Sunteți pe pagina 1din 65

Curs 12 Functionarea societatilor comerciale Organele societatii: -adunarea generala; -administrator; -cenzorii si auditorii financiari.

Vointa sociala se formeaza in cadrul organului de deliberare si decizie care este adunarea generala a asociatilor respectiv a actionarilor. Adunarea generala este un organ colectiv format din totalitatea asociatilor. Adunarea generala Notiune: Rolul adunarii generale- este organul de deliberare si decizie al societatii,este format din totatalitatea asociatilor societatii. Decide :numeste celelalte organe ale soc (admin,audtorii respectiv cenzorii), exercita controlul asupra activitatii lor si decide asupr angajarii raspunderii lor, modifica actele constitutive ale soc. Felurile adunarii generale: Soc pe actiuni sau in comandita pe actiuni- adunarea ordinara sau extraordinara si adunarea speciala,la care participa anumite categorii de actionari. Adunarea ordinara Se intruneste cel putin odata pe an, dar nu mai tarziu de 5 luni de la incheierea exercitiului financiar. Ea se tine la sediul societatii si in locul mentionat in convocare. Ad ord este obligata sa sa discute,sa aprobe sau sa modifice situatia financiara anuala. Aceasta discuta toate problemele inscrise pe ordinea de zi . Ad generala dezbate asupra:dividentul cuvenit asociatilor sa aleaga sau sa revoce pe admin, audit fin si cenzorii societatii,membrii consiliului de supravechere, sa fixeze remuneratia organelor de conducere , sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si dupa caz programul de activitate stabilit pe exercitiul financiar urmator. Competenta adun ord este generala- decide asupra oricarei probl cu exceptia celor pe care legea le da in competenta adun extraordinare. In soc pe actiuni sau in comandita pe actiuni pentru validarea deliberarilor este necesara prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin 1/4 din numarul total din dr de vot. Hotararile se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Actl const poate prevedea cerinte mai ridicate de cvorum si majoritate. Daca nu se poate lucra din cauza neindeplinirii cond mentionate va avea loc o a doua convocare , se vor dezbate si probl de la prima intrunire idiferent de cvorum si hot se vor lua cu majoritatea voturilor exprimate In soc cu raspundere limitata adunarea decide prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale inafara de cazul cand prin actul contitutiv se prevede altfel. In cazul soc in nume colectiv si in comandita simpla hotararile se iau prin votul majoritar absolut al capitalului social. Luarea deciziilor are la baza principiul majoritatii, de regula majoritatea exprimata in capital, in cazul SRL legea cere dubla maj, in nuarul partilor sociale si in numarul aociatilor. Majoritate absoluta=jumatate plus unu Adunarea extraordinara

Aceasta adunare se intruneste ori de cate ori este nevoie a se lua o hotarare in probleme care reclama modificarea actelor constitutive ale soc;prelungirea duratei,marirea sau reducerea cap soc.,schimbarea obiectului soc. ori aformei acesteia,mutarea sediului,fuziunea cu alte soc sau dizolvarea anticipata a soc. In soc pe actiuni sau in comandita pe actiuni pentru validarea deliberariloradun extr ,este necera, la prima convocare, prezenta actionartilor de cel putin 1/4 din numarul total din dr de vot ,iar la convocarile urmatoare ,prezenta reprezentand cel putiomn o cincime din num total de dr de vot. Hotararile sunt luate cu maj voturilor celor prezenti sau reprezentati. In soc cu raspundere limitata pnt hot avand ca obiect modicarea contractului de soc sau ale statului este necesar votul tuturor asociatilor ,afara de cazul cand actul const dispunne altfel. Socv in nume colectiv sau in comandita simpla este consacrata de lege solutia unanimitatii votului asociatilor se impune in cazul modificarii actului const. Adunarea mixta Acest tip de adunare este o creatie a practicii,in functie de natura problemei ea va trebui sa indeplineasca conditiile de cvorum si de majoritate prevazute de lege pentru ad ordinara sau extraordinara. Ea poate functiona ca ad ordinara pnt ordinea de zi si pnt ordinea de zi proprie ca si ad extraordinara. Adunarea speciala Aceasta d priveste soc pe actiuni sau in comandita pe actiuni si cuprinde anumite categorii de actionari . Convocarea adunarii generale Initiativa: de regula consiliul de administratie respectiv de directorat- in cazul soc pe actiuni sau in com de actiuni si de administratori in cazul SRL ori de cate ori este necesar. Adunarea generala este convocata si de catre asociati.. Continutul convocarii: -locul si data tinerii, respectiv sediul soc,referitor la data trebuie sa asigure timpul necesar ajungerii,nu poate fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii convocarii -ordinea de zi trebuie sa fie explicita, ea trebuie sa arate toate broblemele care urmeaza a fi discutate. Comunicarea convocarii:Aceasta este diferita in functie de forma soc precum si de num asociatilor; -soc pe actiuni sau in comandita pe actiuni - publicarea in MO precum si intr-unul din ziarele raspandite din loclitate in carese afla sediul societatii sau in cea mai apropiata localitate. Daca toate actiunile societatiii sunt nominative ,convocarea poate fi facuta numai prin scrisoare recomandata sau, daca actul const permite prin scrisoare trimisa electronic. -SRL-in form aprevazuta in actul const,in lipsa stipulatiei prin scrisoare recomandata. - soc in nume colectiv sau in comandita simpla - in cazul in care soc detine o pagina de internet convocarea poate fi postat precum si doc ce urmeaza a fi discutate in cadrul ad generale. Normele legale privind convocarea sunt norme imperative nerespectarea acxestora atrage nulitatea hotararii adunarii generale. Sedinta adunarii generale Conditii de participare: calitatea de asociat legea permite si reprezentarea asociatilor in adunarea generala,in baza unei imputerniciri acordate pnt respectiva adunare generala. Desfasurarea sedintei: se va tine in ziua, ora si locul aratate in convocare .Se deschide de catre presedintele cond de admin sau respectiv al directoratului sau de catre acela car ii tine locul. Se va verifica lista de prezenta. Daca sunt indeplinite cond prevazute de lege pnt prezenta si pnt

luarea hotararilor se trece la dezbaterea si votarea problemelor de pe ordinea de zi. De regula hotararile se iau cu vot deschis. Votul inchis este obligatoriu pentru numirea, revocarea si raspunderea membrilor org de administrare de conducere si de control ale soc. Dreptul de vot si exercitarea lui:este strans legat de participarea la cap social,actionarii exercita dr de vot proportional cu numarul actiunilor pe are le poseda. Exercitiul dr de vot este suspendat pentru actionarii care nu au achitat varsamintele ajunse la scadenta. Regula se aplica la toate formele de societate 1 actiune platita= 1 vot . Dr de vot nu poate fi cedat el poate fi transmis doar prin cesiunea actiunilor. Legea interzice admin, membrilor directoratului si ai cons de supravechere sa voteze, in baza actiunilor pe care le poseda, descarcarea gestiunii lor sau o problema ce tine de persoana sau administratia exerciatatde catre acestia. Regulile privitoare la dr de vot au caracter imperativ, nerespectarea atrage nulitatea hotararii adunarii gnerale , cu excepti cand legea prevede altfel. Adoptarea hotararilor:are loc prin vot deschis, exc alegerea si revocarea membrilor cons de admin, obligatoriu vot secret. Nu pot fi invocate probleme care nu sunt inscrise pe ordinea de zi. Exceptie:toti actionarii sunt prezenti sau repezentati si nimeni nu s a opus sau nu a contestat aceasta hotarare. In cadrul SRL votarea se poate face si prin corespondenta, daca actul cont prevede aceasta modalitate de aexprimare a sociatilor societatii. Exercitarea abuziva a dr de vot poate aduce si la dizolvarea soc.. Hot adoptate prin exercitarea abuziva a dr de vot pot fi anulate in conditiile legii si pot atrage raspunderea potrivit dr comun. Daca soc detine o pag de internet rezultatele vor fi publicate in cel mult 15 de zile de la dta adunarii generale. Procesul verbal al sedintei:lucrarile adunarii trebuie consemnate intr-un p-v semnat de catre presedinte si secretar. Contine:formalitatile de convocare,data si locul adunarii, actionartii prezenti,numarul actiunilor, precum si dezbaterile in rezumat si hotararile luate. P-v va fi trecut in registrul sedintelor deliberarilor ad generale. Dispozitiile cu privire la p-v au caracter dispozitiv. Nerespectarea atrage nulitatea p-v si implicit nulitatea hot ad generale. Hotararile adunarii generale Natura juridica; in conditiile prevazute de lege pentru cvorulm si majoritate in functie de natura problemei.Este un act juridic care exprima vointa asociatilor intr-un cadru colegial si pe principiul majoritatii, in sensul realizarii unui scop comun care corespunde deopotriva intereselor persoanle ale asociatilor si ale societatii. Obligativitatea hotararilor:sunt obligtorii pnt toti asociatii. Publicitatea privind hotararile:pnt a fi opozabile tertilorhot trebuiesc publicate in cond prev de lege. In cazul soc pe actiuni sau uin com pe actiuni hot ad gen vor fi depuse in termen de 15 zile la ORC pnt a fi mentionate in registru si publicate in MO. SRL- legea anu impune aducerea la cunostnta tertilor, cu toate acestea se fac mentini la ORC daca hot privesc modificarea actului constitutiv al soc. Anularea hotararilor:hot adoptate cu nerespectarea legii sau a dispoz actului cons pot fi anulate pe cale judecatoreasca In cazul soc pe actiuni sau in comandita pe actiuni precum si in SRL hot AG contrare legii sau actului constitutv pot fi atacate in justitie de oricar edintre asociatii care nu au luat parte la d generala sau a u votat contra si au cerut sa se insereze in p-v al sedintei. DR de a ataca apartine si administratorilor. Acestia au chiar obligatia de acere anularea hot care nu au respectat legea sau actul constitutiv . Admin nu pot ataca ahot care privesc revocarea lor din

functie.. Actiunea in anulare (art.132 L 31/1990) prevede si cazurile de nulitate relativa cat si cauzele de nulitate absoluta. Cand se invoca motive de nulitate relativa cererea de anulare poate fi facuta de persoana ocrotita iar dr se prescrtie in 15 zile de la data publicarii in MO.(sau inainte daca cel ocrotit a luat la cunostinta pe alta cale). In cazul nulitatii absolute ,cererea poate fi facuta de orice persoana intersata, iar dr la actiune este imprescriptibil. Competenta privind solutionarea cererii de anulatre o are tribunalul in raza caruia soc com isi are sediul principal. Cerea se solutioneaza in contradictoriu cu societatea reprezentata prin administratori. Daca soc este atacata de catre admin inst va numi un reprezntant dintre actionarii soc. Daca au fost introduse mai multe actiuni inanulare ele vor putea fi conexate. Cererea se judeca in camera de consiliu. In consecinta solutionarea cererii in sedinta publica atrage nulitatea hotararii. Legea permite reclamantului ca o data cu cererea de anulare a hotarari executarea aceasteia sa fie suspendata. Imopotriva ordonantei de suspendare se poate face recurs in termen de zile de la pronuntare , poate fi exercitat de oricare dintre parti, indifernt de solutia data in prima instanta. Hotarare irevocabila de anulare a hotararii AGA trebuie mentionata in Registrul Comertului si publicata in MO. De la data publicarii hotararea este opozabila tuturor actionarilor soc com.

Curs 13 Administrarea si conducerea societatilor comerciale Notiune: vointa social a oricarei soc exprimata de adunarea generala este adusa la indeplinire prin actele persoanelor sau organelor anume investite ,care realizeaza administrarea si conducerea soc. Soc in nume colectiv - gestiunea este asigurata de unul sua mai multi admin, fiecare poate reprezenta soc, afara de stipulatie contrara in acttul constitutiv. Soc in comandita simpla - unul sau mai multi admin. Soc pe actiuni- unul sau mai multi admin, numarul lor fiind intotdeauna impar , cand sunt mai multi admin constitue un consiliu de administratie. Administrarea si conducerea soc se realizeaza la alegerea asociatilor , prin cons de admin si directorii soc (sistemul unitar) sau prin directorat si consiliu de supraveghere (sistemul dualist). Consiliul de admin poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general. Soc in comandita e actiuni - este administrata de unul sau mai multi administratori, care nu pot fi decat asociati comanditati. SRL - administrarea este realizata de unul sau mai multi administratori. In cazul pluralitatii de admoin legea face o distinctie, in cadrul soc de persoane pluralitatea admin nu este organizata de lege:in cazul soc de capital pluralitatea este organizata de lege sub forma unui organ colegial - consiliul de administratie. Statutul juridic al administratorilor Legea 31/1990 cuprinde anumite reguli care definesc statutul administratorului. Aceste reguli se refera la; calitatea de administrator; conditiile de numire in functie;desemnarea administratorulu; durata functiei; publicitatea numirii administratorului; natura juridica a functiei de admin; obligatiile si puterile admin; incetarea functiei de admin. Calitatea de administrator: in mod obisnuit o pers fizica, legea in forma sa actuala permite si desemnarea unei pers juridice ,dar numai in cazul soc pe actiuni In cazul in care o pesr juridica este desemnata ea este obligata sa-si numeasca un reprezentant persoana fizica , prin care sa isi indeplineasca functia.

Persoana fizica numita de catre pers juridica este supusa acelorasi conditii, obligatii si raspundere ca si pers fizica care actioneaza in nume propriu. Trebuie de mentionat ca raspunderea pers fizice nu exonereaza de raspundere pers juridica. Pers juridica si pers fizica desemnata de aceasta raspund solidar pnt prejudiciile cauzate soc conform legii. In caz in care pers juridica revoca din functie pers fizica are obligat de a numi alt reprezentant. Conditiile cerute pnt numirea administratorului: a)capacitatea admin - capacitatea deplina de exercitiu, legea prevede ca persoanele care nu pot fi fondatori nu pot fi numiti admin, persoanele care in co0nditiile legii sunt incapabile. numirea unei asemenea persoane are finalitate decaderea acesteia din functie iar actele incheiate de acesta vor lovite de nulitate. b)onorabilitatea administratorului- moralitate nestirbita , nu pot fi numiti admin personele care au fost condamnati pnt infractiuni prev la art. 6 Legea 31/1990. Legea cere ca persoana in cauza sa declare pe propra raspundere ca indelineste conditiile prevazut de lege. c)cetatenia admin. pote fi desemnat un cetatean roman, precum si un cetatean strain daca in cadrul actului const nu este prevazuta o asemenea interdictie. d)calitatea de asociat al admin. orice forma de soc com adiminis poate fi asociat sau neasociat. In cazul soc in comandita calitatea de admin o poate avea numai asociatii comanditati e)cumulul de functii, legea 31 prevede interdictii si limitari. Interdictia cumulului- pe durata indelinirii functiei de admin acesta nu poate incheia cu socun CIM, daca admin este o persoana asociat care are deja un CIM acesta este suspendat pe durata exercitari functiei de admin. Nu poat incheia CIM nici pnt functia de admin nici pnt o alta functie. Dispozitia are caracter imperativ,incalcarea dispozitiei atrage decaderea admin din functie . Dispozitia legii se refra la soc pe actiuni, in opiia autorului ar putea fi extinsa si asupra celorlalte forme de soc avand in vedere natura raporturilor intre admin si soc. Limitarea cumulului - o pers fizica poate exercita concomitent cel mult 5 mandate de admin si/ sau de membru al consililuii de supraveghere in soc pe actiuni al caror sediu se afla pe teritoriul Romaniei.Dispozizia legala este valabila si pentru pf admin sau membru al cons de supraveghere sau pf desemnata de catre pj. Limitarea cumuluilui nu opereaza daca cel ales in consiliul de admin sau de supraveghere detine cel putin 1/4 din totalul actiunilor societatii sau este membru in consiliul de admin sau de supraveghere al unei soc pe actiuni care detine patrimea aratata. In caz de incidenta cumulului pers in cauza este obligata sa demisioneze in termen de cel tarziu o luna de la data aparitiei situatiei de incompatibilitate. La implirea perioadei legale pers in cauza pierde mandatul obtinut prin depasireanum legal de mandate in ordinea cronologica a numirilor si va fi obligata de la restituirea remuneratiei si a altor beneficii primite de catre soc in care a exercitat acest mandat. Deliberarile si deciziile la care persoana a luat parte in exercitarea mandatului raman valabile. In cazul SRL legea prevede ca admin nu pot primi, fara autorizarea adunarii asociatilor , mandatul de admin in alte soc concurente saua vand acelas obiect de activitate , sub sanctiunea revocarii si raspunderii pnt daune. Desemnarea admin:la constituirea soc sau ulterior de catre adunarea generala. La const soc admin sun stabiliti in actul constitutiv . Soc in num colectiv, soc in comandita simpla si SRL actul const trebuie sa prevada asociatii care administreaza si reprezinta soc sau admin neasociati, datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit si daca urmeaza sa le exercite impreuna sau separat. Soc pe actiuni si in comandita pe actiuni va contine in plus si numele directorilor, dupa caz . Desemnarea ulterioara a admin de catre adunarea generala se realizeaza in conditii diferite. In cazul soc in nume colectiv si in comandita simpla sunt alesi prin votul asociatilor care prezinta majoritatea absoluta a capitalului social.

Soc pe actiuni sau in comandita pe actiuni sunt alesi de adunarea generala ordinara a actionarilor cu cvorumul si ajoritatea prevazuta de lege. Candidatii sunt nominalizati de catre membrii actuali ai consiliului de admin sau de catre actionari. Persoanle nominalizate trebuyie sa informeze ad generala cu privire la respectarea conditiilor prev de art 153/15/16/17. SRL admin sunt alesi prin votul asociatilor reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a aprtilor sociale. In caz de vacanta a postului de admin se poate numi un admin provizoriu , daca ctul cons nu prevede altfel.In cazul in care vacanta scade num admin sub num min impus de lege ,a dministratorii ramasi convoca de urgenta adunarea generala ordinara a ctionarilor . Dca admin nu cer convocarea ad generale o oate faceorice parte interesata poate cere instantei desemnarea pers insarcinata cu convocarea ad gen ordinare a asoc. Legea prevede acceptarea pers numita administraor in mod expres pnt aproteja interele pers fizice precum si pe cele ale soc com. Legea cere in mod obligatoriua ca persoana desemnata trebuie sa fie asigurata pnt raspundere profesionala. Durata functiei de administrator. In cadrul soc de persoane legea prevede ca asociatii majoritari pot alege unul sau mai multi administratori dintre ei, fixandu-le puterile si durata insarcinarii. In soc de capitaluri legea prevede ca primii admin desemnati prin actul constitutiv ppot indeplini aceasta functie de durata stabilita de actionari, durata ce nu poate depasi doi ani. In cazul in care prin actul constitutiv nu s-a prevazut durata legea stabileste termenul de 4 ani . Aceasta durata trebuie avuta in vedere si in cazul aqlegerilor ulterioare ale admin. La expirarea mandatului admin pot fi realesi daca actul const nu prevede altefel , regula poate fi aplicata indiferent de forma de societate. Publicarea numirtii administratorului. Pentru cunoasterea de catre terti a persoanelor care admin si reprezinta soc legea cere anumite formalitati de publicitate. Cererea de inmatriculare a unei soc com trebuie sa arate admin soc si puterile acestora.. In cerere trebuie sa se mentioneze acre dintre eiau imputernicire sa reprezinta soc com. Dupa inmatricularea soc adin care reprezinta soc au obligatia sa depuna la reg com semnaturile lor. Termenul pnt depunerea specimenului de semnatiura este de 15 zile fie de la inmatricularea soc sau de la data numirii admin de catre adunarea asociatilor. Procedeul se va face in una din metodele permise de lege fi admin va semnain reg com in fata directorului oficiului aceasta poate fi inlocuita prin prezentarea acesteia , legalizata de notarul public. Dupa indeplinirea cerintelor de publicitate soc nu pote opune tertilor nicio neregularitate in legatura cu numirea acesor persone, de asemenea nu poate invoca fata de terti numirea infunctia de admin sau incetarea acestei functii, daca ea nu a fost publicata in conformitate cu legea. Potrivit legii cons de admin are obligatia sa solicite OFC orice schimabare inpersoana admin si publicarea acestor datein MO. Remunerarea administratorilor. In cazul soc de persoane asociatii care reprezinta majoritatea vor desemna unul sau mai multi admin, carora le va fixa eventuala lor remuneratie. In cazul soc pe actiuni, remuneratia fie va fi stabilita in catul const sau stabilita ulterior prin hotararea ad generale a actionarilor. Pentru aproteja interesele societatii, legea interzice creditarea admin prin intermediul unor operatiuni cum sunt, acordarea de imprumuturi, acordarea de avantaje financiare etc. Natura juridica a rap dintre admin si soc com. asemanator unui mandat cu continut legal asemanator celui al tutorelui. Art72. "Obl;igatiile si raspunderea admin sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si cele speciale prevazute in aceasta lege". Admin este desemnat fie prin contractul de soc sau prin hotararea ad asociatilor. Acceptand numirea intra in raport de mandat cu soc com. In anumite cazuri mandatul se poate grefa pe calitatea de asociat a dmin, in cazul persoana admin

face parte si din asoc soc com. In alte cazuri mandatul are la baza un CIM. In ceea ce priveste continutul mandatului este unul contractual. Obligatiile admin rezulta din imputernicirile date de catre asociati si se concretizeza in actele const ale soc sau in hot adoptate de catre ad asociatilor. Pentru ca numirea admin sa fie valabila din punct de vedere jurdic, persoana, admin trebuie sa o accepte in mod expres. Obligatiile administratorului . Principalele obl ale admin sunt urmatoarele: -obl de a indeplini formalitatile necesare constituirii soc; - obl de adepune semnatura la reg com, in cazul in care a fost desemnat sdmin reprezentant al soc; - obl de aprelua si pastra doc privind const soc; obl de a admin soc, adica de aface toate operatiile cerute pnt indeplinirea obiectului soc; -obl de a urmari varsamintele datorate de catre asoc in contul soc; -obl de tine reg cerute de lege si corecta lor tinere; - obl de a intocmi situatia financiara anuala, precum si de-a asigura respectarea legi la impartirea profituui si plata dividentelor. - obligatia de alua parte la toate ad soc, la cons de admin - obl de a aduce la indeplinire hot ad generale; - obl de a indeplini indatoriile prev in actul const sau cele cerute de lege. Puterile administratorului - reprezinta soc in rj ale soc . Ei po indeplini toate operatiunile de gestiune si reprezentare pe care le reclama realizarea scpului soc com. Puterile admin sunt foarte largi dar ele sunt tarmuite de prev act const, hot ad generale si prev legii. In limitele mentionate admin este in drept sa incheie acte de conservare, administrare si actele de dispozitie pe care le impune gestiunea soc. Administratorul va putea, sa instraineze respectiv sa dobandeasca bunuri catre sau de la soc avand o valoare de peste 10 % din valoarea activelor nete de la soc., numai dupa obtinerea aprobarii de la adunarea generala extraordinara. Puterea de a reprezenta soc este distincta de cea de a administra soc In toate cazurile puterea de reprezentare trebuie mentionata in mod expres ; -prin cerintele de publicitate impuse de e;gea 26/1990 privind reg com., prezumtia privind puterea de administrare prevazuta de lege isi produce efectele fat de terti numai daca au fost indeplinite formalitatile de publicitate.. In cadrul soc pe actiuni dr de reprezentare revine cons de administrare. Indiferent de forma soc actele incheiate de administratorul care are si puteree de reprezentare angajeaza societatea com. Art 55 din lege prevede ca in raporturile cu tertii soc este angajata prin actele organelor sale , chiar daca aceste acte depasesc obiectul de activitate. Acest efect nu se produce daca soc dovedeste ca teryii cunosteau depasirea obiectului de activitate sau trebuiau sa cunoasca. Clauzele actului cons sau hot adunarilor statutare care limiteaza puterile conferite de lege acestor organe sunt inopozabile tertilor chiar daca au fost publicate. In aplicarea principiior generale ale mandatului legea prevede ca dr de administrare a admin este persoanl si nu poate fi transmis altei persoane doar daca acest dr ia fost desemnat in od expre admin.. In cazul incalcarii acestei interdictii soc poate pretinde de la persoana substituita beneficiile rezultate din operatia relaizata . Daca admin incalaca aceasta prevedee va raspunde solidar cu persoana substituita pentru pagubele produse soc com.

Incetare functiei de administrator -expirarea duratei mandatului; -revocarea admin;

-renuntarea admin: -moartea, incapacitatea admin. Revocareaa admin este un atribut exclusiv al adun generaleIn cazul soc de persoane asociatii care repezinta majoritatea absoluta a capitalului pot decide asupra revocarii, limitarii atributilor admin , afara de cazul cand admin au fost numiti prin actul constitutiv. -In cazul soc de capital admin sunt revocabili, ca si numirea lor in functie , revocarea este de competenta ad generale ordinare a actionarilor. -In cazul soc de persoane si srl revocarea dmin se face cu votul asociatilor care reprezinta majoritatea absoluta a cap social. numai cand admin au fost alesi de adunareaa sociatilor. In cazul numirii admin prin actul const, reiese ca revocarea va avea loc cu votul unanimitatii asociatilor. -In cazul soc de pcapitaluri revocarea admin are loc in conditii de cvorum si majoritate prevazuta pnt adunarea generala ordinara, indiferent daca aadmina au fost numiti de catre adunarea generala a actionarilor sau prin actul constitutiv . In toate cazurile, numirea admin in functie are carcter intuitu personae si revocarea sa va fi ad nutum , adica revocarea poate interveni oricand si indiferent de vreo culpa contractuala a admin. Rezulta ca admin poate fi revocat oricand din functie de actre ad generala ordinara a a ctionarilor si ca admin nu pot ataca hot ad generale cu privire la revocarea lor din functie. Admin revocat se poate plange instantei, dar avand in vedere caracterul ad nutum al revocarii, instanta nu poate sa l reintegreze in functie , chiar daca ar constata ca revocarea este fara. Justa cauza. Actiunea admin poate fi decat o actiune in daune. Daca se constata ca revocarea a avut loc fara o judta cauza , da nastere unei raspunderi. Justa cauza se are in vedere la fundamentarea raspunderii soc com iar nu a revocarii administratorului. Renuntarea administratorului - prin renuntatee sau demisie, functia de administrator inceteaza. Principiul simetriei impune, ca daca revocarea este ad nutum si renuntarea are un caracter discretionar, In cazul in care renuntarea creaza un prejudiciu, soc are dr la despagubiri. In toate cazurile de incetare a functiei de admin trebuiesc indeplinite conditiile de publicitate ca si in cazul numirii in functie. In caz contrar societatea nu poate invoca fata de terti incetarea functiei. Unele reguli speciale privind pluralitatea administratorilor Precizari prealabile. In cazul soc de persoane legea nu impune organizarea administratorilor in organe colegiale de administrare, reglementeaza modul in care admin realizeaza gestiunea soc. In cazul soc de capital pluralitatea administratorilor este organizata de lege in anumite structuri specifice, care realizaeza gestiunea soc in conditiile legii. Modul de lucru al administratorilor care nu se afla in organe colegiale de administrare. In soc de persoane asociatii pot numi mai multi administratori. Prin actul constitutiv se va stabili modul de lucru al asoiatilor, trebuie sa se arate asociatii care administreaza si reprezinta societatea, puterile ce li s au conferit si daca ei urmeza sa le exercite impreuna sau separat. Daca prin actul onst este prevazut ca admin sa lucreze impreuna, legea prevede ca decizia trebuie luata in unanimitate. In cazul unei divergente vor hotara asociatii care reprezinta maj cap social. In cazul unor acte urgente , a caror neindeplinire ar aduce pagube mari soc,legea permite ca decizia sa fie luata de un singur administartor. Acest dr poate fi exercitat umai in absenta celorlalti administratori, care se gasesc in imposibilitate, chiar temporara, de a lua parte la administratie.

