Analiz comparativ ntre depozite , certificate de depozit i conturi de economii

I. Prezentarea caracteristicilor fiecarui tip de produs, avantaje, dezavantaje

Procesul de economisire a veniturilor de catre populaie i agenii economici joaca un rol important n mobilizarea resurselor bancare, n baza cruia o parte din venitul individual sau naional este reinut de la consumul imediat, fiind pstrat pentru un consum viitor sau pentru construirea unor plasamente. Aceste economii se pstreaz, de regul, n sistemul bancar sub forma de depozite bancare si constituie resurse atrase care sunt folosite de banci n procesul de creditare. Principalele produse de economisire pentru o banc clasic sunt reprezentate de conturile de economii, depozitele la vedere, depozitele la termen i certificatul de depozit. Depozitele reprezint pentru banc principala surs de finanare a activitii ceea ce explica acerba concurent pentru atragerea unui numar cat mai mare de depozite. Bancile de retail ( banci colectoare si banci universale) sunt cele ce atrag cele mai multe resurse de pe piata pe baza de depozite si care le valorifica sub forma de credite pentru oferirea de credite clientilor. Excedentul este plasat pe piaa interbancar. Dobanzile calculate pentru depozite pot fi variabile in functie de evolutia pietei monetare si fixe pentru o perioada de timp si dau posibilitatea unor optiuni intre aceste doua categorii dupa tendintele de pe piata.

Depozite la vedere
Depozitele la vedere sunt cunoscute in practica bancara si sub denumirea de disponibilitati banesti, si reprezinta sume aflate in conturi bancare care pot fi utilizate in orice moment de titlularul contului pentru plati, transferuri sau retrageri de numerar. Ele sunt definite de catre normele bancare drept depozitele de pana la o zi, insa, de fapt, depozitele la vedere nu au termene si sunt in permanenta la dispozitia titularilor. Datorita volatilitatii lor acestea au un nivel de retribuire foarte scazut, de aprozimativ 0,1% sau nu sunt remunerate, cum se intampla in tarile ce au o rada de dobanda foarta scazuta. Aceasta reprezinta un dezavantaj pentru agentii economici cu fluxuri mari, care detin sume importante ce depozite la vedere, deoarece acestia inregistreaza pierderi de dobanda. Depozitele la vedere sunt caracterizate printr-o variatie a sumelor existente in contul curent in functie de operatiunile de incasari si plati care au loc prin banca. Volumul depozitelor reprezinta o sursa importanta pentru banca ( aproximativ 20% din totalul depozitelor), dar volatilitatea lor destul de mare le transforma in sume nesigure pentru plasamente. De aceea bancile se orienteaza catre companiile mari care isi mentin o rezerva de lichiditate de sume importante, precum si catre cele care au fluxuri mari de intrari ( de exemplu companiile de cai ferate, energie electrica, gaze, supermaketuri) care raman zilnic cu solduri de valori mari. Pentru o mai mare activitate, bancile se orienteaza spre a oferi un produs mixt: depozitele la vedere cu transfer automat in depozite la termen ( sapte zile) a sumelor ramase in contul curent la finalul zilei si care depasesc o anumita limita valorica.

Depozitele la vedere se reflecta in soldul creditelor al contului curent care are toate caracteristicile unui cont la vedere. In concluzie, depozitele la vedere au urmatoarele avantaje din perspectiva clientilor: pot fi utilizate in orice moment de catre titular pentru plati sau retrageri, au o flexibilitate ridicata in utilizare si in perspectiva bancilor: exista anumite compensari intre iesirile din cont sub forma platilor sau retragerilor si intrarile sub forma depunerilor si incasarilor, aceasta trasatura permitandu-le bancilor sa foloseasca sumele in operatiuni cu scadente superioare fara a implica un risc de lichiditate major. Dezavantajele depozitelor la vedere sunt din perspectiva bancii, retinerea acesteia de a utiliza sumele in operatiunile active, iar din perspectiva clientului dobanda redusa.

