Sunteți pe pagina 1din 3

Producerea fontei si a otelului Tehnologia otelurilor, Tehnologia Prelucrarii Add comments In natura niciodat nu apare fierul ca material pur,

ci doar ca un compus. Acestea sunt in principal oxizii de fier, care sunt amestecati cu constituienti mineral i numit steril. Amestecul de oxizi de fier si steril se numete minereu de fier.Pr incipala sarcin a metalurgiei este separarea de oxizi de fier de steril i pe de al t parte, reducerea compusului de fier-oxigen. Prin adugarea de carbon n timpul dife ritelor procese, fierul este transformat in oel, iar prin aliere cu unle elemente se obtine diferite tipuri de otel. Procesul complet de producere a otelului consta in cateva etape. 1. Prelucrare minereu 2. Reducerea de minereu 3. Rafinare 4. Piese turnate din o tel Prelucrarea minereului La nivel mondial se estimeaza o cantitate de 500 miliarde de tone. Valoarea de minereu extras in ultimul deceniu se estimeaza la 700 milioane tone. Aceasta inseamna ca resursele naturale de minereu va fi suficient pentru mai mu lte generaii n continuare. In scoara pamantului nostru se gasesc diferiti compusi d e minereu de fier.Principalele tipuri sunt: Magnetita este un minereu de fier dificil, asigurand o concentraie mare de fier ( 50-70%) prin aparitia Fe3O4. Depozite naturale importante de magnetite sunt in S uedia, Norvegia si Rusia. Hematitul este un reductibil, care produce o concentratie mare de fier (40-60%), apare Fe2O3. Limonita este un reductibil de fier, dar produce o concentratie foarte slaba de fier (20-45%). Apare: apa + Fe2O3. Siderita este un minereu de fier reductibil , care produce o concentratie foarte slaba de fier, apare: FeCO3. Separarea minereului primar se face, de obicei, in tarile cu traditie in minerit , inante de export. Acest lucru conduce la cresterea calitatii si reducerea cost urilor de transport, deoarece taxele sunt mai mici. In activitatile miniere se folosesc pentru separare, proprietatile specifice ale minereului, cum ar fi greutatea specifica si intensitatea magnetizarii . Primul pas in procesul de prelucrare este zdrobirea si macinarea minereurilor. Utiliza rea gravitatiei si fortele centrifuge de separare primara, are loc in concentrat oare spirala. In timpul procesului de separare, in cadrul coloanelor de flotare, proprietati specifice diferite ale minereului si ale sterilului sunt utilizate pentru separare. Imersarea materialului zdrobit intr-un lichid cu densitate mare si injectarea de aer face ca mineralele de fier sa pluteasca si pot fi descarca te prin partea de sus. Solutia magnetica foloseste fortele de camp magnetic pent ru a separa minerale de fier de alte minerale. Ca rezultat al acestor procese de separare a minereului de fier creste concentratia de la 30-35% pana la 60-65%. Dar aceste minereuri fin granulate nu sunt adecvate pentru prelucrarea n continua re. In procesele de reducere ulterioara, este necesar sa se sufle gaz prin minereuri . Pentru a spori eficienta, este necesar sa fie o dimensiune mai mare a pieselor de minereu, lucru care se face prin sinterizare sau peletizare a minereurilor f ine granulate. Pentru sinterizarea minereului, se amesteca minereul si este amestecat cu aditiv i specifici si inclzit intr-o instalaie de sinterizare. Temperaturi ridicate, elim ina particulele de minereu impreun, formand un conglomerat poros. Acest conglomer at este apoi macinat in masini speciale la dimensiunile necesare. Prin metoda peletizarii este umezit cu apa si se amesteca cu aditivi speciali. A cest amestec este turnat in forma de bile, cu un diametru de 10-15 mm si se inca