Daca prin actul onstitutiv s- a stabilit ca admin sa lucreze separat , fiecare administrator poate lua decizii in limitele puterilor conferite. Organele colegiale de administrare a societatii. In cazul soc de capital pluralitatea de administrator este organizata de lege intr o structura colegiala de administrare ; consiliul de administratie. Consiliul de admin poate desemna conducerea soc unuia sau mai multi directori, numind pe unul dintre ei directori general. Raspunderea administratorilor Administratorul raspunde fata de societate pentru prejudiciile cauzate orin actele sale patrimoniului societatii. Admin nu raspunde fata de terti . daca prin actele admin sunt pagubiti tertii, acestia au actiune impotriva soc,actele juridice incheiate de admin , in calitate de reprezentant angajeaza soc. Natura juridica a rasp admin. -dispozitii priv la mandat si legea 31/1990 a)admin raspund fata de soc pnt berespectare obligatiilor revenite din contr de mandat -raspundere civila contractuala. b)admin raspund si pnt neresectarea obligatiilor prev in sarcina lor de dispoz legale, ,nerespectarea unei obl legale atrage raspunderea civila delictuala sau daca a fost infractiune, raspunderea penala. - in cazul adfmdin pers jur, reprezentantul permanent , pf are aceeasi raspundere civila si penala, ca si un admin pf , ce actioneaza in nume propriu . Raspunderea acestui reprezentant nu exonereaza de raspundere admin pj si nici nu i micsoreaza raspunderea solidara. Raspunderea civila a dmin. Cazurile de raspundere. Admin raspund pnt neindelinirea obligatiilor care le au revenit fie prin actul const sau cele stabilite de ad generala , precum si cele prevazute de lege -obligatii referitoare la constiturea soc: -sau cele de functionare a soc. In cazul pluralitatii de admin , fara adistinge intre formele soc legea impune raspunderea solidara a asoc fata de soc pnt obl care privesc: -realitatea varsamintelor efectuate de asoc; -existenta reala a dividentelor platite; -existenta registrelor si corecta lor tinere ; -exacta indeplinire si tinere a hot adun generale; In afara de raspunderea pnt fapta proprie admin raspund in anumite cazuri si pnt faptele prejudiciabile ale altor persoane. Admin raspund pentru dauna cauzata societatii de catre directorii sau incadrati soc , cand dauna nu s ar fi produs daca admin ar fi exercitat supravecherea impusa de indatoririle functiei lor, prin urmare admin au si o raspundere indirecta. Raspunderea admin indirecta este una conjuncta, divizibila si subsidiara. Raspunderea este conjuncta si nu solidara - solidaritatea nu se prezuma ea trebuie sa fie impusa de lege sau prin vointa partilor, in consecinta raspunderea apartine admin caruia ii revenea obligatia de supraveghere a pesroanei care a cauzat prejudiciul. Raspunderea indirecta a dmin are un caracter subsidiar - ea are un rol de garantie si nu imnlocuieste raspunderea persoanei care a savarsit fapta cauzatoare de prejudicii. In concluzie admin raspund doar daca soc nu aputut recupera paguba de la persoana direct responsabila. Legea 31/1990 prevede ca admin soc sunt solidari responsabili cu predecesorii lor imediati.daca avand cunostinta de neregularitatile savarsite de acestia , u le comunica cenzorilor sau dupa caz

auditorilor interni sia uditorului financiar. Admin va raspunde solidar cu admin care l-a precedat pnt prejudiciul cauzat de acesta societatii, solutia este pev de lege pnt soc pe actiuni, de capital dar conform autorului Carpenaru poate fie extins si celorlalte forme de soc. Conditiile raspunderii - rasp admin fata de soc se angajeaza in conditiile dr comun al rasp civile: - are ca temei culpa admin; - administratorul trebuie sa asigure o buna gestiune pnt a aduce la realizarea ob de activitate al soc; - cum mandatul in acesta situatie este un act retribuit , inseamna ca raspunderea admin va fi mai sever apreciata , admin va raspunde indiferent de forma si gradul culpei sale , in abstarcto -cu privire la exonerarea de raspundere aa dmin sunt aplicabile regulile dr comun : a)in cazul soc care au mai multi admin raspunderea nu se intinde si asupra admin care au facut sa se consemneze ,in reg cons de admin , impotrivirea lor si au incunostiintat despre aceasta in scris, pe cenzori sau auditorii interni si auditorul financiar despre acte savarsite si omisiunile admin . Solutia se explica prin neparticiprea admin la luarea deciziei pagubitoare, prin urmare absenta culpei acestuia. b)absentaa dmin de la sedinta cons de admin , dar acest lucru nueste suficienta, daca ea la cunostinta de actiunea culpabila trebui sa si manifeste dezacordul , sa se consemneze in reg de decizii opozitia sa si sa incunostiinteze despre aceasta in scris pe cenzori soc, auditorii si auditorul financiar daca este cazul. Actiune in raspundere Repararea prejudiciului se realizeaza pe calea unei actiuni in raspundere actiune soc impotriva admin este o actiune sociala , ea apartine soc si nu asociatilor, prin acte admin este prejudiciat patrimoniul soc. Actiunea aprtine adun generale , care va decide cu majoritatea prev de art 112 din lege. Art 112 "Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa detina cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot. Hotararile adunarii generale ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Actul constitutiv poate prevedea cerinte mai ridicate de cvorum si majoritate. (2) Daca adunarea generala ordinara nu poate lucra din cauza neindeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1), adunarea ce se va intruni la o a doua convocare poate sa delibereze asupra punctelor de pe ordinea de zi a celei dintai adunari, indiferent de cvorumul intrunit, luand hotarari cu majoritatea voturilor exprimate. Pentru adunarea generala intrunita la a doua convocare, actul constitutiv nu poate prevedea un cvorum minim sau o majoritate mai ridicata." Prin urmare un admin poate fi chemat in judecata in baza unei hot a adun generale, in conditiile cerute pnt adunarea ordinara , indiferent de prev din actul const. In celeasi cond ad gen va desemna si persoana insarcinata sa exercite actiunea in justitie. De la data hot ad generale privind chemarea in jud a admin mandatul admin inceteaza de dr iar adunarea gen va proceda la inlocuirea lui. In mod exceptional, actiunea in raspundere impotriva admin poate fi introdusa si de actionarii societatii. Daca adun generala nu actioneza admin si nici nu da curs propunerii unora sau mai multor actionari de a initia actiunea in raspunderere, actionarii reprezentand individual sau impreuna 5%din cap soc au dr sa introduca o actiune in despagubiri impotriva admin in cauza Legea cere pnt exercitatrea acestui dr ca actionarii sa fi avut de ja calitatea de actionar la data la

10

cre a fost dezbatuta in cadrtul adunarii generale problema introducerii actiunii in raspundere impotriva admin in cauza.. actiounea intentata de actionari este o actiune intentata in nume propriu dar in contul societatii , sumele de bani cerute pentru despagubiri, vor intra in ptarimoniul soc. Rapunderea penala administratorilor . Actiunea penala nu popate sa aprtina adunarii generale ci ea se exercita de catre procuror. Nici legea 31/1990, si nici C pen nu cere pentru penunerea in miscare aactiunii penale conditia plangerii prealabile. Constituirea ca parte civila in procesul penal contra admin se realizeaza in cond prev de lege pnt exercitarea actiunii in raspunderea civila. Se explica prin faptul ca in acest caz se exercita o actiune civila in cadrul proc penal.

Controlul gestiunii soc com Notiune.Buna functionare a soc comerciale impune necesitatea asigurarii unui control asupra actelor si operatiunilor realizate de organele de admin si conducere ale soc. -in soc pe actiuni si SRL - cenzorii soc si auditorul financiar. -in soc de persoane (soc in nume colectiv si in com simpla )-controlul se realizeaza de catre asociati. Principiile exercitarii controlului gest soc com -situatiile fin anuale supuse obl legale de auditare vor fi audiate de catre auditori financiari ,pf sau pj in conditiile legii. -soc pe actiuni care opteaza pnt sistemul dualist sunt supuse obligatoriu auditului intern. -soc com ale caror situatii financiare anuale nu sunt supuse auditului financiar , adunarea generalaa soc va hotara contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor . - soc com ale caror situatii financiare anuale sunt supuse auditului financiar potrivit legii sau hot ad asociatilor, vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditului Financiar din Romania. -soc pe actiuni ale caror sit fin anuale sunt supuse auditului financiar , potrivit legiii sau optiunii, in acset sens a actionarilor pot sa numeasca cenzori . Hot se ia de adunarea generala a actionarilor. Cenzorii soc Controlul gestiunii prin intermediul cenzorilor este reglementat de lege pentru soc de capital . pe actiuni si SRL. Soc pe actiuni care nu sunt supuse obligatoriu auditului vor avea trei cenzori si un supleant , daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare., in toate cazurile num cenzorilor trebuie sa fie impar. In cazul SRL ale caror sit fin anuale nu sunt supuse obligatiei de auditare poate avea unul sau mai multi cenzori . Dac num asociatilor soc depaseste de 15 numirea cenzorilor este obligatorie Natura jur a raportului dintre cenzori si soc. -sunt raporturi de mandat Intinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului Desmnarea cenzorilor -in soc de capital cenz sunt stabiliti prin actele constitutive ,trebuie sa prevada datele de

11

identificare ale cenzorilor. Ulterior cenzorii sunt alesi de adunarea genrala ordinara. -la soc pe actiun cu maj cap de stat unul dintre cenzoriinumiti trebuie sa fie in mod obligatoriu un reprezentant de la M Economiei si Finantelor. -in SRL cenzorii sunt numiti prin actul const sau ulterior alesi de catre ad asociatilor. In toate cazurile durata nmandatului este de 3ani: -legea cere ca cenzorii sa-si exrcite peronal mandatul; - cenzorii pot fi asociati cu exceptia cenzorului expert-contabil; -cu privire la numirea si schimbarea acestora trebuie facute mentiuni in reg com; -activitatea cenzorilor este remunerata cu o suma fixa , determinata prin actul constitutiv sau de ad generala care i-a numit; -revocarea cenz se va putea face de adun generala; -moartea, impiedicarea fizica sau legala, incetrea sau renuntarea la mandat a unui cenzor aecesta va fi inlocuit de supleant. Daca insa num cenz nu se poate completa in acest mod sau nu mai ramane in functie nici un cenzor, administratori vor convoca de urgentaa dunarea generala, in vedereadesemnarii unui nou cenzor. Dr si obligatiile cenzorilor. Acestea sunt conferite de lege. a)Drepturile cenz: sunt mewnite sa asigure informarea cenz privind activitatea soc. -au dr saparticipe laa dunarile admin fara aavea dr de vot; -au dr sa obtina lunar de la admin o situatie despre mersul operatiunilor comerciale; -legeainterzice cenzorilor sa comunice asoc sau tertelor persoane datele de care a luat la cunostinta in timpul exercitarii mandatului. b)obligatiile cenzorilor. -sunt obl sa upravegheze gestiunea soc ; -sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele; -trebuie sa verifice daca registrele sunt regulat tinute si daca evaluarea patrimonului sa facut conform regulilor stabilite pnt intocmirea situatiei financiare. -referitor la constarile si propunerile cenzorilor acestia vor intocmi un raport si va fi pezentat ad generale. Prezentarea raportului constitue o conditie fara dea care ad generala nu va putea aproba sit financiara anuala; -cenzorii sunt obligati sa aduca la cunostinta admin sau ad generale , neregularitatile din activitatea societatii si incalcareaa ctelor statutatre sia dispozitiilor legale; -Orice admin poate sa reclame cenzorului faptele care trebuiau cenzurate Art 164 /1" Orice actionar are dreptul sa reclame cenzorilor faptele despre care crede ca trebuie cenzurate, iar acestia le vor avea in vedere la intocmirea raportului catre adunarea generala. (2) In cazul in care reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social sau o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, cenzorii sunt obligati sa o verifice. Daca vor aprecia ca reclamatia este intemeiata si urgenta, sunt obligati sa convoace imediat adunarea generala si sa prezinte acesteia observatiile lor. In caz contrar, ei trebuie sa puna in discutie reclamatia la prima adunare. Adunarea generala trebuie sa ia o hotarare asupra celor reclamate. (3) In cazul societatilor in care au fost desemnati auditori interni, potrivit legii, orice actionar are dreptul sa reclame acestora faptele despre care cred ca trebuie verificate. Auditorii interni le vor avea in vedere la intocmirea raportului catre consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveghere. In cazul in care reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social ori o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, auditorii interni sunt obligati sa verifice faptele reclamate, iar in cazul in care sunt confirmate, fiind consemnate intr-un raport ce va fi comunicat consiliului de administratie, respectiv consiliului de supraveghere, si pus la dispozitie adunarii generale; in acest caz,

12

consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveghere, este obligat sa convoace adunarea generala." Modul de lucru al cenzorilor Cenzorii vor intocmi impreuna: -raportul privind sit fin anuale destinate ad generale; -vor delibera impreuna si asupra propunerilor de repartizare a profitului. In cazul unor neintelegeri intre cenzori acestia vor intocmi un raport separat si va fi prezentat ad gnerale. Pentr celelalteobl impuse de lege cenzorii vor putea lucra separat. Potrivit legii cenzoriivor trece intr-un registru special deliberarilr lor, precum si constatarile facute in timpul exercitarii mandatului lor. Raspunderea cenzorilor Sunt guvernate de regulile mandatului i de dispozitiile legiisoc com -raspunderea poate fi civil si penala -cenzorii raspund solidar pnt neindeplinirea obligatiilor prev de art 73. "(1) Administratorii sunt solidar raspunzatori fata de societate pentru: a) realitatea varsamintelor efectuate de asociati; b) existenta reala a dividendelor platite; c) existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere; d) exacta indeplinire a hotararilor adunarilor generale; e) stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun. (2) Actiunea in raspundere impotriva administratorilor apartine si creditorilor societatii, care o vor putea exercita numai in caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata." Actiunea in raspunderea cenz se exercita in conditiile art 155 si 155/1 Raspunderea penala a cenzorilor este reglementata de art 276 si 277 legea 31/1990. Auditorii financiari Auditul financiar si auditul intern -sunt reglementate de O.U.G. nr. 75.1999 privint activitatea de audit financiar. Auditul financiar reprezintaa ctivitatea de verificare a situatiilor financiare aoc com de catre audit financiari in conformitate cu standartele de audit international -aud fin poate fi pf sau pj care dobandeste aceasta calitate prin atribuire de catre CAF. Audit fin este o persoan care isi exercita activitateainmod independent ; -el nu poate avea raporturi de munca sau civile cu societatea com auditata si nici altfel de interese materiale directe sau indirecte in raport cu societatea ,cu exceptia onorariului primit pnt munca prestata in calitate de auditor. Auditul intern consta in activitatea de verificare a conformitatii activitatilor din soc auditata cu politicile, programele si managementul acestuia Desemnarea auditorului financiar -primul aud fin - prin actul constitutiv; -in cazul constituirii soc pe actiuni prin subscriptie publica - de catre adunarea constitutiva.

13

Dupa constituirea soc , ad generala ordinara numeste si revoca pe auditorul financiar si fixeaza durata minima de audit financiar. Numirea unui auditor financiar impune si numirea unor auditori interni,potrivit normelor elaborate de CAF Romania. Cu privire la numirea auditorului fin precum si el intern cat si revocarea acestora va fi mentionata in reg com. Drepturile si obligatiile auditorului financiar. -pentru afi discutata si aprobata sit fin anuala de catre ad generala trebuei insotita de raportul auditorului financiar; -aud financiari sunt obligati sa supravegheze gestiunea soc, sa verifice daca situatiile anuale sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele . -auditorii interni au obligatia sa aduca la cunostinta membrior cons de admin sau ad generale , neregulile pe care le constatin administrarea soc; Orice actionar are dr sa reclame aud intern faptele despre care crede ca trebuie verificate , cu obl aud interni de a le verifica si comunica constatarile lor . Raspunderea auditului financiar. -raspunde pentru prejudiciile cauzate soc . raspunerea auditorului financiar se angajeaza in acelesi conditii cu raspunderea membruir cons de admin , respectiv ai directoratului si cenzorilor societatii. Controlul asociatilor asupra gestiunii societatii. In cazurile in care legea nu reglementeaza controlul gestiunii sioc ori acesta nu ese obligatoriu, controlul gestiunii soc se realizeaza de catre asociati . Asemenea cazuri le reprezinta . soc in nume colectiv, in comandita simpla si SRL. Cu privire la SRL, legea precede ca in lipsa de cenzori , sau dupa caz de auditori financiari, fiecare dintre asociati care nu este admin al soc, va exercita dr de control pe are asociatii il au in soc in nume colectiv Controlul asociatilor asupra gestiunii soc se realizeaza prin exercitarea dr pe care legea le confera asociatilor.

Curs 14 Modificarea societatilor comerciale Caracterizare generala. -conditiile economice pot determina necesitatea modificarii soc com pnt a fi adaptata noilor cerinte; -asociatii pot fi interesati in marirea ori reducerea cap social; -schimbarea obiectului de activitate sau a formei juridice a soc com;

14

-pelungirea duratei societatii. Elementele care reclama schimbarea soc com au fost stabilite prin actul const, modificarea soc impune modificareaa cestui act const, de aceea legea 31/1990 reglementeaza in Titlul IV modificarea actului constitutiv. In privinta sferei modificarii soc com precum si a actului const trebuie avut in vedere; -prelungirea duratei societatii; - reducerea sau marirea capitalului social; -schimbarea obiectului societatii; -schimbarea formei societatii ; -mutarea sediului soc; -fuziunea; -divizarea. Prin urmare notiunea de modificare a actului const cuprinde orice schimbare privind elementele cuprinse in actul constitutiv la constituirea soc. In consecinta modificarea actului constitutiv nu duce la formarea unei noi persoane juridice. Conditiile generale ale modificarii actului constitutiv al soc com Precizari prelabile. Aceste conditii privesc; -forma actului modificator; -controlul de legalitate asupra actului modificator; -publicitatea privind actul de modificare a actului const. Actul de modificare a actului constitutiv - prin hotararea ad generale; - prin hitararea cons de admin respectiv a directoratului; - hotararea instantei judecatoresti. a) Modificarea actului const prin hot adunarii generale: -in cazul soc pe actiuni sau in com pe actiuni - in conditii de cvorum si maj prevde lege pnt ad generala extraordinara ; -in cazul SRL - hot seia prin votul tuturor asociatilor , in afara de cazul cand legea sau actul cons prevede altfel; - in cazul soc in nume colectiv si n comandita simpla- modificarea actului const are loc prin consimtamantul tuturoe asociatilor. b)Modificarea actului constitutiv prin decizia cons de admin respectiv directoratul: Aceasta modificare priveste doar soc pe actiun si in com pe actiuni. Prin actul constit sau prin hot adunarii gen.extraordinare a actionarilor exercitiul atributiilor privind modificarea actului const poate fi delegat cons de admin, respectiv directoratul. Masura are caracter exceptional si priveste: -numai mutarea sediului societatii; -schimbarea ob de activitate al soc.,cu exceptia domeniului si a activitatii principale; -majorarea cap soc. Atributiile primite de catre cons de admin nu pot fi delegate directorilor societatii. c) Modificarea actului const prin hot judecatoreasca: -in cazul excluderii si al retragerii unui asociat din asociat din soc com in temeiul unei hot jud; -instanta se pronunta cu privire la structura participarii la capitalul social al celorlalti asociati. Forma actului de modificare a actului const. Actul mod trebuie sa imbrace forma scrisa, ca si actul constitutiv poate fi un inscris sub

15

semnatura privata. Inscrisul dobandeste data certa prin inregistrarea la reg com. Legea prevede ca in anumite cazuri actul modificator sa imbrace forma autentica . Aceasta conditie priveste modificarea actului cons prin hot adunarii generala sau a deciziei cons de admin respectiv a directoratului , intrucat hotararea judecatoreasca are caracter de inscris autentic. Actul modif trebuie sa imbrace forma autentica in urmatoarele situatii: -majorarea cap social prin subscrierea ca aport in natura a unui imobil; -modificarea formei juridice a soc intr-o soc in nume colectiv sau in comandita simpla; -majorarea cap social prin subscriptie publica. Inregistrrarea si publicarea ctului modificator. -legea impune inr in reg com si publicarea actului modificator ; -dupa fiecare modificare admin, respectiv directoratul vor depune la reg com actul modificator si textul complet al actului const actualizat cu toate modificarile; -inregistrarea in reg com este supusa controlului de legalitate de catre directorul of reg com sau pers desemnata; -daca sunt indeplinte cond legii directorul reg com da o incheiere prin cxare dispune inregistrarea in reg com a actului mod si a actului const actualizat; -in cazul mod actului const prin hot judecatoreasca, temeiul inreg este hot jud irevocabila de excludere sau de retragere; -actul modificator si o notificare asupra depunerii la reg com atextului actualizat al actului const se inainteaza , din oficiu, catre reg aut MO, spre publicare; -pnt soc in nume colectiv sau in comandita simpla , legea prevede depunerea in mod obligatoriu ca actul mod al actului constitutiv, in forma autentica se depune la reg com, dar nu prevede si publicarea acestuia in MO. Dreptul de opozitie la modificarea actului constitutiv al soc. Art 61 "creditorii sociali sau orice alte pers prejudiciate prin hot asoc privind modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opozitie prin care sa solicite instantei judecatoresit, sa oblige , dupa caz, soc sau asociatii la repararea prejudiciului cauzat , prevederile art 57 fiind aplicabile" Asociatii au la indemana dr de a cere anularea hotararilor modificatoare a actului constitutiv. Opozitia se va face in termen de 30 de zile de al data publicarii hotararii asociatiolr sau a actului mod in MO. Ea se depune la reg com care in termen de 3 zile o va mentiona in reg com si o va inainta instantei judecatoresti competente. Opozitia se judeca in camera de consiliu, cu citarea partilor, iar hotararea pronuntata este supusa numai recursului. Dreptul asociatilor de a se retradge din societate. Avand in vedere ca retragerea asoc din soc are nu are la baza vointa asociatului iar acesta este impusa de modificarea soc , legea pevede conditii speciale de retragere din soc , acestea sunt diferite in functie de forma soc com: a) Cazul soc pe actiuni sau a soc in comandita pe actiuni -daca soc nu au votat in favoarea hot adunarii generale avnd ca obiect;schimbarea ob principal de activitate al soc;mutarea sediului soc in strainatate; schimbarea formei juridice a soc; fuziunea sau divizarea soc. Solicitand retragerea sociatii au dr sa ceara cumpararea actiunilor lor de catre soc . Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data publ hot adunarii generale in MO, cu exceptia cazului fuziunii sau divizarii, termenul se va calcula de la data adoptarii hotararii adunarii generale privind fuziunea sau divizarea societatii. Actiunile asoc vor fi evaluate de catre un expert desemnat de atre of reg com, la cererea cons de admin respectiv al directoratului.

16

b)Cazul SRL. Asociatii SRL au dr sa se retraga din soc daca nu sunt de acord cu modificarea ctului const, daca acest drept a fost prevazut in actul const. Drepturile asoc retras se stabilesc de catre prevederile legale pentru excluderea asoc, acest fapt se explica prin aceea ca retragerea asoc din soc nu are la baza libera vointa a asociatului, ci modificarea actului const, cu care asoc nu este deacord.

