvate vârstei acestora.3.166 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE D. 56. obiectivelor de referinţă ale activităţilor de învăţare şi tipului de activitate în care este implicat copilul. Standard D. Cadrul didactic realizează observarea copiilor. având ca unic reper progresele anterioare ale copilului. pentru a înregistra date privind progresele copilului în toate domeniile dezvoltării. 55. Indicator 58. Utilizează metode de evaluare ce corespund vârstei copiilor.

Cadrul didactic deţine un portofoliu al fiecărui copil care conţine date privind progresele copiilor obţinute în urma observărilor şi evaluării în toate domeniile de dezvoltare (fizic. Culege informaţii despre copil prin discuţii permanente cu familia acestuia (experienţe anterioare de învăţare. 65. modifica şi adapta mediul educaţional astfel încât să creeze cât mai multe oportunităţi de învăţare şi dezvoltare tuturor copiilor. socioemoţional. Standard D. nutriţie. nevoi). despre sănătate. Utilizează rezultatele evaluării pentru a organiza. 66.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 167 61. Indicator 63. despre comportamentele lor de învăţare şi progresele lor din discuţiile cu familia. deprinderi şi abilităţi. pentru a evalua progresul lui. . 62. copilul însuşi. Utilizează şi elaborează instrumente de evaluare care apreciază măsura în care copilul deţine anumite cunoştinţe. cadrul didactic proiectează activităţi adaptate nevoilor individuale ale fiecărui copil. În baza rezultatelor evaluării.: Cadrul didactic solicită şi utilizează informaţii despre experienţele anterioare ale copiilor. despre nevoile lor. manifestă anumite atitudini. Comentarii. în strânsă corelaţie cu domeniile de dezvoltare ale acestuia. pentru a planifica mai riguros activităţile şi a organiza mediul de învăţare mai adecvat cerinţelor şi intereselor copiilor. sănătate. nutriţie. cognitiv. Standard D.3. stimulând progresul copiilor. Corelează informaţiile despre copil obţinute de la familie cu rezultatele activităţii copilului în creşă/grădiniţă pentru o evaluare cât mai fidelă şi validă a progresului înregistrat de acesta. igienă. observaţii 64. atitudini în învăţare).: Cadrul didactic utilizează evaluarea. igienă. interese.4.

2.: Cadrul didactic consultă periodic materiale de specialitate în scopul îmbunătăţirii competenţelor sale profesionale. Indicator 71. Selectează cursurile de formare continuă în funcţie de nevoile de îmbunătăţire a competenţelor sale profesionale. Comentarii. Dezvoltare profesională Standard E. Standard E. Participă periodic la cursuri de formare continuă în domeniile profesionale specifice educaţiei timpurii. observaţii 68. Indicator 67. observaţii .1. Comentarii. 69. Este permanent în contact cu noile ce ţin de privind teoria şi practica didactică privind educaţia timpurie din publicaţiile de specialitate. Utilizează în practica zilnică informaţiile şi abilităţile noi achiziţionate prin cursurile de formare continuă. cu scopul de a oferi copiilor oportunităţi de învăţare şi dezvoltare cât mai adecvate şi eficiente.168 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE E. 70. Experimentează noi idei şi practici inspirate de materialele de specialitate.: Cadrul didactic participă periodic la cursuri de formare continuă.

Cadrul didactic reflectează permanent asupra activităţii sale profesionale. 75. observaţii . pentru a-şi îmbunătăţi propriile practici educaţionale şi practicile familiilor în educaţia şi dezvoltarea copiilor mici. demonstrând capacitatea de a-şi motiva deciziile profesionale şi de a-şi îmbunătăţi practica zilnică în urma analizei rezultatelor profesionale obţinute. 72.4. Standard E. Se consultă cu alţi colegi şi specialişti în proiectarea activităţilor.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 169 Standard E. Comentarii. Este capabil de a-şi motiva deciziile pedagogice în baza reflecţiei asupra activităţii sale zilnice şi a rezultatelor obţinute.: Cadrul didactic utilizează lucrul în echipă cu alţi colegi şi specialişti. Poate aprecia punctele tari şi aspectele care necesită îmbunătăţiri ale activităţii sale profesionale ca urmare a reflecţiei asupra propriei practici. Indicator 76.3. 73. 74. în vederea asigurării condiţiilor optime pentru a putea răspunde nevoilor individuale de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil. Reflectează permanent asupra rezultatelor practicii zilnice cu scopul de a o îmbunătăţi. Colaborează cu colegi şi alţi specialişti pentru a culege cât mai multe informaţii privind dezvoltarea copilului.

