Sisfemul cu un garad de libertate dinamicd supus la acliuni seismice

4
SISTEMUL CU UN GARAD DE LIBERTATE DINAMICA SUPUS LA ACTIUNI SEISMICE

4.1 MODELUL DE CALCUL

O construc[ie cu un grad de libertate dinamicd este acel sistem care are posibilitatea de a se migca numai dupd o anumitd directie experimatd printr-un parametru geometric corespunzdtor care descrie aceastd migcare 9i poate fi modelati fizic lschematizati in mai multe moduri. Pentru sistemul cu 1 GLD de transla[ie orizontald, in fig. 4.1,4.29i 4.3 sunt prezentate trei tipuri de modele: cadru portal, pendul inversat (intors) 9i respectiv masd cu resort 9i amortizor. Modelul din fig. 4.3 este folosit in special in fizici 9i mecanicd teoreticd, iar modelele din fig. 4.1 gi 4.2 sunt mai apropiate de inginerul constructor, cu menliunea cd transla[ia este suficient de micd pentru a nu apare fenomenul de pierdere a stabilitafii 9i efectele suplimentare P-A sd fie neglijabile.
Indiferent de modelul analizat, in cazul acfiunii seismice aceasta este transmitsd indirect prin intermediul unei accelera[ii, variabile in timp, aplicatd labaza sistemului ti(t).

uruu(t)

q(t)

ut

(t)

Fig.4.1 Model al sistemului cu lGLD

cadru portal
119

Inginerie seismlcd

u"ilt)

ut(t)

ut(t)

Fig.4.2 Model al sistemului cu l GLD

- pendul inversat

u.ilt)
iit(t)

ut(t)

ut(t)

Fig,4.3 Model al sistemului cu l GLD

- masi

resort gi amortizor

4.2 ECUATIA DIFERENTIALA DE MISCARE La fel ca gi in cazurile precedente, prezentate in capitolul 3, stabilirea ecua[iei diferen{iale de migcare pentru sistemul cu un grad de libertate dinamici supus unei ac[iuni de tip seismic aplicatd labaza structurii, fig.4.1 ...4.3, se poate face prin unul
din cele patru procedee indicate la pct. 3.4. Pentru cd ecualia Lagrange are un caracter mai general 9i poate fi aplicatd la sisteme complexe, vom aplica acest procedeu pentru obfinerea acestei ecualii diferentiale de migcare. Astfel ecuafia Lagrange are forma:
120

Srcfemul cu un garad de lihertate dinamici supus la acliuniseismice

d
dt

ral) aL :' * aD
Ierrar

,.r

ar

(4

1)

unde L este funclia Lagrange:

L=E.-Eo
in care energia cinetici, cu nota[iile din figura 4.1, este:
1

(4.2)

E"

-;.m.(u(t)+u,(t))2

(4 3)

gi energia potentiald:

r.,2 = 1.r.u,(t)
D este func{ia de disipare gi o putem considera de forma:

(4.4)

- 1.c.u'(t) 2

(4 5)

lnlocuind (4.3) 9i (a.a) in (4.2) rezultit:

1.(m. u'(t) + 2. m.u(t).u,(t) +u,'1t1 -t<.u'(t))

2

(4 6)

Prin derivare vom obline termenii ecua[iei Lagrange:

ft

rr. m. u(t)

+2.m.

u,(t))

m. u(t) + m.u,(t)

(4.7)

*t*) -m ii(t)+m ii'(t)

*=jt-zr,rt,l)--ku(t)

(4 8)

(4 e)

'121

Inginerie seismicd

9 - lrr.u(t) - cu(t) au2

:I
g

(4 10)

Inlocuind (4.8), (4.9), (4.10) in (4.1) rezultd ecualia diferenfiald de migcare pentru sistemul cu un grad de libertate dinamicd supus unei acliuni la baza ti(t): m. (ti(t) + ti1(t)) + k. u(t) +c. u(t)
sau:

(4.11)

m. ii(t) + m. li,(t) + k. u(t) + c . u(t)

sau:

(4.11',)

ffi . Uans(t) + k. u(t) + c . u($

sau:

-I

(4.11")

m, i.i(t) + c .u(t) + k .u(t) lmpa(ind prin m ecuafia 4.12 devine: ii(t) + 2B .u(t) +

- -m .ii, (0

(4.12)

,2 .u(t) -

-Ut (t)

(4.12',)

Ecua[ia (4.12) poate fi scrisd 9i sub forma:

Fr(t)

Fa (t)

Fn

(t)

(4.1 3)

in care forta de inertie, Fr(t), se manifesti pe tot parcursul translafiei masei gi are
expresia:
n (0

- ffi . Uaos (t) = m(iit (t) + ii(t))

(4.14)

in care acceleratia absoluti sau totald ti.or(t) se compune din accelera[ia terenului iit(t) gi acceleratia relativi a masei sistemului ti(t). Celelalte doud mirimi viteza u(t)gi deplasarea u(t)sunt raportate labaza suportului, deci sunt mirimi relative.
In mecanica construc[iilor valoarea masei este constantd:

ffi=-=-

GW gg

(4 15)

122

Srcfemul cu un garad de lihertate dinamicd supus la acliuni seismice

in care greutatea G sau W (weight) se mdsoard in unitd[i de fo(a (N, daN, kN) iar acceleratia gravitationali este g = 9.81 m/s2 = 981 cm/s2. Unitatea de mdsurd pentru masd este kilogramul (kg). Prin urmare forla de inerlie este propor[ionald cu
accelera{ia , fig. 4.4.a.

