P. 1
Dezvoltare Copilul Pina 7 Ani

Dezvoltare Copilul Pina 7 Ani

|Views: 55|Likes:
Published by ramona85
Dezvoltare Copilul Pina 7 Ani
Dezvoltare Copilul Pina 7 Ani

More info:

Published by: ramona85 on Apr 22, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/19/2013

pdf

text

original

STANDARDE de învăţare şi dezvoltare pentru copilul de la naştere până la 7 ani

STANDARDE profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie

CZU 373.2(083.7) S 76 Standardele au fost elaborate în cadrul Proiectului «Educaţie Pentru Toţi – Iniţiativa de Acţiune Rapidă» şi aprobate de către Consiliul Naţional pentru Curriculum (CMC) la 23 august 2010 Experţi naţionali în elaborarea standardelor: Dr.hab. Aglaida Bolboceanu, dr. Cornelia Cincilei Expert internaţional: Dr. Mihaela Ionescu, România Au colaborat: Ala Pînzari (Banca Mondială), Larisa Vîrtosu (UNICEF), dr. conf. Nadejda Velişco (Ministerul Educaţiei), dr. Lia Sclifos (Proiectul Educaţie Pentru Toţi – Iniţiativa de Acţiune Rapidă) Experţi naţionali în validarea standardelor: Maria Vrânceanu, Tatiana Turchină, Natalia Zotea, Valentina Lungu, Anatol Bucatca

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Standarde de învăţare şi dezvoltare pentru copilul de la naştere până la 7 ani : Standarde profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie / Min. Educaţiei al Rep. Moldova; au colab.: Larisa Vîrtosu, Ala Pînzari, Nadejda Velişco [et al.] ; experţi naţ.: Aglaida Bolboceanu, Cornelia Cincilei; expert internaţ.: Mihaela Ionescu. – Ch. : “Imprint Star” SRL. – 170 p. – (Ajută-l să crească oM MARE). 3450 ex. ISBN 978-9975-9905-9-2. - - 1. Educaţia preşcolarilor – Standarde.

ISBN 978-9975-9905-9-2

33
CUPRINS
STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI
A. Dezvoltarea fizică, a sănătăţii şi igienei B. Domeniul dezvoltării socio-emoţionale C. Capacităţi şi atitudini în învăţare D. Dezvoltarea limbajului şi a comunicării şi premisele citirii şi scrierii E. Domeniul dezvoltării cognitive 10 26 50 60 84

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRUL DIDACTIC
• Standarde profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie Instrument de evaluare a competenţelor profesionale ale cadrelor didactice din educaţia timpurie Ghid de aplicare a Instrumentului de evaluare a competenţelor profesionale ale cadrului didactic în baza Standardelor profesionale pentru cadrele didactice din educaţia timpurie Formular de înregistrare a datelor

113

129

149 155

îngrijire şi dezvoltare timpurie. nu trasee strict individuale de dezvoltare. Standardele reprezintă o resursă. având în vedere în mod holistic toate domeniile dezvoltării lui.4 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI INTRODUCERE Pentru toţi cei care contribuiţi la creşterea. În ambele cazuri dezvoltarea lor este normală. atât în mediul familial. rolul fundamental al adultului în îngrijirea. întrucât există diferenţe individuale importante între ritmurile de dezvoltare ale copiilor. Acestea sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere până la intrarea în şcoală. permiţând mici variaţii de la copil la copil. Unii copii cunosc salturi spectaculoase în dezvoltare într-un interval scurt de timp. 1. În baza reyultatelor procesului de validare de vârstă. . astfel încât să corespundă nivelului de dezvoltare a copiilor. îngrijirea şi dezvoltarea copiilor. pedagogiei copilului mic. indicatorii corespunzători standardelor au fost revizuiţi. pe când alţii înregistrează o dezvoltare gradată pe acelaşi interval de timp. dezvoltarea şi educaţia copilului în perioada timpurie. până la intrarea în clasa primară. fiind doar repere generale ale dezvoltării acestuia. Formularea standardelor pentru învăţare şi dezvoltare timpurie a copiilor cu vârsta de la naştere la 7 ani în Republica Moldova reprezintă un reper important în a formula expectaţii în privinţa a ceea ce copilul trebuie să ştie şi să poată să facă la această vârstă. Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie promovează abordarea individuală a copilului în sprijinirea lui în procesul de învăţare şi dezvoltare. deoarece copiii depind de ceea ce adulţii creează în jurul lor. Prin formularea lor. standardele reprezintă un set de afirmaţii care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui copiii să ştie şi să poată să facă. neuropsihologiei. au fost completate şi corelate cu perioada de vârstă naştere-5 ani. standardele doar orientează adulţii în procesul lor de participare şi sprijinire a creşterii şi dezvoltării normale şi depline a fiecărui copil. De aceea este foarte important să respectăm ritmul şi caracteristicile individuale ale învăţării şi dezvoltării fiecărui copil. importanţa respectării drepturilor fundamentale ale copilului. dezvoltării normale şi depline a copiilor! Adulţii sunt cei care au un rol decisiv în acest proces. când au fost elaborate standardele de învăţare şi dezvoltare a copiilor de la 5 la 7 ani. rolul activ al copilului în construcţia sinelui şi a propriei învăţări. cadre didactice. în care au fost consultaţi şi implicaţi experţi în educaţia şi dezvoltarea timpurie. cât şi în cadrul altor servicii de educaţie timpurie. dezvoltarea şi educaţia copiilor asupra aşteptărilor pe care le pot avea în privinţa copiilor în perioada copilăriei. aceste standarde sunt flexibile. precum şi experienţa confirmată în timp a programelor de educaţie timpurie din lume au contribuit semnificativ la cunoaşterea mai îndeaproape a modului în care copiii cresc şi se dezvoltă. creşterea. standardele reprezintă o resursă importantă ce orientează acţiunile dumneavoastră în scopul sprijinirii şi stimulării învăţării. validare şi revizuire. în acest mod fiind acoperită întreaga perioadă a copilăriei timpurii. Orice demers educaţional trebuie să aibă o finalitate. Însă. Etapa de elaborare a inceput în anul 2007. însă misiunea lor de orientare şi promovare a calităţii vizează întreg sistemul de educaţie. care s-a realizat în 2010. Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie definesc aceste finalităţi cu caracter general. Perioada copilăriei timpurii este numită de către unii specialişti perioada „magică” tocmai datorită schimbărilor şi salturilor uimitoare în toate domeniile dezvoltării care se petrec în acest răstimp. Acumulările ştiinţifice în domeniul psihologiei copilului. pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional. apoi. Ele reflectă finalităţile acţiunilor noastre şi ne orientează şi îmbunătăţesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului în această perioadă a vieţii. Ele se adresează tuturor copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi 7 ani. înainte de intrarea în şcoală. Aceste acumulări au stat la baza elaborării standardelor de învăţare şi dezvoltare ale copilului mic. Actualele Standarde sunt totodată rezultatul un îndelung proces în 3 etape: de elaborare. părinţii şi toţi adulţii care participă la creşterea. CE SUNT STANDARDELE? În cel mai larg sens. Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie recunosc: unicitatea copilului. psihologi. caracterul global şi integrat al dezvoltării lui. format din copii cu vârsta aflată în intervalul naştere-7 ani. un document ce informează educatorii. Etapa de validare a cuprins validarea de vîrstă a indicatorilor. în 2009. părinţi. de ceea ce ştiu despre ei şi de modul în care aceştia interacţionează cu ei.

Ştiind cum ne dorim să fie copiii noştri. comun de referinţă în educaţia. grădiniţă. aceste standarde au multiple utilizări: îmbunătăţirea procesului educaţional din creşe şi grădiniţe. Rolul principal al standardelor este acela de a contribui prin multiplele utilizări pe care le presupun. sistem şi nu acela al evaluării dezvoltării individuale a copiilor. scopul lor este acela de a evalua nivelul la care se situează toţi copiii dintr-o grupă. dezvoltarea şi îmbunătăţirea programelor de educaţie destinate părinţilor. îmbunătăţirea curriculum-ului destinat educaţiei copilului de la naştere la 7 ani. . la o educaţie. monitorizarea progresului la nivel de sistem educaţional destinat copiilor de la naştere la 7 ani. Ele se adresează tuturor părinţilor. In acest scop există instrumente speciale psihologice. instituţiilor care oferă programe de îngrijire şi educaţie a copiilor mici. îmbunătăţirea pregătirii cadrelor de didactice. vom şti mai bine cum să le oferim toate condiţiile pentru a ne împlini aşteptările. instituţiilor care formează resursele umane ce vor lucra cu copiii mici. îngrijire şi dezvoltare cît mai sănătoasă a copilului în acord cu ceea ce ne dorim să fie copiii cînd vor creşte. raion. şi nu la nivel individual în sensul diagnosticării profilului de dezvoltare a copilului. Întrucît au un caracter general. îngrijirea şi dezvoltarea copilului mic. Observarea copiilor în baza standardelor şi a indicatorilor are ca scop pentru cadrul didactic conturarea unui profil al grupei de copiii pentru a cunoaşte care sunt domeniile de dezvoltare care sunt mai puţin apelate prin activităţile desfăşurate în grădiniţă şi. în acest mod. serviciile oferite şi politicile publice privind educaţia.STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI 5 Pentru cadrele didactice. precum şi factorilor de decizie din sectoarele de educaţie. Standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului reprezintă punctul de plecare în elaborarea unui întreg sistem de standarde vizînd resursele umane. De aceea. îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere publică asupra importanţei şi valorii perioadei copilăriei timpurii. Odată elaborate. formularea standardelor de dezvoltare şi învăţare reprezintă un punct de referinţă în organizarea şi proiectarea activităţilor din unităţile de educaţie timpurie. standardele sunt relevante numai la nivel de grup de copii. Ele au fost concepute pentru a crea un sistem global. evaluarea şi îmbunătăţirea programelor educaţionale oferite de creşe şi grădiniţe. îngrijirea şi protecţia copilului de la naştere la 7 ani. îngrijire şi sănătate. a interveni în proiectarea viitoarelor activităţi.

PRINCIPII REFERITOARE LA CONŢINUTUL STANDARDELOR Cadrele didactice. Standardele recunosc faptul că toţi copiii se dezvoltă şi învaţă în contextul interacţiunilor şi relaţiilor pe care copiii le stabilesc cu primele persoane care au grijă de ei. Trebuie acordată atenţie tuturor domeniilor deoarece învăţarea şi dezvoltarea copilului este complexă şi apare traversând simultan toate domeniile de dezvoltare. Astfel. Copiii nu sunt recipiente pasive pentru cunoştinţe. luând în consideraţie diferenţele individuale privind ritmul de dezvoltare al fiecărui copil. Standardele trebuie să ia în consideraţie această diversitate şi să se adapteze naturii unice a învăţării şi dezvoltării copilului Conţinutul standardelor trebuie să ţină cont şi să respecte moştenirea culturală şi diferenţele lingvistice. riguroase şi realiste de cunoaştere a dezvoltării copilului şi familiei. în moduri diferite şi în contexte diferite. se dezvoltă şi dobândeşte deprinderi şi competenţe. de a realiza progrese în dezvoltare. PRINCIPII ORIENTATIVE PRIVIND CONŢINUTUL ŞI IMPLEMENTAREA STANDARDELOR 2. Conţinutul standardelor trebuie să fie adecvat grupei de vârstă a copiilor. văz. comunitate şi mediu în dezvoltarea copilului. Conţinutul standardelor trebuie să reflecte faptul că învăţarea şi dezvoltarea copiilor sunt concepte mutidimensionale şi că toate domeniile de dezvoltare sunt intercorelate. indiferent de diferenţele culturale. Standardele recunosc capacitatea tuturor copiilor de a învăţa. prin implicare activă. Contextele de învăţare în perioada timpurie sprijină şi stimulează învăţarea şi dezvoltarea copiilor mici. Familiile reprezintă un factor semnificativ prin contribuţia lor asupra dezvoltării şi învăţării copilului de-a lungul întregii vieţi a acestuia. de statut socio-economic. . de experienţele anterioare sau moştenirea culturală.1. părinţii şi alţi adulţi care participă la creşterea. explorare şi exploatarea simţurilor – auz. Copiii trec prin stadii similare de dezvoltare. Nu trebuie să ne aşteptăm ca toţi copiii să atingă aceleaşi standarde în acelaşi timp sau la acelaşi nivel de performanţă. de prezenţa unor deficienţe şi probleme fizice sau de învăţare. dar în ritmuri diferite. Standardele trebuie să recunoască necesitatea existenţei acestor medii de învăţare şi faptul că ele reprezintă diversitatea modalităţilor de predare şi învăţare şi diversitatea experienţelor de învăţare şi dezvoltare. ele trebuie să se bazeze pe informaţii valide. dezvoltarea şi educaţia copiilor mici. Fiecare copil este unic în modul în care creşte. Conţinutul standardelor trebuie să fie orientat de cercetările şi practicile bune din educaţia timpurie. Standardele trebuie să se bazeze pe expertiză şi experienţă în lucrul cu copiii mici. indiferent de dispoziţiile lor fizice sau emoţionale. Standardele trebuie să recunoască faptul că micii copii sunt participanţi activi la învăţare. angajare. copiii dobândesc abilităţi îndeosebi prin utilizarea diverselor strategii de învăţare şi prin construirea de variate contexte şi medii de învăţare. utilizează standardele ca o modalitate de a înţelege mai bine ce aşteptări pot avea în privinţa copiilor în raport cu vârsta pe care o au şi pentru a sprijini şi a stimula mai eficient procesul lor de învăţare şi dezvoltare. Standardele trebuie să recunoască faptul că la vârsta timpurie. Importanţa diversităţii mediilor şi moştenirii culturale trebuie să se regăsească în standarde. Întrucât standardele sunt utilizate pentru a maximiza dezvoltarea programelor educaţionale şi a experienţelor educaţionale ale copiilor. gust etc. conţinutul standardului trebuie să vizeze aşteptări realiste privind dezvoltarea copilului la vîrsta la care au fost elaborate standardele. apoi cu comunitatea apropiată şi mediul în care trăiesc.6 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI 2. ei învaţă prin joc. Setul de standarde este universal şi trebuie dezvoltat pentru toţi copiii. Conţinutul standardelor ţine cont de importanţa rolului jucat de familie. Standardele trebuie să recunoască faptul că toţi copiii trebuie expuşi unei game cât mai bogate de oportunităţi de învăţare. părinţii.

Pentru utilizarea şi implementarea optimă a standardelor trebuie să se asigure suport tehnic şi resurse adecvate. Standardele nu reprezintă un instrument de stigmatizare a copilului. Rezultatele evaluării trebuie să conducă la o utilizare mai bună a acestora. excluderea sau sancţionarea copiilor. Standardele trebuie utilizate pentru a ajuta micii copii. dar nu sunt un substitut al acestora. educatorii şi ceilalţi adulţi care sunt implicaţi în dezvoltarea copilului trebuie să fie familiarizaţi şi orientaţi în utilizarea adecvată a standardelor. Familiile reprezintă primul şi cel mai important educator. Standardele trebuie utilizate pentru a sprijini dezvoltarea copiilor. Ei trebuie ajutaţi tocmai pentru a se asigura că prin utilizarea lor standardele contribuie la stimularea dezvoltării copilului în toate domeniile indicate de către standarde. Standardele trebuie utilizate judicios şi în scopul pentru care au fost create.2. PRINCIPII REFERITOARE LA IMPLEMENTAREA STANDARDELOR Bunăstarea copiilor şi respectul pentru familiile lor au cea mai mare prioritate în implementarea standardelor. a cadrelor didactice sau a familiilor. sistematice. Familiile. Implementarea standardelor trebuie evaluată pentru a se asigura utilizarea ei adecvată de către familii. Ele pot fi utilizate ca o bază pentru observarea copiilor şi realizarea unui profil al grupei de copii în privinţa domeniilor de dezvoltare care au fost mai mult solicitate prin activităţile realizate de cadrul didactic. decident şi suport în viaţa copiilor. Pentru ca standardele să rămână relevante. STANDARDELE: NU SUNT un ghid exhaustiv al dezvoltării copilului şi nu trebuie considerate ca o listă de comportamente ce serveşte drept parcurs fix al dezvoltării copilului. Ele trebuie să sprijine familiile care sunt primele care lucrează cu copiii.STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI 7 2. NU SUNT un instrument pentru a evalua calitatea activităţii cadrelor didactice. unităţile de educaţie timpurie şi comunităţi. ele trebuie să fie revizuite periodic printr-un proces interactiv. Standardele nu trebuie utilizate ca instrumente pentru criticarea. ele orientează conţinutul instrumentelor de evaluare. Ele nu trebuie utilizate pentru a forţa sau opri dezvoltarea copilului sau pentru a eticheta copilul. educatorii şi programele educaţionale să exceleze. - . NU SUNT un instrument de evaluare a copilului. proiectarea programului de educaţie timpurie şi practicile educaţionale din familie. Implicarea familiilor trebuie văzută ca un proces esenţial în implementarea standardelor. Standardele trebuie revizuite şi actualizate cel puţin o dată la cinci ani. familiile.

Domeniile. Fiecare acţiune a lor de cucerire a mediului în care trăiesc şi se dezvoltă. dezvoltarea limbajului poate favoriza sau bloca interacţiunile sociale ale copilului cu ceilalţi. Pentru a trăi astfel de experienţe. iar experienţele de învăţare sunt cu atât mai semnificative pentru progresul copilului cu cât ele se adresează simultan tuturor domeniilor dezvoltării. în baza cărora au fost organizate standardele. cât şi trăiri afective şi motricitate. subdomeniile şi aspectele specifice subdomeniilor. fizic. operaţii mentale. Fiecare domeniu de dezvoltare cuprinde subdomenii şi. coordonare oculo-motorie. socio-emoţional şi fizic. după caz. dar a căror realizare determină implicit antrenarea obiectivelor dintr-un alt domeniu de dezvoltare. cognitiv. indicatori şi activităţi/contexte de învăţare. Toate domeniile de dezvoltare sunt intercondiţionate. Fiecare domeniu de dezvoltare. urmate de tabelul in care se realizează corespondenţa între standarde. Indicatorii sunt specifici vârstei copiilor şi sunt organizaţi ierarhic în funcţie de complexitate. a evita suprapunerile dar şi posibilitatea de a scăpa din vedere anumite dimensiuni importante ale dezvoltării care conturează ideea completă a pregătirii copilului pentru şcoală şi pentru viaţă. precum toate standardele trebuie să acopere complet întreg domeniul de dezvoltare. adică dezvoltarea unui domeniu favorizează dezvoltarea copilului într-un alt domeniu. De exemplu. aspecte specifice ale subdomeniilor. globale a copilului. atenţie şi reacţii emoţionale prin modul în care adultul îl ajută. acesta implică pe lângă motricitate. Mai jos sunt prezentate domeniile de dezvoltare cu subdomeniile şi aspectele specifice. CORELAREA DOMENIILOR DE DEZVOLTARE CU STANDARDELE ŞI A STANDARDELOR CU INDICATORII ŞI CU PRACTICILE DE SPRIJIN Fiecare standard cuprinde indicatori care explicitează aria generală desemnată de standard. Indicatorii au menirea de a acoperi întregul standard. Pentru fiecare indicator sunt sugerate activităţi şi contexte de învăţare pe care adultul le poate utiliza pentru a sprijini atingerea aşteptărilor formulate prin standarde. apoi pentru fiecare domeniu in parte este prezentată o scurtă descriere a acestuia care evidenţiază importanţa şi relevanţa fiecărui domeniu pentru dezvoltarea globală a copilului. După prezentarea fiecărui domeniu sunt prezentate sintetic standardele domeniului. socio-emoţional. La fel. numirea obiectelor cu care mănâncă şi a mâncării. care solicită şi stimulează copilul sub toate aspectele. Scopul structurării în acest mod al domeniilor de dezvoltare este acela de a se asigura cuprinderea tuturor aspectelor importante. are o anumită specificitate şi de aceea există obiective ale educaţiei timpurii care sunt specifice unui domeniu. copilul trebuie să fie sprijinit în dezvoltarea sa sub raport cognitiv. Prin interacţiune cu mediul (înţeles în complexitatea lui – mediul fizic şi fiinţe) copiii trăiesc experienţe ce au implicaţii asupra dezvoltării lui în complexitatea ei. implică atât procese cognitive. precum şi comunicare cu acesta. Ritmul dezvoltării fiecărui domeniu este diferită de la copil la copil.8 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI 3. STRUCTURAREA STANDARDELOR PE DOMENII DE DEZVOLTARE Întrucât copiii învaţă şi se dezvoltă explorând lumea în întregul ei. dacă obiectivul este acela de a-l învăţa să mănânce de unul singur. îl încurajează în mişcările pe care le realizează. Structura documentului este după cum urmează: Domeniu de dezvoltare Subdomeniu de dezvoltare Aspect specific subdomeniului Standard Indicator Practici de sprijin 4. standardele de învăţare şi dezvoltare sunt structurate pe toate domeniile de dezvoltare ale copilului. Structurarea standardelor pe domenii de dezvoltare are ca scop surprinderea specificului acestor domenii şi totodată urmărirea dezvoltării complete. sunt astfel structurate: .

A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE B.DEZVOLTAREA FIZICĂ. DEZVOLTAREA FIZICĂ. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 9 A. DOMENIUL DEZVOLTĂRII COGNITIVE . DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII E. DOMENIUL DEZVOLTĂRII SOCIOEMOŢIONALE C. CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE D.

A.) în interacţiunea cu mediul pentru a-şi orienta mişcările. auzul.2. Aspect specific: Motricitate grosieră Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi coordoneze muşchii mari ai corpului cu un scop al mişcării. A. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să participe la activităţi fizice variate. mirosul etc.3.1. A.1. Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze o alimentaţie sănătoasă variată. DEZVOLTAREA FIZICĂ. . Subdomeniul: Dezvoltarea fizică A.10 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A.2.1.1.1.3. A.1.2. Subdomeniul: Sănătate şi igienă personală A.2. A. Aspect specific: Motricitate fină Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru scopuri diferite. Aspect specific: Îngrijirea şi igiena personală Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze deprinderi de păstrare a sănătăţii şi igienei personale. simţul tactil.2. Aspect specific: Securitatea personală Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze abilităţi de protecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE A. Aspect specific: Dezvoltare senzorio-motorie Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea simţurilor (văzul.2.

Copiii învaţă de mici ce înseamnă un program de viaţă sănătos. iar dezvoltarea la nivelul de complexitate al schimbărilor care parcurg un mod gradat de progres de la schimbări simple la cele mai complexe. Deşi paşii schimbărilor sunt mai mult sau puţin aceiaşi pentru toţi copii. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 11 Sănătatea. Deprinderile de somn. să se rănească sau să îmbolnăvească. trebuie să înveţe să respecte anumite reguli în diferite contexte şi să facă distincţia dintre siguranţă şi pericol. de tăiere sau deprinderi de îmbrăcare şi mîncare este un proces plin de încercări. în înălţime şi a dimensiunilor corpului. Copiii trebuie să înveţe să se ferească de situaţii periculoase în care prin manipulare sau mişcare pot să producă accidente. precum creşterea în greutate. echilibru şi disponibilitatea de a fi implicaţi în experienţe de învăţare. Mişcarea şi bunăstarea fizică au o contribuţie importantă la dezvoltarea creierului. îmbrăcare şi activitate fizică se dezvoltă de la naştere şi constituie repere importante în prevenirea îmbolnăvirilor. Atît motricitatea grosieră cît şi cea fină. Ceea ce însoţeşte o dezvoltare fizică sănătoasă este însuşirea deprinderilor de igienă personală şi a celor de securitate personală. . Dezvoltarea fizică normală.DEZVOLTAREA FIZICĂ. copiii trebuie să înveţe cînd. motricitatea sunt fundamentale pentru întregul proces de învăţare şi reprezintă pietre de temelie pentru o viaţă activă şi un stil de viaţă sănătos. chiar dacă creşterea se referă la anumite schimbări de ordin fizic. căţărări. a competenţelor sociale şi emoţionale. dar şi de descoperire şi conştientizare a propriului corp. Sănătatea fizică aduce energie. dar şi reuşite. alergare. sărituri. bunăstarea fizică şi dezvoltarea motorie a copiilor sunt factori decisivi în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor în perioada timpurie. nutriţie. de desen. motricitatea şi coordonarea oculo-motorie reprezintă bazele unui comportament funcţional al copilului. De asemenea. Capacitatea copiilor de a implica. dacă i se oferă copilului suportul de care are nevoie. a coordona şi a controla muşchii şi părţile corpului în realizarea de mişcări de la cele mai simple la cele mai complexe necesită timp. a proceselor cognitive. Conştientizarea simţurilor şi utilizarea lor. De la mers. rostogoliri pînă la realizarea unor operaţii mai complicate precum utilizarea de instrumente de scris. exerciţiu şi sprijin. precum şi coordonarea senzorio-motorie reprezintă modalităţi de cucerire a mediului înconjurător. Creşterea şi dezvoltarea reprezintă procese complementare. Vulnerabilitatea copiilor datorată fragilităţii acestora impune necesitatea de a dezvolta la copii deprinderile de securitate personală. cum şi cui să ceară ajutor atunci cînd au nevoie. sănătatea. spălat. Dezvoltarea motricităţii este strîns legată de dezvoltarea limbajului. ritmul schimbărilor prezintă o puternică variabilitate individuală.

nealternând picioarele.• Asiguraţi-vă că mediul în care re. se ridică în vârful degetelor 18. 16.1. a sănătăţii şi igienei personale A. împinse. 6. Domeniul: Dezvoltarea fizică. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii grosiere Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi coordoneze muşchii mari ai corpului cu un scop al mişcării. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. control redus al direcţiei şi vitezei.1. Merge si aleargă cu uşurinţă • Oferiţi copilului posibilitatea de a alerga. Merge în linie dreaptă. nile şi picioarele. 17. • Puneţi-i la dispoziţie jucării şi diferite mate13. 10. Încearcă să urce singur(ă) scările. Se leagănă înainte şi înapoi aju. Îşi caută picioarele şi le aduce ridicate. Supraveghea2. Îşi ridică fiind pe burtă capul şi • Oferiţi copiilor în perioadele pieptul. de a se căţăra. când e treaz. mâinilor şi picioarelor. • Puneţi-i la dispoziţie obiecte 3. Se împinge să se ridice în picioa. să se ridice să se caţere. Se rostogoleşte. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) Indicatori Practici de sprijin 1. a sări. a încerca să meargă. căsuţe din piedintr-un scaun al adultului. poziţii diferite ale corpului. rizat pentru a avea libertate de 8. 9. De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin 12. momente în care să stea pe burtă. care să poată fi trase.12 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. Stă într-un picior. independent. Merge înapoi. Duce obiecte in mâini în timp ce merge. 11. Sare pe loc. Urcă şi coboară scări. sprijinindu-se de ceva sau se află copilul este sigur şi secucineva. Merge ţinându-se de mobilier. se mari de lego) • Implicaţi copiii în activităţi care să le solicite 15.• Jucaţi-vă cu el jocuri în care cântându-se cu mâinile şi genunchii taţi şi îi antrenaţi în mişcări mâişi mai târziu se târăşte. 7. mişcare. Se apleacă pentru a explora obiecte aflate pe covor. către gură. Stă în şezut cu sprijin din partea mişca liber. Loveşte şi aruncă mingea cu echilibrul. Dobândeşte control al mişcărilor ţi-l. 4. . Se urcă şi coboară din pat sau cuburi pe care se poate urca. adultului şi mai apoi fără sprijin. • Acordaţi-i spaţiu pentru a se 5. 19. riale şi echipamente care să-l implice în activităţi de mişcare (căluţi pentru a fi călăriţi. 14.1. de schimbând ritmul şi direcţia.

Aleargă cu uşurinţă cu uşoare căzături. Ju23. realizarea de forme împreună cu corpul altui copil (un pod. Loveşte mingea către un punct anume cu oarecare precizie. Domeniul: Dezvoltarea fizică. lui echipamente de joacă obiecte. 27. 22. cu sprijin. • Supravegheaţi copiii când 26. Aruncă o minge de mărime medie cu oarecare precizie. Folosiţi dansul pen25. să strângă frunzele uscate etc. să ducă gunoiul.1. • • • • • • . pe ţăra pe ele. 29. dând-o • Jucaţi-vă cu ei imitând animale care sar. Cântaţi cu ei înapoi. 31. 33. Încurajaţi imitarea de mişcări ale animalelor. asociind mişcarea cu cântecul. Indicatori 28. Loveşte mingea. creează forme cu ajutorul degetelor (precum un cerc din degete etc. Se caţără pe echipamente • Propuneţi copiilor rostode joacă pentru copii. De la 5 la 7 ani (61-84 luni) • • Practici de sprijin Propuneţi jocuri de imitare a mişcărilor. Se târăşte prin tuneluri. a se târî pe sub ele. Încurajaţi copiii să reprezinte personaje din poveşti şi din mediul înconjurător. Puneţi la dispoziţia copiilor mingi de diferite mărimi. a unor mişcări de dans.1. persoanelor. de ghicire a personajelor pe baza mişcărilor. Demonstrează coordonarea părţilor propriului corp în realizarea unor mişcări. a se că21. în convorbiri.DEZVOLTAREA FIZICĂ. demonstraţi-le mişcări noi şi îndemnaţi-i să încerce şi ei 24.1. 30. Pedalează corespunzător coboară scările. sub masă. Urcă şi coboară scările alternând picioarele. • Puneţi la dispoziţia copiluîn jurul unor obstacole. Poziţionează corpul şi membrele în mod corespunzător pentru a imita ceva sau pe cineva sau pentru a executa o mişcare (a prinde o minge. exerciţii cu mingea mică. Urcă şi coboară scările ţinând un obiect într-o mână sau în ambele mâini.) Valorificaţi mişcarea în jocurile de rol. jucării din sala de clasă când ieşiţi din sala de clasă în spaţiul de joacă de afară. cu mingea. Implicaţi copiii în activităţi domestice simple. pentru a alerga în jurul lor. încurajaţi copiii să utilizeze mişcarea în descrierea obiectelor. Sare pe ambele picioare şi tru a implica ambele părţi peste obiecte mici păstrânale trupului în mişcare du-şi echilibrul. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. a sănătăţii şi igienei personale A. a arunca o minge) 32. Jucaţi jocuri de imitare fidelă a mişcărilor unor animale. când merge cu tricicleta. a fenomenelor naturii. un pătrat). De la 3 la 5 ani (37-60 luni) Indicatori Practici de sprijin 20. Merge şi aleargă circular. Implicaţi-i în jocuri cu mingea. golirea mingii mari. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii grosiere Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi coordoneze muşchii mari ai corpului cu un scop al mişcării. vietăţilor. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 13 A. ale personajelor din poveste. Prinde cu ambele mâini o când împreună cu copiii minge mare. un cerc. Oferiţi copiilor permanent oportunitatea de a se mişca în aer liber Solicitaţi copiilor să aducă lucruri.

44.2. 38. • Puneţi la dispoziţia copiilor materiale de scris şi încurajaţi-i să scrie şi să deseneze. dintr-o mână în alta. 35. apăsând vităţi în grup mic. să le golească etc. Domeniul: Dezvoltarea fizică. . cu ajutor. treneze prinderea de obiecte în mâini. Transferă obiecte mici riştii etc. De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin 43. Prinde degetele adultului. biscuiţi mici etc. creioane mai groa42. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii fine Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru scopuri diferite. funde. să le ridice.) 39. cântat la pian.) 41. obiectele şi sticluţele • Jucaţi jocuri şi cântaţi cântecele în care solicitaţi mişcarea din jurul său. Dă paginile unei cărţi mari. să le scu40. • Puneţi la dispoziţia copilului cărţi cu pagini groase. imagini şi daţi libertatea să le exploreze. perechi sau individuale de pe clanţă şi închizând-o. 47. desenaţi cu când i se dau instrumente el. Goleşte cutii de conţinut. Deschide uşa. ne de ceară. a ploii. • Puneţi obiecte în jurul copilului pentru ca el să ajungă la ele. cum ar fi cercul. „lecturare”. mâinilor şi a degetelor (bătut 36. dă pagi. să le prindă. a mo37. Apuca obiecte. Caută cu ambele mâini jucăriile. de aplauze. Utilizează unele tacâmuri corespunzător. de scris. Apreciaţi permanent efortul lor. borcane cu capac. Face semne mari pe hârtie se) şi citiţi şi scrieţi. imire”. instrumente de scris (creioaodată. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) Indicatori Practici de sprijin 34. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. sa le umple cu apă. • Oferiţi feluri de mâncare ce permit explorarea ei cu degetele (cereale. tarea toboşarului. şurubează (de exemplu. a sănătăţii şi igienei personale A. • Oferiţi copiilor cărţi cu poveşti. 45. Umple cutii cu conţinut • Încurajaţi copilul să se joace cu jucării în timpul băii. Utilizează pensula.1.14 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A.• Oferiţi activităţi ce permit copilului să le annile unei cărţi una câte una. Imită gestul de „la revededin palme. În majoritatea situaţiilor. dar care nu se strică uşor). cartonadeseori mai multe pagini te.1. Mâzgăleşte cu creionul începând • Puneţi-i la dispoziţie jucării şi obiecte din gospodărie cu părţi care se Înşurubează/desă imite semne. Încurajaţi acti46.

De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori 48. creioane.) • Oferiţi costumaţie în centrul de joc simbolic unde copiii pot exersa încheierea şi descheierea nasturilor.• Exersaţi abilităţile copilului de autoservire în fiecare situaţie potrivită.• Implicaţi copiii în activităţi plastice (modelare. cifre din data zilei de naştere. Manipulează obiecte mici cu uşurinţă (şiruri de măr. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. îşi scrie prenumele. 55. obiecte mici introduse un mediu securizat prin găuri etc.• Exersaţi regulile de utilizare a instrumentelor. 54. • Utilizaţi centrul de joc simbolic pentru a exersa îmbrăcarea şi dezbrăcarea păpuşilor. fii şi îşi leagă şireturile copilului acţiunea şi acordaţi-i ajutor să o însuşeasla pantofi. a sănătăţii şi igienei personale A. modele de utilizare a veselei. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 15 A. 56. Taie în linie dreaptă sau curbă.. Rugaţi copiii „să se semneze” pe lucrările 58. 53. Încheie nasturi mari. • Elaboraţi împreună cu copiii compoziţii plastice din puncte.1. sprijin. punctare. pensula. pictura cu degetele etc. Demonstraţi. • Utilizaţi orice oportunitate în timpul activităţilor pentru a încuraja copiii să scrie litere si cifre pe care le cunosc. aplicaţii din frunze. mobilă. Indicatori Practici de sprijin • Oferiţi copiilor variate materiale de scris.• Prevedeţi timp în fiecare zi pentru activităţi de dezvoltare a motricităţii fine. Copiază desene geometrice sau cu diverse forme.. Atrageţi atenţia permanent asupra materialelor scrise din sala de grupă. haine pentru păpuşi şi timp pentru a se juca cu ele. vată. haşurare. asigurând copiilor gele. creta. pete. linii. furculiţă).). Încurajaţi-i să se implice în activitatea cu astfel de materiale şi instrumente. • Propuneţi copiilor jocuri cu apă şi nisip pentru antrenarea degetelor. 50. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii fine Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru scopuri diferite.2. Domeniul: Dezvoltarea fizică. Scrie unele litere şi cifre ce pot fi recunoscute (de ex. vârsta copilului) • Organizaţi activităţi în centrul de jocuri de masă manipulative. eventual atenţionaţi special. uneori cu diverse instrumente (desen cu degetele. pensule. • Propuneţi sarcini de decorare a unor obiecte sau a unor contururi de obiecte utilizând instrumentele de scris. 59. 60. în caz de necesitate. • Oferiţi copiilor materiale şi instrumente de desen şi pictură. bureţi. ornamentarea obiectelor. Îşi pune singur panto. că.. 49. desenat.DEZVOLTAREA FIZICĂ. pregătirea materialelor distributive pentru anumimodela. Mănâncă cu tacâmuri independent (lingură. etc. masa. cifre (de ex. aranjarea jucăriilor. etc. Se îmbracă şi dezbra. Realizează puzzle-uri mai complicate (in jur de 25 piese).). • Propuneţi copiilor activităţi de decupare pentru confecţionarea de hăinuţe pentru personajele lor preferate. experimentaţi împreună că singur. 52. Practici de sprijin • Oferiţi copiilor seturi de jucării: veselă.). bureţi. etc. • Demonstraţi prin exemplu propriu. . scrie cifre de la 0 la 10). 57. teriale pentru a picta.1. te activităţi. 51. litere din numele propriu. Utilizează diverse materiale din centrul de artă (creioane. Închide fermoare mari. Scrie diferite litere şi lor. Utilizează indepen. valorificând situaţii de dent cu uşurinţă marutină: aranjarea mesei. markere.

pluş. • Oferiţi oportunităţi de activităţi fizice care integrează mişcarea cu utilizarea simţurilor (jocul umbrelor. • Numiţi când vorbiţi cu copilul culorile. în înşirarea de obiecte pe aţă etc. tem64. 65. Demonstrează coordonare • Oferiţi jucării şi obiecte din materiale şi texturi diferite. mirosul etc. burete etc.) în interacţiunea cu mediul pentru a-şi orienta mişcările. Răspunde întorcân. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 61. Realizează mişcări artistice împreună cu adultul. mirosurile. Ţine cana şi bea din ea fără ca • Încurajaţi copilul să bea singur din cană. gusturile. un balansoar sau alte echipamen63. într-un recipient mai mare). Numiţi-le. Utilizează în joc obiecte din texturi diferite (nisip. Explorează mediul cu te de joacă. mâinile şi gura. cântat la pian etc.) . plastic.• Verificaţi nivelul de zgomot din aprodu-se după sunetul pierea copilului. cum ar fi • Modelaţi mişcări ale copilului realizând anumite activităţi împreună cu el: dansuri. ritmice. le. 69. rea oculo-motorie în cadrul anumitor miş. apă. Indicaţi obiecte în jurul copiasupra obiectelor din lului numindu-le.3. pictura cu picioarele. auzul. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. Explorează şi reacţionează la texturi şi suprafeţe diferite. pe care le poate 62. apropiere sau depăr• Legănaţi uşor copilul folosind braţetare. Domeniul: Dezvoltarea fizică. Focalizează vederea prinde. frunze. • Oferiţi copiilor obiecte din materiale şi cu texturi diferite. Aspect specific: Dezvoltarea senzorio-motorie Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea simţurilor (văzul. • Stimulaţi vederea copilului cu jucării care pendulează. 68.1.) 67. a sănătăţii şi igienei personale A.1. forma.• Explicaţi-le copiilor când mâncarea sau alte obiecte sunt prea fierbinţi cări (pune obiecte mici sau prea reci şi nu trebuie atinse. pută. Realizează coordonaperatura aerului etc. în realizarea puzzleurilor. Evitaţi expunerea lui sau atingerea percela sunete puternice. mişcări la auzul unor semnale etc. oculo-motorie în jocurile de construcţie. dansul pe muzică sau mişcări bătut la tobă. simţul tactil. să verse. 66.16 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A.

îmbrăcăminte etc. din pământ). să le escaladeze tobogan.• Jucaţi jocuri în care copiii interpretează animale fare. Le imită mişcările. miros): cunse. alunecă pe ocolească. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 17 A.1. Ce-i ascuns în săculeţ? • Utilizaţi în jocuri exerciţii de tipul „stop-start” • Propuneţi jocuri cu schimbarea mişcărilor la semnal. auzul. 76.). Domeniul: Dezvoltarea fizică. se balansează • Realizaţi trasee cu obstacole pe care trebuie să le în scrânciob. păpuşi • Realizaţi un teatru de păpuşi. Inventează roluri 74. se mişcă mai repede pentru a evita un obstacol. sunete. . simte mirosuri supărătoare etc. Aspect specific: Dezvoltarea senzorio-motorie Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea simţurilor (văzul. Răspunde adecvat la diverse semnale de natură diferită (culoare. mirosul etc.• Jucaţi jocuri de recunoaştere a formelor. fără să le vadă. jocuri cu schimbarea direcţiei şi vitezei de mişcare • Jucaţi cu copiii jocul „Roboţelul cu telecomandă”. marionete etc. 77.3. uşor. la schimbarea ritmului muzicii. pipăit. Reacţionează fizic cores. de curăţenie la măsuţe. Imită animale prin mişca. materialelor. sunet.) în interacţiunea cu mediul pentru a-şi orienta mişcările. a materialelor. sunetele.DEZVOLTAREA FIZICĂ. la locul de depozitare verse. se fereşte. 73. Demonstrează o mai bună • Oferiţi oportunitatea de a utiliza echipamentul de coordonare oculo-motorie (prinde o minge care sare joacă din spaţiul de joacă din aer liber. Duce un pahar de apă plin dintr-o parte într• Implicaţi copiii în acţiuni de ajutorare reciprocă. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică A. 71. 72. care pot fi îmbrăcate pe mână. simboluri grafice). Împinge obiecte către o destinaţie. a sănătăţii şi igienei personale A.• Utilizaţi jocuri care solicită punzător stimulilor din simţurile şi mişcarea cormediu (îşi îndoaie picioapului: jocuri de imitaţie.1. Recunoaşte prin atin.). vorite. gere/pipăit obiecte assunetelor prin implicarea simţurilor (auz. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 70. Solicitaţi copiii să redea în mişcări comenzile auzite. 75. Manipulează păpuşi simple (de ex. de aşezaalta a camerei fără să re a mesei. simţul tactil. rele pentru a ateriza mai cântece cu comenzi etc.

• Jucaţi cu copiii jocuri ce implică mişcare şi activitate fi80. . Încearcă cu sprijin mişcă. 82. Încearcă activităţi noi • Oferiţi copiilor cel puţin 60 de minute de activitate fizică care necesită mişcări fiîn fiecare zi. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să participe la activităţi fizice variate. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 78.• Puneţi-le la dispoziţie echipamente şi obiecte care îi imtului. Domeniul: Dezvoltarea fizică. de somn şi ritualurile de dinainte şi de după somn.18 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. să alerge. zice fără sprijinul adul.1. liberă. • Oferiţi momente de odihnă după activităţi fizice dansuri. Participă activ în jocuri. Este încântat(ă) când sunt zică. 81.2. plică în activităţi fizice structurate (mişcări însoţite de cântec. ritm. să se ridice. a sănătăţii şi igienei personale A.2. 79. jocuri în aer liber etc. • Ajutaţi-i zilnic să meargă. Demonstrează dorinţa de a • Respectaţi zilnic programul încerca noi jocuri şi jucării. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. de căţărare.• Oferiţi copiilor câteva ore ri de motricitate grosieră şi zilnic momente de mişcare fină. de menţinere a echilibrului etc. utilizate jucării sau obiecte în jocuri ce solicită mişcare.

forţa.2.2. amuzante. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 83. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 19 A. • Învăţaţi-i pe copii jocuri precum „Statuile”. mişcări. în diverce: alergare. adunarea rufelor. dans. • Faceţi ca activităţile fizice să fie distractive. 85. de la un spaţiu la altul. vităţilor. dans etc. 86. Participă cu entuziasm • Implicaţi copiii într-o varietate largă în diverse activităţi fizide activităţi fizice şi mişcare.a. de trecere de la o activitate la alta. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să participe la activităţi fizice variate. . Domeniul: Dezvoltarea fizică. se momente ale zilei şi în timpul actiaruncări.DEZVOLTAREA FIZICĂ. Ajută la realizarea de activităţi • Utilizaţi momentele de rutină pentru a-i imdomestice care implică mişcare: plica pe copii în activităţi fizice. supuneţi-i la noi provocări. Exersaţile viteza. aranjarea jucăriilor. De-a v-aţi ascunselea” ş. căţărare. tivităţi în aer liber şi mişcare şi învăţaţi-i noi jocuri sau chiar sporturi. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. mutarea unor obiecte etc. măturat. a sănătăţii şi igienei personale A.1. 84. rostogoliri.• Oferiţi zilnic copiilor suficient timp pentru activităţi fizice de alergare.) • Oferiţi copiilor cel puţin 60 de minute de activitate fizică zilnic. Introduce diverse activităţi fizice în momentele de tranziţie. Participă în mod regulat la ac. precizia.

Încearcă mâncăruri noi când îi sunt oferite. tării. Explorează mâncarea cu degetele.• Faceţi din momentul mesei un moment agreabil şi un prilej de a-l învăţa să mătatea cu care mănâncă. • Oferiţi copilului posibilitatea de a alege între câteva variante de mâncăruri. • Creaţi un mediu relaxat.2. Încurajaşi copilul să bea apă pe parcursul zilei. • Introduceţi mâncărurile noi împreună cu cele preferate de copil. Face diferenţa între lucruri care se mănâncă şi cele care nu se mănâncă. Practici de sprijin • Stabiliţi ore regulate de masă şi gustare. nânce independent. 93. Începe să recunoască şi să mănânce o mare varietate de mâncăruri. 90. 88. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A.1. . Poate face alegeri între diverse opţiuni de mâncare. propice alăpdacă există condiţii propice. a sănătăţii şi igienei personale A. Urmăriţi copilul pentru a observa când îi este foame şi când este sătul. • Discutaţi cu copilului şi învăţaţi-l despre alimentaţia sănătoasă. Îşi reglează viteza şi intensi.2. 94. 87. Consumă o varietate de mâncăruri din toate grupele de alimente.20 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. Domeniul: Dezvoltarea fizică. Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze o alimentaţie sănătoasă . 92. Se hrăneşte prin alăptare. • Vorbiţi cu copilul despre importanţa alimentaţiei şi a apei pentru sănătatea organismului. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 91. 89.

De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 95. . Aspect specific: Sănătatea şi nutriţia Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze o alimentaţie sănătoasă . Participă la pregătirea • Organizaţi activităţi de preparare a unor salate unor gustări sănătoase.2. Alege mâncăruri care sănătoase. porţia de mâncare. Ajută la servirea mesei • Implicaţi copiii în activităţi de plantare. Discutaţi despre fiecare aliment utilizat şi despre importanţa igienei alimentare şi a unei alimentaţii 96.• Organizaţi activităţi în care să discutaţi despre cât altele. • Realizaţi activităţi de joc privind alimentaţia. 99. altele.DEZVOLTAREA FIZICĂ. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. creşteşi îşi apreciază corect re şi recoltare a unor legume. cu mai sănătoase şi mai nutritive decât sprijinul adultului. adultului. zarzavaturi. cu sprijinul mâncăruri favorite şi mâncăruri care nu-i plac.2. 97. sunt mai sănătoase de. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 21 A. în care copiii joacă roluri diferite (de ex. Explică funcţiile benefice sau • Implicaţi copiii în prepararea. Domeniul: Dezvoltarea fizică. şi implicaţi-i pe copii în pregătirea lor. a sănătăţii şi igienei personale A. servirea mesei şi comportamentul sănătos în timpul mesei. să înveţe cum se spală fructele şi legumele şi de ce este necesară spălarea lor. servidăunătoare ale anumitor alimenrea şi gustarea unei mese sănătoate pentru organismul uman. se. Recunoaşte mâncăruri dintr-un • Discutaţi despre alimente care sunt grup de mâncăruri diferite.1. 98. „De-a restaurantul”).