religios a familiilor.: Cadrul didactic respectă calitatea părinţilor de primi educatori ai copilului.3. Se informează asupra contextului familial în care copilul s-a născut şi a crescut. Standard F. pentru a culege cât mai multe informaţii despre copil. 81. Parteneriatul cu familia Standard F. 79.: Cadrul didactic recunoaşte importanţa cunoaşterii mediului familial în care copillul creşte şi se dezvoltă.170 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE F. Standard F. Indicator 80. despre starea lui de sănătate. 77.: Cadrul didactic consideră fundamentală comunicarea permanentă cu părinţii.2. interesele şi dorinţele acestora în privinţa propriului copil. dar şi despre problemele acestuia. Utilizează metode informale şi formale de comunicare cu toţi părinţii. dezvoltării şi educaţiei propriului copil. Comentarii. Respectă dorinţele şi cerinţele formulate de părinţi în privinţa sănătăţii.1. prin discuţii cu părinţii acestuia. cultural. etnic. şi oferirea de sprijin optim pentru dezvoltarea acestuia. asigurându-se de bunăstarea acestuia. 82. pentru a asigura oportunităţi egale tuturor copiilor şi o comunicare eficientă cu familiile acestora. considerând importante aspiraţiile. Valorifică experienţele familiale ale copiilor. Solicită informaţii părinţilor privind aşteptările. pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului şi bunăstarea acestuia. 78. în scopul individualizării învăţării. dorinţele şi cerinţele lor privind dezvoltarea şi educaţia copiilor. Manifestă interes pentru cunoaşterea diversităţii de ordin economic. despre interesele şi dorinţele lui. observaţii . pentru a reflecta în activităţile curente şi în mediul educaţional diversitatea culturală a familiilor.

87. exemple de practici. pentru a-i sprijini pe aceştia în realizarea rolurilor parentale.: Cadrul didactic încurajează prin forme variate participarea părinţilor la programul educaţional al creşei/grădiniţei. Indicator 84. Standard F. a asista cadrul didactic în organizarea activităţilor etc.5. precum şi despre dificultăţile întâmpinate pentru a lua decizii în comun. . observaţii 85. sugestii privind dezvoltarea şi educaţia copilului. Demonstrează competenţe de comunicare cu părinţii. Furnizează părinţilor informaţii. Invită părinţii să participe periodic la activităţile curente desfăşurate în grupa de creşă/grădiniţă.: Cadrul didactic implică permanent familia în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. reuşind să evite conflictele sau să le soluţioneze cu rezultate optime pentru copil. 88. pentru a observa copiii. Informează săptămânal părinţii cu privire la progresele înregistrate de copil în toate domeniile dezvoltării. Standard F. 86. în special în privinţa acelor aspecte ale dezvoltării care necesită mai multă atenţie şi acţiuni specifice. Stabileşte împreună cu părinţii măsuri necesare pentru corectarea/recuperarea unor probleme de dezvoltare (prin acţiuni concertate ale cadrului didactic şi ale părinţilor sau prin apelul la alţi specialişti). Comentarii. Implică părinţii în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 171 83.4.

să poată face schimbări de opinii şi să colaboreze pentru susţinerea activităţilor realizate în creşă/grădiniţă. Organizează periodic întâlniri cu părinţii. Creează un spaţiu în care părinţii să dispună de resurse de informaţii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. Comentarii. Implică părinţii sau alţi membri ai familiei. în planificarea şi organizarea unor studii tematice.172 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Indicator 89. . valorificând disponibilitatea şi experienţa acestora. pentru a organiza. 90. a dezbate şi a lua decizii în comun privind programul de educaţie promovat de creşă/ grădiniţă. a unor evenimente speciale sau a unor sărbători etc. observaţii 91.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful