La inceput doar un spectacol

u~or, de divertisment, de
muzica ~i dans, muzicalul a
devenit, cu timpu~ din ce in ce
mai sofisticat. in anii 1970 au
aparut noi teme, compozitori
novatori ~i decoruri ingenioa-
se, care au adus muzicalulla
egalitate cu opera ~i baletuL

M uzicalul ~ fost creat de artistul britanic

George Edwards, In anti 1890. Unul
din succesele sale -A Gaiety Girl
(1893) -era o "comedie muzicala:"; $i aceasta:
notiune a fost folosita: pana: In anti 1950, pen-
tru a desernna acest gen de spectacole.
Comedia muzicala: sugereaza: un gen de
spectacol mai u$or de divertisment, fa:ra:prea
multe pretentii. Tema era mai putin impor-
tanta:, In comparatie cu "numerele" -melodti
atra:ga:toare, interpretate de arti$ti renumiti -
care Intrerupeau spectacolul $i rupeau $irul
actiunti. Povestirile ftind sentimentale $i u$or
previzibile, Intreruperile dese nu deranjau.
Publicul venea mai degraba: pentru a asculta
cantecele $i pentru a-i vedea pe arti$ti jucand
$i pentru a participa la spectacolul generos $i
plin de stra:lucire pe care-l oferea corpul de
balet.

De la Londra la Broadway
;Edwards a dat reprezentatti $i peste Atlantic, la !!
New York, unde s-au bucurat de mare succes. a
Americanti au Inceput sa:-$i monteze propriile l
lor muzicaluri $i Broadway-ul din New York, ~
ala:turi de West End-ul din Londra, au devenit ~
-$i au ra:mas -marile centre care lansau noile ~
spectacole de divertisment. La Inceput bri- .!1
tanicti au dominat aceasta: lume, un moment ;E
de varf fiind succesul spectacolului Chu Chin
Chow. Acest spectacol inspirat din seria bas~
melor arabe -de fapt, Ali Baba $i cei patruzeci
de hoti -a fost pus In scena: la His Majesty's
Theatre din Londra In:. 1916 $i a delectat un
public domic de a uita ororile primului ra:zboi
mondial $i urma:rilelui. Chu Chin Chow a avut
2238 de reprezentatti, un record ce nu a putut
fi dobocit pana: In anti 1950.

Comedia muzicala americana

Anii 1920 au lansat mareaepoca: a comediei
muzicale americane, cu toate ca: prestigiul
Londrei a ra:mas neschimbat, fa:cand ca multe
din cele mai celebre spectacole americane sa:
aiba: premierele In West End $i nu pe
Broadway. Cateva din succesele americane de
dupa: ra:zboi au avut calitatea dramatica: $i mu-
zicala: pentru a supravietui testului timpului $i
multe dintre ele sunt readuse pe scena: chiar $i
In zilele noastre. De exemplu, The Student
Prince al lui Sigmund Romberg $i The Des!"11
 MUZICALUL

Cu unele exceptii in anii 1920 ~i 1930,

adevarata schimbare in spectacolele de muzi-
cal a survenit in anii 1940, $i s-a datorat in
primuT rand lui Richard Rodgers $i Oscar
Hammerstein II, noul partener al lui Rodgers,
dupa moartea lui Hart. Cu toate ca nu era un
textier la fel de sWlucit ca Hart, Hammerstein
era mai abil in construirea naratiunilor, dupa
cum demonstrase $i mult mai devreme in
libretul pentru Showboat (1927) allui Jerome
Kern. Noul partenerlat a dus la aparltia spec-
tacolelor Oklahoma! (1943), Carousel (1945)
$i South Pacific (1949), toate avand un imens
succes. Ele au fost adevarate piese de muzi-
cal, cu actiuni bine puse la punct, care
retineau atentia auditorlului. Povestirea era
punctata de melodii, care erau foarte potrivite
cu situatiile in care se aflau personajele.
Montajele acestor marl succese erau com-
plet amerlcane insa ele au reprezentat o
indepartare temporarn de sofisticarea ora$u- ~
lui: Oklahoma! $i Carousel aveau actiunile
plasate undeva in trecut, la tarn $i intr-un sat