Depozitele la termen
Depozitele la termen reprezinta o varianta mai avantajoasa pentru fructificarea economiilor decat cele la vedere si contin o gama larga de produse care raspund diverselor cerinte ale depunatorilor. Depozitele la termen sunt constituite din sumele economisite de titulari si depuse in conturi la banca pe termene si in conditii stabilite la constituirea depozitului. Bancile stabilesc o suma minima pentru construirea depozitelor denumita plafon minim. Scadenta acestor depozite poate varia de la o saptamana la cinci ani, insa in practica bancara scadentele sunt de 1, 3, 6, 9, si 12 luni. Bancile ofera si facilitatata de reinnoire automata a depozitului la scadenta, cu sau fara capitalizarea dobanzii, iar in cazul in care titularul doreste restituirea depozitului acesta impreuna cu dobanda se transfera in contul curent. In cazul in care se realizeaza o retragere inainte de scadenta, aceasta este penalizata cu plaicarea dobanzii la depozitul la vedere, intrucat banca a efectuat plasamente pe baza acestei resurse, ceea ce o obiga sa o inlocuiasca imediat cu alte resurse care procura la costuri mai mari. Fiind un cost suplimentar aceasta se acopera din diferenta de dobanda aferenta depozitului lichidat. Remunerarea depozitului la termen este superioara celui la vedere si reprezinta principala forma de economisire. Dobanda folosita pentru acest tip de depozit poate fi fixa sau fluctuanta, in functie de preferintele deponentului si de tendinta de eolutie a dobanzilor pe piata, preferintele cele mai multe fiind catre dobanda fluctuanta. Din punctul de vedere al dobanzii, acestea pot fi de trei feluri: cu plata dobanzii lunare, cu plata dobanzii la scadenta si cu capitalizarea dobanzii la scadenta, adica majorarea depozitului cu suma cuvenita din dobanda. Depozitele cu plata lunara a dobanzii sunt mai avantajoase pentru titulari deoarece acestia pot folosi dobanda, insa au un nivel de dobanda inferior celor cu plata dobanzii la scadenta. Depozitele la termen mai pot fi folosite si cu rolul de garantii pentru angajarea de credite la termen scurt care sa fie rambursate in perioada de existenta a depozitului. Depozitul nu poate fi rambursat inainte de rambursarea creditului, iar daca la scadenta creditului titularul nu dispune de disponibilitati in contul curent atunci se va folosi depozitul. In concluzie depozitul la termen are ca avantaj din perspectiva clientului faptul ca dispune o remunerare mai mare si ca are posibilitatea de a alege tipul de dobanda fiza sau variabila si momentul in care isi doreste sa incaseze dobanda, iar banca are avantajul de a putea dispune de suma din contul

clientului pentru o perioada cunoscuta. Clientul intalneste ca dezavantaj la alegera unui depozit la termen faptul ca nu poate sa-si retraga suma din cont decat la scadenta, iar daca aceste totusi inainteaza operatiunea de retragere a sumei inainte de scadenta va trebui sa se supuna unor costuri ridicate.

Certificatele de depozit
Certificatul de depozit reprezinta un inscris, un titlu de credit pe termen, emis de banca, care atesta depunerea unei sume de bani. Pe baza acestei hartii, la scadenta, se poate incasa atat suma depusa, cat si dobanda aferenta. Aceste instrumente sunt foarte lichide si cu risc minim, putand fi utilizate de catre detinator in diverse scopuri sau operatiuni : scontare, gaj, garantie bancara( colateral) etc. Certificate de depozit sunt purtatoare de dobanda, avand o valoare nominala si un pret de emisiune care poate fi diferit. Produs de economisire traditional, certificatul de depozit ofera posibilitatea de a deplasa bani pe perioade determinate, rata dobanzii fiind mai mare, cu cat perioada de viata a certificatului este mai lunga. In prezent exista si certificate de depozit cu o perioada mai mare de un an. Certificatele de depozit pot fi cu dobanda sau cu discount. Diferenta este ca, la certificatul cu discount, dobanda se incaseaza in avans, la cumparare clientul dand mai putini bani decat valoarea acestuia. La scadenta el va primi valoarea integrala a certificatului. Certificatele de depozit pot fi nominative, caz in care sunt rascumparate de aceeasi persoana care le-a achizitionat sau nenominative, lucru ce permite instrainarea certificatului prin vanzare sau cedare. Fata de depozitele la termene, certificatul de depozit are avantajul ca poate fi rascumparat inainte de scadenta, banca nepercepand penalizari. Dobanda bonificata se va calcula in acest caz de la data cumpararii si pana la momentul vanzarii certificatului. Totodata, dobanda acordata de banca la un certificat de depozit ramane fixa pe toata durata depozitului, nu sunt percepute comisioane la cumparare si la rascumpararea la termen a certificatelor. Institutia bancara ofera confidentialitatea si siguranta depunerilor si, la cerere, poate asigura pastrarea in casete de valori sau grupuri sigilate a certificatelor pana la scadenta. Certificatele de depozit pot fi utilizate ca obiect al garantiei atat pentru diverse credite, cat si pentru scrisorile de garantie sau instrumente derivate. Acest efect de garantare poate fi utilizat in cazul tranzactiilor imobiliare, certificatele de depozit putand avea rolul extins de asigurare a derularii tranzactiei imobilizare. Cele care ofera aceasta posibilitate sunt in general certificatele de depozit escrow.

Conturi de economii
Sunt produse de economisire care ofera posibilitatea de a retrage sau depune numerar in orice moment. Contul de economii este constituit pe o perioada nedeterminata. Pentru contul de economii bancile ofera in general o dobanda mai avantajoasa decat cea de la contul curent, dar mai mica decat cea a unui depozit la termen.