Principalele cazuri de modificare a soc comerciale Precizari prealabile. Legea 31/1990 pe langa conditiile generale care privesc orice modificare a actului constitutiv prevede si unele conditii speciale, care se refera la anumite cazuri concrete de modificare a actului constitutiv : -marirea sau reducerea capitalului social; -prelungirea duratei societatii;

17

-fuziunea si divizarea societatilor comerciale; -schimabarea formei juridice a societatii. Majorarea capitalului social

Reducerea capitalului social Necesitatea reducerii cap soc. -datorita activitatii dificitare sau a unei conjuncturi nefavorabile aredr urmare pierderea unei parti din activul patr soc; -cap sociala vut in cedere la constituirea soc se dovedeste a fi prea mare fata de nevile activitatii soc. Procedeele folosite pnt reducerea cap social sunt diferite in functie de cauza care impune red cap soc- daca este determinat de pierderi din activul social , reducerea se poate reliza conf art 270 alin 1 l 31/1990 prin: -micsorarea num de actiuni sau de parti sociale- consta in pastrarea valorii nominale a acestora, de urmare se va micsora in mod corespunzator num actiunilor saupart soc detinute de fiecare asociat; -reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale-valoarea no se va reduce in mod corespunzator. Noua valoare se va inscriptiona cu o stampila aplicata pe vechile actiuni sau parti sociale; -dobandirea propriilor actiuni, urmate de anularea lor- soc poate dobandi un num determinat de actiuni proprii, integral liberate, cu scopul de a reduce cap social prin anularea lor. Daca reducerea cap soc nu este determinata de pierderi din cap soc , reducerea cap se poate obtine prin: -scutirea totala sau partiala a sociatilor de varsamintele datorate-restituirea catre asociati a unei cote- parti din aporturi , proportionala cu reducerea cap soc si calculata egal pnt fiecare actiune sau parte sociala; -alte procedee prevazute de lege. Conditiile pevazute pnt reducerea cap social. -prin hot ad asoc constatata printr-un inscris in forma prev de lege, care trebuie mentionata in reg com si publicata in MO; -hot se ia in conditii de cvorum prev pnt ad gen extraordinara , cu o maj de cel putin 2/3 din dr de vot detinute de actionarii prezenti sau reprezentati. -hot trebuie sa respecte plafonul minim al cap soc atunci cand legea fixeaza un asemenea plafon; -sa arate motivele pnt care are loc reducerea cap social si prin ce procedee se va face; -reducerea cap social va putea avea loc dupa cel putin 2 luni de la data publicarii in MO a hot ad generale a asociatilor. Dreptul de opozitie Reducerea cap soc poate afecta dr creditorilor soc, datorita diminuarii limitelor gajului lor general. Legea recunoaste dr credit de a face opozitie la hot de red a cap soc. Acest dr il au insa numai creditorii a caror creante sunt anterioare publicarii hot ad generale de reducere a acap cocial, deoarece numai ei pot fi pagubiti printr-o asemenea hotarare. Creditorii vor fi indreptatiti sa primesca garantii pentru creantele care au devenit scadente pana la data publicarii hot privind reducerea cap social. Efectele opozitieie cred soc:

18

-hot privind red cap soc nu produce nici un efect; -se interzic platile in beneficiul actionarilor pana cand creditorii nu vor fi optinut realizarea creantelor sau garantii adecvate sau pana la data cand instanta a respins cererea creditorilor. Prelungirea duratei societatii Notiune :actul const al societatii trebuie sa prevada durata soc,durata este fixata de asociati, la expirarea duratei soc se dizolva. Constatand ca soc desfasoara o activ profitabila asoc vor dori prelungirea duratei soc, acest lucru este posibil prin modificarea actului const , in sensul stabilirii altei durate sau pe durata nedeterminata- prelungirea duratei trebuie realizata inainte de expirarea duratei prev in actul const. Conditiile cerute pentru prelungirea durate soc. -hot ad asoc se ia in conditii de cvorum si majoritate prev pentru ad extraordinara; -asociatii pot hotara o noua durata sau pprelungirea activitatii soc com pe durata nedeterminata; -hot in forma prev de leg etrebuie mentuionata ain reg com si publ in MO; -durata soc este prelungita daca hota ad generale este luata,inreg in reg com si publicata in MO anterior expirarii duratei soc prevazute in actul const. Daca aceste cerinte nu sunt indeplinite la data stabilita in actul cons, soc se dizolva ope legis. -importanta ar fi forma scrisa a hot ad generale cu privire la prelungirea duratei soc, inregistrarea in reg com si publicarea in MO pot fi efectuate ulteior expirari datei stabilita in actul const , sub sanctiunea inopozabilitatii fata de terti pana la data indeplinirii acestor formalitati. Efectele prelungirii duratei societatii: -continuarea existentei soc si dupa durata prevazuta in actul const; -prin mod act cons limitarea soc com a fost inlaturata; -dupa mod actului const soc subzista pe o noua durata sau pe o perioada nedetermianta, pentru a inlatura confuzii art 205 prevede in mod expes faptul ca pelungirea duratei soc nu atrage crearea unei pers juridice noi. Dreptul de opozitie hot ad asoc in vederea prelungirii duratei soc pot fi lezate interesele creditorilor particulari ai asociatilordin soc in nume colectiv, in comandita simpla sau in SRL. Acesti cerditori pot exercita dr de opozitie impotriva hot ad asoc cu privire la prelungirea duratei soc, daca au dr stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotararii. Pe durata soc creditorii pot sa si exercite dr asupra partii din profitul cuvenit asc dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea soc,a supra partii ce li s-ar cuveni prin lichidare debitorilor sai (adica asociatii soc). In plus, ei pot popri partile ce li s-ar cuveni asociatilor prin lichidare. Prin urmare cu cat asociatii prelungesc momentul lichidarii sau daca soc va functiona pe durata nedeterminata dr creditorilor este aproape anihilat . Dreptul la opozitie nu est ercunoscut creditorilor particulari a actionarilor din soc pe actiuni sau in comandita pe actiuni , acesti creditori nu trebuie sa astepte pnt satisfacerea creantelor lor dizolvarea si lichidarea soc . Potrivit legii in timpul functionarii soc acesti creitori au dr sa sechestreze si sa vanda actiunile debitorului lor. In cazul in care opozitia a fost admisa de tribunal, asociati trebuie sa ia o decizie in termen de o luna de la data la care hot judecatoreasca a devenit irevocabila. Astfel asoc pot lua o hotarare de renuntare la prelungirea duratei soc, in aceleasi conditii ca si hot de prelungire a duratei soc. Asociatii pot decide excluderea din soc a asociatului debitor al creditorului oponent. Excluderea asociatului se realizeaza in cond art 222 din l 31/1990. Dr cuvenite asoc debitor vor fi calculate pe baza ultimei situatii financiare aprobate. Fuziunea si divizarea societatii Reguli generale privind fuziunea si divizarea Prec preal.Procedeu tehnico-juridic prin care se realizeaza restructurarea soc com

19

Notiune si formele fuz di div. Fuziunea este operatiunea prin care: a)una sau mai multe soc sunt dizolvate , fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrim lor unei alte soc, in schimbul repartizarii catre actionarii soc sau societatilor absorbite de actiuni la soc absorbanta si, eventual, al unei plati in numerar de 10% di valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate; sau b) mai multe soc sunt dizolvate, fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrim lor unei soc pe acre o constitue, in schimbul repartizarii catre actionarii lor de actiuni la soc nouconstituita si, eventual al unei plati in numerar de max 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate. Def fuz prin absorbie si fuz prin contopire. Divizarea este operatiunea prin care: a) o soc dupa ce este dizolvata, fara a intra in lichidare, transfera mai multor soc totalitatea patrim sau, in schimbul repartizarii catre actioanrii soc divizate de actiuni la soc beneficiare si, eventual al unei plati in numerar de 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate; b) o soc dupa ce este dizolvata, fara a intra in lichidare, transfera totalitatea patrim sau, mai multor soc nou constituitein schimbul repartizarii catre actioanrii soc divizate de actiuni la soc nou constituite si, eventual al unei plati in numerar de 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate; POtrivit legii divizarea poate fi realizata si prin transferul simultan al patrim soc divizate catre una sau mai multe soc existente si una sau mai multe soc nou constituite. Desprinderea separarea unei parti din patrim unei soc si atrnsferarea acestuia ca un intreg uneia sau mai multor soc existente ori unor soc care sunt astfel constituite, in achimbul alocarii de actiiuni sau parti sociale ale soc beneficiare catre: a) actionarii sau asoc soc care transfera astfel activele; sau b) catre soc care transfera activele. Nu pot face obiectul fuz sau div soc aflate in stare de insolventa. Conditiile fuziunii sau div soc com Fuz sau div se pot realiza exclusiv in temeiul hot ad generala extraordinare . Ad generala adopta o hot de principi, in temeiul careia admin respectiv membrii directoratului sunt imputerniciti sa negocieze si sa incheie proiectul de fuziune sau divizare , si apoi adopta hotararea finala de aprobare a fuziunii sau divizarii. Etapele realizarii operatiunii de fuziune sau divizare a) Intocmirea proiectului de fuz sau div este un act jur de natura contractuala ale carui efecte se produc dupa probarea hot finale de catre ad gen extraord privind fuz sau divizarea. b) Avizarea si publicarea proiectului de fuziune sau div. Proiectul s emnata de catre reprez soc va fi depus la ORC und eeste inreg soc. Llterir inreg in reg com va fi publicat in MO dar cu cel putin 30 de zile inantea date sedintei fianle de aprob a fuz sau div c) Opozitia supra proiectului de fuziune sau divizare . Orice cred al unei creante certe, lichide si anteriora date publicarii proiectului de fuz sau div, nescadenta la data publicarii poate fac opozitie in vederea garantarii satisfacerii creantei sale. Opozitia se face in termen de 30 de zile de la data publ proiectului de fuz sau div in MO . OPozitia este inaintata ORC dupa ce este inregistrata se trimite instante. Opozitia nu suspenda operatiunea fuz sau div. Opozitia va fi respinsa daca instanta apreciaza ca nu este necesara acordarea de garantii adecvate. Opozitia va fi admisa daca soc debitoare nu ofera garantii si privilegii adecvate pnt satisfacerea creantei. Prin urmare instanta va obliga soc debit sa plateasca creanta sau intr-un termen apropiat. d) Informarea asociatilor asupra fuziunii sau div . Asoc trebuie sa fie informati cu privire la

20

conditiile si consecintele fuz sau div. In acest scop legea prevede ca admin sa intocmeasca un raport al administratorilor si un raport al expertilor si sa fie puse la dispoz asoc documente privind fuziunea sau div. e) Hot ad generale asupra fuz sau div. Reprezinta etapa finala a operatiunii de fuz sau div in care ad gen hotaraste asupra procesului. Hot finala se ia de catre ad gen a fiecarei soc participante la fuz sau div. In cazul fuz sau div si creearea unei soc noi se are in vedere hot ad generale a soc care urmeaza sa isi inceteze existenta. Hot se ia in cond prev de lege pnt modificarea actului const, legea cere respectarea cond de cvorum prev pnt ad gen extraordinara , dar hot se ia cu o maj decel putin 2/3 din dr de vot ale actionarii prezenti sau reprez. In mod except cand fuz sau div are ca efect marirea oblig asociatilor uneia dintre soc participante, hot asuprea fuz sau div s eia cu unanimitate de voturi. Legea prev ca hot finala privind fuz sau div sa aiba loc la cel mult 3 luni de la publ in MO a proiectului de fuz sau div. Actul modif al actului const al soc absorbante s epublica in MO. Actionarii acre au votat contra privind fuz sau div au dr sa se retraga din soc. In termen de 30 de zile de la data hot finale a da generala aasoc. Efectele fuz sau div a) Fuz sau div au ca efect dizolavrea fara lichidare a soc sau societatilor care isi inceteaza existenta si transmiterea universala sau cu titlu universal a patr lor catre soc sau societatile beneficiare, existente sau a cre iau fiinta, totalitatea activelor si pasivelor soc absorbite sau divizate se trasfera catre soc absorbanta. Efectul transmiterii opereaza ex lege si priveste ata raporturile intre soc implicate cat si raporturile cu tertii. Prin fuz prin absorbtie si divizare s erealizeaza maj cap soc al soc absorbante , respectiv al soc beneficiare existente. b) In schimbul patrimoniului primit, soc sau societatile beneficiare atribuie actiuni sau parti sociale ale lor catre asociatii soc care isi inceteaza existenta, asoc soc absorbite sau divizate devin asoc absorbante respectiv beneficiare, in conf curegulile stabilitein proiectul de fuz sau div. c) Operand o transmisiune universala sau cu titlu universal ,fuz sau div produce efecte asupra dr si obl soc implicate in proiectul de fuz sau div canform proiectului de fuz sau div. In cazul fuz prin absorbie dr si obl soc absorbite vor fi dobandite de catre soc absorbanta; in cazul fuz prin cont dr si obl soc care isi inceteaza existenta vor trece catre soc care a luat fiinta. Efectele fuz sau divse produc de la date diferite , in cazul const uneia sau mai multor soc noi de la data inreg in reg com sau a ultimei soc inreg in reg com, in alte cazuri de la data ultimei adunari generale care a aprobat operatiune, cu excepta cazului cand partile au stabilit o alta dta. Nulitatea fuz sau div Poate fi declarata numai prin hot judecatoreasca in cazul in care nu a fost supusa unui control din partea dir reg com sau daca hot uneia dintre soc este nula sau anulabila. Nulitatea nu poate opera ulterior termenului de 6 luni de la data cand soc a devenit efectiva sau motivul a fost rectificat. Hot jud definitiva va fi inaintata reg com de la sediile soc implicate in fuz sau div. Hot are ca efect desfiintarea operatiunii de fuz sau div si revenirea la situatia anterioara. Hot jud nu aduce atingere prin ea insasi valabilitatii obligatiilor nscute in sarcina soc absorbante saua celei beneficiare nascute dupa ce fuz sau div au adevenit efective. si inainte ca hot jud sa fie publicata. Incazul declararii nulitatii unei fuziuni prin absorbtie, soc participante la fuz raspund solidar pnt obl sao absorbante, nascute dupa ce fuz a devenit efectiva, dar inainte ca hot de declarare a nulitatii sa fie publicata. In cazul declararii nulitatii unei div , fiecare dintre soc beneficiare participante raspunde pnt propriile obligatii, nascute dupa ce divizareaa devenit efectiva dar inainte ca hot de declarare a nulitatii sa fie publicata.Soc divizata raspunde si ea pnt obligatiile soc beneficiare in limita cotei de acive nete transmise soc benef in contul careia au luat nastere obl respective.

21

Dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale Consideratii introductive Precizari prealabile; Potrivit legii incetarea existentei soc com impune parcurgerea a doua faze: dizolvarea soc si lichidarea societatii. Faza dizolvarii-anumite operatii care declanseaza si pregatesc incetarea existentei soc com. In aceasta faza persoanlitatea juridica nu este afectata, inca dizolvarea pune capat activitatii normale a soc. Faza lichidarii- acele operatii de lichidare a patrimoniului soc , care privesc plata creditorilor si impartirea soldului intre asociati. In aceasta faza soc continua sa-si pastreze pers juridica, dar ea este subordonata cerintelor lichidarii. Aceste doua faze trebuie parcurse in mod succesiv, numai dupa dizolvarea soc com se poate tree la faza lichidarii. Sa pus problema daca nu se oate gasi o modalitate simplificata , si amune ambele faze sa fie parcurse in acelas timp, OUG 32/1997, de modificare a legii 31/1990 prevede ca in soc in nume colectiv, in com simpla si in SRL, asociatii pot hotara odata cu dizolvarea soc si modul de lichidare a societatii. O atare hot poate fi luta atunci canda sociatii sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului soc si cand asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii. Dizolvarea soc comerciale. Carcterizare generala. este prima faza a procesului de incetare a existentei soc com. Dizolvarea soc priveste operatiunile care declanseaza acest proces si asigura premisele lichidarii soc.Operatiunile dizolvarii se refera la temeiurile diz soc com si formalitatle de publicitate privind dizolvarea. -hot de dizolvare, potrivit legii este luata de ad asoc sau de instata de judecatoreasca, exceptional diz se produce in temeiul legii. Cauzele generale traditionale de dizolvare a soc com Precizari prealabile: Cauzele generale sunt reglementate de legea 31/1990 privind soc com si de ctul constitutiv. Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii . De vreme ce insusi actul constitutiv stabileste durata existentei soc, inseamna ca la exprarea termenului contractual, societatea se dizolva. Acest efect este deci, expresia vointei asociatilor privind soarta soc.In acest caz dizolvarea opereaza in temeiul legii, fara a fi necesara vreo formalitate. Efectul dizolvarii poate fi inlaturat prin prelungirea duratei soc .Art 227 prevede ca asoc trebuie consultati de catre cons de admin , resp directoratul cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia.In lipsa unei atare consultari, la cererea oricarui asoc, tribunalul va putea dispne prin incheiere , efectuarea consultarii. Neefectuarea consultarii nu impiedica dizolvarea soc la expirarea duratei prev in actul cons. Dizolvarea soc, ca urmare a expirarii duratei soc, atrage dupa sine deschiderea procedurii lichidarii soc. Imposibilitatea realizarii obiectului soc sau realizarea acestuia. Daca se constata o imposibilitate (materiala sau juridica) a realizarii ob de activitate propus. evident soc isi pierde ratiunea de a exista si deci se dizolva. Tot imposibilitate de realizare a obiectului de activitate al soc s-a comnsiderat si lipsa mijloacelor financiare necesare desfasurarii activitatii soc, ca si absenta vointei asoc de a conlucra pnt desfasurarea activitatii soc.

22

Daca ob soc s-a realizat, scopul aosoc a fost atins . soc se dizolva. Imposibilitatea realizarii obiectului soc si relizarea obiectului sunt chestiuni de fapt , care trebuie dovedite pnt a justifica dizolvarea soc. Dizolvarea soc in cazul analizat se realizeaza fie prin vointa asociatilor fie prin hot instantei judecatoresti. Atat in cazul imposibilitatii realizarii ob cat si tunci cand ob soc a fost realizat asoc pot modifica aob soc in conditiile art 204,legea 31/1990. Declarearea nulitatii soc - nerespectarea cerintelor legale in momentul constituirii soc atrag nulitatea soc . Pe data la care hot jud de declarare a nulitatii soc a devenit irevocabila, soc inceteaza fara efect retroactiv si intra in lichidare. O atare incetare a existentei soc echivaleaza cu dizolvarea soc. Hotararea ad asociatilor- soc com se dizolva in baza hot ad asoc, vointa exprimata in cadrul adunarii asociatilor. Adunarea asoc poate hotara dizolbvarea soc in toate cazurile impuse de interesele asociatilor Hotararea tribunalului - are loc atunci cand dizolvarea nu se poate realiza prin hot asociatilor.. Tribunalul poate hot dizolvarea soc pnt 'motive temeinice"-neintelegerile grave dintre asociati care impiedica functionarea societatii. Falimentul societatii. Soc com se dizolva in cazul cand ea este supusa procedurii falimentului in cadrul procedurii insolventei. Alte cauze prevazute de lege sau de actul const. Cauzele de dizolvare- sanctiune a soc com. Precizari prealabile Aceste cauze sunt prevazute de art 237 din legea 31/1990. Soc nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni. Soc com functioneaza gratie organelor sale, ad generala, admin, si org de control.Daca aceste organe nu mai exista sau nu se mai pot intruni aceasta soc nu mai poate functiona si ratiuea ei de a exista nu se mai justifica . Practic o asmenea soc nu mai are o existenta reala ci una scriptica. Soc nu a depus in termenul legal situatia financiara anuala sau alte doc care, potrivit legii se sepun la of reg com. Cons de admi respectiv direcoratul au obl ca in teren de 15 zile de la aprobarea situatiei fin anuale sa depuna la reg com copii pe suport de hartie si in format electronic, insotite de raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum si de e pe p-v al ad generale.Daca admin nu depun in termen aceste documente, in timp de 6 luni de la expirarea termenului legal de depunere, soc va fi dizolvata. Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediu cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscuta. Daca soc si a incetat activitatea, fara sa fie urmate de indeplinirea cerintelor privind dizolvarea si lichidarea, legea impune dizolvarea ca sanctiune. Legea admite o incetre temporara pe o perioada de 3 ani , anuntata organului fiscal si inscrisa nreg com.Deci inactivitatea duce la dizolvarea soc numai daca nu sunt indeplinite conditiile de publicitate ori depaseste termenul limita precizat de lege. Daca sediul social nu este cunoscut legea impune dizolvarea societatii, datorita rolului important pe care il are sediul in viata soc. Soc nu si - a completat cap social, in conditiile legii. Daca legea majoreaza plafonul minim al cap soc, soc este obligata sa procedeze la majorarea cap social in mod coresunzator Caile dizolvarii soc com Precizari prealabile dizolvarea soc com se realizeaza pe trei cai: -de drept; -prin vointa asociatilor; -pe cale judecatoreasca. Dizolvarea de dr a soc.

23

-in cazul expirarii termenului stabilit pnt durata societatii. In caz de litigiu orice pers interesata poate cere tribunalului constatarea dizolvarii soc,instanta nu pronuntadizolvarea ci constata ca fiind indeplinita cerinta legii, dizolvarea a operat de dr. Dizolvarea soc ca urmare a expirariii duratei de functionare atrage dupa sine deschiderea procedurii de lichidare a soc. Daca dupa data dizolvarii, soc continua sa desfasoare activitate, soc devine soc de fapt si va fi guvernata de regulile privind soc in participatiune. Dizolvarea soc prin vointa asciatilor manifestatin cadrul ad generale, trebuie respectate conditiile stabilite de lege pnt modificarea actului constitutiv. Hotararea privind dizolvarea se ia in conditiile de cvorum prev de lege pnt ad generala extraordinara, cu o maj de cel putin 2/3 din dr de vot detinute de actionarii prezenti sau reprezentati. Atul care constata hot ad generale privind dizolvarea, in forma ceruta de lege , se depune la reg com, apoi din oficiu catre MO pentru publicare. In cazul dizolvarii inainte de expirarea termenului de functionare prevazut in actul const, dizolvarea produce efcte fata de terti dupa 30de zile de la publ in MO. Pnt a proteja asoc legea prevede revenirea asupra hot privind dizolvarea soc. Hotararea trebuie luata in conditiile de cvorum si majoritate prev de lege pnt modificarea actului const. Revenirea este posibila atata timp cat nu s-a facut nici o repartitie de activ intre asociati. Noua hot va fi mentionata in reg com apoi din oficiu, trimisa pnt a fi publicata in MO. In soc in nume colectiv, in com simpla si in SRL, asociatii pot hotara odata cu dizolvarea soc si modul de lichidare a societatii. O atare hot poate fi luta atunci canda sociatii sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului soc si cand asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii. Dizolvarea soc pe cale judecatoreasca oricare asociat poate cere instantei, pnt motive temeinice , dizolvarea societatii- neintelegirile grave dintre asociati, care impiedica functionarea soc. Hot judecatoreasca trebuie inscrisa in reg com si publ in MO.Aceste formalitati trebuie indeplinite intermen de 15 zile de la data la care hot judecatoreasca a devenit irevocabila. In cazul falimentului, asupra dizolvarii se pronunta tribunalul investit cu prcedura insolventei Efectele dizovarii societatii comerciale Precizari prealabile efectele privec: -procedura lichidarii; -interdictia unor operatiuni comerciale noi. -dizolvarea nu are consecinta asupra personalitatii juridice a soc; -prin dizolvare soc nu se desfiinteaza, ci ea si continua existenta juridica, insa numai pnt operatiunile de lichidare. Deschiderea procedurii lichidarii efecte: -are ca efect deschiderea lichidarii; -cons de admin respectiv directoratul are obligatia de a convoca adunarea generala a soc pnt desemnarealichidatorilor. -in anumite cazuri dizolvarea are loc fara lichidare, art 233 din lege, mentioneaza cazul fuziunii si al divizarii totale a soc com.In aceste cazuri dizolvareanu are ca efect dschiderea procedurii lichidarii. Interdictia unor operatiuni comerciale noi -directorii,admin respectiv directoratul nu mai pot intreprinde noi operatiuni. Prin dizolvare s-a consumat prim afaza a procedurii care are dr rezultat final incetarea existentei societatii com.Din moment ce a fost dizolvata, societatea nu poate decat sa continue reallizarea operatiunilor comerciale aflate in curs , fara sa mai poata incepe alte operatiuni noi. Activitatea soc nu mai urmareste realizarea de profit, ci o activitate orientata spre lichidare.

24

Incalcarea interdictiei legale are dr scop raspunderea persoanala si solidara a pers in cauz pnt operatiunile intreprinse. Lichidarea societatii comerciale - reprezinta a doua faza a procesului de incetare a existentei soc com, in final incetarea personlitatii juridice a soc. Instanta jud are un rol redus doar in ceea ce priveste : -solutionarea cererilor de numire a lichidatorilor; -solutionarea opozitiei asupra situatiei financiare. Inceperea procedurii lichidarii nu impiedica deschiderea procedurii de faliment a societatii. Daca in cursul desfasurarii procedurii lichidarii se constata ca societatea se afla in insolventa se va putea deschide procedura insolventei si lichidarea soc se va realiza in conditiile legii 85/2006 privind procedura insolventei. Principiile generale ale lichidarii societatilor comerciale. Precizari prealabile.Principiile lichidarii soc com sunt urmatoarele: - personalitatea juridica a soc subzista pentru nevoile lichidarii; - lichidarea soc se face in interesul asociatilor; - lichidarea soc este obligatorie iar nu facultativa. Personalitatea juridic a soc subzista pnt nevoile lichidarii. Consecinte: - soc isi conserva atributele de identificare,isi pastreaza firma, sediul social si nationalitatea; - legea impune ca toate actele care emana de la socsa arate ca soc este in lichidare; - patrimoniul societatii continua sa subziste ca sub de dr distinct; - constitue si dupadizolvarea societatii, gajul general al creditorilor sociali; - organele soc nu isi inceteaza activitatea: *adunarea asoc numeste lichidatorii si stabileste puterile acestora pnt realizarea operatiunilor de lichidare; *admin respectiv membrii directoratuluicontinua mandatul lor pana la intrarea in functie a lichidatorilor, insa sunt interzise operatiuni com noi; *cenzorii soc isi ontinua activitatea exercita controlul asupra activitatii lichidatorilor. In cazul socpe actiuni in sistem dualist ,lichidatorii isi exercita operatiunile de lichidare sub controlul consiliului de suprevechere; *pastrand personalitatea juridica soc aflata in lichidarea are capacitatate proc activa si pasiva , ea isi apara interesele prin lichidatori. Lichidarea soc se face in interesul asociatilor. - ei au dreptul sa primeasca contravaloareaa aporturilor lor. Desigur ca sunt avute in vedere si interesele creditorilor societatii, dar numai in mod secundar. Asociatii nu pot primi nii o suma de bani in contul partilor ce li s- ar cuveni din lichidare, inaintea achitarii creantelor creditorilor soc. Interesul asoiatilor imprima specificacitatea acestei lichidari si o deosebeste de procedura falimentului,care este menita sa ocroteasca, in mod precumpanitor, interesele creditorilor. - in primul rand lichidarea societatii com poate fi ceruta numai de catre asoc, cu excluderea creditorilor soc; - in al doilea rand , asociatii constituiti in Dunareaa soc sunt in dr sa numeasca pe lichidatori si sa stabileasca puterile a acestora; - legea permite asociatilor sa stabileasca prin actul constitutiv conditiile lichidarii soc, acestea se aplica in masura in care nu sunt incompatibile cu lichidarea. Lichidarea soc este obligatorie, iar nu facultativa Dizolvarea soc are ca efect deschiderea procedurii lichidarii, inseamna ca lichidarea este obligatorie, acelas art 233 din lege admite ca in cazul fuziunii si divizarii soc, dizolvarea are loc

25

fara lichidare. Lichidarea este obligatorie intrucat soc nu poate ramane in faza dizolvarii, de regula urmeaza lichidarea si exceptional transmiterea universala a patrimoniului prin fuziune sau divizare. Modificarile produse de trecerea la faza de lichidare a soc com . Precizari prealabile. Consecinte asupra societatii: - ob si scopul soc se modifica in concordonanta cu finalitatea lichidarii; - admin vor fi inlocuiti cu lichidatori care devin organul de admin a soc; - gestiunea soc este predata lichidatorilor, care vor administra soc aflata in lichidare. Modificarea ob si scopului soc Activitatea pe care o va desfasura soc va fi supusa exigentelor lichidarii. Obiectul act soc se restrange ; activitatea soc se limiteaza la realizarea operatiunilor aflate in derulare in momentul dizolvarii soc, legea interzige org de conducere si admin sa intreprinda noi activitati com, daca acestia incep noi operatiuni, ei raspund persoanal si solidar; legea prevede pnt a proteja tertii ca toate actele care emena de la soc trebuie sa arate ca acesta este in lichidare. Scopul soc sufera si el modificari, prin urmare soc nu mai urmareste obtinerea profitului si impar tirea lui intre asoc, ci realizarea finalitatii lichidarii soc . Inlocuirea admin cu lichidatorii soc. Odata dizolvata soc intra in lichidare. Operatiunile de lichidare , si in general admin soc se realizeaza de lichidatori Lichidatorii ii inlocuiecc pe admin respectiv de membrii directoeratului. Lichidatorii vor organiza si conduce operatiunile de lichidare si repartizare a activului net intre asoc. Lichidatorii intra in functie numai dupa indeplinirea formalitatilor de publicitate prev de lege art.252 alin (2). Predarea gestiunii soc Inlocuirea admin de catre lichid reclama predarea gestiunii soc com catre lichidatori. In acest scop admin si lichid trebuie sa incheie anumite acte de predare- primire. Legea prevede ca imediat dupa intrarea in functie lichidatorii trebuie sa faca un inventar si sa incheie un bilant, adica se constata starea patrimoniului soc, activul si pasivul soc. Pe aceasta baza se pot realiza operatiunile de lichidare a patrimoniului soc. Doc mentionate trebuie semnate de pers care le- au intocmit, in cazul ivirii unor neintelegeri , persoana nemultumita poate face contestatie la instanta judecatoreasca. In cazul soc pe actiuni sau in omandita pe actiuni legea prevede o obligatie speciala in sarcina admin respectiv a membrilor directoratului. Acestia trebuie sa prezinte lichidatorilor o dare de seama asupra gestiunii pnt perioada cuprinsa intre data ultimei situatii financiare aprobata si data inceperii lichidarii. Lichidatorii au dr saaprobe darea de seama prezentata sau sa o conteste la instanta judec cand nu sunt de acord cu ea. In cazul in care unul sau mai mlti membri ai directoratului sau admin au fost numiti lichidatori , darea de seama asupra gestiunii adminrespectiv a directoratului, se va depune la of reg com si spre publicare in MO., impreuna cu bilantul final de lichidare. Asociatii nemultumiti sunt indreptatiti sa faca cont la instanta judecatoreasca in termen de 15 zile de la publ in MO. Statutul lichidatorilor Precizari prealabile. Lichidatorii sunt persoane insarcinate sa organizeze si sa conduca operatiunile de lichidare a soc com Calitatea de lichidator- pf sau pj sau lichidator pf reprezentant al pj trebuie sa fie lichidator autorizat in conditiile legii - oug 86/2006 privind org activ practicienilor in insolventa. Numirea lichidatorilor. Sunt numiti in conditiile legii in termen de 30 de zile de la dizolvarea societatii, sunt numiti prin hot adunarii asoc: - in cazul soc in nume colectiv, in comandita simpla si in SRL ,hotararea trebuie luata in unanimitate daca in actul constitutiv nu se prevede altfel; - in soc pe actiuni sau in comanita pe actiuni hot trebuie luata cu respectarea cond impus ede lege