O Omul de teatru englez George Edwardes

a fost primul care a creat, in 1890, genul pe
care l-a numit "comedie muzicaI3". O Chu Chin Chow a
Spectacolele safe vesele, rupte de realitate, fost un mare succes.
au devenit repede populare pe ambele maluri
Spectacolul a avut
ale Atlanticului. 2238 de reprezen-
ta1ii, dupa premiera
Song (1926) au o muzica melodioasa ~i o acti- de la His Majesty's
une interesanta. Romberg ~i principalul lui Theatre din Londra,
rival, Rudolf Friml (Rose Marie, 1924; Regele in 1916. Spectacolul
Vagabond, 1925) erau imigranti ~i muzicalurile s-a v rut o raza de
lor erau influentate de stilul operetei europene. lumina pentru o
Nota autentic americana a fost adusa de noua
na1iune care se afla
generatie de compozitori, printre care Jerome in plin razboi.
Kern, George Gershwin, Cole Porter, Irving
Berlin ~i Richard Rodgers. Ritmullor era influ-
entat de jazz, ragtime ~i alte stiluri de muzica
originare din America, iar textul reda limbajul
american, proaspat, savuros ~i cu atitudinile de
"de strada". Printre cei mai buni textieri din
SUA erau Cole Porter, scriitorul englez P. G .
Wodehouse (astazi mult mai cunoscut pentru
cartile sale jeeves") ~i, mai presus de toti,
partenerul lui Richard Rodgers, Lorenz Hart.
Multe din melodiile comediilor muzicale din
,acea perioada au devenit, cu timpul, melodii O Stralucirea
clasice populare, printre care Smoke gets in corpului de balet
your eyes, Lets do it, Night and day, Anything Gaiety Girls, a lui
goes ~i The Lady is a tramp.
George Edwardes, a
creat adevarate
Toata lumeacanta ~i celebrita,i. Fetele
danseaza aveau atat de mult
Un alt punct forte al muzicalului american a
~arm, incat cateva
fost calitatea dan~ului. Simplu la lnceput, dan- dintre ele au ajuns
suI a devenit tot mai sofisticat ~1a Inceput sa 011 chiar sa se casato-
reprezinte a adevarata atractie, prin el Insu~i. reasca cu aristocra,i
In anii 1920, trupa fratilor Fred ~i Adele ~i cu milionari.
Astaire a popularizat stepul, atat In salile din
America cat ~i In Marea Britanie, cu mult timp pesc~rescdin New England, iar South Pacific Comedia muzicala, care implica o poves-
Inainte ca Fred Astaire sa formeze celebrul era o poveste din cel de-al doilea razboi mon- tire frivola cu un sfar~it fericit previzibil, nu
cuplu cu Ginger Rogers. dial, petrecu~ pe o insul~ polinezian~. Cu parea a mai coincide cu intriga plina de Inte-
Stilul modern al muzicalului american con- toate acestea,exista o denaturare de ah gen lesuri a spectacolelor realizate de cuplul
trasta cu abordarea mult mai subtila a comedii- in modul de tratare al spectacolului, care Rodgers ~i Hammerstein, fiind necesara
lor engleze~ti; chiar ~i muzicalurile montate In includea eleinente fantastice dar ~i macabre, aparitia unui nou termen, cel de "muzical" -
West End, scrise de ultra-sofisticatul Noel chiar momente de tragedie; un exemplu rele- In aparenta o alegere ciudata, constand dintr-
Coward, aveau, spre deosebire de piesele lui vant in acest sens constituindu-l Carousel-ul, un simplu adjectiv, In absenta substantivului.
de teatru, o tenta sentimentala, cu o intriga mai in care personajul principal este ucis in timp Cu toate acestea,acest termen avea avantajul
degraba amuzanta decat incitanta. ce incerca s~ jefuiasc~~i c~ruia, mai apoi, i se de a fi un cuvant cu foarte multe Intelesuri,
Dar spectacolele americane erau slabe din acord~ ~ansade a mai indeplini un ultim act care putea pune 1n legatura foarte multe sti-
punct de vedere al libretului -intriga ~i dia- de bun~tate pe p~mant, el reu~ind prin aces- luri, atat teatrale, cat ~i muzicale.
logurile erau de obicei superficiale. ta s~-~irascumpere viata. Acest gen de spectacolea devenit o domi-
266
 ~