Forta de amortizare (damping) este propo(ionali cu viteza:

Fn

(t)

c'u(t)

(4.16)

unde coeficientul de propo(ionalitate c se numegte coeficient de amortizare vdscoasd 9i are unitatea de misuri fo(d/vitezd. Acest coeficient se determini numai pe cale experimentald, folosind de reguld decrementul logaritmic al amortizirii, A, rela[ia (3 46) Fenomentul de amortizare se pune in eviden{6 cel mai simplu in vibra[ia liberd a unui sistem care igi atenueazd treptat amplitudinile oscilafiei, Fig.3.19 gi 3.20. Acest fapt se datoreazi disipirii sau transformdrii energiei de vibratie in energie caloricd prin diverse mecanisme externe gi interne: frecdri in imbindri, in microfisuri 9i fisuri, intre elemente structurale gi nestructurale (pereli de umpluturd 9i compartimentare, u9i, ferestre etc.), freciri intre particulele materialelor de constructie, prin deformarea terenului de fundare etc. Intrucdt este dificil gi ineficace de a exprima prin relalii

independente fiecare tip de amortizare, s-a introdus no{iunea de amortizare echivalent viscoasi, pentru care fo(a de amortizare este proporfionald cu viteza
(ipoteza lui Voigt), fig. 4,4.b. Sunt materiale de construc{ii gi terenuri de fundare pentru care c este o funclie de viteza, fig. 4.4,c:

c - c(u(t))

(4.17)

Fn(t)'

rn(t) i

ii(0

+b.

u(0

a.

c.

Fig.4.4 Rela[iile de legdturd pentru for[e de inerlie 9i de amortizare a. forla - accelera[ie liniarS, b. forfa - vitezi liniarS, c. fo(a - vitezi neliniard
123

lnginerie seismicd

Forfa de rezistenti (stiffness), Fn(t) sau de revenire (de legdturi) este func[ie de deplasarea relativi u(t). Funclie de relatia dintre fo(a de rezistentd 9i deplasarea
relativa se deosebesc urmdtoarele situalii:

i.

sistem liniar elastic, fig.4.5,a, pentru care:

Fn(t) = k u(t)

(4 18)

in care factorul k, denumit rigiditatea

sistemului dupd direc[ia GLD este constant, indiferent de mdrimea deplasirii, caz in care fo(a de rezisten[d se nume$te gi forfd elasticS;
sistem neliniar elastic, fig.4.5.b, pentru care:
Fn(t) = k(u)

ii. iii.

'u(t)

(4 1e)

sistem neliniar inelastic, fig,4.5.c, pentru care:

Fn(t) = k(u,

i)

'u(t)

(4.20)

u(t)

c.

Fig.4.5 Relatiile de legdturi pentru for[ele de rezisten[d: a. comportare liniar elasticd, b. comportare neliniar elasticd, c. comportare neliniard inelasticd

124

Sisfemul cu un garad de libertate dinamicd supus la acliuniseismice

Rigiditatea se determind prin metodele staticii construc[iilor 9i reprezintd for[a care produce o deplasare egald cu unitatea dupd directia GLD; are unitatea de mdsurd forta/lungime. Inversul rigiditatii este flexibilitatea sau deformabilitatea sistemului gi reprezintd deplasarea produsi de o for[d egald cu unitatea dispusi dupd direclia GLD; are unitatea de misuri lungimea / fo(a.

4.3 SOLUTIA ECUATIEI DIFERENTIALE

Solulia unei ecualii diferenliale neomogene de genul celei din relalia (4.12) se compune din solutia ecualiei omogene 9i o solutie particulari a ecuafiei neomogene, ceea ce reprezintd in acest caz suma dintre solulia ecuatiei in vibralie liberi a sistemului 9i o solu[ie denumiti "fo(at5" (cuprinde un termen cu funclia ac{iunii
seismice): u(t) = uoros.na(t)

uparticutard(t)

= urio.ra(t) +

urort ta(t)

(4.21)

Rdspunsul in vibralia liberd este dat de rela[iile (3.38) gi (3.39) 9i mai poate fi scrisd astfel:

/\
uriuera(t)

= s-.otf ug coscDst *

l..-

uo + rrruo

o,a

sinrrr.t

")l:

oo e-'t sin(cort +

q)

(4.22)

unde:

Ad=ffi
tgq

(4.23)

- uo + .oJ.uo

uo

'0a

(4.24)

0a: U)''F-\'
liberi a sistemului prin vitezi initiala
(uo =

(425)

Pentru a obline solu[ia in vibralia fo(atd se pleacd de la punerea in stare de vibratie

0, 0sra 0) cu ajutorul unui impuls:

(4.26)

I
Astfel cd solulia este:

ffi.uo

u(t)

- !!-.-6'''tsin,.t (r)a

(4.27)
125

lnginerie seismrcd

intrucAt: Ad = us/ur. 9i este prezentatd in fig.4.6.

q = 0 , iar reprezentarea

rdspunsului dat de soslulia (4.27)

u(0)=uo

Fig.4.6 Punerea in vibralie liberd amortizatd a unui sistem cu lGLD ca urmare a aplicdrii unui impuls (4.26)

Fo(a de ine(ie din membrul doi al ecualiei diferentiale

similare cu cea din fig. 4.6:

(-m.iit(t))se

poate imagina

ca o succesiune de impulsuri, fi9.4.7, care produc o succesiune de vibratii libere,

dl(r)
dus(r) v\ / -

- -m .i.i1(t) .dt
otlt)
m

(4.28)

- ijt(r).

dt

(4.2e)

Solutia du(t) pentru un impuls infinitezimal, conform relaliei (4.27), devine: iit

du(t)

--

(t)dt
(r)a

.-ur(t-c)r1nur, (t

- r)

(4 30)

Integrdnd de la 0 la t se ob[ine solulia fortatd, denumitd integrala lui Duhamel.) sau integrala de convolutie) (4.31).

O (*)
126

Jean - Marie Constant Duhamel (1797 1872) a fost matematicean 9i fizician francez. A efectuat studii in mecanicd 9i fizici. A elaborat principiul de convolu(ie a lui Duhamel. Integrala de convolu(ie in acest caz reprezintd rdspunsul la un impuls.

Ssfemul cu un garad de libertate dinamicd supus Ia acliuniseismice

u(0

'

dl(t) - -m

lit

(t)

'dt
du(t)

urortata

(t)

u(t)

f-lU, (r) . s-*'r'(t-t) .sin o. (t - r) dc - - 0t it

(4 31)

Solulia ecua[iei diferenliale de migcare pentru sistemul cu 1 GLD de transla[ie orizontald supus unei actiuni seismice labazd cu acceleratia [j1(t) este:

u(t)

s-ortIro

.0,

r.rrut

uo* .trt 'Ug

(r)a

sin

rrt)(4.32)

I t
@ao

?.

