Sunteți pe pagina 1din 6

d

DETERGENI, SPUNURI, SUBSTANE TENSIO-ACTIVE

ISTORIE
N SOCIETATEA PRIMITIV HAINELE ERAU SPALATE N RU CU AJUTORUL PIETRELOR

DESCOPERIREA SPUNULUI:
SPUNUL ESTE O SUBSTAN TENSIO-ACTIV CE SE FOLOSETE DE 4500 ANI. NUMELE DE SPUN DUP O LEGEND, VINE DE LA MUNTELE SAPO, UNDE ERAU SACRIFICATE ANIMALE. PLOAIA A AMESTECAT GRSIMILE CU SEU I CU CENUA DE PE MALUL RULUI TIBET. FEMEILE AU OBSERVAT CA ACEST AMESTEC LE UURA MUNCA I AU NCEPUT SA FOLOSEASC ACEST SOL LUTOS, MBIBAT CU AMESTECUL DE GRSIMI. N SECOLUL II MEDICUL GREC GALEN, A RECOMANDAT SPUNUL N SCOP MEDICINAL I PENTRU CURIRE N SECOLUL XV SE PRODUCEA SPUN N VENEIA IAR IN SECOLUL XVII N MARSILLIA N SECOLUL XVIII FABRICAREA SPUNULUI S-A RSPNDIT N NTREAGA EUROPA I N AMERICA DE NORD I N SECOLUL XIX FABRICAREA SPUNULUI A DEVENIT UNA DINTRE CELE MAI IMPORTANTE INDUSTRII. N 1907, SPUNUL S-A TRANSFORMAT N DETERGENT CND FIRMA GERMAN HENKEL A NCEPUT S COMERCIALIZEZE DETERGENTUL PERSIL PE LNG SPUNUL DE ACID CARBOXILIC, PERSIL CONINEA PERBOTAT DE SODIU (NaBO3 ), SILICAT DE SODIU I CARBONAT DE SODIU.

PERSIL

PERBORAT+ SILICAT=>PERSIL
DUP STRUCTURA CHIMIC I MODUL DE ACIUNE SUBSTANELE CHIMICE DE SPLARE SE MPART N :

SUBSTANE ALCALINE

SUBSTANELE ALCALINE SE FOLOSESC FOARTE MULT PENTRU C SUNT RELATIV IEFTINE, EMULSIONEAZ I SAMPONIFIC GRSIMILE I DEZAGREG MATERIILE ORGANICE PROTEICE

HIDROXIDUL DE SODIU (soda caustic-NaOH )


AVANTAJE: ESTE O SUBSTAN PUTERNIC ALCALIN I FOARTE EFICACE N NDEPRTAREA SUBSTANELOR GRASE I A ALTOR DEPOZITE ORGANICE. DEZAVANTAJE: ESTE PERICULOAS PENTRU UTILIZATOR; CORODEAZ SUPRAFEELE METALICE; SE NDEPRTEAZ GREU PRIN CLTIRE; PRECIPIT SRURILE DE CALCIU I DE MAGNEZIU DIN AP

CARBONATUL DE SODIU (soda de rufe-Na2CO3 )


AVANTAJE: ESTE MAI IEFTIN; ARE ALCALINITATE I EFECTE COROZIVE MAI REDUSE DECT HIDROXIDUL DE SODIU; EMULSIONEAZ I NDEPRTEAZ BINE GRSIMILE I SUBSTANELE PROTEICE.

SILICATUL DE SODIU (Na2SiO3 / 5H2O)


AVANTAJE: SE SOLUBILIZEAZ UOR N AP; ESTE O BUN SURS DE ALCALINITATE; ARE PUTERE EMULSIONANT I ESTE PUIN COROSIV. SE FOLOSETE FRECVENT N AMESTECURI DE DETERGENI.

FOSFATUL TRISODIC (Na3PO4 / 12H2O )


AVANTAJE: ESTE UN BUN EMULSIONANT; NU PRECIPIT SRURIL DE CALCIU I DE MAGNEZIU DIN AP.

SUBSTANE ACIDE
SUNT UTILIZATE CA AGENT DE NDEPRTARE A SRURILOR DEPUSE PE UTILAJE, USTENSILE I CONDUCTE. ACIZII, N SPECIAL CEI MINERALI, PREZINT NS INCONVENIENTUL C AU ACIUNE CAUSTIC ASUPRA PIELII I CORODEAZ SUPRAFEELE METALICE.