lzeste la o temperatura de peste 1000 C. Dupa aceasta, materialul este folosit p entru producie de otel in furnal. Reducerea minereurilor de fier Separarea oxizilor de fier este o reducere chimica. Pentru a realiza o reducere de caldura, se folosesc agenti de reducere speciali. Exista diferite tipuri de cuptoare : Cuptoare de reducere directe Cuptoare de topire si reducere Tipul cel mai frecvent de cuptor pentru producie de otel in Germania este furnalu l. Prin urmare, se vor mentiona cateva tipuri de furnale. Calcarul si piatra de var sunt incarcate in partea de sus a cuptorului. Apoi amestecul este incalzit t reptat. In acelai timp, amestecul fierbinte (600-1300 C) este suflat din partea d e jos a cuptorului. Aceast amestec fierbinte ( petrol sau gaze ), urca spre part ea de sus, trecand prin numeroase reactii chimice. Aprinse prin explozie carbonul din cocs-ul care arde este convertit in CO2 dar r econvertinduse cu ajutorul cocs-ului in CO. Gazele ascendente CO elimina oxigenu l din oxidul de fier si este convertit in CO2 proces de combustie. Acest proces are loc la intervale regulate si se oprete aproximativ la mijlocul i naltimii cuptorului, din cauza temperaturii prea scazute in zona. Deoarece nu to ate gazele de CO sunt folosite in procesul de reducere, gazele fierbinti contin o cantitate suficienta de CO, care poate fi inflamabila. fig.schi furnal Fierul lichid si apoi zgura se separa. Avand in vedere ca zgura este mai putin d ensa decat de fierul, aceasta pluteste la partea de sus a furnalului. Fierul lichid se varsa in oale, cunoscute sub numele de creuzete, care urmeaza s a fie transportate la mixer. Mixerul este din caramida refractara captusit, este un cilindru orizontal, ce pi voteaza pe axa longitudinala. Cele trei scopuri principale ale mixerului sunt: -container de stocare pentru fabricarea otelului -amestecarea metalului fierbinte pentru a realiza materiale omogene -reducerea de sulf (convertirea continua din MNs + FeS n MNS + Fe, MNS este mai p utin densa decat Fe, si se regaseste n zgur) Pentru a accelara acest proces, se adauga carbura de calciu sau magneziu. Ca urmare fonta contine: 3 - 5 % C 0.2 - 2 % Si 0.2 - 3 % Mn 0.1 - 2 % P 0.02 - 0.06 % S Pentru a produce otel, valoarea cestor elemente trebuie sa fie redusa. Continuarea tratamentului de la fonta la otel este numit de rafinare. Prin acest proces atat, elemente de carbon cat si cele neferoase trebuie sa fie reduse la o cantitate tipica, si anume cea dorita pentru otel. Toate procesele aplicate se bazeaza mai mult sau mai putin pe faptul ca metalul este incalzit la temperatur i inalte iar oxizi de oxigen, de inalta puritate, injectati oxideaza elementele nedorite. Aceasta se face prin generearea zgurei care are diferite scopuri: Formarea de FeO pe partea de sus a metalului fierbinte oxideaza in carbon si ele mente accidentale aflate in fier Prin adaugarea de var se genereaza o forma lichida de elemente oxidate accidenta l aflate in fier (P, Mn, Si) Cele mai cunoscute procese sunt: Procesul Thomas (nu se utilizeaza in zilele noastre). Constructiile care au fost facute inainte de 1930, pot contine otel fabricat prin procesul Thomas. Datorit a cantitatii mari de fosfor si sulf in material comportarea la sudare este scazu

ta. Procesul Siemens Martin (nu mai este permis in Europa) Procesul de suflare cu oxigen Procesul cu furnal cu arc electric Procesul de suflare a oxigenului fig.suflare In acest process deseurile de otel pot fi adaugate fontei in convertor pentru ef ectul de racire. Injectarea de oxigen pur presurizat din varf printr-o lance racita cu apa creaza temperaturi cuprinse intre 2500-3000 C in zona de reactie numita zona de inpinge ment. Oxidul de carbon CO care se ridica, fluxul de oxigen si diferitele gradiente de temperatura conduc la o baie amestecata. Ca rezultat al oxidarii elementelor afl ate accidental si fier se genereaza rapid o zgura reactiva. Datorita distantei dintre lance si baie proprietatile zgurei pot fi ajustate. Pe masura ce continua suflarea, exista o scadere continua a elementelor Si, Mn, C, P dizolvate in baia de metal.Este necesar un timp de suflare de 20-30 minute pe ntru un convertor de 400 tone. In afara de procesul de suflare din varf exista s i posibilitatea procesului de suflare din partea de jos sau combinatii ale celor doua. Procesul furnalurnalului cu arc electric fig.arc-electric In contrast cu procesele ce utilizeaza reactiile exotermice, furnalul cu arc ele ctric genereaza temperaturi ridicate prin arce electrice sau in cazuri mai rare prin intermediul inductiei. Incarcarea materialelor cum ar fi deseuri de otel, fier spongios sau fonta, flux uri si agenti de reducere, precum si elemente de aliere care pot fi alimentate i n proces se face inainte sau in timpul rafinarii. In general, procesul cu furnal cu arc electric porneste cu incarcarea cuptorului cu deseuri si/sau fonta/fier spongios solid Dupa inchiderea cuptorului procesul de topire porneste cu ajurul a trei electroz i din grafit creand temperature de circa 3500 C. La aceste temperature se poate o btine dizolvarea elementelor de aliere, care sunt dificil de topit. Datorita faptului ca, in general, nu se sulfa nici un gaz in process, caldura de proces se pastreaza. Pe de alta parte se poate sulfa gaz in cuptor, daca este n ecesara accelerarea procesului. In caz contrar, oxigenul pentru rafinare este extras din deseuri si alti agenti suplimentari. Chiar si in furnalul cu arc electric se formeaza o zgura reactiva, care include toate elementele nedorite. Capacitatea furnalului cu arc electric poate atinge 300 tone iar timpul procesul ui este de circa 40-60 minute cu extinderea posibila pentru alierea speciala. To ate procesele de rafinare mentionate conduc la otelul cald ca produs final