26

pnt modificarea actului constitutiv. In toate cazurile in care nu sunt indeplinite conditiile mentionate, lichidatorii sunt numiti de catre tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv membrii direct sau asociati. Solutionarea cererii se va face cu citarea soc si a celui care a cerut- o, in conditiilestabilite de lege. Impotriva hot instantei se poate face numai recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare. Hotararea adun asoc de numire a lichidatorilor sau sentinta care ii tine locul trebuie depusa la reg com, pnt a fi inscrisa de indata si publicata in MO. Dupa indeplinirea formalitatilor lichidatorii vor depune semnatura llor la reg com si vor intra in functie. Din momentul intrarii in functii a lichidatorilor nii o actiune nu se poate exercita pentru soc sau contra acesteia decat in numele lichidatorilor sau impotriva lor. Natura juridica a functiei lichidatorilor. Lichidatorii au aceeasi rapundere ca si admin respectiv membrii directoratului. In onceptia legii lichidatorii sunt considerati mandatari ai soc, cu toate consecintele care decurg din aceasta calitate. Mandatul lichidatorilor ca si cel al admin are un continut contractual si legal. Anumite puteri ale lichidatorilorsunt conferite de asociati, cu aceeasi majoritate ca si pnt numire lor. Potrivit legii lichid isi exer ita activitatea sub supravecherea cenzorilor soc sau dupa caz a cons de supraveghere, se intelege ca in soc in care nu exista cenzori, lichidatorii sunt supravegheati de catre asociati. Obligatiile lichidatorului Lichidarea trebuie realizata in cel mult un an de la data dizolvarii, pentru motive temeinice tribunalul poate prelungi termenul cu cate 6 luni dar nu mai mult de 24 de luni cumulat. - in termen de 60 de zile de la numire lichidatorii trebuie sa depuna la reg com un raport privind situatia economica a soc. Daca potrivit raportului, soc indplineste conditiile pnt deschiderea procedurii simplificate de insolventa, lichidatorul are obligatia de a solicita deschiderea procedurii, in termen de 15 zile de la data depunerii raportului. - la implinirea termenului de 6 luni de la numirea in functie lichidatorul trebuie sa depuna la reg com un raport privind starea operatiunilor de lichidare a patr soc. - la implinirea termenului de 1 an de la numirea in functie lichidatorul trebuie sa depuna un raport la reg com indotit dace este cazul de not instantei privind prelungirea termenului de lichidare. Nerespectarea obligatiilor mentionate constitue contraventie si se sactioneaza conform art 260 alin (7) din legea 31/1990. - la terminarea lichidarii, lichidatorul este obligat sa ceara of reg com radierea soc com. Puterile lichidatorului pe langa puterile conferite de catre asociati, legea 31/1990 institue si alte puteri ale lichidatorilor. a) lichidatorii trebuie sa execute si sa termine operatiunile de comert referitoare la lichidare - ei nu po intreprinde noi operatiuni dtaca nu sunt necesare scopului lichidarii. Daca se angajeaza asemenea operatiuni, lichidatorii raspunfpd personal si solidar de executarea lor; b) lichidatorii trebuie sa lichideze si sa incaseze creantele soc - daca este necesar lichidatorii ii pot urmari pe debitorii soc pnt recuperarea creantelor societatii; c) lichidatorii sunt indreptatiti sa vanda, prin licitatie publica, bunurile mobile si imobile ale soc sumele obtinute sunt destinate satisfacerii creditorilor soc, iar restul dr cuvenite asociatilor; d) lichidatorii pot sa contracteze oligatii cambiale,safaca imprumuturi neipotecaresi sa indeplineasca orice alte acte necesare lichidarii - legea are in vedere numai asumarea obligatiilor privind scopul lichidarii si care nu sunt pagubitoare patrimoniului soc aflate in lichidare; Bunurile soc vor fi ipotecate numai daca exista astfel de dispozitii in actul const sau in actul de numire a lichidatorilor, in lipsa ipotecarea bunurilor soc se paote face cu autorizatia instantei

27

judecatoresti. e) lichidatorii sant in dr sa stea in judecata si sa fie actionati in numele soc - de la data intrarii in functie ei reprezinta bsocietatea in lichidare. Potrivit legii impotriva deciziilor lichidatorilor creditorii soc pot face opozitie, in conditiile art 62. Raspunderea lichidatorilor- lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administartorii respectiv membriidirectoratului soc. Lichidatorii raspund pentru nerespectarea obligatiile izvorate din imputernicirea asociatilor ( raspcivila contractuala), precum si rasp civila delictuala si cea penala. Raspunderea lichidatorilor se angajeaza potrivit dispozitiilor stabilite de lege pnt rap admin, care se aplica in mod corespunzator. Lichidarea activului si pasivului societatii com. Precizari prealabile. Lichidarea presupune efectuarea operatiunilor cRe au drept scop lichicdarea patrimoniului soc, adica activul si pasivul soc. Scopul operatiunilor de lichidare este acela de a transforma bunurile soc in bani si de a achita datoriile soc. Eventualul activ net se repartizeaza asoc. Lichidarea activului soc. a) transformarea bunurilor soc in bani - legea permite vanzarea bunurilor soc individual sau in bloc. Problema este aceea de a sti daca toate bunurile trebuiesc vandute obligatoriu prin liciatie. Auotul considera ca r putea fi sustrase licitatiei. Bunurile aduse ca aport de catre asociat si care se cuvine acetuia din lichidare, asociatului care l- a adus ca aport, un teren, o constructie. b)incasarea creantelor. Lichidatorii trebuie sa incaseze creditele de la debitorii soc la data scadentei, datorita faptului ca lichidarea nu are nici o conseinta asupra rap jur intre soc si debitorii ai. c) actiunile lichidatorilor. Atunci cand din npvanzarea bunurilor soc si incasarea creantelor soc sumele nu sunt indestulatoare pnt acoperirea pasivului, lichidatorii trebuie sa ceara sumele necesare asoc care raspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral varsamintele, daca acestia sunt obligati sa le procure , dua forma soc, sau daca sunt debitori fata de soc, pent varsamintele la care erau obligati in calitatea de asociat. Autorul prefera urmatoarea ordine; - mai intai asoc care sunt debitori ai soc pnt varsamintele neefectuate; - apoi asoc care raspund nelimitat pnt obligatiile sociale. Asoc urmariti nu vor putea sa invoce compensatia sumelor datorate societatii cu sumele care li s ar cuveni prin lichidare ( s-ar incalca dispozitiile art 256) . Lichidarea pasivului societatii- plata datoriilor catre creditori. - se face u sumele incasate din lichidarea activului soc. - lichidatorii pot contracta oligatii cambiale ori imprumuturi in conditiile legii. - datoriile soc pot fi achitate de catre lichidatori cu proprii bani- institutia subrogatiei in dr creditorulu prin plata creantei, lichidatorii nu votpr putea reclama dr mai mari cedat cele ce se cuvineau creditorilo soc. Intrucat lichicdarea nu afecteaza rap jur intre soc si cred sai plata se va face la scadenta si integral. Actiunile creditorilor - creditorii au dr de a exercita contra lichidatorilor actiunile care decurg din creantele ajunse la termen, pana la concurenta bunurilor existente in patrim soc. - in subsidiar au o actiune impotriva asoc pnt plata sumelor datorate din valoarea actiunilor subscrise , sau din aceea a aporturilor la cap soc. * cred au o actiune asupra asoc pnt sumele de bani datorate ca aport; *apoi pot actiona in subsidiar pe asoc care raspund nelimitat si solidar pnt datoriile soc,priveste asoc din soc in nume colectiv, asociatii comanditati din soc in comandita.

28

Cred nu au actiune asupra asoc care raspund limitat, cu exceptia obligatiilor neachitate ale soc dizolvate , respectiv lichidate, daca in frauda creditorilor abuzeaza de caracterul limitat al rasp sale si de persoanlitatea jur distincta a soc com. In conceptia legii asoc cu rasp limitata, raspunde nelimitat daca dispune de bunurile soc, ca si cum ar fi bunurile sale proprii sau daca diminueaza activul soc in beneficiul personal sau a unor terti, cunoscand faptul sau trebuind sa cunoasca in acesypt fel soc nu si mai poate achita datoriile. Lichidarea nu impiedica declansarea proc sumplificate de insolventa asupra soc. In caul in care soc a incetat platilepnt datoriile sale, adica soc se afla in insolventa, ea poate fi supusa procedurii insolventei onf legii85/2006 , iar creditorii votpr fi satisfacuti in cadrul acetei proceduri. Drepturile asoc cuvenite din lichidarea soc com. Precizari prealabile Asoc sunt indreptatiti sa li se restitue valoarea aporturilor efectuate la constituirea soc sau cu ocazia majorarii cap social, precum si partea ce li se cuvine din eventualul profit nedistribuit. Dar aceste dr pot fi valorificate doar dupa ce au fost achitate toate datoriile fata de creditorii soc si numai daca a mai ramas un sold activ. La terminarea operatiunilor de lichidare , daca exista un activ net care urmeaza sa fie impartit intre asoc, lichidatorii intocmesc un bilanf final si facropuneri cu privire la distribuirea activului net catre asoc. Platile anticipate in contul partilor cuvenite asociatilor din lichidare. Prin exceptie de la art256 asoc pot cere lichidatorilor sa depuna sume de bani intr- un cont la cec sau alta banca chiar in timpul lichidarii cu conditia ca, afara de ceea ce este necesar pnt indeplinirea tuturor obligatiilor soc,scadente sau care vor ajunge la scadenta , mai ramane un disponibil de cel putin 10% din cuantumul sumelor depuse. Impotriva deciziei asoc cu privire la distribuirea sumelor de bani nt satisfacerea dr asoc credit soc pot face opozitie la instanta judecatoreasca. Intocmirea situatiei financiare finale si repartizarea activului net intre asociati. Dupa terminarea operatiunilor de lichidare, lichidatorii au obligatia sa intocmeasca situatia financiara finala pnt a constata rezultatele lichidarii, precum si proiectul de a repartiza activul net intre asoc. Situatia financiara finala consemneaza: - sumele de bani rezultate din vanzare la licitatie publica a bunurilor soc; - sumele de bani achitate pnt plata datoriile societatii; - eventual activul net , ca diferenta intre activul si pasivul soc. Activul net- sursa din care sunt satisfacute dr asociatilor rezultate din lichidare. Activul net ar trebui sa serveasca pnt rambursarea valorii aporturilor asociatilor, iar restul, care reprezinta profitul net , sa fie repartizat intre asociati proportional cu participarea la cap soc. Situatia financiara finala de lichidare si proiectul de repartizare a activului net intocmite si semnate de lichidatori, trebuie aduse la cunostinta asociatilor prin formalitatile prev de lege. - in cazul snc , in om simpla si srl, se inainteaza spre a fi inregistrata si publicata pe pagina de internet a reg com. - in cazul soc pe actiuni si in com pe actiuni se va pune spre afi mentionata in reg com si publicata in MO. Oricare asociat nemultumit cu privire la sit financiara finala si proiectul de repartizarea a activului net pot face opozitie la tribunal in termen de 1 zile de la data notoficarii, respectiv 30 de zile de la data publicarii in MO, a sit financiare finale. Daca mai multi asoc fac opozitie acestea vor fi conexate pnt a fi solutionate printr- o singura hot jud. Potrivit legii pnt solutionarea opozitiei, referitoare la sit financiara finala a lichidarii vor fi separate de cele care privesc proiectul de repartizare, fata de care lichidatori pot ramane straini.

29

Dupa expirarea termenului de opozitie sau dupa ce hot asupra opozitiei a ramas irevocabila, sit financiara finala de lichidare si prop de repartizare a activului net intre asociati se considera aprobate. Pe baza prop de rep aprobate, asoc vor incasa sumele de bani ce li se cuvin , in schimbul unei chitante de primire. Daca sumele cuvenite de asoc nu au fost incasate in termen de doua luni dela data publ sit financiare fianle de lichidare, ele trbuie depuse la CEC, cu aratarea numelui si prenumelui actionarului, in cazul act nominative, saua numerelor actiunilor, in cazul actiunilor la purtator. Partajul bunurilor soc intre asoc In mod exceptional se pot ivi cazuri cand bunurile soc trebuiesc impartite intre asociati, avem in vedere acele cazuri in care asoc, stabilind regulile lichidarii, prin actul constitutiv au convenit ca anumite bunuri sa nu faca obiectul vanzarii pe calea licitatiei publice. Inchiderea lichidarii soc comerciale Precizari prealabile Dupa terminarea operatiunilor de repartizare a ctivului net intre asoc,proc lichidarii soc este incheiata. Raman de indeplinit ultimile formalitati pnt finalizarea consecintelor care decurg din terminarea lichidarii: radierea soc din reg com si luarea masurilor de conservare a registrelor si celorlalte doc ale soc. Inchiderea lichidarii si incetarea soc ca si pers juridica pune si problema raspunderii pnt eventualele creante ale creditorilor sociali care nu au fost satisfacute in cursul lichidarii. Radierea soc din reg com. Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sa ceara radierea soc din reg com. Aceasta operatiune este obligatorie si trebuie indeplinita in termen de 15 zile de la dat ultimului act de lichidare, care este repartizarea activului net intre asociati. Nerespectarea obligatiei de solicitare a radierii se sanctioneaza cu o amenda judiciara de 200 lei pnt fiecare zi de intarziere, care se aplica de tribunal. Potrivit legii radierea soc din reg com se realizeaza si din oficiu. In cazul in care in termen de 3 luni de la expirarea termenului de un an de la data dizolvarii, prelungit de tribunal, dupa caz, of reg com nu a fost sesizat cu nici o cerere de radiere sau cu nici o cerere de numire a lichidatorului, soc este radiata din oficiu. Radierea se dispune de tribunal, la cererea ONRC . Bunurile soc revin asoc care raspund in limita valorii acestora pnt acoperirea creantelor, conf prev cod de proc civ. Dela data radierii inceteaza pers juridica a soc, cu toate consecintele ce decurg din acest fapt. Depunerea registrelor soc pnt pastrare. Registrele si actele soc trebuiesc depuse pnbt pastrare in conditiile legii. -in cazul soc in nume colectiv, in com simpla si srl registrele si actele soc se depun pnt pastrarea la unu dintre asociati, desemnat prin votul maj asoc, dacasunt necesare unui asociat vor fi date acestuia. -in cazul soc pe actiuni si in com pe actiuni, registrele vor fi depuse la of reg com la care a fost inregistrata soc, orice parte interesata va putea lua la cunostinta de continutul dosarului, cu acordul directorului of reg com. Registrele tuturor soc trebuie pastrate t pe o perioada de 5 ani de la data depunerii lor. Raspunderea pnt plata creantelor creditorilor sociali dupa lichidarea societatii. Este posibil, ca dupa lichidarea soc si radierea soc din reg com, sa apara un cerditor a carui datorie nu afost platita. Cat priveste raspunderea asociatilor pnt obligatiile sociale, chiar dupa incetarea existentei societatii, incumba numai asoc, care potrivit legii, raspund nelimitat pnt obligatiile sociale. Este cazul asoc din soc in nume colectiv si asociatii comanditati din soc in comandita.

30

Probele in materie comerciala Precizari pealabile. "Instrumentul probatoriu al unui dr com, trebuie, in primul rand, sa faca deplina credinta , pnt a consolida creditul comercial; in al doilea rand sa fie usor de confectionat pnt a nu stanjeni celeritatea in circulatia bunurilor co; in al treilea rand proba sa fie usor de administrat, pnt a asigura securitatea in justitie a cauzelor com" D.D.Gerota Art 46 C com obligatiile com si obligatiunile se probeaza: cu acte autentice; cu acte sub semnatura privta; cu facturi acceptate, prin corespondenta, prin telegrame; cu registrele partilor cu martori, de cate ori instanta jud ar crede ca trebuie sa admita proba testimoniala, orice alte mijloace de proba admise de legea civila. Pe langa mijl de proba consacrate de legea civila,C com reglementeaza unele probe specifice, impuse de natura operatiunilor comerciale. Regimul probator reglementat de art 46 este aplicabil actelor juridice incheiate intre profesionisti, dar "daca un act este comercial pnt una dintre parti , toti contractantii sunt supusi incat priveste acest act, legii com, afara de cazurile in care legea ar dispune altfel. Sarcina probei incumba reclamantului, dispozitiile cod com reprezinta norma specialaceasta se completeaza cu dispozitiile c.proc.civ. Probele dr comun Precizari prealabile. Potrivit dr comun, dovada actelor si faptelor juridice se poate face prin inscrisuri,martori, prezumtii,marturisire, expertiza. Acestea sunt admise si in cadrul raporturilor com, pot fi folosite in conditii prevazute de reglementarile aplicabile profesionistilor. Proba prin inscrisuri. Precizari prealabile. in materia com inscrisurile au un rol mai redus ca mijloc de dovada , fata de situatia din dr comun. In mod exceptional, in anumite cazuri, Cod com cere existenta unui inscris, fie ad validitatem, ad solemnitatem, fie ad probationem. In aceste cazuri actele trebuie sa fie incheiate n forma scrisa prev de lege, deoarece proba lor se poate face numai prin inscrisuri. Inscrisurile sunt admise ca ,mijloc de proba doar daca indeplinesc conditiile cerute de lege. Actele juridice pnt care legea cere forma scrisa ad validitatem. a)cambia-este un titlu de credit care incorporeaza un dr de creanta. Cambia trebuie sa imbrace forma scrisa si sa cuprinda elementele expres aratate in lege. Titlul careia ii lipseste vreununul dintre elementele obligatorii nu are valoarea unei cambii, afara de cazurile prev de art 2 din legea 58/1934. b)contractul de societate- se incheie obligatoriu in forma autentica este ceruta ad validitatem. Nerespectarea acestei conditii atrage nulitatea soc. c)contractul incheiat intre SRL si pers f sau pj asociat unic al acestei soc - in forma scrisa sub sanctiunea nulitatii absolute. d)contractul de inrolare a echipajului - incheiat in scris supus legalizarii de catre autoritatea maritima, trecutin of reg maritim si transcris in reg vasului- sub sanctiunea nulitatii absolute e)contractul de imprumut maritim -incheiat de cap vasului, prin care el da garantie vasul,navlul, totalitatea su o parte din marfurile incarcate, cu conditia ca suma imprumutata sa o piarda imprumuttorul daca lucrurile data in garntie ar pieri, iar daca ele ajung cu bine in port , imprumuttorul sa-si primeasca suma imprumutata impreuna cuu prima convenita de parti. Acte jur pnt care legea cere forma scrisa ad probationaem. a)contractele de soc in participatie - un contract sau un profesionist acorda unuia sau mai

31

multora persoane sau unei soc, o participatie la beneficiile si pierderile uneia sau mai multor operatiuni sau chiar asupra intregului lor comert. b)contractul de agentie -va putea fi probat numai prin forma scrisa indiferent de valoarea acestuia , atat in raporturile fata departi sau fata de terti. c)contractele privind vasele comerciale- cont avand ca obiect, construirea,instrainarea, inchirierea ori gajarea vaselor com trebuie sa se incheie in scris. d)contractul de consignatie - contractul de cons precum si orice conventie privind modificarea sau desfiintarea lui, se poate dovedi numai prin proba scrisa. Data actelor com - trebuie sa arate locul,ziua, luna si anul., poate fi stabilita fata de cel de-al treilea prin orice mijl de proba prev de art 46 Ccom. In cazul inscrierilor autentice, mentiunea datei actuluii care este si data incheierii de autentificare, da inscrisului data certa, si face dovada pana la inscrierea in fals. In cazul inscrierilor sub semnatura privata, dobandesc data certa in cond art 1182, data acestor inscrisuri poate fi dovedita prin orice mijloc de proba aratat de art 46 C com. Pentru anumite acte juridice , legea prezuma data cuprinsa in inscrisul sub semnatura privata ca fiind adevarata, pana la proba contrara- in cazul acestor inscrisuri sarcina probei se inverseaza; persoan careia i se opune inscrisul trebuie sa faca dovada ca data actului este alta data decat cea cuprinsa in inscris. Solutia regulii este menita sa sporeasca puterea circulatorie a titlurilor de credit. Proba cu martori Principii Art 46, obligatiile com si liberatiunile se probeaza cu martori ori de cate ori instanta judecatoreasca considera ca trebuie sa admita proba testimoniala. Aceasta proba poate fi folosita si in cazul actelor care depasesc suma de 250 lei. Mai mult proba poate fi folosita si in cazul inscrisului , peste ceea ce cuprinde inscrisul sau pnt ceea ce s-ar pretinde ca s-ar fi zis inainte,la timpul, sau in urma confectionarii inscrisului. Exceptional, in acele cazuri cand C com cere cere dovada actelor com prin inscris, proba cu martori nu poate fi admisa decat in conditiile in care este admis asi de codul civil. Dr instantei judec de a aprecia admisibilitatea probei cu martori - respingerea probei cu martori trebuie motivata, deoarece in caz contrar , hot jud este casabila. Alte mijloace de proba precizari prealabile. Potrivit principiului caruia obligatiunile com si liberatiunile se probeaza' prin orice alte mijloace de proba admisa de legea civila". Aceasta inseamna ca in materia com pot fi folosite ca mijloc de proba marturisirea,prezumtia, raportul de expertiza. Probele specifice dr coemrcial Precizari prealabile. Mijloacele de proba specifice dr com: -facturile acceptate; -corespondenta; -telegramele si registrele comerciale. Facturile acceptate Notiunea de factura comerciala - este un inscris sub semnatura privata prin care se constata executarea unei operatiuni com. Emiterea unei facturi este legata cel mai adesea de operatiunile de vanzare-cumparare;factura se intocmeste de vanzator si se trimite cumparatorului. Factura trebuie sa indeplineasca cerintel legii contabilitatii. Factura cuprinde anumite mentiuni care se bazeaza pe actul jur incheiat de partile contractante, mentiunile privesc;partile, marfa (cantitatea si calitatea acesteia), pretul marfii, conditiile de predare. Intocmita in dublu exemplar factura se transmite destinaturului odata cu marfa. Forta probanta a facturii com. Ca orice inscris sub semnatura privata, factura face dovada impotriva emitentului si in favoarea destinaturului ei.

32

Dar daca factura este aceeptata de destinatar ea face dovada si in favoarea emitentului. Deci , desi nu emana de la destinatar, factura acceptata face proba impotriva destinatrului. Factura face dovada in legatura cu existenta actului juridic si cu executarea operatiunii care face ob facturii, precum si cu privire la mentiunile pe care le cuprinde, inclusiv cele refritoare la termenele de plata. Acceptarea facturii poate fi expresa sau tacita. -acceptarea expresa - destinatarul semneaza cu mentiunea 'acceptat", pe un exemplar al facturii, pe care il restitue emitentului. Acceptarea este expresa si atunci cand destinatarul o confirma printr-o scrisoare sau o telegrama. - acceptarea facturii este tacita- aceasta rezulta din manifestari de vointa neindoielnice care atesta vointa de a accepta factura. De exemplu, executarea unei plati partiale, revanzarea marfii, emiterea unei cambii pnt plata pretului etc.Simpla tacere a destinatarului nu poate avea valoarea unei acceptari tacite afacturii. Nu excludem posibilitatea ca partile sa fi stabilit prin contract ca tacerea destintarului constitue acceptarea, daca intr-un anumit termen de la primire facturii, destinatarul nu face nici o obiectie. Acceptarea expresa sau tacita facturii reprezinta un act juridic care obliga pe com acceptant la plata . Aceasta inseamna ca acceptarea facturii trebuie sa fie manifestarea vointei persoanei care angajeaza pe com pj in raporturile cu terii . In consecinta primirea facturii de catre o pers care nu are aceasta calitate este o simpla operatiune materiala , si, deci, nu are valoarea unei acceptari a facturii. Corespondenta comerciala. Notiunea de corespondenta comerciala - orice fel de inscrisuri intervenite intre profesionisti in scoupul perfectarii, modificarii sau stingerii unor obligatii comerciale . cont com adesea, intre absenti se incheie prin coresondenta, schimb de scrisori, sdrese, telegrame,note, fax, e-mail,etc. Manifestarile de vointa ale partilor , care concura la realizarea acordului de vointa, adica la incheierea contractului, nu sunt materializate intr-un singur inscris, ci in doua inscrisuri, care cuprind oferta si acceptarea ofertei. Forta probanta a corespondentei comerciale - inscrisurile expediate si primite de profesionist, care constitue corespondenta com, fac parte din categoria inscrisurilor sub semnatura privata . Li se plica regulile stabilite de lege referitor la proba prin inscrisurile sub semnatura privata. O particularitate, consta in aceea ca re forta probanta nu numai originalul scrisorii, ci si copia ei pastrata in reg copier, in unele situatii poate fi folosita ca mijloc de prob ain favoarea partii de la care emana. Copia poate face proba numai asupra continutului scrisorii nu si a faptului ca afost expediata si primita. Telegramele - este o comunicare aunei manifestari de vointa transmis la distanta prin telegraf de catre o persoana(expeditorul) altei persoane( destinatarul) prin intermediul of telegrafic. Datorita specificului transmiterii manifestarii de vointa de la expeditor la destinatar , C com stabileste anumite conditii speciale in care telegrama constitue mijloc de proba. Forta probanta a telegramei. Telegrama face proba ca act sub semnatura privata , cand originalul este insasi subscris de persoana aratat intr-insa ca trimitatorul ei, daca inscrisul original poarta semnatura persoanei care este mentionata ca expeditor. C aorice inscris sub semnatura privata poate fi contestata de cel impotriva caruia se invoca. Data telegramei - stabileste ziua si ora in care ea a fost expediata de oficiul telegrafic, aceasta dta poate fi combatuta prin proba contrara. Erorile in transmiterea telegramei. Registrele comerciale Reg com si functia lor ca mijlocde proba . Printre obligatiile prof ale prof este aceea de a tine o evidenta a activitatii com , prin intermediul reg com.