SUBSTANE TENSIO-ACTIVE DETERGENI:


ANIONICI NEONICI CATIONICI AMFOLITICI

DETERGENII ANIONICI
SUNT FOLOSII N DETERGENII PENTRU SPLATORII I N DETERGENTII PENTRU SPLAREA VASELOR CU MNA. AU PROPRIETI DE CURIRE EXCELENT I SUNT FOARTE SPUMANI. EX: DERO, PERLAN etc.

DETERGENII NEIONICI
NU CREEAZ MULT SPUM I SUNT FOLOSII N SPLTORII I N MAINILE AUTOMATE DE SPLAT VASE, I CA AJUTOARE LA CLTIRE. PENTRU C NU SE OXIDEAZ, SUNT REZISTENI LA TRIA APEI I CUR BINE MAJORITATEA PETELOR. EX: HIDROXIETERI

SUBSTANE DEDURIZANTE
ACESTE SUBSTANE SE FOLOSESC ATUNCI CND APA DE SPLARE ARE UN CONINUT CRESCUT DE METALE ALCALINO-TEROASE (CALCIU, MAGNEZIU etc.). LA TEMPERATURI RIDICATE I N MEDIU ALCALIN, SRURILE ACESTOR METALE PRECIPIT, DEPUNNDU-SE SUB FORM DE PIATR PE SUPRAFEE.

SPUNURILE
SUNT SRURILE ACIZILOR GRAI, SOLUBILE N AP SPUNURILE SUNT FCUTE DIN GRSIMI I ULEIURI SAU DI ACIZII LOR GRAI, TRATAI CU SUBSTANE CHIMICE CU BAZICITATE RIDICAT

FABRICARE
SAMPONIFICAREA GRSIMILOR I ULEIURILOR ESTE CEL MAI RSPNDIT PROCES.

PRIN ACEAST METOD, GRSIMILE I ULEIURILE SUNT NCLZITE I REACIONEAZ CU O BAZ LICHID, REZULTND ASTFEL SPUN + AP + GLICERIN. O ALT METOD ESTE NEUTRALIZAREA ACIZILOR GRAI CU BAZE (GRSIMILE I ULEIURILE SE HIDROLIZEAZ). APOI, ACIZII GRAI SUNT PURIFICAI PRIN DISTILARE, I APOI NEUTRALIZAI CU O BAZ, REZULTND AP I SPUN (SPUN PUR). CND BAZA ESTE HIDROXID DE NATRIU (NaOH), SE FORMEAZ SPUN DE SODIU. SPUNURILE DE SODIU, SUNT SPUNURI TARI. CND BAZA ESTE HIDROXID DE POTASIU (KOH), SE FORMEAZ SPUN DE POTASIU. ACESTA ESTE SPUN MOALE I SE GSETE N SPUNURI LICHIDE I CREME DE BRBIERIT. GRUPAREA CARBOXIL A SPUNULUI ESTE ATRAS DE AP I SE NUMETE GRUPARE HIDROFIL (IUBETE APA). LANUL DE HIDROCARBUR ESTE ATRAS DE GRSIMI I ULEIURI I RESPINS DE AP. SE NUMETE GRUPARE HIDROFOB (URTE APA).

CUM AFECTEAZ TRIA APEI, PROCESUL DE CURARE?


DEI SPUNUL ESTE UN BUN AGENT DE CURARE, EFICACITATEA SA, ESTE REDUS CND ESTE FOLOSIT N AP TARE. DURITATEA APEI ESTE DAT DE PREZENA UNOR SRURI MINERALE, DE OBICEI CALCIU (Ca) I MAGNEZIU (Mg) DAR I DE FIER (Fe) I MANGAN (Mn). ACESTE SRURI REACIONEAZ CU SPUNUL I FORMEAZ UN PRECIPITAT INSOLUBIL. ACESTA NU SE CLTETE UOR. ARE TENDINA S RMN I S PRODUC PETE PE HAINE, I S FAC ESTURILE RIGIDE. DE ASEMENEA, PRECIPITATUL SE DEPUNE N CHIUVETE I MAINI DE SPLAT. O BUN CANTITATE DIN SPUN ESTE FOLOSIT N TIMPUL REACIEI DE FORMARE A PRECIPITATULUI, REDUCNDU-SE ASTFEL CANTITATEA DE SPUN DISPONIBIL PENTRU SPLARE. CHIAR DAC RUFELE SUNT SPLATE N AP MOALE, MINERALELE CARE FORMEAZ PRECIPITATUL SE POT GSI N COMPOZIIA PETELOR I ASTFEL SE FORMEAZ DIN NOU PRECIPITATUL. MOLECULELE DE SPUN SUNT CONSTANTE I NU POT FI ADAPTATE LA VARIETATEA DE FIBRE, DE TEMPERATUR A APEI, etc.

