10

forma corpului, a feei, a dentiiei. n ceea ce privete modificrile rapide ale trsturilor corpului uman, acestea sunt condiionate n bun msur de dorin a omului, ca portul brbii, al mustii, dezvoltarea corpolenei, schimbarea culorii prului, etc.

o serie de modificri pot aprea i datorit unor boli sau traumatisme

suferite de corpul uman, a anumitor intervenii chirurgicale , ele constituind semnele particulare ale persoanei respective. Vrsta da natere la modificri care nu afecteaz ns relieful exterior al anumitor organe sau pri ale corpului, ci numai dimensiunilor acestora. Cele mai puin afectate de modificri sunt parile corpului care au 0 structur osoas ori cartilaginoas. Modificrile, indiferent de natura lor, ngreuneaz identificarea, dar nu 0 exclud. Urmrirea unui infractor nu se ntinde pe 0 perioad de timp att de mare nct anumite trsturi ale aspectului exterior s sufere din cauza vrstei modificri eseniale, de natur s-l fac de nerecunoscut. Pe de alt parte, chiar dac modificrile vor cuprinde un volum mai mare de trsturi fizice, fcnd practic imposibil identificarea n temeiul lor, rmne posibilitatea identificrii dup trsturi funcionale i, n ultima instan, pe baza impresiunilor digitale. n descrierea stiinific a semnalmentelor unei persoane , trebuie s se in seama de 0 serie de principii i criterii, dintre care, cele mai importante , sunt urmtoarele" : a)-Descrierea semnalmentelor se refer la caracteristicile ntregului corp, insistndu-se asupra construciei anatomice i asupra particularit ilor morfologice ale acestuia i mai ales, ale particularitilor de structur ale fe ei i ale urechii drepte'", b )-Descrierea semnalmentelor corpului se face att sub aspect anatomic (static) ct i funcional (dinamic). n descrierea aspectului static se insist asupra diferitelor variaii morfologice, precum i asupra anomaliilor i a infirmitilor
15 16

-c. Panghe - "Tratat practic de criminalistic" vol.l. Ed. Ministerului de Interne, pag.111
-Camil Suciu - "Criminalistica" Ed. Did. si Ped. 1972, pag. 424