.) şi o poate folosi în mod regulat la 36 de luni. pilului. Domeniul: Dezvoltarea fizică. cântece. Reacţionează la stimulii verbali în timpul momente. dinţii cu sprijinul adultului. • Discutaţi despre reguli de păstrare a igienei cu sprijinul adultului. 104.• Arătaţi-i periuţa lui/ei de dinţi şi pasta de dinţi pentru copii.2. 108. Îşi spală mâinile şi le • Însoţiţi copilul la baie şi apreciaţi eforturile lui de a se spăla pe mâini singur şi a de a-şi peria usucă în momentele podinţii. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 100. • Numiţi stările de disconfort fizic cauzate de simptome ale unor boli. 102. Recunoaşte periuţa de dinţi şi pasta de dinţi.• le numai cu sprijinul adultului.” etc. povestioare despre deprinderile de igienă personală. Începe să îşi perieze tica”. 101. „mă doare bur107.2. a sănătăţii şi igienei personale A. Lasă să se înţeleagă • Modelaţi deprinderile copilului de a se spăla dacă scutecul este ud pe mâini şi a se şterge. Foloseşte şerveţele pentru a–şi şterge nasul. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. trivite (înainte de masă. când îi schimbaţi scutecele. Aspect specific: Îngrijirea şi igiena personală Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze deprinderi de păstrare a sănătăţii şi igienei personale. când îl îmbrăcaţi etc. arătând spre el a– şi peria dinţii. • Utilizaţi poezii.2...”. când îl sprijiniţi în formarea acestor de deprinderi („trebuie să punem mâna la gură când 106. 103. sau trăgând de el când este atins de adult. precum şi cele lor rutinare de schimbare a ale celorlalţi.. Demonstrează interes tuşim sau strănutăm. „simt că sunt cald. Apreciaţi-l permanent. cântaţi-i în timp ce îi faceţi baie. 105.. de a utiliza toaleta. Se relaxează în timpul • Respectaţi programul de igienă al cobăii. după utilizarea toaletei etc. Faceţi din momentele de igienă personală momente agreabile. de ex. cu slabă supraveghere. de sau plin.22 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. că mi-e frig” etc. Îşi spală şi îşi usucă mâini. „trebuie să schimbăm privind mersul la toaletă scutecul dacă este murdar deoarece. scutecelor.). vorbiţi cu copilul.

Demonstrează independen.2. periuţa de dinţi etc. • Realizaţi cu copiii cărticele despre sănătate. . seşte batista. 112. poezioare sau cântecele despre regulile sanitare.DEZVOLTAREA FIZICĂ. afişe. Practici de sprijin • Puneţi la dispoziţia copilului permanent şerveţele pentru a le utiliza la nevoie. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. Discutaţi despre simptomele unor boli. In majoritatea situaţiilor duce mâna la gură când tuşeşte. Domeniul: Dezvoltarea fizică. Indicatori Practici de sprijin 115. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 23 A. Aspect specific: Îngrijirea şi igiena personală Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze deprinderi de păstrare a sănătăţii şi igienei personale. Spune când simte unele simptome de boală. a sănătăţii şi igienei personale A. Îşi spală mâinile şi le şterge înainte de masă şi după utilizarea toaletei. Realizaţi jocuri în grup mic în care unii copii sunt medici şi alţii pacienţi. 114.2.) Apreciaţi de fiecare dată când copilul pune mâna la gură când tuşeşte sau strănută şi foloseşte şerveţelul l. fololor. paste de dinţi. Are grijă de nevoile de utilizare a toaletei. bureţi de baie etc. al dinţilor etc. 111. igienă personală.• Oferiţi zilnic copiilor posibilitaţă în igiena personală (se spatea de a-şi exersa deprinderile de lă şi se şterge singur pe mâini. când tuşeşte. Încurajaţi copiii îşi acoperă gura cu mâna când care le respectă şi amintiţi constrănută.) • Creaţi un loc unde copiii să îşi poată păstra obiectele de igienă personală (săpunul. şamponuri. foloseşstant de importanţa respectării te independent toaleta. • Supravegheaţi permanent respectarea rutinei în păstrarea igienei (spălatul mâinilor. geluri de duş.2. Cooperează cu adultul în spălarea dinţilor. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori 109. foloseşte şerveţele pentru a-şi şterge nasul şi le aruncă după utilizare la coş.) • Propuneţi jocuri precum „De-a magazinul” unde copiii pot utiliza produse de igienă personală (săpunuri. pieptenul. fără sprijinul adultului. În majoritatea situaţiilor. se spală pe dinţi). Încurajaţi-i să realizeze desene. 113. 110.

. a sănătăţii şi igienei personale A. alte centre pentru a discuta despre obiecte şi licuţite). ranţa nesupravegherii.• Folosiţi jucăriile din centrul de joc simbolic sau lele (aragaz. dar nu oferă siguchide periculoase. 120. în par122. dar necesită susţinere pe care îl evitaţi („Nu. pii. sa personală când a simţit pericole.• Supravegheaţi permanent copilul nări ale adulţilor privind o şi folosiţi modalităţi de atenţionare situaţie periculoasă. Poate fi distras de la un • Explicaţi copilului permanent moticomportament periculos vul pentru care interziceţi un anumit comportament. Utilizaţi aceleaşi semnale pentru a se obişnui copilul cu semnificaţia lor. Urmează unele reguli şi rutine stabilite. Reacţionează la atenţio. Aspect specific: Securitatea personală Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze abilităţi de protecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase. vorbe. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 116. pentru a se opri. în magazine. mâna când traversăm strada”) 123. 121. fier de călcat. mişcări.) Indicatori Practici de sprijin 118.2. în locuri publice. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. Domeniul: Dezvoltarea fizică. periculoase („dă-mi.24 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI A. Acordă atenţie indicul de joacă etc. care este pericolul prin semnale.3. Demonstrează recunoaşterea regulilor de • Atrageţi atenţia copiilor asupra necesităţii respectării unor reguli când utilizează echipamenprotecţie. • Discutaţi despre accidentele care se pot petrece şi ce consecinţe grave pot avea. Demonstrează că face diferenţa între adulţii care îl îngrijesc şi străini. 119.. • Folosiţi imagini cu pompieri. te rog.. 117. . Spune adultului când • Învăţaţi copilul să vorbească despre experienţa cineva îi face ceva rău. Începe să evite perico. a lor în situaţii periculoase. acolo nu e voie.). chiar dacă nu te de joacă pentru a nu se răni sau răni alţi cole respectă întotdeauna. pentru că. Amintiţi-le permanent regulicaţiilor privind situaţiile le. şi anticipează consecin• Utilizaţi povestiri pentru a pune accent pe reguţele nerespectării aceslile de securitate personală în diverse contexte tora. (pe stradă. medici şi discutaţi despre intervenţiile lor în situaţiile periculoase.2.

sau gru130. matul. posibilitatea evitării lor sau a riscuri126.2. la medic. afişe.. şi anticirculaţie. niţa între sigur şi periculos. „campanii” pentru evitarea pericolelor. fier de călcat în priză. . Înţelege diferenţa dintre atingere sigură şi atingere • Citiţi poveşti. Respectă corespunzător regulile de comportare în grădiniţă. Atragede bază pe stradă (de exemţi-le atenţia asupra anumitor semne plu. 132. a sănătăţii şi igienei personale A. poliţişti etc. Comunică adulţilor sau • Utilizaţi imagini pentru a ilustra sicolegilor atunci când vede tuaţii de risc (consum de lichide din un comportament pericusticle necunoscute. cu grupul • Utilizaţi exemple din viaţa lor personală pentru a discuta despre comportamente dăunătoare. Utilizaţi-le şi în sala de dreapta când traversează grupă în timpul unor activităţi. • Propuneţi jocuri pentru cunoaşterea semnificaţiei culorilor semaforului. strada). jocul cu • Folosiţi nume sau simboluri specifice cu care să chibriturile etc. asociat cu solidaritatea şi securitatea toare organismului (fuemoţională şi socială. 133. păpuşi. A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 25 A. Demonstrează cunoaşterea regulilor de siguranţă în jocul simbolic. • Folosiţi ieşirile în locuri publice pen127. Domeniul: Dezvoltarea fizică. • Invitaţi lucrători ai poliţiei.. Înţelege că unele compul de prieteni) pentru a cultiva sentimentul de portamente pot fi dăunăapartenenţă. • Realizaţi un joc de rol cu diverse personaje care pot oferi ajutor în situaţii de risc (medici. Asiguranu merge cu persoane ţi-vă că înţeleg care sunt persoanele în care pot necunoscute. rămânând avea încredere şi pot apela în astfel de situaţii. • Elaboraţi împreună cu copiii scheme. simboluri în centrul de joc simbolic (de ex. 129. hăinuţe. Demonstrează înţelegetru a discuta despre regulile de prorea regulilor de siguranţă tecţie şi evitare a pericolelor. la magazin.DEZVOLTAREA FIZICĂ. în transportul public şi în alte locuri publice pentru a evita accidentele. Relatează unde şi când trebuie să se adreseze după ajutor. a semnelor rutiere. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale A. cipează consecinţele neres. priveşte în stânga şi în şi simboluri. pe stradă.3.• Realizaţi cărticele privind regulile de blic. medici. • Realizaţi hărţi rutiere cu copiii. • Propuneţi în centrul de Joc simbolic vizite la muzeu.• Apreciaţi de fiecare dată respectarea pectării acestor reguli. de evitare a pericolelor etc. etc. identifice grupa de la grădiniţă. situaţiile periculoase. Discuţii şi jocuri de orientare într-un mediu nou. la piaţă şi exersaţi regulile rutiere.). dar ştie că rea pericolelor. desene ale surselor şi persoanelor cărora li se poate cere ajutor. Demonstrează înţelegerea lor pe care le presupun. 131. ) şi propuneţi copiilor să vă spună ce ar face ei dacă s-ar afla într-o astfel de situaţie. povestiri ce prezintă situaţii periculoase si discutaţi despre periculoasă. face parte copilul (grupul de la grădiniţă. Identifică adulţii care • Realizaţi cu copiii afişe. de flacără etc. regulilor 128.Nu se lasă ademenit • Folosiţi povestiri pentru a discuta despre pericole (prin cuvinte/ obiecte) şi şi căi de acţiune în situaţii periculoase. nu ia medicamente în unde copiii pot demonstra înţelegeabsenţa adultului.2. în transportul pu. pompieri. medicamentele sunt utile în • Menţionaţi permanent care este graanumite situaţii). De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 124. pompieri.). apropierea de un los. Aspect specific: Securitatea personală Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze abilităţi de protecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase. pot să-l(o) sprijine în si• Identificaţi elemente specifice grupului din care tuaţii periculoase. cu bicicleta etc. regulilor de siguranţă în sala de grupă/grădiniţă şi acasă • Oferiţi materiale. băutura. 125.

2. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu copii de vârstă apropiată Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să interacţioneze pozitiv cu copii de vârstă apropiată. B.2. B.2. B 1.1. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B. DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ B.2. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste încredere în adulţii cunoscuţi şi să interacţioneze cu aceştia.3. Copilul ar trebui să fie capabil să coopereze cu ceilalţi. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să se perceapă în mod pozitiv.4. B. să aprecieze şi să respecte asemănările şi deosebirile dintre oameni. ca persoană unică. să fie capabil să negocieze şi să participe la luarea deciziilor.3.2. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să perceapă regulile şi efectele acestora. Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste empatie faţă de celelalte persoane. Copilul ar trebui să fie capabil să îşi asume responsabilităţi.1. cu caracteristici specifice.2. Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să ceară ajutorul când are nevoie. Aspect specific: Dezvoltarea expresivităţii emoţionale Standard 11: Copiii ar trebui să fie capabil să recunoască şi să exprime adecvat o varietate de emoţii . Standard 7. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. Aspect specific: Acceptarea şi respectarea diversităţii Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască.1. B 1. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului emoţional Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi adapteze trăirile şi să-şi controleze pornirile impulsive. Standard 6.26 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. B 1.

explorare. descoperire. dorinţe. motivaţii. mînie) la cele mai complexe (mîndrie. copiii îşi construiesc cunoaşterea lumii prin interacţiune socială. cu alţi copii şi adulţi. Ea influenţează semnificativ succesul copiilor în viaţă şi la şcoală. Prin interacţiunea cu copiii. Încă din primele clipe ale vieţii copiii stabilesc interacţiuni cu părinţii. Calitatea acestor interacţiuni stimulează dezvoltarea socio-emoţională adecvată a copiilor. p. Specificul acestui domeniu este dat de strînsa legătură care există între planul social şi cel emoţional. respectarea ei prin stabilirea de relaţii pozitive. DEZVOLTAREA SOCIALĂ Relaţiile sociale pozitive se formează atunci cînd copiii înţeleg semnificaţia diferitelor comportamente. învaţă să ţină cont de dorinţele şi . Interacţiunile cu cei apropiaţi joacă un rol central în „sănătatea” socio-emoţională a copilului. convingerea că poate face ceea ce îşi propune. Dezvoltarea socială şi emoţională reprezintă fundamentul relaţiilor şi interacţiunilor care dau semnificaţie experienţelor copiilor de acasă. Încetul cu încetul copilul va ajunge să-şi răspundă la întrebarea „Cine sunt eu?”. de la grădiniţă. de negociere. roluri sociale. Într-adevăr. DEZVOLTAREA EMOŢIONALĂ Capacitatea copiilor de a-şi recunoaşte şi exprima propriile emoţii. din comunitate. apartenenţă şi astfel hrănind dorinţa de învăţare ale copilului. oamenii interacţionează unul cu celălalt. a percepţiei şi imaginii de sine a copilului: trăsături. cînd sunt capabili să se adapteze diferitelor contexte sociale şi sunt implicaţi în activităţi de grup. În toate etapele vieţii. Relaţiile sociale ale copilului cu adulţii vizează capacitatea copilului de a avea încredere şi a interacţiona cu uşurinţă cu aceştia. de ceilalţi. Ambele dimensiuni se completează reciproc şi sunt interdependente. învaţă să le exprime şi să le recunoască. de a lega prietenii.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 27 „Oamenii sunt fiinţe sociale. Adaptarea la diversitate. învaţă să respecte drepturile altor copii. preferinţe. sentimente care alimentează şi susţin dorinţa naturală a copiilor de cunoaştere. nevoi. de a înţelege şi a răspunde emoţiilor altora reprezintă paşi importanţi în dezvoltarea emoţională a copilului. Copilul învaţă să le simtă. 41). vină) constituie competenţe specifice domeniului emoţional. frică. de a şi le stăpîni. Interacţiunile sociale reuşite fac posibilă dezvoltarea unei imagini de sine pozitivă şi a autocontrolului. precum şi empatia reprezintă competenţe importante ale dezvoltării sociale. A învăţa cum să fii în jurul celorlalţi este esenţial. receptivitate. copilul exersează cooperarea. precum şi capacitatea lor de a recunoaşte diferitele roluri sociale ale acestora. nevoile celorlalţi. contactul social cu ceilalţi copii este o sursă importantă pentru a observa diferenţele şi asemănările dintre oameni. Relaţiile pe care le stabileşte copilul cu ceilalţi necesită siguranţă. capacităţi. disponibilitate şi confort emoţional. oferind sentimentul de stabilitate. Încetul cu încetul copiii dezvoltă abilităţi de cooperare. La fel de importantă în ecuaţia dezvoltării emoţionale este încrederea în sine. independenţa şi responsabilitatea personală. De asemenea. de a le controla. de a-şi exprima sentimentele într-o manieră acceptată social. de a conduce şi a fi conduşi. Copiii sănătoşi în toate culturile dezvoltă ataşament faţă de adulţi importanţi pentru ei” (1. diversitatea oamenilor din multe puncte de vedere. alte persoane din familie. capacitatea de a stabili şi a menţine relaţii de prietenie. securitate. ruşine. Locul central însă îl constituie dezvoltarea conceptului de sine. Exprimarea şi înţelegerea propriilor emoţii şi a emoţiilor celorlalţi de la emoţiile primare (bucurie.

Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste încredere în adulţii cunoscuţi şi să interacţioneze cu aceştia. îmbrăţişaţi-l.• Asiguraţi un mediu populat de persoane de încredere. vorbiţi-i.1. Ajutaţi-l pe adulţii cu care este obişnuit copil să îşi depăşească teama. • Manifestaţi receptivitate la mesajele verbale şi non-verbale iniţiate de copil. • Manifestaţi empatie şi înţelegere faţă de reacţiile copilului. Ştie numele fraţilor sau surorilor. La solicitare. Copilul se linişteşte în pre.• Adresaţi-vă copilului pe nume. 140. dă din mâini) 137. 144. miliarizat prin expresii faciale şi gesturi (zâmbeşte. oferă sprijin adulţilor. ca în cazul copiilor mai mici) pentru a rămâne într-un mediu familiar. întinde mâinile pentru a fi luat în braţe). acţiuni cu adulţii care îl îngriîncurajaţi-l să imite gesturi şi sujesc. Manifestă teama de sepa. Iniţiază şi menţine inter. Cu sprijin. Interacţionează pozitiv şi se joacă împreună cu adulţii. gângureşte. îi citeşte.• Comportaţi-vă afectuos şi calm cu copilul.). Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. 145. 142. sau în prezenţa străinilor). mai ales atunci când îl hrădintre adulţii cu care este faniţi şi schimbaţi. în afara celor care îl îngrijesc. de petrecere a timpului). se desparte de adulţii cu care este obişnuit (fără a arăta foarte multă teamă. Practici de sprijin • Oferiţi copilului posibilitatea de a interacţiona cu alţi adulţi de încredere. construieşte ceva pentru el. altul decât persoana care l-a îngrijit. ea. îi citeşte. • Cereţi ajutor şi discutaţi cu copilul despre ce înseamnă a oferi şi primi ajutor (când apar situaţii relevante pentru acest subiect) Copilului îi place când adultul face diferite lucruri pentru plăcerea lui: îi umflă jucăriile pneumatice. jucaţi-vă împreună. etc. se prefac că citesc sau gătesc lângă adultul care face acest lucru). care să evite reproducerea unor stereotipuri de gen (lectură. atinge uşor cu palma pentru a atrage atenţia.28 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. Copilului îi place când adultul face diferite lucruri pentru plăcerea lui: îi umflă jucăriile pneumatice. 141. Arată preferinţa pentru unii • Vorbiţi-i şi cântaţi-i copilului frecvent. 135. zenţa adulţilor cu care este obişnuit. Se ataşează de un adult. activităţi casnice. Foloseşte mişcări corporale • Reacţionaţi la gesturile iniţiate de copil. el. nete produse de adulţii cu care este obişnuit 136. asiguraţirare prin plâns (când nu vede l că este în siguranţă. • Folosiţi expresii şi comportamente pozitive atunci când vă despărţiţi de copil. zâmbiţi-i. 134. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 139. • Adresaţi-vă copiilor pe nume şi descurajaţi folosirea excesivă a pronumelor personale. – gesturi pentru a iniţia interacţiuni sociale (de ex. Imită activităţile adulţilor (ajută la strângerea jucăriilor. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. . • Încurajaţi copilul şi oferiţi modele de comportamente variate.. 143. construieşte ceva pentru el. 138. Îşi exprimă nevoia de securitate în situaţii de disconfort (neplăcute) sau periculoase căutând adulţii în care are încredere. care generează ambiguităţi (ei.

DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 29 B. etc. bula acţiuni (de exemplu să ceară infornici cunoscuţi la lomaţii. te controlul emoţional şi utilizarea unor strategii de reglare mai sofisticate decât de la băieţi. în alte medii sociale. care în viitor îl ştiu că le vor place . pectuos cu ceilalţi. care te care constituie premisele abilităţilor sociale. . Din când în când. Comentaţi cu copiii că fiecare contribuţie contează. deoarece băieţii vor deveni astfel mai puţin expresivi emoţional decât fetele. atunci când acesta vorbeşte. întâmpinaţi copiii cu o atitudine caldă. aranjarea mesei) evitând reproducerea stereotipurisarcini simple. Permiteţi copilului să aducă de acasă un obiect onează cu alţi adulţi care îi este drag pentru a-i asigura transferul afectiv către (de ex. 149. Exprimă verbal • Încurajaţi-l şi lăudaţi-l pentru comportamentul pozitiv în relaţia sentimente faţă de cu adulţii. ţei). • Discutaţi şi cu băieţii mai mult despre întregul spectru de emoţii şi evitaţi exagerările în descurajarea emoţiilor negative. lalţi. despre activităţile zilnice şi evenimente semnificative pe care le-a trăit. discutaţi despre relaţiile cu ceidin cartier. educatoarea. Aplică formule de • Oferiţi exemple şi modelaţi comporpoliteţe în comunitamentul copilului interacţionând rescarea cu adulţii. etc. Răspunde la for.1. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. să facă cul de joacă. de exemplu în jocurile La doctor. de familie. mediul grădiniţei şi iniţiaţi interacţiuni pornind de la lucruripersonalul grădinile care îl interesează. repetaţi cu copilul formulele adecvate de politeţe. În grădiniţă sau educatoarea. adeseori este nevoie de contribuţia mai multor oameni. • Încurajaţi exprimarea sentimentelor pozitive faţă de adulţi. Interacţionează • Facilitaţi interacţiunile cu adulţii în cu uşurinţă cu adulţi diverse contexte sociale şi încurajaţi familiari din comucomunicarea cu aceştia şi participarea nitate (părinţi. Iniţiaţi conversaţii despre lucruri care îl interesează.îi vor ajuta să fie eficient în interacţiunile cu ceilalţi astfel încât vor bucura pe adulţi să atingă scopul stabilit. medicul şi pacientul. La cumpărături. La teatru. 148. Manifestaţi aceleaşi reacţii faţă de copii. 153. medic familie. să răspundă la întrebări. etc. 151. • Demonstraţi că pentru realizarea unei sarcini. îi uşurinţă şi interacţifac plăcere. la grădiniţă. oferiţi oportunităţi de a interacţiona respectuos cu adulţii. 150. 152. vânzăto. • Facilitaţi copilului punerea în practică a unor comportameniniţiază lucruri. Interacţionează • Oferiţi un model adecvat de comuadecvat cu adulţii nicare evitând întreruperea copilului (nu îi întrerupe).• Folosiţi formule de salut adecvate diferitelor momente ale mulele de salut folozilei şi situaţii sociale şi atrageţi atenţia asupra utilizării lor în site de adulţi. să nu aveţi aşteptări mai mari de la fete în ceea priveşbesc pe …”).).• Manifestaţi respect şi încredere faţă de rul de la magazinul copil. prietemembrii familiei cu noasă. jucaţi-vă de-a cumpărătorul şi pediatru sau medic vânzătorul. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 146. lor de gen. 147. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste încredere în adulţii cunoscuţi şi să interacţioneze cu aceştia. parc. cumpărături simple). indiferent de anumiţi adulţi („o iugenul lor. vecin. Se desparte de • Ca educatori. Ajută din proprie • Angajaţi copiii în sarcinile cotidiene şi cooperaţi cu aceştia (udainiţiativă adultul în tul florilor. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.

30

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

B. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională
B 1. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.1. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să ceară ajutorul adultului când are nevoie.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

154. Indică prin sunete, mişcă- • Oferiţi cu promptitudine şi răbdare ri, plâns, faptul că are un disajutor şi atenţie copilului atunci când confort şi vrea atenţie sau acesta are nevoie. Faceţi distincţia înajutor. tre comportamentele sale ce reflectă o nevoie reală şi cele prin care doar vrea să atragă atenţia adultului. • Reacţionaţi constant şi ferm în legătu155. Anticipează/ testează ră cu comportamente şi obiecte interreacţii din partea celor care zise sau periculoase pentru copil. îl îngrijesc prin diverse comportamente (de exemplu • Facilitaţi identificarea de către copil a comportamentelor adecvate/ inadeccând vrea să ia un obiect vate prin reacţii verbale sau non-verinterzis şi se uită spre adult bale de aprobare, respectiv respingere să-i testeze reacţia). a unor comportamente. 156. Solicită verbal sau non verbal sprijin în realizarea unor acţiuni.

157. Cere ajutorul adultului atunci • Răspundeţi pozitiv la întrebările copicând întâmpină o dificultate (nu lului şi la cererea de ajutor, sprijiniţi-l poate deschide o cutie cu jucării, concret să depăşească dificultatea. nu poate asigura stabilitatea turnului de cuburi, etc.). 158. În timp ce se joacă cu alţi copii, • Urmăriţi cu atenţie activitatea copiludin când în când cere ajutorul lui, încurajaţi-l să continue şi lăudaţi-l adultului şi confirmare din parpentru ce a reuşit să facă; din când în tea acestuia. când asiguraţi-l că sunteţi acolo şi îl sprijiniţi dacă are nevoie.

159. Începe o activitate după ce • Plasaţi la dispoziţia copilului obiecte şi primeşte sugestii sau indicaţii jucării şi ajutaţi-l să înceapă o activitadin partea adultului (de ex să găte, stimulându-l cu întrebări, explicaţii. sească o piesă lipsă la o jucărie).

DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ

31

B. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională
B 1. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.1. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să ceară ajutorul adultului când are nevoie.
De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

160. Adresează frecvent în- • Răspundeţi direct, cu claritate şi răbdare întrebătrebări adulţilor pentru a rilor adresate de copil; încurajaţi-i să adreseze înobţine informaţii. trebări pentru a obţine informaţii. 161. Urmează indicaţiile • Clarificaţi limitele acceptabile ale comportaadulţilor în ceea ce primentului. veşte comportamentul adecvat în diverse situaţii.

162. Urmează instrucţiunile • Manifestaţi o atitudine pozitivă, evitaţi comsau se supune unei figuri portamente negative care vor fi preluate de de autoritate („Aşa a spus către copil. De exemplu, dacă educatoarea mama”, „dna educatoare este încruntată de fiecare dată când vorbeşte nu…”). cu un copil care are unele comportamente negative, copiii se vor comporta la fel, deoarece educatoarea reprezintă o autoritate pentru ei. 163. Semnalează adulţilor si- • Descrieţi şi discutaţi cu copilul diverse situaţii tuaţii problematice simple problematice simple ajutându-l să coreleze pentru a interveni (un coideea de pericol cu solicitarea ajutorului din pil s-a lovit sau are nevoie partea celorlalţi; comentaţi situaţii concrete de ajutor, se aud zgomote văzute la grădiniţă sau în parc, la televizor sau suspecte, arde mâncarea în filme. pe aragaz, etc.). 164. Apelează la adulţii care • Daţi copiilor posibilitatea de a-şi exprima neîl îngrijesc, pentru sprijin voia de a primi sprijin emoţional, ajutaţi-i să se emoţional. simtă confortabil când au această nevoie; prin comportament verbal şi non-verbal dovediţivă empatia şi disponibilitatea şi încurajaţi-i să se exprime.

165. Cere ajutor adulţilor cu- • Oferiţi sugestii copilului pentru a se noscuţi din comunitate (vedescurca singur/ă atunci când cere cin, bunicii prietenilor de ajutorul şi încurajaţi-i să rezolve projoacă etc.). blema. • Puneţi copiii în situaţia de a vedea că a cere şi a primi ajutor reprezintă comportamente sociale adecvate, nu expresia unei neputinţe. • Creaţi situaţii care să contrabalanseze faptul că fetele cer mai frecvent ajutorul decât băieţii, în virtutea stereotipului conform căruia „un băiat trebuie să se descurce singur”. 166. Alege momentul potrivit • Oferiţi copilului şansa de a observa şi pentru a aduce în atenţia participa la discuţiile adulţilor; discuaduljţilor anumite probletaţi despre ce înseamnă să nu vorbeşti me. în acelaşi timp cu ceilalţi, să îţi aştepţi rândul, să ai un ton potrivit. • Când un copil face o greşeală, discutaţi cu el/ea despre ce a învăţat din asta. •

167. Pune întrebări adultului • Ajutaţi-l pe copil să înveţe să întrebe înainte de a devia de la oradultul înainte de a devia de la reguli dinea stabilită şi de a încălşi situaţii rutiniere. ca regulile. • Arătaţi deschidere faţă de copil pentru ca acesta să se simtă confortabil să vină să vă ceară ajutorul.

32

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

B. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională
B 1. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.2. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu copii de vârstă apropiată Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să interacţioneze pozitiv cu copii de vârstă apropiată.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori
168. Zâmbeşte altor copii.

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

• Zâmbiţi-i des copilului. • Oferiţi copilului posibilitatea de a se afla în prezenţa altor copii. 169. Exprimă prin sunete, gesturi, • Răspundeţi pozitiv la sunetele, ţipetele, expresii faciale bucuria de a se gesturile copilului prin comportamente juca împreună cu alţi copii. verbale şi non-verbale.

170. Îşi exprimă interesul faţă de • Oferiţi copiilor posibilitatea de a se juca şi alţi copii urmărindu-i cu privirea interacţiona cu alţi copii (din familie, dar şi alţi copii din medii culturale diferite). şi imitându-le comportamentul (de ex. comportamentul fraţi- • • lor).

171. Se joacă lângă alt co- • Petreceţi timp cu copilul jucându-vă, pil. daţi-i posibilitatea să se afle în compania copiilor, indiferent de vârstă. 172. Imită comportamentul • Facilitaţi copilului contactul cu copii altui copil. din medii culturale diverse pentru a se familiariza cu co-vârstnici aparţinând unor medii sociale, culturale, lingvistice diferite. 173. Iniţiază interacţiuni so- • Puneţi la dispoziţia copilului jucării cu ciale cu co-vârstnici. care se pot juca 2 sau 3 copii deodată. 174. Se bucură de compa- • Creaţi oportunităţi de a se juca împreunia copiilor la joacă. nă copii din medii diverse, ceea ce facilitează dezvoltarea interacţiunilor care presupun interdependenţa pozitivă, schimburile culturale (în joc, copiii aud cuvinte din alte limbi). 175. Manifestă spontan • Asiguraţi copilului ocazia să se joace în mod regulat cu 1 sau 2 copii cu care preferinţa să se joace cu copiii pe care îi cunoaşeste deja familiarizat. te.

183. laţiile cu alţi copii şi încearcă să îl repare.2.• Ajutaţi-l pe copil să se alăture altui copil/copreună cu alt copil sau copii care se joacă. în care fiecare copil are un rol şi copii apropiaţi ca vâro responsabilitate concretă. Se identifică drept • Daţi copiilor ocazia de a fi parte a diverselor prieten al unor coactivităţi de grup în contexte sociale diferite pii din diverse medii (la grădiniţă. la bunici) pentru apropiate (la grădiniţă.• Oferiţi variate oportunităţi de joacă pentru preună cu alţi copii. dere unul în celălalt şi pentru a se simţi mai puţin vulnerabili atunci când îşi exprimă di180. a se identifica cu acele grupuri şi pentru a practica încrederea şi colaborarea în medii acasă/ la bloc. juca împreună cu alţi copii. dar şi ur. Interacţionează din • Oferiţi copiilor posibilitatea de a se juca în proprie iniţiativă cu grupuri mici. Comentaţi şi sancţionaţi imediat comportamentele de intimidare sau excludere manifestate faţă de anumiţi copii. Recunoaşte greşelile în reficultăţile într-un domeniu. lecţii de dans sau de arte marţiale. încurajaţi şi lăudaţi comaltor copii (îl ajută pe portamentele prin care copiii se ajută unii pe alt copil să găsească o alţii. acasă/ la bloc. Preferă să se joace îm. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. De cele mai multe ori îşi • Oferiţi asistenţă copiilor în timp ce se joacă împreună cu alţi copii stând deoparte.• Încurajaţi copilul să îşi exprime părerea. 178. • Faceţi conversaţie cu copilul astfel încât să înveţe să asculte şi să vorbească cu alţii. joc dramatic. pii. 184. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. propunând alte soluţii. prieten de joacă despre cum să se joace.• Asiguraţi copilului ocazia de a se întâlni cu ne prietenia cu cel puţin un prietenii. să mează sugestiile unui identifice mai multe variante de rezolvare a unei situaţii sau de continuare a unui joc. la bunici). etc. Propune.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 33 B. 181. să îşi • Numiţi în mod regulat comportamentele pozitive de întrajutorare astfel încât copiii să facă patul). activităţi artistice.). cerându-şi scu. Cere şi oferă ajutor • Monitorizaţi zilnic. copii (joc în aer liber. Iniţiază o activitate îm. pentru a trăi sentimentul de încrecopil. 177. Aspect specific: Abilităţi de interacţiune cu copii de vârstă apropiată Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să interacţioneze pozitiv cu copii de vârstă apropiată. • Lăudaţi copiii când acceptă şi sugestiile celorlalţi copii şi se ajută reciproc. puexprimă dorinţa de a se despărţi de adult pentru a se nând la dispoziţie resurse şi încurajări şi intervenind în caz de conflict. fie motivaţi să le repete şi pe viitor şi să le identifice singuri. 179. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 176. Se împrieteneşte şi menţi. jucărie rătăcită. • . stă în diferite contexte. 182. diferite.• ze.

păr. X. 188. Îşi concentrează atenţia • Daţi copilului posibilitatea de a intra în asupra celorlalţi. 189. creşă). Se interesează de alţi • Familiarizaţi copilul cu persoane. pentru a-l familiariza pe copil cu propria cultură. care nu se sparg. experienţe. rite. Observă/ percepe tră.34 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. • Puneţi la dispoziţia copiilor resurse pentru jocul dramatic care să reflecte diversitatea. familie. să aprecieze şi să respecte asemănările şi deosebirile dintre oameni. priile caracteristici identitare. atinge pielea sau părul criu diverse părţi ale corpului (nas.• Facilitaţi şi ghidaţi activitatea perceptivă a copilului. unei alte persoane). Remarcă diferenţe de gen • Încurajaţi copilul să-şi perceapă proîntre el/ ea şi ceilalţi. Puneţi la dispoziţia copilului oglinzi mici.• Participaţi la întruniri de familie şi la evenimente culturale din comunitate. Y. oferind bii vorbite. Utilizaţi cuvinte şi semne cu care copilul este familiarizat. Indicatori Practici de sprijin 186. Folosiţi cuvinte care dessăturile fizice ale celorlalţi (ex.). De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 185. vârstei. • Familiarizaţi-vă şi practicaţi în creşă (grădiniţă) metode de îngrijire a copilului specifice familiei şi grupului din care face parte. Interacţionează cu per. dar şi cu alte culturi. medii sociale prin cărţi. Puneţi la dispoziţia copilului cărţi şi fotografii. încurajări verbale şi gesturi. Se joacă în prezenţa al. Îndrumaţi-l cu întrebări „cine este acolo?” şi spuneţi numele. limvariate (parc. contact cu alte persoane în afara celor care îl îngrijesc. 190. etc.• Daţi copilului posibilitatea să se joace tor copii diferiţi din punct cu copii din medii diferite în contexte de vedere al genului. dacă nivelul de dezvoltare a abilităţilor este diferit). Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. limbii vorbite. Discutaţi cu copil despre deosebiri şi asemănările pe care le-a remarcat. soane diferite din punct de vedere al genului. cântece. sau cu cerinţe asistenţă pentru facilitarea interacţiueducaţionale speciale. Aspect specific: Acceptarea şi respectarea diversităţii Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască. 187. nilor (în cazul diferenţei de vârstă. 191. mama. Se observă în oglindă. Practici de sprijin • Plasaţi în casă oglinzi în care copilul să se poată vedea şi apropiaţi-l de oglindă. pentru a percepe propria imagine. • . obraz. copii sau adulţi din anturaj (pune întrebări simple interacţiuni cu oameni din medii difeUnde este X?).3. dacă se vorbesc limbi diferite. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1.

Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. într-o lumină pozitivă. etc. etichete cu cuvinte scrise în tinzând că este diverse limbi) pe care copiii le pot folosi în joc. • Încurajaţi copiii să folosească limba maternă. 195. 193.. Aspect specific: Acceptarea şi respectarea diversităţii Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască. la Poliţie. 199. mediu cultural şi lingvistic. Realizaţi vizite la diverse instituţii pentru a se familiariza atât cu diverse profesii.despre familia. • Cultivaţi respectul pentru diversitatea lingvistică şi interveniţi ferm atunci când apar comportamente prejudiciatoare pentru copii (de exemplu când în mod intenţionat nu este pronunţat corect un nume) • Puneţi la dispoziţia copiilor cărţi în mai multe limbi. Asiguraţi în mediu obiecte prin joc simbolic care să reflecte diversitatea şi care să stimuleze înţelegerea diînvăţarea interculturală (obiecte.• Facilitaţi jocul între copii diferiţi din punct de vedere al genului. gen.• Daţi-i copilului ocazia de a-şi descrie propriile caracteristici fizice şi culturale.. bite. vârstă. Observă că aceeaşi persoană poate avea mai multe roluri sociale (mama este mama lui. dansuri. dar şi limba de predare pentru a numi acţiuni şi obiecte din mediu. sub în. Y pozitiv.) . profesie. Formulează • Citiţi împreună cu copilul cărţi şi analizaţi imagini care prezintă oameni din culturi diferite şi întrebări despre cu caracteristici fizice sau abilităţi diferite. bită.). etc.3. etc. mamă. de exemplu arătând copiii cu dizabilităţi aleargă repede…). cât şi cu varietatea rolurilor specifice membrilor familiilor copiilor. eroi. Se joacă îm. . limbii vorcând vedeţi că aleg aceste activităţi. Remarcă faptul că alţi copii folosesc cuvinte diferite pentru acelaşi obiect (de ex. vârstă. cântece care reflectă această diversitate. limbii vorbite sau CES. 197. cultura. unde lucrează părinţii. la fabrica de conserve. jucărie. preună cu copii diferiţi din punct • Încurajaţi copiii să se implice în activităţi considerate în mod tradiţional specifice genului de vedere al geopus şi oferiţi copiilor feedback pozitiv imediat nului. casete cu cânteversităţii. de exemplu vizita la bibliotecă. de exemplu atunci înălţimea. etc.) ne după diferite criterii (gen. este angajată la. pretindeţi că sunteţi anumite personaje.• Puneţi la dispoziţia copilului obiecte şi imagini care reflectă diversitatea culturală. puteţi adăuga „Tu eşti mai înalt/ă decât Y pentru că eşti mai mare cu 1 an”. etniei sau cu CES. Identifică asemănări şi • Organizaţi activităţi în care copiii să se familiarizeze cu varietatea criteriilor (meserii. le diferite ale celorlalţi copii în diverse domenii • Organizaţi activităţi care atrag întregului grup atenţia asupra diferenţei şi capacităţii într-un mod (X cântă bine la pian. • Folosiţi etichete în mai multe limbi. caracteristicile fizice ale celorlalţi • Discutaţi despre personaje. valorizând bilingvismul. în diverse contexte sociale.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 35 B. obiecte de artă. Numeşte şi acceptă diferenţe şi similarităţi în ceea ce priveşte mâncăruri sau jocuri preferate de el/ea şi alţi copii. altcineva. facilitaţi asumarea de drumarea adulsarcini realiste de către fiecare copil şi oferiţi ţilor. la coafor. etc. nu aibă valoare evaluativă. Face compa. pentru apă. limba vor. jocuri. deosebiri dintre persoaetc. sărbători. 198. Ajutaţi-l ce priveşte cusă interpreteze aceste deosebiri astfel încât să loarea părului. etc. este fiica bunicii lui. asistenţă (când sunt dificultăţi de comunicare într-o limbă sau când copilul cu CES are nevoie de sprijin). 200.. la spital. Îndrumaţi-l să raţii cu cei din perceapă deosebirile şi asemănările dintre oaanturaj în ceea meni pornind de la propria persoană. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. Recunoaşte abilităţi. etnia. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 192. • Oferiţi copilului posibilitatea de a se familiariza cu o persoană din perspectiva mai multor roluri. prece. 194.• Daţi o sarcină comună pentru a stimula interdependenţa pozitivă.• Comentaţi împreună cu copiii caracteristici fizice şi preferinţe ca aspecte ale identităţii. muzică. sărbători) şi organizaţi cu copiii activităţi în care să le valorificaţi. aspect exterior. Demonstrează • Stimulaţi jocul copilului. 196.). când copilul spune „Eu sunt mai înalt/ă decât Y”. • Invitaţi membrii familiei să împărtăşească din tradiţiile specifice (mâncare. să aprecieze şi să respecte asemănările şi deosebirile dintre oameni. etc.

205. strice construcţiile altor • Repetaţi reguli simple: „Acum mâncăm. „înainte să ieşim în la masă etc. înainte să mâncopii. ne lovim). puneţi-i pe copii în situaţia de a învăţa că fiecare context social cinţele nerespectării regulilor. respectaţi cu consecvenţă regulile comportament negativ pe care le-aţi comunicat şi stabilit cu copiii.36 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. cât şi de caracteristicile culturale ale familiei. curte. supraveghere (să pună • Obişnuiţi-l pe copil să îşi ţină jucăriile în ordine. strângem jucăriile”. Dacă nu stau la rând. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 201. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. Urmează reguli şi rutine • Stabiliţi şi respectaţi rutine lesimple legate de hrană. igienă şi somn.• Stabiliţi rutine şi reguli care să fie respectate în mod reguză reguli simple. Anticipează conse. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. de exemplu atrage reacţii negative din partea adulţilor. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să perceapă regulile şi efectele acestora. are anumite reguli (ex. dacă lat. gate de programul de hrană. dar ţinând cont şi echilibrând în mod flexibil nevoile i se reaminteşte şi cu individuale ale copilului.4. În acelaşi timp. adoarmă când este pus în pătuţ. dacă vreau să mă dau pe tobogan trebuie să stau la rând. ridică mâinile anticipând să fie luat din pătuţ şi hrănit). 202. Recunoaşte că un • Echilibraţi limitele comportamentului cu o serie de alternative. 203. ţinând cont atât de particularităţile individuale ale copilului.• Manifestaţi în mod constant disponibilitate şi sensibilitate portamente ale adulţilor faţă de copil. Asociază anumite com. Anticipează şi urmea. somn.). „ieşim afară doar după ce am adunat jucăriile”. . 204. să nu la dispoziţie cutii şi spaţii de depozitare. • Lăudaţi copilul pentru respectarea acestor rutine şi reguli.”. comportamentul căm trebuie să ne spălăm pe mâini. dar şi consecvencu propriile comportamente (se aşteaptă să ţă în respectarea rutinei specifice. puneţi-le jucăriile la loc.• Prin observare directă şi prin formulare verbală.

modelându-le prin propriul exemplu comportamentul dorit. de teme. nominalizând autorii. 209. puteţi alege un responsabil cu timpul. 211. la muzeu. dacă există un gulilor de urmat. • Invitaţi-l pe copil să povestească ce i s-a întâmplat în familie sau acasă din perspectiva relaţiei dintre reguli şi consecinţele lor în viaţa socială. „aşteaptă-ţi rândul”). 215. timp. Practici de sprijin • Faceţi împreună cu copiii planuri zilnice. copii cărora le este frică să interacţioneze cu ceilalţi. Valorificaţi în mod flexibil diferenţele culturale derivate din valorizarea diferită a relaţiei dintre autonomie şi supunere sau regula de a aştepta să-i vină rândul sau să nu vorbim toţi deodată. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1.• Faceţi liste (pe înţelesul copiilor) portamentul pozitiv sau desenaţi comportamente al altor copii. Explică celorlalţi reguli simple din familie sau de la grădiniţă.4. • Sprijiniţi copiii în realizarea legăturilor între acţiuni şi emoţii prin întrebări şi interpretarea emoţiilor care se află la baza comportamentelor. afişaţi-le pe pereţi într-o reaminti (să nu trânformulă grafică accesibilă. copiilor ce aparţin unui grup etnic diferit de cel al majorităţii. jucării. înfăţişare mai puţin plăcută sau mod de îmbrăcăminte precar. identificând elementele de noutate faţă de rutina obişnuită. Îşi adaptează comportamentul în funcţie de regulile diferitelor situaţii (de ex. Acordaţi atenţie specială integrării în joc a copiilor marginalizaţi: se comportă agresiv. Îşi exprimă dezacordul faţă de comportamente incorecte („nu este corect”. dar similare.). motor. fie că nu au fost suficient stimulaţi. Urmează reguli • Reamintiţi copiilor regulile şi rusimple fără a i se mai tinele. • Identificaţi şi sprijiniţi suplimentar copiii introverţi.). pozitive apreciate la copil. angajeze în jocuri. sugestii lurile sociale. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 210 Se joacă sau lucrează fără să îi deranjeze pe ceilalţi. • Daţi copilului posibilitatea să interacţioneze cu copii şi adulţi în contexte cât mai diverse. etc. 214. vorbeşte în şoaptă la bibliotecă. Obişnuiţi-i pe copii să identifice şi să aprecieze aceste comportamente. 207. • Pentru respectarea rândului. încurajaţi-i să se exprime atunci când se simt nedreptăţiţi sau frustraţi. necooperativ. Respectă reguli simple de participare în activităţi şi joc. fapt ce contribuie la rezolvarea eficientă a problemelor şi la dezvoltarea empatiei acestora. etc. • Exersaţi prin jocuri şi dramatizări regulile de conduită. • Motivaţi-i pe copii cu comentarii de genul „Înainte de a merge la masă am să vă citesc faptele bune pe care le-aţi făcut azi”. • Daţi copiilor posibilitatea ca pentru unele activităţi libere copiii să se înscrie singuri pe o tăbliţă desenând un simbol. într-o manieră program clar şi ressintetică şi accesibilă.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 37 B. puneţi la dispoziţia copiilor un ceas şi. împreună cu copiii. • Organizaţi vizite la muzeu cu copiii. copii cu dizabilităţi (de ordin fizic. • Ajutaţi-i astfel pe copii să anticipeze consecinţele anumitor acţiuni. Aplică independent regulile în situaţii noi. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să perceapă regulile şi efectele acestora. • Daţi copiilor posibilitatea de a se juca în grupuri de diverse mărimi. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. limbaj. 208. Recunoaşte com. Anticipează ce ur. Participă la activităţi în grupuri mici sau mai mari. oferindu-le exersa şi înţelege rocostume. celor ce prezintă imaturitate în dezvoltarea fizică. • Comunicaţi cu claritate regulile şi comportamentele aşteptate. tească jucăriile). uneori ca şi conducător. . 212. la spital. deficit de atenţie şi hiperactivitate. 216. au un comportament timid. nu li s-a oferit oportunitatea de a-şi exersa abilităţile sociale sau au trăit într-un mediu mai autoritar. Foloseşte jocul • Daţi copiilor posibilitatea să se pentru a explora. După câteva zile veţi observa că unii copii vă atrag atenţia să notaţi gesturile frumoase. 213. 206.• Afişaţi în mediu elemente spemează în programul cifice programului zilnic şi rezilnic. anxioşi. alteori ca şi executant. pectat.

Acceptă interven. Ce bine ne adultului. „Jocul meu preferat”. de a realiza anumite lucruri. Valorificaţi faptul că apare cu cea mai mare frecvenţă (în familie. la locul de joacă ori la grădiniţă).• Creaţi oportunităţi pentru ca ţiile adulţilor pentru a împărţirea jucăriilor să reprenegocia disputele prizinte primul pas în învăţarea vind jucăriile. cu ajutorul importanţa rezolvării pozitive a conflictelor. etc. Menţionează prefe. Vorbeşte cu alt co. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 6: .• Daţi copiilor suficient timp pentru a discuta şi negocia înapil pentru a rezolva un inte de a interveni atunci când apare un conflict. dacă sunt mai mulţi fraţi. Explicaţi conflict. Modelaţi prin propriul exemplu acest comportament. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.38 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. 219. pentru a o face cunoscută şi celorlalţi. comportamentelor pro-sociale. să negocieze şi să participe la luarea deciziilor. • Realizaţi convorbiri pe teme „Mâncarea mea preferată”. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1.4. pare când un copil ne dă şi nouă mingea! Ne jucăm frumos împreună! Şi noi putem da altor copiii jucăriile noastre! . de ex.• Creaţi oportunităţi şi încurajaţi copilul să îşi exprime intenţia rinţe şi intenţii simple. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 217. 218.Copilul ar trebui să fie capabil să îşi asume responsabilităţi.