33

-registru jurnal;registrul inventar; registrul copier si reg crtea mare. Pe langa functiile de cunoastere, evidenta si control a activitatii com reg au si o functie probatorie. Acestea pot fi folosite in litigiile dintre prof si in anumite limite intre lit dintre prof si neprof. Forta probanta a reg com in raporturile dintre prof. a) reg com legal tinute - pot face proba in justitie intre com pentru fapte si chestiuni de comert. Acestea pot fi folosite nu numai impotriva emitentului dar si in favoarea acestuia. Registrele com sunt opuse unui prof care la randul sau invoca propriile reg in care sunt inreg operatiunile care fac ob litigiului. In aceasta situatie instanta va hot care dintre reg prezinta mai multa incredere, dr instantei se intemeiaza pe art 50 C com care pprevad ca reg pot face proba in just, ceea ce inseamna ca inst este in dr fie sa admita fie sa refuze acestt mijloc de proba, admiterea ori inlaturarea trebuie motivata, altfel hot este casabila. Reg com au forta probanta, atat in contra com care le tine, cat si in favoarea acestuia dac sunt indeplnite conditiile impuse de lege: -reg sa fie obligatorii; -reg sa fie legal tinute; -litigiul sa fie angajat intre com, litigiul sa priveasca operatiuni sau acte juridice care constitue 'fapte de comert" b)reg com nelegal tinute art 52 prevede ca reg com chiar netinute in regula, fac proba in contra lor. Art 51 prevede ca aceste registre" nu sunt primite a face proba in justitie, spre folosul celui care le-a tinut" prin urmare fac proba numai in contr prof nu si in favoarea sa. Inregistrarile efectuate in aceste registre , chiar nelegal tinute au valoarea unei marturisiri, potrivit art 1206, marturisirea are caracter indivizibil, prin urmare prof nu poate folosi doar inreg in folosul sau, cu omiterea altei inreg care ii este potrivnica. Forta probanta a reg com in raporturile dintre prof si neprof. Reg com pot fi folosite de catre necom ca mijloc de proba impotriva prof caruia aprtin, adica a emitentului , "reg com se cred in contra lor". Regcom tinute de un com nu vor putea fi folosite impotriva neprof . Inreg din reg com pot constitui un inceput de proba, care poate fi completat cu alte probe admise de C com. Modalitatile de folosire a reg com ca mijloc de proba. Doua modalitati: -infatisarea reg; -comunicarea reg. Legea urmareste realizarea unei duble finalitati;pe de o parte , satisfacerea nevoilor de proba ale parti interesate si, pe de alta parte, protejarea secretului activitatii prof, caruia ii apartin reg com. a) Infatisarea reg com - prezentarea reg la cererea partii interesate sau din oficiu, pnyt a se extrage din ele numai ceea ce se refera la litigiul dintre parti. Existand o asemenea limitare , infatisarea reg se reduce la prezentarea unor extrase din reg comAceste extrase sunt efectuate de un jud sau de un expert desemnat de instanta de judecata. b) comunicarea reg com- punerea la dispozitia parti interesate a reg com pnt a fi examinate in intregul lor , datorita consecintelor, masura este una exceptionala, vafi dispusanumai in cazurile expres prev de lege. Potrivit art?????? 31 Ccom com reg poate fi ordonata de instanat jud , la cererea partii interesate, doar in afaceri de succesiuni, comunitati de bunuri, societati si in caz de aplicare a procedurii insolventei. Mijloacele moderne de comunicare si valoarea lor probatorie Inscrisurile in forma electronica. Prin Legea 455/2001 s-a reglementat reg juridic al inscrisurilor

34

in forma electronica Inscrisul in forma autentica reprezinta o colectie de date in forma electronica intre care exista relatii logice si functionale si care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificatie inteligibila, destinate afi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar. Cat priveste forta probanta al acestui inscris. legea prev ca insc in format electronic caruia i s-a incorporat, atasa sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv si generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice, este asimilat in ceea ce priveste conditiile si efectele sale, cu inscrisul sub semnatura privata. Insc in format electronic caruia i s-a incorporat, atasa sau i s-a asociat logic o semnatura electronica, recunoscut de catre cel caruia i se opune, are acelas efect ca si actul autentic intre cei care l-au subscris si intre cei carora le reprezinta drepturile. Daca una dintre parti nu recunoaste inscrisul ori semnatura, inst de judec va dispune ca verificarea sa se faca prin expertiza tehnica de specialitate.

Contractul de leasing Reglementarea legala. O.G. 51/1997 privind operatiunile de leasing si soc de leasing. Operatiunile de leasing si contractul de leasing Precizari prealabile. Art 1 prevede: ordonanta se aplica operatiunilor de leasing prin care o parte denumit locator/finantator, transmite pnt o perioada determinata dr de folosinta asupra unui bun, al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de lleasing, iar la sf perioadei de leasing, locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dr de optiune al locatarului/utilizatorului de acumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing, fara a schimba natura leasingului, ori de a inceta raporturile contractuale. Dispozitiile citate se refera atat la operatiunea de leasing cat si la contractul de leasing. Operatiunea de leasing Notiunea operatiunii de leasing. Este o operatiune complexa, cu caracter tripartid, participa;finantatorul, furnizorul si utilizatorul, cumularea calitatii de finantator cu ce de furnizor este permisa cu respectarea prev prezentei ordonante. Obiectul operatiunii de leasing. Bunuri mobile prin natura lor sau care devin mobile prin destinatie, bunuri imobile aflate in circuitul civil. Relizarea operatiunilor de leasing. Oper se realizeaza in mai multe etape, care , in esenta sunt urmatoarele; a) identificarea bunului decatre utilizator; b) alegerea de catre utilizator a furnizorului; c) oferta utilizatorului; d) dobandirea de catre finatator a bunului solicitat de catre utilizator; (finantatorul va incheia un contract cu furnizorul mentionat de utilizator, in conditiile impuse de catre acesta), o atare obl nu exista cand finantatorul cumuleaza si calitatea de furnizor, iar utilizatorul l-a ales pe acesta. e) incheirea contractului de leasing; odata ajuns in patrimoniu finantatorului , acesta trebuie s incheie cont de leasing cu utilizatorul, sa-i predea bunul dr ce deriva din contract, cu exceptia dr

35

de dispozitie, intrucat adevaratul proprietar ramane finantatorul. f) asigurarea bunului care face ob leasingului - obligatia revine finantatorului, daca in contract nu s-a prevazut altfel; g) executarea contractului de leasing - utilizatorul are dr de folosinta si obl sa achite rata de leasing; h) exercitarea dr de optiune la finalul contr de leasing - de acumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing, fara a schimba natura leasingului, ori de a inceta raporturile contractuale. Contractul de leasing Notiunea si formele cont de leasing Definitie. Contractul de leasing este cont prin care o parte denumit locator/finantator, transmite pnt o perioada determinata dr de folosinta asupra unui bun, al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sf perioadei de leasing, locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dr de optiune al locatarului/utilizatorului de acumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing, fara a schimba natura leasingului, ori de a inceta raporturile contractuale. Caracterele juridice ale cont de leasing. Contractul de leasing: a)este bilateral; b)este cu titlu oneros; c)este comutativ; d)este cu executare succesiva; e)este un cont consensual, pnt protejarea intereselor partilor, legea cere forma scrisa ad probationem. Natura juridica a contractului de leasing. -sub aspect economic; un instrument specific de finantare, care are ca obiect , nu fonduri banesti, ci anumite bunuri mobile sau imobile necesare act com. -sub aspect juridic; apare ca un act juridic complex, care cuprinde mai multe raporturi juridice , ca care participa, finantatorul, utilizatorul si furnizorul. Intrucat bunul este cumparat de finantator, dar este dat in folodinta utilizatorului, in stabilirea rap de v-c, ca si in executarea dr rezultate dinaceste rap, legea deroga de la regulile codului civil, recunoaste anumite dr utilizatorului cu toate ca nu este parte in cont de v-c : util are dr sa-l aleaga pe furnizor, cont de v-c se incheie in conditiile expres formulate de utilizator, dr derivate din cont de v-c se transmit utiliz, cu exceptia dr de dispozitie. Formele contractului de leasing si clasificarea lor Clasificarea dupa natura obiectului cont de leasing. -mobiliar - are ca ob bunuri mobile; -imobiliar - are ca ob bunuri imobile prin natura lor sau prin destinatie. Clasificarea in raport de pers furnizorului. - contractul de lesing direct - presupune incheierec contr intre furnizor si utilizator, saua tunci cand finantatorul are si calitatea de furnizor; - contractul de leasing indirect - cont se incheie intre finantator si utilizator cu privire la un bun procurat de finantator, in temeiul contr de v-c incheiat cu furnizorul; Clasificarea in functie de continutul ratelor de leasing. Contractul de leasing financiar, contrac care indeplineste cel putin una din urmatoarele conditii: a) riscurile si beneficiile dr de propr asupra bunului care face ob leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul in care contr de leasing produce efecte; b) contractul prevede in mod expres transferul dr asupra bunului care face ob leasingului catre utilizator la momentul expirarii conmtractului; c)utilizatorul are optiunea de a cumpara bunul la momentul expirarii contractului, iar valoarea reziduala exprimata in procente este mai mica sau egala cu diferenta dintre durata normala de functionare maxima si durata contractului de leasing, raportata la durata normala de functionare

36

maxima exprimata in procente; d)perioada de leasing depaseste 80%din durata normala de functionare maxima a bunului care face ob leasingului; e) valoarea totala a ratelor de lesing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egala cu valoarea de intrare a bunului. Contractul de leasing operational - incheiat intre locator si locatar care nu indeplineste conditiile contractului de leasing financiar. S-a considerat ca scopul incheierii contractului de leasing ar reprezenta criteriul de baza pnt determinarea leasingului financiar - daca locatarul urmareste achizitia bunului, leasingul este financiar. Distinctia dintre cele doua tipuri de cont de leas este importanta in vederea stabilirii ratelor de leasing. Clasificarea in functie de specificul tehnicii de realizare a operatiunii de leasing : - contractul de lease-back; - contractul de leasing comun. Contractul de lease-back - o pf sau pj vinde un bun unei soc de leasing, pnt a-l utiliza in sistem de leasing cu dr sau obligatia de rascumparare a bunului care face ob contr de leas. Cum se poate observa, in cazul contr de lease-back proprietarul bunului joaca rolul de furnizor pnt soc de leasing ( finantator), dupa care in temeiul cont de leasing dobandeste cal de utilizator, iar la expirarea cont de leasing redevine proprietarul bunului. Contractul de leasing comun asigura folosirea unui bun de catre mai multi utilizatori in sistem de leasing. Cuprinsul si forma contr de leasing Cuprinsul contractului de leasing Precizari prealabile. Contr de leasing cuprinde clauzele obisnuite pnt orice contract, datorita caracterului sau specific, art 6 din ord impune anumite clauze care sunt obligatorii pnt contractul de leasing , in plus ord prevede si anumite clauze care sunt indispensabile in cazul leasingului financiar. In virtutea principiului liberalitatii contractuale partile pot stipula si alte clauze in contr de leasing. Clauze privind definirea contr de leasing. Trebuie sa se precizeze forma leasingului, fie financiar sau operational, se poate face chiar prin denumirea contractului. Clauze privind partile contractante. Finantatorul - este partea care trnsmite dr de folosinta asupra bunului proprietatea sa celeilalte parti, utilizatorului. Calitatea de finantator o poate avea numai o soc de leasing, pj romana sau straina. Soc de leasing trebuie const ca soc pe actiuni si sa aiba ca obiect principal de activitate soc de leasing, leasingul financiar. Cap social al soc de leasing este de 200.000 de euro, echivalent in lei, cap ce trebuie sa fie subscris si integral varsat la data constituirii soc, numai in forma aportului in numerar. Soc de leasing se inscriu in reg tinut de B.N.R.Situatiile fin anuale ale soc deleasing sunt supuse auditarii in cond legii. Utilizatorul - partea care dobandeste dr de folosinta asupra bunului proprietate a finantatorului. Calitatea de utlizator o poate avea orice pf sau pj romana sau straina, in conditiile legii romane. Clauze privind obiectul contr de leasing - sunt avute in vedere clauze cu privire la bunul care formeaza ob dr de folosinta al utilizatorului si cu privire la pretul folosintei bunului cuvenit finantatorului. Ob al contr de leasing poate fi; un bun mobil, imobil prin natura lui sau prin destinatie, realizarea unei constructii pe terenul utilizatorului etc. Bunul trebuie precizat prin denumire si caracteristicile de identificare a acestuia. Pretul folosintei bunului se determina in cont de leasing prin precizarea valorii totale a contr, a

37

ratelor de leasing si a valorii reziduale. Valoarea totala a contractului reprezinta valoarea totala a ratelor de leasing si valoare areziduala Rata de leasing : - in cazul leasingului financiar - rata de leasing reprezinta cota parte din valioarea de intrare a bunului si dobanda de leasing care se stabileste pe baza ratei doabnzii convenite prin acordul partilor. Valoare ade intrare este valoarea la care a fost achizitionat bunul de catre finantator, respectiv costul achizitiei. Dobanda de leasing dobanda stabilita prin acordul partilor si nu dobanda legala stabilita in conditiile O.G nr. 9/2000. -in cazul leasingului operational- rata se stabileste prin acordul partilor contractante. Valoarea reziduala valoarea la care dupa achitarea tuturor ratelor de leasing de catre utilizator, prevazute in contract precum si achitarea tuturo sumelor datorate conform contr, se face transferul dr de propr asupra bunului catre utilizator. Aceasta valoare se stabileste prin acordul partilor contractante. Prin urmare in contractul de leaing trebuie sa se stabileasca cu preciezie, valoarea totala a contr, valoarea ratelor lunare de leasing, si data exacta de plata a cesteia. Clauze privind durata contractului.Ord prevede o limita min de un an, aceasta duarta a fost suprimata, in prezent durata cont de lesing sta la latitudinea partilor. Clauze privind asigurarea bunului. Obligatia de a sigura bunul revine finantatorului, daca prin contractul de leasing nu s-a stabilit altfel. In privinta costurilor asigurarii bunului acestea sunt suporttae de utilizator daca prin contr nu s-a prevazut altfel. Prin urmare in contract trebuie sa se stipuleze cine va incheia cont de asigurare cu firma de aisgurari si cine va suporta costurile cont de asigurare. Clauze speciale in contractul de leasing financiar. Alte clauze care privesc : -valoarea de intrare a bunului - costul de achizitie; -valoarea avansului - o parte a pretului folosintei bunului. Ea se stabileste prin acrdul partilor si se achita la incheierea contr de leasing; -rata de leasing - valoarea stabilita potriv art 2 din ordonanta, ea se plateste periodic la termenele stabilite in contract. Alte clauze ale contractului acestea sunt lasate la voia partilor, pot derora de la ordonanta acolo unde aceasta permite. Forma contractului de leasing Conditiile de forma ale contr de leasing . Se incheie in scris, forma cerute si de ordonanta, conditie ceruta ad probationem si nu ad validitatem. Valoarea de titlu executoriu a contr de leasing. Potrivit ord cont de leasing constitue titlu executoriu aceeasi valoare o au si cont de garantie reala sau persoanala incheiate in scopul garantarii obligatiilor asumate princontr de leasing. Incheierea contractului de leasing Procedura incheierii contractului de leasing Precizari prealabile. Incheierea contr prezinta anumite particularitati: finantatorul trebuie sa aiba in proprietatea sa bunul care va constitui ob contr de leasing,in cazul in care finantatorul nu detine un asemenea bun, trebuie sa-l dobandeasca intemeiul unui contr de v-c incheiat cu furnizorul. Cererea utilizatorului. Potrivit ord orice pf sau pj face o cerere ferma catre finantator in care precizeaza bunul care va constitui ob contr de leasing. Cererea se transmite soc de leasing impreuna cu actele care atesta situatia financiara a solicitantului. Aceasta cerere reprezinta o oferta la care finantatorul face o oferta, daca detine in proprietate bunul respectiv sau isi

38

manifesta disponibilitatea de a-l dobandi de la furnizor. In cazul in care bunul trebuie dobandit de la furnizor, finantatrul trebuie sa incheie contr de v-c cu furnizorul indicat de utilizator., si in conditiile formulete in mod expres de acesta in cerere. Ca efect al contr de v-c intre furnizor si finantator acesta dobandeste dr de proprietate asupra bunului respectiv. Perfectarea contr de leasing. Din moment ce bunul solicitat de utilizator se afla in propr soc de leasing, ca efect al contr de v-c iar utilizatorul agreeaza bunul in cauza, se poate trece la perfectare contr de leasing. Potrivit art 9 din ord finantatorul are obligatia de a incheia contr de leasing cu utilizatorul. In momentul incheierii contr de leasing finantatorul transmite utilizatorului toate dr ce deriva din contr de v-c cu exceptia dr de dispozitie asupra bunului. Daca bunul exista in patrim finantatorului partile trec la perfectarea contr , in ambele cazuri contr trebuie incheiat in forma scrisa, sa cuprinda clauzele prev de ord in art 6 si contr sa fie semnat de ambele parti contractante. Publicitatea contr de leasing Principii. In scopul protejarii partilor si pnt opozabilitatea fata de terti ord prevede anumite forme de publicitate. Contr de leasing ce au ca obiect bunuri imobile vor fi inscrise in cartea funciara. Orice schimbare cu privire la sediul utilizatorului sau finantatorului , sau orice modificari aduse bunului ce fac ob contractului vor trebui aduse la cunostinta celeilalte parti. In cazul in care contr de leasing are ca obiect un fond de comert se vor face mentiuni la reg com. Efectele contractului de leasing Precizari prealabile. Contractul de leasing da nastere la obligatii atat in sarcina finantatorului cat si a utilizatorului. Obligatiile partilor stabilite in art 9 si 10 din ord nu au caracter limitativ, in contr de leasing pot fi stabilite si alte obligatii, potrivit intereselor partilor. Obligatiile locatorului/finantatorului Obligatia de a transmite dr de folosinta asupra bunului utilizatorului .Cat priveste executarea obl de predare a bunului, trebuie facuta o distinctie. In cazul in care finantatorul are si calitatea de furnizor, obligatia de predare se executa de finantator. Pnt nerespectarea obligatiei se angajeaz raspunderea finantatorului. In cazul in care pnt dobandirea bunului, furnizorul a incheiat un contr de v-c cu furnizorul, obligatia de predare a bunului revine furnizorului. Pnt aceasta situatie ord prevede in mod expre in art 14 ca finantatorul nu raspunde daca bunul care face obiectul contr de leasing nu este livrat sau este livrat necorespunzator utilizatorului de catre furnizor.Cat priveste angajarea raspunderii furnizorului , utilizatorul ca titular al dr d a primi bunul are o actiune directa impotriva furnizorului, in cazul reclamatiilor privind calitatea,asistenta tehnica, service-ul necesar ij perioada de garntie si post garantie , finantatorul fiind exonerat de orice raspundere. Obligatia de a garanta linistita folosinta a bunului . Pastrand dr de dispozitie, prerogativa esentiala a dr de propr finantatorul trebuie sa garanteze bunul contra evictiunii, in conditiile in care utilizatorul a respectat toate clauzele contractuale. Nu reprezinta evictiune instrainarea bunului de catre finantator in cursul duratei contr de leasing. Finantatorul raspunde numai pnt tulburarile de dr, adica pnt tulburarile intemeiate pe existenta unui dr,care exclude dr de folosinta al utilizatorului. Impotriva tulburarilor de fapt utilizatorul poate sa se apere singur , fiind indreptatit sa exercite actiunile posesorii. Potrivit ord finantatorul raspunde pnt evictiune doar daca utilizatorul si-a respectat toate obligatiile contractuale. Obligatia de a asigura bunul. Finantatorul are obligatia sa asigure printr-o soc de asigurare bunul care constitue ob cont de leaasing, daca in contract nu s-a prevazut altfel. Solutia este acceasi atat in cazul leasingului financiar cat si in cazul leasingului operational.

39

.Finantatorul are libertatea alegerii asiguratorului, daca partile nu au convenit altfel. In privinta costurilor aisgurarii, ord prevede ca ele sunt in sarcina utilizatorului, dara partile nu au convenit altfel. Obligatia de a respecta dr de optiune al utilizatorului. Utilizatorul poate opta pnt:cumpararea bunului, prelungirea contractului ori incetarea rap contractuale. Fiind un element esential al cntr de leasing, dr de optiune si obligatia respectarii dr de optiune isi are temeiul in lege. Aceasta inseamna ca obligatia exista chiar daca nu a fost prevazuta in contr de leasing. Prin urmare dr de optiune respectiv obligatia respectariii acestuiaa u si un temei contractual. Utilizatorul poate opta intre; -optiunea pnt cumpararea bunului - are dr rezultat transferul dr de propr de la fin la utilizator, realizarea este conditionata de achitarea de catre utilizator a tuturoe ratelor de leasing si a valorii reziduale precum si alte plati stabilite prin contract; -prelungirea contractului - continuarea rap contractuale. Insemna ca partile printr-un act aditional trebuie sa stabileasca conditiile folosirii bunului in sistemde leasing. Ordonanta interzice schimbarea naturii leasingului; - incetarea rap contractuale - atrage dupa sine restituirea bunului catre finantator. Dr de optiune al utilizatorului poate fi exprimat la incetrea contr de leasing, utilizatorul poate opta pnt cumpararea bunului inainte de incetarea contr de leasing dar nu mai devreme de un an de zile de la incheierea contr de leasing si este conditionat de acordul finantatorului si de achitarea ratelor de leasing in totalitate pana la data exprimarii optiunii. Nerespectare dr de optiune atrage raspunderea finantatorului , aceasta se materializeaza prin plata de daune-interese utilizatorului, care sa acopere integral prejudiciul cauzat prin nerespectarea obl. In cazul nerespectarii optiunii pnt cumpararea bunului,instanta jud investita cu stabilirea daunelor- interese va pute apronunta o hot care sa tina loc de act de v-c. Obligatiile utilizatorului /locatarului. Obligatia de a efectua receptia si de a primi bunul - la termenul si in conditiile de lirare agreate cu furnizorul- utiliz are nu numai dr dar si obligatia de a primi bunul de la furnizor, numai daca bunul indeplineste conditiile prevazute in cererea de oferta. Pnt a constata indeplinirea cond utilizatorul este obligat sa efectueze receptia bunului sub aspect cantitativ si calitativ. Receptia si primirea bunului trebuie realizate la termenul stabilit in contr de v-c incheiat intre finant si furnizor, daca incontr de leasing s-a stabilit un termen pnt predare el trebuie respectat. In cazul in care utilizatorul refuza sa primeasca bunul la termenul agreat, finantatorul are dr de a rezilia contractul. Rezilierea se realizeaza in conditile dr comun, daca s-au cauzat prejudicii, utilizatorul va fi obligat la plata daunelor-interese. Obligatia de a exploata bunul conform instructiunilor furnizorului . Utilizatorul are obligatia de a folosi bunul conform destinatiei sale. , utilizatorul trebuie sa asigure instruirea personalului care foloseste bunul deasemenea utlizatorul se bucura de asistenta din partea furnizorului in perioada de garantie si post garantie. In cazul descoperirii unor vicii ascunse ale bunului utilizatorul are actiune directe asupra furnizorului, finantatorul fiind exonerat de raspundere. Potrivit ord riscul pierderii, distrugerii sau avarieirii bunului, din cauze fortuite este suportata de utilizator. Utilizarea bunului conform destinatie sale implica si obligatia utilizatorului de a nu aduce modificari bunului fara acordul finantatorului, deasemenea utilizatorul nu poate sa schimbe locul de exploatare a bunului prevzut in contr de leasing fara acordul finantatorului. Pnt a asigura indeplinirea de catre utilizator a obligatiei de a exploata bunul conform destinatiei acestuia finantatorul are dr sa fac averificari, utilizatorul are obligatia sa permita finantatorului verificarea periodica astarii sia modului de exploatare a bunului care face ob contr de leasing.

