Sunteți pe pagina 1din 12

Dictionar economic

Valoare adaugata Sold intermediar de gestiune. Exprima o creare de valoare sau cresterea de valoare pe care intreprinderea o aduce bunurilor si serviciilor provenind de la terti. Se determina pe baza relatiei: Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiului provenind de la terti (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62) = Valoarea adaugata Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica de consum intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lor functionala (interna): - cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile); - cheltuieli cu combustibili, energie si apa; cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii, redevente, locatii de gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cu colaboratorii, reclama, publicitatea etc.); - alte cheltuieli materiale. Valoarea adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii. Acest indicator reprezinta o valoare adaugata bruta deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt consumatii din exterior si, deci, deprecierea capitalului economic (imobilizarilor) nu este luata in considerare, rezultand o valoare adaugata bruta, care include si amortizarea. Diminuarea valorii adaugate brute cu amortizarea imobilizarilor aferente exploatarii permite obtinerea valorii adaugate nete. In valoarea adaugata se transmit caracteristicile eterogenitatii valorice a notiunii de productie. In consecinta, o parte din acest sold de gestiune este o valoare adaugata vanduta, deoarece corespunde productiei vandute, confirmata de piata. In schimb, valoarea adaugata aferenta productiei stocate si productiei de imobilizari este o valoare adaugata produsa, neconfirmata de piata. Firma V.1 este definita ca fiind numele sau, dupa caz, denumirea folosita de comerciant in realizarea operatiunilor ce fac obiectul comertului sau. v.2 un practician individual, partener, sau o corporatie, ori o alta entitate formata din contabili profesionisti. Caracterele firmei: Este un atribut de identificare a comerciantului. Firma poate fi: individuala, pentru comerciantii persoane fizice sociala, pentru societatile comerciale. Firma comerciantului poate fi: originara (constitutiva) derivata (dobandita de la adevaratul titular).In cazul unei firme derivate, dobanditorul firmei trebuie sa inscrie in firma mentiunea "succesor". In cazul societatilor pe actiuni si societatilor in comandita pe actiuni nu se cere mentiunea de "succesor". Noutatea firmei - conditii de validitate - Orice firma noua trebuie sa se deosebeasca de cele existente. Daca o firma noua este asemanatoare cu alta, trebuie sa se adauge o mentiune care sa o deosebeasca de aceasta, fie prin desemnarea mai precisa a persoanei, fie prin indicarea felului de comert. Noutatea firmei trebuie sa fie relativa. Disponibilitatea firmei Este verificata de catre Biroul Unic inainte de intocmirea actelor constitutive. Se va refuza inscrierea unei firme care poate produce confuzie cu alte firme deja inregistrate. Liceitatea firmei - nici o firma nu va putea cuprinde o denumire intrebuintata de comerciantii din sectorul public. Continutul firmei: comerciantul persoana fizica - firma se compune din numele comerciantului scris in intregime sau din numele si initiala prenumelui acestuia; societate in nume colectiv - firma se compune din numele a cel putin unuia dintre asociati, cu mentiunea "societate in nume colectiv" scrisa in intregime; societate in comandita simpla - firma contine numele a cel putin unuia dintre asociatii comanditati, cu mentiunea "societate in comandita simpla" scrisa in intregime; societate pe actiuni si societate in comandita pe actiuni - firma contine o denumire proprie insotita de mentiunea "societate pe actiuni" sau "S.A."; societate cu raspundere limitata - firma contine o denumire proprie la care se poate adauga numele unuia sau mai multor asociati, insotita de mentiunea "societate cu raspundere