In practicd se renun{d la solu[ia in vibratia liberd datoritd amortizdrii, intrucAt termenul nu conline elemente de acliunea exterioari, ci numai valori ale condi[iilor iniliale (uo,
uo

),

ceea ce conduce la diminuarea treptatd

a amplitudinilor pAnd devin

nesemnificative. De aceea solutia se reduce numai la integrala Duhamel (4.31).

Urmdtoarele valori cinematice reprezinta rispunsul seismic instantaneu (la un moment dat definit prin timpul t): deplasarea relativi instantanee (4.33), viteza relativi instantanee (4.34), obtinutd prin derivarea expresiei deplasdrii relative instantanee (4.33) gi acceleratia absoluti instantanee (4.35) ce se obline din ecualia diferen[iald de migcare a sistemului cu lGLD (4.11) prin inlocuirea deplasirii relative 9ia vitezei relative:

u(t)

' ij, (r) : - 1t

0.0
J

.-','(t-t) .sin o,(t

- t) dr

(4.33)

127

lnginerie serbmrcd

u(t) =

g-g
u)a
t

. i U,(r) s-'o{t-t)sin uru(t o

- t) dr (4.34)

- jii, (t) .e-'t't'(t-t)cos o. (t U

r) dt

in care inlocuind deplasarea relativd datd de (4.33) rezulti:

u(t) =

- (. ur. u(t) - iU,(r) . s-('r'r'(t-t)cos r.^lr(t - r) dr

0
:

(4.34')

iar accelera[ia absoluti

Uror(t)

[i(0 +ti1(t)

- -2. .uru . u(0-ur] . u(t) )+

- (1 - 2. \2,fi

iu,(r)

.e-,(t-')sin o,(t - r)dr+

(4 35)

+2.\.r.

IL.it
0

(r) ..-'ur'(t-t)cos urr(t - r)dr

in care inlocuind deplasarea 9i vitezd rezultd:

Uro, (t)

Li(Q

+ i.i1 (t)

: oa iU, (r) ' e-'t'r'(t-t)sin ulu (t - t)dt 0

(4.35')

-2.\.ur

u(t) - (.ur)2 .u(t)

In practicd reprezintd interes valorile maxime absolute ale mdrimilor instantanee

denumiti valori spectrale (de virf, extreme). Astfel, pentru un cutremur caracterizat prin acceleralia sa ii(t) Si un sistem cu 1GLD care are o pulsalie proprie o sau o
perioadd proprie T 9i o fractiune din amortizarea criticd maxime de rdspuns:

putem defini urmdtoarele valori

deplasarea relativi spectrali sau deplasarea relativi maximi:

so

(,.^r,

: lu(t;1,.- :

l-

it,(r)

e-'''tt-')sin ur.,,

- ,,orl,,_

(4 36)

128

Ssfemul cu un garad de libertate dinamicd supus la acliuni seismice

viteza relativi spectrali sau viteza relativi maximi:

Su (rrr,

L)

lu(t;lr.*

- l- lu,,r, .-6trr(t-t).os ou (t - r)dt - ( .ur . u(t)l Io lmax

(4.37)

acceleratia absoluti spectrali sau acceleralia absoluti maximd:

Su (t t,

lu(t;lru*

:
(4 38)
.

Itl : lo. j i;, (.) .-t"(t-t)rln ou (t - r)dr - Z.\.w. u(t) - ([

| 0
aproximdri:

ur)2 . u(t)l
lmax

Rela[iile de mai sus sunt dificil de folosit gi din aceasti cauzd se aplici doud

i. ii.

datoritd amortizdrii reduse a construc[iilor (de reguld = 0.02...0.15) se consideri ca toli termenii din expresiile vitezei gi accelera[iei care conlin ( sau (2 sunt nuli gi (Da = o),

func[ia cosor,(t-r) din expresia vitezei se inlocuiegte cu func[ia sinro(t-t), intrucAt analizele numerice au ardtat cd aceastd modificare nu influen[eazd
semnificativ valorile maxime ale vitezei.

Aceste aproximdri sunt acceptabile gi datoriti faptului cd acceleratia terenului este aleatorie iar structurile au perioade proprii care sunt cuprinse intr-un domeniu relativ restrdns (0.1 s ,.. 20.0 s). In aceste conditii se utilizeazd trei mdrimi noi denumire pseudovalori spectrale de rispuns, notate cu PS, pS sau Sp, care au expresiile urmitoare pentru deplasare,
vitezd 9i acceleratie:

soo

(E,T) = l-

's-'1t-') sin ur (t - t) dtl 1 i u,(t) l(Do lr.*

(t-t)

(4 3e)

spu

(6,t) =

s-

r'r

l- iu,,r,

sin ur ,,

- ,,orlr.*

(4 40)

So,(E,T)=
lur.

jU,,r,..-tr'(t-r) sin o (t - r)Orl,",_

(4.41)

129

lnginerie ser.smicd

Prin aproximare intre pseudovalorile spectrale se poate defini urmitoarea legdturd:

spo(6,D=foP"YP
IntrucAt pentru structurile

(4.42)

diferen{ele dintre pseudovalorile spectrale gi valorile deplasdrilor, vitezelor 9i acceleratiilor maxime sunt mici, in limbajul curent se utilizeazd no[iunea de valori spectrale, intre care existd relatia:

de construcfii curente

So(,1-

Su('T)

(r) -

S.(?T)
u)'

(4.42',)

Pentru un sistem cu un grad de libertate dinamicd, caraclerizat printr-o anumitd ine(ie m

rigiditate k gi fractiunea din amortizarea criticd fig.4.1 ... 4.3, pe baza valorilor spectrale se poate calcula, pentru o ac[iune seismicd datd, fo(a maximd ce apare la un moment de timp t in sistem cu relatia:

l,

F,,, = m'S,(,T)

m'

o'

Su(E,T)

- ITt' 0)2'So(,T)

(4.43)

In cazul analizelor din domeniul liniar elastic rela[ia (4.43) mai poate fi scrisd func[ie de rigiditatea sistemului k astfel:

F.r*

: k .Sd (q, T)
u.r,

(4.44)

intrucAt Sa este deplasarea maximd la nivelul bazei.

rezultatd ca urmare a ac[iunii seismice aplicatd

In aceste condilii energiile maxime ce se dezvoltd in sistem, ca urmare a ac[iunii

seismice aplicate labaza structurii, pot fi scrise sub forma:

i.

energia poten[iald:

Ep,r* =

Ir^u.

so(,T) =

)n

(so(q,r))'

(4 45)

ii

energia cineticd:

E.