Foloseşte multiple stra. inventaţi cu ajutorul păpuşilor situaţii în care copii rezolvarea unei personajele rezolvă conflictele în mod probleme.• Documentaţi-vă în legătură cu modul în care se rezolvă disputele în familia şi în turile sale şi motivele comunitatea din care vine copilul. ca pas important în a-i învăţa pe copii să vorbească despre tegii pentru rezolvarea comportament şi nu persoană. • Invitaţi acasă sau la un loc de joacă cel mult unul sau doi copii cu care copilul să exerseze abilităţile sociale 222. 227. adecvat problemele. cere ajui da încredere în forţele proprii.s pasta de lipit după ce termin eu de lipit două • hârtii”). sau Ce mâncare pregătim? 221. nu este pregătit. Utilizează diverse • Construiţi situaţii sociale în care copiii să se simtă confortabil (unii copii se simt instrategii pentru a parcomodaţi de situaţii sociale în care sunt ticipa la un joc (târgumulţi copii). cu ajutorul • Discutaţi cu copilul despre activităţi comune.Copilul ar trebui să fie capabil să îşi asume responsabilităţi. • Oferiţi-i sprijinul când cere. • Daţi copiilor suficient timp pentru a discuta. 223. te.4. Evită situaţiile care duc • Discutaţi cu copiii alternativele pentru diverse la conflict. atunci când alţi copii nu vor să împartă jucării cu el. pentru agrup (de ex. celorlalţi în negocierea conflictelor („îţi dau • Acordaţi atenţie şi sprijin suplimentar copiilor care au dificultăţi de vorbire. cerându-le părerea Ce credeţi că ar trebui să facem ca să rezolvăm această problemă?. apoi cere ajutorul adul• Oferiţi îndrumare copiilor exersând în mod repetat tului). folosirea de costume speapărute în interacţiunea cifice diverselor comunităţi etnice. se va simţi speriat şi copleşit de această situaţie şi există riscul să refuze pe viitor implicarea în activitate. poezii. negocia şi a dobândi sentimentul de control. răspunsuri adecvate pentru rezolvarea conflictelor. • Arătaţi copilului imagini cu situaţii sociale şi discutaţi împreună cum poate fi rezolvată o sarcină.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 39 B. Încurajaţi tentativele de rezolvare a conflictelor. fie individuale. Caută soluţii pentru • Facilitaţi realizarea de activităţi care să permită copiilor să negocieze rezolvarea conflictelor (joc rezolvarea problemelor dramatic. îmbrăcăminte. Negociază cu alţi • Citiţi copiilor poveşti şi povestiri. 226. copiilor modele de remediere. Ia decizii simple cu mini. adultului. deciziilor. de exemplu Ce vrei să facem azi? adulţilor.) cu copiii. 228. propunând modele de examinare a oportunităţilor adultului (mâncare. 224.”. o să ajungă fiecare la calculator. 229. să negocieze şi să participe la luarea deciziilor. etc. să evite blamările conflictelor (întâi vorbeşşi etichetările. situaţii. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 6: . construcţii. ială. 231. Participă la luarea • Prezentaţi copiilor mai multe alternative. Aplică strategii sim. Ţine cont de dorinţele şi • Facilitaţi exprimarea emoţiilor trăite de copil nevoile altor copii. schimb). De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 220. fie de • Cereţi copilului să rezolve singur sarcini în care ştiţi că va avea succes. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1.• Daţi copiilor ocazia să descrie faptele. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. jucării. filme. Încearcă să repare sau • În situaţiile când au comis o greşeală. Acceptă responsabilită. cărţi) .• Acordaţi copiilor ocazii de a face o alegere. familiarizaţi copiii cu modele de conduită comentând să corecteze consecinţele exemple din poveşti.• Oferiţi copilului sugestii pentru rezolvarea problemelor. eventual distructive ale • Valorificaţi situaţii cotidiene pentru a demonstra acţiunilor sale. de exemplu „dacă ne jucăm ple pentru a rezolva pe rând. mă supervizare din partea • Susţineţi copii să facă o alegere. Dacă el torul unui adult). cu ajutorul constructiv. fără a-l implica pe adult. pentru a conştientiza mai bine consecinţele negative ale acestui comportament. 230. 225. Explicitează drep.• Daţi copiilor posibilitatea ca pentru unele activiţi şi le respectă. tăţi libere să se înscrie singuri pe panoul responsabilităţilor.

des237. te rog. manifestat. În ce înseamnă să îi vină timp ce desenaţi. 235. Manifestă cooperare cu • Apreciaţi verbal şi non-verbal inadultul în acţiuni de rutină (de tenţia copilului de cooperare. Începe să recunoască enatul) şi aduceţi doar o singură cutie de culori. cu ajutorul adultujucaţi cu copilul. 233. atunci când vă copii. întinde mâinile sau picioarele ca să ajute adultul).• Oferiţi copilului posibilitatea de a fi în compania tru compania altora (coaltor persoane şi lăudaţi-l pentru entuziasmul pii. puneţi la dispoziţia copilului jului. 236. Arată entuziasm pen. adulţi). Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să coopereze cu ceilalţi. Puteţi întreba: „Te mai joci cu jucăria X? Poate acum să o ia Y? Vrei să o mai păstrezi?”. Începe să se joace în paralel • Daţi copilului posibilitatea să incu alţi copii. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 232. Mulţumesc! Uite ce desen frumos facem împreună!). Dă-mi.4. din anturajul copiilor. • Oferiţi sprijin pentru împărţirea jucăriilor. teracţioneze şi să se joace alături de alţi copii. cării cu care se pot juca în acelaşi timp 2 sau 3 copii. Indicatori Practici de sprijin 234. • Oferiţi exemple de cooperare cu ceilalţi în activităţile cotidiene (de exemplu în pregătirea mesei şi în alte activităţi casnice). rugaţi-l pe copil să vă dea creiorândul. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. Îşi exprimă bucuria de a fi în • Manifestaţi în mod constant resprezenţa altor copii sau adulţi pect faţă de ceilalţi copii şi adulţi din anturaj. Începe să împartă şi • Demonstraţi prin propriul comportament ce însă înapoieze jucării altor seamnă să cooperezi cu celălalt. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. . exemplu. • Jucaţi-vă în mod regulat cu copilul pentru a exersa ce înseamnă să îţi aştepţi rândul şi să fie rândul tău. şi mie creionul galben. nul cu care desenează şi lăudaţi-l pentru gestul său (ex.40 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. • Modelaţi comportamentul copiilor realizând o activitate împreună cu copiii (de exemplu.

Se alătură • Citiţi cărţi. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să coopereze cu ceilalţi. dată fiind tendinţa ca fetemează deciziilor le şi băieţii să se grupeze în activităţi în de grup. responsateresele sale cu bilul cu timpul. Gruparea copiilor în funcţie de gen are drept consecinţe întărirea unor comportamente tradiţionale de gen. chelnerul. În acelaşi timp supravegheaţi grupul de joc şi interveniţi atunci când fetele sunt mai puţin implicate în joc din cauza băieţilor care domină. Corelează • Inventaţi la grupă în mod regulat roluri pentru toţi copiii.. băieţii să ajute la gătit). ). despre continuarea jocului. cel care are grijă de plante.4. că. Supravegheaţi grupul de joc şi interveniţi atunci când fetele sunt mai puţin implicate în joc din cauza băieţilor care domină. funcţie de gen. ale altor copii • Ajutaţi-i pe copii să înţeleagă faptul că a coopera răspunzând unei din grup. Caută compa. • Întăriţi alcătuirea grupurilor mixte de joc. Stimulaţi jocul în implică mai grup al fetelor şi jocul în diade al băieţilor deoarece jocul în diade mult de un costimulează abilităţile de comunicare ale băieţilor. 241. Oferă volun. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. poştaş. Inventează • Structuraţi activitatea de la grupă pe centre de interes şi încurajaţi interacţiuni între fete şi băieţi. iar accentul să fie pus nu pe peractivităţi care formanţă ci pe implicare în sarcină şi progres.• Facilitaţi şi întăriţi alcătuirea grupurilor mixte de joc. în timp ce jocul pil. 240. 244. etc. • Facilitaţi aplicarea strategiei de a se implica într-un joc paralel şi de a contribui ulterior cu ceva semnificativ la desfăşurarea acestuia. să copii care se joaîţi aştepţi rândul şi să cooperezi. Se confor. roluri care îi ajută să înţeleagă complementaritatea responsabilităţilor şi acţiunile şi inideea de convieţuire (de ex. deoarece fetele şi băieţii se grupează în activităţi în funcţie de gen. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 238. folosiţi jocuri cu marionete pentru a demonstra cu ajutorul personaunui grup de jelor ce înseamnă să împarţi cu ceilalţi. 243. Responsabilizaţi copiii în tar ajutorul. nia altor copii cu care să se joace. cel care duce gunoiul.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 41 B. casă/grupă oferindu-le sarcini care contrazic stereotipurile de gen (ex. 239. . 242.• Lăudaţi-i pe copii pentru ajutorul oferit. facilităţi. Face schimb • Oferiţi copiilor oportunităţi pentru a îmde obiecte în părţi materiale şi de a-şi spune părerea joc.• Lăudaţi copilul când manifestă interesul de a se juca împreună cu alţi copii. în grup stimulează cooperarea şi competiţia fetelor. cereri este diferit de a te supune unei comenzi.

jocurilor cu emoţionale diferite păpuşi care reflectă culturi diferite. manifestări emoţionale diverse. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. • Modelaţi prin propriul exemplu comportamentul empatic faţă de copii. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 8: : Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste empatie faţă de celelalte persoane. afişelor. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 245. 246.42 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B.. să fie atenţi la cei din jurul lor. . conjoară.• Oferiţi copilului o varietate de medii sigurea fiinţele care îl înre pe care să le observe/exploreze. • Dovediţi respect pentru varietatea manifestărilor emoţionale în grupuri culturale diferite. adulţi. furios).• Oferiţi oportunităţi pentru a identifica emoţiile prin ştientizarea stărilor folosirea imaginilor. 248. Indicatori Practici de sprijin 247. alină păpuşa care care copilul să identifice propriile emoţii şi emoţiile plânge). modelaţi prin propria expresivitate emoţională comportamentul copiilor. prin jocul de rol (de • Construiţi situaţii imaginare sau descrieţi situaţii în ex. • Încurajaţi copilul să îşi recunoască emoţiile.• Folosiţi în conversaţiile cu copiii cuvinte care deslalţi copii sunt trişti criu emoţii (vesel. supărat. Urmăreşte cu privi. Remarcă dacă cei. Demonstrează con. Reacţionează când o • Puneţi la dispoziţia copilului oglinzi care fiinţă manifestă bucunu se sparg şi ocazii pentru a vedea feţe şi rie sau suferinţă. altor persoane în diverse contexte. animale. oglinzilor.4. încurajaţi copiii sau veseli.

Demonstrează în. 256. discutaţi despre economiimpactului activităţii sirea resurselor şi despre consum echilibrat. fără capabili să recunoască indicii verbali şi fizici ai să acţioneze în locul emoţiilor celorlalţi. emoţională a • Atunci când apare un conflict între doi copii. Ştie când să ofere • Oferiţi explicaţii simple referitoare la comportaajutor în rezolvarea mentul celorlalţi copii. Arată empa. „săracul cocoş”. arăcelorlalţi copii.• Construiţi situaţii speciale şi valorificaţi situaţiile ze co-vârstnici. Numiţi şi discutaţi despre emoţii şi trăiri: „Eşti trist/ă pentru că…” 250. Vorbeşte despre • Creaţi oportunităţi pentru copii să îşi împărtăşeasemoţiile celorlalţi.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 43 B. cu ajutodezvoltă sentimentele de securitate ale copiilor. compasiunea faţă de ceilalţi. ei îşi pot dezvolta empatia şi celuilalt. reamintiţi copiilor cum s-au comţii faţă de perportat personajele în acea situaţie. . deoarece când copiii sunt unei probleme. 253. ţinând cont de difenu se simt bine. „biata capră”. Alină copiii • Demonstraţi expresivitatea pozitivă în comportade vârstă apromentul cotidian în familie sau la grădiniţă. aceasta piată. apărute spontan în activitatea copiilor pentru dezvoltarea abilităţii de a fi interesat şi de a înţelege emoţiile celorlalţi (folosind gesturi şi cuvinte). că şi discute despre trăirile emoţionale • Încurajaţi copiii să deseneze figura unui prieten când se simţea vesel.) 252. • Sprijiniţi copiii pentru a recunoaşte emoţiile celorlalţi şi încurajaţi-i să încerce să înţeleagă ceea ce simte un alt copil. de exemplu sonaje din po„Îţi mai aminteşti ce a făcut ariciul atunci când a veşti (ţin cu fata fost necăjit de iepuraş?”. Daţi umane asupra mediexemplu copiilor dovedind grijă faţă de mediu şi ului natural şi social. etc. trist sau singur. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 249. Subdomeniul: Dezvoltare socială B 1.4. ceea ce creşte probabilitatea ca aceştia să ia în considerare şi să răspundă la emoţiile celorlalţi. explicând efectele anumitor comportamente asupra mediului natural şi social. taţi empatie faţă de ambii copii. 251.• Folosiţi poveşti în care personajele trec prin situtimente şi emoaţii neplăcute. Asemenea sentimente reduc preocuparea sau îngrijorarea copiilor. Alină membrii fami.• Încurajaţi copiii să înţeleagă emoţiile.• Discutaţi de ce un personaj a reacţionat într-un liei sau prietenii care anumit mod într-o poveste. adresându-i întrebări de genul: „Cum crezi că se simte acum X?”. ideile şi actie faţă de sufeţiunile celorlalţi prin citirea unor cărţi. de rul adulţilor. Se oferă să console.• Prezentaţi imagini cu oameni locuind în zone săceputul înţelegerii race şi bogate ale lumii. moşului. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 8: : Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste empatie faţă de celelalte persoane. 254. urmărirea rinţa fizică sau unor desene animate sau filme. Exprimă sen. control şi încredere în mediu. renţele dintre diverse culturi. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 1. 255.

259. înservat (poate exagera sau repecercaţi să răspundeţi cu interes şi adecvat. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. 262.Testează limitele propriilor • Oferiţi copilului posibilităţi de a experimenta. 260. lua: sunt frumos/ă.• Folosiţi numele copilului în timnete şi gesturi când îşi pul interacţiunilor. de a se simţi important şi responsabil. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să se perceapă în mod pozitiv. voltare. Se joacă singur/ă. sunt murdar/ă. . aude numele. dar stabiliţi limite clare şi explicaţi-le. Devine conştient că este ob. Reacţionează prin su. 266. Se recunoaşte în • Puneţi la dispoziţia copilului oglindă. Îşi spune numele şi vârsta. 268. Demonstrează propriul „Eu” gur. Când copra acţiunilor celorlalţi (de exemplu. nează. Manifestă propriul • Faceţi-vă timp să interacţionaţi „Eu” prin controlul asuafectiv cu copilul şi să-i ghiciţi intenţiile de comunicare. 264. „Sunt băiat”. tând stereotipurile de gen de tipul „fetiţele sunt drăguţe”.1. 265. posibilităţi în raport cu mediul • Lăsaţi copilul să facă tot mai multe lucruri sin(ce poate. etc. Îşi recunoaşte propriile obiec. cu caracteristici specifice.) tă important. răscorp. stimulaţi-i dorinţa de a fi independent. Indicatori Practici de sprijin 261. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. îl trage de sau un cuvânt îl vor face să se simmînă etc. oglinzi care nu se sparg pentru a se privi şi a se juca în faţa lor. • Folosiţi numele persoanelor cu care interacţiodacă este întrebat/ă. 263. minute). 267. după ta o acţiune). necesitate redirecţionând acţiunile copilului. dar ajutaţi-l pe copil să înceapă treptat să împartă obiectele cu alţii. Atrage atenţia asupra sa în fo. în medii sigure. Chiar şi un zâmbet „Stai aici!”.• Fiţi conştienţi de această etapă firească de dezte („al meu”). Îşi exprimă apartenenţa de • Cultivaţi copiilor imaginea de sine pozitivă. acordaţi-i timp pentru a-şi explora corpul. „băieţii sunt puternici”. Îşi explorează propriul • Îngrijiţi cu afecţiune copilul. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 257. evigen: „Sunt fetiţă”. când îi pilului face ceva bine.. ca persoană unică. ce nu poate face).44 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. îşi găseşte • Daţi copilului ocazia să se joace singur pe pede lucru perioade scurte (10-15 rioade scurte.• Abţineţi-vă de la replici critice (”Nu te …!”). pundeţi tuturor nevoilor lui pentru dezvoltarea ataşamentului. răspunzând„Nu” la cererile adultului sau insistând „Eu singur”. 258.• Facilitaţi copiilor preocuparea de a se autoevatografii sau oglindă. exprimaţispune/arată adultului vă aprecierea.

la medic. luna. la întâlnirile cu vecinii).• Adresaţi-vă copiilor pe nume şi cereţi-le să se adreseze unul lalţi informaţii despre altuia pe nume. • Utilizaţi jocul dramatic pentru a conştientiza valoarea instruoraşul şi ţara în care s-a mentală a acestor informaţii. culturale. Indicatori Practici de sprijin • Facilitaţi descrierea vieţii în familie. profaptul că adultul obvocându-i să mai încerce ceva servă reuşitele lui. valorificând diferenţele privind structura familiei (familie monoparentală. Împărtăşeşte celor. deri de auto-dirijare în • Încurajaţi experimentarea într-un mediu securizat. trist/ă (puteţi pune perne pe jos. Solicită linişte şi • Amenajaţi în casă şi în sala de clasă un colţ în care se poate respaţiu (preferă un loc trage când se simte obosit/ă. etc. Dovediţi atenţie faţă de diferenţele de gen (s-a constat că fetele primesc mult mai frecvent laude şi aprecieri decât băieţii şi mai puţine penalizări din partea adulţilor). 278. Face alegeri conşti. Descrie membrii familiei şi relaţiile de rudenie (părinţi.. respectaţi nevoia de intimitate pentru a se odihni sau a copilului. Convorbiri pe 276. lectură. 272. caracteristici economice. adăugător (să extindă activitatea . cu referire şi la caracteristici lingvistice şi culturale diferite. 273. unde să se retragă poate asculta muzică la căşti). număr de telesună la salvare sau la pompieri. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori 269.• Consolidaţi imaginea pozitivă prin evidenţierea calităţilor cozitivă despre sine (are piilor. adresa. Îi oferă satisfacţie • Apreciaţi succesele copiilor. • Încurajaţi-i să povestească sau să deseneze propria familie. lalţi colegi din grupa de grădiniţă. Dă dovadă de încreteme „Activitatea mea preferată”. încredere că poate. îşi creează astfel de spaţii). discutaţi individual şi în grupuri mici despre preferinţele copiilor. Practici de sprijin • Daţi copilului ocazia de a se prezenta în situaţii diferite (la joacă. poreuşeşte. deoarece se pare că ei simt fericirea în mod similar.• Oferiţi-i posibilităţi de a alege şi ente ale activităţilor ajutaţi-l să vadă implicaţiile alepe care doreşte să le gerii respective. că • Organizaţi jocul „Să facem cunoştinţă” (copilul se prezintă.). reflectând la ce poate face mai bine şi ce preferă. Implicaţi fetele în jocuri care dezvoltă nu numai abilităţile verbale (prin 277. 1.Învăţaţi-i deopotrivă pe copii (fete cât şi băieţi) să îşi exprime bucerce etc. Cunoaşte ziua. a sta singur. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. părinţi divorţaţi. doar că fetele sunt învăţate să şi-o exprime. fraţi) . Manifestă deprin. are corp şi simţuri („Mi-e frig/foame…”) 271. Se auto-identifică ca persoană care gândeşte („Eu cred”). Invitaţi membri ai familiei în activităţile din grădiniţă. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să se perceapă în mod pozitiv. 270. oferinţă în activităţi şi relaţii du-le oportunitatea de a se simţi competente în cât mai multe noi. iar băieţii sunt învăţaţi să şi-o controleze. trebuie să comunice numele. „Locul meu preferat”.„Să vedem ce se întâmplă dacă mai…”) 274. • Notaţi numele copilului şi dataţi toate lucrările. lingvistice sau mediu de rezidenţă. fon. 279. • Realizaţi împreună cu copiii calendarul zilelor de naştere. pe care îl folosiţi la clasă pentru a pregăti aniversările 275. telefonul. discutaţi despre ce poate face fiecare din ei.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 45 B. în formare. folosiţi jocuri pentru a memora numele celorsine. ca persoană unică. • Propuneţi copilului să-şi aleagă activităţi în grădiniţă. nu se teme să în.• Încurajaţi adresarea de complimente. a faptelor bune pe care le fac. realizeze (desen. la grădiniţă. de exemplu când se preface că născut. • Construiţi oportunităţi pentru a vorbi despre sine şi despre ceilalţi. Jocul dere în abilităţile sale meu preferat”. cu caracteristici specifice. joc de masă). bunici. 280. profesionale. domenii de activitate.) curia şi fericirea. etc. Se implică cu uşurinjocul cu păpuşile). Îşi spune corect numele şi prenumele şi foloseşte corect pronumele (nu mai foloseşte persoana a III-a pentru a se referi la sine). Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. • Încurajaţi copilul să descrie acţiunile sale şi ale copiilor în general. îşi ştie calităvesteşte despre sine) ţile. ci şi abilităţile cognitive şi motorii. . Are o imagine po. activităţi.

285.• Puneţi la dispoziţia copilului obiectele cu nare când este obosit/ă. ze pornirile/ impulsurile • încurajaţi copiii să-şi amâne realizarea do(spune „nu” obiectelor rinţelor pe un timp.).). Încetează să semnaleze • Manifestaţi grijă şi preocupare pentru ne(prin sunete şi mişcări) că voile copilului. Îşi găseşte singur/ă ali. există asemenea probleme şi că le oferiţi sprijinul. Indicatori Practici de sprijin 282. ţine o jucărie sau melodia de culcare. pled.46 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. Începe să-şi controle. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 281. transnal când trăieşte emoţii miţând astfel copiilor ideea că acceptaţi că intense. 284. Se relaxează când se • Asiguraţi confortul copilului stând aproasimte confortabil (când i pe de el şi comportându-vă conform rutise vorbeşte calm. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. etc. care este obişnuit şi care îl liniştesc (suzeta. de ex. este luat nei familiare. asemenea discuţii contribuie la conştientizarea de către copil a diferitelor stări emoţionale pe care le experimentează. 283.• Discutaţi probleme legate de emoţii. jucărie. 2. Caută sprijin emoţio.• Organizaţi jocuri cu mişcare la semnale. după ce adultul atunci când schimbaţi elemente de mediu (de exemplu când plecaţi de acasă). pledul preferat. . pe care i se interzice să le ia). comportaţi-vă astfel încât copilul să simtă că sunteţi aproape de el are un disconfort sau doreşte ceva. în braţe. l-a sesizat. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului emoţional Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi adapteze trăirile şi să-şi controleze pornirile impulsive. etc.

288. 290. ceea ce afectează capacitatea de reglare emoţională a acestora. pentru o reatenţie sau o recompensă ulterioară unei activităţi. se citească din car. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 286. apoi…”. Învăţaţi-i pe băieţi să acorde mai mare atenţie suferinţei celorlalţi. dar mai substancompensă. • Manifestaţi expresivitate emoţională pozitivă. . 289. Părinţii îşi pot învăţa copilul despre regulile privind modurile de exprimare a emoţiilor şi strategiile de a face faţă emoţiilor. Îşi controlează • Încurajaţi autoevaluarea copilului şi nu faceţi exprimarea senticomparaţii cu alţi copii: copiii devin critici cu ei mentelor (mai ales înşişi în caz de eşec.• Discutaţi cu copiii şi despre emoţii pozitive şi despre emoţii tea preferată când negative. Îşi modifică ex. dar dacă nu îţi strângi toate jucăriile acum nu mai avem timp să mergem la zoo”). şi atât mamele. o clepsidră care dul. apoi faci …”. 1. îndrumaţi copiii în coordonarea acţiunilor pentru atingerea scopului. furiei la băieţi decât la fete). dar mică.• Puneţi la dispoziţia copiilor un ceas. A nu vorbi despre emoţii negative poate induce este trist). de a face faţă emoţiilor). copiilor ideea că emoţiile nu trebuie exprimate. „Întâi faci…. pentru a modela copiilor căi ajutorul adultului pozitive de a răspunde celorlalţi şi evenimentelor din via(merge într-un loc ţa lor (părinţii care exprimă emoţii negative modelează liniştit. modifică sau când • Daţi deopotrivă fetelor şi băieţilor posibilitatea nu reuşeşte să reade a-şi exersa controlul furiei (s-a constatat că lizeze ceva (îşi conmamele şi taţii acceptă mai bine exprimarea trolează furia). „Facem rândul. ţială (ex. Acest antrenament parental sporeşte abilitatea copiilor de a-şi inhiba emoţiile negative. mofoarte mari delaţi prin propriul comportament disponibilitatea de a face ceea ce ţi se cere. „Tu poţi să te uiţi la desene animate. acestora cu contextul. manifeste frustrări • Oferiţi explicaţii referitoare la realizarea sarcinilor.• Discutaţi cu copiii comportamentul anumitor priile trăiri în mod personaje care ilustrează faptul că recunoaşteconstructiv. Îşi aşteaptă rân. sine apariţia unor dificultăţi în relaţiile sociale. fără să rea greşită a mesajului emoţional atrage după se certe. să-i atenţioneze atunci când timpul pentru un anumit joc a expirat sau este rândul altui copil să se joace cu jucăria respectivă. Face referire la • Selectaţi situaţii din viaţa copiilor şi demonstraţi copiidorinţele şi gândulor că fiecare copil are dorinţele şi nevoile sale. de a le atenua. cu ajutorul adultului. dereglate. 287. Îşi exprimă pro.• Creaţi situaţii în care copiii să recunoască emopresia şi comporţiile pe baza componentei non-verbale expretamentul în funcţie sia facială. postură şi să interpreteze corelarea de context. • Folosiţi în mod repetat îndemnuri de tipul: „Acum aşteptăm …”. Îşi controlează • impulsurile. rile celorlalţi când • Valorificaţi momentele potrivite în situaţiile cotidiene interpretează compentru a-i ajuta să ţină cont şi de dorinţele şi nevoile portamentul lor. sau cere să i abordări ostile. 291. Rămâne calm • Construiţi situaţii în care copiii să recunoască când situaţia se valoarea socială a mesajului emoţional. 293. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului emoţional Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi adapteze trăirile şi să-şi controleze pornirile impulsive. de a-şi focaliza atenţia şi regla propriile emoţii. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. care construieşte credinţele copiilor referitoare la cât de multe şi ce tipuri de expresii emoţionale sunt adecvate şi eficiente în interacţiunile sociale şi ce cunoştinţe pot eficientiza autoreglarea şi abilităţile sociale. 294. a celor negative). Face faţă sarci. Se calmează cu • Exprimaţi emoţii pozitive. 295. altora. 292. cât şi taţii să vorbească cu băieţii despre emoţii pozitive şi despre tristeţe.• Sugeraţi activităţi interesante pentru copii sau încornilor dificile fără să poraţi sarcina dificilă în ceva plăcut.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 47 B. Are răbdare • Creaţi în mod regulat situaţii în care să fie motivaţi să până i se oferă amâne o recompensă imediată.

• Insistaţi pe exprimarea verbală şi nonverbală a emosii non-verbale şi verbale. entuziasm. Zâmbeşte. Indicatori Practici de sprijin 300. emoţii. 301.• Analizaţi expresiile personajelor din desene animate. te amuzante (de tipul Cucubau). filme şi cărţi. 302. prin care copiii să simuleze o expresie de bucurie. 297. masca. 303. • Iniţiaţi jocuri de dezvoltare a expresivităţii. primă. Reacţionaţi astfel încât copilul să perceapă că aţi decodat corect expresiile lui emoţionale.48 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI B. Foloseşte reguli de expri. a poeziilor.• Jucaţi-vă cu copilul provote sau râde ca răspuns la cându-i reacţiile prin grimase. Aspect specific: Dezvoltarea expresivităţii emoţionale Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască şi să exprime adecvat o varietate de emoţii. furioşi sau iritabili. interacţiunile pozitive cu mişcări neobişnuite sau suneadulţii. Recunoaşte emoţii simple • Ajutaţi-i pe copii să înţeleagă cuvintele care exprimă (teamă. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. Îi place să se joace şi se confruntă (dacă după mai poate să plângă când jocul multe încercări nu reuşeşte ia sfârşit. frică.: un copil îşi exagerează exprimările afective plângând pentru a câştiga atenţie sau a primi răspuns din partea adulţilor). gângureş. poveştilor despre dispoziţie. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori 296. să redea verbal şi prin mimică emoţiile personajelor din este firesc să fii uneori trist. supărat etc. utilizează expresii • Reacţionaţi pozitiv (verbal sau faciale şi mişcări corporale prin expresii faciale) la plânsul pentru a-şi exprima emocopilului sau la alte comportaţiile şi a le fi satisfăcute nemente prin care acesta se exvoile. Ţipă. cuvintele referitoare la emoţii pun probleme copiilor. sentimente. persoane cunoscute. 298. sesc pentru a substitui. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. etc. tristeţe). „Bravo!”. • Utilizaţi jocuri de selectare a cuvintelor despre emoţii. Descoperă propriile stări emoţionale şi înţelege că • Stimulaţi copiii să vorbească despre emoţiile lor. 2. „Foarte bine!”. animale sau jucării folosind expre.• Încurajaţi copilul să continue uşeşte să facă ceva. Manifestă emoţii faţă de tristeţe.• Daţi copiilor posibilitatea să discute despre faptul că mare emoţională adecvate unele comportamente expresive emoţional le folocultural. Se încruntă când nu re. deoarece se referă în parte la stări emoţionale neobservabile. . diminua sau maximiza expresivitatea lor emoţională în concordanţă cu anumite situaţii şi în scopul autoconservării (ex. singur/ă). „Aproape ai reuşit!” şi arătaţi-i cum să rezolve problema cu care 299. bucurie. ţiilor trăite mai ales în cazul copiilor care sunt frustraţi.

exprima de expresivitate faciaşi răspunde la lă comportamentul emoţii. • Citiţi-i copilului cărţi despre emoţii. Discutaţi cu copiii despre muzică şi emoţii. deoarece ele oferă copiilor o teorie cauzală implicită şi îmse de altcineva. Foloseşte • Fiţi partenerii copilujocul de rol lui în jocuri de rol. Are mimică • În conversaţiile zilnice cu copiii nu faceţi doar referiri directe la emoţii. 310. Vorbeşte cercaţi să identificaţi despre proemoţia copilului şi priile emoţii şi apoi să o transmiteţi trăiri. părtăşită social.DEZVOLTARE SOCIOEMOŢIONALĂ 49 B. 305. precizându-le exact ceea ce au făcut. lor din anturaj). 1. aştepfrustrarea. acestuia sub formă de întrebare sau afirmaţie. • Dialogaţi cu copiii despre emoţiile trăite la activităţile din grup (vizionarea filmelor. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 307. 309. dansuri. oferind întăriri pozitive ori de câte ori aceştia au făcut faţă unei situaţii frustrante. în faza cu cuvinte şi în care copiii învaţă expresii faciadespre emoţii şi încă le. audierea poveştilor. etc.. Acordaţi sprijin suplimentar copiilor care în familii sunt nevoiţi să se adapteze tivă şi flexibilă în la medii dificile sau stresante (copiii expuşi la violenţă domestică sau în comunitate.). păreri. ci în306. adulţişi să vorbească despre ele. Aplicaţi jocuri de tip „Omul vesel. şi fizice variate. • Examinaţi poze. Îşi verbalizează • Utilizaţi mesajele la persoana întâi pentru exprimarea propriilor emoţii. verbal şi non-verbal. Asociază • Folosiţi reflectarea corect moţiile sentimentelor. Demonstraţi unele variante de exprimare a emoţiilor. fotografii. în acest fel veţi promova realizarea a cât mai multe comportamente pozitive de către copii. Copiii vor învăţa astfel că este normal să experimenteze diverse emoţii apropiată. • Încurajaţi copiii. audierea muzicii. astfel îi veţi învăţa pe copii să se exprime şi ei în acelaşi mod). un vis sau o emoţie simţită. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională B 2. a culorilor. contexte sociale care trăiesc cu părinţi depresivi. Împărtăşeşte • Încurajaţi în permanenţă copiii să utilizeze cuvinte şi expresii ce denumesc stări emocelorlalţi trăiriţionale. . nu le ştiu denumirea: nu întrebaţi copilul cum se simte. Adresaţi copiilor întrebări de genul: „Cum te simţi?”. Oferiţi explicaţii pentru aceste emoţiilor transmiinterpretări ale emoţiilor. Îşi exprimă emoţiile prin joc şi activităţi artistice. ci şi interadecvată sensului pretări ale emoţiilor apărute în interacţiunile sociale. Reacţionează • Cultivaţi flexibilitatea emoţională.?” pentru a-i ajuta pe copii să-şi identifice pro(copiilor de vârstă priile emoţii. colorat) şi întrebaţi-i ce fac şi cum anume se simt. Implicaţi copiii în diferite activităţi artistice (pictură. Propuneţi jocuri de asociere a sunetelor. Aspect specific: Dezvoltarea expresivităţii emoţionale Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască şi să exprime adecvat o varietate de emoţii. a mişcărilor cu diverse emoţii. propuneţi copiilor să identifice emoţiile. care au o vulnerabilitate temperamentală la stres). • • • • Practici de sprijin 304. 311. astpentru a înţefel încât să preia stilul lege. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională B 2. ascultaţi-i cu atenţie şi oferiţi-le sprijin spunând “înţeleg” sau “şi apoi?” 308. omul trist”. care presupune reevaluarea rapidă a situaţiilor emoţional într-o care provoacă emoţii. Dacă încep să vă descrie un eveniment. • Stimulaţi denumirea emoţiilor de către copii la reamintirea unor evenimente care devin o etichetă verbală a emoţiilor provocate de acel eveniment sau comportament. tări (de ex: în loc de „Tu m-ai supărat” puteţi spune „M-am supărat când nu ai venit la mine”. accesul la o gamă largă de emoţii şi atingerea scopurilor promanieră adaptapuse. „Cum te simţi atunci când. „Cum te face acest lucru le/ emoţiile sale să te simţi?”..

Subdomeniul: Creativitate activităţile zilnice Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste creativitate în . Subdomeniul: Curiozitate şi interes Standard 1: Copilul ar trebuie să fie capabil să manifeste curiozitate şi interes. Subdomeniul: Persistenţă Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să continue realizarea sarcinii. C. să experimenteze şi să înveţe lucruri noi.4. Subdomeniul: Iniţiativă Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să aibă iniţiativă în interacţiuni şi activităţi.3.50 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. chiar dacă întâmpină dificultăţi.2. C. C.1. CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE C.

cum abordează sarcinile şi experienţele de învăţare. interesul lui de a afla şi căuta informaţii noi. stiluri. Creativitate: vizează capacitatea copilului de a utiliza informaţia şi abilităţile dobîndite în strategii şi contexte noi. aceste capacităţi traversează celelalte domenii de învăţare. DOMENIUL CAPACITĂŢILOR ŞI ATITUDINILOR ÎN ÎNVĂŢARE CUPRINDE: Curiozitatea şi interesul pentru lucruri noi: indică dorinţa de investigaţie a copilului. stăruie într-o activitate de învăţare? Toate aceste capacităţi depind în mare măsură de experienţele trecute ale copilului şi modul în care cei din jur l-au expus şi l-au stimulat în învăţare. opiniile emoţiile în forme noi. de a se implica în contexte variate de învăţare. de a comunica şi desfăşura sarcini împreună cu alţi copii sau adulţi. dar şi constituie baza dezvoltării în celelalte domenii. este creativ. le utilizează ca resurse. cum se raportează la procesul de învăţare: este curios. de a-şi concentra atenţia şi a duce un lucru la bun sfîrşit. Persistenţa în activităţi: vizează capacitatea copilului de a stărui într-o activitate. de a-şi extinde propria învăţare utilizînd imaginaţia. obişnuinţe.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 51 Acest domeniu vizează dispoziţii. curiozitatea în situaţii noi şi dorinţa de a învăţa lucruri noi. - - - . precum şi de temperamentul lui şi contextul cultural în care a crescut. chiar dacă este întrerupt sau distras. de a-şi exprima ideile. are iniţiativă. Iniţiativa: indică motivaţia intrinsecă a copilului de a realiza anumite sarcini. motivaţii. atitudini pe care copilul le manifestă în activitatea de învăţare şi care reflectă modul în care acesta se implică pe sine în procesul învăţării. Atitudinile în învăţare au un statut aparte pentru că sunt dimensiuni importante ale personalităţii copilului în devenire şi au un impact deosebit asupra învăţării de-a lungul întregii vieţi. depăşind tiparele convenţionale ale gîndirii şi situaţiilor curente. activităţi.

Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. 1. mişcare). în cazul obiectelor cunoscute. re (vizuală. • Oferiţi sprijin copiilor care sunt ezitanţi şi nu îndrăznesc să exploreze lucruri noi. tactilă) • Observaţi copilul pentru a-i identifica preferinţele. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 312. Subdomeniul: Curiozitate şi interes Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste curiozitate şi interes. să experimenteze şi să înveţe lucruri noi. Manifestă interes pentru • Asiguraţi gradat obiecte noi pe care activităţi şi obiecte noi. întrebaţi „Ce cunoscute. Descrieţi copilului locuri noi şi oameni noi când mergeţi în comunitate (uite maşina de pompieri. temperamentul. 313. auditivă. • Răspundeţi cu promptitudine. lumini). lumină. întinde mâna să prindă ploaia). copilul le poate explora în mediu. Îşi manifestă curiozitatea prin • Asiguraţi copilului un mediu sigur şi bogat în obiecte/jucării şi surse de stimulaexplorarea mediului (de ex. X este) 315.52 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. stilurile de învăţare. jocuri care produc sunete. Pune întrebări despre • Încurajaţi-l pe copil să pună întrebăoameni noi şi obiecte neri fiind model pentru acesta. . 314. claritate şi pe înţelesul copiilor la întrebările formulate. este acesta?”. Reacţionează la stimuli noi • Adresaţi-vă copilului strigându-l pe nume (sunet. • Stimulaţi copilul punându-i gradat la dispoziţie o varietate de stimuli noi (jucării. şi liniştiţi-l când manifestă nelinişte.

• Organizaţi incursiuni în cartier sau în coziasm faţă de demunitate. Adresează ce. faceţi fotografii. etc. gătiţi.) 319. folosiţi CD-playerul.• Puneţi la dispoziţia copilului o varietate de materiale infortru a înţelege ce mative (enciclopedii pentru copii. 1. excursii.) şi asistaţi copilul în explorarea şi descoperirea lor. pompier. meniile care îl inte. bucătar. perpetuarea stereotinii de interes (dipurilor de gen le limitează dezvoltarea prin explorarea unui nozauri.• Daţi copilului posibilitatea să vă urmărească în timp ce reares faţă de cum şi lizaţi diverse activităţi (citiţi. cruri noi.). Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. Iniţiaţi jocuri de rol de tip „reporter” – „cercetător” în care să îşi prezinte descoperirile. „Hai să vedem ce se întâmplă combinaţii noi de dacă amesteci albastru cu galben! ” materiale. extindeţi treptat aria lui de interacţiuni şi încupentru a afla lurajaţi-l să adreseze întrebări. medic. cărţi) şi acordaţi-i sprijinul când caută informaţii (de exemplu căutaţi împreună imagini pe Internet). materiale noi şi Adresaţi-i încurajări: „Bravo”. Formulează în. realizaţi mici experienţe nepericuloase). • Puneţi la dispoziţia copiilor jucării non-specifice în mod tradiţional genului (piese pentru construcţii. băieţii construiesc şi repară lucruri). • Utilizaţi calendarul naturii cu grupul de copii sau metoda Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am aflat. Experimentea. Manifestă entu. Manifestă inte. Subdomeniul: Curiozitate şi interes Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste curiozitate şi interes. Caută informaţii • Urmăriţi împreună cu copiii emisiuni de noi legate de doştiinţă accesibile.• Încurajaţi copilul să construiască singur răspunsurile. germinarea.• Furnizaţi materiale informative diverse (enresează. rea „De ce?” pen. frecvent întreba. costume de poliţist.• Organizaţi centre de ştiinţă în sala de clasă tarea unor noi in(urmăriţi creşterea plantelor. coperirea şi discu. fenomenele urmărite. 323. 324. 318.• Puneţi la dispoziţia copilului o varietate de materiale noi şi ză utilizarea de încurajaţi-l să încerce diverse combinaţii. stimulaţi-l săşi asume responsabilităţi în domenii în care se simte competent. diverse lucruri. să experimenteze şi să înveţe lucruri noi. şi în locuri noi. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 316. 317. de ce oamenii fac folosiţi calculatorul. 322. etc. animale. acordând incipient domeatenţie specială dimensiunii de gen. vizite la grădina zooloplasările în aer liber gică. reviste. • În cadrul grupei de grădiniţă. îngrijiţi plantele. Urmăriţi împreună cu copiii emisiuni de ştiinţă accesibile.• Daţi copilului posibilitatea să interacţioneze cu mai multe lorlalţi întrebări persoane. ciclopedii. cărţi) şi căutaţi împreuse petrece în jur. nă răspunsuri la întrebările lui. folosiţi jocuri pentru copii (de pe internet sau pe CD/ DVD) şi oferiţi-le explicaţii suplimentare. Demonstrează • Încurajaţi copilul în demersurile sale explosatisfacţie în desratorii şi lăudaţi-l. etc. şofaţi. păpuşi. Puneţi-i la dispoziţie cărţi şi alte materiale accesibile care îi pot satisface interesul de cunoaştere. Îşi conturează • Încurajaţi conturarea unor domenii de interes. 321.• Practicaţi cu copiii activităţi de observare şi trebări referitoare de înregistrare a schimbărilor din jur şi înla schimbările din curajaţi-i să formuleze întrebări referitoare la jur. set redus de activităţi şi prin construirea unui set de percepţii eroi tip din filme/ reduse asupra propriilor competenţe (fetele au preocupări desene animate. formaţii şi situaţii.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 53 C. 320. domestice. . grădina botanică. Formulează • Răspundeţi cu răbdare la întrebările copilului. etc.

. • Oferiţi multiple posibilităţi de explorare 328 încearcă lucruri • Daţi sarcini noi copilului şi descrieţinoi şi începe să îşi le. 1. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. să se întindă după o jucărie sub pat. Subdomeniul: Iniţiativă Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să aibă iniţiativă în interacţiuni şi activităţi. Încearcă anumite activităţi. Acordaţi-i şansa să îşi asume riscuri. 326. • Daţi copilului posibilitatea de a alege jucării cu care să se joace şi cărţi pe care să se uite/ să le citiţi. o susţine pentru o perioadă scurtă. Doreşte să facă singur/ă anu. să se îmbrace). se joace singur şi cu alţi copii. 330. de exemplu.• Oferiţi timp şi oportunităţi copilului te din mai multe şi pentru a face alegeri. nu îl forţaţi să experienţe sau interacţiuni. 327. 329. • Asiguraţi un mediu în care să poată explora în siguranţă lucruri noi şi să îşi asume riscuri. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 325.• Susţineţi iniţiativa copilului de a se descurca sinmite lucruri (să mănânce. să gur bea. facă lucruri de care momentan se teme. Are iniţiativa explorării de • Jucaţi-vă cu copilul în fiecare zi.54 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. asume riscuri. Iniţiază jocuri cu • Daţi copilului variate posibilităţi să alţii. Alege o activita. • Respectaţi preferinţele copilului. spaţii noi.

intereselor sale. Dacă mergem la picnic. • Modificaţi activităţile grupului pentru a asigura şi participarea copiilor cu CES. materiale din natură. pentru o construcţie). materiale. la decizii legate de acti. Exprimă dorinţa de a în. Iniţiază jocuri şi activităţi • Acordaţi oportunităţi de manifestare a iniţiativei: solicitaţi copiilor să propună ocucu alte persoane. grupuri mici şi în perechi în cadrul activităţilor. de planificare.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 55 C. etc. folosind materiale pentru a pune resursele disponibile (cutii goale de carîn practică o idee (cuburi ton. iniţiative în prezenţa copiilor de aceeaşi vârstă. Asiguraţi un mediu în care copilul să nu se simtă criticat. 334. • Susţineţi iniţiativele care vin din partea copilului şi facilitaţi-le accesul la informaţii şi să confecţioneze obiecte. Alege şi desfăşoară o ac. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C.• Oferiţi resurse variate. Cere unui copil să se • Oferiţi copiilor posibilitatea de a lucra în joace împreună. 1.• Exersaţi cu copiii deprinderile elementare tăţi şi îl pune în practică. jucării sau să găsească informaţii despre obiectele interesante. vităţi şi materiale dintr-o • Respectaţi iniţiativele şi deciziile copilului. paţii. dar nu şi în prezenţa altor copii mai mari. Subdomeniul: Iniţiativă Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să aibă iniţiativă în interacţiuni şi activităţi. Face planul unei activi. adulţilor. ţinând cont de faptul că pot avea gamă mai largă.• Discutaţi despre iniţiativele şi activităţile trecere a timpului. subiecte pentru activităţile artistice.• Acordaţi timp în fiecare zi pentru jocul liber văţa să realizeze anumite al copilului când acesta iniţiază jocuri. subiecte de discuţie. 336. • Lăudaţi rezultatele copilului şi încurajaţi-l pentru comportamentele 333. 338. ambalaje. Găseşte şi utilizează • Încurajaţi copiii să improvizeze. de ce avem nevoie? Cum procedăm?) 337. discutând înaintea unei activităţi anticiparea desfăşurării acţiunii (de exemplu. acţiuni de autodeservire. copii şi adulţi. 335. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 331. • Oferiţi copiilor posibilitatea de a-şi alege activitatea. etc. jocuri.• Oferiţi copiilor posibilitatea de a-şi alege tivitate care se potriveşte activitatea şi de a-şi alege partenerii. de a-şi alege partenerii. . 332. Propune o idee de pe.).