limitata" sau "S.R.L." Transmiterea firmei: - Firma se poate transmite numai odata cu fondul de comert. Transmiterea firmei se poate face atat prin acte juridice "inter vivos" cat si "mortis causa". Apararea firmei - Comerciantul beneficiaza de urmatoarele actiuni: actiunea in contrafacerea sau uzurparea firmei; actiunea in concurenta neloiala; actiunea in daune (despagubiri) materiale si morale. Inregistrarea firmei - Comerciantul se bucura de protectie juridica numai daca firma o fost inregistrata la Registrul Comertului. Conform articolului 30, alin. 3 din Legea nr. 26/1990, republicata, dreptul de folosinta exclusiva este protejat din momentul inregistrarii firmei. Intreprindere Unitate economica producatoare ce se caracterizeaza printr-un gen specific de activitate, printr-o functionalitate si organizare tehnologica, prin capacitatea de a produce anumite bunuri, de a se conduce si gestiona rational, precum si prin autonomia sa financiara. Intreprinderile se prezinta intr-o mare diversitate de forme. Pe baza unor criterii economice si juridice, tipologia lor se prezinta astfel: A) Intreprinderi - persoane fizice; B) Intreprinderi - asociere (cooperative); C) Intreprinderi - societati comerciale (persoane juridice): - de persoane in nume colectiv si in comandita simpla; - de capitaluri in comandita pe actiuni, si societati pe actiuni (corporatii); societati cu raspundere limitata, de persoane si de capitaluri; D) Regii autonome nationalizate sau constituite din resursele statului: directe sau indirecte. Societate comerciala
A. Concepia contractual Concepia contractual este cea clasic, tradiional i i are izvorul n Codul civil, care reglementeaz contractul de societate. Astfel, art. 1491, C. civ. prevede c societatea este un contract prin care dou sau mai multe persoane se nvoiesc s pun ceva n comun, cu scopul de a mpri foloasele obinute. Concepia instituionalist n concepia instituionalist, care este mai modern, societatea comercial este considerat o instituie, deoarece se creeaz o nou persoan juridic de drept privat, cu via i structur independente, asociaii i acionarii neputnd interveni n viaa societii dect n cadrul formelor statutare.

B.

Elemente eseniale definitorii ale societii comerciale n dreptul romn: faptul c se constituie prin manifestarea de voin a uneia sau mai multor persoane; faptul c aceast manifestare de voin este n sensul afectrii unor bunuri din patrimoniul propriu, pentru a face parte din patrimoniul social al noii societi comerciale; faptul c afectarea acestor bunuri are drept scop ndeplinirea, n comun, de acte i fapte de comer, n vederea obinerii de profit; faptul c aceast afectare de bunuri reprezint un mod de organizare juridic a ntreprinderii; faptul c se constituie o nou persoan juridic de drept privat. Societatea comercial poate fi definit ca fiind o form a ntreprinderii, cu personalitate juridic, pe care una sau mai multe persoane o organizeaz prin actul constitutiv, prin afectarea de bunuri n vederea ndeplinirii actelor i faptelor de comer cuprinse n obiectul de activitate prevzut n actul constitutiv, n vederea realizrii de profit.

Afacere
1. Tranzacie financiar, comercial sau industrial, bazat de obicei pe specul sau pe speculaii. 2. (Fam.) ntreprindere cu rezultat favorabil. 3. Treab (important), ndelenicire, ocupaie. 1. Activitate comercial, industrial sau (mai ales) financiar, bazat adesea pe specul i constnd n vnzare, cumprare, creditare, antrepriz etc. 2. Treab, ndeletnicire.