40

Cheltuielile de intretinere ale bunului sunt suportate de utilizator. Obligtia de a plati pagubele care decurg din folosirea bunului. In temeiul contr de leasing ianafar de existenta unei clauze contrare, utilizatorul isi asuma totalitate obligatiilor care decurg din folosirea bunului, direct sau de catre prepusii sai. Din momentul incheierii contractului si pana la expirarea acestuia, finantatorul este exonerat de orice raspundere fata de terti pnt prejudiciile provocate prin folosinta bunului, fapta sau omisiunea utilizatorului. Obligatia de aplati ratele de leasing si alte datorii prevazute in contractul de leasing. In temeiul contr de leasing utilizatorul este obligat la plata pretului folosintei bunului, constand in plata ratelor de leasing si alte sume precum plata ratelor de asigurare, impozite, taxe. Este obligat sa achite toate sumele datorate conform contractului in cuantumul si la termenele prevazute in contr de leasing. In cazul in care utilizatorul nu executa plata ratelor de leasing timp de doua luni de la data scadenta prev in contract, finantatorul este in dr sa rezilieze contractul. Ca urmare a rezilierii utilizatorul are obligatia sa achite toate sumeloe datorate si sa predea bunul, efectele pot fi inlaturate printr - o clauza contrara. Incazul neplatii altor sume datorate finantatorului , conf cont de leasing, se angajeaza rasp contractuala. Obligtia de a nu greva bunul cu sarcini In baza contr de leasing utilizatorul dobandeste dr de folosinta, dr de dispozitie ranane la finantator. Intrucat constituireade sarcini asupra unui bun ipoteca, garantie reala mobiliara este un act de dispozitie. Prin urmare neavand dr de dspozitie utilizatorul are obli sa nu greveze cu sarcini bunul care const ob contr de leasing, decat cu acordul finantatorului . Nerespectarea acestei obligatii atrage nulitatea actului de grevare cu sarcini. Potrivit actualei reglementari utilizatorul unui bun care face ob unui contract de leasing poate incheia un alt contr de leasing cu un alt utilizator numit utilizator final, pnt aceasta operatiune este necesar in prealabil acordul scris al finantatorului si indeplinirea utilizato a cond cerute de lege pnt soc de leasing. Desfiinatrea titlului utilizatorului initial, din orice motive atrage dupa sine si incetrae cont de leasing intre util initial si util final. Obligatia de aparare a finantatorului contra uzurparilor. Utilizatorul trebuie sa apere dr de propr al finantatorului are obligatia sa-l anunte pe finantator despre orice tulburare a dr de proprietate din partea unui tert, se cere ca informarea sa fie facuta in timp util. Neanuntarea finantatorului angajeaza raspunderea utilizatorului pnt prejudiciile suferite de finantator, in cond dr comun. Utilizatorul raspunde chiar daca a incercat fara succes sa apere dr de prop al finantatorului, daca finantatorul dovedeste ca daca ar fi fost instiintat ar fi avut mijloacele necesare pnt respingerea pretentiilor tertului. In cazul unor tulburari de fapt utilizatorul se poate apara singur avand la indemana actiunile posesorii. Obligatia de restituire a bunului. Utilizatorul are obl sa restitue bunul conf prevcontractuale chiar daca la sf contr opteaza pnt incetrea cont de leasing, are obl sa predea bunul finantatorului. In cazul nerespectarii obligatiei, finantatorul isi poate recupera bunul in baza contr de leasing intrucat acesta constitue titlu executoriu. Incetarea contractului de leasing Preciazri generale. Cont de leasing inceteaza in cazurioe reglementate de dr comun privind incetarea contr cu executare succesiva. Ordonanata reglementeaza expirarea duratei contr de leasing si incetarea acestuia rin rezilierea contr in anumite cazuri concrete. Expirarea duratei contr de leasing Precizari prealabile. Daca in dr comun incazul expirarii duratei contr, contr inceteaza, in cazul

41

contr de leasing utiliz are dr de optiune fie cump bunul, continua cont de leasing sau inceteaza raporturile contractuale. In functie de optiunea aleasa de util contr de leasing va inceta cu anumite consecinte sau isi va continua existenta. Optiunea pnt cumpararea bunului. Dac autilizatorul opteaza pnt cumpararea bunului, contr de leasing inceteaza. Incetarea contr este urmata ca efect de incheiere unui contr de v-c, intre fin si uti, in temeiul caruia uti devine prop bunului folosit in sistem de leasing. Transf dr de propr de la fin la uti este conditionat de plata uti catre fin atuturor ratelor de leasing, a valorii reziduale precum si alte sume stabilite in contract. In cazul in care fin nu respecta dr de optiune al uti ,instanta poate pron o hot care tine loc de contr de v-c iar fin va fi obligat la plata la daune-interese. Optiunea pnt prelungirea contractului.In cazul in care uti opteaza pnt continuarea contr de leasing, acestanu inseamn ca trebuie sa continue in aceleasi cond, uti poate cere o revizuire a ratelor de leasing,care trebuie platite in continuare si eventuala valoare reziduala. Stabilirea noilor elemente , a noii duratei a contr , reclama incheierea unui act ditional, care devine parte a contractului initial de leasing. Optiunea pnt incetarea rap contractuale. Evident cont de leasing inceteaza, inceteaza si dr de folosinta a bunului.Utilizatorul este obligat sa restitue bunul catre finantator. Rezilierea contractului de leasing Precizari prealabile. Caoric econtr cu executare sucesiva, inceteaza si prin reziliere. Ord reglementeaza anumite cazuri de reziliere, reglementare nu are un caracter limitativ. Cazul refuzului utilizatorului de aprimi bunul - uti refuza sa primeasca bunul la termenul agraet in contr de v-cincheiatintrte fin si furnizor, sau in contr de leasing. Cazul neplatii ratelor de leasing de catre utilizator - timp de douua lni util nu executa obl de plata a retalor de leasing, fin are dr de a rezilia cont de leasing.Ca urmare util are obl dsa restitue bunul , sa achite toate sumele datorate , pana la data restituirii in temeiul cont de leasing.Finantatorul nu poate cere rezilierea cont de leasing, daca prin contract s-a stipulat altfel. Cazul nerespectarii de catre finantator al dr de optiuhne al util la finalul contr . - finanatatorul datoreaza daune-interese pana la concurenta prejudiciului cauzat util prin incalcarea obl. In cazul amintit utlizatorul are dr sa ceara rezilierea contr de leasing. Soarta contr de leasing in anumite sit speciale Vanzarea bunului care const ob cont de leasing. Ord permite rin ca in timpul cont de leasing fin sa instraineze bunul care const ob contr de leasing. Are la baza dr de dispoz al fin asupra bunuluia l carui titular a ramas fin. Potrivit ord dobanditorul este tinut de aceleasi obl ca si finantatorul, care a instarinat bunul.Opereaza o cesiune contr de leasing, prin subrogarea dobanditorului in locul finantatorului initial,prin urmare efectele se produc in continuare intre dobanditor si utilizator. Disparitia bunului care face ob contr de leasing. Contr de leasing inceteaza daca bunul dispare prin furt, dauna totala si distrugere totalaIn cazul in care disparitia a intervenit pana intr-un an , natura bunului nu se schimba, este tratat fiscal si contabil cabun, obiec al contr de leasing., aceleasi consecinte se produc ca urmare a incetraii contr din culpa util. Cazul finantatorului sau utilizatorului aflat in lichidare .In cazul lichidarii utilizatorului, dr finant sunt opozabile lichidatorului numit in cond legii. Daca finantatorul se afla in lichidare, dr uti sunt opozabile lichidatorului numit in cond legiii. Cazul uti sau fin supus insolventei.

TITLURILE COMERCIALE DE VALOARE Notiunea si caracteristicile titlurilor com de valoare Notiunea titlului comercial de valoare. Titlul com de valoare - un inscris denumit si titlu

42

intemeiulcaruia posesorul sau legitim este indriduit sa exercite, la o data determinata, dr aratat in inscris. Caracteristicile titlului com de valoare: a) inscrisul are un caracter constitutiv; b) inscrisul are caracter formal - numai prin respectarea stricta a conditiilor de forma inscrisul este valabil si produce efecte; c) inscrisul are caracter literal - elementele inscrisului nu pot fi nici completate niciinterpretate, excluderea oricaror dovezi extrinseci este o consecinta a caracterului formal al inscrisului; d) inscrisul confera un dr autonom- in primul rand dr si obl corelativa din titlu sunt independente fata de actul juridic din care decurg, in al doilea rand in cazul transmiterii titlului, dobanditorul va dobandi un dr propriu, prin urmare exceptiile care puteau fi invocate transmitatorului nu mai pot fi invocate dobanditorului titlului. Clasificarea titlurilor de valoare Criterii de clasificare - dupa continutul lor, dupa modul in care circula si in functie de cauza lor. Clasificarea titlurilor de valoare dupa continutul lor. Titlurile com in functie de continutul lor se clasifica in teri categorii: a) efectele de comert -inscrisuri care dau posesorilor legitimi dr la plata unei sume de bani , intra in aceasta categorie, cambi, biletul la ordin si cecul. Cambia- un inscris prin care o persoana da dispozitie altei persoane sa plateasca o suma de bani, la scadenta, unei a treia persoane sau la ordinul acesteia. Biletul la ordin - o persoana se obliga sa plateasca la scadenta o suma de bani altei persoane sau la ordinul acesteia. Cecul - un inscris prin care o persoan da ordin unei banci la care detine un disponibil sa plateasca o suma de bani unei persoane sau la ordinul acesteia. Efectele de comert sunt si titluri de credit ele dau dr titularului de a incasa suma mentionata in inscris, iar pana la scadenta debitorul beneficiaza de credit. De remarcat ca cecul este un mijloc de plata si mai putin un instrument de credit. b) valorile mobiliare - sunt inscrisuri care atribue titularilor anumite dr complexe, patrimoniale si personal nepatrimoniale : Actiunile - titluri reprezentative ale contributiei asociatilor, constituind fractiuni ale capitalului social, care confera posesorilor calitatea de actionar. Obligatiunile- inscrisuri emise de o soc com in schimbul sumei de bani imprumutate care incorporeaza indatorirea soc de a rambursa aceste sume si de a plati dobanzi aferente. Actiunile si obligatiunile intra in categoria valorilor mobiliare doar cand sunt tranzactionate pe piata de capital. c) titlurile reprezentative ale marfurilor - inscrisuri care confera posesorului un dr real de proprietate aupra marfii aflate in depozit, in docuri sau incarcate pe nave pnt a fi transportate. Conosamentul inscris eliberat de capitanul vasului care atesta faptul ca marfa este incarcata pnt afi transportata. Recipisa de depozit - confera titularului dr de propr asupara marfii depozitate in magazii specializate. Warantul confera calitatea de titular al unui dr de garantie reala mobiliara asupra marfii depozitate. Clasificarea titlurilor de valoare dupa modul in care circula. Titlurile com de valoare se impart in trei categorii: a) titlurile nominative - titluri care individualizeaza pe titularul lor prin aratare numelui acestuia. Titlul nom poate fi transmis prin cesiune. Dr de propr aupra actiunilor nominative se transmite prin declaratia fcuta in reg actionarilor emitentului, subscisa de cedent sau de cesionar

43

sau de mandatarii lor, si prin mentiunea facuta pe actiuni. b) titlurile la ordin - inscrisuri care cuprind dr ce pot fi exercitate doar de o pers determinata (primul beneficiar) sau de o alta pers careia i-a fost transmis printr-o operatiune numita gir. Dobanditorul exercita dr la ordinul beneficiarului. c) titlurile la purtator -inscrisuri care incorporeaza anumite dr , fara sa determine pers titularului dr. In consecinta , titularul dr mentionate in inscris este posesorul legitim al inscrsului, transmiterea s erealizeaza prin simpla remitere materiala a inscrisului. Clasificarea titlurilor com de valoare in functie de cauza lor; - titluri cauzale inscrisuri care nominalizeaza cauza obligatiei, ex conosamentul, actiunile soc com. - titlurile abstracte inscrisuri care mentioneaza obligatia si dr corelativ, facra amentiona cauza obligtiei, cambia, biletul la ordin. Cambia Precizari prealabile. Recent legea 58/1934 a fost mod si compl pri O.U.G. nr 39/2008, aprobata cu mod si completari prin Legea 163/2009. Notiunea si caracterele cambiei Definitie: este un inscris prin care o persoana denumita tragator sau emitent da dispozitie altei persone numita tras,sa plateasca la scadenta o suma de bani unei a treia persoane, numita beneficiar, sau la ordinul acesteia. Subiectele rap jur cambiale: - tragatorul- este pers care emite titlul;el da dispozitia sa se plateasca o suma de bani. Prin semnatura sa tragatorul se obliga de aface sa se plateasca suma de bani beneficiarului de catre tras. -trasul- peroana careia i se adreseaza dispozitia sa plateasca o suma de bani; -beneficiarul - este persoan careia sau la ordinul careia urmeaza sa se faca plata de catre tras. Mecanismul juridic al cambiei Emiterea unei cambii are la baza rap juridice preexistente, numite raporturi fundamentale. Prin emiterea cambiei si efectuarea platii se executa obligatiile din rap jur preexistente.Beneficiarul cambiei va putea folosi cambia pnt achitarea unei datorii proprii, prin transmiterea cambiei creditorului sau ( nu in mod obligatoriu) operatiune denumita gir. Precizari:Raporturile fun explica emiterea cambiei si o justifica, adr odata emisa cambia trebuie privita prin ea insasi, ca un titlu de sine statator, da nastere unor dr autentice. Trebuie observat ca emiterea cambiei nu duce la stingerea rap jur fundamentale. Aceste rap subzista , afar ade cazurile cand partile au convenit o novatie.

Caracterele cambiei Precizari prealabile. Caractere proprii ale cambiei; Cambia este un titlu de credit, conf posesorului dr de aprimi suma inscrisa in cambie. Plata dispusa de tragator devine exigibila la un anumit termen de la emiterea cambiei.Scadenta este unica pnt toate obligatiile cambiale. Cambia are ca obiect plata unei sume de bani -disozitia data de tragator trasului va avea in vedere numai o suma de bani. [poibvc , dr si obligatiile corelative sunt cele inscrise in titlu, elementele exterioare sunt excluse . Cambia este un titlu la ordin- dr cuprins in cambie poate fi exercitat de beneficiar sau de persoana careia acesta i-a transmis cambia prin gir. Clauza "la ordin "este subanteleasa in orice cambie, practic emitentul autorizeaza pe posesorul ei sa o transmita oricand doreste si la infinit. Legea permite trans cambiei si prin cesiunea de creanta, in acest scop in cambie trebuie sa se

44

faca mentiunea "nu la ordin". Cambia este un titlu abstract - pnt valorificarea dr si realizarea obligatiilor cambiale nu trebuie facuta dovada rap juridice fundamentale. Cambia creeaza obligatii autonome - toate obl care se nasc prin cambie au o existenta de sinestatatoare. Fiecare semnatura pusa pe titlu creeaza un rap juridic distinct cu regim propriu, prin urmare viciile sau lipsurile unui raport juridic nu afecteaza valabilitatea celorlalte rap juridice. Cambia creeaza obligatii neconditionale - obligatiile cambiei nu pot fi subordonate unei conditii , legea prevede nulitatea cambiei in cazul in care ordinul de plata al trasului este conditionat. Cambia creeaza obligatii solidare - obligatiei initiale a tragatorului ( privind acceptarea si plata cambiei de catre tras) i se adauga obligatiile succesive asumate prin semnatura proprie, de fiecare transmitator(*girant) fata de dobanditoe (giratar)Obligatiile cambiale cascute din semnarea cambiei sunt solidareLa scadenta in caz de reful la plata al trasului, beneficiarul sau giratarul se poate indrepta impotriva oricui dintre semnatarii cambiei. Concluzii. Cambia apare ca un titlu la ordin complet si formal, care incorporeaza o obligatie abstracta, autonoma si neconditionata de plata a unei sume de bani de catre semnatarii cambiei, tinuti solidar pnt executarea obligatiei. Functiile cambiei Functia de instrument de schimb valutar - in prezent are o valoare istorica. Ea ar mai prezenta interes in rap com internationale. Functia de instrument de credit - principala functie a cambiei. Fiind beneficiar a l cambiei angrosistul nu este obligat sa astepte scadenta; el poate procura suma de bani prin scontarea cambiei la banca specializata, primind suma prevazuta in cambie, mi putin valoarea dobanzii pana la scadenta. Functia de instrument de plata - aceeasi functie pe care o are si moneda, avantajul este acela ca evita folosirea de numerar.Beneficiarul in loc sa sconteze cambia o poate transmite prin gir unui creditor al sau (giratar). Ntura juridica a cambiei Natura juridica aobligatiei cambiale. Izvorul obligatiei care iau nastere din cambie: Obligatia fundamentala - obl tagatatorului de a face sa se plateasca de catre tras beneficiarului suma de bani indicata in cambie. Obligatia de regres - obligatia tragatorului si a girantilor de a achita suma de bani mentionata in cambie in caz ca trasul (principalul obligat) nu accepta ori nu plateste suma de bani beneficiarului. Obligatia de garantie - obligatia avalistului de garantare a trasului sau a girantului. Momentul nasterii obligatiilor unilaterale, maj aut considera momentul redactarii documentului. Natura juridica a dr rezultat din cambie. Sub aspectul laturii active maj aut sustin teoria propr si cea a posesiunii, conform legii posesorul cambiei este titularul creantei mentionate in titlu. Pnt a cere executarea obl mentionate in titlu este suficient ca posesorull sa fie de bunacredinta, potrivit principiului bine cunoscuty, posesia de buna credinta prezuma titlul de proprietate. Concluzii. Cambia este socotita un act jur complexcare are un dublu izvor, manifestarea de vointa a tragatorului si legea.Obligatia tragatorului si dr corelativ al benef au ca izvor vointa tragatorului exprimat in titlu. Exercitarea dr impotriva semnatarilor ulteriori se realizeaza in puterea legii si are ca premisa prezumtia de regularitate. Din moment ce cambia este emisa cu respectarea conditiilor necesare, legea asigura posesorului titlului o protectie deplina. El este indreptatit sa primeasca uma mentionata in titlu chiar daca datoria nu ar exista in realitate. Aparenta se impune asupra realitatii, in beneficiul securitatii rap com. Conditiile cerute pnt valabilitatea cambiei

45

Precizari prealabile Legea 58/1934 cuprinde anumite dispozitii cu privire la conditiile de forma ale cambiei. In absenta unor dispozitii speciale, conditiile cerute pnt valabilitatea cambiei sunt cele regementate indr comun. Conditiile de fond ale cambiei Caracterizare generala Trebuie indeplinite conditiile pnt valabilitatea actelor juridice: consimtamnatul, capacitatea, obiect, cauza. Consimtamantul si cauza cambiei in aprecierea lor trebuie avut in vedere caracterul general si abstract al obligatiei cambiale. Orice obl cambiala se desprinde de cauza care i-a dat nastere si se manifesta ca o obligatie de sine-statatoare. Capacitatea ceruta pnt incheiere acambiei este cea prev de codul civil pnt incheiere actelor juridice com. Obiectul prestatiile la care s eobliga persoanele implicate si raporturile cambiale. Fiecare obligatie cambiala are un obiect concret, care este determinat de natura obligatiei asumate. Nerespectarea cond de fond atrage nulitatea cambieii n cond dr comun. Reprezentarea cambiala Principiile reprezentarii cambiale obl cambiale se pot naste si prin reprezentare. Legea prevede ca orice pers se poate obliga cambialmente prin mandara, chiar daca mandatul este conceput in termeni generali in ceea ce priveste dreptul mandatarului de a emite si semna cambii. Legea nu cere ca mandatul sa fie special. Cat priveste forma mandatului, legea nu impune nici o conditie, mandatul poate fi dat potrivit dr comun, in forma scrisa tacita sau verbala, trebuie odservat ca actul juridic incheiat de mandatar in baza imputernicirii trebuie sa imbrace intotdeauna forma scrisa ceruta de lege pnt inscrisul cambial. Pnt a exista o reprezentare cmbiala legea cere ca reprezentarea sa reiasa din insusi inscrisul cambial. Mandatarul semneaza cu numele sau cambia , dar trebuie sa mentioneze calitatea sa de reprezentant si sa arate persoana mandantului in numele si pe seama caruia a incheiat actul juridic. In mod obisnuit semnatura mandatarului este insotita de mentiunea" prin procura" ori alta expresie echivalenta si numele persoanei care i-a dat imputernicirea. In sit in care figureaza numai semnatura mandatarului, obligatia cambiala se va naste in sarcina acestuia. De asemenea conditi alegii nu este indeplinita daca semnatura este realizata de mandatar dar cu numele mandantului.In acest caz mandantul nu este obligat cambial deoarece inscrisul nu cuprinde semnatura acestuia, iar mandatarul nu este nici el obligat cambial deoarece numele sau nu figureaza pe inscrisul cambial . Dovada mandatului se poate face cu orice mijloc de proba, in conditiile art 46. C.com. Falsul reprezentant. Probleme este aceea de a sti care va fi situatia in cazul in care o persoana semneaza cambia ca reprezentant al altei persoane , fara a avea imputernicire din partea acesteia. Pnt a sigura incredere in valabilitatea si circulatia titluluyi, legea recunoaste o obligatie in sarcina falsului reprezentant. Potrivit rt 9 , acele ce pune semnatura sa pe cambie ca reprezenatnt al unei persoan e de la care nu avea imputernicire de a lucra, este tinut perosnal in temeiul cambiei,si daca a platit, are aceleasi dr pe care le-ar fi avut pretnsul reprezentat. In temeiul legii ,falsul reprezentant devine personal obligat in aceleasi conditii ca si pretinsul reprezentat. Legea consacra aceeai solutie in cazul in care reprezentantul a actionat in baza unei imputerniciri , dar a depasit aceasta imputernicire. In acest reprezentantul va raspunde pnt intreaga suma inscris ain cambie si nu doar pnt diferenta depasita. In lipsa imputernicirii, respectiv depasirea imputernicirii, produce efctele mentionate, indiferent de calitatea persoanei in cauza a semnat cambia(, tragator, girant avalist) Falsul reprezentant sau reprez care si-a depasit imputernicirea va avea calitatea celui pnt care a semnat, cu precizarea

46

ca obligatia nascuta este proprie, iar nu o obligatie a pretinsului reprezentat. In lege se prevede ca obligatia falsului repre exista dac sunt indeplini9te urmatoarele conditii: reprezentantul sa semneze cambia cu propriul sau nume; in inscris sa rezulte calitatea sa de reprezentant, reprezentantul sa nu fi avut imputernicire sau sa o fi depasit in cazul in care o are. Obligatia falsului reprezenatnt s enaste atunci cand se face dovada ca nu a existat imputernicire sau aceasta a fost depasita. In mod firesc beneficiarul isi va formula pretentiile impotriva reprezentatului. Daca acesta contest existenta imputernicirii sau depasirea acesteia se va naste obligatia falsului reprezentant, In consecinta beneficiarul va actiona pe falsul reprezentant, care va raspunde in calitatea pe care o are pretinsul repezentat. Inca zde litigiu pnt a evita o posibila contestatie, posesorul cambiei poate chema in judecata atat pe reprezentant cat si pre reprezentat. Potrivit legii daca falsul repre va plati obligatia cambiala va avea aceleasi dr ca si pretinsul reprezentat.Falsul reprezentant nu va avea nici o raspundere cambiala in cazul in care reprezentatul ratifica actele actele incheiate fara imputernicire ori cu depasirea imputernicirii. Recunoasterea expresa sau tacita echivaleaza cu recunoasterea existentei imputernicirii Conditiile de forma ale cambiei Precizari prealabile. Cambia re un caracter formal care trebuie inteles sub dublu aspect: - cambia sa imbrace in mod obligtoriu forma scrisa; - sa cuprinda in mod obligatoriu mentiunile prev in lege. Conditia formei scrise. Cambia este un inscris sub semnatura privata avand configurarea unei scrisori intocmita de tragator si adresata trasului . Nimic nu se opune ca inscrisul sa imbrace forma autentica,o cambie poate fi scrisa la masina, de mana sau chiar tipizata, in toate cazurile semnatura trebuie sa fie manuscrisa, adica sa aprtina persoanei care semneaza. Mentiunile obligatorii ale cambiei a) Denumirea de cambie; b) Ordinul neconditionat de plata a unei sume de bani determinate. "platit", "veti plati" -in toate cazurile ordinul trebuie sa fie clar si precis. Legea prevede expres ca ordinul trebuie sa fie neconditionat. Orice conditie sau contraprestatie care afecteaza ordinul de plata atrage nulitatea cambiei Ordinul trebuie sa priveasca plata unei sume de bani determinate -plata trebuie sa aiba ca obiect numai o suma de bani determinata; -trebuie sa se precizeze felul monedei . Fara aceasta precizare cambia este lovita de nulitate . Daca suma afost aratatin cifre si litere in caz de neconcordanta prevaleaza suma inscrisa in litere. c) Numele trasului . - numle si prenumele, CUI sau CNP persoanei care urmeaza sa execute plata, respectiv a pj sau ori a entitatii care se obliga. In cazul neindicarii trasului cambia este lovita de nulitate. In calitate de tras poate fi indicat insasi tragatorul , legea persmite si indicarea mai multor persoane, cu conditia solidaritatii, adica fiecare poate fi obligat la plata intregii sume. Indicarea pers in calitate d etras nu creeaza prin acest fapt obligatia pers in cauza de a plati suma de bani. Aceasta obligatie se naste numai prin acceptarea cambiei, din acest moment trasul devine obligat cambial, in calitate de debitor principal al cambiei. d) Indicarea scadentei In scrisul trebuie sa indice scadenta, adiaca data la care suma de bani, obligatia cambiala devine exigibila si posesorul cambiei poate cere suma de bani indicata in inscris. Indicare scadentei prezinta importanta intrucat la acesta data se produc efectele cambiale, in raport de data scadentei se calculeaza zilele legale de prezentare la plata a cambiei si se calculeaza termenele de prescriptie.

47

Pnt a produce efecte scadenta trebuie sa indeplineasca animite conditii: - sa fie certa; - sa fie unica - o cambie cu scadenta succesiva est elovita de nulitate; - scadenta sa fie posibila - in caz contrar cambia este nula. In absenta scadentei cambia nu este considerat anula, , cambia este socotita platibila " la vedere", adica la prezentarea ei. Modalitatile de stabilire a scadentei sunt prev de lege: Scadenta la vedere - atare scadenta permite ca plata sa se efctueze "la prezentare", "la cerere", atunci cand o vede debitorul. Plata poatefi prezentata la plata chiar in ziua emiterii ei si cel mai tarziu intr-un an de la emitere. Scadenta la un anumit termen de la vedere lasa posesorului cambiei optiunea de a prezenta cambia la plata oricand doreste. In acest caz expirarea termenului va fi cel indicat in cambie, care curge din ziua prezentarii posesorului cambiei catre tras, de ex 30 de zile de la prezentarea cambiei. Scadenta la un anumit termen de la emiterea cambiei Scadenta va fi la expirarea termenului stabilit in cambie, care curge de la dat emiterii titlului conm de valoare, ex de la 15 zile de la data emisiunii. Obligatia va deveni scadenta in ultima zi a termenului. Scadenta la o zi fixa prin indicarea unei anumite zile, ex 1 oct 2012., est emodalitatea cea mai frecventa folosita in practica. e) Indicarea locului unde trebuie facuta plata Trebuie precizata localitatea si nu adresa completa a debitorului. In lipsa unei asemenea mentiuni legea prezuma ca loc al platii, locul aratat langa numele trasului, care este considerat ca si loc al domiciliului trasului .Intr-o clauza speciala se poate stabili ca plata se va face la domiciliul unui tert, in acest caz tertul va fi cel care va face plata daca nu se specifica ca trasul va fi cel care plateste suma inscrisa intitlu la domiciliul tertului- cambia domiciliata. f) Numele aceluia caruia sau la ordinul caruia se va face plata - plata este trasa in favoarea unei pers determinate - beneficiar. De remarcat ca beneficiarul est eprimul posesor legitim, prin urmare la scadenta va putea cere debitorului, adica trasului plata inscrisa in cambie. In cambie pot fi mentionati mai multi beneficari, in mod cumulativ sau alternativ. DE asemenea tragatorul este indr sa se indice pe sine beneficiar . Legea nu admite cambia la purtator, ea permite ca numele benef sa poata fi indicat si ulterior emiterii ( cambia in alb). In cambie trebuie a se prevada numele acluia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta. Mentiunea" la ordin" nu constitue o cond de valabilitate a titlului. Cambia chiar daca nu a fost trasa la ordin este transmisibila prin gir. Legea permite stipularea in cambie " nu la ordin' in acest caz cambia va putea fi transmisa numai prin cesiune de creanta, adica prin simpla traditiune. g) Data si locul emiterii cambiei - trebuiesc indicate de catre tragator. In cazul in care in titlu nu figureaza data, cambia este lovita de nulitate. Dta permite stabilirea datei exigibilitatii cambiei, precum si stabilirea capacitatii tragatorului in momentul tragerii cambiei. Data emiterii cambiei, ea este unica chiar daca r exita mai multi tragatori, data este certa si opozabila tertilor pana la proba contrara. Locul emiterii cambiei locul emisiunii trecut langa data emiterii , in lipsa acestuia legea preezuma ca loc al emiterii cel aratat lang asemnatura tragatorului, daca un atare loc nu este prevazut, cambia este lovita de nulitate. Prezinta interes pnt determinarea legii aplicabile (locus regit actum). h) Semnatura tragatorului cambia trebuie semnata de tragator pnt a atesta vointa exprimata in cambie, in caz contrar cambia este lovita de nulitate. In mod obisnuit s egaseste la finalul textului , pnt a exista certitudinea ca exprima integral vointa tragatorului. Semnaturile puse pe cambie , ca si rap jur la care dau nastere sunt independente, prin urmare nevalabilitatea unei semnaturi nu atrage dupa sine nevalabilitatea celorlalte semnaturi.. Aceasta regula are premisa valabilitatea constituirii titlului.