~
i
011
~
"C
1;
.~

O Oscar Hammerstein II ~i Richard

Rodgers. Cei doi au creat succesele South
Pacific, Oklahoma! ~i Carousel, schimband
aspectul teatrului muzical
a! ani lor 1940.

nanta a muzicalurilor americane. Kiss Me Kate

(1948) al lui Cole Porter prezenta o "arianta
amuzanta a celebrelor "pove$ti de culise"
(necazurile $i tribulattile actorilor, In timpul
unui spectacol) prin Intrepatrunderea actiu-
nilor $i a relatiilor dintre actori $i actrite, cu
evenimentele piesei In care jucau
imbtanzirea scorpiei, de Shakespeare. O alta
comedie a fost Guys and Do/L5 (1950), de
Frank Loesser, care a pus In scena gangsteri,
cartofori $i papu$ile (prietenele) lo.r, dar a
oferit victoria finala Armatei Salvarii. Rodgers
$i Hammerstein au mai Inregistrat un succes
cu The King and I (1951), o povestire din anti
1860 despre regele din Siam $i o guvernanta
englezoaica. jnainte de decesul
Hammerstein, cei doi au mai Inregistrat un tri-
urnf final cu spectacolul Sunetu/ muzicii
(1959), inspirat din viata trupei Familia de
c§.ntareti austrieci Trapp.
Cel mai celebru muzical al anilor 1950 a
fost My Fair Lady (1956), compus de Frederic
Loewe $i Alan Jay Lerner. Inspirat din celebra
piesa pygma/ion, scrisa de Bernard Shaw,
-
reda povestea transfonnarii unei flornrese de
lui rnahala intr-a adevarata doarnna. Eroul e pro-
fesorul fetei, un expert in fonetica Climbajul
urnan) de varsta mijlocie; rolul a fost creat de
Rex Harrison care, in lipsa unei voci de
cantaret acceptabile, a adoptat un stil cantat-
vorbit, foarte ritrnat. Acesta,alaturi de calitatea
deosebita a textului, a demonstrat,inca o data,
cat de flexibil devenise muzicalul.
Cu un stil diferit, WestSide Story (1957) a
infati~t auditoriului muzica compozitorului
clasic Leonard Bemstein ~i se inspira din piesa
Romeo$i]ulieta de Shakespeare:Spectacolula
actualizat tragedia elizabetana, plasand actiu-
nea intr-un New York modem, familiile rivale
ale lui Shakespearefiind transforrnatein doua
bande de stradarivale. Cu dansul sau imagina-
tiv, al drui coregraf era Jerome Robbins, West
Side Story a subliniat, Inca o data, importanta
crescandaa coregrafiei intr-un muzical.
In anti 1960 s-au produs Camelot, Hello
Dolly, Fiddler on the Roof ~i multe alte succese
americane. O data cu Hair(1967) a aparut un
nou gen de ml,lzicaluri ~i anume "muzicalul
american tribal de dragoste ~i rock" ce reflec-
O Yul Brynner ~i Gertrude Lawrence, in The
King and /(1951). Ca multe alte spectacole
de succes, The King and I a fost preluat de
Hollywood, realizandu-se un film cu o reu~ita
la fel de mare.
ta noua atitudine anticonventionala a acelei
perioade.
Spre deosebire de acestea, muzicalurile bri-
tanice au avut un impact mult mai mic ~i West
End-ul a fost dorninat, vreme de mai multe
decenii, de spectacolele de import din SUA.
Printre putinele exceptii au fost Oltver!(l960),
allui Lionel Bart ~i Half a S£xpence (1963), al
lui David Henker, ambele adaptari pline de
viata din literatura clasica ( Oltver Twist, al lui
Dickens ~i Ktpps, allui H. G. Wells).
For1a schimbarii
Stilul muzicalurilor s-a schirnbat radical din anii
1970 cand, din motive 1n special economice,
spectacolele s-au imputinat devenind, 1n
schimb, mai generoase ~i mai pline de
strnlucire. Un artist care a ajutat Ia schirnbarea
muzicalurilor a fost compozitorul britanic
Andrew Uoyd Webber, ale carui succese
precedente fusesern realizate impreuna cu tex-
tierul Tim Rice. Ei ~i-au ca~tigat reputatia cu
opera-rock Jesus Chrlst Superstar, prezentata
1ntai pe disc ~i doar mai tarziu (octombrie
1971) reprezentata publicului. (Din acest mo-
tiv, Godspell, compusa de Stephen Schwartz,
aparut cu doar cateva luni 1nainte, a fost primul
muzical av1ndu-1ca personaj principal pe Isus.)
La fel, Evtta (1978) a 1nceput ca un proiect
pentru o inregistrare, inainte de a fi montat pe
scena. Povestirea se bazeaza pe cariera Evei