B2B Abreviere engleza - "Business to Business" Segment al comertului electronic care acopera afacerile intre intreprinderi. B2B poate avea loc: a. intre un cumparator si un vanzator; b. intre mai multi cumparatori si un vanzator (spre exemplu licitatia de vanzare pe internet); c. intre un cumparator si mai multi vanzatori (licitatia de cumparare pe internet); d. intre mai multi cumparatori si mai multi vanzatori (spre exemplu cazul bursei comerciale pe internet). Vezi si B2A, B2C. Sucursala Intreprindere fara personalitate juridica cu grad redus de libertate de actiune din partea unitatii centrale. Intreprindere comerciala, bancara etc. subordonata unei alte intreprinderi similare. TIPURI DE SOCIETATI COMERCIALE
Nu exista aprobari specifice ale investitiilor necesare pentru a infiinta o societate comerciala in Romania. Procedura in sine impune indeplinirea anumitor formalitati legale cum ar fi inregistrarea la Registrul Comertului din Romania si la Administratia Fiscala.Constituirea unei societati comerciale se realizeaza prin parcurgerea unor etape obligatorii. inregistrarea (inmatricularea) societatii comerciale in registrul comertului are rol constitutiv. De la data inregistrarii in registrul comertului societatea va dobandi persoanlitate juridica, fapt care da dreptul la inceperea, de catre comerciant, a activitatii economice pentru care a fost autorizat. Societatea cu Raspundere Limitata (SRL) Caracteristica principala este aceea ca raspunderea asociatilor pentru datoriile sociale este limitata la aporturile la capitalul social subscris si varsat. Capitalul social al unui SRL trebuie sa fie de minim 200 lei, divizat in parti sociale cu o valoare nominala de cel putin 10 lei fiecare, iar fiecare asociat in parte poate sa detina un numar intreg de parti sociale. O societate cu raspundere limitata poate fi infiintata de cel putin 1 asociat ( asociat unic) si cel mult 50 (cincizeci) de asociati. Acesti asociati pot numara printre ei persoane fizice si /sau persoane juridice. O persoana, fie fizica sau juridica, nu poate fi asociat unic in mai mult de un SRL. Daca o persoana intentioneaza sa infiinteze mai multe societati, este necesar ca cel putin o parte sociala sa fie detinuta de alta persoana fizica sau juridica. O societate cu raspundere limitata nu poate avea, ca asociat unic, o alta societate cu raspundere limitata care este, la randul ei, detinuta de un asociat unic. Un SRL este condus de unul sau mai multi administratori, care pot avea puteri depline sau limitate si care pot fi cetateni romani sau straini. Durata mandatului administratorului/administratorilor poate fi limitata sau nelimitata. Nu exista nici o diferenta intre societatile care functioneaza cu sau fara capital social strain. In situatia in care SRL este cu asociat unic, atunci asociatul unic poate avea calitatea de salariat al societatii cu raspundere limitata al carei asociat unic este, cu exceptia cazului in care are calitatea de administrator unic sau de membru al consiliului de administratie. Din punct de vedere fiscal in SUA, SRL este o entitate cu clasificare duala ( check-the-box entity). Societatea pe Actiuni (SA)

Capitalul social al SA reprezinta echivalentul in lei a sumei de 25.000 euro, calculate la cursul se sghimb valutar stabilit de BNR (Banca Nationala a Romaniei) pentru ziua subscrierii si varsarii capitalului social, dar nu poate fi mai mic de 90.000 lei. Capitalul social este reprezentat prin actiuni emise de societate, care, prin modul de transmitere pot fi nominative sau la purtator; capitalul social este expresia valorica a a aportului actionarilor, iar in schimbul aportului actionarii primesc actiuni. Poate fi constituita in una din cele doua forme: societate pe actiuni inchisa sau societate pe actiuni deschisa. Actiunile trebuie sa fie detinute de minim doi actionari, persoane fizice si/sau persoane juridice ( nu exista limita maxima), si este deschisa atat participatiei private cat si celei publice. Valoarea nominala pentru o actiune nu va fi mai mica de 0,1 lei ( adica 10 bani).Conform unor amendamente recente, actionarii societatii pot imputernici administratorii sa majoreze capitalul social al societatii cu o suma determinata, cu conditia ca aceasta sa nu depaseasca jumatate din valoarea capitalului social existent. Pentru administrarea societatilor pe actiuni poate fi ales unul dintre urmatoarele sisteme alternative:

sistemul unitar, sau sistemul dualist. Sistemul unitar societatea este condusa de unul sau mai multi administratori, totdeauna in numar impar, organizati intr-un consiliu. Consiliul poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori. Pentru acele societati ale caror situatii financiare sunt supuse auditului, aceasta delegare este obligatorie si numarul minim de administratori este de trei. Sistemul dualist conducerea societatii este asigurata de un Directorat si de un Consiliu de Supraveghere, cu urmatoarele atributii: Directoratul asigura activitatea si conducerea societatii si raporteaza Consiliului de Supraveghere Consiliul de Supraveghere exercita in permanenta controlul asupra Directoratului societatii si raporteaza Adunarii Generale a Actionarilor

Administratorii si membrii Directoratului si Consiliului de Supraveghere nu pot incheia un contract de munca cu societatea; in schimb, este necesar un contract de management. Sediile secundare ale societatii comerciale O societate comerciala poate sa deschida in aceeasi localitate cu sediul principal, sau in alte localitati, dezmembraminte sub diferite forme: sucursale, depozite, magazine, agentii etc.