Finalizează proiecte sim. pe o o desfăşoară. să îmbine piesele de lego ). mi”. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. ple fără să fie întrerupt. . a lua o jucărie). înainte să se plictisească de aceeaşi activitate. Repetă mişcări simple (pentru • Jucaţi-vă zilnic cu copilul. Se concentrează pe perioade • Facilitaţi jocul şi activităţile copiluscurte de timp asupra persoanei lui împreună cu alte persoane care îi citeşte sau îi spune o poveste. Repetă de foarte multe • Respectaţi ritmul copilului. 3-5 piese. 340. oferiţi-i timpul ori activităţile preferate. o construcţie. 344.• Reduceţi factorii care îi pot distrage atenţia. 1.56 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. Subdomeniul: Persistenţă Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să continue realizarea sarcinii. 341. Îşi aminteşte unde găseşte • Oferiţi spaţiu şi timp suficient penobiectele preferate şi revine la tru a se juca sau realiza sarcini simunele ocupaţii care i-au plăcut. un desen). 342. • Observaţi copilul pentru a vedea ce activităţi îi suscită şi menţin interesul. Încearcă de mai multe • Vorbiţi cu copilul despre activitatea pe care ori o sarcină dificilă. necesar. 343. adresându-i întrebări deschise de genul „Cum ai făcut asta? Povesteşteperioadă scurtă (de ex. chiar dacă întâmpină dificultăţi De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 339. ple (de exemplu puzzle din de exemplu închideţi televizorul.

examianumite nemulţumiri. Revine asupra sarcinii • Oferiţi ajutor pentru a soluţiona problemele şi chiar dacă are dificultăţi. 346.4 paşi şi o realizează. creşterea plantelor. ajutaţi-l să pună în aplicare mai rea unei sarcini chiar dacă nu a reuşit (să multe alternative de rezolvare. Se concentrează pe • Arătaţi disponibilitate copilului şi răspunsarcini care îl/o interedeţi când vă solicită. Spune „nu ştiu” • Adaptaţi-vă aşteptările faţă de persistenţa în activitate în cazul copiilor cu CES (de atunci când nu poate exemplu. mai mult de o zi. 349. te dificilă. copii cu atenţia deficitară sau realiza o sarcină foarcopii hiperactivi). să finalizeze un turn din cuburi). dorită şi să-şi elaboreze un plan de realizare a acesteia. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 345. • Oferiţi suficient timp pentru a finaliza jocuri sau sarcini complexe.• Creaţi oportunităţi şi timp suficient pentru a tivitate 20 de minute. 350. Subdomeniul: Persistenţă Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să continue realizarea sarcinii. 1. naţi alte posibilităţi de abordare şi propuneţi copilului să revină la ea. 348. Se concentrează la o ac. chiar dacă întâmpină dificultăţi. Planifică o activitate din • Propuneţi copiilor să îşi aleagă o activitate 3 .CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 57 C. copii. (Adresaţi întrebări de genul: Ce ai vrea să faci? De ce ai avea nevoie? Ce vei face mai întâi? Şi apoi? Crezi că ai tot ce îţi trebuie? Ai timp suficient?) 351. Işi menţine atenţia • Ajutaţi copilul să îşi concentreze atenţia în sarcină între 10 şi spunându-i „Vreau să fii atent/ă la poves15 minute. fără alege şi derula activităţi care îi interesează pe supervizare. pentru a le îngriji şi pentru a observa cum cresc).• Vorbiţi cu copilul despre ce i-a reuşit şi ce n-a mers. este întrerupt/ă sau are • Discutaţi individual sau în grup sarcina. a-şi menţine încrederea în forţele proprii. • Derulaţi cu copiii proiecte pe termen lung. Persistă în rezolva.• Daţi copiilor posibilitatea să îşi asume responsabilităţi pentru activităţi care se derulează pe venind asupra ei în intervale diferite de timp. Uită-te aici!” • Faceţi comentarii pozitive referitoare la perseverenţă şi concentrarea atenţiei copilului 347. fără să fiţi intruzivi. care presupun mai multe etape (de ex. Îndemnaţi copilul să reflecteze asupra sarcinii şi să revină. te. Finalizează o sarcină re. • Oferiţi copiilor oportunităţi de a-şi stabili şi urma obiective. sează. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. 352. . facă un puzzle mai dificil.

pentru a vă povesti ce face. furia şi lingura în tobă). texturi. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 353. spaţiu şi timp pentru copil. • Oferiţi materiale. 356. de exemplu folosiţi păpuşi de pluş pentru a le transforma în personajele unei mici scenete. Se preface că este ceva • În interacţiunile cu copilul. mapentru a construi sau penterialele. . 1. loveşte diferite • Jucaţi-vă zilnic cu copilul. Permiteţi copilului să adultului (transformă faramestece materiale şi jucării. pentru a se putea juca • Stimulaţi copilul să se prefacă a fi un personaj. cu îndrumarea terialele şi obiectele. Foloseşte diverse obiecte • Schimbaţi în mod regulat obiectele. jucăriile din mediul copilului. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C. 355. 354. dări. obiecte pentru a scoate su. tru a ajunge unde vrea (su. folosiţi întrebări deschise şi încurajaţi limbajul descriptiv sau cineva. punându-i la dispo ziţie obiecte şi materiale cu o varietate de culori. Subdomeniul: Creativitatea Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste creativitate în activităţile zilnice. forme şi mirosuri. îşi foloseşte imaginaţia în joc. sunete. a face dezordine.• Dovediţi creativitate în jocul cu copilul. Aruncă.58 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI C. Găseşte utilizări noi ale • Demonstraţi ce utilizări noi pot avea maobiectelor. să îşi folosească imaginaţia.• Facilitaţi copilului experienţa de a se murprapune diverse obiecte). nete.

de exemplu.. 1. rajaţi copiii să utilizeze ceea ce ştiu în situaţii noi: să formeze obiecte variate din formele geometrice cunoscute. etc.• Demonstraţi copiilor cum pot fi combinate diferite rimente. sau poezie. 365. Găseşte forme şi mijloa. „la doctor”. Oferiţi sprijin suplimentar pentru structurarea activităţilor în cazul copiilor cu CES.” 360. dans. 362. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 357.?”.CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 59 C. materiale sau acţiuni. 361. • încurajaţi copiii să-şi imagineze poveşti sau cuvinte. durilor şi emoţiilor (prin muzică.• Valorificaţi jocuri în care regulile interzic comunicarea verbală. schimbând astfel înnile noi ale copiilor. expe. joc • Propuneţi-le copiilor să facă transferul mesajului dintrun mediu în altul.) rarea jocului. 363. alt final pentru poveşti cunoscute. • Facilitaţi accesul la produse artistice şi întâlnirile cu artişti care să reprezinte propria cultură. melodii cu cuvinte şi nu găsirea unui răspuns corect sau incorect. Utilizează sau combină • Discutaţi împreună cu copiii despre valorificarea deşeurilor. construcţii. Aduce elemente noi în • Folosiţi întrebări deschise în dialogurile cu copiii. să cânte versurile memorizate. soluţii. despre ce utilizări pot avea cutiile de carton. materiale şi strategii în modin ce pot fi improvizate diverse obiecte necesare actidalităţi noi pentru a explovităţilor în grădiniţă ra sau rezolva probleme. să ilustreze o poveste simbolic). formulând întrebări de tipul „Ce-ar fi fost dacă. să încerce lucruri noi (sărbătorirea unui eveniment. Subdomeniul: Creativitatea Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste creativitate în activităţile zilnice. Schimbă conţinutul unor • Propuneţi copiilor să înlocuiască unele personaje din poveşti cunoscute şi intropoveşti. să deseneze ce simte când ascultă o piesă muzicală. create de copil. desen. încuactivităţile cunoscute. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţare C... 359. încurajaţi ideile şi acţiuduce personaje create de el/ea.• Creaţi un mediu în care copilul tru jocuri simbolice şi să fie stimulat să experimenteze pentru jocurile de rol. să pună în scenă poveştile cunoscute. 366. ce s-ar produce „Ce-ar fi dacă. 358. Folosiţi întrebări deschise pentru a stimula creativitatea. Creează reguli ac. Inventează cântece. propunându-le copiilor să utilizeze cântul. Îşi exprimă ideile • Formulaţi sarcini care presupun aplicarea de strategii alternative prin desene.. tregul fir al poveştii. Se implică şi rămâne • Daţi copiilor suficient timp penangajat în jocuri comtru a iniţia jocuri şi a-şi pune în plexe („casa”. te rutine. etc. Inventează jocuri. „în excurpractică ideile legate de desfăşusie”. ce noi de exprimare a gândesenul. . dansul. Propuneţi copiilor sarcini noi. mişcarea. 364. mişcare. filme cu desene animate şi să presupună. Sugerează teme pen. şi să îşi folosească imaginaţia.• Demonstraţi ce înseamnă să fii ceptabile într-un joc de flexibil şi să poţi schimba anumigrup. pregătirea pentru vizita unui adult din comunitate) şi solicitaţi-le idei.

Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a se exprima corect gramatical. Aspect specific: Însuşirea deprinderilor de scris.2. D. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea.1. D. D. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi extindă progresiv vocabularul. D. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste interes pentru carte.2.3.1.1.2.60 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să pună în corespondenţă simboluri abstracte cu sunete. Standard 6: Copilul ar trebui să fie interesat de citit.2.2. asocierea sunet – literă Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice diferite sunete ale limbii. folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze diferite modalităţi de comunicare grafică .1. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere (comunicare receptivă) Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte în scopul înţelegerii semnificaţiei limbajului. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D.2. Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a comunica eficient.2.4. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII D. D. Aspect specific: Conştientizarea mesajului scris/vorbit Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să aprecieze şi să folosească limbajul scris şi tipăritura în fiecare zi. Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească mesajele scrise/vorbite pentru scopuri variate.1.

Prin achiziţionarea limbajului. a structurii şi for- melor gramaticale corecte. al materialelor scrise. comunicarea şi alfabetizarea reprezintă condiţii primordiale pentru dezvoltarea globală a individului şi convieţuirea în societate. gînduri. Capacitatea de a comunica eficient prin limbaj oral sau scris este esenţială pentru realizarea tuturor activităţilor cotidiene. de gîndire. Prin achiziţionarea limbajului copilul achiziţionează în fapt un sistem simbolic complex pe care îl va dezvolta şi rafina pe parcursul întregii vieţi. Copiii comunică înainte de a putea utiliza limbajul simbolic. Calitatea comunicării creşte progresiv în funcţie de expunerea copilului la limbaj. Pe măsură ce copilul creşte. a culturii sonore a vorbirii. înţelegerea. materiale scrise şi interacţiune. copiii reuşesc să exprime idei. utilizarea lor pentru a reda un înţeles şi cum pot utiliza materialele scrise. Achiziţionarea treptată a tuturor acestor componente conduce la utilizarea constructivă şi cu sens a limbajului în contexte sociale.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 61 Limbajul. comunicarea şi deprinderile de citit-scris sunt puternic intercorelate. înţelege şi interpreta ceea ce cei din jur îi comunică. Comunicarea lor se bazează pe achiziţionarea unui set important de capacităţi precum: conştientizarea limbajului drept convenţie socială. . Ele includ receptarea mesajului scris. Achiziţionarea limbajului şi a deprinderilor de scris-citit reprezintă un proces complex pe parcursul căruia copiii desluşesc semnificaţia cuvintelor. dar şi pentru a recepta. a vocabularului. Limbajul nu este utilizat de copiii doar pentru a transmite idei. de comunicare prin mesaj scris. prin utilizarea simbolurilor ce reprezintă concepte. Primul pas în comunicare este realizat în simpla interacţiune cu mama imediat după naştere. să le împărtăşească cu ceilalţi şi să răspundă ideilor şi acţiunilor celorlalţi. Limbajul. a logicii şi a raţionamentului. Limbajul. Dezvoltarea limbajului se realizează în contexte sociale şi culturale specifice care au un rol determinant asupra copilului. Primul context social în care copilul întră în contact cu limbajul este familia. contextele sociale devin din ce în ce mai complexe şi mai diverse. emoţii ale altora. Copilul prin interacţiune se familiarizează cu multiplele forme şi intenţii ale comunicării. joacă un rol fundamental în dezvoltarea deprinderilor de cunoaştere. ascultarea. Premisele citit-scrisului vizează abilităţile şi comportamentele precursoare formelor convenţionale de scris şi citit. de aceea dezvoltarea lor trebuie urmărită în egală măsură. conversaţia verbală. abilităţi de scriere. Dezvoltarea limbajului vizează dezvoltarea vorbirii şi a formelor vorbirii. conştientizarea mesajului cuprins în materiale tipărite.

gustă. Se întoarce pentru a • Organizaţi pentru copil un mediu bogat în localiza vorbitorul. reviste.• Folosiţi un vocabular cât mai divers atunci ecte atunci când aude vorcând vorbiţi cu copilul. bitori. a răspunde non-verbal. 374.. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. Puneţi la dispoziţia copilului cărţi cu imagini.• Jucaţi jocuri de tip: „Ascunde obiectul”. Răspunde afirmativ • Purtaţi dialoguri cu copilul de la vârste cât sau negativ la întrebămai mici. adverbe. Repetă un mesaj verbal • Cereţi copilului să transmită un mesaj verbal simplu atunci când îl aude. Vorbiţi cu copilul despre evenimentele. 373. ele sunt denumite. stimulări auditive (muzică. aude sau miroase). accentuaţi aspectele reuşi369. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere (comunicare receptivă) Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte în scopul înţelegerii semnificaţiei limbajului vorbit De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) Indicatori Practici de sprijin 367. emoţiile pozitive în relatarea lor. 379.1.• Acţionaţi ca un model pentru copil. 377. adjective („Aşeapilul („Fă ca mine!”). Îndeplineşte comen. Râde în hohote când i se vorbeşte cu afecţiune. Răspunde la comenzi care • Ajutaţi copilul să vorbească la telefon cu o includ verbe („sari. apoi verbal „Da” sau „Nu” la întrebări simple (închise) de tipul „Vrei apă?”. activităţile zilnice. Recunoaşte vocile • Jucaţi cu copilul jocuri de tip „Cucu-bau”. ză jucăriile de construit în rafturile lor şi vino la masă”). Indică.62 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. persoană cunoscută. cii umane faţă de alte sunete sau înregistrări. „Bate vântul frunzele”). cu scopul de a provoca şi stimula discuţiile cu acesta. Adresează întrebări simple: • Răspundeţi întotdeauna întrebărilor copi„Ce este?”. spune „Papa”) sau aplaudă împreună cu un adult). Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. . 382. 380. bindu-se despre ele.1.• Jucaţi jocuri de etichetare a părţilor corpului. încuzi simple însoţite de rajaţi copilul să vă imite. Identifică anumite persoa. 378. 372. la cerere. 381. verjucaţi jocuri de ascultare şi înţelegere cu cobe. anumit lucru (folosiţi consecinţele naturale ale acţiunilor).• Organizaţi jocuri sau cântaţi/folosiţi casece/poezii însoţite iniţial de te muzicale pentru copii cu cântece în care gesturi. Preferă sunetele vote. pipăie. Ascultă poveşti şi povestiri • Citiţi zilnic copilului explicînd cuvintele nescurte. De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin 376. adu-mi. obiectelor din aprocute. persoanelor cunoscute • Cântaţi cântece şi vorbiţi permanent cu şi se întoarce spre vorcopilul. obiecte şi acţiuni după denumire. 370. 383. prinde. introduceţi cuvintele noi prin povestirea/descrierea a ceea ce experimentează copilul prin toate simţurile (ceea ce vede. Încearcă să localizeze obi. repetînd sarcina sau unor structuri mai complexe realizînd acţiunea împreună la început sau care includ substantive. lului. Îndeplineşte 2 comenzi • Implicaţi copilul în rezolvarea unor situacorelate redate prin folosirea ţii simple secvenţiale. oferind acestuia posibilitatea de ri. Domeniul: Dezvoltarea limbajului.. Participă la jocuri/cânte. gesturi (ex. Încetează o activitate • Explicaţi copilului pe înţelesul acestuia în 75% din cazuri atunmotivul pentru care nu are voie să facă un ci când i se spune „Nu”. piere: „Unde sunt ochii tăi?”. per. Se întoarce şi priveşte • Faceţi posibil pentru copil să arate obiecobiecte familiare când tul atunci când acesta este denumit.”). mişcarea şi gesturile însoţesc versurile. interacţiuni permanente cu persoane din familie). 371. simple. deschide. 375.1. „Unde este bunica?”) „Arată-mi camera/pătuţul ta/tău”). puneţi în scenă împreună versurile cântecelor („Dacă vesel se trăieşte”. aleargă. soane şi obiecte cunospersoanelor din familie. ne. cunoscute. jucaţi-vă. jucării muzicale. scurt în timpul jocului sau al activităţilor zilnice. 368.

a se implica în luarea deciziilor. 391. CD) sau înregistrări tranziţie dintre activităţi.• Furnizaţi copilului oportunităţi de a asculta ti înregistrate pe diferite sudiferite înregistrări. legătură cu contextele cunoscute. din palme”.• Încurajaţi copilul „să pună în scenă” în cadrul curile simbolice. de a avea dreptul la opinie şi de intervenind în conversaţie. Povesteşte un eveniment • Creaţi zilnic pentru copil oportunităţi de a îmsau o poveste cunoscută părtăşi colegilor evenimente din viaţa persorespectând succesiunea nală.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 63 D. cipare în conversaţii. citiţi copilucare se citesc poveşti. Întreabă ce înseamnă cu. 387. 396. pe diverse teme de interes. „Degetele”). Demonstrează progres • Jucaţi cu copilul jocuri care implică urîn înţelegerea şi aplicarea mărirea unor instrucţiuni în secvenţe unor instrucţiuni simple sau cântaţi cântece de acelaşi fel („Bat din mai multe etape. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. Demonstrează un grad • Valorizaţi participarea copiilor în disînalt de înţelegere şi particuţiile care îl privesc. Ascultă cu plăcere poveş.• Selectaţi accesul copilului la programe vintele reale şi cele invende televiziune pentru copii şi limitaţi-l tate. reformulând sau modelând exprimarea acestuia. 393. Extindeţi încercările copilului de a folosi cuvinte şi structuri noi. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. 397.• Încurajaţi copilului să povestească rea vocabularului uzual/de despre activităţile şi experienţele lui bază prin adecvarea răszilnice.• Apreciaţi eforturile copilului de a răslosind limbajul verbal. 394.). Demonstrează înţelege. la 1 oră pe zi. 386. sau de a povesti în faţa unui grup. Face diferenţa între cu. centrului de joc simbolic/de rol poveşti clasice sau inventate de copii.. atât la culcare. singur evenimentelor. 390. în maşină.1. Participă activ la discuţiile • Oferiţi copilului şansa de a participa în actividintr-un grup. oferind mai multe informaţii. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. Răspunde la întrebări fo.1. pilului prin adresare de întrebări deschise.• Răspundeţi întrebărilor copilului cu atenţie. 20 minute. punde la întrebări. poveşti. sau împreună cu un partener scene. te diferite şi explicaţi copilului sensul acestora. 392. anticipînd continuarea. Urmează instrucţiuni cu • Puneţi la dispoziţia copilului jocuri de tip „Fă 2. susţineţi extinderea vorbirii copunsului. 395.. polui încurajînd participarea lor (urmărind imavestiri pentru mai mult de gini. 385. Utilizează dialoguri în jo. 3 etape necorelate şi fără ca mine”. porturi magnetice (casetă în cadrul unor activităţi sau în momentele de audio. vintele necunoscute. ascultând şi tăţi de grup. . 389. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere (comunicare receptivă) Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte în scopul înţelegerii semnificaţiei limbajului vorbit De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 384.1. urmăriţi împreună cu copilul şi explicaţi semnificaţia vocabularului utilizat. legende citite de adulţii din familie sau de personalul didactic. Participă la activităţi în • Oferiţi copilului cărţi cu poveşti. Dobândeşte informaţii • Folosiţi cuvinte complexe în contexprin ascultare. 388. Participă la discuţiile unui • Încurajaţi/Creaţi oportunităţi pentru grup ascultând interlocutocopli să participe în grupuri la discuţii rii pentru un timp scurt. radio.

Foloseşte cuvinte care des. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. de parfum). Articulează vocale cu • Daţi sens încercărilor de comunicare ale copilului (be. consoane şi le diferenţiază. 408. mâncare.• Utilizaţi modalităţi diferite de a exprima acerienţele zilnice. clar. Iniţiaţi jocuri fice. vorbiţi rar. rearanjaţi topica atunci când este cazul. 409.). Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. Foloseşte cuvinte bisilabice. expuneţi copilul unui vocabular cât mai divers.64 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. căremnează unele categorii famiţi cu imagini de tipul animalul şi puiul său. din 2. • Jucaţi jocuri de despărţire a cuvintelor în sitrisilabice. liare (animale. u”). 403. Verbalizează experienţele • Jucaţi jocuri de tipul „Săculeţul fermecat” pentru dezvoltarea capacităţii de exprimare senzoriale gustative (acru. Vocalizează folosind vo. 407. . jucării etc. care interumană). Lăudaţi folosirea cuvintelor noi de către copil în situaţii şi contexte diferite. tata. Întreabă pentru a cunoaşte • Oferiţi copilului explicaţii adecvate nivelului denumirea obiectelor. o . Repetă aceeaşi silabă de • Extindeţi încercările copilului de a utiliza cuvinte (mama). „Cum • se numeşte?”) 402. sărat). două.3 cuvinte. comuni„mmm”). De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 398.• Puneţi la dispoziţia copilului cărţi cu imagini care reprezintă diferite categorii (ex. Comunică folosind propoziţii • Extindeţi propoziţiile construite de copil.1. 406. 401.. loseşte gesturi pentru a transmite un mesaj (gângureşte sau ţipă). 411. odorifice (miros zice/de explorare/senzoriale dând copilului de floare. ma.1.. e. labe. Foloseşte cuvinte noi în expe. arătaţi modul de funcţionare. „ppp”.2. leaşi lucruri. ma) – lalalizează. în cale neclare. mentelor noi („Ce este?”. Gângureşte folosind mai • Asiguraţi copilului un mediu bogat multe sunete („bbb”. jucării). amar. carea de a comunica în propoziţii. trei ori (ma. simple. tactile (dur. dula experienţelor senzoriale. i. Apreciaţi încerde propoziţii şi le combină cu gesturi („Pisica pa-pa”. be – bebe). 405. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. obiecte de uz casnic. cuvinte uşor de decodificat încurajaţi copilul sa le repete. tând în forma corectă cuvintele pronunţate greşit de către acesta. şansa să verbalizeze experienţele trăite.• Rămâneţi în contact vizual şi chiar tactil cu copilul (ţineţi-l de mână. utilitatea obiectului respectiv. neted. Reluaţi propoziţia în forma corectă şi încurajaţi copilul să repete cuvântul nou. auditive. „Fata buf”).) sau vizuale (denumind întâi culorile vii). braţe). le denumiţi.• Utilizaţi în vorbirea cu copilul propoziţii scurte. 399. apoi clare („a. în stimuli auditivi (muzică. Arătaţi diferite obiecte. evenide înţelegere: de ex. cuvinte şi onomatopee. Emite sunete sau fo. transformându-le în propoziţii dezvoltate. 410. 404. pentru a facilita pronunţia cuvintelor alcătuite din mai multe silabe. Repetă sunetele emise • Modelaţi vorbirea copilului repede alte persoane. 400. având la („mama. Foloseşte cuvinte cu rol • Demonstraţi înţelegerea enunţurilor folosite de copil. apa”) – 10-12 dispoziţie cărţi sau imagini adecvate. Foloseşte un număr de • Jucaţi cu copilul jocuri cu cuvinte. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi extindă progresiv vocabularul.

. 419. discutaţi despre timente şi emoţii procum s-a simţit interpretând rolul respectiv. 422. Citiţi împreună benzi desenate din revistele pentru propoziţii dezvoltate şi copii şi încurajaţi copilul să povestească sau să fraze.• Utilizaţi dicţionarul în oferirea explicaţiilor explicând copilului modalitatea de tele pe care nu 5e înţelege căutare. în vorbire sinonime. încurajaţi copilul să-şi aleavinte care exprimă sengă şi să interpreteze rolul preferat. creeze pe bază de imagini propria istorie. pul vizual. Dezleagă ghicitori. Îşi exprimă starea de • Acţionaţi empatic şi ajutaţi copilul să exteriorizeze trăirile. rior. de rudenie. creează rime. a jucat bine. (ă)”).• Citiţi copilului poveşti şi basme scrise de autori clasici din literatura română (Ion vinte care exprimă grade Creangă) sau universală (H.• Apreciaţi întrebările adresate de copil. Înţelege şi utilizează an. ajutaţi-l să le introducă în contexte legerea unui vocabular şi propoziţii noi. „Unde?”. • Dezlegaţi ghicitori citite în cărţi sau reviste sau rebusuri. lucruri care îi fac sau nu plăcere. tonime (cuvinte cu sens Jucaţi jocuri cu sinonime de tipul: „Cum opus) în vorbirea curentă .meseriiunelte). explicaţi cuvintele necunoscute cu ajutorul sinonimelor. fantezii.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 65 D. spunem altfel?” sau „Găseşte cuvântul geamăn” 418. specializat în anumite domenii (ex. Poate defini anumite • Jucaţi jocuri de tipul „Defineşte cuvântul”. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi extindă progresiv vocabularul. Îşi doreşte să folo. 416. 414.1. Dacă folosiţi un dicţionar pentru şi le utilizează. Cere explicaţii la cuvin. 420.2. 413. cuvinte din orizontul cunoscut cu ajutor (câinele este un animal cu 4 picioare). Ajutaţi-l să dobândească răspunsuri folotrebările „De ce?”. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. Foloseşte cuvinte pentru • Implicaţi copilul în evaluarea/autoevaluarea comportamentelor şi situaţiilor a evalua acţiuni sau situaţii trăite. creaţii verbale. . copii. 425. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 412.Andersen.1. a schiat repede.”). 423.• Lăudaţi copilul atunci când foloseşte în vorbire cuvinte noi. 424. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. Demonstrează înţe. Înţelege şi utilizează cu. 421. gânriat/mirat/furios.. duri. Folosiţi lizând o gamă variată de jocuri tematice pentru a dezvolta intelicuvinte şi expresii („Sunt genţa personală. Fraţii Grimm). astfel copilul începe să fericit/ trist/ supărat/speconştientizeze propriile sentimente.Perrault. dicţionare sau enciclopedii pentru copii. Adresează frecvent în. implicaţi copilul în „citirea” imaginilor.• Încurajaţi copilul să creeze poveşti. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. Înţelege şi utilizează • Jucaţi jocuri cu antonime: „Spune cuvântul cu înţeles diferit” sau „Sus/Jos”. prii şi ale altora. 415. („a patinat frumos. emoţiile şi să le exprispirit şi sentimentele utime prin intermediul cuvintelor. pe care le puteţi scrie pe măsură sească în vorbire cuvince acesta le creează pentru a le putea citi ultete noi. povestiri. ca expresie a curiozităţii crescute care conduce la extinderea vocabularului. „Când?” sindu-se de diferite surse: imagini. încurajaţi copilul să creeze ghicitori şi rime.Ch. Utilizează corect cu.• Citiţi poezii copilului. antonime. Denumeşte obiecte • Încurajaţi copilul să povestească/repovestească poveşti şi povestiri îndrăgite având sau nu ca care nu se află în câmsuport câteva imagini. „Pentru ce?” .• Implicaţi copilul în jocuri de rol sau dramatizarea poveştilor cunoscute. 417. Utilizează în vorbire • Motivaţi copilul să nareze din memorie. Ch. scurte istorii. folosind cuvinte adecvate.

1.66 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. schimbăm hainele. din punct de vedere gramatical sau al topicii). Extinde structurile gramaticale • Folosiţi în mod constant în vorbire descrierea folosite (asociază substantive.• Jucaţi cu copilul jocuri de tip: „Eu spun una.1. Îmbină cuvintele cu. subrutinelor zilnice: „Ne-am trezit după somnul stantive şi verbe.” 430. ne spălăm. Reluaţi propoziţia în forma completă:”Mama a plecat”. spui multe”. 429. noscute cu onomatopee pentru a transmite un mesaj („Uite mac”). Formulează propoziţii simple sau • Utilizaţi propoziţii dezvoltate în comunicarea dezvoltate cu 3.. Încurajaţi exprimarea copiilor în propoziţii complete. de copil. Formulează întrebări (incorect • Reformulaţi întrebările în forma corectă. 4 cuvinte. Foloseşte pronumele posesiv „al • Angajaţi copilul în conversaţii şi adresaţi întremeu” şi apoi pronumele personal bări deschise. Foloseşte verbe la timpul trecut • Când adresaţi copilului întrebări. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 426. „Sus” – comunică din punct de vedere gramatical. . apoi ne substantive şi adverbe). suficient pentru ca acesta să vă răspundă. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. utivaloare de propoziţie lizaţi propoziţii simple. 433. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a se exprima corect gramatical. Foloseşte propoziţii • Lăudaţi copilul pentru încercalaconice („Mama. Începe să folosească pluralul sub. 434. nosilabice. cu copilul. mai întâi mergem la baie. 427. substantive şi adjective. verbe şi pronume de amiază şi ne pregătim să mergem la joacă: posesive. 428. alocaţi timp („Tata a plecat”). corecte (ex. Foloseşte negaţia în vorbirea • Acceptaţi acest moment al opoziţiei traversat spontană („Nu”). 435. rea sa de a exprima în propoziţie. tu stantivelor corect.• Utilizaţi în vorbirea cu copilul un limbaj simplu. fără să încurajaţi răspunsuri mopersoana I singular („Eu”). 431. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. faptul că vrea să fie luat în braţe). 432. fără diminutive. pa”).. Foloseşte cuvinte cu • Când vă adresaţi copilului.2.

Vorbeşte folosind propozi. Acceptaţi ritmul copilului. comentaţi imaginile. învăţare.adverbe de timp (azi. Jucaţi jocuri de tite. zării corecte a prepoziţiilor. 442..• Organizaţi jocuri de prezentare despre sine cu asole personal (eu. Foloseşte corect ad. pul: „Unde este/era?”. Foloseşte corect prepozi. timp.• Ascultaţi copilul atunci când doreşte să vă transtivităţii. 437. de tipul „Ce ştii despre mine/noi?” 438. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 436. voi). cierea prenumelui şi a unor calităţi/interese personale. „o să . sau „Răspunde repede şi bine”.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 67 D. matic. locuri folosind verbe la timpul trecut. să”. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a se exprima corect gramatical..• Citiţi copilului poveşti.1. „aş vrea”). bucuriile. mâine. de tipul „Spune unde se află iepuraşul?”. Utilizează în vorbire • Jucaţi cu copilul jocuri cu potriviri de acordul de gen. un proiect în 3 sau mită ceva. să vă facă părtaş la experienţele sale de mai multe secvenţe. daţi tă acţiuni viitoare („trebuie copilului posibilitatea de a anticipa evenimentele sau de a modifica firul evenimentelor sau finalul. ei. 444.2. Exprimă în vorbirea curen. persoană.• Utilizaţi jocuri cu imagini pentru consolidarea utiliţiile în limbajul curent. 446. simţi puternici. teze singur exprimarea. Demonstrează fo. 445. corect şi sistede plural. de a avea controlul asupra sentimentelor şi visurilor lor. poimâine. îngrijorările de peste zi. ieri). Descrie un produs al ac. Domeniul: Dezvoltarea limbajului.• Folosiţi timpul petrecut în familie îmlosirea propoziţiilor în preună (de ex. Înverbul de timp („azi.• Fiţi model în vorbirea copilului. fapte care să includă exersarea folosirii adverbelor. tu. Foloseşte corect pronume. Foloseşte pluralul în vor. a oferi copilului şansa de a împărtăşi experienţele.• Puneţi la dispoziţia copilului imagini.”). oameni. dar nu întot.• Apreciaţi folosirea corectă a formelor neregulate birea curentă. servirea mesei) pentru secvenţe logice. nucuvinte de tip „Descurcă cuvintele” măr. Pe parcursul poveştii. 440. 443. cercaţi să îl determinaţi să îşi corecmâine. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. deauna corect . 441. creaţi scurte poveşti pe baza lor sau daţi ţii dezvoltate şi fraze pentru a descrie evenimente curencopilului posibilitatea de a crea propriile desene pentru a ilustra poveşti create. Foloseşte verbe la • Iniţiaţi jocuri de rol de tip „De-a eromodul optativ („aş puii/De-a magicienii” cu scopul de a se tea”.1. ieri”). • Jucaţi cu copilul jocuri cu potriviri de cuvinte de tip „Descurcă cuvintele” sau „Răspunde repede şi bine”. nu îl grăbiţi şi apreciaţi procesul de realizare ca şi procesul prin care a trecut copilul. 439.• Implicaţi copilul în relatări despre evenimente. Foloseşte. .

pentru ca în timp. adulţi în cu un copil îi foloseşte nudiferite contexte (familie. Răspunde prin gesturi la în. onomatopeele să fie înlocuite cu substantivele/verbele corespunzătoare. Rosteşte cuvinte monosila. Imită intonaţia vocii altora. prin gesturi sau expresii faciale. Foloseşte gesturi şi limba. • Vorbiţi expresiv: expresiile feţei. Foloseşte onomatopee pen. Se adaptează interlocuto.• Arătaţi şi numiţi diferite obiecte familiare în faţa copilului. (o întrebare.• Modelaţi tonul. saluturi • Iniţiaţi de timpuriu copilul în folosirea normelor simple). de comportament civilizat. 455. acţionând ca un model de comunicare. Gângureşte. intonaţia sunt importante pentru a stimula interesul şi reacţiile copilului. Îşi menţine atenţia asupra • Oferiţi copilului posibilitatea de vorbitorului. utilizilei – avându-l alături când vă zând formule de politeţe („te ocupaţi de gospodărie. Imită cuvinte (ex. medic). 451. vocalizează ca • Chiar din naştere.2.• Arătaţi copilului că înţelegeţi ceea ce spune trebări simple. să mulţumească folosidu-vă de fiecare context adecvat. turi care exprimă acţiuni. daţi copilului posibilitatea de a contrijur. etc. expresii faciale sau geslui. o bucurie etc. elor de către copil. 448. 454. mi. comunitate. personal din grădiniţă.1. Verbalizează solicitări şi • Vorbiţi cu copilul pe parcursul răspunsuri („Vreau…”). te (vecini.• Când citiţi poveşti copilului fojul corpului pentru a exprilosiţi diferite marionete. un imperativ. îl ajutaţi să înţeleagă un lucru esenţial despre comunicare ca schimb de mesaje. păpuşi ma nevoi şi sentimente (împe degete. 459. când răspundeţi la gângurirăspuns la vorbirea altei pertul copilului şi menţineţi cu el contactul vizual.). lalalizează. 456. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a comunica eficient. Recunoaşte după intona. cunoştinţe. intonaţia copiţie tipul de mesaj transmis lului în vorbire. nătate. la plimbare. Repetaţi cuvântul corect.• Demonstraţi înţelegerea folosirii onomatopetopee. preţuiţi nivelul de comunicare al fiecăruia. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D.68 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 447. soane. chiar dacă pena se prezenta în diverse contextru o perioadă limitată. 452. instituţii). „mulţumesc”). Domeniul: Dezvoltarea limbajului. bajul non verbal.• Daţi copilului posibilitatea de a rilor diferiţi (când vorbeşte comunica cu alţi copii. 457. când rog”. Salutaţi şi invitaţi copilul să salute. serviţi masa. 450. 453.1. 458.• Inseraţi jocuri cu onomatopee atunci când răstru a imita glasul animalelor. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D. Asociază cuvinte cu onoma. Comunică o nevoie prin cu. vecimele). invitaţi copilul să repete sau să iniţieze bice şi bisilabice cu sens pentru a atrage atenţia celor din acest joc.• Conştientizaţi intenţia de comunicare a copiluvinte.. a foiţi/citiţi cărţi despre animale sau fenomene unor fenomene sau a le denucunoscute de copil. 449. pentru a-l învăţa să brăţişează spontan membrii descifreze şi să folosească limfamiliei). . transformaţi răspunsul său într-unul de tip verbal. o nedumerire. bui cu câte un cuvânt atunci când îi citiţi sau îi spuneţi o poveste urmărind diferite imagini.

Iniţiază o conversaţie • Iniţiaţi jocuri în care copilul să aibă posibilitatea intervievării diferitelor persoane: un şi participă adecvat în membru din familie. acestor trăiri. te pentru a explica un fapt. oferiţi-i oportunitatea de a interacţiona folosind cuvinte. 472. 468. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării D.1.Copiii a căror limbă • Alocaţi timp pentru copiii bilingvi să se implice în conversaţii semnificative atât în limmaternă nu este limba ba română cât şi în limba maternă. diferite semne. De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 460. Domeniul: Dezvoltarea limbajului.• Încurajaţi copilul să-şi exprime verbal sentimentele de teamă. mimico-gestual. care manifestă interes şi ţelegerea unor convenţii sorespect pentru interlocutor. Utilizează propoziţii dez. frică. Nu voltate pentru a comunica negaţi aceste sentimente. mai întâi în grupuri mici. peste cineva care vorbeşte). Relatează întâmplări din • Stimulaţi copilul să îşi amintească şi să experienţa zilnică. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. Adresează întrebări • Adresaţi copilului întrebări deschise şi răspundeţi întrebărilor adresate de acesta. loseşte cuvinte simple. Vorbeşte suficient de clar • Oferiţi copilului posibilitatea de a iniţia conversaţii cu persoane din afara familiei pentru a fi înţeles de toţi in(la cumpărături). Foloseşte formule de • Citiţi cărţi despre diverse culturi şi saluturile lor: practicaţi saluturi diferite la începutul politeţe în vorbirea cuzilei. 466. Foloseşte corect into.. sind limbajul verbal. rafinaţi explicaţiile copilului. ajutaţi copilul nevoi. în facutor (cu copiii mici fomilie. Solicitaţi opiciale în comunicare (să nu-l nia copilului şi arătaţi că vă este interesanîntrerupă şi să nu intervină tă. un fenomen.• Fiţi un model pentru copil în calitate de ascultător atent . Îşi adaptează discur. română progresează în utilizarea acesteia în comunicare.• Oferiţi copilului şansa de a-şi exersa vorbisul în funcţie de interlorea în public. 469. Transmite corect un mesaj • Implicaţi copilul in jocuri de tip „Telefonul fără fir”. o aniversare) 463.• Asiguraţi accesul copilului la vizionarea unor spectacole de teatru pentru copii. 461. un vecin conversaţie cu copii sau („Unde locuieşti? Câte persoane sunt in faadulţi. rentă. Răspunde cu explicaţii la • Ajutaţi copilul să-şi construiască argumenîntrebarea „De ce?”. idei. Acceptaţi. . Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a comunica eficient. Începe să demonstreze în. când interpreteacurajaţi copilul sa folosească obiecte din ză diferite personaje.îngospodărie drept recuzită pentru spectacodeosebi în jocurile simlele jucate în casă. bolice iniţiate de copii. 465.2. o activitate. povestească experienţe trăite în absenţa membrilor familiei (o vizită. utilizând o intonaţie adecvată. tristeţe. Îşi exprimă propriile opinii • Solicitaţi şi respectaţi opinia copilului. Îşi exprimă o idee prin • Încurajaţi copilul sa comunice o idee folomai multe modalităţi. gesturi sau cu alţi copii.1. un prieten. alt ritm al vorbirii). 464. de informare şi clarificare şi răspunde la întrebări.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 69 D. 462. înnaţia. 467. simboluri. terlocutorii. acţiuni sau sentisă folosească cuvinte pentru exprimarea mente. cu prieteni. milia ta? Care este mâncarea/sărbătoarea preferată a familie tale?”). 470. 471. 473.

70

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.1. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste interes pentru carte.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

474. Explorează cărţile • Alegeţi şi oferiţi copilului cărţi cartonate, din cu toate simţurile (văz, material plastic sau care combină diferite textutactil, gust, olfactiv). ri (material lucios, suprafeţe netede, lână, pâslă etc.). 475. Se bucură când atin- • Asiguraţi în camera copilului sau într-un loc din ge şi cară /transportă/ casă o minibibliotecă pentru acesta; este sufimanipulează cărţi. cientă aranjarea câtorva cărţi pe rafturi deschise promovând utilizarea lor independentă de către copil. 476. Aduce adultului cărţi • Părinţii/Adulţii care îl îngrijesc ţin copilul conforpentru a-i fi citite. tabil, faţă în faţă sau pe genunchi, urmărind gânguritul copilului în timpul interacţiunii cu cartea pentru „Mai vreau” sau „Stop”. 477. Indică preferinţe • Alegeţi cărţi cu rime simple, text predictibil, câtepentru anumite cărţi. va cuvinte pe pagină.

478. Este atras de cărţi, reviste, • Puneţi la dispoziţia copilului diimagini şi le priveşte/răsfoieşte ferite materiale tipărite (cărţi de fără să fie asistat. poveşti cu/fără imagini, manuale, reviste, albume de fotografii), răsfoiţi şi discutaţi împreună. 479. Vorbeşte despre cărţi. • Iniţiaţi şi încurajaţi comentariile copilului şi asocierile dintre cărţile citite şi experienţa sa de viaţă.

480. Alege cărţi pentru a-i fi cum- • Citiţi copilului în fiecare zi 30 de minute. părate dacă i se spune sa-şi aleagă un obiect preferat.

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII

71

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.1. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste interes pentru carte.
De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

481. Ştie să răspundă care este şi • Când citiţi copilului, prezensă prezinte cartea preferată. taţi titlul cărţii, autorul, discutaţi despre prima şi ultima copertă.

482. Cere să împrumute cărţi sa • Încurajaţi copilul să împruaduce cărţi de acasă la grădimute, să restituie şi să foloniţă. sească cărţile în comun.

483. Arată interes crescut şi im- • Discutaţi cu copilul despre conţinutul textelor citite, plicare în ascultarea şi discutarea unei varietăţi de genuri: despre personajele principale şi calităţile lor. ficţiune/non-ficţiune, poezie pentru copii, poezie populară, basme, reviste cu benzi desenate.

484. Înţelege ce este titlul, auto- • Discutaţi cu copilul despre autorul, cărţilor citite, rul unei cărţi. ca şi despre autorul, 485. Este interesat de cărţi des- • Citiţi copilului alături de poveşti, povestiri, basme pre cum se face, cum este sau poezii şi cărţi de ştiinţă (despre cum funcţio(enciclopedii pentru copii). nează obiectele, despre anotimpuri, despre viaţa plantelor şi a animalelor...). 486. Discută cu colegii despre • Oferiţi copilului posibilitatea de a comunica cu ce a aflat din cărţi. parteneri de aceeaşi vârstă pe teme de interes comun. 487. Caută să găsească diferi- • Daţi copilului posibilitatea de a explora cărţi întro librărie, bibliotecă, magazin pentru copii, pentru te cărţi în funcţie de interes (despre dinozauri, despre vaa-şi identifica interesele. poare). 488. Are un autor sau chiar o se- • Creaţi împreună cărţi pe diverse teme interesante rie de cărţi de acelaşi autor. pentru copil. Ajutaţi copilul să dea cărţii un titlu, să scrie autorul şi să o ilustreze (Cartea despre mine, Cartea despre familia mea, Cartea vacanţei, Enciclopedia noastră despre case/animale, Cartea despre excursiile grupei...). 489. Demonstrează că ştie cum • Valorizaţi, lăudaţi copilul atunci când foloseşte cosă utilizeze şi să păstreze cărrect şi întreţine cărţile. ţile.

72

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.1. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 6: Copilul ar trebui să fie interesat de citit.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

490. Exprimă stări de spirit • Alegeţi cărţi cu fotografii şi imagini de când i se citeşte (gângucopii şi adulţi, cu fotografii ale obiectelor reşte, zâmbeşte...). similare mediului imediat al copilului.

494. „Citeşte” pe cartea prefera- • Când citiţi copilului schimbaţi rolurile, tă pentru adult sau indepenastfel încât copilul poate deveni povestident. tor şi adultul poate asculta povestea.

491. Indică imagini de pe car- • Denumiţi imaginile cărţilor, revistelor pe te dacă acestea sunt denucare le răsfoiţi împreună cu copilul şi înmite. curajaţi copilul să facă acelaşi lucru.

495. Doreşte ca povestea pre- • Acceptaţi rugămintea copilului de a reciti ferată să îi fie citită în mai de mai multe ori o poveste preferată. multe rânduri.

492. Se concentrează pentru • Oferiţi copilului şansa de a interacţiona cu cărţi de câte ori îi face plăcere, în momenperioade scurte de timp atunci când se uită pe cărtele în care este odihnit şi bine dispus. ţi. 493. Urmăreşte şi „citeşte • Creaţi o carte/o poveste în care personaimaginile” cărţii preferate jul principal să fie copilul şi întâmplările asistat de un adult. de peste zi; folosiţi fotografii ale copilului pentru a ilustra cartea.

496. Reţine fraze, cuvinte din • Folosiţi în vorbirea curentă fraze, expresii povestea preferată. din poveşti; amintiţi copilului despre ce poveste este vorba.

497. Recită o strofă sau repetă • Citiţi copilului cărţi din cultura proprie/ diferită de a dvs., poezii din folclorul coultimul vers al unei poezii piilor sau aparţinând autorilor clasici/ preferate sau redă cuvinte, pentru copii. expresii, sintagme, din povestea preferată.

masă pentru scris. colţul păpuşii.1. urmărind uneori textul atunci când citiţi. pre cum ne facem prieteni. subliniaţi faptul ca între cuvinte există spaţii libere. produsele activităţii sale ca şi diferite spaţii din sala de grupă (bibliotecă. indicaţi fiecare cuvânt pe măsură ce îl citiţi. de sus în jos. Stă şi asistă în momente de • Extindeţi durata de timp în care citiţi copilectură fără să deranjeze. Diferenţiază un text în pro. rălului până la 30-40 minute.2. 500. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D.• Citiţi copilului poeziile preferate de mai ză de unul în versuri. Domeniul: Dezvoltarea limbajului.• Puneţi la dispoziţia copilului cărţi despre pre aspecte foarte diferite ale copii care arată şi trăiesc la fel/diferit.). ca unele cuvinte sunt scrise cu mai multe/mai puţine litere. 499. 502.. Citeşte cuvinte cunoscute • Etichetaţi lucrurile copilului. cunoaşterea şi aprecierea cărţii Standard 6: Copilul ar trebui să fie interesat de citit.• Ajutaţi copilul să înţeleagă că se citeşşilor sau pentru alţi copii. desvieţii. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 498. multe ori.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 73 D. Este interesat de cărţi des. . 501. despre bucuria de a avea fraţi/surori. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. sale. Este interesat de citit şi în. text puţin pe care acesta îl poate citi sau memora.. cearcă să citească poveştile favorite.2. Se preface că citeşte păpu. mâne până la finalul lecturii. 503. 504. lucrările etichetate în sala de grupă.• Încurajaţi copiii să citească unii altora. te de la stânga spre dreapta. Aspect specific: Participarea în experienţe cu cartea. Doreşte să răsfoiască şi să • Puneţi la dispoziţia copilului şi cărţi cu citească independent.

Imită sunetele emise de • Vorbiţi cu copilul într-un ritm moderat. vorbeşte mai repede sau mai încet) . cântăm la orgă sau cele produsperie). din rime uşoare cu asistenţă. 510. Începe să conştientizeze • Jucaţi jocuri pentru dezvoltarea capacidiferenţa dintre sunete şi să tăţii de discriminare auditivă (ex. • Improvizaţi cântecele cu cuvinte în rimă. Ascultaţi şi re individual sau împreună cu fredonaţi împreună. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 505. 507. • Puneţi la dispoziţia copilului casete 509. Imită ritmul şi tempoul unor paterne sonore (bate din palme mai repede sau mai încet. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2. surile având la dispoziţie doar linia melodică (negativul).2. 506. se de diferite obiecte din gospodărie).• Jucaţi jocuri de tip karaoke sau înliare prin continuarea versului cercaţi împreună să fredonaţi verînceput sau a cuvântului final. Rosteşte ultimele cuvinte • Recitaţi copilului versuri simple sau cântaţi împreună cântece pentru copii. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. în scopul inteligibilităţii pronunţiei. suflăm la fluier. jocuri reacţioneze la acestea (sucu sunete produse de diferite instrunetul unui tunet poate să mente muzicale: batem la tobe. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. Recită sau cântă rime familiade muzică pentru copii. alţi copii. alte persoane. asocierea sunet-literă Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice diferite sunete ale limbii.2. Completează versurile fami. 508.74 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului.

Începe să creeze cuvinte • Implicaţi copilul în jocuri cu sunete sau silabe. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D.. 517. Rosteşte corect toate • Faceţi posibilă participarea copivocalele şi majoritatea lului în jocuri precum repetarea silabelor. tirea combinaţiilor mai dificile de vocale si consoane: fisssssss.2. 512. precum sunetul iniţial/final al cuvântului reprenet.• Jucaţi jocuri de corespondenţă între prenumele be cu ajutor. rac. noi prin înlocuirea sunetului iniţial (lac. castravete etc. U prin fără ajutor.• Jucaţi jocuri de identificare a rea conştientizării sunetesunetelor iniţiale ale cuvintelor lor iniţiale ale unui cuvânt utilizând la început cuvinte care prin identificarea lor cu/ încep cu vocale: A. poezii. jetoane cu obiecte al căror nume este mai dificil de pronunţat: extraterestru. „Spune cu ce începe”. • Puneţi la dispoziţia copilului în timpul jocurilor de sortare.).2. 516. O. cuvintelor. fâl-fâl-fâl.”. 518. Devine conştient că • Organizaţi jocuri/activităţi în mai multe cuvinte încep care copilul ar trebui să diferencu acelaşi sunet (b – buţieze anumite sunete prin intermediul diferitelor jocuri de tip nic. I. . E..2. 513. enciclopedie. 519. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. sortaţi obiectele după diferite criterii. le puteţi nota vintelor familiare în jocuri. sac). etc. Demonstrează creşte. Alege din imagini obiec. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. Desparte cuvinte în sila. al dvs. pentru ale citi ulterior.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 75 D. consoanelor. si al altor cunoscuţi şi numărul de silabe pe care astea îl conţin. de corespondenţă. bucătar. sufragerie. 514. cântece. copilului. Identifică rime ale cu. asocierea sunet-literă Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice diferite sunete ale limbii.• Încurajaţi copilul să creeze rime. 515. Demonstrează creşterea • Implicaţi copilul în activităţi şi jocuri de limbaj. conştientizării sunetelor iniţiale şi finale ale unui cuvânt prin identificarea lor fără ajutor. banană. intermediul diferitelor jocuri de tip „Spune cu ce începe”. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. Rosteşte corect toate vo.• Jucaţi jocuri cu jetoane reprezentând diferite te care încep cu acelaşi suobiecte. psst. zentat. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 511.• Organizaţi jocuri cu onomatopee care implică roscalele şi consoanele. cra-cra-cra.