267
 MUZICALUL

Peron, deveni~ o putere In Argentina, ca sotie O Anun'at ca un

a dictatorului ~rii, Juan Peron. Faptul ca: un "muzical american
muzical se ocupa de asemenea personaje a de- tribal de dragoste ~i
monstrat cat de departe ajunsese acest gen, rock", spectacolul
care Incepuse cu melodii ~i dansuri u~oare. Hair a reflectat ideile
Un succes al colabornrii dintre Andrew anticonven,ionale
Uoyd Webber ~i Tim Rice a fostJoseph and the ('flower-power') ale
Amazing Technicolour Dreamcoat. Utilizftnd o acelei perioade.
gama: varia~ de stiluri muzicale, de la rock la
calypso, spectacolul era o relatare a povestirii
biblice a lui losif, vftndut ca sclav de proprii lui
frati, dar care, dupa: ce a ca~tigat favorurile
Faraonului, a devenit conducltorul Egiptului.
Joseph a fost prima Incercare a lui Uoyd
Webber ~i Rice, compusa: In doar trei sa:p-
~mani, pentru un spectacol $Colar,lnl968. De~i
spectacolul dura doar 15 minute, muzicalul a
starnit atat de mult interes Incat a fost extins,
produs In West End, reprelucrat ~i reprezentat
cu mult succes pe Broadway. De atunci, spec-
tacolul a fast reluat In Marea Britanie, cu staruri
ca Jason Donovan sau Philip Schofleld.

O Cats. crea'ia cu
cel mai mare nu mar
de reprezenta,ii a
lui Andrew Lloyd
Webber. Acest
spectacol plin de
stralucire este
inspirat din
poemele despre
pisici, scrise de ~
T. S. Eliot. ~
~
~
I;
~
i

Spargerea monopolului
Monopolul anglo-american al muzicalurilor
de mare amploare a fost, in sfar~it,spart cu o
productie parizian~, Les Miserables (1980),
prezenta~ pentrU prima oarn la Londra In
I: 1985. Un spectacol impresionant, inspirat de
o lucrare clasic~ francez~, a fost urmat, in
1989, de Miss Satgon, cu referire la rnzboiul
din Vietnam ~i realizat de acela~i cuplu:
Claude-Michel Schonberg (muzica) ~i Alain
, Boublil (text). Reluand tema unei celebre
\ opere (Madame Buttetjly, de Puccini), Miss
~ Satgon a confirmat lnc~ o da~ scopurile ~i
1 ambitiile artistice ale muzicalului modem.

268