,., =|^.(s,(E,D)'

(4 46)

130

Sisfemul cu un garad de libertate dinamicd supus la acliuni seismice

Tinand seama de relaliile dintre valorile spectrale, date de relalia (4.42), fiecare dintre aceste energii poate fi scrisd in raport cu oricare dintre acestea, fiind vorba de maxime induse in sistem ca urmare a acfiunii seismice. Corespunzdtor rispunsului maxim, prin aplicarea staticd pe direc{ia gradului de libertate a sistemului cu un grad de libertate dinamicd a fo(ei maxime rezultate F61, ss ob[ine starea maximd de eforturi gi deplasiri, respectiv tensiuni 9i deformafii.

itt (t)

Fig.4.8

Fo(i

maximd ce apare in sistemul cu l GLD la o ac[iune seismicd datd

4.4 SPECTRE SEISMICE DE RASPUNS

Ca urmare a aplicarii unei accelerafii produse de o actiune seismicd dati cu o anumiti durati de timp labaza unui sistem cu un grad de libertate dinamicd caracterizat printr-o anumitd caracteristicd dinamice (T, f sau or) gi amortizare, definitd prin fracliunea din amortizarea criticd E, se va ob[ine la un anumit moment de timp rdspunsul maxim. Rispunsul maxim este dat prin cele trei valori pseudospectrale corespunzdtor deplasirii, vitezei 9i acceleratiei absolute, fig.4.9.

Convenim ca in continuare sd folosim in loc de "valori pseudospectrale" denumirile mai simple de valori spectrale ale deplasirii, vitezei gi acceleratiei.
Vom considera un set de sisteme cu un grad de libertate dinamicd supuse unei ac[iuni seismice ii(t), fig.4.10.b, ale cdror caracteristici dinamice (T, f sau rrr) variazi intr-un domeniu dat gi au o anumitd amortizare (. Pebaza solu[iilor (4.39), (4.40) 9i (4.41) pentru fiecare sistem vom obfine valorile maxime de rdspuns in deplasiri, viteze gi acceleratii absolute.

131

lnginerie ser.smrcd

Locul geometric al valorilor spectrale in deplasdri, viteze sau accelera[ii, pentru setul de sisteme cu 1GLD, supus unei acfiuni seismice reprezinti spectrul seismic de rispuns, fig.4.10.a.

to
Umax

Sv

absi
u max abs

[i max abs

Oi
T,

If,co

f,

co

If,ro

iit(t)

i,it(t )

,'iri,-

irt

I.

?'

Fig.4.9 Rdspunsul maxim in deplasdri viteze 9i accelera[ii ale unui sistem cu un grad de libertate dinamicd

s
a.

T,

f,

r,r

iit (t )
-,,'',,\1|

b.

Fig.4.10 Spectrul seismic de rispuns pentru o anumiti amortizare

Pentru diferite frac[iuni din amortizarea criticd ( vom obline curbe de rdspuns diferite, la care rdspunsul se diminueazd cu cit valoarea frac[iunii din amortizarea critici cregte,

tig.4.11.

132

Sisfemul cu un garad de libertate dinamicd supus la acliuni seismice

T, f,

<rr

Fig. 4.11 Spectrul seismic de rdspuns pentru diferite frac[iuni din amortizarea criticd

Atunci cind ac[iunea seismicd aplicatd apa(ine unei inregistriri reale, dintr-un amplasament dat, spectrele seismice de rispuns poartd denumirea de spectre
deterministe.

Pentru accelerograma cutremurului inregistrat in anul 1940 in USA, la El Centro, componenta N-S reprezentata in fig.4.12, spectrele seismice de rispuns in acceleratii, viteze gi deplasdri, pentru fracliunile din amortizarea criticd de 2.5, 5 gi 10 0/o,cLt diverse modalita[i de reprezentare, sunt date in fig. 4.13 - 4.17.
341.8 170.9
1,,

,,1
I ..1

E
()

0.0

Il
I
I

rJlhllll
tl
il

_l

"r. lltt'iilt ft[llnlfilT'r'

r -'r

Itt

-170.9 -341.8

612

18A3036424854

t Isl
60

Fig. 4.12 Accelerograma cutremurului El Centro componenta N-S

133

lnginerie sercmrcd

1,15

1.15

rl

E
(5

0.92

E
6E

0,92

$
3 tt
( l) =

o.os

8 o
v,

E E (-)
I
1 1=
2,5o/o
(-)

0.6e

; l= 2.50/o . | [= 5.070
If,
=to.o70,

0.46

IL

0.23

| = 5,0% | 6 =1,0.0
\ ri 5

S nan -"E
o'0,23

Yo

H s-

\
E
10

25

50

T [s]

f [Hz]
b.

a.

Fig. 4.13 Spectrul seismic de rdspuns al accelera[iilor pentru cutremurul El Centro componenta N-S, in raport cu perioada (a)gi frecvenfa (b), cu reprezentare normali pe abscisd 9i ordonati

1.15

1.15

,9
CU

0.92

E
.g

0.92

E (D 0.69
(l)

o ()
(E

E o)
(J

o,6e

()
CO

o E 0.46
(l)
at,

TL

E=
0,23

2'50/o

o fl44 :6 -"= o ) U)
CL

l= 2'50/o
6= 5'0%
=10.0 %

6=

5'0%

0.23

6 =10.0 %
0
0,01 0

T lsl

f [Hz] b.

a.