2.• Stimulaţi copilul să verbalizeze măreşte pe cărţi diferite obiecte imaginile întâlnite. Începe să înţeleagă faptul că • Urmăriţi cuvintele atunci când citiţi cotipăritura reprezintă cuvinte. da”). 521. vocalele. acum e toamnă. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. Cere să i se citească titlul şi • Citiţi copilului respectând alegerea sa. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.76 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. te. („A. asocierea sunet-literă Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să pună în corespondenţă simboluri abstracte cu sunete. apreciaţi nisau cuvintele asociate lor (imavelul său de comunicare.2. a. Imită sunete pe măsură ce ur. 522. a. ginea unui tren. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. anumite pagini preferate ilustraajutaţi-l să decidă asupra lecturilor preferate. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 520.2. Cântă sau recită cântece şi • Cântaţi împreună cântece care includ poezii care includ sunete/litere sunete (diferite onomatopee. indicaţi imaginea obiectului şi cuvântul corespunzător. . asociat cu UUU…). 523. cuvântul tren. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. alfabetul). pilului.

Jucaţi jocuri de tipul „Spune unde pondenţă cu sunetul asociat.2. 525. De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 524. Asociază literele din pro. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 77 D. uneori cu simple (monosilabice sau bisilabice) cu imasprijin. Poate determina câte sune. asocierea sunet-literă Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să pună în corespondenţă simboluri abstracte cu sunete. familiare (monosilabice sau bisilabice). Domeniul: Dezvoltarea limbajului.• Încurajaţi încercarea/reuşita copriul nume cu sunetele corespilului de a identifica literele cupunzătoare. gini. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. 526. cuvinte din mediul înde tipar şi le pune în coresconjurător.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. 527. s-a oprit roata”. mare/mică de tipar) în cuvinte uşoare/simple. prinse în prenumele său.• Ilustraţi poeziile/cântecele pe care le memorează copilul îmbinând scrierea unor cuvinte te sunt incluse într-un cuvânt de maxim 5 litere. .2. Asociază unele sunete cu • Puneţi la dispoziţia copilului puzzle cu litere şi citiţi cărţi cu literele litera corespunzătoare (literă alfabetului. Recunoaşte litere mari/mici • Indică diferite litere.

2. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. Manipulează cărţile spe. ţinerea. Poziţionează corect cărţile • Ajutaţi copilul să corecteze poziţia în când le explorează indepencare susţine cartea.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. emit sunete. Se concentrează pe ima. Învaţă să întoarcă pagini. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. întoarce paginile. copertă arătându-le.• Puneţi la dispoziţia copilului diferite gini sau pe sunetele emise tipuri de cărţi: tridimensionale. poziţionarea corectă şi întoarcerea paginilor cărţii.• Adultul reprezintă un model pentru cifice vârstei (din material copil în modul în care poziţionează textil. care de carte. ze corect. 532. dent. care conţin texturi diferite – pe care le puteţi explora împreună. .78 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. asocierea sunet-literă Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să aprecieze şi să folosească limbajul scris şi tipăritura în fiecare zi. carton tare sau plascartea.• În timp ce citiţi copilului. întreţine/ tic) şi învaţă să le poziţionerespectă cartea. Învaţă să întoarcă paginile căr. 531. 529. Reluaţi conceptele de autor.2. 530. titlu. exersaţi susle cărţii cu asistenţă. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 528.• Apreciaţi copilul în încercarea sa de a înţii una câte una. treţine cartea.

Identifică litere în nu.• Realizaţi cărţi de mici dimensiuni în care copilul tere şi cifre. zier. 539. 534. semnul de toaleta. vinte. târziu copilului. asistaţi-l să scrie autorul. Demonstrează înţelegerea • Realizaţi împreună mesaje pentru faptului că limbajul scris ia ceilalţi membi ai familiei. 542. saje prin internet). asocierea sunet-literă Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să aprecieze şi să folosească limbajul scris şi tipăritura în fiecare zi. promele propriu şi în nume/ dusele activităţii sale. le pe care le întâlniţi. ilustrează paginile. muzeu…). rearanjeze. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. 538. apreciaţi încercarea sa. scrie titlul şi autorul dacă este posibil şi numerotează paginile. semnele de punctuaţie de bază te de la stânga spre dreap(punct.). propriile cărţi pe teme interesante pe care să le ilustreze. 537. fie magnetice. reviste.2. taxi. Recunoaşte coperta. Folosiţi forme diferite (semne. Citeşte numele propriu • Încurajaţi copilul să vă prezinte lucrările lui şi pe în diferite contexte şi pe cele ale colegilor din sala de grupă sau de la avicele ale câtorva colegi. Citeşte câteva cuvinte • Când sunteţi la plimbare sau într-un magazin cu din mediu (grădiniţa. spicopilul. semnul întrebării).• Când citiţi împreună. citiţi povestea mai ri. atrageţi atenţia copilului rea faptului că propoziţia când asupra spaţiilor şi explicaţi-le rostul. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.• Încurajaţi copilul să-şi eticheteze lucrările. Conştientizează faptul • Când citiţi copilului urmăriţi textul şi identificacă un mesaj se scrie/citeşţi uneori titlu. de sus în jos.2. etc. litere.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 79 D. Aspect specific: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică. prima • Încurajaţi copilul să-şi realizeze şi ultima pagină a unei cărţi. 543. Stop. melor în colectivitate. Farmacie. Identifică mesaje scrise sub • Identificaţi/Discutaţi cu copilul formă de semne sau simbolusemnele de circulaţie ca şi alteri. le întâlnite în plimbările dvs. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. citiţi-le împreună (ex: CAR /ARC/ RAC). Demonstrează înţelege. 536. încercaţi să discutaţi semnele/simbolurital. 535. ta. (ex. . 540. scrieţi povestea şi scris şi apoi se poate tipăinvitaţi copilul să o ilustreze. apreciaţi şi extindeţi acasă unele din lucrările realizate în sala de grupă. constă din cuvinte separate prin spaţii. fie că sunt din jetoane. Face diferenţa dintre li.2. cărţi. De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 533. încurajaţi copilul să le aranjeze. meniu. denumiri familiare. T – troleu. Conştientizează faptul • Spuneţi copilului o poveste despre primul său că limbajul rostit poate fi pas sau primul cuvânt rostit. titlul cărţii. să recunoaşteţi litere. 541. Începe să conştientizeze • Jucaţi jocuri cu câteva litere cufaptul că literele compun cunoscute. mesaje de întâmpinare a colegiziare.

• Citiţi copilului cărţi diferite. amuzament. reviste auto. Domeniul: Dezvoltarea limbajului.• Citiţi copilului cu bucurie. harta metroului sau a oraşului. Faceţi legătură cu expere cărţi despre rutine rienţa de viaţă a copilului. la meserii. 546. Răsfoieşte cu plăcere • Citiţi materiale diferite în prezenţa cărţi despre categorii de copilului. spălatul). învăţaţi-l foieşte cărţi tridimenca lectura produce bucurie. obiecte (jucării. muzee sau parcuri de distracţie. reviste de modă sau carte de bucate . a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D.3. 545.80 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI D. sionale sau care emit sunete.2. de la pliante de la Zoo. Răsfoieşte cu plăce. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 544. plante). animale.2. Aspect specific: Conştientizarea mesajului scris/vorbit Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească mesajele scrise/vorbite pentru scopuri diferite. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. râdeţi împreună. Se amuză când răs. zilnice (servirea mesei.

Utilizează imagini ca sur. Discutaţi cu copilul despre cum ar trebui să ne îmbrăcăm urmărind starea vremii la TV sau rubrica Meteo din ziar. cutii obiectelor casnice. reclame.3. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D. Identifică mesaje scrise în • Încurajaţi copilul să identifice şi să mediul familiei sau în sala transmită semnificaţia unor simbolude grupă.• Arătaţi copilului şi răsfoiţi împreună materietate de materiale tipărite riale diverse care transmit informaţii: car(cărţi. De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 547. să folosească telecomanda televizoru.2. bilete de teatru. Foloseşte semne/simboluri • Permiteţi copilului să apese butonul unui din mediul ambiant. mesaje întâlnite. semne pentru completarea calendarului naturii). te de telefon. 549. pliante.2.• Realizaţi un calendar pentru a vă ajuta copilul să îşi reamintească ce aţi lucrat se de informaţie (utilizează sau evenimente speciale ale familiei. strucţiunile de pe pachet/cutie. Domeniul: Dezvoltarea limbajului. a comunicării şi premisele citirii şi scrierii D. de alimente) chitanţe de cumpărături. computer. Identifică şi foloseşte o va. ziare. Înţelege rolul tipăriturii • Asamblaţi împreună o jucărie urmărind in(transmiterea unui mesaj). 550. reţete.• Concepeţi împreună bilete pentru inverse în mediu care facilitrare la spectacolul preferat îmbinând desenul cu scrierea cu litere şi utilizatează înţelegerea acestuia (ambalaje de produse) sau rea cifrelor. Recunoaşte etichete di. 552. manuale de funcţionare a prospecte. reviste. 548. lift. 551. . lui sau tastele unui telefon mobil. Aspect specific: Conştientizarea mesajului scris/vorbit Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească mesajele scrise/vorbite pentru scopuri diferite. ri. cutii de jucării.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 81 D. • Afişaţi în sala de grupă/acasă diverse mesaje scrise.

82

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.4. Aspect specific: Însuşirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj. Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze diferite modalităţi de comunicare grafică.
De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

553. Lasă urme prin apăsare în • Puneţi la dispoziţia copilului maplastilină, cocă de modelat; lasă teriale care să permită exersarea amprente colorate cu ajutorul musculaturii fine. Încurajaţi codegetelor pe coli de hârtie. pilul mic să mănânce cu mâna 554. Apucă şi ţine în mână diferite • Asiguraţi copilului un spaţiu cu instrumente de instrumente pentru scris şi foi scris: creioane cerate, markere, mari (tip A3) creioane colorate mai groase

556. Mâzgăleşte şi lasă urme pe • Daţi copilului posibilitatea de a desena hârtie cu un anumit scop. pe suprafeţe mari.

557. Descrie ceea ce a desenat / • Scrieţi pe lucrarea copilului comentariile scris sau ce a reprezentat. şi descrierea pe care o face acesta. 558. Utilizează fără sprijin instru- • Desenaţi împreună, astfel încât copilul să poată observa poziţia instrumentelor de mente de comunicare grafică: creioane, creioane cerate, marscris şi a corpului. • Exploraţi utilizarea cât mai multor instrukere, pensulă. mente. 559. Trasează linia orizontală. • Asiguraţi copilului suprafeţe diferite pentru exersarea scrisului (la masă, pe şevalet, 560. Face puncte. pe plăci de faianţă cu acuarele, pe perete, 561. Desenează cercul. vara cu apă, etc.). 562. Colorează nerespectând con- • Nu insistaţi asupra respectării coloratului turul. în contur în această etapă de vârstă. Puneţi la dispoziţia copilului pentru scris foi A3 sau suprafeţe mari. 563. Începe să deseneze oameni • Ajutaţi copilul să deseneze pornind de la – capete şi membre care pornesc conturul mâinii, în locul degetelor feţe cu direct de la cap. diferite expresii faciale (bucurie, tristeţe).

555. Mâzgăleşte spontan, apoi • Încurajaţi copilul atunci când trasează linia verticală. doreşte să utilizeze instrumente de scris

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII

83

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii
D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii D.2.4. Aspect specific: Însuşirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj. Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze diferite modalităţi de comunicare grafică.
De la 3 la 5 ani (37-60 luni)) De la 5 la 7 ani (61-84 luni)

Indicatori

Practici de sprijin

Indicatori

Practici de sprijin

564. Îşi corectează poziţia • Scrieţi numele copilului cu litere suficient de mari şi corpului la scris; îşi ajusuşor de citit; număraţi împreună literele care comtează poziţia foii, hârtiei pun numele; ajutaţi copilul să rostească fiecare sufolosite. net; scrieţi numele dvs. sub al copilului; prin ce se aseamănă/deosebesc? Scrieţi numele copilului cu litere suficient de mari şi uşor de citit; număraţi împreună literele care compun numele; ajutaţi copilul să rostească fiecare sunet; scrieţi numele dvs. sub al copilului; prin ce se aseamănă/deosebesc? 565. Desenează schiţa cor- • Puteţi exersa desenul corpului omenesc folosind pului uman cu mai multe oglinzi mari, atât pentru observarea corpului omedetalii (corp, degete). nesc, cât şi pentru pictarea pe oglindă conturul unei păpuşi. 566. Începe să respecte con- • Trasaţi pe hârtie conturul mai multor palme ş/sau turul imaginilor şi să colotălpi –copiilor le place să compare dimensiunile reze în interior. – şi apoi propuneţi copilului să le coloreze. Apreciaţi efortul copilului de a colora în contur; folosiţi imagini pe foi A4. 567. Lipeşte fragmente de • Cereţi copilului să descrie lucrarea realizată; notaţi hârtie şiesturi vegetale descrierea sa pentru a o citi altă dată; cereţi copilupentru a crea o imagine. lui să o semneze, iar dacă este posibil, să dateze lucrarea. Încurajaţi realizarea de felicitări, invitaţii din materiale cât mai neconvenţionale. 568. Începe să reprezinte • Realizaţi împreună o carte despre trei lucruri pe care poveşti şi experienţe percopilul le face înainte de a merge la culcare: adăugasonale prin desene. ţi imagini pentru a ilustra fiecare secvenţă; adăugaţi cuvinte; alegeţi un titlu; desenaţi o imagine pe copertă; citiţi cartea împreună cu membri familiei. 569. Experimentează scrisul • Puneţi la dispoziţia copilului, dacă este posibil, un cu o varietate de instrucomputer sau o maşină de scris pentru exersarea mente de scris (creioane, scrisului. pixuri, computer). 570. Copiază sau îşi poate • Scrieţi numele copilului cu litere suficient de mari şi scrie numele cu ajutor. uşor de citit; număraţi împreună literele care compun numele; ajutaţi copilul să rostească fiecare sunet; scrieţi numele dvs. sub al copilului; prin ce se aseamănă/deosebesc?

571. Scrie cuvinte familiare • Implicaţi copilul în dezvoltarea de (numele, mama...), data proiecte colective care implică scris calendaristică. (realizarea unui jurnal, realizarea unei reviste pentru copii, a unor colaje din benzi desenate). • Responsabilizaţi copilul în legătură cu propriul portofoliu. Explicaţi importanţa datării şi etichetării lucrării. 572. Utilizează corect in- • Asiguraţi existenţa unui spaţiu desstrumente de scris foartinat scrierii acasă şi în sala de grupă, te variate (creion, pix, atât pentru lucru individual ca şi în computer). grup. 573. Înţelege conceptul de • Ajutaţi copilul să aleagă o persoană scriere pentru comunispecială şi discutaţi cu acesta mesacarea unei informaţii sau jul pe care doreşte să îl transmită; a unui mesaj (eticheteaîncurajaţi copilul să ilustreze feliciză lucrările, scrie scurte tarea şi adăugaţi cuvinte dacă este mesaje de felicitare). posibil, independent sau cu ajutor. 574. Utilizează, cu ajutor, • Jucaţi jocuri cu litere din diferite majocuri de masă cu litere teriale. Încurajaţi copilul să copieze (scrabble, cuvinte încruconturul literei, să o descrie. cişate, rebus).

84

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII
E.1. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme
Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze conştientizarea relaţiei cauză-efect. Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să observe, să compare şi să evalueze experienţe, acţiuni, evenimente Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze experienţele trecute pentru a construi noi experienţe. Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să găsească multiple răspunsuri/soluţii la întrebări, situaţii, probleme şi provocări.

E.2.

Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea lumii

E.2.1. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere, reprezentări numerice, operaţii, concepte de spaţiu, forme geometrice, înţelegerea modelelor, măsurare) Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoaşterea numerelor şi a numeraţiei. Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoştinţe despre mărime, formă, greutate, înălţime, lungime, volum. Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice şi să numească forme ale obiectelor. Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să realizeze operaţii de seriere, grupare, clasificare, măsurare a obiectelor. E.2.2. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie, Pământul, spaţiul, metode ştiinţifice) Standard 9: Copilul ar trebui să dobândească informaţii despre mediul înconjurător şi lumea vie prin observare şi manipulare de obiecte Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească instrumente şi metode specifice pentru investigarea mediului Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale lumii vii Standard 12: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale Pământului şi Spaţiului Standard 13: Copilul ar trebui să descopere omul ca parte a lumii vii şi fiinţă socială.

gîndire logică. înţeleagă şi să utilizeze numerele şi numeraţia. Ia contact cu numerele. gîndirea critică. ordonarea. Dezvoltarea capacităţilor psihice se realizează prin interacţiunea copilului cu mediul fizic şi social. Totodată copiii învaţă multe lucruri de la adulţi şi de la alţi copii. măsurarea. reprezentare spaţială. cu texturi diferite. De aceea este foarte important ca prin activităţile în care sunt implicaţi copiii să fie solicitaţi să: analizeze relaţii între obiecte. ce nu se limitează doar la cunoştinţe necesare intrării în şcoală. CUNOŞTINŢE ELEMENTARE MATEMATICE. deosebiri. gruparea. prin care copiii construiesc mental noi concepte. care ajută copiii să aplice şi să îşi testeze cunoştinţele prin investigaţie şi verificare. . rezolvare de probleme. Ea se referă la procesele prin care copiii dobîndesc capacitatea de a gîndi. de a asimila şi a utiliza informaţia pe care o receptează. Acest proces de învăţare prin învăţare şi descoperire se realizează pe multiple căi: prin limbaj. Domeniul dezvoltării gîndirii logice. precum şi al cunoştinţelor despre lume şi al conexiunilor dintre fenomene reprezintă o bază importantă în devenirea copilului. cu materiale lichide si solide. cu culorile.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 85 GÂNDIREA LOGICĂ. Dezvoltarea cognitivă este esenţială pentru viaţa de zi cu zi. muzicală. matematice. Toate aceste activităţi contribuie fundamental la dezvoltarea cognitivă a copilului. înţeleagă lumea naturală şi să poată face predicţii. rezolvarea de probleme. El ajunge să cunoască şi înţeleagă mai bine lumea fizică şi socială din jurul lui şi îşi dezvoltă abilităţi de gîndire. observare. imaginaţie. le descoperă. asocieri). operaţii esenţiale în viaţa de zi cu zi. care sunt condiţiile necesare vieţii. evenimente. gîndire creativă. implicarea mişcărilor corpului etc. cu instrumente diferite. ştiinţifice. înţeleagă cum interacţionează oamenii între ei şi cu mediul înconjurător. sortarea. CUNOAŞTEREA ŞI ÎNŢELEGEREA LUMII În primii ani de viaţă se petrec schimbări spectaculoase în capacităţile cognitive ale copilului. pentru a descoperi cauzalitatea. operaţiile matematice. persoane (asemănări. acestea se referă la gîndirea ştiinţifică.

579. acţionăm asupra unor obiecte. . Lăsaţi se face întuneric). 576. Repetă anumite mişcări pentru a cauza aceleaşi efecte. gesturi pentru a observa impactul • Demonstraţi şi explicaţi-i relaţiile dintre obiecte şi fenomene. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. de ex. dacă care care îi face plăcere. efectul acţiunii lor asupra Însoţiţi acţiunile dumneavoastră de obiectelor şi persoanelor.• Demonstraţi-i diverse experimente lorlalţi pentru a remarca ce exemplifică relaţia de cauză-efect. cu anumite jucării şi a-i interzice să folosească altele. Repetaţi-le. 582. stimulându-l şi încurajându-l să interacţioneze cu obiectele. diului. 581. ce se întâmplă când efect (dacă stingi lumina. lor. apăs pe un buton se aprinde lumina etc. Demonstrează că începe • Oferiţi permanent explicaţii ale relasă înţeleagă relaţia cauzăţiei cauză-efect. ce se întâmlor asupra interacţiunilor şi meplă dacă aruncă jucăria din pătuţul lui. copilul să experimenteze sub atentă supraveghere. o mişcu mingea un obiect se răstoarnă. Urmăreşte un obiect care a • Puneţi la dispoziţia copilului jucării care căzut. 1. • Răspundeţi la acţiunile copilului. Oferiţi copilului experienţe care pun în 577. Utilizează mişcări.). Supravegheaţi permanent copilul şi fiţi consecobiecte cu care are voie sau nu are voie ştiind că va vent în a-i permite să se joace doar atrage atenţia adultului. Acţionează asupra obiectelor valoare relaţia cauză-efect (dacă lovesc pentru a obţine un sunet. emit sunete.86 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E.. 578. explicaţii. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 575. Experimentează pentru • Oferiţi copiilor materiale diverse. 580. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze conştientizarea relaţiei cauză-efect. Observă acţiunile ce. sunete. sia observa efectele propriigure şi adecvate vârstei pentru a le lor acţiuni asupra obiecteputea manipula şi acţiona asupra lor şi asupra celorlalţi. Se joacă cu anumite • Oferiţi-i diverse jucării.

scufundă etc. Adresează întrebarea • Însoţiţi permanent experimentele de „De ce?” indicând interes explicaţii. zahăr cu apă. se face linişte). 589. să ude florile etc. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 583. firicel de plantă? Cum ai făcut?” 586. Realizează experimente pen. unul la soare. pentru a înţelege efectele acţiupun zahăr în apă. ne dăunează pieii” etc.• Realizaţi împreună cu copiii experimente tru a descoperi relaţia cauzăpentru a surprinde relaţia de cauză-efect: efect prin acţiunea unor factori să pună gheaţă în apă pentru a vedea cum asupra obiectelor (pune apă în se topeşte. se topeşnii sale asupra obiectelor: să amestete). . sub supravegherea adulasupra altor obiecte (dacă tului. pentru stabilirea relaţiei de cauzalitate. Oferă explicaţii pentru care • Valorificaţi orice situaţie cotidiană pentru anumite evenimente se petrec a surprinde relaţiile de cauzalitate: „De ce am pus mai puţine farfurii la masă? De ce (Mihai a lipsit ieri pentru că a fost bolnav). clasă?” 587. pună lăstare în apă pentru a vedea cum altul în congelator şi constată dau rădăcină. trebuie să ne spălăm pe mâini?” etc. trebuie să ne îmbrăcăm subţire şi să ne protejăm de soare. Încearcă să explice pe bază de Solicitaţi explicaţii pentru a surprinde relaţia de cauzalitate între fenomene. despre îmbrăcămintea adecvată rat.• Puneţi întrebări copilului în timp ce realizează un experiment „Dar ce s-a ţiuni simple asupra unor obiecte (dacă închid raîntâmplat cu zahărul din apă? Unde a dispărut?” sau „De unde a apărut acest dioul.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 87 E. Recunoaşte în relaţii • Solicitaţi permanent explicaţii copilului în relaţii simple de cauzalitate: „De simple care elemente ale unui obiect cauzează anuce s-a uscat aşa de tare pământul florii?” sau „De ce este aşa de întuneric în mite efecte (pietricelele dintr-o cutie fac gălăgie). Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. să îngheţe obiecte în apă. 1. 584. Identifică obiecte care • Oferiţi copilului posibilitatea de a exinfluenţează sau au efect perimenta.). dacă nu ne protejăm de soare. să două căpăcele. să pună obiecte în apă penefectele temperaturii asupra tru a observa că unele plutesc şi altele se apei). atunci s-ar putea să plouă). timpului („dacă e foarte cald. ce făină apă. Valorificacauzalitate anumite schimbări ale fenomenelor (dacă e înnoţi momentele discuţiilor despre vremea de afară. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze conştientizarea relaţiei cauză-efect. 585. 588. să planteze seminţe. Explică efectele unor ac.

Însoţiţi jocul copilului de ex592. 593. • Jucaţi-vă cu copilul cântând. fusta mea e la fel cu cea a Mariei etc. Constată şi descrie asemăristici. 1. • Arătaţi-i copilului obiecte din jur indicându-le cu mâna. gesticulând. arunemise. narea sau deosebirea dintre • Valorificaţi orice moment al zilei pentru a două obiecte de acelaşi tip (o surprinde comparaţii între acţiuni şi obiecminge este mai mare decât te. Imită acţiuni văzute în alte • Apreciaţi eforturile copilului de a încerca momente şi contexte. pentru a le putea compacându-le. gesturile şi suplicaţii. ra. sunete mişcându-le. Imită mişcările. Urmăreşte acţiunile celorlalţi. văzute în diverse contexte. netele emise de alţii. emiţînd sunete.) . De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 590. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să să observe. explicaţi şi implicaţi copilul în activităţi de comparare a obiectelor în funcţie de mărime. Explorează în moduri diferite obiectele. prin imitare acţiuni noi. • Oferiţi copiilor jucării şi obiecte diferite ca formă. acţiuni.88 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. ducându-le la gură. zornăindu-le. 591. evenimente. culoare. să compare şi să evalueze experienţe. formă sau alte caracte594. alta. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. • Demonstraţi.

). „Dar în ce poveste s-a mai întâmplat ?” 602. Identifică unele caracteris. Utilizează cuvinte care indică o comparaţie (mai .” sau „Unde găsesc un 597. Recunoaşte şi numeşte ca.. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să să observe. amuzant. ectelor în sala de grupă..DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 89 E. . Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.).. face comparaţii (mărime. decât. Grupează obiecte după cel • Implicaţi copiii în aranjarea obipuţin un criteriu... De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 595. • Solicitaţi copiilor să vă aducă obiecte prin formularea unei comparaţii „Aş avea nevoie de un creion mai gros. mai aproape de fereastră?”.. poze.• Solicitaţi copiilor să vă povesteasracteristica unui eveniment că evenimente din viaţa lor per(lung. căr596.?”. 601. Participaţi cu copiii la spectacole şi comentaţi-le împreună cu ei. Discutaţi argumentele pro şi contra ale unei decizii. etc. fenomene. Argumentează propriile • Supuneţi copiii la provocări de genul „Hai să decizii. 603. mult decât ieri).. să compare şi să evalueze experienţe. 600. construim în clasă un parc de distracţii folosind doar materialele pe care le avem aici. Folosiţi jetoane. şi discutaţi despre personajele preferate ale copiilor.) 599. Compară evenimente şi • Organizaţi activităţi de lectură în grupuri mici personaje din poveşti. „Cum credeţi că ar fi bine să facem?” Solicitaţi argumente pentru deciziile pe care le iau. • Utilizaţi jocuri pentru a stabili asemănări şi deosebiri între obiecte. evenimente. formă etc...• Discutaţi cu copiii despre ceea ce au realizat zând cuvinte ce indică o comla grădiniţă solicitând comparaţii cu zilele anparaţie (azi am mâncat mai terioare. Solicitaţi gruparea unor obiecte după un anumit criteriu. cu. Folosiţi astfel de prilejuri pentru a realiza comparaţii între obiecte. cra. Demonstrează înţelegerea cub mai mare?” sau „Cine se află conceptelor „la fel” şi „diferit”. 1. solicitându-le astfel a face comparaţii între ele pentru a le utiliza pe cele care îi sunt utile. Puneţi întrebări de tipul: „Dar cu cine mai seamănă.. Descrie evenimente utili. Compară evenimente cu ţi etc. cum li s-a părut.. ajutorul adultului. gălăgios sonală şi întrebaţi-i cum a fost. 598.• Alegeţi criterii diferite după care copii să se tici în funcţie de care se pot organizeze pe grupuri mici.• Oferiţi materiale diverse copiilor pentru a luloare. jucării. acţiuni.

Realizează că modul în care o persoană se îmbracă depinde de vremea de afară. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze experienţele trecute pentru a construi noi experienţe.• Jucaţi jocuri care sprijină înţelegerea permanenţei obiectelor (ascunderea lor ţa (realizează că persoanele şi obiectele există şi după ce nu se şi revenirea lor mai văd) • Numiţi permanent obiectele pe care le folosiţi şi pentru ce le folosiţi. Conştientizează permanen. 608. Înţelege din propria experienţă funcţionalitatea/ utilizarea unor obiecte cotidiene (mătura este pentru a mătura. observă cum adultul suflă în mâncare pentru a o răci şi suflă şi el/ ea la următoarea masă. 1. umbrela este pentru ploaie etc. din variate materiale şi utilizând diferite tehnici. Zdrăngăne un obiect sau o • Oferiţi copiilor jucării diverse.). Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. de ex. 604. 607. Implicaţi-l în activităţi rutiniere. • Realizaţi jocuri de rol în care copiii să poată utiliza diverse obiecte pentru acţiunile pentru care sunt destinate apelând la experienţa lor anterioară.90 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. Generalizează idei pornind de la experienţe anterioare. Practici de sprijin • Explicaţi acţiunile dumneavoastră pentru a le înţelege copilul şi a le utiliza şi el în contexte similare. din majucărie care ştie că emite sunete teriale diferite care emit sunete diferite pentru a o auzi. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 606. . • Organizaţi activităţi în grupuri mici în care copiii pot confecţiona hăinuţe pentru păpuşi pentru diverse anotimpuri. 605. prin acţiuni diferite asupra lor.

1. poartă mască sau este machiată. 612. Explică faptul că o per. . Explică o nouă situaţie • Supuneţi-i la probleme noi care necesau o problemă pornind sită soluţii ce se bazează pe experienţa de la experienţele sale anlor anterioară. Solicitaţi explicaţii sau terioare („Da.: construieşte din cuburi un castel. măşti etc. costumaţii diferite. la fel. Încurajaţi-i să joace roluri diferite. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Ce magazine ar putea fi înăuntru?”) văzut într-o carte cu poveşti).• Organizaţi activităţi în grupuri mici şi dită pe o anumită cale pentru a propuneţi sarcini care necesită transfeo aplica într-un alt context. aşa cum l-a sunt numai produse pentru copii.”) 610. Utilizează informaţia dobân. punându-le la dispoziţie soană este aceeaşi chiar dacă este costumată. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 609. Utilizează noile informaţii şi • Oferiţi copiilor zilnic posibilitatea de a cuvinte achiziţionate în actividesfăşura jocuri simbolice. întrrul de informaţie şi experienţă („Haideţi să facem un magazin cu etaje. când eram…. materiale noi în centrul de joc simbolic pentru a stimula utilizarea de noi informaţii şi cuvinte. Introduceţi tăţi. Facem aşa. unde un alt mod (de ex. argumente pentru soluţiile pe care le că şi mie mi s-a întâmplat propune copilul sau alţi copii. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze experienţele trecute pentru a construi noi experienţe.• Implicaţi copiii în jocuri simbolice şi dramatizări.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 91 E. 611.

Să construiţi din forme geometrice utilizând diferite strategii. 616. mită un mesaj.). Ajunge la o jucărie sau un • Puneţi la dispoziţia copilului obiecte obiect care s-a îndepărtat rostosecurizate adecvate vârstei lui pe care golindu-se. Utilizează explorarea • Provocaţi copilul să rezolve probleme prin încercare şi eroare fără să-l ajutaţi. cărucior pentru păpuşi etc. Încearcă modalităţi diverse pentru soluţionarea unei probleme înainte de a cere sprijin. gesturi. expresie a copilului prin care doreşte să vă transfeţei. Caută să rezolve o pblemă uti. 615. • Jucaţi-vă împreună cu el încercând să puneţi forme mari în forme mici. • Vorbiţi cu el sau demonstraţi. să încărcaţi/să umpleţi diverse recipiente şi să le goliţi. Lăsaţi-l să încerce sinpentru a rezolva problegur. situaţii. 614. 617. lingura ca să ajungă la mâncare etc. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.92 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. să le poată manipula. provocări. Apreciaţi acţiunile noi ale copilului pe care le întreprinde independent pentru a atinge un scop. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 613. posibilele soluţii. probleme. Foloseşte obiectele ca mijloc • Puneţi la dispoziţia copilului jucării care pentru atingerea unui scop (utiîi permit utilizarea lor pentru atingerea lizează un camion ca să transunui scop (camioane cu remorcă. . pentru a atrage atenţia.• Reacţionaţi întotdeauna la semnalele lizând sunete. porte cuburi. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să găsească multiple răspunsuri/soluţii la întrebări. me. Plasaţi-le în apropierea lui pentru a se îndrepta către ele. construcţia unui castel pentru un personaj preferat). 1. • Jucaţi-vă cu el jocuri care au mai multe soluţii ( de ex. după multiple încercări.

620. de soluţionare a problemei. Vorbiţi cu el şi cereţi explicaţii pentru soluţiile alese („Cum ai reuşit?”) 619. Interveniţi dezvoltate in cadrul gruca moderator pentru a ajuta procesul pului. Caută sprijin la alţi copii sau • Propuneţi sarcini individuale de rezolvaadulţi pentru rezolvarea de prore de probleme diverse. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 618. caţi-l cu întrebări. utilizând strategiile preună cu un grup de copii.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 93 E. 622. probleme. • Discutaţi avantajele şi dezavantajele alegerii unei soluţii şi ajutaţi copilul să găsească cea mai bună soluţie. Se reorientează în soluţiona. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să găsească multiple răspunsuri/soluţii la întrebări. un nou obiect. Realizează când o situaţie poate fi problematică. un nou eveniment etc. Lucrează în grup pentru • Propuneţi sarcini de grup mic care să soluţionarea unei problenecesite rezolvarea de probleme îmme. provocatoare. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.). Explorează mai multe căi de • Fiţi alături de copil când încearcă să găsoluţionare a unei probleme şi sească soluţiile unei probleme. provocări. 1. bleme. .• Introduceţi elemente noi în situaţiile rea unei probleme când interproblematice (un nou personaj. Provoalege una dintre ele.) vine un element nou (găseşte un obiect care sau apare cineva care il/o poate ajuta etc. situaţii. 621.

2. Imită cântece şi rime cu • Cântaţi cu copii cântece care utilizează numere. şi utilizaşi termeni precum: toate.1. mai multe. multe.94 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E.) 627. Numără pe dinafară • Utilizaţi în activităţile cotidiene tot timpână la 5. 625. 624. numerele. forme geometrice. operaţii. voce tare obiectele.• Vorbiţi cu copilul utilizînd termenii tului „mai mult” în privinţa mân„mai mult”. . Identifică şi compară • Realizaţi activităţi de gospodărie în care utilizaţi mai multe fructe sau legume cantităţi: toate. 628. 626. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. concepte de spaţiu. „mai puţin”. merele şi numeraţia etc. pul numeraţia şi numerele („Mai trebuie încă două”. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. Înţelege semnificaţia cuvân. Repetă după adult numărarea până la 5. a jocului.). mai puţine. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 623. • Puneţi în mediul copilului materiale cu cifre şi numiţi-le tot timpul. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. reprezentări numerice. numărând cu cării.2. înţelegerea modelelor. Utilizează gesturi pentru a Cântaţi cu el cântece care utilizează nucere „mai mult”. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. „Acum suntem numai patru în sală” etc. măsurare) Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoaşterea numerelor şi a numeraţiei. mai mai puţine.

persoane.. forme geometrice.• Oferiţi oportunităţi copiilor în activităţi cotidiene să rie până la 10. Înţelege că numerele desem• Numiţi numerele în toate activităţile cotidiene şi facenează cantitatea (pune două minţi-le prezente şi prin suport scris în mediul copilului. câte farfurii. Rugaţi copilul să vă aducă două. câţi au terminat o sarcină etc. 633. etc. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. trei . concepte de spaţiu. forme etc. Numără cu uşurinţă din memo. Puneţi-i să grupeze jucăriile câte două sau câte trei pentru un anumit joc. • Încurajaţi utilizarea de numere în jocurile simbolice: la cîte farfurii sunt pe masă etc. Cunoaşte ordinea numerelor • Realizaţi calendarul zilelor de naştere ale copiilor şi stabiîn şirul 1-10 (5 este după 4.• Solicitaţi frecvent copiilor să rinţă până la 20 din numere câţi copii sunt prezenţi memorie. 632. înţelegerea modelelor. 631. numără zenţi.. Poate face estimări ale cantită. 641. obiecte cu clete. de cantităţi („De-a bucătarul”.) Încurajaţi copiii să scrie vîrsta lor. jocuri cu cifre • şi monezi în activităţile zilnice.) 636. Recunoaşte unele cantităţi ale • Numiţi permanent cantitatea obiectelor pe unor obiecte (două cărţi. la farmacie – numărul pastilelor. măsurare) Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoaşterea numerelor şi a numeraţiei.• Implicaţi copii în jocuri simbolice care necesită estimări ţii utilizând numerele. gi în cutia cu numărul 2). a personajelor.). • Puneţi la dispoziţia copiilor ma638. reprezentări numerice. câte scaune. înainte de 9). Utilizează jucării tru a stimula copilul să realizeze manipulative mateoperaţii simple („Avem trei bicimatice. operaţii.”).• Implicaţi copiii în pregătirea gustării sau a mesei de tul în activităţi cotidiene (numără prânz.1. Recunoaşte. denţă 1 la 1.. felicitări în unele cifre. Utilizaţi numele şi numeraţia: câţi copii sunt precâţi copii sunt în grup. • Utilizaţi situaţii cotidiene pen639. vîrsta părinţilor. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori 629.. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. 2. numere: obiecte. magazin – inventarul produselor. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Numeşte unele numere. Utilizează numerele şi număra. 630. Cunoaşte ordinea numerelor până la 20. simboluri. Numără cu uşu... 7 este liţi în fiecare lună în ce ordine îşi vor sărbători zilele. câţi copii lucrează la măsuţă.. în grupă..2. • Oferiţi oportunitatea de a-şi alege un obiect dintr-un şir de obiecte.. trei cutii care le utilizaţi („două cărţi. Numără 10 obiecteriale manipulative cât mai dite prin coresponverse care utilizează cifrele.”) cifre. trei etc. numărul străzii pe care locuiesc. Utilizează numere şi operaţii simple (Am două bomboane şi una i-o dau Angelei). patru creioane. „De-a vânzătorul” etc. .DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 95 E. numărul de apartamente etc. numeşte şi scrie • Propuneţi-le copiilor să realizeze cărticele. câte coşuri cu pâine etc. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. 640. numindu-i ordinea. care să utilizeze numere (vârsta sărbătoritului. 634. număr de prieteni etc.) păpuşi etc. Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin • Organizaţi copiii în grupuri mici şi solicitaţi să va spună câţi copii sunt în grup. 637.. 635. dar una este stricată.

1. lungimi. diferite recipiente pentru volum etc. 2. Se joacă cu jucării de diverse • Descrieţi copilului obiectele în funcţie mărimi şi forme. 645. 647. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori 644. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. lungime. înţelegerea modelelor. „puţine”. forme geometrice. lungime. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. Compară mărimea unor obiecte familiare de acelaşi fel (pantofi. Ordonează cu sprijin cel mult • Descrieţi copilului obiectele şi persoanele în funcţie de mărime.) Practici de sprijin • Implicaţi copiii în activităţi de organizare a cuburilor în rafturi şi solicitaţi gruparea cuburilor după anumite criterii. cu nisip. • Implicaţi copiii în activităţi în Centrul de Nisip şi apă pentru a experimenta volumele: să umple recipiente cu apă. de mărime. „mic”. greutăţi. forme. . măsurare) Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoştinţe şi abilităţi de operare cu mărimi.96 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. volum. operaţii. Utilizează corect cuvinte precum „mare”. Explorează utilizarea unor obiecte de măsurat (cântarul. 643. la cumpărături”. 642. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. trei obiecte după mărime (de la mic la mare).) 646. greutate. Identifică prin comparare care obiect este mai mare dintre două obiecte de acelaşi tip. • Puneţi la dispoziţia copilului instrumente de măsurare şi jucaţi jocuri de tipul „La piaţă. „La alimentara” etc. concepte de spaţiu. • Jucaţi-vă jocuri care implică o comparare a obiectelor în funcţie de mărime. reprezentări numerice. „multe”. precum şi persoanele. să le compare. volume. greutate. înălţimi. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.2. gentuţe etc.

lungime şi lungimii părului. concepte de spaţiu. o cană de…. cântărire. lungimi. în • Învăţaţi copiii să utilizeze măsurători neconvenţiocentrul de construcţii. înălţimi. în nale: o bucată de sfoară pentru a măsura lungimea centrul de nisip şi apă.• Utilizaţi materiale convenţionale şi nepul utilizând diferite convenţionale pentru a măsura corpuri recipiente. a lungimii pantofului. lungimi. • Utilizaţi comparaţii între măsurători „la fel de înalt”. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. în care să măsoare cantităţi ale diverselor obiecte ale ingredientelor pe baza unei reţete (o (formă. Utilizează instrumente „mai greu decât” etc. • Realizaţi grafice împreună cu ei. . un pumn de gime.1.).2. ingredientele pentru realizarea unei reţete. 649. 2.. • Implicaţi copiii în activităţi în Centrul de Nisip şi apă şi în Centrul de Joc simbolic în activităţi de măsurare.. unei măsuţe. greutăţi. forme. Face estimări precise tări simple. a greutăţii copiilor. lunlinguriţă de.. măsurare) Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoştinţe şi abilităţi de operare cu mărimi.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 97 E. lun• Stimulaţi realizarea de construcţii în cadrul jocurigimi. de măsurare în jocuri. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. înţelegerea modelelor. greutăţi. • Realizaţi cu copiii prepararea unor gus653. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. forme geometrice. estimare. înălţime) pentru …. Măsoară. Măsoară apa şi nisi. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 648. o cămai grea?” sau „Care este mai lungă?”. zin etc. 650.). o navă spaţială. operaţii.. greutate. un magade înaltă ca şi. greutăţi (este la fel lor simbolice (un castel. reprezentări numerice. a me. volume. solide şi lichide. înălţime. 652.) 651. • Oferiţi copiilor oportunitatea realizării de proiecte de construcţie şi utilizarea de diferite obiecte (forme. Utilizează cuvinte ce • Implicaţi copiii în activităţi de măsurare: a înălţimii fac referinţă la mărituturor copiilor din grupă.). a realiza un anumit proiect de construcţie • Solicitaţi estimări ale copiilor: „Care este (un garaj. un pumn pentru a măsura orezul dintr-o cutie etc. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. un pod. cu ajutor. înălţimi variate) şi insistaţi pe importanţa estimărilor precise pentru trăinicia construcţiei. greutate. suţă etc. Estimează mărimi.

Identifică două forme • Căutaţi împreună cu copilul forme geometrice în mediul lui înconjurător („Unde geometrice (ex. Se joacă cu jucării de forme • Puneţi la dispoziţia copilului jucării diferite. Exploraţi elemente decorative. Numiţi forme ale tăbliţe cu forme. Identisă potrivească întotdeauna forficaţi şi numiţi în mediul copilului mele (pătratul în spaţiul de fordiferite forme. 2. De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin 655. forme geometrice. rotundul în spa.• Puneţi la dispoziţia copilului piese de forme geometrice. . 656. ma pătratului.1. măsurare) Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice şi să numească forme ale obiectelor. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. operaţii. cerc. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.2.).98 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. obiectelor cu care copilul se joacă.) în care sunt prezente diferite forme etc. Creează şi copiază for. geometrice. reprezentări numerice. Încurajaţi-i să copieze formele pentru a realiza anumite compoziţii artistice. înţelegerea modelelor. pătrat) mai vezi un pătrat?”). Potriveşte forme simple • Utilizaţi cuvinte care desemnează forme în puzzle-uri cu forme sau în activitatea cotidiană. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. 657. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) Indicatori Practici de sprijin 654. chiar dacă nu reuşeşte care se bazează pe formă. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice.• Cântaţi cu el cântece sau citiţi-i cărţi ţiul de forma rotundului etc. puzzle-uri cu forme me simple realizate de alţii. concepte de spaţiu.

662. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.2. piese oracelaşi fel de la mici la namentale utilizând forme. şiraguri. 2.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 99 E. înţelegerea modelelor.• Valorificaţi obiectele de utilitate cotidiană telor. copiază şi • Propuneţi sarcini în care copiii să utilizeze forconstruieşte forme. corespunzător de copil. mele pentru a realiza construcţii sau modele artistice (cartonaşe pentru colaje. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 658. din mediul înconjurător. Recunoaşte corect • Organizaţi jocuri în care copiii să identifice forforme în obiectele me în mediul înconjurător. forme geometrice. ordonându-le de mari. un • Utilizaţi în Centrul pentru Nisip şi apă formele pentru nisip pentru a stimula copiii să creeze dreptunghi). Identifică şi numeşte • Utilizaţi cuvinte corecte şi fidele când redaţi diferite forme geometrinumele diferitelor forme. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere.1. afişe pentru a sărbători un eveniment sau pentru a încheia o geometrice pentru activitate tematică. Încurajaţi copiii să creeze noi forgeometrice (două me. reprezentări numerice. din plastic etc. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. Compară forma obiec. 660. pătrat triunghi. triunghiuri pentru a realiza un pătrat. Creează. la mic la mare sau de la mare la mic. operaţii. Combină forme • Realizaţi cu copiii postere. pentru identificarea şi compararea formelor. utilizînd diferite forme a realiza alte forme geometrice.). concepte de spaţiu. Puneţi la dispoziţia lor dreptunghi. măsurare) Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice şi să numească forme ale obiectelor. 659. 661. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. . pentru a fi înţelese ce: cerc. forme diferite de texuri diferite pentru a fi utilizate în scopuri diferite. Ordonează formele de • Realizaţi cu copiii trenuleţe. piese din lemn. 663. noi forme prin combinarea lor.

fiinnumesc aceleaşi categorii de obiecte sau ţe (pisica. • Citiţi cu copiii cărticele cu imagini care decategorii de obiecte. măsurare) Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să realizeze operaţii de seriere. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere. lorile.2.1. Cereţi copiilor să strângă materialele care sunt numai roşii sau galbene. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. La solicitare. 666. cu sprijin. obiec. operaţii. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 664. vulpea. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. Cântaţi cântecele care precizează culori şi indicati-le în mediu. 2. cu sprijin. forme geometrice. 665. reprezentări numerice. Grupează. Identifică.100 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. clasificare a obiectelor. grupare. culoare). tă culoare sau cu o anumită formă. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. . diferite obiecte. câinele fiinţe. mărime. înţelegerea modelelor. sunt animale) • Jucaţi jocuri de potrivire a obiectelor la categoriile corespunzătoare. concepte de spaţiu. 667. Faceţi referire la culorile hăinuţelor cu care sunt îmbrăcaţi. şerpişori din şir (un şir de cuburi). sau albastre. grupează • Oferiţi copiilor obiecte de forme şi culori obiectele după un criteriu diferite şi propuneţi-le o temă cu o anumi(formă. Seriază obiecte într-un • Realizaţi cu copiii trenuleţe.Utilizaţi cărţi cu imagini pentru a numi cute după culoare.

specii. Creează un pattern.) 675. grupare. măsurare) Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să realizeze operaţii de seriere. Sortează obiectele în funcţie de • Oferiţi copiilor obiecte diverse care au cadouă criterii (mărime. de la gros la sublia bulinelor” etc.1. Clasifică obiecte în funcţie de utidiscutaţi despre rolul şi utilizarea obiectelizare (aparate electrocasnice. ghiveciul cu floarea etc.). cutii. Aspect specific: Reprezentări elementare matematice (numere.• Jucaţi jocuri de punere în coresdenţa între obiecte cotipondenţă a obiectelor care sunt diene şi utilizarea lor. Explică de ce anumite obiecte sunt • Oferiţi copiilor posibilitatea de a lucra cu ordonate sau grupate într-un anumit forme şi a le utiliza pentru a crea noi forme fel. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice.) ţire etc. şi modele. Stabileşte corespon. 674. • Implicaţi copiii în activităţi domestice şi 672. Clasifică vieţuitoare în funcţie de rioară a copiilor. 670. clasificare. • Creaţi cu ei motive ornamentale pentru diverse obiecte (hăinuţe.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 101 E. precum şi ieşirile în natură mediul de viaţă. înţelegerea modelelor. legate ca utilizare (pantoful cu şoseta. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. Adună laolaltă obiecte • Puneţi la dispoziţia copiilor matecare observă că au o cariale diverse racteristică în comun. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 668. jucării.) 669. utilizând încercarea ordine crescătoare în funcţie de şi eroarea (de la mic la un criteriu („Cutiile surori”. racteristici comune (culoare. mingi. maşinuţe etc. vase. lor din viaţa cotidiană.) 671. nasturi. • Lăsaţi copiii să propună şi ei criterii de grupare. creioane. clasificare a obiectelor. operaţii. pentru a observa şi explica asemănările şi deosebirile dintre vieţuitoare. Ordonează obiectele • Jucaţi-vă cu copiii jocuri care să în funcţie de o caracterisnecesite înşiruirea obiectelor în tică. . concepte de spaţiu. felicitări etc. forme geometrice. culoare). Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. „Famimare. reprezentări numerice. instrumente muzicale etc. chei. • Utilizaţi cărţi şi folosiţi experienţa ante673. mărime): piese geometrice.2. 2.

). Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. . De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 676. interes. zăpadă asupra vieţii (cum ne îmbrăcăm iarna. metode ştiinţifice) Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să dobândească informaţii despre mediul înconjurător şi lumea vie prin observare şi manipulare de obiecte. Observă fenomene ale natu.2. du-l cu întrebări. caracteristici ale descrieţi similarităţi şi diferenţe între acesobiectelor. obiecte/jucării şi surse de stimulare lumină puternică . suprafaţă). vânt). lui şi descrieţi evenimentele. voci. nele trăite. Urmăreşte cu privirea obiecte • Denumiţi obiectele din mediu. animale de companie). întrebări despre acestea. să conştientizeze aspectele periculoase. prin observare tea.. secte) întâlnite.2.). culoare. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. stimulânîn mână şi pipăită. Foloseşte mai mult de un simţ • Plasaţi la dispoziţia copilului jucării şi atunci când explorează un obiobiecte şi ajutaţi-l să le exploreze prin ect (o jucărie este privită. Sesizează concepte aso. 679. frig. 681. 2. 680. Recunoaşte fenomene • Asiguraţi prezenţa copilului în natură.• Asiguraţi plimbări în aer liber copilurii cu ajutorul simţurilor (ploaie. caracdin mediul înconjurător pentru teristicile şi utilitatea lor şi stimulaţi copilul să repete denumirile. 678. etc. examinaţi în siguranţă fiinţele vii (animale. tactilă). 677. ploaie. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. cum ne protejăm vara de soare). să indice perioade scurte de timp. spaţiul. auditivă. formă. fenomeninsoare. (vizuală. obiectele întâlnite.• Puneţi la dispoziţia copilului obiecte şi ţurile pentru examinarea stimulaţi-l prin întrebări să identifice şi jucăriilor şi obiectelor de să descrie caracteristici (mărime. miros. 682. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. inale naturii (ceaţă. Pământul. Îşi foloseşte toate sim. Identifică asemănări şi • Încurajaţi explorarea diferitelor obiecte şi diferenţe.• Încurajaţi copilul să sesizeze relaţiile între ciate anotimpurilor (cald.. 683.102 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. caracteristici ale anotimpurilor şi efecte rece. ţinută toate simţurile în siguranţă. explicaţii. încurajaţi întrebările şi răspundeţi la şi manipulare de obiecte . Întoarce capul spre surse de • Asiguraţi copilului un mediu bogat în stimulare (sunete. tunet) şi diferite fiinţe vii (insecte. gustată).

Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. colorare. Participă la experimente • Iniţiaţi copilul în derularea unor exsimple împreună cu un adult perimente simple împreună. ve. nivelul râurilor/lacurilor din vecinătate. eroziuni şi despre importanţa acţiunilor omului asupra mediului (defrişări. încălzire/răcire. servarea naturii în diferite momente ale anului. apoi asistat de dvs. enciclopedii rilor. scufundare. să descrie şi să înregistreze ceea ce a observat.. Caută independent informaţii • Puneţi la dispoziţia copilului imagini despre mediu prin utilizarea simţucu fenomene naturale. magnetizare. 686. Descrie ce a observat în cadrul unui experiment efectuat cu un adult. evaporare. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie.2. observare. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. metode ştiinţifice) Standard 9: Copilul ar trebui să fie capabil să dobândească informaţii despre mediul înconjurător şi lumea vie prin observare şi manipulare de obiecte De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 684. 688.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 103 E. îngheţare. poluare). întâlnite: cutremur. Demonstrează cunoştinţe • Facilitaţi accesul copiilor în natură. Pământul. 687. Se documentează din diferite surse (adulţi. 689. spaţiul. Începe să înţeleagă relaţia • Implicaţi-vă alături de copil în activicauză-efect in mediul fizic natăţi din care învaţă independent (obtural. diferite instrumente şi iniţiaţi discuţii despre obiecte şi fenomene în urma observării lor. efectele secetei/inundaţiilor). de ştiinţă pentru copii. 2.) . internet). legate de cele observate. experimente. 690. despre mediul înconjurător discutaţi despre schimbări în mediu prin respectul faţă de fiinţe şi ca efect al unor fenomene naturale natură. Discută în urma unui proces de • Încurajaţi copilul să exploreze indeobservare a lumii vii. a fiinţelor sau pendent şi să formuleze concluzii fenomenelor din natură. fierbere etc. 685. încurajaţi-l să obser(dizolvare. cărţi. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. .2. inundaţii.

693. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. Investighează fenomene sim.) te simple.2. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. o picătură de apă pe o folie de plastic). Formulează întrebări • Răspundeţi curiozităţii naturale a copilului simple despre lumea vie prin consultarea unor surse de informare („Ce mănâncă papagalul?”. vizite şi observări în natură).Permiteţi copilului să exploreze în siguple ale naturii în compania unui ranţă mediul înconjurător. nisipul încălzit. desfăşurarea de experimen„Unde doarme ursul?” etc. atinge zăpadă. binoclu). metode ştiinţifice) Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească instrumente şi metode specifice pentru investigarea mediului De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 691. 692. 2. . adult (atinge picături de ploaie. spaţiul. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. Pământul.2. Foloseşte instrumente • Desfăşuraţi experimente simple cu instrunon-standard pentru exmente non-standard pentru a explica diplorarea mediului în cadrul ferite fenomene (ex. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. în loc de lupă folosiţi jocurilor (de ex.104 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. pământul dezgheţat). diverse (cărţi.

grafi• Încurajaţi copilul să înregistreze informaţiile ce. frunze sau dopuri de plută. iniţiaţi în sala de grupă sau acasă un spaţiu pentru păstrarea colecţiilor (conuri. metode ştiinţifice) Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească instrumente şi metode specifice pentru investigarea mediului De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 694. • Sugeraţi copilului să realizeze colecţii de obiecte diferite. Foloseşte unele in.2. 695. rior cu cele obţinute în urma experimentu697. termopendent. diferite capace. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. obţinute în urma observării sau experimen698.2. lului/grupei: notaţi experimentele.). (lupă. formaţiile obţinute. 2. magneţi). Pământul. scoici. Colectează informaţiile prin lui. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. Face generalizări şi predicţii în telor. 696.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 105 E. să estimeze redobândite prin utilizarea instruzultatele pe care să le poată compara ultementelor de investigaţie. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. pietre de râu. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. etc. predicţiile şi rezultatele obţinute . cereţi copilului să organizeze inmetru). Foloseşte o varietate de in. fotografii). mijloace variate (desene. ţineţi un jurnal al experimentelor copibaza celor observate. estimările.• Pune la dispoziţia copilului diferite instrustrumente şi aparate simple de mente şi posibilitatea de a le utiliza indeinvestigaţie (microscop. Discută despre informaţiile • Stimulaţi copilul să facă predicţii înainte de derularea unui experiment.• Explicaţi şi utilizaţi împreună instrustrumente pentru a afla mente standard în scopul iniţierii coinformaţii despre mediu pilului în utilizarea lor independentă. spaţiul.

animalelor şi a oamediferitelor plante. Înţelege că fiinţele vii au • Oferiţi copilului şansa de a observa nevoie de apă. animale. numească obiectele şi fiinţele întâlnioameni din mediu. cu plante (rupe flori. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. 702. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. 703. ex.2. adună frunze sau crengi).106 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. acţiunea cu oameni – alţii decât membri familiei. 704. 2. după male/păsări). păsări de curte/sălbatice). arată aniînconjurător. lumiplante în diferite momente ale anului nă pentru a creşte şi a se (înflorind. . 701. insecte din mediul (atinge râme. animale. anisificare după diferite criterii. ţiunile cunoscute de copil din mediul înconjurător imediat cu cel din diferite cărţi. hrană. te. Denumeşte prin cuvinte sau • Stimulaţi copilul să identifice şi să deonomatopee plante. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. adăpate). mediul de viaţă (animale sălbatice/domestice. De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 699. Identifică clase mari de • Jucaţi cu copilul jocuri de sortare şi clafiinţe vii din mediu (ex. cu animale (priveşte. male de companie sau de curte). ca şi internilor cu asistenţa adulţilor. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice.• Extindeţi progresiv vocabularul şi noţe vii şi nevii din mediu.2. avînd fructe) sau animale dezvolta. Face diferenţa între fiin. Interacţionează cu insecte • Înlesniţi interacţiunea copilului cu plante. spaţiul. Pământul. jucaţi jocuri cu onomatopee pentru identificarea anumitor animale. observă furnici). enciclopedii. imagini. metode ştiinţifice) Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale lumii vii. discutaţi despre noţiuni de igienă în scopul păstrării sănătăţii. Sesizează existenţa în mediu a • Facilitaţi observarea de către copil a plantelor. (care sunt hrănite. 700. animale.

de tipul „Ce ar fi dacă. plante: copaci. pasări. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. plante ţinute la lumină/întuneric).2. solar cu răsaduri. . flori.... Descrie şi compară nevoile de • Provocaţi copilul cu întrebări bază ale fiinţelor vii. Recunoaşte clase si • Jucaţi jocuri de tipul „Zboară. domestice. păsări. de companie sau din gospodărie. 2. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. experimentelor simple (plante udate/neudate.. spaţiul.. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. 710. cărţi cu imagini nesc cu diferite specii de peşti”).2. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 705. ferme de vieţuitoarelor (aer.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 107 E. apă.?” 709. Înţelege diferenţa din. acvariu. Observă faptul că • Faceţi posibil pentru copil să sesizeze relaţii cauplantele şi animalele îşi zale de tipul condiţiilor de mediu şi consecinţeschimbă înfăţişarea (cilor pentru creştere şi dezvoltare prin intermediul clurile vieţii). plante şi mediul de viaţă me scurte sau secvenţe din fil(„Rechinii trăiesc în ape şi se hrăme de animaţie. zboară”. grădină de legume. cabinetul unui medic veterinar pământ). fructe. sau plantele prin vizite într-o livadă.?”.insecte.• Daţi copilului posibilitatea de a observa fiinţele tre mediile de viaţă ale vii prin vizite la zoo. etc. 707. 706. legume) 708. Are responsabilitatea îngrijirii • Daţi copilului posibilitatea de a unei plante sau a unui animal în întreţine o plantă sau de a participa la îngrijirea unui animal familie sau în cadrul grupei. metode ştiinţifice) Standard 11: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale lumii vii. ferme de animale. despre modul de viaţă al diferitelor specii. Înţelege interacţiunile dintre • Puneţi la dispoziţia copilului filanimale. Provocaţi copilul să povestească despre experienţele persubclase mari de vieţuitoare (animale sălbatice/ sonale. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. „Ce sar fi întâmplat dacă. Pământul.

2. să plouă.2. ta urmărind schema: Ce ştiu?/Ce vreau să ştiu?/Ce am aflat?.. 714. Adresează întrebări despre fe. .2. spaţiul.• Asistaţi copilul şi explicaţi-i corpurile cedependent corpuri cereşti reşti în plimbările în aer liber. 717. e posibil în starea vremii.). „Plouă”). suprafeţele şi ajutaţi-l să exprime senzaţiile pe care le trăieşte (Îţi place iarba? Cum miroase?). Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. identifice şi să le denumească.• Răspundeţi întotdeauna întrebănomenele şi obiectele observate rilor copilului. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. 715. denumiţi feţe ale pământului (iarbă. Îşi extinde vocabularul privind • Diversificaţi experienţele de cumaterialele investigate în mediul noaştere ale copiilor în funcţie de natural înconjurător (pietre. asfalt. lună.• Cereţi copilului să denumească felaţie cu fenomenele cunoscute nomenele meteo întâlnite şi discu(„Soare”. metode ştiinţifice) Standard 12: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale Pământului şi Spaţiului De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 711. mişcarea observaţi în decursul unei zile (Dimineaţa produsă de vânt. ajutaţi-l să le (soare. Sesizează diferite supra. stâncontextul local. 713. nisip. Sesizează succesiunea zi/ • Discutaţi despre activităţi corespunzătoanoapte.• Permiteţi copilului să se joace pe diferite suprafeţe în condiţii de siguranţă. noroi. Observă cu ajutor sau in. re zilei/nopţii. Pământul. stele). Observă cu ajutor şi in. 712. Exprimă starea vremii prin re. ci).108 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. taţi despre efectele asupra activităţilor zilei. schimbări e soare.• Discutaţi cu copilul schimbările pe care le dependent nori. apă). Pentru temele inteîn mediu („Unde sunt stelele? De resante pentru copil puteţi discuunde vin norii?”). cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. „Ninge”. 716. după amiaza apar norii.

719.. • Discutaţi şi urmăriţi (pe cărţi sau în realitate atunci când este posibil) fenomene precum eclipse de soare/lună.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 109 E. Sesizează diferenţe în. Poate descrie caracteristicile anotimpurilor. 724. Concepeţi mesaje de conştientizare a importanţei protecţiei mediului. 729. peşteri. toamnă). Numeşte şi face diferenţa dintre sursele de căldură şi poate exprima beneficiile şi pericolele lor. mări. spaţiul. • Încurajaţi copilul să folosească adjective pentru a descrie materialele întâlnite în mediu. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. metode ştiinţifice) Standard 12: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale Pământului şi Spaţiului De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 718. renţa între forme de relief (câmpie/munte). . tipuri de ape (râu/lac/mare).2. 727. • Creaţi planşe simple cu decupaje/fotografii ale activităţii fundamentale a copilului într-o zi şi asamblaţi-le cu ajutorul său... lui şi ale familiei. 723. 722.. lună).• Jucaţi jocuri de rol în care copilul prezintă prognoza meteo bil şi ilustrează o anumită cu simboluri concepute antestare a vremii (utilizează rior. Pământul. Adresează întrebări • Discutaţi despre elementele fundamentale şi explicaţi copiilor importanţa fiecăruia dintre ele. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. oceane) şi extindeţi experienţa de cunoaştere a copiilor atunci când este posibil cu vizite. excursii în medii necunoscute. extinctor. Încurajaţi jocul de rol al copilului cu recuzită specifică pentru consolidarea conceptelor însuşite.2. • Implicaţi-vă împreună cu copilul în activităţi ecologice simple (plantat. anotimpul. 725. Cunoaşte şi foloseşte • Folosiţi un calendar care să amintească evenimentele corect zilele săptămânii în semnificative ale vieţii copilusuccesiune. cărţi despre anotimîn succesiune (iarnă. 728. Identifică şi face dife. Descrie importanţa apei. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. vulcani. rale greu accesibile (cascade. zilele săptămânii.). • Discutaţi despre măsuri de protecţie împotriva incendiilor. 726. curăţirea unui spaţiu. ploaie. Oferiţi copiilor informaţii despre rezistenţa materialelor prin experimente simple (forţa apei în erodarea pietrelor. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice.• Puneţi la dispoziţia copilului imagini cu fenomene natutre forme de relief. semne convenţionale pentru ape.. Numeşte anotimpurile • Încurajaţi copilul să conceapă calendare.). Descrie timpul proba. Introduceţi în discuţie concepte precum materiale ignifuge.).• Jucaţi jocuri cu jetoane de tipul „Spune unde se potriveşte?” . Poate descrie caracteristicile materialelor şi ale elementelor mediului (apa.. pietrele. apă. Ştie lunile anului. 2. Observă şi exprimă mişcarea corpurilor cereşti (soare. vară. Cunoaşte şi foloseşte corect ca unităţi de timp momentele zilei. Discutaţi despre activităţi şi succesiunea lor. foc). pripuri în care să îmbine desenul măvară. despre elementele vieţii (pământ. a malurilor unui râu). cu colaje de imagini şi text. 721. aer. aerului pentru viaţă şi a modalităţilor de protecţie pentru a evita poluarea lor. 730. • Provocaţi copilul la discuţii despre caracteristicile anotimpurilor în relaţie cu activităţi fundamentale ale sale sau evenimente semnificative. 720.

Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie.). 733. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E.2..2. spaţiul. copii şi adulţi. treţinerea unui mediu ordonat. Întreţine (ordonează) mediul • Încurajaţi copilul să vă ajute în înapropiat asistat de un adult. ţa sa de gen. Face deosebirea dintre fiinţele • Prezentaţi copilului persoanele care inumane cunoscute/necunoscute. Sesizează diferenţa între cele 2 • Ajutaţi copilul să înţeleagă apartenensexe în rândul adulţilor familiari.110 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI E. tră în interacţiune cu dvs. 732.• Jucaţi jocuri de identificare a părpului şi câteva organe de simţ. ţilor corpului. metode ştiinţifice) Standard 13: Copilul ar trebui să fie capabil să descopere omul ca parte a lumii vii şi fiinţă socială De la naştere la un an şi jumătate (0-18 luni) De la un an şi jumătate la 3 ani (19-36 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 731. asociaţi cu numere (1: gura. 734. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. nasul.. 2. Descrie câteva părţi ale cor. Pământul. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. . 2: ochii.

hărţi.). 742. Este interesat de feno.). imagini video. Cunoaşte condiţii. Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. cială: meserii. colaje. un ciclu de viaţă). reciclarea materialelor. 738.• Puneţi la dispoziţia copilului in Centrul de Joc simbolic.2. Este conştient de exis. organizând ateliere artistice pe diverse abilităţi: cant. materiale care omului ca fiinţa soexemplifică diferite meserii. Nu lăsăm bunătăţeşte şi afectează aparate electrice în priză când nu suntem acasă. 737. mijloace de locomo. Descrie câteva or. greutate.DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 111 E. adăpost). 743. sportiv). semnificaţia lor (mediu fi• Analizaţi o hartă a lumii. 736. diului: Ziua Pământului. • Organizaţi călătorii imaginare utilizând cărţi. 739.• Puneţi la dispoziţia copilului cărţi despre corpul omenesc. lumină. 2. a continentului. Cunoaşte condiţiile spe. le de bază ale suprahrană. Foloţiile lor (inimă. 741. spaţiul.• Discutaţi despre resursele energetice şi concepeţi împreună un plan de acţiune cu activităţi adecvate vârstei copilului tenţa tehnologiei şi a moprin care să economisim energia electrică (Ex. după tipul de aşezări: sat. despre viaţa oamenilor.• Creaţi oportunităţi pentru copil de a discuta despre ciclul de viaţă al plantelor. • Realizaţi iun proiect privind evoluţia mijloacelor de locomoţie şi modul în care au influenţat viaţa omului.• Implicaţi copilul în participarea la acţiuni ecologice. despre condiţiile de viaţă ale oamenilor din diverse regiuni geograficifice ale vieţii umane şi ce sau spaţii culturale. Ziua Mediului. pentru a zic. limbaj.: Nu lăsăm dului în care aceasta îmlumina aprinsă dacă este zi şi nu ne foloseşte. organele gane interne şi funcinterne şi funcţionarea lor. drumuri scurte mergem pe jos sau folosim bicicleta etc. a mai multor culturi. enciclopedii. desen. Înţelege carac. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. De la 3 la 5 ani (37-60 luni) De la 5 la 7 ani (61-84 luni) Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin 735. plantele au fiecărui an şcolar pentru a sesiza evoluţia. Pământul. .• Discutaţi despre nevoile de bază ale fiinţei umane (apă. Participă la între. mene naturale excepţionale (calamităţi naturale) şi înţelege pagubele ce pot fi provocate.• Promovaţi responsabilizarea copilului în gospodărie şi sala de ţinerea şi îngrijirea grupă. stomac) . resursă (medic. înţelege existenţa mai multor ţări pe lume. a ţării. echipamente. orăşel. preferinţe) la începutul/sfârşitul (copilul creşte. Demonstrează conştien. lui.2. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii E. pictură. a modului de organizare a vieţii sociale (de exemplu. metode ştiinţifice) Standard 13: Copilul ar trebui să fie capabil să descopere omul ca parte a lumii vii şi fiinţă socială. plăsiţi în astfel de discuţii persoane mân.• Discutaţi cu copilul pe bază de imagini. animalelor. tizarea schimbărilor care Creaţi un grafic cu caracteristicile copilului/copiilor din se produc în sine şi mediu grupă (înălţime. vieţuirii omului ca fiinţa vie. Puneţi in lumină atât avantajele cât şi dezavantajele pentru prezent şi viitor. artă. Participă la îngrijirea şi • Participaţi împreună cu copilul la evenimente care se concentrează pe conştientizarea importanţei protecţiei meprotecţia mediului. Pentru viaţa. obiecteristicile specifice te. cunoaşterea şi înţelegerea lumii E. culturale în care trăiesc oamenii pe tot globul. social). pentru a exemplifica varietatea condiţiilor fizice. invenţii. filme. sociale. 740. dans. olărit şi cu exemple din diferite părţi ale lumii. mediului fizic apropiat (sala de grupă).• Stimulaţi înţelegerea fenomenului artistic ca unul specific omuţie. cultural. • Angajaţi copiii în descoperirea diversităţii mijloacelor de locomoţie utilizate de om şi exploataţi conţinutul din punct de vedere ecologic. municipiu etc.

S. Bazele teoretice ale psihopedagogiei preşcolare. ELDS Orientation Workhop. Boţiş. Early Childhood Education and Care. ***Starting Strong II. P. 8. 12. Oprescu. A Guide to Young Children’s Learning and Development: From Birth to Kindergarten Entry. *** llinois Early Learning Standards. *** Pennsylvania Standards for Kindergarten. Bucureşti UNICEF. et al. *** Strong Foundations. Centrul Parteneriat pentru Egalitate.112 STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: 1. 2005. Kagan. Washington State Early Learning and Development Benchmarks.În:Global Monitoring Report 2007. 2006. Tomşa. 2007. 11. 2006. Early Learning & Development Standards: An Overview. 2005. 2007. . 9. Pediatrie axată pe dezvoltare. UNESCO. Woodhead. A. Education for All Global Monitoring Report. Pennsylvania Department of Education and Department of Public Welfare. S. *** Early Learning and Development Standards. 7. Bucureşti. Early childhood Section. UNICEF.L. Mihalca L. 2. 2006. 6. Landers. Research and Policy . The State of Washington. Chişinău.. Kagan. Rebello. Macedonia. Early Childhood Care and Education. 2007. Paris. Pennsylvania Department of Education and Department of Public Welfare. Changing Perspectives in Early Childhood Theory. C. Editura V&I Integral. *** Missouri Early Learning and Development Standards..L. 13. 2007. Illinois State Board of Education. 3.. Despre dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale ale copiilor. UNESCO. P. Epigraf. 2005. Rebello. Paris. *** Pennsilvania Early Learning Standards for pre-kindergarten. cu vârsta până în 7 ani – Ghid pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar. OECD. Gh. fete şi băieţi. 10.. Misssouri Department of Elementary and Secondary Education. 5. N. M. Paris. 4. 2002.. UNICEF. 2004. Division of Early childhood Education.

ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 113 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE .

toate cadrele didactice vor şti care sunt aşteptările privind exercitarea profesiei de educator în serviciile de educaţie timpurie. În ultimii ani studiile şi cercetările privind educaţia timpurie la nivel internaţional au furnizat numeroase dovezi în favoarea ideii că programele de educaţie timpurie de o înaltă calitate au efecte pozitive şi durabile în timp în privinţa succesului şcolar şi în viaţă al copiilor. NECESITATEA DEFINIRII STANDARDELOR PENTRU CADRELE DIDACTICE Asigurarea calităţii serviciilor de educaţie timpurie depinde în cea mai mare măsură de calitatea pregătirii profesionale a cadrelor didactice şi nondidactice care lucrează în serviciile de educaţie timpurie. În acest mod. Prin elaborarea acestor standarde. învăţarea şi dezvoltarea acestuia trebuie să fie acelaşi. Chiar dacă personalitatea. se dezvoltă şi învaţă. prin realizarea educaţiei de bază începând din perioada timpurie se contribuie pe termen lung la reducerea sărăciei. Unele studii au indicat că: pregătirea pentru şcoală prin furnizarea de servicii de educaţie timpurie costă mai puţin decât recuperarea şcolară. ca şi asumarea întregii responsabilităţi pe care o poartă asupra copilului. Investiţia în serviciile de educaţie timpurie de calitate se justifică inclusiv prin dovezile aduse de analizele de tip economic (Cuhna. au fost elaborate stan- dardele privind învăţarea şi dezvoltarea pentru copilul de la naştere până la 7 ani. pentru a răspunde aşteptărilor pe care le avem în privinţa copilului în planul dezvoltării şi învăţării. aşa şi fiecare cadru didactic este unic. 1995). se asigură un reper comun al competenţelor obligatorii necesare în practicarea acestei profesii. religie. în special al copiilor provenind din familii cu un nivel economic scăzut (Barnett. 2006). 2. 2005. la punerea bazelor învăţării permanente. Standardele de învăţate şi dezvoltare a copilului stau la baza elaborării standardelor pentru cadre didactice. 1995. dezvoltare şi învăţare în egală măsură tuturor copiilor.114 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 1. O educaţie timpurie de calitate porneşte de la cunoaşterea de către adulţi a modului în care copilul creşte. care să ofere tuturor copiilor în egală măsură posibilitatea de a se dezvolta în ritmul lor individual şi de a valorifica interesele şi potenţialul lor individuale. . Heckman. însă rezultatul muncii acestuia din urmă trebuie să fie în orice context acelaşi: un copil căruia să-i ofere un start bun în viaţă prin educaţia timpurie! Numitorul comun al diversităţii cadrelor didactice îl reprezintă tocmai aceste standarde profesionale. rasă. indiferent de sex. modul în care este privit copilul. este necesar ca educatorul să deţină anumite competenţe profesionale. mediu cultural de provenienţă sau statut socioeconomic. Precum fiecare copil este unic. Frede. Aceste standarde definesc aşteptările noastre vizavi de ceea ce copilul ar trebuie să ştie şi să fie capabil să facă la finalizarea grădiniţei. INTRODUCERE Educaţia timpurie a copilului are ca scop primordial asigurarea dezvoltării plenare şi globale a copilului şi respectarea tuturor drepturilor acestuia. temperamentul şi stilul pedagogic diferă de la un cadru didactic la altul. deoarece profilul competenţelor profesionale ale educatorului se construieşte pornind de la ceea ce ne dorim să ştie şi să fie capabile să facă toate cadrele didactice. Atenţia sporită este din ce în ce mai mult îndreptată spre acordarea tuturor şanselor şi oportunităţilor de îngrijire. orice prevenţie costă mai puţin decât intervenţia. investiţia economică în programe de educaţie timpurie de calitate se întoarce cu un profit multiplu prin consecinţele benefice de lungă durată pe care le determină. 2000. Pentru a asigura un mod unitar şi o perspectivă comună asupra aşteptărilor noastre legate de intrarea copilului în şcoală. Cu cât îl vom cunoaşte mai bine cu atât vom fi mai realişti în aşteptările pe care le avem pentru copil şi cu atât vom şti mai bine cum să-l sprijinim în dezvoltarea lui pentru a-i asigura cele mai adecvate condiţii pentru a-şi împlini potenţialul. Pentru a asigura copiilor un mediu educaţional propice învăţării şi dezvoltării lor.

să ştie să coopereze. Astfel. participare la conferinţe tematice etc. CORELAREA STANDARDELOR PENTRU CADRELE DIDACTICE CU STANDARDELE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI Standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului de 5-7 ani. Aceste standarde sunt definite pe patru domenii de dezvoltare: domeniul cognitiv. domeniul atitudinilor în învăţare: curiozitate. planificarea învăţării: ce obiective educaţionale se vor urmări şi pentru ce perioadă. iniţiativă. organizarea învăţării: ce strategii de învăţare vor fi utilizate şi cum se va organiza mediul de învăţare pentru a răspunde cerinţelor de vârstă. domeniul socioemoţional. creativ. asertiv. dar şi de proiecţia în viitor a copilului de azi. interese. . dezvoltarea lui şi educaţia timpurie. respectând unicitatea şi drepturile copilului. independent. în centrul tuturor celorlalte politici ce vizează sistemul de educaţie timpurie: politica resurselor umane. Dorim un copil sănătos. de variabilitatea individuală a dezvoltării fiecăruia în parte. politica programelor de educaţie parentală etc. cadrele didactice pot identifica domeniile de competenţe profesionale asupra cărora ar trebui să se concentreze în carieră. poate să îşi identifice punctele tari ale competenţelor sale. Aceste competenţe vizează: un anumit mod global de a privi copilul. igienei şi securităţii personale. cum se va asigura integrarea domeniilor de dezvoltare prin planificarea activităţilor etc. să se exprime liber. ce strategii de evaluare vor fi utilizate pentru a înregistra progresul real al copiilor în toate domeniile dezvoltării. îşi pot proiecta un plan de dezvoltare profesională în baza căruia să opteze pentru diverse forme de perfecţionare: consultarea materialelor de specialitate. dezvoltarea profesională: participarea la cursuri de formare şi perfecţionare pentru îmbunătăţirea practicii didactice. persistenţă în învăţare. Fiecare educator. definesc aşteptările asupra ceea ce copilul ar trebui să ştie şi să fie capabil să facă la finalizarea grădiniţei. cu iniţiativă. de diversitatea lor culturală. ROLUL STANDARDELOR ÎN DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A CADRELOR DIDACTICE Standardele profesionale ale cadrelor didactice reprezintă pentru educatori un sistem de referinţă important în autoevaluarea propriilor lor competenţe. Preocuparea pentru îmbunătăţirea practicii şi pregătirii psihopedagogice reprezintă o constantă a profesiei didactice. care cuprinde: dezvoltarea limbajului.. creativitate. a elementelor matematice elementare si a cunoaşterii şi înţelegerii lumii. iar standardele profesionale constituie un instrument de sprijin în creşterea calităţii serviciului educaţional.? Pentru aceasta cadrul didactic trebuie să posede anumite competenţe care să facă posibilă această devenire a copilului. politica serviciilor educaţionale. a comunicării şi a premiselor citit-scrisului. cerinţe individuale). să fie responsabil etc. de grup şi individuale ale copiilor. activ. Centrarea pe copil. ţinând cont de unicitatea copilului (exprimată în caracteristici individuale de dezvoltare şi învăţare. poate reflecta asupra propriei sale pregătiri şi practici psihopedagogice. schimburi de experienţă. ca document de politică educaţională. este reflectată tocmai prin situarea standardelor de învăţare şi dezvoltare.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 115 3. în baza autoevaluării. al sănătăţii. autoreflecţia şi autoevaluarea. nevoi. În standardele pentru cadrele didactice se regăseşte perspectiva psihologică şi pedagogică promovată prin standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie. cunoscând aceste standarde. dornic de cunoaştere. politica curriculară. dezvoltarea gândirii logice. Toate aceste standarde. cursuri de formare continuă şi perfecţionare. prin abordarea globală şi complexă a dezvoltării. evaluarea învăţării: cum va fi utilizată observarea copiilor. elaborate înaintea acestor standarde. precum şi zone ale pregătirii profesionale care necesită îmbunătăţiri. conturează profilul copilului pe care ni-l dorim la finalizarea grădiniţei. să gândească critic şi creativ. 4. capabil să stabilească interacţiuni sociale cu copii şi adulţi. să ştie să aleagă. domeniul fizic. precum şi importanţa crucială pe care o are perioada timpurie în devenirea lui. ca principiu guvernator al educaţiei.

cât şi a predispoziţiilor. • Dezvoltarea copilului este un parcurs individual care necesită o foarte bună cunoaştere de către adult atât a modului în care copilul mic se dezvoltă (stadiile dezvoltării. În urma autoevaluării. Parteneriatul dintre cadrul didactic şi familia copilului reprezintă un factor decisiv în dezvoltarea şi învăţarea copilului. Fiecare domeniu de competenţe este la fel de important şi se află într-o strânsă intercorelaţie şi interdependenţă cu celelalte. mediază raporturile dintre familie şi creşă/grădiniţă. 6. • Adultul este primul om în care copilul are încredere şi de care depinde în tot ceea ce face şi învaţă să facă. Reflecţia asupra propriei practici şi asupra rezultatelor obţinute reprezintă un reper important în dezvoltarea profesională. partener al familiei în asigurarea condiţiilor optime de dezvoltare şi învăţare ale copilului. cadrul didactic îşi poate realiza un plan propriu de dezvoltare profesională şi va căuta modalităţi formale sau informale de îmbogăţire şi îmbunătăţire a competenţelor sale. informarea şi comunicarea cu familia. implicarea familiei în activităţile grădiniţei.116 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE parteneriatul cu familia: cunoaşterea familiei. în toate domeniile prezentate în standarde. negocierile. noi schimbări este funda- . o Facilitator: facilitează învăţarea copilului prin interacţiune. o Partenerial: cadrul didactic devine partener al copilului în demersul acestuia de construire a propriei învăţări. luarea de decizii în comun cu familia etc. Aceste principii pun în lumină locul şi rolul adultului. în dezvoltarea copilului. dezvoltării şi educaţii de calitate. • În scopul sprijinirii dezvoltării şi învăţării copilului. Formarea şi perfecţionarea profesională a cadrului didactic din instituţiile de educaţie timpurie este un proces care se desfăşoară de-a lungul întregii vieţi. variabilitatea ritmului şi intensităţii dezvoltării). partener de joc. prin oferirea de contexte de învăţare (sarcini şi materiale diferite). CUM POT FI UTILIZATE STANDARDELE? Standardele profesionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie au multiple utilizări: a. în special al educatorului. o Mediator: mediază comunicarea şi raporturile sociale dintre copii şi alţi copii şi dintre copii şi adulţi. nevoilor. • • prin încurajarea curiozităţii şi explorării. cadrul didactic va putea reflecta asupra propriei pregătiri pedagogice teoretice şi practice şi îşi va putea singur aprecia performanţele profesionale. prin provocarea unor situaţii problematice pentru aflarea de soluţii etc. Pentru cadre didactice – autoevaluarea competenţelor profesionale Prima şi cea mai importantă utilizare a acestor standarde este aceea a autoevaluării competenţelor profesionale. prin comunicare. iar evoluţia dezvoltării lui la nivelul maxim posibil depinde de nivelul de stimulare şi interacţiune la care este expus de către adulţi. prin organizarea mediului fizic şi social. intereselor individuale ale copilului. Adaptarea la noi contexte. precum şi pe noile achiziţii în domeniul psihologiei şi pedagogiei copilului mic din ultimele decenii. - 5. Cunoscând care sunt competenţele obligatorii pe care trebuie să le deţină. creşteri. de aceea el este cel care trebuie să-i asigure toate condiţiile unei îngrijiri. adultul trebuie să alterneze diverse roluri: o Stimulator: stimulează dezvoltarea prin expunerea copilului la stimuli senzoriali şi cognitivi şi implicarea lor în activităţi fizice. PRINCIPII CE AU STAT LA BAZA ELABORĂRII STANDARDELOR PENTRU CADRE DIDACTICE Elaborarea standardelor didactice a ţinut cont de câteva principii importante care se bazează pe experienţa acumulată în timp a programelor de educaţie timpurie de pretutindeni. conflictele. • Dezvoltarea copilului este globală şi integrată. Toate aceste competenţe sunt necesare pentru ca educatorul să fie capabil să ofere copiilor în contextul instituţiei de educaţie timpurie condiţiile optime pentru învăţarea şi dezvoltarea lor deplină.

se poate realiza o analiză a situaţiei pregătirii profesionale a tuturor cadrelor didactice. în care să propună diferite forme de perfecţionare a educatorilor (schimburi de experienţă. c. Totodată aceste standarde profesionale pot constitui criterii privind resursele umane în procesul de acreditare a instituţiilor de educaţie timpurie. altele decât cele din sistemul public. Elaborarea unor oferte variate de formare continuă care să răspundă nevoilor diverse de formare ale cadrelor didactice din sistem. Standardele profesionale pentru cadrele didactice reprezintă un reper important în monitorizarea calităţii pregătirii profesionale a cadrelor didactice din sistemul de educaţie timpurie. pentru a realiza evaluarea cadrului didactic pe cele şase domenii de competenţe. În urma acestei evaluări. Acelaşi tip de evaluare se poate realiza şi la nivelul întregii instituţii. e. Standardele profesionale oferă un sprijin cadrelor didactice în acest demers de reflecţie şi adaptare. Pentru factorii de decizie din domeniul educaţiei şi formularea de politici educaţionale în domeniul educaţiei timpurii Metodiştii pot utiliza standardele pentru: a dezvolta instrumente de observare a practicilor promovate de educatori şi a stabili în ce măsură ele corespund standardelor profesionale în strânsă relaţie cu celelalte documente specifice privind copilul mic (1-7 ani): standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului. a încuraja dezvoltarea profesională continuă la locul de muncă a cadrelor didactice. managerul creşei/grădiniţei. Pentru metodişti – observarea cadrelor didactice şi sprijinirea dezvoltării lor profesionale Furnizorii cursurilor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice pot utiliza standardele pentru: Elaborarea unei oferte de formare iniţială care să răspundă şi să corespundă cerinţelor obligatorii prevăzute prin standarde privind pregătirea profesională a cadrelor didactice pentru educaţia timpurie. Pe baza acestor standarde se pot elabora instrumente de evaluare care să aprecieze nivelul competenţelor profesionale al educatorilor pe toate cele şase domenii.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 117 mentală pentru educator. după realizarea evaluării. Pentru furnizorii cursurilor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice pentru educaţia timpurie Standardele profesionale reprezintă. pentru a asigura un nivel optim de pregătire a tuturor cadrelor didactice care lucrează în educaţia timpurie. de asemenea. cursuri de formare şi perfecţionare cu tematică specifică etc. managerul poate aprecia care sunt domeniile de competenţe în privinţa cărora cadrul didactic necesită o mai bună pregătire. b. un reper important în evaluarea individuală a cadrelor didactice dintr-o instituţie. ghidul cadrelor didactice pentru educaţia timpurie. Abilitarea cadrelor didactice în utilizarea standardelor profesionale ca instrument de îmbunătăţire a calităţii propriei pregătiri teoretice şi practice profesionale. poate strânge informaţii utilizând variate metode şi instrumente de culegere a datelor. centrate pe competenţele obligatorii formulate prin standardele profesionale pentru cadrele didactice pentru educaţie timpurie. . activităţi metodice în cadrul comisiilor metodice. Având formulate standardele şi indicatorii. a sprijini cadrele didactice în dezvoltarea capacităţii de autoanaliză a propriilor practici didactice din perspectiva standardelor profesionale şi a elabora împreună cu ele un plan individual de creştere profesională. curriculumul pentru educaţia timpurie. în acest mod managerul. Pentru managerii instituţiilor de educaţie timpurie – evaluarea individuală şi la nivel de instituţie a cadrelor didactice d. putând concepe împreună cu cadrele didactice planuri instituţionale de dezvoltare profesională. În acest mod.) care să vizeze îmbunătăţirea competenţelor în acele domenii unde au înregistrat o mai slabă pregătire. propunându-le să facă observări reciproce în baza standardelor şi organizând discuţii în baza acestor observări. putându-se aprecia care sunt aspectele care la nivel naţional necesită îmbunătăţiri ale practicii pedagogice şi implicit a ofertei de formare iniţială şi de formare continuă.

: Planificarea ca proces participativ C. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Acest domeniu se referă la concepţia pedagogică.2.118 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 7.3.) D. de strategiile de învăţare şi evaluare utilizate.: Abordarea integrată a curriculumului prin planificare Standard B.: Planificarea pe termen scurt şi termen lung (zilnică şi săptămânală) Standard B. Subdomeniu: Mediul de învăţare Standard C 2. au fost delimitate câteva domenii pentru care au fost formulate standarde şi indicatori. autoevaluarea. C.3. care se reflectă în practicile didactice cotidiene.1.: Strategii pentru învăţare activă Standard C.1. Pentru a răspunde cerinţelor necesare asigurării tuturor condiţiilor pentru învăţarea şi dezvoltarea deplină a copilului.4.1. STANDARDELE PROFESIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE.: Crearea unui mediu personalizat şi prietenos copilului A. Evaluarea învăţării Domeniul Evaluarea învăţării vizează competenţele de evaluare ale cadrului didactic. copilărie şi educaţia copilului mic. DOMENII ALE COMPETENŢELOR PROFESIONALE Standardele profesionale ale cadrelor didactice din domeniul educaţiei timpurii au avut ca principal reper standardele de învăţare şi dezvoltare pentru copilul de la naştere până la 7 ani.: Valorificarea oportunităţilor de învăţare neplanificate C. Aceste competenţe promovează principiile evaluării autentice care se bazează pe utilizarea unor strategii alternative de evaluare: observarea copilului şi înregistrarea datelor privind progresele înregistrate de copil.2. Planificarea învăţării Acest domeniu se referă la competenţele de planificare a activităţilor de învăţare ale cadrului didactic în strânsă corelaţie cu perspectiva pedagogică promovată prin standardele formulate la domeniul A.2.: Recunoaşterea impactului mediului asupra învăţării şi dezvoltării Standard C 2. până la competenţele de ordin didactic ce ţin de organizarea mediului educaţional.1.) Abordare integrată a dezvoltării copilului (Standard A. obiectivele de referinţă şi sarcinile elaborate Standard C 1. utilizarea mai multor surse de informaţie şi contexte pentru aprecierea performanţelor copilului. modul în care acţionează şi interacţionează atât cu copilul. utilizarea portofoliului individual al copilului. . pregătirea de ordin teoretic a cadrului didactic în privinţa educaţiei timpurii.2.1.: Jocul ca formă integratoare a învăţării şi dezvoltării Standard C 1.5. cât şi cu familia acestuia.) Respectare a specificului învăţării în perioada timpurie (Standard A. cadrul didactic trebuie să deţină un ansamblu larg de competenţe ce pornesc de la modul în care gândeşte despre copil. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C.1. prevăzute prin standardele de învăţare şi dezvoltare.: Crearea oportunităţilor de alegere şi luare a deciziilor Standard C 1. Organizarea învăţării Domeniul Organizarea învăţării vizează competenţele de organizare a procesului de învăţare ale cadrului didactic prin care acesta corelează obiectivele curriculare cu strategiile didactice şi mediul de învăţare în strânsă corespondenţă cu nevoile individuale ale copilului.1.) Incluziune socială (Standard A.6.2. B. feedback-ul pozitiv. Pentru a acoperi întreaga gamă de competenţe.3.4.: Corelarea formelor de activitate cu vârsta copiilor.: Strategii interactive Standard C 1. Prin acest domeniu este conturată concepţia despre educaţie centrată pe copil a cadrului didactic susţinută prin practici de: Individualizare a învăţării (Standard A. Aceste domenii sunt: Standard B.

: Dezvoltarea de obiective pe termen scurt şi termen mediu de dezvoltare individuală a copilului în baza rezultatelor evaluării Standard E.4.: Stimularea participării părinţilor la activităţile programului educaţional.: Observarea copilului (înregistrarea observaţiilor privind progresele în dezvoltarea copilului pe cele patru domenii definite prin Standardele de Învăţare şi Dezvoltare a copilului: cognitiv. autoevaluare şi management al carierei profesionale.: Cunoaşterea nevoilor şi intereselor părinţilor privind dezvoltarea copilului. a unui parteneriat durabil şi eficient. E.: Colaborarea cu părinţii în luarea de decizii privind dezvoltarea copilului Standard F.2.2. Dezvoltarea profesională Domeniul Dezvoltarea profesională vizează competenţele de autoreflecţie. Standard F. considerat primul educator al copilului.: Consultarea de materiale de specialitate Standard E.1.: Reflecţie asupra propriei activităţi pentru îmbunătăţirea rezultatelor Standard E. fizic şi sănătate. socio-emoţional.3.1.: Lucrul în echipă cu cadre didactice şi alţi specialişti pentru îmbunătăţirea activităţii didactice F. Parteneriatul cu familia Domeniul Parteneriatul cu familia vizează competenţele de comunicare şi cooperare ale cadrului didactic cu familia copilului. expertiza altor specialişti.: Participarea la cursuri de formare continuă .: Utilizarea diverselor forme de evaluare a copilului Standard D.4.3.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 119 Standard D. rezultatele propriei activităţi) pentru a-şi îmbunătăţi permanent performanţele profesionale. cursuri de formare continuă. Standardele privind acest domeniu pun accent pe capacitatea cadrului didactic de a utiliza şi a gestiona resursele pe care le are la dispoziţie (materiale şi literatură de specialitate. atitudine în învăţare) Standard D. Standard E.4. a contextului sociocultural al familiei Standard F.1.3. Acest domeniu reflectă necesitatea construirii de către cadrul didactic.2.: Înregistrarea progreselor copilului Standard D.: Informarea permanentă a părinţilor privind progresele şi problemele copilului în dezvoltare Standard F. prin diferite modalităţi.

3. . abilităţilor. 5. 11. Şi. Fiecare copil este unic şi trebuie să-i ofer toate şansele pentru a se dezvolta. promovând toleranţă. principiile unei societăţi democratice deschise. 6.1. 4. rasei. 8. Indicatori 1. Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi de a progresa interacţionând frecvent cu fiecare. Creează oportunităţi egale de dezvoltare copiilor cu cerinţe educaţionale speciale. Utilizează orice moment al zilei pentru a realiza integrarea cunoştinţelor. siguranţă. Respectă particularităţile dezvoltării copilului pentru fiecare etapă de vârstă de la naştere la 7 ani. interes şi respect. Promovează respectul pentru diversitate datorată sexului. Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial. A. Cadrul didactic cunoaşte specificitatea procesului de învăţare la copil de la naştere la 7 ani. 9. nivelului socioeconomic. 2. deprinderilor şi abilităţilor dobândite. să nu uit că în orice moment el învaţă un lucru nou. asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plan cognitiv. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat. 10. Mediază conflictele dintre copii cu scopul de a promova înţelegerea. limbii. A. Înţelege felul în care fiecare copil îşi construieşte propria imagine a lumii şi creează oportunităţi de învăţare care reflectă această înţelegere. confort afectiv. A. sub toate aspectele (cognitiv. structurii familiei. Propune activităţi ce valorifică diversitatea copiilor şi familiilor. respectul reciproc. Standard A. 7.120 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE A. care le solicită dezvoltarea sub toate aspectele. acceptarea şi respectarea diversităţii. Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil. respectuos ce conferă încredere. socioemoţional şi fizic. Cadrul didactic promovează incluziunea socială oferind tuturor copiilor oportunităţi egale de dezvoltare şi învăţare. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor. manifestând afecţiune.4. socioemoţional. etniei.3. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice. 13. fizic). Comunică cu toţi copiii pe un ton cald. 12. vârstei. mai presus de toate. respectând valorile bazate pe drepturile omului.2. culturii. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Educaţia copilului începe de la naştere. Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat. prin toate deciziile didactice curente. religiei. securitate.