48

Mentiunile facultative ale cambiei; a) Clauzele care influenteaza obligatia cambiala: Clauza:nu la ordin; Indicarea unui acceptant la nevoie; Ordinul de prezentare a cambiei la acceptare: Clauza fara cheltuieli sau fara protest. b) Clauzele care nu au nici un efect asupra obligatiei cambiale: Clauza dupa aviz; Clauza fara procura; Clauza "valoare data in garantie"Clauza documentele contra acceptarii" c) Clauze considerate nescrise: Clauza de descarcare a tragatorului de platal Clauza privind forta executorie a cambiei. d) Clauze care atrag nulitatea obligatiei cambiale; clauza prin care se stipuleaza o conditie aoblig cambiale, clauza privind plata cambiei printr-o alta prestatie decat o suma de bani; clauza completarii cambiei prin elemente extrinseci. Consecintele nerespectarii conditiilor de forma ale cambiei. Art 2 din lege prevede ca titlul caruia ii lipseste vreunul din conditiile prev in art 1 , nu are valoarea unei cambii, afara de cazurile aratate in alin urmatoare. In mod exceptional pnt a salva valabilitatea titlului, legea reglementeaza anumite remedii: -cambia fara aratarea scadentei este platibila la vedere ; -in lipsa indicariii locului de plata, locul aratat langa numele trasului este prezumat ca fiind locul de plata si dom trasului; - in lipsa indicarii locului emiterii, locul indicar langa numele tragatorului este prezumat a fi locul emiterii. Pnt valabilitatea cambiei, completarea mentiunilor trebuie realizate pana in momentul valorificarii dr cambiale, adic apana la scadentaIn acest moment se fixeaza titularul dr cambiale si valabilitatea acestora. Cambia in alb. Poate fi emisa de tragator in mod deliberat fara a cuprinde anumite mentiuni obligatorii prev de lege, urmand ca acestea sa fie completate ulterior, cu excluderea interventiei tragatorului, de catre primitorul cambiei sau de un posesor succesiv al acesteia. Pot fi lasata in alb oricare dintre mentiunile obligatorii, cu exceptia semnaturii tragatorului , fara semnatura tragatorului nu poate exista o obligatie cambiala, Cambia in alb poatef completat oricand , insa inainte de prezentarea ei la plata. Dr de completare trebuie exerciata in termende 3 ani de la emiterea cambiei. Dupa aceste termen posesorul cambiei decade din dr de completare. Transmiterea cambiei prin gir Precizari prealabile. Ca orice de dr patrimoniale si cambia poate fi transmisa, fiind un dr de creanta poate fi transmisa conf dr comun prin cesiune de creanta sau printr-o operatiune specifica cambie, numita gir. Definitia girului. Girul este un act jur prin care posesorul cambiei, numit girant, transmite altei persoane numita giratar printr-o declaratie scrisa si semnata pe titlu si prin predarea titlului, toate dr izvorate din titlul respectiv. Prin gir posesorul cambiei da ordin trasului sa plateasca suma mentionata in titlu pers in favoarea careia a transmis cambia. Girul este un act juridic accesoriu el presupune existenta unei cambii valabile. De obicei girul intervine inainte de scadenta, in orice caz trebuie sa fie anterior protestului de neplata sau datei expirarii termenului legal pnt dresarea acestu protest. Girantul este pers titulara adr si legitimata in conditiile legii si acre este posesoarea titlului. Deci primul gerant este pers indicata de tragator ca fiind beneficiarul cambiei, cum posesoriul titlului il poate transmite mai departe, ulterior al doilea girant va fi primul giratar. Giratarul poate fi orice persana straina sau implicata in raportul cambial (tragator, tras etc).

49

La fel cum emitere cambiei se justifica prin existenta unor rap fundamentale tot astfel si girul poate avea la baza raporturi juridice preexistente intre girant si giratar, dar nu in mod obligatoriu. Deosebirile dintre gir si cesiune. Prin gir, giratarul dobandeste un dr propriu si autonom, fara sa i se poata opune exceptiile care se puteau opune girantului ; in cazul cesiunii, cesionarul dobandeste dr pe care le-a avut cedentul deci exceptiile pe care le putea invoca debitorul cedentului pot fi opuse si cesionarului. Prin gir girantul garanteaza plata de catre obligatul cambial principal (trasul) a sumei de bani fata de giratar; in cesiunea de creanta cedentul garanteaza existenta creditului si nu solvabilitatea debitorului. Girul est etrcut pe titlu, pe cand cesiunea este necesara notificarea catre deditor sau acceptarea de catre acesta. Conditiile de valabilitate a girului Precizari prealabile. Conditii de fond si conditii de forma. Conditiile de fond trebuie sa indeplineasca cond prev pnt actul juridic, precum si cerintele speciale cerute pnt inscrisul cambial: - girul trebuie sa fie neconditionat orice conditie care afecteaza girul este considerata nescrisa. - girul trebuie sa prevada intreaga creanta inscrisa in titlu un gir partial este lovit de nulitate. Conditiile de forma. Girul complet consta intr-o declaratie a girantului semnata de acesta, care cuprinde ordinul adresat trasului sa plateasca pers indicate de girant suma inscrisa in titlu. Girul trebuie sa fie scris pe cambie si semnat de girant , mentiunea privind girul figureaza pe dosul titlului. In cazul girului plin acesta trebuie sa cuprinda si numele giratarului, se face dupa aceleasi reguli ca si mentionarea beneficiarului cambial. Girul este valabil chiar daca beneficiarul, giratarul nu este mentionat, girantul a pus numai semnatura sa pe cambie (girul in alb). Girul Trebuie insotit de semnatura girantului, legea nu prevede indicarea datei girului si nici locul unde el s-a efectuat. datarea este importanta pnt a stabili capacitatea giratarului, in caz de lpsa datei acesta esprte prezumat a fi emis inainte de data stabilita pnt dresarea protestului . Dta girului va putea fi stabilita prin orice mijloc de proba. Cu toate c legea nu prevede girul presupune si transmiterea girului catre girant, doar in posesia acestuia, giratarul isi poate exercita dr, si este pus la adpoast de o eventuala revocare din partea rirantului, prin stergerea girului de pe cambie. Girul in alb.Girul est evalabil chiar daca girantul nu amentionat beneficiarul girului ci a pus doar semnatura sa pe cambie.Girul in alb poate fi transmis de catre posesorul sau printr-o simpla traditiune.Neexistand numele sau inscris in cambie, posesorul nu se obliga fata de dobanditorii succesivi ai cambiei . Posesorul girulu are anumite dr: - poate completa girul cu propriul sa u nume; - poate indica numele altei persoane careia posesorul urmareste sa-i transmita titlul; -posesorul poate sa gireze cambia mai departe, printr-un gir plin, in alb sau la purtataor. Semnand cambia in calitate de girant , posesorul cambiei devine giratar la girului in alb, in consecinta are dr si obligatiile unui girant. Posesorul poate transmite girul in alb unei terte pers fara sa completeze girul in alb si fara s agireze cambia, ibn acest caz posesorul nu devine obligat cambial,cambia se transmite prin simpla traditiune. Girul la purtator. Girul la purtator este echivalentul girului in alb, deci are valoarea si efectele girului in alb. Spredeosebire de girul in alb, girul la purtator trebuie mentionat numele giratarului, prin calitatea sa de posesor al titlului, se legitimiaza prin prezentarea titlului . El poate transmite titlul mai departe prin simpla traditiune, poate sa redea cambiei atributele de titlu la ordin, prin completarea girului cu numele dsau al altei persoan ein conditiile aratate. Efectele girului Precizari prealabile. Trei efecte ale girului: efectul translativ d edrepturi, efectul de garantie si efectul de legitimare.

50

Efectul translativ de drepturi . Girul transmite toate dr izvorate din cambie, acele dr specifice rap cambiei, , dr la suma de bani mentionata in cambie, dr de prezenta cambia la acceptare, la plata , sau la scadenta , dr de a resa protestul in cazul refuzului de aceptare,etc. De asemenea se transmit si dr accesorii daca sunt prev in cambie, de ex, o garantie reala mobiliara, ipoteca pnt garantarea sumei de bani prev in cambie. Efectul de garantie al girului girantul isi asuma obligatia de a garanta acceptarea si plata sumei de catre tras. Daca trasul refuza cceptarea sau plata cambiei, girantul va fi tinut la plata sumei de bani mentionate in titlu. Obligatia de garantie a girantului nu est enumi fata de giratar dar si fata de toti posesorii succesivi ai titlului. Girantul devine obigat de regresi in aceasta caliatate rapunde solidar cu toti ceilalti obligati ai cambiei. Legea permite girantului ca printr-o clauza insderata in girul sau sa se exonereze de raspunderea pnt acceptarea si plata cambiei prin mentiuni ca, "fara garantie ", "fara raspundere cambiala", " fara regres". Efectul de legitimare al girului. Caurmare a transmiterii cambiei prin gir , giratarull este legitimat in calitate de creditor al sumei mentionate in titlu. Detinatorul unei cambii este socotit posesorul legitim al acesteia, posesorul cambiei astfel legitimat este prezumat, pana la proba contrara, ca titular al dr de creanta si proprietar al cambiei. Daca o perss a pierdut in rice imprejurare cambia, noul detinator al sau care justifica dr sau in cond art 18, nu est etinut sa predea cambia,afara decazul cand a dobandit o cu rea-credinta sau daca a savarsit o greseala in dobandirea ei. Girurile improprii Precizari prealabile. Girurile care nu produc efecte specifice ale girului, in special efectul translativ, ori produc numai unele dintre aceste efecte sunt considerate giruri anormale sau improprii, fac parte din aceasta categorie: -girul cu clauza " nu la ordin" - cambia este transmisibila doar prin cesiune de creanta, produce efectele girului fata de giratar 1, doar ca acesta nu mai poate transmite girul mai departe; -girul cu clauza "pnt procura"- confera giratarului calitatea de reprezentant al girantului pnt incasarea sumei mentionate in cambie, in consecinta el fiind decat un mandatar nu poate transmite cambia prin gir; -girul cu clauza "in garantie" -cambia poate fi data in garantie pnt asigurarea unei creante; - girul cu clauza "fara garantie " - exonereaza pe girant de raspunderea care ii revine pnt neacceptarea sau neplata cambiei de catre tras, un astfel d egir are decat efect de legitimare a posesiunii titlului. Acceptarea cambiei Rolul acceptarii cambiei Caracterizare generala. Cambia cuprinde ordinul tragatorului, adresat trasului de a plati beneficiarului cambiei suma mentionata in inscris. Acest ordin cuprinde decat obligatia tragatorului de a face sa se plateascasuma de bani catre beneficiar, precum si o desemnare a persoanei trasului care urmeaza sa efectueze plata la scadenta. Dar obligatia de aplati suma de bani nu se naste din ordinul dat de tragator, ci din manifestarea de vointa atrasului insusi. Numai prin aceeptarea ordinului trasul devine debitor cambial si va fi obligat la scadenta suma de bani prevazuta in cambie. Prin acceptarea cambiei,trasul devine obligat cambial principal, prin urmare lui i se va prezenta cambia la plata. Obligatia trasului prin acceptarea cambiei este literala, autonoma si abstracta.Obligatia trasului independenta de orice rap jur existent intre tras si trgatorul cambiei. Fiind un semnatar al cambiei , trasul devine raspunzator solidar alatauri de ceilalti semnatari ai cambiei, tragatoriul girantul si avalistul. Prezentarea cambiei pnt acceptare

51

Caracterul facultativ al acceptarii cambiei la acceptare posesorul cambiei sau chiar un simplu detinatar poate prezenta trasului, pana la scadenta, cambia la acceptare Aceasta operatiune are un caracter facultativ.Caract facultativ se bazeaza pe faptul ca tragatorul da ordin trasuluii sa plateasca cambi si nu sa o accepte. Cazuri in care prezentarea cambiei la acceptare este obligatorie -cand scadenta cambiei a fost stabilita la un anumit termen de la vedere, in acest caz scadenta termenului curge de la data cand cambia a fost vazute de catre debitor, prin urmare in acest caz prezentarea cambiei la acceptare este indispensabila. Trebuie prezentata in termen de un an de la emiterea ei, acest termen poate fi marit sau redus de catre tragator sau numai redus de catre giranti. Neprezentare cambiei n termenul legal duce la decaderea posesorului cambiei a actiunilor cambiale fata de tras, tragator si giranti. -in cazul in care tragatorul sau girantul a stabiilit in cambie clauza prezentarii titlului pnt acceptare. Prezentare trebuie facute in termenul stabilit de tragator sau de catre girant. Neprezentarea cambiei pnt acceptare ori nerespectarea termenului pnt prezentare duce la pierderea actiunilor impotriva tragatorului si a girantilor pnt neplata cambiei.Legea stabileste si anumite cazuri in care tragatorul poate interzice prezentarea cambiei la acceptare. Conditiile acceptarii cambiei Cine si cui s eprezinta cambia pnt acceptare Cambia se prezinta la acceptare de catre posesorul cambiei sau de orice detinator al ei . Posesorul cambiei este titularul dr cambiale legitimat in conditiile legii, beneficiarul si giratarul iar detinator este persoana care detine titlul fara sa i se ceara o legitimare cambiala. Cambia se prezinta trasului pnt a fi acceptata in anumite cazuri se prezinta indicatului la nevoie daca exista o stipulatie cambiala ina cest sens. Data si locul prezentarii cambiei pnt acceptare Data- pana l;a scadenta cu exceptia cand prezenatrea la acceptare este obligatorie, dupa aceasta dta se poate cere numai plata. Locul - domiciliul trasului, sediul pj. Forma si continutul acceptarii este o manifestare de vointa a trasului in sensul ca va plati la scadenta suma mentionata in titlu. Acceptare se escrie pe titlu " acceptat" simpla semnatura a trasului egaleaza cu acceptul acestuiaExceptional datarea cambiei este obligatorie atunci cand inscrisul cambial contine clauza oprivind obligativittea prezentarii cambiei la acceptare. Nedatarea acceptarii in acest caz atrage pierderea actiunilor de regres. Pnt a pastra actiunile de regres impotriv agirantilor si tragatorului, posesorul cambiei poate cere sa se constate lipsa datarii acceptarii printr-un protest facut in timp util. Pnt a fi valabila cceptarea cambiei trebuie sa fie neconditionata, in caz contrar echivaleaza cu cu un refuz de cceptare a cambiei. Legea permite o acceptare partiala a cambiei. Efectele acceptarii cambiei Prec preal. Acceptarea cambiei de catre tras da natere la obligatii in sarcina acestuia fata de tragator si fata de posesorul cambiei. Obligatiile trasului fata de posesorul cambiei da nastere la obligatia de aplti suma mentionat ain titlu la data scadentei. Prin acceptarea cambiei trasul devine obligat cambial, el este obligat principal si raspunde direct de plata sumei de bani catre posesorul cambiei. Potrivit legii trasul este obligat solidar cu tragatorul girantul avalistii fata de posesorul cambiei, in timp ce trasul cambialeste obligat sa faca plata, ceilalti sunt obligati de a face sa se plateasca. Deci trasul cambial este obligat principal si direct pe cand ceilalti sunt debitori de regres, care sunt indatorati l aplata numai in cazul refuzului de plata a trasului. Obligatiile trasului fata de tragator Acceptand cambia . adica semnand pe titlu trasul isi asuma obligatia fat a de ceilalti semnatari, inclusiv fata de tragatorIn caz de neplata posesorul

52

,chiar daca este tragator, are impotriva acceptantului o actiune cambiala directa pnt tot ce poate fi cerut pe cale de regres. Trasul acceptant este obligat fata de tragatorr numai in cazul in care nu efectueaza plata la scadenta iar cambia se afla in posesia tragatorului. Revocarea acceptarii Caracterizare generala. Legea recunoaste dr traslui pnt revocarea cambiei prin stergerea mentiuniii de acceptare sau prin mentiunea ' anulat", scris pe cambie insotit de semnatura trasului. Revocarea insa se poate face numai inainte de inapoierea titlului catre posesorul cambieiRevocarea acceptarii echivaleaza cu refuzul acceptarii, cu toate consecintele care le implica. Refuzul de a accepta cambia Caracterizare generala. In cazul in care trasul refuza acceptarea cambiei, declaratia de refuz trebuie constatata in termenul prevazut pnt prezentarea la acceptare printr-un act intocmit de executorul judecatoresc in cond prev de lege. Acest act poarta denumirea de protest de neacceptare. In caz de refuz de accept posesorul cambiei poate exercita inaintea scadentei, dr de regres impotriva girantilor, tragatorului si a celorlalti obligati cambiali. Acceptarea extraordinara a cambiei Prec prealabile. In caz de refuz al trasului privind acceptarea cambiei, pnt a proteja interesele posesorului cambiei, legea prevede posibilitatea acceptarii cambiei de catre o alta pers decat trasul. Printr-o atare acceptare extraordinara se evita declansarea actiunilor de regres. Acceptantii extraordinari: a) Indicatul la nevoie. Prevazand eventualitatea faptului ca trasul sa nu accepte cambia, tragatorul , girantul si avalistul pot indica o pers care sa accepte la nevoie cambia. In cazul ref acceptarii cambiei din partea trasului , posesorul cambiei este obligat sa prezinte cambia spre acceptare pers mentionate in titlu care poarta denumirea de indicat la nevoie. Desemnarea indicatului la nevoie se face printr-o mentiune pe cambie, poate fi desemnat un tert sau un obligat cambial, cu conditia sa domicilieze la locul platii. Posesorul cambiei nu poate exercita actiunile de regres decat daca ind la nevoie refuza acceptarea si a fost intocmit protestul de neacceptare. b) Intervenientul pnt onoare persoana care din proprie initiativa isi manifesta vointa de a accepta cambia in locul trasului. Interventia se produce odata cu oazia dresariii protestului de neacceptare si se poate face pnt oricare dintre obligatii de regres, tragator, girant , avalist. Intervenientul poate fi , un tert, insasi trasul, sau o pers deja obligata prin cambie, cu exceptia acceptantului. Acceptarea prin interventie se scrie pe cambie printr-o expresie adecvata "acceptat prin interventie" , "pnt onoarea lui" si se semneze de catre intervenient. Acceptarea trebuie sa indice pers pnt care este data, in caz contrar este considerata data pnt tragator. Acceptarea prin interventie nu este obligatorie pnt posesorul cambiei el putand sa o refuze. Efectele acceptarii extraordinare. Are aceleasi efcte ca si acceptrea trasului . Indicvatul la nevoie sai intervenientul devine obligat cambial fata de posesorul cambiei si va raspunde la fel ca si obligatul pnt care a fost desemnat , respectiv pnt care a intervenit. Poate produce efecte speciale impotriva actiunii de regres In czul indic la evoie pos cambiei nu poate exercta actiunile de regres inainte de scadenta, in contra aceluia care afcurt indicarea sau in contra semnatarilor urmatori, afara de cazul cand a prezenata cambia pers indicate si a ceasta a refuzat prin protest. In cazul acceptarii de catre interv pnt onoare, poses cambiei poate refuza acceptarea.Daca posesorul accepta, acesta nu poate actiona pe cale de regres inainte de scadenta, impotriva aceluia pnt care acceptarea a fost facuta sau a semnatarilor urmatori. Avalul

53

Prec preal. Asigurarea executarii unei obligatii cambiale printr-o garantie poarta denumireade aval. Avalul se prezinta ca o grantie autonoma si independenta, compatibila cu principiile care guverneaza cambia. Definiti avalului. Act juridic prin care o pers n numita avalist, se obliga sa garanteze obligatia asumata de unul dintre debitorii cambiali, numit avalizat. Avalistul intervine pnt a intari increderea in titlu, obligandu-se solidar cu ceilalti obligati ai cambiei la plata sumei de bani prev in cambieIn calitate de avalist poate figura o terta persoana sau chiar un obligat cambial. Cel garantat (avalizatul)este un obligat cambial, tragatorul, trasul, girantul, acceptantul. Avalul este o obligatie cambiala, prin urmare are caracter autonom,literal si abstract. Natura juridica a valului. Avalul est apreciat ca o obligatie independenta. Prin aval , posesorul cambiei dobandste un nou debitor, pe langa debitorul avalizat. valul da nastere unei obligatii autonome, si abstracta, identica obligatiei oricarui alt semnatar al cambiei. Avalistul este un garant al platii, se apropie mai mult de institutia interventiei decat cea a fidejusiunii. Conditiile de valabilitate ale avalului Prec prealabile. Conditii de fond si de forma. Conditiile de fond. Prin aval se poate garanta intreaga suma mentionata in titlu sau doar o parte a acesteia. Avalul nu se poate da sub conditie si nu poate cuprinde clauze conrare naturii sale, inlaturarea solidaritatii sau urmarirea mai inati a obligatului garantat. Legea permite ca avalul sa fie dat sub scadenta, ina inainte de dresarea prot de neplata ori in termenul prev pnt intocmirea protestului. Dupa aceasta data avalul produce numai efectele unei fidejusiuni.Valabilitatea avalului este conditionata de valabilitatea formala a obligatiei garantateIn consecinta daca obl garantata este nula si avalul va fi nul. Avalul este valabil daca obl garantata este nevalabile pnt alte cauze decat un viciu de forma. Cand obligatia avalistului nu indeplineste conditiile avalului, acesta are valoarea fidejusiunii. Conditiile de forma. Avalul se scrie pe cambie, pe fata acesteia, daca este dat pe o foaie separata are valoarea unei fidejusiuni. Se exprima "pnt aval" si se semeaza de catre avalist. Sau prin semnatura avalistului pe fata cambiei, trebuie specificata pers pnt care a fost dat avalul, in lipsa se considera dat pnt tragator. Efectele avalului Obligatiile avalistului. Avalistul se afla in pozitia juridica a avalizatului, avand toate dr si obligatiile acestuia. Acesta poate fi urmarit ca tras acceptant, tragator sau girant, in functe de calitatea avalizatului in rap cambial. Cand avalul a fost dat trasului acceptant , avalistul va fi obligat direct fara a fi necesara indeplinirea cerintelor legale pnt conservarea actiunii d eregres. In acest gaz avalistul este obligat fata de posesorul cambiei si fata de debitorii de regres. Daca avalul este dat tragatorului va garanta acceptarea si plata cambiei fata de poses cambiei si de cei care figureaza in titlu dupa tragator. Daca avalul a fost dat unui girant avalistul va fi obligat fata de poses cambiei si fata de giratarii ulteriori girantului avalizat. Obligatia avalistului subzista chiar daca obl garantata ar fi nula pnt o alta cauza decat un viciu de forma.Potrivit legii avalistul cambiei este tinut solidar fata de posesorul cambiei impreuna cu tragatorul, acceptantul si girantul.Pnt a putea pretinde plata cambiei, posesorul camb trebuie sa-si conserve dr actiunilor de regres daca avalizatul este un debitor de regres. Aceasta conditie nu se cere cand avalul a fost dat trasului acceptat, se exercita actiunea directa impotriva acestuia. Exceptiile care pot fi opuse de avalist. -exceptiile privind valabilitatea formala a cambiei; -valabilitatea obligatiei garantate; -cele referitoare la exercitatrea actiunii cambiale; - exc personale care rezulta din rap juridic dintre avalist si posesorul cambiei;

54

- nu s eva putea prevala de exceptiile personale ale avalizatului care rezulta din rap acestuia cu poses cambiei. Drepturile avalistului avalistul dobandeste dr izvorate din cambie atat impotriva avalizatului, cat si impotriva acelora care sunt obligati in temeiul cambiei fata de avalizat, dobandirea se produce ope legis, prin plata cambiei. Fiind un garant al platii cambiei, avalistul dupa ce a platit poses suma mentioata in cambie , este indreptatit sa recupereze ceea ce aplatit. Actiunile pe care le are la indemana avalistul sunt diferite in fuctiede calitatea avalizatului. -in cazul trasului acceptant - avalistul va avea actiune numai impotriva acestuia; - avalul dat tragatorului - are o actiune impotriva acestuia precum si impotriva trasului acceptant, deorece tragatorul are actiune cambiala impotriva trasului acceptat si avalistilor acestuia; - in cazul in care avalizatul este un girant - avalistul va avea actiune impotriva acestuia agirantilor anteriori, impotriva trasului acceptant , a tragatorului precum si impotriva avalistilor lor . In cazul in care mai multe pers au dat aval aceluiasi obligat cambial, intre acestia nu exista rap cambiale ci rap de solidaritate. Dr urmare avalistul care a platit cambia poate urmari pe ceilali avalisti pn partea fiecaruia. Plata cambiei Prec prealabile. Legea reglemeneaza principiile plaiti. Prezentarea cambiei la plata. Cambia trebuie prezentata la plata, este o condiie indispensabila pnt dresarea in mod valabil a regresului , in cazul refuzului de plata. Este o cerinta care trebuie satisfacuta prealabil oricarei cereri de chemare in judecata.Prezentarea cambiei la plata trebuie sa fie reala si efectiva. Prezentarea cambiei la plata se poate face original sau prin trunchiere. trunchierea reprezinta procedeul informatic care consta in transpunerea in format elecronic a datelor importante din cambie, reproducerea imaginei cambiei originale si transmiterea catre instiutia de credi platitoare. Prezentarea prin procedeul trunchierii prezinta aceleasi efecte ca si prezentarea in original a cambiei, cu condi6ia ca aces6a sa fi fos emisa in condiile legii. Trunchierea este posibil doar in cazul cambiei acceptate. Cine are dr la plata. dr il are posesorul leigim al cambiei, acesta poate fi beneficiarul indicat de tragator sau giratarul, care se leigimiaza prinr-un sir neinrerup de tiruri. Debitorul are obligatia sa identitatea posesorului titlului, dar nu si autenticitatea semnaturilor girantilor. Cui se poate cere plata. In primul rand trasului acceptant care este debitorul principal al cambiei. Cambia se prezina la plata trasului chiar daca acesta a refuzat acceparea , refuzul acceptarii nu exclude dr trasului e a plati cambia. Plata cambiei se poate cere domiciliatarului in cazul in care a fost indicat in cambie. plata poate fi ceruta si avalistului trasului daca exisa un asemenea garant. In subsidiar cambia poate fi prezentata la plata debitorilor de regres daca au fos indeplinite formalitatile legale. Data platii . Plata cambiei se poae cere la scadena, scadenta poate fi determinaa la emiterea girului (scadenta la o zi fixa sau la un termen de la data emisiunii) sau poae fi determinata ulterior de posesorul cambiei scadenta la vedere sau la un anumit termen de la vedere. Cand scadenta este la o zi fixa sau la un anumit termen de la data emisiunii sau de la vedere, cambia trebuie prezentata la plata , fie in ziua scadentei, fie in una din cele doua zile lucratoare care urmeaza. In cazul scadentei la vedere cambia este platibila la prezentare. Ea trebuie prezentata in termen de un an de la emitere sau in termenul sabilit de tragator sau de girant. In cazul in care posesorul cambiei este impiedicat de forta majora sau de un caz fortuit acesta trebuie sa aduca la cunostinta girantului sau, imediat prin scrisoare de forta majora sau cazul fortuit. Locul platii. La locul si adresa indicata in tilu. in localitatea indicata in tilu, in lipsa cesteia

55

localitatea menionata langa persoana trasului. Conditiile de valabiliate a platii. - platiorul sa fie capabil si sa nu fi fost supus procedurii insolventei; - plata sa se fi efecuat la scadenta, plata anticipata se face pe riscul trasului; - plata sa se fi facut fara frauda si fara rgeseal gravt din partea platitorului; - plata poae fi si partiala, daca posesorul cambiei refuza plata partiala esete decazut din dr de regres pnt suma oferita si neprimita si pnt accesoriile acesteia.; - in caz ca se accepta plata pariala se face mentiune in cambie. Efectele platii cambiei. Produce efecte diferite in functie de cine a fost platita , de un debior cambial principal sau de un debitor de regres. Daca plata a fost facuta de trasul acceptant, deb principal al cambiei, aceasta plata stigne obligatia cambiala a trasului, precum si obl tuturor obligatiilor cambiali. Aceleasi efecte se produc daca plata este efectuata de trasul neacceptant, de domiciliatar, care plateste pnt tras. Daca plata a fost facuta de un debitor de regres , stinge numai obligatiile care figureaza pe titlu dupa bebitorul de regres care le-a platit, adica obl girantilor succesivi si avalistilor. O atare plata nu stinge obligatiile girantilor aneriori si nici obl trasului , tragatorului si avalistilor acestora. Acesti debitori vor pueta fi urmariti in temeiul cambiei. Dovada platii cambiei. - se poae face de care tras, cu titlul chitantat de posesorul cambiei; - in cazul debitorilor de regres si avalistilor , cambia le este necesara pnt exercitarea dr cambiale fata de ei, in conditiile legii; -neremiterea titlului da dr debitorului sa refuze plata cambiei; - in caz de plata partial creditorul nu pote cere deb predarea titlului, acesta poate face mentiune pe titlu. Refuzul de plata al cambiei. In caz de refuz de plata din partea trasului , beneficiarul poate exercita actiunile de regres in conditiile legii. Refuzul de plata al unei cambii prez la plata prin trunchiere se fac ein format electronic, de catre institutia de credit platitoare. Consecintele neprezentarii cambiei la plata In caz de neprezentare la plat ala data scadenta, trasul poate depune suma prev in cambie la cec pe seama si cheltuiala beneficiarului. REcipisa privind consemnarea sumei de bani se depune la trib sau la judecatoria locului de plata. Regulile speciale privind plata prin interventie Prec pre. Ea trebui e sa cuprind aintreaga suma d ebani , plata trebuie facuta cel mai tarziu in ziua ce urmeaza ultimei zile de intocmire a protestului de neplta. Plata cambiei de catre indicatul la nevoie sau acceptantul prin interventie daca trasul a refuzat plata posesorul trebuia sa se adreseze acestora daca neplat as-a constatat prin protest. , Daca plata est erefuzata si de acestia , posesorul trebuie sa intocmeasca un contraprotest in ziua urmatoare a zilei in care s-a intocmit protestul impotriva trasului. Plata cambiei de catre interveientul pnt onoare. Intervenientul trebuie sa declare ca plata este facuta pnt onoare, impune intocmirea protestului de neplata. Int pnt onoare trebuie sa platesca intreaga suma, beneficiarul neputand fi obligat sa primeasca o plata partiala. Consecintele neplatii cambiei Prec prea. In cazul de refuz al platii obl cambial ese pune intrbarea cum isi poate valorifica posesorul dr cambiale? Mijoacele cambiale actiuni cambiale care pot exercitate impotriva celor obligati la plata cambiei sau in punerea in executare a cambiei. a) Actiunile cambiale : - actiunile directe sunt cele indreptate impotriva trasului si avalistului sau; - actiunile de regres actiuni impotriva tragatorului, girantilor si avalistilor acestora. Aceste actiuni pot fi exercitate pe cale judiciara numai in cond prev de legea cambiala.