Fig. 4.14 Spectrul seismic de rdspuns al accelera[iilor pentru cutremurul El Centro componenta N-S, in raport cu perioada (a) gi frecvenla (b), cu reprezentare logaritmicd pe abscisd

'134

Sisfemul cu un garad de libertate dinamicd supus Ia acliuni seismice

E
E (l)
(l)
G'

(!1 'tt
() (J

..9
_(5

(D

E d) () ()

o E nrn v.rv o .J'

o-

o E = o ) U'
CL

(tr

0.01 0.01

T [sl

Fig.4.15 Spectrul seismic de rispuns al accelera[iilor pentru cutremurul El Centro componenta N-S, in raport cu perioada (a) gi frecvenla (b), cu reprezentare logaritmicd pe abscisd gi ordonatd

107

43

/
/tt

85.6

ll

E
N = E

ctl

nl
M.2

34.4

ttt
{t

1 1=

2.50/o

E ll
(5 (g

J
\

25.8

P (l)
o(t

n.a
21.4

| |
\\
v

If\l
\
5

= 5.0% ( =10.0 7o
I

E (g

rl

/ /

af,

o(D

17.2

\ \ \/ ,

8,6

v
,
5

ttl 4=
=

2.50/o

5.0%
7o

ttl
f [Hz] b.

=10.0

10

10

T tsl

a.

Fig.4.16 Spectrul seismic de rispuns pentru cutremurul El Centro componenta N-S, vitezi (a)9i deplasare (b), cu reprezentare normald
pe abscisd gi ordonatd
135

lnginerie seismhd

Reprezentarea spectrelor se poate face gi sub o formd compactd care sd confind accelera[ia, viteza gi deplasarea pe acelagi grafic, fig. 4.1 1,fr9.4.12.

1000

1= 2.5o/o 1= 5-0o/o
=10.0 %
100

10

0.01

T [sl

a.

\= =

2.5 o/o 5.07o

1=10.0 %

f [Hzl

b,

Fig. 4.17 Spectrul seismic de rdspuns pentru cutremurul El Centro componenta N-S, cu reprezentare compacti, perioada (a), frecven[a (b)

136

Sisfemul cu un garad de lihertate dinamicd supus la acliuni seismice

ln fig.4.18...4.20 sunt prezentate spectrele seismice de rispuns in accelera[ii ale ac[iunii inregistrate la INCERC Bucuregti in 4 martie 1977, pentru diferite fractiuni din
amortizarea criticd gi diferite direc{ii. Spectrele au fost prelucrate de specialigtii japonezi pe baza inregistrdrilor, imediat dupd cutremur gi distribuite la toate centrele de cercetare din domeniu.

(: 0.0, 0.01, 0.05,

2000

0.10

1600

'1200
E (J

800 400

0i

0.1

T(s)

0.2

Fig. 4.18 Spectrul seismic de rdspuns in accelera[ii Bucuregti 1977 , directia N-S, cu abscisa in reprezentare logaritmicd

(: 0,0, 0.01, 0.05, 0.10

E
()

600 4oo

E-

0.

0.2

0,4 0.6

.0

3,0

T(s) 5,0

Fig. 4,19 Spectrul seismic de rispuns in acceleralii Bucuregti 1977 , direclia E-V, cu abscisa in reprezentare logaritmicd

137

Inginerie seismicd

700

560

s'420
E ()

zso
140
0

0.1 0.2

4 0.6

1.0

3,0

T(s)
5,0

Fi1.4.20 Spectrul seismic de rdspuns in accelera[ii Bucuregti 1977, direc[ia verticald, cu abscisa in reprezentare logaritmicd

In urma analizelor efectuate asupra spectrelor actiunilor seismice

spectrale.
SENDAN 1962 - 0.'12 s EL CENTRo t g40 - o.2o s

reprezentative

produse pe glob s-au reprezentat spectrele medii normalizate in acceleralii, ca infdgurdtoare a spectrelor calculate, fig.4,21, din care rezultd domeniul vArfurilor

T0KY0 1956 - 8J0

OSAKA 1963 - 0.70 s SEATTLE 194:0.80 s

NAGOYAI963 - 1.20 s
BUCURESTI 1 977 - 1.50 s MEXICO 1962 - 2.50 s

T tsl

1.0

2.0

3.0

4.0

Fig.4.21Spectrele medii ale principalelor cutremure produse pe glob

138

Sisfemul cu un garad de libertate dinamici supus la acliuniseismice

ln urma analizei spectrelor medii se constatd cd diferenlele mari dintre varfurile spectrale care sunt datorate atAt tipului de cutremur, de suprafald, intermediare sau de addncime, dar mai ales datoritd zonei in care au fost inregistrate. Exemplele cele mai concludente sunt cele doui cutremure Bucuregti 1977 gi Mexico City 1962, unde zona inregistrdrilor este intr-un teren neconsolidat care a determinat o cregtere importantd a perioadei proprii de vibralie a terenului.

Un alt aspect ce trebuie remarcat este ca varfurile spectrale ale celor mai multe
cutremure sunt in intervalul de sub o secundd.

Pentru proiectare nu se utilizeazd spectrele deterministe ci spectrele seismice de rdspuns de proiectare bazate pe prelucrarea cAt mai multor inregistriri din fiecare amplasament. Mai mult pentru teritorii, corespunzdtoare fiecdrei [dri, trebuie realizate ha(i de hazard seismic care trebuie si lind seama gi de caracteristicile 9i particularita[ile fiecdrui amplasament pentru definirea cit mai corectd a spectrelor seismice de rdspuns elastic necesare proiectirii.

4.5 RASPUNSUL lN TIMP A SISTEMULUICU

lcLD (time history)

Determinarea rdspunsului in timp pentru un sistem cu un grad de libertate dinamici, a cdrui ecua[ie diferen{iald este datd de (4.12), se poate face prin mai multe procedee:

i. ii. iii. iv.

experimental, cu ajutorul unei mese vibrante (platformd seismicd) care poate si inducd o migcare seismici unui modelul corespunzdtor sistemului cu lGLD analizat:
prin intermediul unui calcul analogic, utilizdnd un model format din rezisten[e, capacitdfi 9i inductante ce reproduc caracteristicile sistemului cu l GLD analizat; calcularea rdspunsului pe baza soluliilor (4.33), (4.34), (4,35) date de integrala Duhamel pentru fiecare moment de timp definit pe durata ac[iunii; prin integrare numerici pas cu pas.

Procedeul experimental, degi a fost utilizat, este mai dificil datoritd acuratelei cu care trebuie realizal experimentul. Problemele in acest caz sunt legate de reproducerea exactd a ac[iunii, modelul experimental 9i captarea rdspunsului in accelera[ii, viteze 9i deplasiri al acestuia.