Recunoaşte importanţa unei planificări zilnice şi săptămânale bine echilibrate. B. în care sunt implicaţi copiii şi familiile lor. Implică familia în planificarea unităţilor tematice şi a altor activităţi de învăţare din clasă. Este receptiv la sugestiile copiilor privind conţinuturile activităţilor şi este capabil să-şi ajusteze planificarea în concordanţă cu sugestiile acestora. 16. permiţând adaptări şi modificări necesare pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi optime de învăţare şi dezvoltare. Include în planurile zilnice o varietate de activităţi. 22. Progresele lui depind de planul meu pentru el. dar şi suficient de flexibilă. care se bazează pe cunoaşterea dezvoltării copilului. Planificarea unităţilor/proiectelor tematice reflectă capacitatea cadrului didactic de a respecta o succesiune logică a etapelor de desfăşurare a acestora şi de a le ajusta la vârsta. B. pe o bună cunoaştere a copiilor din grupă şi pe obiectivele ariilor curriculare. 18. Experienţele de învăţare planificate de educator sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cunoaştere.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 121 B. 17. Standard B. 21. cât şi cea săptămânală promovează o abordare holistă asupra dezvoltării copilului şi un mod integrat de abordare a curriculum-ului. Planificarea zilnică denotă abilitatea cadrului didactic de a reflecta critic asupra obiectivelor imediate realizate. 24.1. echilibrate. Planifică unităţi tematice în care conţinuturile sunt strâns legate între ele şi care contribuie la o învăţare semnificativă. Planificarea este bine structurată. Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale bine structurate. Planifică modalităţi de finalizare a unităţilor/proiectelor tematice care să integreze cunoştinţele interdisciplinare şi deprinderile achiziţionate şi permit fiecărui copil să simtă plăcerea reuşitei. Planificarea învăţării Cu cât cunosc mai bine un copil. ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri. Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale care reflectă abordarea integrată a curriculum-ului.2. 20. de a le corela cu obiectivele majore propuse în planificarea săptămânală şi de a face ajustările necesare. Atât planificarea zilnică. nivelul de interes şi nevoile specifice (individuale şi de grup) ale copiilor.3. abilităţi şi stiluri de învăţare ale copiilor. Indicatori 14. 23.. Planificarea activităţilor este un proces participativ. 19. cu atât îl pot ajuta mai mult să se dezvolte. 15.. pentru a le oferi copiilor oportunităţi optime de dezvoltare şi învăţare. pentru a satisface diversele nevoi. .

individual). 27. C. cu sarcinile de învăţare.2. Ştie să creeze şi să menţină situaţii care îmbogăţesc şi extind jocul copiilor. potrivindu-le la obiectivele propuse şi respectând nevoile individuale şi de grup ale copiilor. În baza bunei cunoaşteri a copiilor şi a obiectivelor curriculare. Propune pentru lucru în grup mare sau mic sarcini adecvate formelor selectate.1.1. 31. pentru a realiza integrarea lor în activităţile/studiile tematice. Corelează conţinuturile activităţilor cu vârsta copiilor şi cu cunoştinţele anterioare ale acestora. 29.1. Cadrul didactic corelează obiectivele de referintă ale ariilor curriculare cu conţinuturile învăţării. Cadrul didactic utilizează strategii predominant interactive. cu formele de organizare a lucrului cu copiii ţinând de particularităţile de vârstă ale copiilor şi experienţele de învăţare anterioare. . selectează adecvat activităţi din spectrul larg de opţiuni: de la cele iniţiate de adult la cele iniţiate de copil.1. Recunoaşte valoarea supremă a jocului (înţeles în sens larg) pentru învăţarea şi dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. 26. 34. de la cele de liberă explorare la cele proiectate de cadrul didactic. Demonstrează înţelegerea rolului său de facilitator al învăţării copilului. perechi. Cadrul didactic demonstrează competenţă în utilizarea jocului ca formă integratoare pentru stimularea învăţarii şi dezvoltării. 33. Corelează obiectivele de referinţă din diferite arii curriculare. Foloseşte interesul şi curiozitatea copiilor faţă de lumea înconjurătoare. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi prin intermediul întrebărilor deschise. Utilizează diverse forme de organizare a activităţii copiilor (în grup mare.122 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE C.4. C.1. Indicatori 25. la dezvoltarea de deprinderi şi abilităţi. Pune la dispoziţia copiilor materiale cu caracter deschis ce stimulează dezvoltarea. Cadrul didactic cunoaşte şi utilizează diverse strategii care contribuie la învăţarea activă. 36. modul în care organizez spaţiul în care el învaţă vor fi decisive pentru progresele pe care copilul le va face. 35. Modul în care eu interacţionez cu copilul. la construirea de către copii a propriilor cunoştinţe. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C. Ia permanent decizii strategice conştiente legate de rolul său şi rolul copilului în construirea propriei învăţări prin joc. situaţiile de învăţare pe care le creez. Oferă proiecte la care copiii să lucreze în cooperare. 30.3. deciziile mele ca educator pornesc de la nevoile şi interesele lui. 32. 38. Ajută copiii să facă conexiuni între concepte şi deprinderi noi şi cunoştinţele anterioare (evocare şi realizare a sensurilor). grup mic. 28. C. C.1. Creează situaţii în care copiii să înveţe unul de la altul. 37. Organizarea învăţării Pentru a-l ajuta pe copil să se dezvolte.

45. Cadrul didactic creează un mediu fizic personalizat şi prietenos ce conferă identitate grupului de copii. .1. Recunoaşte şi exploatează oportunităţile de învăţare. C. C. 47.1. 44. perechi. experimentarea.2. 50. sarcini cu mai multe posibilităţi de realizare.2. Cadrul didactic creează pentru copii multiple oportunităţi de alegere şi luare a deciziilor. Organizarea mediului corespunde necesităţilor diferitor grupuri de vârstă şi ale fiecărui copil în parte. Cadrul didactic înţelege impactul puternic al mediului asupra învăţării şi dezvoltării copiilor şi le asigură un mediu în care fiecare copil să se dezvolte şi să înveţe în conformitate cu nevoile. a învăţa noi concepte şi deprinderi. promovând sensul de apartenenţă. Indicatori 43. grup mare. care apar inopinat. Creează un mediu fizic atractiv şi plăcut. 42.6. Selectează materiale legate de toate ariile curriculare şi domeniile de dezvoltare.2. materiale diverse din care să aleagă.5. descoperirea şi învăţarea conceptuală.1. Subdomeniu: Mediul de învăţare Standard C.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 123 C. grup mic. astfel încât să stimuleze explorarea. interesele şi abilităţile sale. precum şi necesităţilor dictate de conţinuturile studiate. Mediul este bine organizat şi promovează învăţarea activă şi independentă. Organizarea învăţării C. Mediul creat de educator promovează la copii confort psihologic şi o atitudine pozitivă faţă de învăţare. Creează un mediu de învăţare personalizat şi prietenos copiilor. pentru a le dezvolta limbajul. 49. 39. 48. Cadrul didactic exploatează maximal oportunităţile de învăţare ale perioadelor de rutină şi adoptă atitudini flexibile şi creative în faţa unor momente neplanificate. 40. 41.2. Planifică situaţii de învăţare cu caracter deschis. care îi ajută pe copii să se simtă în securitate şi confortabil. spontan şi care suscită interesul copiilor. Foloseşte rutina zilei ca sursă de învăţare semnificativă. Mediul creat de educator invită părinţii ca parteneri la colaborare şi contribuie la spiritul de comunitate. Spaţiul fizic pregătit de educator facilitează managementul grupei de copii şi îi permite utilizarea diverselor forme de lucru: individual. C. 46. Oferă copiilor posibilitatea de a face alegeri conştiente din alternativele existente şi a-şi asuma responsabilitatea pentru alegerea făcută.

1. lăudându-l când reuşeşte. Demonstrează înţelegerea cauzelor diverse ale comportamentelor nedorite. D. deprinderi şi abilităţi. Utilizează şi elaborează instrumente de evaluare care apreciază măsura în care copilul deţine anumite cunoştinţe.2. 61. 57. 54. 56. atitudini în învăţare) şi produse ale activităţii copiilor. D. Cadrul didactic creează un climat social care promovează învăţarea. manifestă anumite atitudini. 62. Cadrul didactic utilizează permanent observarea.3. Facilitează stabilirea unor relaţii de prietenie între copii care încurajează învăţarea reciprocă. Cadrul didactic realizează observarea copiilor pentru a surprinde progresul înregistrat de copii în toate domeniile de dezvoltare. Cadrul didactic deţine un portofoliu al fiecărui copil care conţine date privind progresele copiilor obţinute în urma observărilor şi evaluării în toate domeniile de dezvoltare (fizic. pentru a oferi încredere şi siguranţă în exprimarea liberă a acestora. . pentru a înregistra date privind dezvoltarea copilului în toate domeniile dezvoltării. socioemoţional. obiectivelor de referinţă ale activităţilor de învăţare şi tipului de activitate în care este implicat copilul. Cadrul didactic utilizează zilnic observarea copiilor.2. Cadrul didactic păstrează un registru/dosar cu datele culese în urma observării copilului.124 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE C. 53. Cadrul didactic foloseşte evaluarea. cognitiv. abordând strategii adecvate de soluţionare şi prevenire a conflictelor dintre copii. având ca unic reper progresele anterioare ale copilului. sprijinindu-l la nevoie şi căutând soluţii pentru problemele pe care le întâmpină. Oferă multiple situaţii în care toţi copiii să fie auziţi şi apreciaţi. Indicatori 55. Utilizează metode de evaluare ce corespund vârstei copiilor. în strânsă corelaţie cu domeniile de dezvoltare ale acestuia. Cadrul didactic foloseşte metode şi instrumente de evaluare care sunt relevante pentru activităţile de învăţare realizate de copii şi adecvate vârstei acestora. Evaluarea învăţării În calitatea mea de cadru didactic trebuie să ajut fiecare copil să aibă încredere în sine.3. 59. 58. Standard D. 52. Încurajează atitudini reciproce grijulii şi respectuoase între copii. Recunoaşte diferenţele individuale dintre copii în evaluarea acestora. D. 60. pentru a sprijini dezvoltarea şi învăţarea la copil. Utilizează momentul evaluării pentru a scoate în evidenţă reuşitele copilului şi a încuraja învăţarea. 51.

Este permanent în contact cu noile informaţii privind teoria şi practica didactică.1. niciodată nu poţi crede că ştii totul. 73. Corelează informaţiile despre copil obţinute de la familie cu rezultatele activităţii copilului în creşă/grădiniţă pentru o evaluare cât mai fidelă şi validă a progresului înregistrat de acesta. 69. 65. D. Selectează cursurile de formare continuă în funcţie de nevoile de îmbunătăţire a competenţelor sale profesionale. Reflectează permanent asupra rezultatelor practicii zilnice. Cadrul didactic consultă periodic materiale de specialitate în scopul îmbunătăţirii competenţelor sale profesionale. 72. cadrul didactic proiectează activităţi adaptate nevoilor individuale ale fiecărui copil.4. pentru a organiza. copilul însuşi. 68. stimulând progresul copiilor. despre comportamentele lor de învăţare şi progresele lor din discuţiile cu familia. interese.3. despre sănătate.3. Standard E. este o întrebare căreia trebuie să-i găsesc răspunsul. Culege informaţii despre copil prin discuţii permanente cu familia acestuia (experienţe anterioare de învăţare. nevoi). Cadrul didactic participă periodic la cursuri de formare continuă. igienă. 71. 66. Poate aprecia punctele tari şi aspectele care necesită îmbunătăţiri ale activităţii sale profesionale ca urmare a reflecţiei asupra propriei practici. pentru a planifica mai riguros activităţile şi a organiza mediul de învăţare mai adecvat cerinţelor şi intereselor copiilor. Este capabil de a-şi motiva deciziile pedagogice în baza reflecţiei asupra activităţii sale zilnice şi a rezultatelor obţinute. Cadrul didactic reflectează permanent asupra activităţii sale profesionale. cu scopul de a oferi copiilor oportunităţi de învăţare şi dezvoltare cât mai adecvate şi eficiente. 63. Indicatori 67. modifica şi adapta mediul educaţional astfel încât să creeze cât mai multe oportunităţi de învăţare şi dezvoltare tuturor copiilor. despre nevoile lor. Cadrul didactic solicită şi utilizează informaţii despre experienţele anterioare ale copiilor.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 125 D. nutriţie. 70. 64. E.. cu scopul de a o îmbunătăţi. pentru a evalua progresul copilului. În baza rezultatelor evaluării.2. nutriţie. E. . sănătate. privind educaţia timpurie din publicaţiile de specialitate. Fiecare zi este o provocare. Dezvoltare profesională În meseria de educator. Utilizează rezultatele evaluării. Utilizează în practica zilnică informaţiile şi abilităţile noi achiziţionate prin cursurile de formare şi perfecţionare. demonstrând capacitatea de a-şi motiva deciziile profesionale şi de a-şi îmbunătăţi practica zilnică în urma analizei rezultatelor profesionale obţinute. igienă. Participă periodic la cursuri de formare continuă în domeniile profesionale specifice educaţiei timpurii. Cadrul didactic utilizează evaluarea. E. Experimentează noi idei şi practici inspirate de materialele de specialitate.. 74.

dar şi despre problemele acestuia. despre starea lui de sănătate. Respectă dorinţele şi cerinţele formulate de părinţi în privinţa sănătăţii. cultural. precum şi despre dificultăţile întâmpinate pentru a lua în comun decizii.3. etnic. precum şi părinţii au nevoie de ajutorul meu pentru a-i oferi copilului toate şansele pentru o educaţie de calitate. Manifestă interes pentru cunoaşterea diversităţii de ordin economic. 75. 78. pentru a culege cât mai multe informaţii privind dezvoltarea copilului.4. 80. prin discuţii cu părinţii acestuia. 83. reuşind să evite conflictele sau să le soluţioneze cu rezultate optime pentru copil. Standard F. pentru a reflecta în activităţile curente şi în mediul educaţional diversitatea culturală a familiilor. pentru a-şi îmbunătăţi propriile practici educaţionale şi practicile familiilor în educaţia şi dezvoltarea copiilor mici. F. 82. în scopul individualizării învăţării şi oferirea de sprijin optim pentru dezvoltarea acestuia. Cadrul didactic utilizează lucrul în echipă cu alţi colegi şi specialişti. . Indicatori 77. Se consultă cu alţi colegi şi specialişti în proiectarea activităţilor în vederea asigurării condiţiilor optime pentru a răspunde nevoilor individuale de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil. Cadrul didactic recunoaşte importanţa cunoaşterii mediului familial în care copilul creşte şi se dezvoltă. pentru a culege cât mai multe informaţii despre copil. pentru a-i sprijini pe aceştia în realizarea rolurilor parentale. Valorifică experienţele familiale ale copiilor. Se informează asupra contextului familial în care copilul s-a născut şi a crescut. religios a familiilor. 81.1. 84. F. sugestii privind dezvoltarea şi educaţia copilului. exemple de bune practici. Am nevoie de ajutorul părinţilor.126 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE E. asigurându-se de bunăstarea acestuia. Cadrul didactic consideră fundamentală comunicarea permanentă cu părinţii pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului şi bunăstarea acestuia. Demonstrează competenţe de comunicare cu părinţii. 85. F. considerând importante aspiraţiile. Utilizează metode informale şi formale de comunicare cu toţi părinţii. 79.2. dorinţele şi cerinţele lor privind dezvoltarea şi educaţia copiilor. dezvoltării şi educaţiei copilului. Solicită informaţii părinţilor privind aşteptările. 76. Cadrul didactic respectă calitatea părinţilor de primi educatori ai copilului. interesele şi dorinţele acestora în privinţa propriului copil. despre interesele şi dorinţele lui. Parteneriatul cu familia Succesul unei dezvoltări depline şi sănătoase a copilului depinde de convergenţa acţiunilor tuturor celor care îl înconjoară. pentru a asigura oportunităţi egale tuturor copiilor şi o comunicare eficientă cu familiile acestora. Informează săptămânal părinţii cu privire la progresele înregistrate de copil în toate domeniile dezvoltării. Colaborează cu colegi şi alţi specialişti. Furnizează părinţilor informaţii.

4. Atrage părinţii sau alţi membri ai familiei. 88. pentru a organiza. în planificarea şi organizarea unor studii tematice.STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 127 F. Implică părinţii în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. Invită părinţii să participe periodic la activităţile curente desfăşurate în grupa de creşă/ grădiniţă. Creează un spaţiu în care părinţii să dispună de resurse de informaţii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. Organizează periodic întâlniri cu părinţii. 87. a dezbate şi a lua decizii în comun privind programul de educaţie promovat de creşă/grădiniţă. valorificând disponibilitatea şi experienţa acestora. Stabileşte împreună cu părinţii măsuri necesare pentru corectarea/recuperarea unor probleme de dezvoltare (prin acţiuni concertate ale cadrului didactic şi ale părinţilor sau prin apelul la alţi specialişti). în special în privinţa acelor aspecte ale dezvoltării care necesită mai multă atenţie şi acţiuni specifice. F. 90. Cadrul didactic implică permanent familia în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului.5. pentru a observa copiii. 91. să poată schimba opinii şi să colaboreze pentru susţinerea activităţilor realizate în creşă/grădiniţă. 86. a asista cadrul didactic în organizarea activităţilor etc. a unor evenimente speciale sau a unor sărbători etc. 89. Cadrul didactic încurajează prin forme variate participarea părinţilor la programul educaţional al creşei/grădiniţei. .

.

INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 129 INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE .

• Adaptează activităţile la diferitele niveluri de dezvoltare a copiilor (de exemplu. interesele şi deprinderile.1. • Interacţionează cald şi cu respect cu fiecare copil. • În calitate de facilitator.130 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE A. propune sarcini de lucru diferenţiate. jocuri mai simple şi mai complexe. acordând timp suficient copiilor să termine ceea ce au început sau oferind alte oportunităţi de activităţi celor cu un ritm mai crescut. de alimentaţie. strategiile didactice. 1. mediul şi materialele. • Comunică cu familia pentru a afla despre contextul în care creşte copilul. pornind de la nivelul la care se află şi în conformitate cu ritmul său propriu (de exemplu. să nu uit că în orice moment el învaţă un lucru nou. alternează întrebările mai dificile cu cele mai puţin dificile).).: Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial. Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi pentru a progresa. permite ca membrul familiei să se afle alături de copil. acordă copiilor care au ritm diferit de cel al grupului timpul necesar pentru a termina ce au început). • Respectă ritmul individual de realizare a unei activităţi. • Facilitează integrarea copiilor noi. • Stabileşte obiective pentru fiecare copil. Mai presus de toate. nevoia de a socializa sau de a fi câtva timp singur/de a observa etc. D U R D U R D U R . utilizând muzică sau mişcare etc. permite copilului să vină cu jucăria preferată etc. interes şi respect. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor. susţine fiecare copil în construirea propriei învăţări. • Recunoaşte necesităţile individuale ale copiilor din grupă (de exemplu. Standard A. Fiecare copil este unic şi trebuie să-i ofer toate şansele pentru a se dezvolta. sprijini şi aprecia activitatea fiecărui copil. Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil. • Manifestă interes pentru experienţele şi rezultatele activităţii fiecărui copil. 2. • Permite copiilor să trăiască plăcerea descoperirii.). şi foloseşte propriile cunoştinţe despre fiecare copil. interacţionând frecvent cu fiecare. manifestând afecţiune. nevoia de odihnă şi activitate dinamică. face adaptări la program. ţinând cont de stilurile individuale de învăţare ale copiilor (de exemplu. • Elaborează sarcini. creându-le mediul necesar şi oferindu-le timp pentru explorare independentă. temperamentul şi ritmul în care învaţă copilul etc. rostindu-i numele. pentru a-şi ajusta planurile. relaţiile lui sociale. în grup sau individual. • Găseşte modalităţi de a încuraja. raportate la obiectivele de referinţă. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Educaţia copilului începe de la naştere. 3. • Recunoaşte interesele şi preferinţele fiecărui copil.). uşurându-le tranziţia de acasă la grădiniţă (de exemplu.

pornind de la zăpada adusă cu cizmuliţele de afară şi care se topeşte. faţă de întrebările copiilor. descriind lucruri şi evenimente. se poate introduce în discuţie conceptul de „transformare” etc. comunicându-şi necesităţile. cât şi non-verbal. • Creează pentru copii multiple oportunităţi de a învăţa să-i înţeleagă pe alţii. • Cadrul didactic manifestă apreciere egală pentru starea fizică a copilului. cu scopul de a le menţine interesul pentru învăţare. de a învăţa reguli prin intermediul jocurilor. • Exprimă interes. realizând conexiuni între obiecte. • Solicită în egală măsură dezvoltarea copilului în toate domeniile de dezvoltare. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi (de exemplu.). posibilitate de autoexprimare şi interacţiune socială. pentru alimentaţia lui. socioemoţional şi fizic. îmbogăţindu-şi vocabularul în baza conversaţiilor. cărţilor. Utilizează orice moment al zilei pentru a realiza integrarea cunoştinţelor. • Se bazează pe cunoştinţele şi experienţele anterioare ale copiilor şi îi sprijină în construirea unor cunoştinţe şi abilităţi noi. provocare. excursiilor. • Oferă copiilor multiple posibilităţi de integrare senzomotorie. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice • Demonstrează o bună cunoaştere a nivelului la care se află copilul sub toate aspectele de dezvoltare (fizic. emoţional. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat care solicită dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plan cognitiv. D U R D U R D U R . 4. de a exprima empatie şi de a lua în consideraţie punctul de vedere al altor persoane.2. fapte. deprinderilor şi abilităţilor dobândite. • Copiilor li se oferă permanent diverse oportunităţi pe parcursul zilei de a interacţiona verbal şi non-verbal cu adulţii şi copiii. • Îi îndeamnă pe copii să caute răspunsul împreună cu alţi copii. de a înţelege că activitatea fizică oferă plăcere. • Conlucrează activ cu familia pentru a crea un mediu coerent şi optim pentru dezvoltarea şi învăţarea lui sub toate aspectele.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 131 Standard A. experimentând. gândurile şi experienţele. de a lucra împreună cu ceilalţi.: Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat. 6. prin obiectivele propuse. găsind soluţii ale diverselor probleme. nevoia lui de a se odihni şi de a se juca şi învăţa. foloseşte interesul şi curiozitatea de moment ale copiilor faţă de lumea înconjurătoare. social. fenomene etc. jucându-se liber. atît verbal. • De exemplu. cu părinţii/familia (promovarea deprinderilor de comunicare cu semenii şi adulţii şi susţinerea dezvoltării cognitive). copii sau adulţi. cognitiv). dezvoltând competenţe de limbaj: întrebând şi răspunzând la întrebări. 5.

). în funcţie de abilităţile. discută cu ei pe parcursul zilei. strategii. în baza unor evaluări formale sau neformale. Promovează respectul pentru diversitate datorată sexului. principiile unei societăţi democratice deschise. origine şi abilităţi de a-şi demonstra competenţa şi a-şi expune ideile. nivelului socioeconomic. • Încurajează o exprimare adecvată la copii atât a emoţiilor pozitive (de exemplu. respectul pentru diferite idei. de depăşire a fobiilor. etniei. • (cu copii de 0-3 ani) Promovează o comunicare respectuoasă şi afectivă urmărind/ascultând şi răspunzând la semnalele verbale şi non-verbale ale copiilor. temperamentul. • Utilizează materiale. • Planifică jocuri şi alte activităţi care îi ajută pe copii să-şi dezvolte abilităţile necesare. • Utilizează oportun momente spontane pentru a promova valoarea diversităţii. sub toate aspectele (cognitiv. cât şi a celor negative (de exemplu.: Cadrul didactic cunoaşte specificitatea procesului de învăţare la copil de la naştere la 7 ani. sarcini. răspunzând sensibil. ce activităţi iniţiază copiii etc. frustrare. din ţară şi din lume. promovând toleranţa faţă de ceea ce este diferit. entuziasm). prin toate deciziile didactice curente. conţinuturi. • Acordă atenţie învăţării prin joc. socio-emoţional. • Oferă şanse egale pentru toţi copiii. pentru a trăi într-o societate democratică (de exemplu. • (3-7 ani) Promovează un respect reciproc răspunzând la întrebările şi solicitările copiilor. la nevoile lui de consolare. 7. a conflictelor etc. acceptarea şi acomodarea la necesităţile altora. prin respectarea diversităţii. indiferent de sex. fizic).).132 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard A. ascultând ce întrebări pun. tristeţe). acordând atenţie specificului dezvoltării acestuia. de ajutor. pentru a descoperi modul unic al fiecăruia de a înţelege lumea. abilităţilor.3. oferind tuturor copiilor oportunităţi egale de dezvoltare şi învăţare. limbaj şi interacţiuni adecvate perioadei de vârstă a copilului. structurii familiei. religiei. culturii. vârstei. plăcere. 8. • Propune materiale autentice care reflectă diversitatea din comunitatea în care cresc copiii. supărare.4. bucurie. D U R . Înţelege felul în care fiecare copil îşi construieşte imaginea lumii şi creează oportunităţi de învăţare care reflectă această înţelegere. limbii. 9. D U R D U R Standard A. • Foloseşte diverse modalităţi de a afla nivelul de înţelegere la copii a unor noţiuni (de exemplu. nivelul de dezvoltare cognitivă şi socioemoţională a copilului. deprinderi de soluţionare a problemelor. Respectă particularităţile dezvoltării copilului pentru fiecare etapă de vârstă de la naştere la 7 ani. de confort afectiv etc.: Cadrul didactic promovează incluziunea socială. rasei. • Îi observă şi ascultă pe copii cu atenţie. respectând valorile bazate pe drepturile omului.

Vestimentaţia etc. • Modelează singur şi oferă diverse oportunităţi copiilor de a interacţiona cu persoane din diverse grupuri sociale şi etnice şi cu persoane cu dizabilităţi într-o manieră empatică şi respectuoasă. pe o bună cunoaştere a copiilor din grupă şi pe obiectivele ariilor curriculare. experienţe şi proiecte care se desfăşoară pe parcursul a mai multor zile şi care includ timp pentru joc. origine socială. Cadrul didactic recunoaşte importanţa unei planificări zilnice şi săptămânale bine echilibrate. Creează oportunităţi egale de dezvoltare pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale. Mediază conflictele dintre copii cu scopul de a promova înţelegerea. Comunică cu toţi copiii pe un ton cald. activităţi fizice. care se bazează pe cunoaşterea dezvoltării copilului. Planificarea învăţării D U R D U R D U R D U R Cu cât cunosc mai bine un copil. • Planul săptămânal include o varietate de oportunităţi de învăţare.. D U R . materialele şi activităţile la nivelul de dezvoltare şi abilităţile copiilor. Standard B.: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale bine structurate. 13. • Intervine atunci când copiii exclud din activităţi alţi copii în baza stereotipurilor şi a prejudecăţilor. securitate. expresie creativă. îi îmbrăţişează. respectul reciproc. învăţare autodirecţionată. din grupuri defavorizate sau marginalizate. • Elaborează activităţi şi foloseşte situaţii oportune prin care să-i facă pe copii să reflecteze asupra problemelor şi conflictelor etnice şi de altă natură din mai multe perspective. indiferent de sex.). confort afectiv. ce conferă încredere. amabil şi respectuos. etnie.).1. atitudini depreciative faţă de persoane de altă etnie. activităţi în grup mare. • Adaptează după necesitate mediul. • Planul săptămânal reflectă abordarea integrată a obiectivelor-cadru şi de referinţă ale curriculum-ului.. • Oferă acces egal la materiale şi resurse tuturor copiilor. teme care subliniază similitudinile şi diferenţele: Oamenii. grup mic şi cele iniţiate de copil. • Vorbeşte cu copiii prietenos.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 133 10. • Interacţionează cu copiii non-verbal: zâmbeşte. siguranţă. 11. îi mângâie. cu atât îl pot ajuta mai mult să se dezvolte. B. Propune activităţi ce valorifică diversitatea copiilor şi familiilor. • Creează unităţi tematice cu accent pe aprecierea diversităţii (de exemplu. 14. abilităţi. prietenos. acceptarea şi respectarea diversităţii • Îi ajută pe copii să recunoască şi să reacţioneze adecvat la situaţii discriminatoare (de exemplu. Cine şi unde locuieşte. Progresele lui depind de planul meu pentru el. în aer liber. echilibrate. la nivelul ochilor acestora. utilizând numele fiecărui copil în parte. 12. cu probleme de dezvoltare etc.

permiţând adaptări şi modificări necesare pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi optime de învăţare şi dezvoltare. de participare. abilităţi şi stiluri de învăţare ale copiilor. în grup mic şi mare. pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi optime de învăţare şi dezvoltare. modificând planul zilnic şi cel de perspectivă. iar peste copiii mai mari – joc în perechi şi în grupuri mici. mişcare. 17. . • Permite adaptări şi modificări necesare. activităţi dirijate de cadrul didactic. dar şi suficient de flexibilă. Include în planurile zilnice o varietate de activităţi. gătit. pentru a permite copiilor să finiseze activitatea în care erau antrenaţi. structurate şi nestructurate. pentru a-i asigura copilului securitate. lasând suficient spaţiu între activităţile structurate. • Planul nu este prea rigid. muzică. joc paralel. aer proaspăt. pentru a-şi construi şi ajusta planurile zilnice. experienţe senzoriale. matematică. Planifică segmente de timp când să-i observe pe copii. şi le exploatează din plin. În planul de lungă durată cadrul didactic îşi propune să revină periodic la experienţe şi materiale studiate/ utilizate. de creaţie. Planul integrează informaţia obţinută în urma observării copiilor cu obiectivele curriculare. de descoperire/informare. de a le corela cu obiectivele propuse în planificarea săptămânală şi de a face ajustările necesare. Planificarea este bine structurată.alese şi dirijate de copii. • Planul reflectă nevoile de mişcare. • Planul zilnic pentru copii mici include oportunităţi de joc independent. de explorare. să lucreze atât individual. D U R 15.). Planul cadrului didactic urmăreşte un echilibru între activităţile: liniştite şi dinamice. prima zăpadă). de observare. pentru a-i permite cadrului didactic să modifice activităţile planificate în funcţie de dinamica grupei. individuale. manifestând astfel respect pentru ei. cât şi în grupuri mici ori mari. pentru a satisface diversele nevoi. • Recunoaşte valoarea educativă a unor situaţii spontane. care trezesc curiozitatea copiilor (de exemplu. • D U R D U R D U R . în încăpere şi în aer liber. stimulare senzorială. să stea de vorbă cu ei.134 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE • • • • Planul pentru fiecare săptămână oferă copiilor toate tipurile de opţiuni privind materialele de studiu (arte plastice. schimbările de orar sau mediu. • Foloseşte datele obţinute din observarea copiilor. 16. odihnă şi alimentaţie ale copiilor. de la activităţile în încăpere la activităţile în aer liber). • Planul zilnic include momente de rutină. pentru a susţine învăţarea individualizată. dans. de cunoaştere. Planificarea zilnică denotă abilitatea cadrului didactic de a reflecta critic asupra obiectivelor imediate realizate. ştiinţe. • Planul include momente line de tranziţie (de exemplu. evenimente speciale şi/sau nevoile individuale ale copiilor. artă dramatică. literatură artistică etc.

susţinându-le activităţile şi extinzând învăţarea lor. • Utilizează tehnici speciale pentru a afla ce doresc copiii să ştie. copaci. • Susţine curiozitatea copiilor şi le extinde interesul pentru învăţare prin situaţii şi materiale noi stimulatoare etc.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 135 18. • Foloseşte eficient situaţiile spontane. la fermă (la ţară) – sau în natură. organizând împreună cu părinţii excursii în comunitate – de exemplu. situaţii. la moară. nivelul de interes şi nevoile specifice (individuale şi de grup) ale copiilor. încorporând în unitatea tematică proiecte de grup sau individuale). 20. • Face legătura între cunoştinţele şi deprinderile noi şi cele vechi. Atât planificarea zilnică.diverse oportunităţi de învăţare şi materiale pentru dezvoltarea copilului în toate domeniile. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi şi a dezvolta deprinderi noi. tabelul: Ce ştiu? Ce vreau să ştiu? [Ce am aflat?]). pentru a observa diverse tipuri de plante. Planifică unităţi tematice în care conţinuturile sunt strâns legate între ele şi care contribuie la o învăţare semnificativă. la muzeu. pornind de la lucruri cunoscute de copii. § Planul cadrului didactic include: .2. D U R D U R D U R . Planificarea unităţilor/proiectelor tematice reflectă capacitatea cadrului didactic de a respecta o succesiune logică a etapelor de desfăşurare a acestora şi de a le ajusta la vârsta.(în oraş). pentru a promova învăţarea. • Extinde mediul de învăţare în afara grădiniţei. 19.: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale care reflectă abordarea integrată a curriculum-ului. .proiecte/studii tematice pe baza integrării obiectivelor diverselor arii curriculare. cât şi cea săptămânală promovează o abordare holistă asupra dezvoltării copilului şi un mod integrat de abordare a curriculum-ului. ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri. de o temă nouă (de ex. 21. . la aeroport etc. pentru a vedea cum copiii îşi creează unele concepte. • Experienţele planificate în cadrul studiilor tematice sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cunoaştere. care solicită dezvoltarea copilului sub toate aspectele şi integrarea cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite. • Reorganizează mediul şi ajustează propriile planuri dacă copiii au nevoie să exploreze concepte şi teme noi. D U R Standard B. ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri. antrenându-i pe copii în experienţe de mai lungă durată (de exemplu. fenomene. Experienţele de învăţare planificate de educator sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cunoaştere. • Porneşte de la interesul copiilor faţă de lumea înconjurătoare.oportunităţi care îi încurajează pe copii să interacţioneze pozitiv unul cu altul. să soluţioneze probleme interpersonale şi legate de mediul lor fizic. vietăţi etc. pentru a depista lacune sau păreri eronate legate. de exemplu.

situaţiile de învăţare pe care le creez. Este receptiv la sugestiile copiilor şi capabil să-şi ajusteze planurile în acord cu acestea. 24.3. Planifică modalităţi de finalizare a unităţilor/ proiectelor tematice care să integreze cunoştinţele interdisciplinare şi deprinderile achiziţionate şi permit fiecărui copil să simtă plăcerea reuşitei. teme/subiecte/activităţi sugerate de copii. C. precum şi la planificarea şi desfăşurarea activităţilor din sala de grupă. propuse de documentele curriculare. C. deciziile mele pornesc de la nevoile şi interesele lui. la construirea de către copii a propriilor cunoştinţe. Organizarea învăţării Pentru a-l ajuta pe copil să se dezvolte. 26. Modul în care interacţionez cu copilul. § Invită familiile copiilor să contribuie la extinderea situaţiilor de învăţare prin propria expertiză (de exemplu. un colaj.1.1. prin crearea unui mediu îmbogăţit de învăţare. un afiş etc. excursii la locul de muncă. ocupaţii interesante etc. cum? de unde pot afla?). • Creează oportunităţi de prezentare a proiectelor individuale şi de grup. la dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor. pentru a le oferi copiilor oportunităţi optime de dezvoltare şi învăţare.). Implică familia în planificarea unităţilor tematice şi a altor activităţi de învăţare din clasă.: Cadrul didactic cunoaşte şi utilizează diverse strategii care contribuie la învăţarea activă. modul în care organizez spaţiul în care el învaţă vor influenţa asupra progreselor pe care copilul le va face. 23. • Nu impune niciodată copiii mici să înveţe. Demonstrează înţelegerea rolului său de facilitator al învăţării copilului. pentru a orienta şi susţine învăţarea. selectează adecvat activităţi din spectrul larg de opţiuni: de la cele iniţiate de adult la cele iniţiate de copil. D U R Standard B. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C. • Creează o carte (comună sau personală) referitoare la temă care să reflecte învăţarea.1. adresează frecvent întrebări deschise. 25. ghidându-i în însuşirea deprinderii de a-şi pune întrebări şi a-şi extinde permanent învăţarea (planul unei „investigaţii” independente: ce?. D U R D U R D U R D U R . • Încorporează în temele mai cuprinzătoare.: Planificarea activităţilor este un proces participativ.136 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 22. în care sunt implicaţi copiii şi familiile lor. de la cele de liberă explorare la cele modelate de cadrul didactic. În baza bunei cunoaşteri a copiilor şi a obiectivelor curriculare. • Oferă copiilor posibilitatea de a interveni cu propria agendă de învăţare.

susţinând interesul copiilor. D U R 27. corespunzător vârstei copilului. Ia permanent decizii strategice conştiente legate de rolul său şi rolul copilului în construirea propriei învăţări prin joc... § Ştie când să intervină cu întrebări. să experimenteze. pentru însuşirea conceptelor matematice utilizează panouri. 30. introduce elemente noi sau modelează utilizări noi. grafice simple. pentru a „complica” jocul. materiale manipulative. § Pune întrebări deschise care stimulează gândirea şi creativitatea de tipul: Cum crezi că ar putea arăta. § Utilizează conversaţii antrenante. ce experienţe de învăţare au parcurs în activităţile anterioare. § Utilizează jocul pentru a afla mai multe informaţii despre copil şi modul lui de înţelegere a lumii. manifestând interes autentic. Oferă copiilor diverse oportunităţi de a face prezentări în faţa grupului de copii (de ex. § Valorifică permanent cunoştinţele şi experienţa personală a copiilor în contexte noi. D U R D U R D U R . utilizează materialele şi în spaţiul din aer liber.: Cadrul didactic demonstrează competenţă în utilizarea jocului ca formă integratoare pentru stimularea învăţării şi dezvoltării. în contexte variate şi cu conţinuturi variate. Îi încurajează pe copii să gândească. Ajută copiii să facă conexiuni între concepte şi deprinderi noi şi cunoştinţele anterioare (evocare şi realizare a sensurilor) § Propunând o temă sau concept nou. § Utilizează zilnic jocul în scopuri variate.1.. Recunoaşte valoarea supremă a jocului (înţeles în sens larg) pentru învăţarea şi dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. 28.. Ştie să creeze şi să menţină situaţii care îmbogăţesc şi extind jocul copiilor. § Stimulează şi întreţine curiozitatea copiilor.2.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 137 • • • Cunoaşte stilurile individuale de învăţare ale copiilor din grupă şi utilizează tehnici şi materiale variate pentru a satisface această diversitate (de ex. § Variază materialele de joc pentru a evita monotonia. răspunzând unora dintre dorinţele exprimate de aceştia. să pună întrebări.? Ce ar fi dacă.). pentru a trezi interesul copiilor. permanent verifică ce ştiu copiii despre el. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi prin intermediul întrebărilor deschise. sugestii şi provocări în jocul copilului şi când să-i ofere posibilitatea şi timp pentru a trăi plăcerea descoperirii. să concluzioneze. satisfacţia unei probleme soluţionate independent etc. utilizând „scaunul autorului”). 29. calculul asociat cu ritmul sau mişcarea etc.. Foloseşte interesul şi curiozitatea copiilor faţă de lumea înconjurătoare. să raţioneze.? Cum am putea rezolva această situaţie? Dar altă soluţie mai există? etc.. D U R D U R Standard C. 31.

3. 35. D D U U R R . activitatea în care grupuri de copii aşezaţi în jurul mesei îndeplinesc aceeaşi sarcină nu este considerată lucru în grupuri mici. § Încurajează copiii să conducă. cu formele de organizare a lucrului cu copiii ţinând de particularităţile de vârstă ale copiilor şi de experienţele de învăţare anterioare. să se asculte reciproc şi să facă schimb de materiale.: Cadrul didactic utilizează strategii predominant interactive. graficele. § Realizează împreună cu copiii materiale pe care apoi le utilizează în activităţile curente (un afiş.138 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard C.).4. o hartă etc. § Propune sarcini care necesită cooperarea între copii şi găsirea unei soluţii comune. § Propune să se activeze în grupuri mici atunci când oferă copiilor sarcini ce presupun cooperare. pentru a realiza integrarea lor în activităţile/ studiile tematice. soluţionarea problemelor şi realizarea sarcinii comune. § Cu copii mai mari. § Îi ghidează pe copii în identificarea temei.1. § Pregăteşte şi afişează materiale interactive care îi ajută pe copii să reflecteze şi să-şi extindă învăţarea (de exemplu. 36. § Organizează copiii în grupuri (mici sau mari). mesajul zilei.). a planului/etapelor de realizare a unui proiect colectiv. Corelează obiectivele de referinţă din diferite arii curriculare. § Creează situaţii în care copiii să lucreze pe rând. Oferă proiecte la care copiii să lucreze în cooperare. 33. 34. § Extinde mediul de învăţare în afara grădiniţei/în comunitate.1. să iniţieze şi să faciliteze activităţi în grup. îi poate propune acestuia să întrebe mai întâi trei copii şi doar apoi să vină cu răspunsul în caz că nimeni nu-l cunoaşte. ideile şi opiniile. Cadrul didactic corelează obiectivele de referinţă ale ariilor curriculare cu conţinuturile învăţării. în perechi. 32. deleagă responsabilitatea pentru lucrul în colaborare. vocabularul nou etc. Pune la dispoziţia copiilor materiale cu caracter deschis ce stimulează dezvoltarea. § Discută împreună cu copiii despre rolurile pe care fiecare şi le poate asuma în realizarea proiectului. harta conceptuală a studiului tematic. o construcţie. D U R D U R D U R Standard: C. § Reacţionând la o întrebare a copilului. calendarul. Propune pentru lucru în grup mare sau mic sarcini adecvate formelor selectate. cu sarcinile de învăţare. pentru a le da posibilitatea să-şi împărtăşească cunoştinţele. § Formulează clar aşteptările privind comportamentul şi participarea copiilor. Creează situaţii în care copiii să înveţe unul de la altul.

§ Foloseşte activitatea în grup mare. diverse comparaţii – cantităţi. (limbaj. cu toţi copiii când urmăreşte obiectivul ca toţi copiii să împărtăşească aceeaşi experienţă de învăţare .1. centre de activitate. Aceste activităţi nu pot avea o durata mare de timp şi trebuie alternate cu celelalte forme de organizare. alte atribute). § Oferă sarcini cu caracter individual. § În cazul unor alegeri limitate (câteva opţiuni). le oferă timp pentru a lucra independent sau în grupurile selectate de ei. vizionare. Standard C.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 139 37. cânt. sarcini cu mai multe posibilităţi de realizare. Corelează conţinuturile activităţilor cu vârsta copiilor şi cu cunoştinţele anterioare ale acestora. potrivindu-le la obiectivele propuse şi respectând nevoile individuale şi de grup ale copiilor. cadrul didactic explică foarte clar între ce are de ales copilul şi care să-i fie aşteptările în fiecare caz. Utilizează diverse forme de organizare a activităţii copiilor (în grup mare. § Prevede activităţi care satisfac necesităţile şi interesele fiecărui copil în parte prin dotarea centrelor de activitate cu materialele lor specifice. § Încurajează explorarea iniţiată de copii şi utilizarea independentă a materialelor din sala de grupă. de a împărtăşi senzaţiile gustative etc. 40. individual). responsabilităţi pe parcursul zilei/săptămânii etc. Oferă copiilor posibilitatea de a face alegeri conştiente din alternativele existente şi a-şi asuma responsabilitatea pentru alegerea făcută. D U R . materiale diverse din care să aleagă.6. Planifică situaţii de învăţare cu caracter deschis.: Cadrul didactic exploatează maximal oportunităţile de învăţare ale perioadelor de rutină şi adoptă atitudini flexibile şi creative în faţa unor momente neplanificate. materiale. 41. educaţie pentru sănătate). § Utilizează zilnic activităţile în grup mic.5. § Foloseşte servitul mesei drept prilej de a exersa matematica practică (calculul matematic. perechi. § Oferă copiilor posibilităţi de a alege (activităţi. care răspund nevoilor individuale ale copiilor. dimensiuni. de a afla despre produsele consumate şi a discuta calităţile lor. 39.audiere.1. 38. dezvoltare socioemoţională. încurajând socializarea. prezentarea unei veşti.) care ţin cont de competenţele şi interesele lor. activităţi de mişcare. demonstrare din partea cadrului didactic. grup mic. Foloseşte rutina zilei ca sursă de învăţare semnificativă.: Cadrul didactic creează pentru copii multiple oportunităţi de alegere şi luare a deciziilor. D U R D U R D U R D U R Standard C. comunicarea şi cooperarea între copii.

1. Creează un mediu fizic atractiv şi plăcut.). căluţ-balansoar. D U R D U R . a descoperi asemănări şi diferenţe etc.).: Cadrul didactic înţelege impactul puternic al mediului asupra învăţării şi dezvoltării copiilor şi le asigură un mediu în care fiecare copil să se dezvolte şi să înveţe în conformitate cu nevoile.. Organizarea învăţării C. § Copiii au spaţiu individual unde să-şi păstreze lucrurile personale. § Mediul fizic pentru copiii de peste 3 ani este divizat în spaţii care le permit să lucreze mai mult în grupuri mici.2. scrânciob etc. § Mediul fizic pentru copiii mici nu este prea aglomerat pentru a nu suprasolicita copiii şi pentru a le permite mişcarea liberă. să-i ofere o carte etc. covoraşe. § Culorile aprinse sunt folosite pe un fundal coloristic neutru. § Cadrul didactic evaluează schimbările ce intervin în necesităţile copiilor pe măsură ce ei cresc şi modifică în consecinţă spaţiul fizic. § Cadrul didactic are grijă ca mediul fizic să fie securizant (de exemplu. sunt utilizate materiale realizate cu copiii pentru a personaliza spaţiul grupei. pot fi prezente un tobogan. precum şi necesităţilor dictate de conţinuturile studiate. a învăţa noi concepte şi deprinderi. cadrul didactic le poate sugera copiilor să-i scrie mesaje cu urări de însănătoşire. se concentrează mai uşor şi jocul lor devine mai complex şi mai creativ. obiecte moi – jucărie moale etc. pernuţe pe care copiii pot sta. 44. în cazul copiilor de până la 3 ani blocurile şi puzzlele sunt de dimensiuni mai mari. pentru a le dezvolta limbajul. § În situaţia când s-a îmbolnăvit un copil. în care ei se simt mai confortabil. § Vizita unei persoane din altă ţară poate deveni o sursă pentru a afla despre o altă cultură. elimină pericolul colţurilor ascuţite. Recunoaşte şi exploatează oportunităţile de învăţare. limbă. care îi ajută pe copii să se simtă în securitate şi confortabil. § Jucăriile şi echipamentul sunt adecvate vârstei (de exemplu. 43. interesele şi abilităţile sale. C. centre de activitate pot fi mai puţine. § Copiii au spaţiu individual unde să-şi păstreze lucrurile personale. Organizarea mediului corespunde necesităţilor diferitor grupuri de vârstă şi ale fiecărui copil în parte. al suprafeţelor aşchiate etc. Subdomeniu: Mediul de învăţare D U R Standard C. spontan şi care suscită interesul copiilor. § Sunt încorporate elemente care atenuează senzaţia de instituţie (de exemplu.2.) şi sunt puse la înălţimea ochilor copiilor. § Mediul este aranjat astfel încât cadrului didactic să-i fie uşor să observe tot spaţiul din orice loc.140 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 42. care apar inopinat.

pensule. § Spaţiul este împărţit pe centre de activitate/arii de interes. al căror număr şi conţinut corespund vârstei copiilor din grupă. vopsele.). blocuri fabricate sau confecţionate împreună cu copiii şi părinţii (de exemplu. pămătuf. § Materialele sunt grupate logic şi stocate pe rafturi joase. § Materialele includ: rechizite pentru jocul simbolic (“de-a. § Centrele de activitate sunt clar delimitate pentru a uşura orientarea copiilor. descoperirea şi învăţarea conceptuală. Selectează materiale legate de toate ariile curriculare şi domeniile de dezvoltare astfel încât să stimuleze explorarea. pentru a le permite copiilor să ia decizii şi să-şi asume responsabilităţi pentru mediu. de exemplu. diverse texturi pentru experienţe tactile etc. Mediul este bine organizat şi promovează învăţarea activă şi independentă. aluat de joc. § Cadrul didactic foloseşte panoul responsabilităţilor. § Există spaţiu pentru lucru în grup mare (de exemplu. măsurat. vopselele. lupe etc. grup mare. pensulele vor fi puse împreună lângă şevalet în centrul Artă).). atât fabricate. din carton). citit-scris. hârtie. § Între centre există treceri care le permit copiilor să se deplaseze de la un centru la altul fără a-i deranja pe ceilalţi copii. materiale pentru centrul Ştiinţă: obiecte procurate sau confecţionate pentru cântărit. Spaţiul fizic pregătit de cadrul didactic facilitează managementul grupei de copii şi îi permite utilizarea diverselor forme de lucru: individual. În acest spaţiu se află un şevalet sau o tablă amplasată la nivelul copiilor). grup mic. lectură. carioci.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 141 45. etichetate. § Centrele sunt dotate cu diverse materiale. unde copiii se pot aduna în cerc. D U R . întâlnirea de dimineaţă şi alte activităţi). § Ariile pentru activităţi liniştite (artă. experimentarea. în centrul/aria unde vor fi folosite (de exemplu. D U R D U R 47. § Cadrul didactic creează spaţii pentru lucru individual sau unde copiii se pot retrage când au nevoie. materiale din natură. diverse “instrumente” cu care să deseneze. blocuri). pentru mesajul de dimineaţă sau pentru graficele/panourile interactive la care lucrează copiii etc. apă. imprime în centrul Artă: periuţe de dinţi. perechi. dopuri din plută etc. materiale pentru dezvoltarea senzorială (nisip. 46...”). cât şi create împreună cu părinţii şi copiii. hârtia pentru desen. § Cadrul didactic încorporează în centrele de activitate obiecte care provoacă imaginaţia copiilor (de exemplu.). matematică) sunt separate de cele pentru activităţi dinamice/zgomotoase (joc simbolic. creioanele colorate. cărţi.