De obicei, conturile de economii nu permit si efectuarea de tranzactii ca in cazul conturilor curente. De exemplu, daca doriti sa platiti utilitatile, mai intai va trebui sa transferati banii din contul de economii in contul curent si apoi sa faceti plata. Rata dobanzii contului de economii este variabila. In cazul unei modificari a acesteia de catre banca, noua valoare va fi aplicata in cazul tuturor din ziua respectiva. Dobanda se plateste la sfarsitul fiecarei luni sau la inchiderea contului pentru zilele din luna in curs. n afara de dobnd, in functie de nevoile dumneavoastra de a folosi contul, unele banci percep de asemenea, comisioane de deschidere de cont, comisioane de administrare a contului, comisioane la retragere de numerar sau la transferul banilor catre alte conturi. Impozitul pe dobanda este perceput de catre Statul Roman si este dedus din dobanda pe care o plateste banca clientului, la sfarsitul fiecarei luni. Valoarea acestuia este de 16%, calculandu-se in functie de rata dobanzii de referinta de pe piata la depozite, valabila in prima zi a lunii respective. Practic, Statul Roman impoziteaza dobanda aferenta conturilor de economii doar daca rata dobanzii practicata de banca este mai mare decat rata dobanzii de referinta de pe piata la depozite. Rata dobanzii de referinta este comunicata de catre Banca Nationala a Romaniei. Avantaje: acces rapid la sumele din contul de economii fara alte restrictii de timp, transfer rapid de sume din contul de economii, alimentarea rapida, dobnda atractiva, apropiata de cea a depozitelor la termen, un plus de valoare pentru cei ce economisesc mai mult, dobnda fiind diferentiata pe transe valorice, siguranta oferita de garantarea de catre Fondul de Garantare a Depozitelor a sumelor economisite

II.

Preferinele populaiei

nceputul anului 2012 s-a caracterizat prin creterea apetitului romnilor pentru economisire, volumul depozitelor bancare ajungnd la sfaritul lunii februarie la 93,7 miliarde de lei, n crestere cu 10,3 miliarde fa de perioada corespunztoare din anul precedent. n special plasamentele pe termen lung n moned naional au cunoscut o cretere nsemnat n primele luni ale anului, volumul depozitelor cu scaden mai mare de 1 an n lei fiind n februarie de 4,8 miliarde de lei, fata de 3,3 miliarde de lei n aceeai lun din 2011. i depunerile n euro cu maturitate de peste 1 an au crescut n perioada analizat, la 1,7 miliarde de lei, echivalent n euro, de la 1,1 miliarde de lei anul anterior. Depozitele cu scadene mai mici de un an, instrumentele de economisire cele mai accesate n trecut, au cunoscut la rndul lor un avans, ns mai lent, plasndu-se la 55,8 miliarde de lei n februarie 2012 fa de 48,8 miliarde de lei cu un an n urm, n cazul depunerilor n lei, respectiv la 27,5 miliarde de lei, echivalent n euro, fa de 26,6 lei, n cazul depozitelor n euro. Produsele de economisire cu scadene lungi au intrat n completarea ofertelor instituiilor de credit nc din toamna anului trecut, pe fondul accenturii crizei de lichiditate pe termen lung n sistemul bancar din zona euro, puternic afectat de criza datoriilor suverane.

Aadar, pentru bnci avantajele constau n asigurarea unei mai bune lichiditi i a resurselor necesare creditrii pe termen lung. Pentru clieni, dobnzi mai ridicate i, posibil, prefigurarea unui comportament financiar mai responsabil, orientat spre stabilitate. Creditele neperformante au generat guri importante n bilanurile bncilor, iar pentru acoperirea acestora, s-a pus n funciune ntreg arsenalul de generare de venituri. Principala msur defensiv a fost majorarea dobnzilor la creditele n derulare. Bancherii au analizat ns amanunit ntreaga ofert, iar valul majorrilor de comisioane a cuprins att conturile curente ct i cele de economii. n urm cu civa ani, conturile de economii nu presupuneau niciun fel de comision n cele mai multe cazuri. n plus, mult vreme au fost scutite de la plata impozitului pe dobnd, astfel c au devenit tot mai apreciate de clieni. n prezent, deschiderea unui cont de economii oblig clientul s plteasc lunar nelipsitul comision de administrare. La bncile de talie mica si medie, acest comision este de regul de 1-2 lei pe lun, n timp ce la marile bnci, cum ar fi BCR sau Raiffeisen, costul lunar urc i pn la 4 lei. Practic, pe parcursul unui an, clientul ajunge s plteasc n cel mai ru caz, aproape 50 lei pentru funcionarea contului de economii. Conturile fr comisioane de administrare au devenit destul de rare, ele fiind oferite n special de bnci fr o reea teritorial extins. n noile condiii, dac sumele depuse sunt prea mici, avantajele oferite de conturile de economii pot scdea considerabil. n prezent, rata dobnzii practicat la conturile de economii se situeaz, n medie, la aproape 4%. Prin urmare, la un sold mediu de 2.000 lei pe parcursul unui an, dobnda ncasata de client dup plata impozitului va fi de 67 lei.