Calculatoarele analogice, premergdtoare calculatoarelor numerice, au fost frecvent utilizate la determinarea rdspunsului unor sisteme, In principiu, cu un calculator analogic care utilizeazi circuite formate din rezistente, capacita[i 9i inductante (bobine), se pot modela sisteme la care prin mdsurarea varia[iei mdrimilor electrice de input se ob[ine
rdspunsul acestuia.

Cel de al treilea procedeu implicd calcul integralei Duhamel, care poate apela la diferite metode de integrare, inclusiv a celor numerice.
139

lnginerie seismici

Datoritd dezvoltirii tehnologiei de calcul actuale cel mai utilizat procedeu de determinare a rdspunsului sistemelor dinamice este cel prin integrare numericd. Metodele se bazeazd pe integrarea numericd pas cu pas (step-by-step, pas-d-pas) a ecuafiei diferen[iale a migcdrii. In literatura de specialitate sunt dezvoltate mai multe procedee numerice de integrare 9i anume: diferen{e finite, Euler, Taylor, Adams, Runge-Kutta, predictor-corector, Newmark, Wilson etc.

In principiu integrarea numericd pas cu pas constd in determinarea valorilor de rdspuns in deplasari, viteze gi acceleralii, ale sistemului cu un grad de libertate dinamicd, pentru fiecare moment de timp t pentru care avem valori ale acceleraliilor terenului tit(t).

Pentru a se efectua integrarea pas cu pas accelerogramele inregistrate in diverse amplasamente (deterministe) sau accelerograme artificiale, stabilite pe diverse criterii, vor trebui discretizate cu un anumit pas de timp At, constant pe durata ac[iunii. Acest pas de timp, pentru a avea valori corecte ale rdspunsului, va trebui sd fie suficient de mic. In mod uzual discretizarea accelerogramelor se face la pasul de timp At = 0.02 s, dar uneori pentru a evita erorile numerice acest pas trebuie redus.

4.5.1 Metoda acceleratiei constante (Euler)

Procedeul Euler considerd acceleralia de rdspuns pe intervalul de timp At ca fiind constantd 9i egald cu media valorilor de la inceputul gi sfdrgitul intervalului ,fig.4.22:

ii(t + At) =

jti;t,l+

ti(t + At))

(4.47)

Viteza de la sfdrgitul intervalului, la timpul

forma:

t + At, este datd de o relatie liniari de

(4 48)

u(t + At) = inlocuind (4.47) in (4.48) rezultd:

t(0 + At' ti(t + At)

u(t + At)

uttl. +u(t - i(t)* * l2

+ At)

(4 4e)

iar pentru deplasarea este datd de o relalie de gradul doi:

u(t + At)

u(t)+ At.0(t)+

ri(t + At)

(4 50)

Srlsfemul cu un garad de lihertate dinamicd supus

la acliuni seismice

(t+ At

ii(t)

0
inlocuind inlocuind (4.47) in (a.50) rezulta:

t+At

Fig.4.22 Procedeul acceleraliei constante pe intervalul de timp At

u(t + At)

u(t) + At. u(t) +

*uU, +ij(t

+ At)

(4 51)

Procedura de integrare constd in urmitoarele:

i. ii.

considerim cunoscute valorile deplasdrii u(t), vitezei u(t) gi accelera[iei [i(t)

la un timp oarecare t;

ecua[ia diferen[iald (4.12) la timpult + At devine:

m. Lj(t + At)

+c.

u(t + At) + k.u(t + At)

-m.

ii1(t + At)

(4.52)

unde lj1(t +
timp t + At;

At)

este cunoscutd 9i reprezintd accelera[ia terenului la acest nou pas de

iii.

inlocuind (4,49), (4.51)in (a,52) rezultd:

m. Li(t + A0 + c.

(u(t).

+u(t) #u,,
uO

+ At)) +
(4.53)

+ k. (u(t) + At.u(t)

+f

+u(t

+ At)) = -ffi

. Li1(t

+ At)

din care rezultd acceleratia la sf0rgitul intervalului t + At, datd de relatia (4.52).
141

lnginerie sepmici

ti(t + At)

#(-m. m._+c_+K_
224
- k. (u(t) + At . u(t) +

Ll1(t

-c(i(t)
^t)

-f

u,,,, (4.54)

*u,,,,,

iv. v.

cunoscdnd accelerafia la timpul t + At o inlocuim in (4.49) gi rezultd viteza la acest nou pas de timp, iar deplasarea o obfinem din (4.51);

ciclul se reia din pct. iii cu determinarea accelera[iei la urmdtorul pas de timpul + At, cu rela[ia (4.54), pentru o noud valoare cunoscuti a acceleraliei

terenului Li1(t + At) , dupd care se trece la determinarea vitezei gi accelera[iei

la acest nou pas de timp conform pct, iv.

4.5.2 Metoda acceleratiei liniare

ln cazul acestui procedeu acceleratia pe intervalul de timp t + At este liniard, fi9.4.23, viteza este o funcfie de gradul doi, iar deplasarea o functie de gradul trei 9i sunt date de
relaliile:

ii(t+At) -Lj(t)+

ti(t + At)- ti(t)

(4 55)

u(t + At)

- i(t).

xlu(t)

u,, +

(4 56)

^0

u(t + At)

u(t)+ At .u(t)+

Li(t)+

ii(t + At)

(4.57)

Procedeul de integrare pas prezentati la pct.4.3.1 .

cu pas este identic cu cel din cadrul metodei Euler

4.5.3 Metoda Newmark

Metoda sau procedeul de integrare pas cu pas (time history) Newmark a fost conceputd in 1959 gi are avantajul cd este mai generali, putdnd trece prin modificarea unor parametri la metoda acceleraliei constante gi respectiv liniare.
142

Srcfemul cu un garad de lihertate dinamicd supus la acliuni sercmice

u(t+At)

ii(t)

Fig.4.23 Procedeul accelera[iei liniare pe intervalul de timp At

ConsiderAnd un moment de timp ecua[ia (4.12) devine:

t 9i un pas de timp At, la momentul de timp t + At

(4.5s)

m.Li(t+40+c.u(t+40+k.u(t+At)--rn.Li,(t+At)
Cregterile deplasdrii, vitezei 9i acceleratiei pe acest interval de timp t + At sunt:

Au(t+A0=u(t+At)-u(0 Au(t+A0=u(t+At)-u(0
Aii(t + A0 = ii(t + At)(4 5e)

ij(|
cu

In procedeul Newmark cregterile de acceleralie gi vitezd pot fi scrise in raport

cregterea deplasdrii astfel
:

Ai.i(t + A0 = a' 'Au(t + At)

- a2' u(0 - a, ' [i(t)

(4.60)

Au(t + At)
rn care:

ao .Au(t + A0

a5 .u(t)

au .i.i(t)

?1=

?2=

B.At,

B.At

'

"=

Lg

(4 61)

143

Inginerie serlsmfud

'o

Blt

' 'u =i'

?o

=At

(h-D

(4.61',)

iar in cazul considerdrii accelera[iei de rispuns constant pe intervalul At coeficientii y 9i B sunt:

11 T=, 9i 9= O
In cazul considerdrii accelera[iei de rdspuns liniar pe intervalul

$.62') At avem:

=;

ei

B:*

(4 63)

Acest caz este cel mai frecvent utilizat in analizele de de integrare numericd de tip ,,time history". In cazul considerdrii accelera[iei de rdspuns constante pe doud zone ale intervalul At, fi1.4.24, avem:

y=;

ei B=*

(4.63)

i.i(t+611

ii

(t)

t+At

Fig.4.23 Procedeul acceleraliei liniare pe intervalul de timp

144

Srlsfemul cu un garad de libertate dinamicd supus

la acliuniseismice

Inlocuind expresiile (4.38)in ecua[ia diferen[iald (4.36) rezultd cregterea de deplasare pe intervalul t + At datd de expresia:

Au(t + At)

(m.a, +c.ao +k)

F(m. a2 +c.a5

((m.a, +c.a6

m). ii(t) +
(4 64)

-c). u(t) -k. u(t)+m. ut(t+ At))

Introducdnd cregterea deplasdrii rezultate din (4.60) se vor obline cregterile de acceleratie 9i respectiv de vitezd la intervalul urmdtor de timp. Dupi aceea ciclul se reia in acelagi mod pentru pasul urmdtor t + At.

4.3.4 Exemple numerice de inegrare pas cu pas

Pentru exemplifacare s-a ales un sistem cu un grad de libertate dinamicd cu urmdtoarele caracteristici:

greutatea: rigiditatea:

1000 kN;

200 kN/cm;
5 % gi 10%; 0.45 sec;

frac[iunea din amortizarea criticd:

perioada: frecven[a: pulsafia:

2.23 Hz;
14 rad/sec.

Ca acfiune aplicatd labaza modelului s-a utilizat inregistrarea fdcutd la barajul Pacoima din SUA din 9 februarie 1971, cu o duratd de peste 41 secunde, care a avut urmdtoarele caracteristici:

acceleratiamaximainregistratd: viteza maximd inregistratd: deplasarea maximd inregistratd:

1054.90 cm/sec2, la timpul 8.52 sec;

57.45 cm/sec, la timpul 3.32 sec; 10.80 cm, la timpul 5.80 sec,

Cele trei actiuni inregistrate ale cutremurului: accelerafia, viteza gi deplasarea sunt reprezentate in fig.4.24. Pasul de timp al inregistrdrii cutremurului este de 0.02 sec.

Pentru analiza modelului menlionat s-a utilizat accelerograma prezentatd anterior

rescalatd la 300 cm/sec2. In fig.4.25 este prezentatd numai accelerograma cutremurului rescalatd la aceastd acceleralie, iar spectrele seismice de rispuns in accelera[ii, viteze gi respectiv deplasiri aferente, pentru fracliunea din amortizarea criticd de 5% 9i 10% sunt prezentate in tig.4.26.
145

lnginerie serbmhd

1054.9

cq-

g
d .'
E

E tl

527,4

0
-527,4

-g

fi
rl
JI

a/
I

'l
l'l't

{
.1054.9

.I
t [$]
16.7

37,5

4t.l

57,45

E
E ()

28,72 0 -28,12 -57,45

I

I I

fi g

1t

'lf
I 4.1

il{ffl-'
I
t t$l
12.4

20,7

33.1

37.3

41.4

10,8

E
{E

JI
E

5.4

tl

T'l
h
r

E.

s tr
o

0 .5.4 -10.8

'.v/l

ll
U

II

I
rA

il
Y

4.2 8.4

t I$I

12.5

16.7 20.9 25.1 29.X 33.4 37.6

413

Fig.4.24 Cele trei componente inregistrate ale cutremurul Pacoima, USA din 9 februarie 1971, accelerafia, viteza 9i deplasarea

JUU m

r5il
g-l
CI

il

ir

* a4"

"lrt
tl
t

E [J
1{
s)

.$

50

-tnnM '"*0 $

.!fi

15

til n5 3s 3$

i [s]
4fi

Fig.4.25 Accelerograma cutremurul Pacoima, USA din 9 februarie,1971 rescalatd la accelera[ia de 300 cm/sec2

146

Srlsfemul cu un garad de lihertate dinamicd supus la acliuni seismice

0.15
I I

0.75

ffi
clt

0.60

6 ()
r) nl
{)
q,
"t":

*J

0.45

tlV

il
T1
'

g
"fr
{s

0.60

E qt

0,4s

0,30

oCI.15

#
0l
0.1

1:

sl
q3

r#

l:
T

"qt

\
n

o_

.D att

030

015

\
10

il 0,01

fi

T [s]

5U

fi

40

-p
-i3"
aS

40

.}
o5 ) fr

F.l

tn

l!.
df

Il
t)

tr,l

3{)

5
e5 qJ aa

2A

o_

{n IU
rlI 0.01

tl

001

?.5

7.5

ll-

:i :1

6.0
E
rF

o.u

: i "t*.-.....,i.-.,-il
I

--

r""*1-

rt.l,,fi
l,
I

s'

4.5

**
$
(l:

,1

(o rn

lrt
an

4.5
iil J.U

\
li

-s

I
i-;a

rf

42

3.0

'nq

ts

drt cl

I
*rf,

1.S

1.5

'l
1

001

nl
T [s]

tl

jl
0.1
T lsl
10

0.01

a.

b.