Sucursala este un dezmembramant, fara personalitate juridica, al societatii comerciale; se inregistreaza in registrul comertului si i se atribuie un cod unic de inregistrare. Sediile secundare fara statut de sucursala nu se inregistreaza ca pozitie distincta in registrul comertului si nu au cod unic de inregistrare propriu. (Atentie: nu se pot infiinta sedii secundare sub denumirea de filiale).

Sucursala a unei societati straine O sucursala a unei societati straine nu are personalitate juridica sau capital social propriu. Fiind o unitate a societatii-mama, activitatile sucursalei nu pot excede obiectul de activitate a societatii-mama. Filiala Este societate comerciala cu personalitate juridica care se infiinteaza intr-une din formele de societate comerciala enumerate; va avea regimul juridic al formei de societate in

care s-a constituit. Parteneriatul Parteneriatul ca forma juridica de organizare este adesea utilizat in Romania. Cele trei tipuri de parteneriat stipulate prin lege ce duc la crearea unei entitati cu personalitate juridica sunt urmatoarele:

Societatea in nume colectiv Societatea in comandita simpla Societatea in comandita pe actiuni

Partenerii unei societati in nume colectiv si partenerii activi ai unei societati in comandita simpla au raspundere nelimitata cu privire la obligatiile ce deriva din parteneriat fata de terti. Fiecare dintre acesti parteneri raspunde solidar si colectiv pentru indeplinirea acestor obligatii.

Societatea in nume colectiv ( SNC ) Reprezinta un element de credit, oferind garantii suplimentare tertilor care intra in contact cu firma; se caracterizeaza prin intrunirea a doua elemente: asociatii raspund in mod solidar si nemarginit pentru datoriile societatii si isi exercita comertul sub o forma colectiva, iar dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator, afara de stipulatie contrara in actul constitutiv; nu necesita capital social initial, dar asociatii raspund cu tot ce poseda, cu exceptia asociatilor comanditari. Valoarea capitalului social minim este de 200 lei. Se caracterizeaza prin existenta a doua categorii de asociati: comanditati si comanditari. Societatea in comandita simpla ( SCS ) Asociatii comanditati au dreptul exclusiv de a participa la administrarea societatii in comandita, datorita existentei raspunderii lor personale si solidare pentru datoriile sociale; administrarea se va incredinta unuia sau mai multor asociati comanditati; asociatii raspund cu tot ce poseda, cu exceptia asociatilor comanditari. Valoarea capitalului social minim este de 200 lei. Se caracterizeaza prin existenta a doua categorii de asociati: comanditati sicomanditari. Societatea in comandita pe actiuni ( SCA ) Este o societate asemanatoare SCS cuprinzand doua categorii de asociati: comanditari si comanditati; capitalul social este impartit in actiuni; legea asimileaza SCA cu societatea pe actiuni fiind reglementata de dispozitiile legale referitoare la societatea pe actiuni si se constituie prin: constituire simultana si constituire simultana sau prin subscriptie publica. Valoarea capitalului social reprezinta echivalentul in lei a sumei de 25.000 euro, calculate la cursul se sghimb valutar stabilit de BNR (Banca Nationala a Romaniei) pentru ziua subscrierii si varsarii capitalului social, dar nu poate fi mai mic de 90.000 lei. Grupul de Interes Economic (GIE) GIE reprezinta o asociere intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituita pe perioada determinata. Principalul sau obiectiv este reprezentat de dezvoltarea activitatilor economice ale membrilor sai; dezvoltarea GIE in sine reprezinta obiectivul secundar.
Numarul membrilor unui grup de interes economic nu poate fi mai mare de 20. O caracteristica esentiala a GIE este faptul ca membrii acestuia raspund nelimitat si solidar