AGENI TENSIO-ACTIVI N DETERGENI


DETERGENTUL ESTE UN PRODUS DE CURARE EFICIENT, DAC CONINE UNUL SAU MAI MULI AGENI TENSIO-ACTIVI. DATORIT COMPOZIIEI LOR CHIMCE, ACETI AGENI POT FI MODIFICAI PENTRU A SE COMPORTA BINE N CT MAI MULTE CONDIII. ACETI AGENI SUNT MAI PUIN SENSIBILI LA TRIA APEI I LA MINERALELE DIN EA I DE ACEEA MAJORITATEA AGENILOR NU VOR FORMA PRECIPITAI.

FABRICARE AGENII ANIONICI


SUBSTANA CHIMIC REACIONEAZ CU O HIDROCARBUR DERIVAT DIN PETROL SAU GRSIMI I ULEIURI PENTRU A PRODUCE NOI ACIZI, ASEMNTORI ACIZILOR GRAI. CEA DE-A DOUA REACIE ADAUG O BAZ LA NOUL ACID PENTRU A PRODUCE O MOLECUL DE AGENT TENSIO-ACTIV.

AGENI NEIONICI
MOLECULELE AGENILOR NEIONICI SUNT PRODUSE PRIN TRANSFORMAREA HIDROCARBURILOR N ALCOOL, I DUP ACEEA, REACIA ALCOOLULUI GRAS CU OXID DE ETEN.

ACETI AGENI NEIONICI POT REACIONA MAI DEPARTE CU ACIZI CARE CONIN SULF DE LA ALI AGENI ANIONICI.

1. 2. 3.

PENTRU O CURARE CT MAI BUN, SUNT NECESARE 3 FELURI DE ENRGIE: ENERGIE CHIMIC, CARE PROVINE DE LA SPUN SAU DETERGENT ENERGIE TERMIC, CARE PROVINE DE LA APA CALD SAU FIERBINTE ENERGIA MECANIC, CARE PROVINE DE LA MAINA DE SPLAT SAU MINI

EXEMPLU
AVEM O PAT ULEIOAS PE O BLUZ. APA NU VA NDEPRTA APA, I UNUL DIN MOTIVE ESTE C ULEIUL NU SE DIZOLV N EA. DAC ADUGM SPUN SAU DETERGENT, PARTEA HIDROFOB A AGENTULUI VA FI RESPINS DE AP DAR ATRAS DE ULEIUL DIN AP. ASTFEL, ACESTE FORE OPUSE VOR CAPTURA PATA I O VOR MENINE SUSPENDAT N AP. APA CALD SAU FIERBINTE VA AJUTA LA DIZOLVAREA GRSIMILOR I/SAU ULEIURILOR DIN AP. CENTRIFUGAREA MAINII DE SPLAT SAU FRECAREA CU MNA AJUT LA DESPRINDREA PETEI. ASTFEL, CELE 3 FORME DE ENERGIE INTERACIONEAZ

DETERGENTUL IDEAL UN DETERGENT IDEAL AR TREBUI S NSUMEZE URMTOARELE CALITI:


S FIE NETOXIC I NEPERICULOS LA UTILIZARE; S SE DIZOLVE UOR I COMPLET; S NU AIB ACIUNE COROZIV ASUPRA MATERIALELOR DIN CARE SUNT CONFECIONATE SUPRAFEELE; S EMULSIONEZE I S SAMPONIFICE GRASIMILE I S DEZAGREZE PARTICULELE SOLIDE ORGANICE SAU ANORGANICE; S FIE ACTIV I N APELE DURE; S SE POAT NDEPRTA UOR PRIN CLTIRE. NICI UN DETERGENT FOLOSIT N PRACTIC NU POSED TOATE ACESTE NSUIRI. DE MULTE ORI, PENTRU MRIREA EFICACITII SOLUIEI DE SPLARE, SE RECURGE LA AMESTECURI DE DETERGENI. S FIE ACTIV I N APELE DURE; S SE POAT NDEPRTA UOR PRIN CLTIRE. NICI UN DETERGENT FOLOSIT N PRACTIC NU POSED TOATE ACESTE NSUIRI. DE MULTE ORI, PENTRU MRIREA EFICACITII SOLUIEI DE SPLARE, SE RECURGE LA AMESTECURI DE DETERGENI.