§ Cadrul didactic creează un climat psihologic în care copiii încearcă cu siguranţă lucruri noi. nu se tem să adreseze întrebări sau să greşească. să ştie să împartă jucăriile şi materialele cu alţi copii.2. § Îi încurajează pe copii să manifeste empatie pentru un copil care este trist sau nemulţumit. § § Foloseşte diverse oportunităţi de personalizare a învăţării (de exemplu.). Creează un mediu de învăţare personalizat şi prietenos copiilor.). Mediul creat de cadrul didactic invită părinţii ca parteneri la colaborare şi contribuie la spiritul de comunitate.2. graficele.).142 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard C. Mediul creat de cadrul didactic promovează la copii confort psihologic şi o atitudine pozitivă faţă de învăţare. § Există un loc special rezervat pentru comunicarea cu familia (panouri informative-interactive care reflectă învăţarea curentă etc. calendarul. Încurajează atitudini reciproce grijulii şi respectuoase între copii. § Cadrul didactic utilizează diverse forme de implicare a membrilor familiilor în planificarea şi desfăşurarea activităţilor (de exemplu. legate de casă (de exemplu. studiul tematic etc. în grupele cu copii mai mici – fotografii ale familiei. obiecte aduse de acasă etc. § Materialele afişate pe pereţi reflectă procesul de învăţare (sunt expuse lucrările individuale sau colective. D U R . panoul responsabilităţilor etc.). de unde poate lua şi apoi pune la loc materialele de care are nevoie).2. pentru a oferi încredere şi siguranţă în exprimarea liberă a acestora. panouri care solicită contribuţia adulţilor în susţinerea învăţării curente a copiilor: în calitate de experţi la studiul tematic etc. Standard C. D U R D U R D U R 50.: Cadrul didactic creează un mediu fizic personalizat şi prietenos ce conferă identitate grupului de copii. § Promovează un comportament pro-social: modelează interacţiuni respectuoase în raport cu alţi adulţi şi cu copiii. 51.: Cadrul didactic creează un climat social care promovează învăţarea. promovând sensul de apartenenţă.3. “Ce îmi place şi ce nu-mi place”. 49. 48. creează panouri interactive de tipul “Eu astăzi sunt aici”. § Mediul creat îi insuflă copilului încredere în sine (copilul ştie ce şi unde se află. “Ce vreau să aflu”. § Modelează singur şi încurajează copiii să găsească soluţii în situaţii de conflict.). Cadrul didactic îi face pe copii să se simtă mai confortabil încorporând elemente familiale. § Mediul conţine elemente care reflectă aprecierea diversităţii şi respectul pentru valorile şi tradiţiile familiilor din care provin copiii.

§ Expune lucrările tuturor copiilor. Facilitează stabilirea unor relaţii de prietenie între copii care încurajează învăţarea reciprocă. discută cu ei des pre necesitatea acestora. manifestând respect pentru ideile şi părerile fiecărui copil.1. sprijinindu-l la nevoie şi căutând soluţii pentru problemele cu care se confruntă. § Prin propriul exemplu promovează la copii o ascultare activă (în cadrul întîlnirii de dimineaţă şi altor activităţi în grup mare). lucrări tridimensionale etc. § Cadrul didactic oferă copiilor posibilităţi de a-şi dezvolta deprinderi de comunicare legând prietenii. şi are grijă să predomine lucrările mai recente (de exemplu. D U R .) şi ca o parte din ele să fie la nivelul ochilor copiilor. pentru a evita comportamentul nedorit.: Cadrul didactic utilizează permanent observarea. pentru a fi văzute de toată lumea. cum să-şi aştepte rândul (de exemplu. reprezentări grafice. cât şi pe hol. Standard D. § Utilizează metode pozitive de disciplinare. 54. cu numele acestora şi data realizării lucrării. Cadrul didactic utilizează zilnic observarea copiilor. § Îi implică pe copii în stabilirea unor reguli clare ale grupei privind comportamentul şi participarea în activităţi. D. atât în sala de grupă. Oferă multiple situaţii în care toţi copiii să fie auziţi şi apreciaţi. § Oferă limbaj adecvat pentru exprimarea emoţiilor şi sentimentelor. niciodată nu recurge la comportamente violente (verbale sau fizice). § Anticipează şi ia măsuri de prevenţie. § Se asigură că fiecare copil îşi aduce contribuţia în timpul activităţilor de grup. Evaluarea învăţării D U R D U R D U R În calitatea mea de cadru didactic trebuie să ajut fiecare copil să aibă încredere în sine.). lucrări ce demonstrează deprinderi de scriere incipientă. la selectarea materialelor sau centrelor de activitate atunci când este un număr limitat de spaţii pentru activitate etc. lăudându-l când reuşeşte. 55. învăţând strategii de soluţionare a conflictelor şi cultivându-şi un comportament pro-social şi o imagine pozitivă de sine.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 143 52. pentru a înregistra date privind progresul copilului în toate domeniile de dezvoltare. abordând strategii adecvate de prevenire a conflictelor dintre copii. § Utilizează eficient situaţiile cotidiene pentru a-i învaţă pe copii cum să-i asculte pe ceilalţi şi să fie atenţi unul faţă de celălalt. Demonstrează înţelegerea cauzelor diverse ale comportamentelor nedorite. 53.

: Cadrul didactic foloseşte metode şi instrumente de evaluare care sunt relevante pentru activităţile de învăţare realizate de copii şi adecvate vârstei acestora. § Registrul cu datele observării tuturor copiilor conţine: numele copilului. steguleţe etc. D U R 57.3. Cadrul didactic deţine un portofoliu al fiecărui copil care conţine date privind progresele copiilor obţinute în urma observărilor şi evaluării în toate domeniile de dezvoltare (fizic. 62. socioemoţional. Utilizează metode de evaluare ce corespund vârstei copiilor. Utilizează şi elaborează instrumente de evaluare care apreciază măsura în care copilul deţine anumite cunoştinţe. le permite copiilor să ducă acasă o lucrare executată de ei sau invită părinţii să admire lucrările lor. îi recompensează. Standard D. obiectivelor de referinţă ale activităţilor de învăţare şi tipului de activitate în care este implicat copilul. Cadrul didactic realizează observarea copiilor pentru a surprinde progresul înregistrat de copii în toate domeniile de dezvoltare. laude. § Apreciază individual copiii. la vârste mai mari. manifestă anumite atitudini. deprinderi şi abilităţi. la aprecierea unei activităţi. fără a face comparaţii între ei. realizează un portofoliu cu toate lucrările copiilor. în strânsă corelaţie cu domeniile de dezvoltare ale acestuia.: Cadrul didactic foloseşte evaluarea pentru a sprijini dezvoltarea şi învăţarea la copil. § De exemplu. cu jetoane cu imagini (floricele. cognitiv. având ca unic reper progresele anterioare ale copilului. 60. Utilizează momentul evaluării pentru a scoate în evidenţă reuşitele copilului şi a încuraja învăţarea. referindu-se la ceea ce au reuşit să facă mai bine decât într-o situaţie anterioară. atitudini în învăţare). D U R Standard D. expune lucrările copiilor în spaţii amenajate în centrele de activitate. D U R D U R 59. 58.). D U R D U R 61. § Observările cadrului didactic vizează comportamente aparţinând domeniilor de dezvoltare prezentate în Standardele de învăţare şi dezvoltare timpurie. D U R . Recunoaşte diferenţele individuale dintre copii în evaluarea acestora. cadrul didactic scoate în evidenţă ceea ce a reuşit copilul să facă şi îl încurajează pentru o viitoare experienţă.144 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 56. data calendaristică la care au fost înregistrate observările şi domeniul de dezvoltare de care ţine informaţia înregistrată. Cadrul didactic păstrează un registru/dosar cu datele culese în urma observării copilului. § Utilizează permanent aprecieri verbale.2.

67. modifica şi adapta mediul educaţional astfel încât să creeze cât mai multe oportunităţi de învăţare şi dezvoltare pentru toţi copiii.2. 65. În baza rezultatelor evaluării. Utilizează rezultatele evaluării pentru a organiza. Corelează informaţiile despre copil obţinute de la familie cu rezultatele activităţii copilului în creşă/grădiniţă pentru o evaluare cât mai fidelă şi validă a progresului înregistrat de acesta. Selectează cursurile de formare şi perfecţionare în funcţie de nevoile de îmbunătăţire a competenţelor sale profesionale. Standard E. stimulând progresul copiilor. Este permanent în contact cu noile informaţii privind teoria şi practica didactică privind educaţia timpurie din publicaţiile de specialitate. copilul însuşi. sănătate. niciodată nu poţi crede că ştii totul. igienă. 71. Participă periodic la cursuri de formare continuă în domeniile profesionale specifice educaţiei timpurii. 68. nutriţie. Utilizează în practica zilnică informaţiile şi abilităţile noi achiziţionate prin cursurile de formare continuă. 63. despre sănătate. cadrul didactic proiectează activităţi adaptate nevoilor individuale ale fiecărui copil. nevoi). interese. în scopul oferirii oportunităţilor de învăţare şi dezvoltare cât mai adecvate şi eficiente pentru toţi copiii. igienă.4.. D U R D U R E. pentru a evalua progresul copilului.: Cadrul didactic consultă periodic materiale de specialitate în scopul îmbunătăţirii competenţelor sale profesionale. este o întrebare căreia trebuie să-i găsesc răspunsul.. D D D U U U R R R D U R D U R . Standard E.: Cadrul didactic participă periodic la cursuri de formare continuă 69. 70. Experimentează noi idei şi practici inspirate de materialele de specialitate. Dezvoltare profesională În meseria de cadru didactic. Culege informaţii despre copil din discuţii permanente cu familia acestuia (experienţe anterioare de învăţare. 64. nutriţie.: Cadrul didactic solicită şi utilizează informaţii despre experienţele anterioare ale copiilor. despre nevoile lor.3.: Cadrul didactic utilizează evaluarea. 66. Fiecare zi este o provocare. pentru a planifica mai riguros activităţile şi a organiza mediul de învăţare adecvat cerinţelor şi intereselor copiilor. despre comportamentele lor de învăţare si progresele lor din discuţiile cu familia.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 145 Standard D.1. D D U U R R Standard D.

Se informează asupra contextului familial în care copilul s-a născut şi a crescut. Am nevoie de ajutorul părinţilor. prin discuţii cu părinţii acestuia. Poate aprecia punctele tari şi aspectele care necesită îmbunătăţiri ale activităţii sale profesionale ca urmare a reflecţiei asupra propriei practici. Colaborează cu colegi şi alţi specialişti pentru a culege cât mai multe informaţii privind dezvoltarea copilului.4. 76. 75. precum şi părinţii au nevoie de ajutorul meu pentru a-i oferi copilului toate şansele pentru o educaţie de calitate. Reflectează permanent asupra rezultatelor practicii zilnice cu scopul de a o îmbunătăţi. Cadrul didactic reflectează permanent asupra activităţii sale profesionale. Standard F. Este capabil de a-şi motiva deciziile pedagogice în baza reflecţiei asupra activităţii sale zilnice şi a rezultatelor obţinute. 72.: Cadrul didactic utilizează lucrul în echipă cu alţi colegi şi specialişti. Valorifică experienţele familiale ale copiilor. Parteneriatul cu familia Succesul unei dezvoltări depline şi sănătoase a copilului depinde de convergenţa acţiunilor tuturor celor care îl înconjoară. D U R D U R D U R . 74. în scopul individualizării învăţării şi oferirii de sprijin optim pentru dezvoltarea acestuia. D U R D U R D U R D D U U R R F.1. pentru a-şi îmbunătăţi propriile practici educaţionale şi practicile familiilor în educaţia şi dezvoltarea copiilor mici.: Cadrul didactic recunoaşte importanţa cunoaşterii mediului familial în care copilul creşte şi se dezvoltă. 73. 77. demonstrând capacitatea de a-şi motiva deciziile profesionale şi de a-şi îmbunătăţi practica zilnică în urma analizei rezultatelor profesionale obţinute. Manifestă interes pentru cunoaşterea diversităţii de ordin economic. pentru a reflecta în activităţile curente şi în mediul educaţional diversitatea culturală a familiilor. 79. etnic. religios a familiilor.3. cultural.146 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard E. Se consultă cu alţi colegi şi specialişti în proiectarea activităţilor pentru a asigura condiţii optime care să răspundă nevoilor individuale de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil. 78. Standard E. pentru a asigura oportunităţi egale tuturor copiilor şi o comunicare eficientă cu familiile acestora.

Solicită informaţii părinţilor privind aşteptările. 82. Stabileşte împreună cu părinţii măsuri necesare pentru corectarea/recuperarea unor probleme de dezvoltare (prin acţiuni concertate ale cadrului didactic şi ale părinţilor sau prin apelul la alţi specialişti). pentru a putea lua decizii în comun. Utilizează spaţiul destinat întâlnirilor cu părinţii. asigurându-se de bunăstarea acestuia.: Cadrul didactic consideră fundamentală comunicarea permanentă cu părinţii pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului şi bunăstarea acestuia. Respectă dorinţele şi cerinţele formulate de părinţi în privinţa sănătăţii. discuţiilor individuale cu părinţii etc. 85. pentru a-i sprijini pe aceştia în realizarea rolurilor parentale. dezvoltării şi educaţiei propriului copil. dorinţele şi cerinţele lor legate de dezvoltarea şi educaţia copiilor.3. despre interesele şi dorinţele lui. 81. D U R D U R . 84.2. în special în privinţa acelor aspecte ale dezvoltării care necesită mai multă atenţie şi acţiuni specifice. reuşind să evite conflictele sau să le soluţioneze cu rezultate optime pentru copil.INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 147 Standard F. carneţele de corespondenţă cu părinţii.: Cadrul didactic implică permanent familia în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. Informează săptămânal părinţii despre progresele înregistrate de copil în toate domeniile dezvoltării. Furnizează părinţilor informaţii. D D U U R R Standard F. exemple de practici. sugestii privind dezvoltarea şi educaţia copilului.4. D U R D U R 83. Utilizează metode informale şi formale de comunicare cu toţi părinţii pentru a culege cât mai multe informaţii despre copil. precum şi despre dificultăţile întâmpinate. dar şi despre problemele acestuia. 80. considerând importante aspiraţiile.: Cadrul didactic respectă calitatea părinţilor de primi educatori ai copilului. Demonstrează competenţe de comunicare cu părinţii. despre starea lui de sănătate. D U R D U R Standard F. 86. interesele şi dorinţele acestora în privinţa propriului copil. § Utilizează panouri pe care sunt afişate anunţuri/solicitări adresate părinţilor. Implică părinţii în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. 87.

a asista cadrul didactic în organizarea activităţilor etc. 91. să poată face schimb de opinii şi să colaboreze pentru susţinerea activităţilor realizate în creşă/ grădiniţă. a dezbate şi a lua decizii în comun privind programul de educaţie promovat de creşă/grădiniţă. Organizează periodic întâlniri cu părinţii. 90. Implică părinţii sau alţi membri ai familiei. pentru a organiza.: Cadrul didactic încurajează prin forme variate participarea părinţilor la programul educaţional al creşei/grădiniţei. 89. valorificând disponibilitatea şi experienţa acestora. a unor evenimente speciale sau a unor sărbători etc.5. pentru a observa copiii.148 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard F. în planificarea şi organizarea unor studii tematice. D U R D U R D U R D U R . Invită părinţii să participe periodic la activităţile curente desfăşurate în grupa de creşă/grădiniţă. 88. Creează un spaţiu în care părinţii să dispună de resurse de informaţii privind educaţia şi dezvoltarea copilului.

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 149 GHID DE APLICARE a Instrumentului de evaluare a competenţelor profesionale ale cadrului didactic în baza Standardelor profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie .

1. subdomenii şi standarde după cum urmează: D.3. în creşe/grădiniţe de copii.: Crearea oportunităţilor de alegere şi luare a deciziilor Standard C 1.2.150 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 1.1. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C.1.1. socioemoţional.: Observarea copilului (înregistrarea observaţiilor privind progresele în dezvoltarea copilului pe cele patru domenii definite prin Standardele de Învăţare şi Dezvoltare a copilului: cognitiv.1. pentru dezvoltarea unei înţelegeri aprofundate a bunelor practici de educaţie centrată pe copil în cadrul cursurilor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice.: Strategii pentru învăţare activă Standard C. Domeniu: Organizarea învăţării C.4. fizic şi sănătate. fie la nivel instituţional.: Corelarea formelor de activitate cu vârsta copiilor.5. STRUCTURA INSTRUMENTULUI Formularul are la bază Standardele profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie.: Crearea unui mediu personalizat şi prietenos copilului Standard C 2.: Planificarea ca proces participativ C. calitatea programelor de formare iniţială şi continuă etc.).: Incluziunea socială B.3. Subdomeniu: Mediul de învăţare Standard C 2. INTRODUCERE Standardele profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie au ca principală misiune aceea de a asigura o pregătire de calitate tuturor cadrelor didactice în scopul oferirii tuturor condiţiilor pentru o învăţare şi dezvoltare deplină a copiilor. Domeniul: Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Standard A.1. pentru optimizarea calităţii practicilor educaţionale timpurii în diverse contexte – programe de durată lungă şi scurtă. A.2. Acest instrument poate fi utilizat: pentru a evalua nivelul competenţelor profesionale ale cadrului didactic în toate cele şase domenii pentru care au fost elaborate standardele profesionale.3. Instrumentul de evaluare a competenţelor profesionale ale cadrului didactic din educaţia timpurie a fost elaborat pe baza standardelor profesionale ale cadrului didactic.1.4.: Strategii interactive Standard C 1.2.: Planificarea pe termen scurt şi termen lung (zilnică şi săptămânală) Standard B.: Specificul învăţării în perioada timpurie Standard A. pentru autoevaluarea cadrelor didactice în scopul realizării unei educaţii timpurii de calitate centrate pe copil.: Valorificarea oportunităţilor de învăţare neplanificate C.: Abordarea integrată a dezvoltării copilului Standard A. care sunt structurate pe domenii.: Climatul social în promovarea învăţării 2. atitudine în învăţare) . Domeniu: Evaluarea învăţării Standard D.: Recunoaşterea impactului mediului asupra învăţării şi dezvoltării Standard C 2. obiectivele de referinţă şi sarcinile elaborate Standard C 1.: Individualizarea învăţării Standard A.: Abordarea integrată a curriculumului prin planificare Standard B.1.2. centre comunitare pentru copii şi familii etc. pentru orientarea unor procese decizionale legate de politici educaţionale în domeniul educaţiei timpurii (calitatea pregătirii cadrelor din domeniu. Domeniul: Planificarea învăţării Standard B.6.: Jocul ca formă integratoare a învăţării şi dezvoltării Standard C 1.2.3. fie la nivel individual.

nevoia de odihnă şi activitate dinamică.3. iar coloana din dreapta.: Informarea permanentă a părinţilor privind progresele şi problemele copilului în dezvoltare Standard F. Se va nota doar Indicatorul (a se vedea Scala de notare).: Colaborarea cu părinţii în luarea de decizii privind dezvoltarea copilului Standard F.GHID DE APLICARE A INSTRUMENTULUI DE EVALUARE 151 Standard D.2.: Reflecţie asupra propriei activităţi pentru îmbunătăţirea rezultatelor Standard E. care sunt ocazional însoţiţi de Exemple practice. nevoia de a se socializa sau de a fi câtva timp singur/de a observa etc.: Participarea la cursuri de formare continuă şi perfecţionare Standard E. coloana din partea stângă conţinând indicatorii cu exemplele.: Utilizarea diverselor forme de evaluare a copilului Standard D. Ele pot fi observate la moment sau evaluatorul poate găsi alte probe prin care indicatorul se face prezent în timpul evaluării: • Cod de notare: Pentru notarea frecvenţei de manifestare a indicatorului sunt utilizate următoarele codificări care arată că practicile vizate de indicator sunt observabile: D – deseori U – uneori R – rareori . Exemplele sunt menite să ghideze evaluatorul în aprecierea Indicatorilor care pot prezenta unele dificultăţi.1. scala de notare.4.4. în special.3. exemplele servind drept repere. a contextului sociocultural al familiei Standard F.: Cunoaşterea nevoilor şi intereselor părinţilor privind dezvoltarea copilului. Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale Indicator ⇒ fiecărui copil şi asigură susţinerea ne• Exemplu ⇒ cesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial • Exemplu ⇒ Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor.3. Domeniu: Dezvoltarea profesională Standard E.1. permite copilului să vină cu jucăria preferată etc.) Recunoaşte necesităţile individuale ale copiilor din grupă (de exemplu.2.: Consultarea de materiale de specialitate Standard E. de alimentaţie.: Înregistrarea progreselor copilului Standard D.: Dezvoltarea de obiective pe termen scurt şi termen mediu de dezvoltare individuală a copilului în baza rezultatelor evaluării Domeniu ⇒ Standard ⇒ A.1. • Facilitează integrarea copiilor noi.) DUR F. face adaptări la program. Instrumentul conţine două coloane.: Stimularea participării părinţilor la activităţile programului educaţional Fiecare Standard este explicitat prin Indicatori.: Lucrul în echipă cu cadre didactice şi alţi specialişti pentru îmbunătăţirea activităţii didactice A. centrate pe copil.2. permite ca membrul familiei să se afle alături de copil. Domeniu: Parteneriatul cu familia Standard F. în virtutea faptului că se referă la concepte utilizate în cadrul noii paradigme educaţionale. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie E. uşurându-le tranziţia de acasă la grădiniţă (de exemplu.4.

cât şi despre cele negative. pot fi comparate rezultatele pe domenii. Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil. alţii prin alte metode de culegere a datelor. Aici sunt foarte utile referinţele evaluatorului la activităţi şi interacţiuni concrete. De exemplu.2. Şi totuşi. 4. Cadrul didactic va fi informat despre rezultate într-o manieră care l-ar ajuta cel mai bine să-şi identifice scopurile pentru îmbunătăţirea propriilor practici şi să se încreadă în ceea ce face bine la moment.1. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice. care se bazează pe laturile forte ale cadrului didactic. O întrebare deschisă – de tipul „Cum interacţionaţi cu părinţii?” – este una care nu sugerează răspunsul. 2. 3.152 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 3. CUM SE UTILIZEAZĂ INSTRUMENTUL? Evaluarea se face cu scopul de a-i oferi un sprijin cadrului didactic şi de aceea evaluatorul trebuie să cunoască scopurile profesionale ale acestuia. Este important ca evaluatorul să nu-şi facă notarea în baza cerinţelor curriculare sau a ceea ce consideră că ar trebui să se întâmple. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Standard A. se va calcula numărul de răspunsuri bifate D(eseori). Scopul acestui proces este de a crea un context pozitiv pentru creşterea profesională a cadrelor didactice şi de a spori calitatea practicilor educaţionale. manifestând afecţiune. De aceea este important ca evaluatorul să discute cu cadrul didactic despre procesul de evaluare şi să se asigure că acesta cunoaşte Standardele Profesionale înainte de a începe evaluarea. interes şi respect. D U R . Exemplu: A. este foarte important ca evaluatorul să ia notiţe detaliate atât despre interacţiunile pozitive. director). Se poate realiza un grafic individual al fiecărui domeniu sau un profil al competenţelor unind valorile scalei prin traversarea coloanelor de sus în jos. rezultatele primei observări vor fi comparate cu cele obţinute în cadrul evaluărilor ulterioare. evaluatorul îi poate adresa cadrului didactic întrebări deschise despre Indicatorul la care se cer clarificări. şi nu în baza celor dorite sau presupuse. Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi de a progresa interacţionând frecvent cu fiecare. Unii dintre indicatori pot fi apreciaţi doar în urma observării activităţii cadrului didactic pentru mai multe zile. D U R D U R D U R Standard A.: Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat. pentru ca. pentru a stabili care standard este mai bine acoperit în planul competenţelor şi care necesită o mai mare atenţie. în mod tipic.: Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial.). împreună cu cadrul didactic să identifice laturile forte şi laturile care necesită îmbunătăţire în practica acestuia şi să elaboreze un plan concret de acţiune. interviu individual cu cadrul didactic sau cu alte persoane (părinţi. portofoliile copiilor. toţi Indicatorii urmează să fie notaţi în baza a ceea ce se întâmplă regulat. comunicarea scrisă cu părinţii etc. Nu în toate cazurile este posibil să se noteze indicatorul în baza practicilor observate. Rezultatele notării pot fi utilizate în mod diferit. asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plan cognitiv. După evaluare. precum: analiza documentelor pedagogice (planificarea didactică. utilizând informaţia obţinută în urma evaluării. U(uneori) şi R(areori) la fiecare standard şi la fiecare domeniu. 1. socioemoţional şi fizic. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor. Pentru a urmări schimbările în dinamică. registrul cu înregistrări ale observărilor copiilor. La fel. În cadrul acestei abordări a dezvoltării profesionale.

dar nu mai frecvent decât o dată la trei luni.GHID DE APLICARE A INSTRUMENTULUI DE EVALUARE 153 5. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat care solicită dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. Alături de Instrumentul de evaluare. în scop de susţinere a creşterii profesionale. sarcini/contexte de învăţare/observate. cu atât competenţele cadrului didactic sunt mai inconsistente sau chiar neconforme cu aşteptările formulate prin standardele profesionale şi necesită sprijin în îmbunătăţirea performanţelor sale profesionale. CÂND SE UTILIZEAZĂ INSTRUMENTUL? Se recomandă ca. . pentru a permite cadrului didactic să aplice planul de acţiuni în scopul optimizării propriilor practici. care va fi completat în urma observării şi a utilizării şi a altor metode de culegere a datelor. 6. cu atât competenţele cadrului didactic sunt mai aproape de aşteptările formulate prin standarde. Instrumentul de evaluare să fie utilizat cel puţin de două ori pe an (perioada de evaluare durând cel mult o săptămână). pentru aflarea anumitor informaţii referitoare la unii indicatori. Toate aceste informaţii reprezintă argumente în favoarea acordării uneia dintre valorile scalei de notare: Deseori. Utilizează orice moment al zilei. întrebări adresate şi răspunsuri obţinute de la subiectul evaluării sau alte persoane. evaluatorul la anexa Formularul de culegere a datelor în care se vor regăsi contextele în care au fost culese datele pentru fiecare indicator: exemple de comportamente/activităţi. Cu cât această curbă este distribuită mai mult pe cele trei valori ale scalei sau se restrânge în zona ultimei valori (R). pentru a realiza integrarea cunoştinţelor. 4. deprinderilor şi abilităţilor dobândite. D U R D U R Cu cât curba este mai puţin sinusoidală şi se află în registrul primei valori a scalei. documente analizate din care au fost culese informaţii. Uneori. Rareori.

.

FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 155 FORMULAR de înregistrare a datelor .

1. Comentarii.: Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru ca toţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat care solicită dezvoltarea copiilor sub toate aspectele. Respectă ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil. manifestând afecţiune.: Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat. socioemoţional şi fizic. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi pentru exprimarea lor.156 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE A. Recunoaşte unicitatea fiecărui copil şi creează oportunităţi de a progresa interacţionând frecvent cu fiecare. Indicator 5. Indicator 1. interes şi respect. Standard A. 3. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordarea unei atenţii egale pentru fiecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie Standard A. observaţii . Comentarii. observaţii 2. asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plan cognitiv. 4.2.

. nivelului socioeconomic. religiei. Standard A. culturii.: Cadrul didactic promovează incluziunea socială. Promovează respectul pentru diversitate datorată sexului. Indicator 9. fizic). oferind tuturor copiilor oportunităţi egale de dezvoltare şi învăţare. Standard A. observaţii 10. Propune activităţi ce valorifică diversitatea copiilor şi familiilor. vârstei. rasei. 8.: Cadrul didactic cunoaşte specificitatea procesului de învăţare la copil de la naştere la 7 ani. Comentarii.4.3. socioemoţional. structurii familiei. Respectă particularităţile dezvoltării copilului pentru fiecare etapă de vârstă de la naştere la 7 ani. principiile unei societăţi democratice deschise. etniei. sub toate aspectele (cognitiv. limbii. deprinderilor şi abilităţilor dobândite. Utilizează orice moment al zilei pentru a realiza integrarea cunoştinţelor. promovând toleranţa faţă de tot ce este diferit prin respectarea diversităţii. abilităţilor. 7. Înţelege felul în care fiecare copil îşi construieşte imaginea lumii şi creează oportunităţi de învăţare care reflectă această înţelegere. respectând valorile bazate pe drepturile omului. prin toate deciziile didactice curente.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 157 6.

ce conferă încredere.158 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 11.: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale bine structurate. securitate. B. Comunică cu toţi copiii pe un ton cald. . echilibrate. pe o bună cunoaştere a copiilor din grupă şi pe obiectivele ariilor curriculare. Mediază conflictele dintre copii cu scopul de a promova înţelegerea. care se bazează pe cunoaşterea dezvoltării copilului. Indicator 14.1. prietenos. 13. acceptarea şi respectarea diversităţii. Creează oportunităţi egale de dezvoltare pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale. Comentarii. observaţii 15. 12. Planificarea zilnică denotă abilitatea cadrului didactic de a reflecta critic asupra obiectivelor imediate realizate. confort afectiv. respectul reciproc. de a le corela cu obiectivele propuse în planificarea săptămânală şi de a face ajustările necesare. siguranţă. Planificarea învăţării Standard B. Cadrul didactic recunoaşte importanţa unei planificări zilnice şi săptămânale bine echilibrate.

permiţând adaptări şi modificări necesare pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţi optime de învăţare şi dezvoltare. 20. Atât planificarea zilnică. Planificarea este bine structurată.: Cadrul didactic realizează planificări zilnice şi săptămânale care reflectă abordarea integrată a curriculum-ului. nivelul de interes şi nevoile specifice (individuale şi de grup) ale copiilor. 22. Experienţele de învăţare planificate de educator sunt integrate şi favorizează explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cunoaştere. . observaţii Standard B. Include în planurile zilnice o varietate de activităţi pentru a satisface diversele nevoi. Planifică modalităţi de finalizare a unităţilor/ proiectelor tematice care să integreze cunoştinţele interdisciplinare şi deprinderile achiziţionate şi să permită fiecărui copil să simtă plăcerea reuşitei. Indicator 18.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 159 16. 21. cât şi cea săptămânală promovează o abordare holistă asupra dezvoltării copilului şi un mod integrat de abordare a curriculumului. Comentarii.2. ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri. dar şi suficient de flexibilă. Planifică unităţi tematice în care conţinuturile sunt strâns legate între ele şi care contribuie la o învăţare semnificativă. 19. 17. abilităţi şi stiluri de învăţare ale copiilor. Planificarea unităţilor/proiectelor tematice reflectă capacitatea cadrului didactic de a respecta o succesiune logică a etapelor de desfăşurare a acestora şi de a le adecva la vârsta.

observaţii . observaţii 24. Implică familia în planificarea unităţilor tematice şi a altor activităţi de învăţare din clasă. în care sunt implicaţi copiii şi familiile lor.1. C.1. Demonstrează înţelegerea rolului său de facilitator al învăţării copilului. Comentarii.: Planificarea activităţilor este un proces participativ. pentru a le oferi copiilor oportunităţi optime de dezvoltare şi învăţare. selectează adecvat activităţi din spectrul larg de opţiuni: de la cele iniţiate de adult la cele iniţiate de copil. 25. la dezvoltarea de deprinderi şi abilităţi. Indicator 23.: Cadrul didactic cunoaşte şi utilizează diverse strategii care contribuie la învăţarea activă.1. la construirea de către copii a propriilor cunoştinţe. În baza bunei cunoaşteri a copiilor şi a obiectivelor curriculare. Este receptiv la sugestiile copiilor şi capabil să-şi ajusteze planurile în acord cu acestea. Comentarii. Organizarea învăţării C. de la cele de liberă explorare la cele modelate de cadrul didactic. Indicator 26. Subdomeniu: Strategii didactice Standard C.160 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Standard B.3.

: Cadrul didactic utilizează strategii predominant interactive. observaţii Standard C.: Cadrul didactic demonstrează competenţă în utilizarea jocului ca formă integratoare pentru stimularea învăţarii şi dezvoltării. Oferă proiecte la care copiii să lucreze în cooperare. Ia permanent decizii strategice conştiente legate de rolul său şi rolul copilului în construirea propriei învăţări prin joc. 29. 28.3. Recunoaşte valoarea supremă a jocului (înţeles în sens larg) pentru învăţarea şi dezvoltarea copiilor sub toate aspectele.1. Comentarii. Standard C. Foloseşte interesul şi curiozitatea copiilor faţă de lumea înconjurătoare. pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi prin intermediul întrebărilor deschise. 30. Ajută copiii să facă conexiuni între concepte şi deprinderi noi şi cunoştinţele anterioare (evocare şi realizare a sensurilor). 32. .1. Indicator 31.2. Ştie să creeze şi menţină situaţii care îmbogăţesc şi extind jocul copiilor.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 161 27.

Corelează obiectivele de referinţă din diferite arii curriculare. Creează situaţii în care copiii să înveţe unul de la altul. observaţii 37. 34. 35. Cadrul didactic corelează obiectivele de referinţă ale ariilor curriculare cu conţinuturile învăţării. Utilizează diverse forme de organizare a activităţii copiilor (în grup mare. Indicator 36. Comentarii. Standard: C. Pune la dispoziţia copiilor materiale cu caracter deschis ce stimulează dezvoltarea. individual). perechi. . Corelează conţinuturile activităţilor cu vârsta copiilor şi cu cunoştinţele anterioare ale acestora.1. Propune pentru lucru în grup mare sau mic sarcini adecvate formelor selectate. potrivindu-le la obiectivele propuse şi respectând nevoile individuale şi de grup ale copiilor. cu sarcinile de învăţare.162 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE 33. 38. pentru a realiza integrarea lor în activităţile/studiile tematice. grup mic.4. cu formele de organizare a lucrului cu copiii ţinând de particularităţile de vârstă ale copiilor şi experienţele de învăţare anterioare.

FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR

163

Standard C.1.5.: Cadrul didactic creează pentru copii multiple oportunităţi de alegere şi luare a deciziilor. 39. Planifică situaţii de învăţare cu caracter deschis, sarcini cu mai multe posibilităţi de realizare, materiale diverse din care să aleagă.

Indicator 40. Oferă copiilor posibilitatea de a face alegeri conştiente din alternativele existente şi a-şi asuma responsabilitate pentru alegerea făcută.

Comentarii, observaţii

Standard C.1.6.: Cadrul didactic exploatează maximal oportunităţile de învăţare ale perioadelor de rutină şi adoptă atitudini flexibile şi creative în faţa unor momente neplanificate. 41. Foloseşte rutina zilei ca sursă de învăţare semnificativă.

42. Recunoaşte şi exploatează oportunităţile de învăţare, care apar inopinat, spontan şi care suscită interesul copiilor, pentru a le dezvolta limbajul, a învăţa noi concepte şi deprinderi.

C. Organizarea învăţării C.2. Subdomeniu: Mediul de învăţare Standard C.2.1.: Cadrul didactic înţelege impactul puternic al mediului asupra învăţării şi dezvoltării copiilor şi le asigură un mediu în care fiecare copil să se dezvolte şi să înveţe în conformitate cu nevoile, interesele şi abilităţile sale. 43. Creează un mediu fizic atractiv şi plăcut, care îi ajută pe copii să se simtă în securitate şi confortabil.

164

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE

Indicator 44. Organizarea mediului corespunde necesităţilor diferitor grupuri de vârstă şi ale fiecărui copil în parte, precum şi necesităţilor dictate de conţinuturile studiate.

Comentarii, observaţii

45. Spaţiul fizic pregătit de cadrul didactic facilitează managementul grupei de copii şi îi permite utilizarea diverselor forme de lucru: individual, perechi, grup mic, grup mare.

46. Mediul este bine organizat şi promovează învăţarea activă şi independentă.

47. Selectează materiale legate de toate ariile curriculare şi domeniile de dezvoltare, astfel încât să stimuleze explorarea, experimentarea, descoperirea şi învăţarea conceptuală. Standard C.2.2.: Cadrul didactic creează un mediu fizic personalizat şi prietenos ce conferă identitate grupului de copii. 48. Mediul creat de cadrul didactic promovează la copii confort psihologic şi o atitudine pozitivă faţă de învăţare.

Indicator 49. Creează un mediu de învăţare personalizat şi prietenos copiilor, promovând sensul de apartenenţă.

Comentarii, observaţii

FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR

165

50. Mediul creat de cadrul didactic invită părinţii ca parteneri la colaborare şi contribuie la spiritul de comunitate.

Standard C.2.3.: Cadrul didactic creează un climat social care promovează învăţarea. 51. Încurajează atitudini reciproce grijulii şi respectuoase între copii, pentru a oferi încredere şi siguranţă în exprimarea liberă a acestora.

52. Oferă multiple situaţii în care toţi copiii să fie auziţi şi apreciaţi.

53. Facilitează stabilirea unor relaţii de prietenie între copii care încurajează învăţarea reciprocă.

Indicator 54. Demonstrează înţelegerea cauzelor diverse ale comportamentelor nedorite, abordând strategii adecvate de prevenire a conflictelor dintre copii.

Comentarii, observaţii

pentru a înregistra date privind progresele copilului în toate domeniile dezvoltării. Cadrul didactic realizează observarea copiilor. Standard D. observaţii 59.: Cadrul didactic utilizează permanent observarea.1. .3. Cadrul didactic păstrează un registru/dosar cu datele culese în urma observării copilului. Utilizează metode de evaluare ce corespund vârstei copiilor.: Cadrul didactic foloseşte evaluarea. 55. 56.: Cadrul didactic foloseşte metode şi instrumente de evaluare care sunt relevante pentru activităţile de învăţare realizate de copii şi adecvate vârstei acestora. Comentarii. pentru a suprinde progresul înregistrat de copii în toate domeniile de dezvoltare. 60.166 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE D. Standard D. având ca unic reper progresele anterioare ale copilului. Utilizează momentul evaluării. 57. pentru a scoate în evidenţă reuşitele copilului şi a încuraja învăţarea. Recunoaşte diferenţele individuale dintre copii în evaluarea acestora. Evaluarea învăţării Standard D.2. Indicator 58. Cadrul didactic utilizează zilnic observarea copiilor. obiectivelor de referinţă ale activităţilor de învăţare şi tipului de activitate în care este implicat copilul. pentru a sprijini dezvoltarea şi învăţarea la copil.

nutriţie. deprinderi şi abilităţi. Standard D.: Cadrul didactic utilizează evaluarea. Corelează informaţiile despre copil obţinute de la familie cu rezultatele activităţii copilului în creşă/grădiniţă pentru o evaluare cât mai fidelă şi validă a progresului înregistrat de acesta. igienă. manifestă anumite atitudini. cadrul didactic proiectează activităţi adaptate nevoilor individuale ale fiecărui copil.: Cadrul didactic solicită şi utilizează informaţii despre experienţele anterioare ale copiilor. nutriţie.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 167 61. pentru a evalua progresul lui. despre comportamentele lor de învăţare şi progresele lor din discuţiile cu familia. Cadrul didactic deţine un portofoliu al fiecărui copil care conţine date privind progresele copiilor obţinute în urma observărilor şi evaluării în toate domeniile de dezvoltare (fizic.3. copilul însuşi. despre sănătate. atitudini în învăţare). interese. Culege informaţii despre copil prin discuţii permanente cu familia acestuia (experienţe anterioare de învăţare. sănătate. observaţii 64. socioemoţional. Utilizează rezultatele evaluării pentru a organiza. în strânsă corelaţie cu domeniile de dezvoltare ale acestuia. Standard D. despre nevoile lor. 66. 65.4. Comentarii. Indicator 63. Utilizează şi elaborează instrumente de evaluare care apreciază măsura în care copilul deţine anumite cunoştinţe. stimulând progresul copiilor. cognitiv. 62. pentru a planifica mai riguros activităţile şi a organiza mediul de învăţare mai adecvat cerinţelor şi intereselor copiilor. igienă. modifica şi adapta mediul educaţional astfel încât să creeze cât mai multe oportunităţi de învăţare şi dezvoltare tuturor copiilor. În baza rezultatelor evaluării. . nevoi).

1. Indicator 67.2. Selectează cursurile de formare continuă în funcţie de nevoile de îmbunătăţire a competenţelor sale profesionale. Utilizează în practica zilnică informaţiile şi abilităţile noi achiziţionate prin cursurile de formare continuă. 69.168 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE E. Este permanent în contact cu noile ce ţin de privind teoria şi practica didactică privind educaţia timpurie din publicaţiile de specialitate. Comentarii. 70. Participă periodic la cursuri de formare continuă în domeniile profesionale specifice educaţiei timpurii. Standard E.: Cadrul didactic consultă periodic materiale de specialitate în scopul îmbunătăţirii competenţelor sale profesionale. Experimentează noi idei şi practici inspirate de materialele de specialitate. Indicator 71. Dezvoltare profesională Standard E. observaţii 68. cu scopul de a oferi copiilor oportunităţi de învăţare şi dezvoltare cât mai adecvate şi eficiente. Comentarii.: Cadrul didactic participă periodic la cursuri de formare continuă. observaţii .

Comentarii. 72.: Cadrul didactic utilizează lucrul în echipă cu alţi colegi şi specialişti.3. Este capabil de a-şi motiva deciziile pedagogice în baza reflecţiei asupra activităţii sale zilnice şi a rezultatelor obţinute. Poate aprecia punctele tari şi aspectele care necesită îmbunătăţiri ale activităţii sale profesionale ca urmare a reflecţiei asupra propriei practici. observaţii . Indicator 76. în vederea asigurării condiţiilor optime pentru a putea răspunde nevoilor individuale de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui copil. 75. Standard E. 73.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 169 Standard E. Se consultă cu alţi colegi şi specialişti în proiectarea activităţilor. Cadrul didactic reflectează permanent asupra activităţii sale profesionale. Reflectează permanent asupra rezultatelor practicii zilnice cu scopul de a o îmbunătăţi. 74. demonstrând capacitatea de a-şi motiva deciziile profesionale şi de a-şi îmbunătăţi practica zilnică în urma analizei rezultatelor profesionale obţinute.4. Colaborează cu colegi şi alţi specialişti pentru a culege cât mai multe informaţii privind dezvoltarea copilului. pentru a-şi îmbunătăţi propriile practici educaţionale şi practicile familiilor în educaţia şi dezvoltarea copiilor mici.

pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului şi bunăstarea acestuia. etnic. Parteneriatul cu familia Standard F. 79. Indicator 80. despre interesele şi dorinţele lui. dorinţele şi cerinţele lor privind dezvoltarea şi educaţia copiilor.: Cadrul didactic respectă calitatea părinţilor de primi educatori ai copilului. pentru a asigura oportunităţi egale tuturor copiilor şi o comunicare eficientă cu familiile acestora.: Cadrul didactic consideră fundamentală comunicarea permanentă cu părinţii. Standard F. dezvoltării şi educaţiei propriului copil.3. 78. interesele şi dorinţele acestora în privinţa propriului copil. 81. pentru a culege cât mai multe informaţii despre copil. în scopul individualizării învăţării.: Cadrul didactic recunoaşte importanţa cunoaşterii mediului familial în care copillul creşte şi se dezvoltă. Comentarii. Utilizează metode informale şi formale de comunicare cu toţi părinţii. religios a familiilor. considerând importante aspiraţiile. despre starea lui de sănătate. pentru a reflecta în activităţile curente şi în mediul educaţional diversitatea culturală a familiilor.2. Standard F.170 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE F. şi oferirea de sprijin optim pentru dezvoltarea acestuia. prin discuţii cu părinţii acestuia. asigurându-se de bunăstarea acestuia. 77. Manifestă interes pentru cunoaşterea diversităţii de ordin economic. Valorifică experienţele familiale ale copiilor.1. cultural. Respectă dorinţele şi cerinţele formulate de părinţi în privinţa sănătăţii. observaţii . dar şi despre problemele acestuia. 82. Se informează asupra contextului familial în care copilul s-a născut şi a crescut. Solicită informaţii părinţilor privind aşteptările.

87. observaţii 85. Standard F. Standard F. 88.5.FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 171 83. sugestii privind dezvoltarea şi educaţia copilului. . Demonstrează competenţe de comunicare cu părinţii. precum şi despre dificultăţile întâmpinate pentru a lua decizii în comun. Furnizează părinţilor informaţii. pentru a observa copiii. Informează săptămânal părinţii cu privire la progresele înregistrate de copil în toate domeniile dezvoltării. Implică părinţii în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. Invită părinţii să participe periodic la activităţile curente desfăşurate în grupa de creşă/grădiniţă. Stabileşte împreună cu părinţii măsuri necesare pentru corectarea/recuperarea unor probleme de dezvoltare (prin acţiuni concertate ale cadrului didactic şi ale părinţilor sau prin apelul la alţi specialişti). reuşind să evite conflictele sau să le soluţioneze cu rezultate optime pentru copil. Indicator 84. 86. pentru a-i sprijini pe aceştia în realizarea rolurilor parentale. a asista cadrul didactic în organizarea activităţilor etc. Comentarii.: Cadrul didactic implică permanent familia în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. în special în privinţa acelor aspecte ale dezvoltării care necesită mai multă atenţie şi acţiuni specifice.: Cadrul didactic încurajează prin forme variate participarea părinţilor la programul educaţional al creşei/grădiniţei.4. exemple de practici.

Creează un spaţiu în care părinţii să dispună de resurse de informaţii privind educaţia şi dezvoltarea copilului. observaţii 91.172 STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE Indicator 89. valorificând disponibilitatea şi experienţa acestora. pentru a organiza. în planificarea şi organizarea unor studii tematice. a dezbate şi a lua decizii în comun privind programul de educaţie promovat de creşă/ grădiniţă. 90. . Organizează periodic întâlniri cu părinţii. Implică părinţii sau alţi membri ai familiei. a unor evenimente speciale sau a unor sărbători etc. Comentarii. să poată face schimbări de opinii şi să colaboreze pentru susţinerea activităţilor realizate în creşă/grădiniţă.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->