pentru obligatiile grupului, precum si faptul ca nu poate sa detina, direct sau indirect, actiuni/ parti sociale la una dintre societatile comerciale membre sau in alt GIE. Un grup de interes economic nu poate emite actiuni, obligatiuni sau alte titluri negociabile. Grupul European de Interes Economic (GEIE) Un GEIE este asemanator unui GIE; acesta poate fi infiintat in orice stat membru UE si in Romania prin filiale, sucursale, reprezentante sau alte entitati fara personalitate juridica, cu conditia ca acestea sa respecte legislatia nationala. Infiintarea de sucursale sau filiale ale unui GEIE va fi supusa aceleiasi proceduri de inregistrare impuse grupurilor de interes economic. Societatea Europeana (SE) SE poate fi constituita la momentul inregistrarii in orice stat membru UE in conformitate cu Regulamentul CE 2157/2001. Legislatia Europeana impune statelor membre sa considere SE ca societate pe actiuni in conformitate cu legislatia statului membru in care aceasta are inregistrat sediul social. Prin intermediul SE, activitatile derulate in mai multe state membre pot fi controlate de o singura societate, in loc sa respecte diferite norme pentru fiecare stat in parte in care detin filiale. SE sunt potrivite doar pentru societatile mari. Reprezentanta O reprezentanta este de obicei infiintata de societati straine in Romania pentru a desfasura activitati necomerciale, cum ar fi publicitatea si cercetarea de piata, in numele societatiimama. Reprezentantele nu pot desfasura activitati comerciale in Romania. Pentru a inregistra o reprezentanta, oficialii societatii trebuie sa depuna o cerere la Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri si sa plateasca o taxa anuala de 1.200 USD echivalent in lei, necesara pentru obtinerea licentei. La momentul autorizarii, reprezentanta trebuie sa fie inregistrata si la Ministerul Finantelor Publice si la Camera de Comert si Industrie a Romaniei si sa plateasca un impozit pe profitul anual in valoare de 4.000 euro, echivalent in lei. Consortiul Legislatia nationala permite incheierea unui contract de asociere in participatiune. Prin acest contract, partile actioneaza impreuna pentru atingerea unui scop comun in afaceri. Aceasta forma de a face afaceri in Romania nu presupune crearea unei persoane juridice. In general, una dintre parti este responsabila cu tinerea contabilitatii asociatiei in participatiune. Trust Legislatia romana nu recunoaste conceptul de trust. Entitati utilizate in mod curent de catre investitorii straini Societatile cu raspundere limitata (SRL) sunt cele mai populare mijloace destinate investitorilor pentru derularea activitatilor comerciale in Romania deoarece au mai putine cerinte administrative, o mai mare flexibilitate fata de alte tipuri de societati si o cerinta de capital redusa. Cu toate acestea, societatile pe actiuni (SA) raman o optiune atractiva pentru investitorii care intentioneaza sa isi listeze societatile comerciale la bursa.

Inflaia este un dezechilibru major prezent n economia oricrei ri, reprezentat de o cretere

generalizat a preurilor i de scderea simultan a puterii de cumprare a monedei naionale. Inflaia este un indicator final, care arat la sfrsit de an fiscal dac politicile guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alturi de politicile Bncii Centrale, se coordoneaz i conduc la o stabilitate a preurilor de consum .

Cauzele inflaiei
Principalele cauze ale inflaiei sunt: inflaie prin moned - emisiunea excesiv de moned peste oferta real de bunuri i servicii; inflaie prin cerere - excedentul de cerere agregat peste oferta agregat; inflaie prin costuri - creterea costurilor de producie, independent de cererea agregat; inflaia importat; inflaia prin structuri.