Fig.4.26 Spectrele seismice de rdspuns ale cutremurul Pacoima, rescalat la acceleratia de 300 cm/sec2 gi fractiunea din amortizarea criticd de 5% (a )li 10% (b)
147

lnginerie seismhd

Rdspunsul sistemului in accelera[ii, viteze gi deplasari, pentru accelerograma scalatd la 300 cm/sec2 este reprezentat in fig. 4.27 pentru frac[iunea din amortizarea critici de 5% giin fig.4.28 pentru frac[iunea din amortizarea criticd de 10%.
1

110;
T

555
(g

ll,

0f rl

l-

tr

rl.

---|
1

ffr
F'
t [s]
10

rro

I
0 15

45

My I
(s N c)

221

-12

..ff
0

0i

lr
t [s]
10 44

-aal
e
tq

40

4y

2l
oF

E
<t,

(E

c) o

.21

'Tr
10

lTr t lsj

4[ -n

Fi1.4.27 Rdspunsul sistemului pentru frac[iunea din amortizarea critici de 5%

1110;
F

E o
(g

6Kq L

r
01.

il
n

t. rlll

CJ

-s55

r
|-

rrro

't
1n 15 30

t [s]
45

441
a
(s

^^l zzl r ur -rlrll.Ill 'rr!

-22'
T

t.

ll'
t [s]
10 16 23

-tal ''n
4S
(E
I

40

o) 6

zl tol.

u$J*iltffi
"tl
t [s]
10

It.

nl

ao

.zl
U

,I

Fi1.4.28 Rdspunsul sistemului pentru frac(iunea din amortizarea critice de 10%

Sisfemul cu un garad de libertate dinamicd supus la acliuniseismice

Dacd se analizeazd rdspunsul maxim al sistemului, pentru cele doui frac[iuni din amortizarea criticd pe baza spectrelor seismice de rdspuns se constati cd acesta corespunde cu rdspunsul maxim in timp.

4.4 ANALIZA FOURIER

Analiza Fourier este un instrument pentru infelegerea componenteleor armonice (sinusoidale) ale unei ac[iuni din punctul de vedere al amplitudinilor 9i frecventelor
acestora gi se definegte pe un domeniu de la
+00

-o

la oo cu relafia:

F(co)

Iu(t)..-irot61
-@

(4.65)

sau:

F(f)

-l-rf,l
'.-i2nft61
-@

(4.65')

Rela[ia (4.65) este utilizatd pentru transformarea unei funclii continue in domeniul timp u(t)intr-o func[ie continud in domeniul frecvenli F(ro).
Func[ia (4.65) poate fi scrisd pentru un domeniu oarecare de timp sub forma:

ttt
F(rrr)

u(r) .e-'o"dt

- J u(r) .cosrrlr dt - iJ u(r) .sinror dt

(4.66)

Spectrul Fourier sau de amplitudine este dat ca rdddcina pdtratd din suma pdtratelor par{ilor reale gi imaginare ale func[iei (4,66):

F(r,,)

cos

or d,)'

[[i,,,,
t

. (i,,,,

sin cor

,,)')t

(4.67)

Vom nota termenulin cosinus cu C(ro):

C(r) = J u(t)
0

.cos ror

dt

(4 68)

149

lnginerie serbmrci

9i termenulin sinus cu S(ro):

S(r,r)

ju(t).sin ror dr
0

(4 6e)

astfel cd spectrul Fourier dat de (4.67) poate fi scris sub forma:

F(co)

- JC(r)'+S(r'r)2

(4.70)

In situa[ia unei inregistrdri (semnal, rdspuns etc.) u(t) discretizate cu un pas te timp At,

in care durata este t = n.At termenii (4.68)gi (a.69) pot fi scrigi sub forma:
n-1

C(r.,r)

- 2AC;(rrr)
i=1
n-1

(4.71)

S(ro)

- 2AS;(rrr)
i=1

(4.72)

ASi(ro)sunt incremenlii corespunzdtori intervalului de timp At de la ti la ti+r c se pot calcula printr-o metodd numerici de integrare.
In care

lci(o)gi

Pentru calculul spectrului Fourier, sau a amplitudiniilor componentelor armonice ale unui semnal u(t) corespunzdtor fiecdrei frecvenle dintr-un domeniu dat, existd mai mul[i algoritmi ce poartd denumirea de transformata Fourier rapidd (FFT),
De obicei reprezentarea spectrului Fourier se face intr-un sistem de coordonate in care in abscisd se reprezintd frecvenla iar pe ordonatd amplitudinea oscila[iei armonice, ti9.4.29.

Fi1.4.29 Reprezentarea spectrului Fourier pentru o sinusoidd cu frecventa

150

fr

Sisfemul cu un garad de libertate dinamicd supus la acliuni seismice

AnalizAnd o accelerogramd prin intermediul spectrului Fourier se ob[in amplitudinile componentelor armonice ale acesteia. Astfel se pot defini componenetele care au aport mai mare asupra rdspunsului unui sistem gi care pot induce o cantitate mai mare de energie. Acest lucru este justificat gi prin aseminirea dintre experesia (4.66) gi cea corespunzdtoare spectrului seismic de rdspuns al vitezei (4.34). In fig.4.30 este prezentat spectru Fourier al cutremurului El Centro 1940 reprezentatin fig.2.19, iar in fig. 4.31 cel al cutremurului Bucuregti din fig. 2.20.
0,25

020

0,15

0.10

0,05

012345678910

f [Hz]

Fig.4.30 Spectrul Fourier pentru accelerograma El Centro 1940 din fig. 2.19
0.7

0,6 0,5 4.4 0,3

4.2
0.1

0123

456

78910

f [Hz]

Fig.4.31 Spectrul Fourier pentru accelerograma Bucuregti 1977 din fig. 2.20

151

lnginerie seismici

Pentru cutremurul Pacoima 1971, utilizat in analiza de la pct. 4.3.4, spectrul Fourier este reprezentat in fig.4.32.

1.00;-

0,80

0,60

0.40

0.20

0ooo i

6912

f IHz]

Fi9.4.32 Spectrul Fourier normalizat pentru accelerograma Pacoima197I din fig.4.24