Formele inflaiei
Formele inflaiei sunt: inflaia trtoare (sau linitit) presupune creterea preurilor pn la max. 3%; inflaia moderat -- reprezint creterea anual a preurilor cu 15-30%. Definiia inflaiei moderate a fost propus de ctre Rudiger Dornbusch, profesor la MIT i Stanley Fischer, primul vice [1] director executiv al FMI, n 1993 ; criza inflaionist -- reprezint acea perioad de timp, de cel puin doi ani, pe parcursul creia rata anual a inflaiei depete 40%. Definiia crizei inflaioniste a fost propus de ctre Michael [2] Bruno i William Easterly, economiti la Banca Mondial, n 1998 ; inflaia rapid, cnd ritmul anual de cretere a preurilor se apropie de 10%; inflaia galopant, cnd creterea preurilor depete 10% anual; hiperinflaia -- reprezint creterea preurilor de peste 50% pe lun. Definiia hiperinflaiei a fost formulat pentru prima dat de ctre Phillip Cagan, profesor la Columbia University, n 1956. Hiperinflaia ncepe n luna n care creterea preurilor depete 50% i se termin, dac rata [3] creterii preurilor scade sub 50% i timp de un an se menine sub acest nivel . Dup ali autori, hiperinflaia presupune o rat medie anual de 1.000% i peste acest nivel.

Msurarea inflaiei
n mrime absolut - Excedentul de mas monetar peste oferta real de mrfuri, care d natere la un surplus de cerere absolut nominal ce se traduce prin majorri ale preurilo r efective; n expresie relativ - Este raportul ntre excedentul sau surplusul de moned (respectiv, de cerere)i oferta real de bunuri i servicii, n economie, cruia i corespunde o anumit majorare a preurilor.

1. Indicele general al preurilor IGP; 2. Indicele preurilor de consum IPC; 3. Indicele puterii de cumprare a banilor IPCB.

Msuri antiinflaioniste
A) Msuri de reducere a excesului de cerere agregat: - politic monetar riguroas, de natur s evite excedentul de moned n economie; - politica bugetar a statului, orientat spre reducerea deficitului bugetar, spre meninerea la un nivel a cheltuielilor publice, n perioada respectiv, i spre ridicarea, n anumite limite, a nivelului impozitelor i taxelor, care s frneze creterea cererii i a preurilor; - politica dobnzilor la creditele acordate, prin care s nu se ajung la o micorare artificial a ratei dobnzii i la ieftinirea creditului; B) Msuri de stimulare a creterii ofertei: - o politic de salarizare corelat cu rezultatele economice obinute prin munc, prin care s se evite creterea costurilor medii; - creterea capacitii de adaptare a aparatului de producie la cerinele pieii; - stimularea extinderii potenialului de producie, prin investiii de capital n mijloacele de producie performante, prin fora de munc ntr-o structur de calificare nou, inovaii, prin creterea productivitii factorilor de producie.

Consecinele inflaiei
Consecinele inflaiei sunt: scderea puterii de cumprare a populaiei; redistribuirea veniturilor i avuiei; este stimulat nclinaia spre consum i este descurajat nclinaia spre economisire; inflaia avantajeaz debitorii (in moneda naional); rata dobnzii este influenat de rata inflaiei. Consecinele inflaiei pe care le suport populaia, viaa social-economic n ansamblul ei sunt cunoscute sub denumirea de cost al inflaiei.

ETAPELE DE APARIIE A CRIZEI Cauzele Erorile de ordin economico-financiar, starea general a economiei, calificaia insuficient a personalului, neajunsurile din sistemul de motivaie. Simptome Simptomele crizei sunt manifestarea primelor semne ale tendinelor negative, stabilitatea acestor tendine, conflictele de afaceri, acumularea problemelor financiare etc. i atunci factorii crizei vor fi reducerea calitii produciei, nclcarea disciplinei tehnologice creterea datoriilor la credite etc. Factorii - interne i externe.

CRIZA ORGANIZAIEI: TIPURILE, FAZELE I CONSECINELE EI Criza este acutizarea extrem a relaiilor interne de producie i social-economice, precum i a relaiilor organizaiei cu mediul economic exterior. 1. Situaia de criz poate aprea la orice stadiu de activitate a organizaiei att n perioada formrii i dezvoltrii ei, ct i n timpul stabilizrii i extinderii produciei i, n final, la nceputul declinului etc. 2. Situaia de criz se manifest, n primul rnd, prin oscilaia volumului de producere i realiza re a produciei, creterea datoriilor creditoare ctre furnizori, bnci, organele fiscale, prin deficitul de mijloace circulante etc., fiindc anume aceste cauze servesc drept premise pentru apariia strii de insolvabilitate a organizaiei.

ETAPELE ACTIVITII VITALE

CRIZELE SE CLASIFIC N MODUL URMTOR: criza tehnologic (de producie), n cazul creia utilajul i tehnologiile nvechite nu permit

fabricarea unor produse de calitate, competitive, ceea ce conduce la pierderi financiare din partea organizaiei; social (social-administrativ), apare n rezultatul conflictelor dintre lucrtori sau grupuri ale acestora, inclusiv ntre muncitori i administraie, conflictelor administrative din aparatul de conducere etc. Conflictele date conduc la adoptarea unor decizii ineficiente i la pierderi de timp productiv; financiar, ce apare din cauza utilizrii neraionale a capitalului propriu i a mijloacelor mprumutate, a utilizrii neraionale a profitului obinut, ceea ce se soldeaz cu probleme financiare pentru organizaie; organizatoric apare n rezultatul imperfeciunii structurii de gestiune a produciei i a structurii aparatului administrativ al organizaiei, repartizrii ineficiente a funciilor, drepturilor, obligaiilor, responsabilitilor i mputernicirilor ntre nivelurile de gestiune, subdiviziunile aparatului i n interiorul lor ntre executani; informaional, ce constituie consecina situaiei n care informaia disponibil nu reflect schimbrile de pe pia, nu reflect suficient starea de lucruri n organizaia nsi. Toate acestea conduc la apariie diverselor tipuri de pierderi; criza de interaciune ntre proprietarii organizaiei sau ntre ei i putere, interesele contradictorii ce nu permit promovarea unei politici eficiente i, drept rezultat, organizaia se alege cu pierderi eseniale substaniale. Fazele depirii situaiilor de crizFaza I declinul (reducerea indicatorilor ce caracterizeaz rezultatele economico-financiare ale activitii) din cauza factorilor externi ai pieei. Faza II nrutirea n continuare a rezultatelor activitii sub aciunea factorilor interni din organizaie (fr nrutirea condiiilor exterioare pe pia). Faza III depresia, acomodarea organizaiei la noile condiii de gospodrire cu un nivel sczut de venituri (adoptnd msurile anticriz primordiale). Faza IV restabilirea echilibrului financiar, nviorarea produciei restabilirea volumului de producie i realizare a acesteia la nivelul de dinaintea crizei.

Faza V - sporirea produciei, accelerarea dezvoltrii economice a organizaiei, majorarea volumului de vnzri i realizare n perspectiv pe termen scurt. Faza VI meninerea noului nivel economic de dezvoltare a ntreprinderii, al stabilitii ei n perspectiv pe termen lung, crearea condiiilor pentru autofinanare. CAUZELE INTERNE ALE APARIIEI CRIZELOR N ORGANIZAIE POT FI DISPROPORIILE I NCLCAREA ECHILIBRULUI DINTRE: unele grupe de mijloace proprii i mprumutate i amplasarea lor n fonduri fixe i mijloace circulante;

volumul de producie i volumul produciei realizate; volumul de realizare a produciei i componenta monetar a ncasrilor; venituri i mprumuturile pe termen scurt; calitatea produselor i preurile sczute de pe pia; preul produciei i cheltuielile pentru fabricarea ei; nivelul de dotare tehnic a ntreprinderii analizate i cel al ntreprinderilor concurente; datoriile debitoare i cele creditoare; volumul investiiilor i veniturile de pe urma lor etc.

CONSECINELE CRIZEI

DIRECIILE PRINCIPALE ALE REGLEMENTRII DE STAT A SITUAIILOR DE CRIZ SUNT: perfecionarea cadrului legislativ cu privire la insolvabilitatea (falimentul) ntreprinderilor. susinerea de ctre stat a ntreprinderilor insolvabile, n primul rnd, din ramurile principale industria constructoare de maini, industria chimic etc.; adoptarea de ctre guvern a unor msuri orientate spre depirea crizei n domeniul neachitrii plilor de ctre organele de stat; privatizarea i lichidarea ntreprinderilor debitoare; perfecionarea activitii arbitrajelor; crearea instituiei administratorilor de arbitraj a organizaiilor de arbitraj autoreglabile.