56

b) Executarea cambiala: este o procedura speciala de valorificare a dr cambiale. Mijloacele extracambiale Actiunea cauzala si actiunea de imbogatirea fara justa cauza. Regresul Principiile regresului . In cazul cand la scadenta trasul refuza suma de bani mentionata in cambie, obligatia de plata a coobligatilor cambiali devine o obligatie d eplata si poses titlului are posibilitatea sa- si exercite dr impotriva lor printr-o actiune de regres. Fiind debitori de regres, tragatorul, girantul si avalistul raspund subsidiar fata de posesorul titlului.Acestia sunt tinuti solidar fata de posesorul titlului, poses are dr de urmarire individual sau colectiv, facra a fi tinut sa respecte ordinea in care s-au obligat.In mod normal regresul se exercita la scadenta. Conditiile de exercitare a regresului. Prezentarea cambiei l scadenta pnt plata, refuzarea platii de catre tras, constatarea refuzului prin dresarea protestului, avizarea debitorilor de regres. a) Dresarea protestului este un inscris prin care se constat refuzul de acceptare sa de plata a cambiei, protest de neacceptare, protest de neplata. Competenta de intocmire apartine ex judec si not public. Protestul de neacceptare nu este obligatoriu decat in cazul in care posesorul cambiei are obligatia de a prezenta cambia la acceptare intr-un anumit termen sau cand doreste sa-si exercite dr de regres inainte de scadenta. El trebuie intocmit in termenul prev pnt prezentarea cambiei la acceptare. Dca protestul de neacceptare a fost intocmit in termen poses cambiei este dispensat de obligatia de a mai prezenta din nou cambia, la scadenta, pnt plata cambiei. Protestul de neplata Protestul de neplata est eindispensabil exercitarii actiunii de regres , acesta trebuie intocmit in cele doua zile urmatoare zilei platii. In cazul in car eintocmirea prot este impiedicata de un caz fortuit sau forta majora , posesorul cambiei este obligat sa aduc d eindata cla cunostinta girantului de exiztenta fotei majore sa ucazului fortuit. Dresarea prot de neplta ds epoate face numai la cererea pos legitim al cambiei si impotriva debitorului caruia i s-a prezentatcambia la plata si arefuzat-o. Protestul trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: -data protestului; - numele si prenumele celui care a cerut intocmirea protestului; - numele si prenumele pers contra carora s-a intocmit protestul; -aratarea locului unde a fost intocmit; -transcrierea exacta acambiei daca protestul nu s-a fcut chiar pe inscrisul cambial; -somatiunea de plata; -raspunsurile sau motivele primite pnt care nu s-a obtinut nici un raspuns. Protestul trebuie sa fie semnat de catre pers care l-a intocmit. Fiind un inscris cu valoare autentica, cele mentionate in el nu pot fi combatute decat prin inscriere in fals. b)Avizul In cazul in care trasul refuza plata cambiei posesorul cambie trebuie sa-i avizeze pe debitorii de regres, pnt a fi in msura da faca plata cambiei. Posesorul cambieitrebuie sa instiinteze pe tragator sau e girant in cele 4 zile dupa ziua protestului Cand o incunostiintare este facuta unui semnatar al cambiei, aceeasi instiintare trebuie sfacuta si avalistului sau.Avizarea se poate face prin orice mijloc de comunicare. Nerespecatrea formalitatii de avizare nu decade pe poses cambiei din dr de regres. Cel care nu a facut incunostiinatrea raspunde pnt paguba cauzata din culpa sa, far aca despagubirile sa poata depasi suma inscrisa in cambie. Obiectul regresului Obiectul regeresului est ediferit dupa cum acesta este exercitat de posesorul cambiei sau de de catre un debitor de regres, care a intrat in posesia titlului in urma platii cambiei. a) Obiectul regresului exercitat de catre posesorul cambiei: -suma mentionata in cambie neaccepatata sau neplatita impreuna cu suma reprezentand dobanda conventionala, calculata de la emiterea titlului pana la scadenta; - suma de bani reprezentand dobanda legala pnt capital calculata de la scadenta pana la data platii

57

cambiei; - cheltuielile ocazionate cu intocmirea protestului, de efectaurea avizarilor facute si alte cheltuieli justificate. b) Plata regresului exercitata de catre debitorii de regres In cazul in care plata a fost platitade catre dib de regres acestia s epot intoarce impotriva girantilor sai,poate urmari pe semnatarii anteriori ai cambiei. Prin urmare plata facuta de acesta nu stinge obligatia cambiala ca in gazul platii efectuate de catre debitorul principal, trasul . Debitorul cambial care afacut plata poate pretinde de la predecesorii sai doar daca plata s-a efectuat in temeiul unui titlu cambial valabil sub aspect formal si posesorul cambiei caruia i s-a facut plata a indeplinit formalitatile de conservare a actiunii sale de regres. Acesta poate cere de la predeceoriii sai: intreaga suma platita, dobanda legala aferenta a acesteia, calculata de la data cand a platit suma poses si pana la data achitarii creantei, cheltuielile facute de debit de regres pnt recuperarea sumei platite in baza titlului cambial. Decaderea din dr la actiunile de regres posesorul cambiei este decazut din dr de regres impotricva deb de regers daca nu s-au respectat termenele fixate pnt prezentarea unei cambii la vedere, sau la un anumit termen de la vedere,pnt facerea prtesetuluii de neacceptare sau de neplata, pnt prezentarea la plata in cazul clauzei" fara cheltuieli". Posesorul pastraeza actiunile directe impotriva trasului si avalistului sau.Decaderea nu va opera dac posesorul cambiei a fost impiedicat de o imprejurare de forta majora.Fiind o masura de protectie pnt debitorii de regres, acestia pot renunta la invocarea ei. Regresul inainte de scadenta cambiei dr de regres se naste daca la scadenta , trasul refuza plata cambiei. In unele cazuri , chiar inainte de ajungerea cambiei la scadenta, pot interveni fapte care atesta faptul ca plata cambiei nu se va realiza. In mod firesc in asemeneacazuri nu se justifica asteptarea scadentei, motiv pnt care legea permite exercitatrea catiunilor de regres inainte de ajungerea la scadenta. Cazurile sunt cele stabilite de art 48 din lege: - refuzul acceptarii cambiei - constatare refuzului deb prin intocmirea protestului deneacceptare face cunoscuta pozitia deb principal cambial si poses poate exercita actiunile de regres impotriva deb de regres. Refuzul de cceptare a cambiei nu justifica exercitarea actiunilor de regres inainte de scadenta impotriva deb de regres in cazul cambiilor neacceptabile sau a unei interdictii de prezentare a cambiei la acceptare inainte de implinirea unui termen. - Dificultatile de plata ale trasului posesorul cambiei poate exercita actiunil ed eregres inainte de data scadenta dac deb are dificutati de plata, legea are in vedere insolventa trasului,incetarea platilor chiar daca nu este constatata prin hot jud, precum si urmarirea bunurilor trasului fara rezultat. In cazul insolventei trasului actiunea de regres poate fi exercitata indiferent daca cambia a fost sau nu acceptata de catre tras. In caz de incetare a a platilor dovada se face cu orice mijloc de proba . Dovada urmaririi bunurilor trasului fara folos se face prin procesul-verbal d econstatare a lipsei bunurilor, sau printr-un inscris din care sa rezulte satisfacerea partiala a pretentiilor creditorului urmarit. - Insolventa tragatorului In cazul in care tragatorul unei cambii stipulata neacceptabila a fost supus procedurii insolventei, cazul tragatorului care printr-o clauza a interzis prezentarea cambiei la plata. In cazul insolventei nemaifiind necesara prezentarea cambiei la plata si nici intocmirea protestului de neplata, pnt introd actiunii de regres va fi necesara decad dovada cu orice mijloc de proba a inceperii procedurii de insolventa asupra tragatorului. Executarea cambiala Notiunea executarii cambiale Pnt valorificarea dr cambiale poses cambiei poate exercita actiunile cambiale, directe si de regres si calea executarii nemijlocite a cambie. Aceasta cale constitue o proc simplificata , poses cambiei trece direct la executare in temeiul cambiei, care are

58

valoarea unui titlu executor. In consecinta orice clauza de excluderea a fortii executorii a titlului este considerata nescrisa. Conditiile executarii cambiale. Dr la executare cambiaala apartine posesorului cambiei care poate fi beneficiarul sau ultimul giratar al cambiei, precum si debitorii de regres care au platit cambia. Acest dr se exercita impotriva deb cambiali. Executarea cambiala poate fi utilizata doar daca sunt indepliniconditiile pnt exercitarea actiunilor cambiale directe sau de regres. O executare cambiala se poate face doar in baza unei cambii care este valabila sub aspect formal. Legea cere si indeplinirea cond pnt exercitarea regresului, prinprezentarea cambiei la plata intocmirea prot pnt neplata.Exec cambiala presupune ca acel care xercita aceasta cale sa fie in posesia cambiei, aceasta cale trebuie folosita cu cond ca dr cambiale sa nu fie prescrise. Valoarea de titlu executoriu al cambiei. Cambia re valoare de titlu executor pnt capital si accesoriile stabilite de lege.Competenta pnt a investi cambia cu formula executorie este judecatoria. Incheierea de investire nu este supusa apelului.Judecatoria verifica indeplinirea conditiilor formale a le cambiei,scadenta cambiei precum si daca au fost efectuate actele de conservare a dr cambiei.Incheiere de inv cu formula executorie este supusa recursului. Formalitatile privind executarea cambiala In baza cambiei pot fi executate bun mobile si imobile ale deb cambial. Legea prevede anumite conditii speciale cu privire la somatia pe care cred trebuie sa o adreseze deb si opozitia pe care o poate face deb la aceasta somatie. a) Somatia de plata. Poses cambiei trebuie a notifice deb cu o somatie de plata, aceasta este trimisa de executorul judecatoresc la domiciliul debitorului. Somatia trebuie sa cuprinda cuprinsul cambiei, protestul si celelalte acte din care rezulta suma de plata. b) Opozitia la executare. Debit care aprimit somatia este in dr sa faca opozitie la executare intermen de 5 zile de la primirea somatiei. Opozitia s eintroduce la judecatorie si se va judeca cu precadere inaintea oricareia altei pricini. Debitorul pune in discutie valabilitatea titlului si opune excepti care il apara de obligatia de plata c) Suspendarea executarii In principiu exercitarea opozitiei la executare nu suspenda executarea, in mod exceptional cand debitorul contesta semnatura sau nu recunoaste procura.In cazul suspendarii creditorul va putea obtine masuri de asigurare. Exceptiile cambiei Notiunea si clasificarea exceptiilor cambiale. Un proces cambial se poate declansa la initiativa poses cambiei prin exercitarea actiunilor directe si de regres precum si la initiativa debitorului prin opozitia la executarea cambiala. Indiferent cum se angajeaza litigiul cambial debitorul se poate apara impotriva pretentiilor creditorului prin invocarea unor exceptii. Deoarece dr dobandit in temeiul cambiei are caracter autonom, el nu va putea fi insotit de exceptiile aferente unui raport cambial anteriorFie pe cale de actiune sau opozitie la executare, debitorul nu va putea opune poses cambiei decat exceptile privind nulitatea titlului . Exceptiile obiective acestea privesc titlul cambial, obligatia cambiala si conditiile pnt exercitarea actiunilor cambiale. a) Exceptiile obiective absolute le poate invoca orice debitor contra oricarui creditor . Acestea privesc, nevalabilitatea formala a cambiei, prescriptia dr la actiune, stingerea obl cambiale prin plata de catre tras , confirmata in conditiile legii. b) Exceptiile obiective relative acestea pot fi invocate doar de catre anumiti debitori le pot opuneo racaor dintre poses cambiei, intrai in aceasta categorie, nevalabilitatea obligatiei cambiale, datorita incapacitatii debitorului, falsificarea semnaturilor cambiale, lipsa de reprezentare. Exceptiile subiective. Privesc in general persoana poses cambiei ori rapostul fundamental. a) Exceptiile subiective absolute sunt exceptii pe care orice debitor cambial le poate opune numai unor posesori ai cambiei, sunt; lipsa de ligitimare a posesorului cambiei, incapacitatea poses cambiei de aprimi plata sau falimentul acestuia. b) Exceptiile subiective relative sunt exceptii care privesc un anumit raport cambial si pot fi

59

invocate intre un anumit debitor si un anumit posesor al cambiei. Intra in aceasta categorie exceptiile privitoare la viciile de consimtamant , exceptiile referitoare la rap juri fundamental. Valorificarea exceptiilor cambiale. Orice exceptie cambiala trebuie formulata de catre debitor la primul termen de infatisare. Prescriptia actiunilor cambiale Prec prealabile. Legea prevede termene diferite in functie de felul actiunilor. Prescriptia actiunilor directe orice actiune rezultand din cambie impotriva acceptantului si avalistilor sai, se prescrie in termen de 3 ani. Termenul curge de la data scadentei cambiei. Prescriptia actiunilor de regres Actiunile posesorului cambiei impotriva tragatorului, girantilor si a avalistilor. Termenul de prescriptie curge de la data protestului sau de la data scadentei dupa caz. Prescriptia actiunilor exercitate de debitorii de regres contra altor debitori de regres. Se prescriu in termen de 6 luni. termenul de prescriptie curge din ziua cand girantul a platit cambia , ori din ziua cand actiunea de regres a fost pornita impotriva sa, potrivit distinctiilor facute de lege. Actiunile extracambiale Prec prealabile . Actiunea cauzala si actiunea de imbogatire fara cauza. Actiunea cauzala Emiterera cambiei sau transmiterea ei nu duce la stingerea raporturilor fundamentale. Acestea continua sa existe si sunt supese regulilor proprii, in mod exceptional, prin vointa partilor poate opera o novatie.Ele se trezesc la viata cand raportul cambial va fi in seferinta. In cazul in care deb cambial nu a executat plata, posesorul cambiei are la indemana pe langa actiunile cambiale , o actiune bazata pe rap fundamental, denumita actiune cauzala. Legea cere dovedirea cu protestul a lipsei de acceptare sau de plata, prin urmare actiunea cauzala nu poate fi exercitata pana la data intocmirii protestului. In consecinta cursul prescriptiei privind actiunea cauzala se suspenda In al doilea rand posesorul cambiei trebuie sa restitue cambia debitorului, prin depunerea acesteia la grefa instantei sesizate cu actiunea cauzala si inscrisurile doveditoare privind indeplinirea formalitatilor necesare pnt conservarea fata de debitor a actiunilor de regres apartinand posesorului cambiei. Daca actiunea fost admisa si efectuata plata cambia va fi predata debitorului. Acesta devenind posesor legitim la cambiei poate exxercita actiunile de regres, la care are dr. In acest sens legea cere ca posesorul cambiei, care exzercita actiunea cauzala sa fac dovada indeplinirii formalitatilor necesare pnt conservarea ctiunii de regres, altfel debitorul care a platit va fi lipsit de actiunea de regres. Prescriptia actiunii cauzale este legata de rap fundamental, termenul fiind de trei ani. Termenul curge de la data nasterii dr la actiune adica data protestului de neacceptare sau de neplata. Actiunea de imbogatire fara cauza In cazul in care poses cambiei a pierdut dr la actiunile cambiale, la actiunea cauzala acesta poate exercita impotriva tragatorului, acceptantului sau girantului actiunea de imbogatire fara cauza, exercitata in dauna sa. Legea cere indeplinirea mai multor conditii: - numai daca exista un titlu valabil; - are caracter subsidiar, prin urmare poate fi exercitata de posesor cand acesta apierdut actiunile cambiale si nu o mai are nici pe cea cauzala; - posesorul trebuie sa dovedeasca indeplinirea conditiilor legale pnt respingerea ctiunilor cambiale, datorita expirarii termenului de prescriptie sau a decaderii din actiunile de regres; - in ceea ce priveste actiunea cauzala , legea recunoaste dr poses cambiei de a exercita actiuje de imbogatire fara cauza numai in cazul in care posesorul nu a avut o asemenea actiune impotriva vreunui obligat cambial; - actiunea de imbogatire fara cauza poatfi exercitata doar daca exista imbogatire a obligatiilor cambiali, imbogatire efectiva; - poate fi exerciatta numai daca exista o dauna suferit de posesorul cambiei.

60

Potrivt legii actiunea de imbogatire fara cauza apartine; - posesorului titlului, beneficiarului cambiei sau giratarului; - debitorului de regres care a platit cambia , fara sa fi putut opune poses cambiei prescripta sau decaderea din actiunile cambiale. Debitorii cambiali impotrivacarora se poate exercita actiunea de imbog afara cauza sunt: - tragatorul; - acceptantul; - girantii. Nu poate fi exercitata impotriva avalistilior, indicati la nevoie sau acceptanti pri interventie. Obiectul actiunii de imbogatire fara cauza este suma cu care debitorul cambial s-a imbogatit fara cauza in dauna posesorului cambiei. Actiune de imbog fara cauza se prescrie in termen de un an . Termenul curge de la da pierderii actiunii cambiale Biletul la ordin Definitie Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana , numita emitent sau subscriitor se obliga sa plateasca o suma de bani la scadenta unei alte persoane numita beneficiar sau la ordinul acesteia. Emitentul - debitor, prin emiterea titlului se obliga sa plateasca o suma de bani la scadenta. Beneficiarul - creditorul, el este indreptatit sa primeasca plata ori plata se fac la ordinul sau. Emiterea biletului la ordin este determinata de existenta unor rap jur intre parti. Caracterele biletului la ordin ; -este un titlu de credit; -la ordin; - formal si complet care incorporeaza o obligatie abstracta, aautonoma si neconditionata, de plata a unei sume de bani de catre semnatarii sai, tinuti solidar pnt executarea obligatiei Conditiile de forma ale biletului la ordin Forma scrisa a biletului la ordin Este un inscris sub semnatura privata, se admite si folosirea formulare or tipizate cu conditia ca semnatura emitentului sa manuscrisa. Mentiunile obligatorii ale biletului la ordin : a) denumirea de bilet la ordin; b) promisiunea neconditionata de plati o suma de bani; c) indicarea scadentei, daca nu se arata scadenta platase face la vedere; d) locul unde trebuie facuta plata, in absenta este prezumat locul de la dom emitentului; e) numele celuia caruia sau la ordinul caruia trebuie facuta plata , numele beneficiarului; f) data si locul emiterii biletului la ordin, data prin aratarea zilei, lunii si anului, locul in caz de lipsa se prezuma locul de la domiciliul emitentului; g) semnatura emitentului. Consecintele nerespectarii conditiilor de forma ale biletului la ordin In cazul in care lipseste vreuna din elementele prev la art 104 biletul la ordin nu va mai avea aceasta valoare, cu exceptia remediilor permise de lege: - in cazul in care nu se arata scadenta, plata va fi la vedere; - in cazul in care nu este specificat locul pl tii, va fi cel al dom emitentului si in caz de lipsa a locului emiterii la fel cel al dom emitentului. Principiile aplicate girului, avalului si platii biletului la ordin Prec preal .Sunt aplicate dispozitiile privind cambia. Girul biletului la ordin est eun act juridic prin care posesorul biletului la ordin (girantul) transmite altei persoane (giratar) , printr-o declaratie scrisa si semnata pe titlu si prin predarea titlului si toate dr izvorate din titlu. Avalul este un act juridic prin care o pers ( avalistul) se obliga sa garnteze obligatia asumate de unul dintre debitorii biletului la ordin(avalizatul).

61

Plata biletului la ordin Beficiarul biletului la ordin are actiune impotriva emitentului, precum si impotriva semnatarilor biletului la ordin(girant, avalist). In cazul biletului la ordin intrucat plata se face de catre emitent iar nu de o alta persoana, ca in cazul cambiei, legea nu mai prevede prezentarea biletului la ordin la acceptare. Deci la scdenta bil la ordin se prezinta direct emitentului pnt plata. Exceptional dac abiletul la ordin prevede scadenta la un anumit termende la vedere, posesorul bil la ordin trebuie sa prezinte emitentului bil la ordin spre vizare in timp de un an de la data emiterii titlului. Refuzul emitentului de a pune viza datata pe biletul la ordin se constata prin rotest, a carui data serveste pnt calcularea termenului, la vedere. Prezentarea se poate face in original sau prin trunchiere. In caz de refuzs intoameste protestul de neacceptare. Neplata la scadenta a sumei de bani prevazute in titlu deschide posesorului titlului dr laactiunile directe sau de regres ca si la executarea nemijlocita a biletului la ordin. Cecul Prec prealabile. Cecul este un instrument de plata. Definitia. Cecul este un inscris prin care o persona numita tragator da ordin unei banci la care are un disponibil banesc, numita tras, sa plateasca la prezentarea titlului, o suma de bani altei persoane denumita beneficar. Caracterele cecului. Este un titlu la ordin complet si formal. El incorporeaza o obligatie abstracta de a plati neconditionat " la vedere" o suma de bani mentionata intitlu. Cecul are la baza rap juridic fundamental, iar cecul produce efecte juridice independente de rap fundamental. Premisele emiterii cecului Prec prealabile. Cecul nu poate f emis decat daca tragatorul are un disponibil banesc la tras, iar intre tragator si tras exista o conventie privind emiterea de cecuri. Existenta disponibilului la banca. Poate fi un depozit al tragatorului sau sau o deschidere de credit de catrre tras in favoarea tragatorului, suma numita acoperire. Disponibilul trebuie sa existe anterior emiterii cecului, iar valoarea sa fie minima cat suma mentionata in cec. Disponibilul trebuie sa reprezinte o suma de bani certa, lichida si exigibila asupra careia tragatorul are dr sa dispuna prin cec. Emiterea cecului fara acoperire constitue infractiunea de inselaciune. Existenta conventiei privind emiterea cecurilor. Dr tragatorului de aemite cecuri are la baza o conventie intre el si banca, aceasta conventie reprezinta rap fundamental al premisei emiterii cecului . Prin conventie banca autorizeaza pe tragator sa traga cecuri asupra ei, obligandu-se sa efectueze din disponibill platile, la ordinul tragatorului. Conventiia poate fi expresa sau tacita. Emiterea de cecuri fara autorizarea bancii reprezinta infractiune si s esanc potrivit legii. Conditiile de valabilitate a cecului Prec prealabile. cecul trebuie sa imbrace forma scrisa si sa cuprinda elementele prev de lege in mod obligatoriu. Pnt conditiile de forma legea nu prevede dispozitii speciale, se aplica cele comune pnt valabilitatea actului. Forma scrisa a cecului. Inscrisul cecului este tiparit sub forma unui formular tipizat in conditiile legii. Emiterea cecului consta in completarea formularului de catre tragator, cu mentiunile cerute de lege si cu semnatura tragatorului. Mentiunile obligatorii ale cecului; a) denumirea de cec; b) ordinul neconditionat de a plati o suma de bani;

62

c) numele celui care trebuie sa plateasca (tras) calitatea de tras o poate a vea numai o soc bancara; d) locul unde trebuie facuta plata , la fel ca la cambie; e) data si locul emiterii cecului, la fel ca la cambie; f) semnatura tragatorului, consta in semnatura olografa a emitentului. Legea nu prevede mentiunea numelui si prenumelui beneficiarului cecului, aceasta mentiune are caracter facultativ.Cecul care prevede pers benef este cec la ordin cel acre nu prevpers benef est ecec la purtator. Apoi cecul nu cuprinde scadenta obligatiei de plata. Potrivit legii cecul este platibil la vedere, orice alta mentiune cu privire la scadenta est econsiderata nescrisa. Consecintele nerespectarii cerintelor legale privind mentiunile obligatorii ale cecului. Cecul caruia ii lipsesc elementele obl prev de lege nu ava avea valoare unui cec cu exceptia cazurilor de salvgardare prev de lege in cazul locului platii si locul emiterii. S-a admis ca predarea filei de cec in alb egaleaza cu acordul emitentului ca cecul sa fie completat de beneficair. Transmiterea cecului Prec preal. Intrucat cecul este platibil la vedere, beneficiarul cere imediat plata, dar benef poate swa si transmita cecul catre o alta persoana. Transmiterea cecului la ordin. Cecul stipulat platibil unei anumite persoane poate fi transmis prin gir. Girul poate fi facut chiar in folosul tragatorului sau a oricarui alt oblgat. El trebuie sa fie neconditionat si integral. Girul trebui scri pe cec, pe spatele acestuia si semnat de girant. Girul est evalabil chiar daca nu figureaza peers giratarului, sau girantul a pus numai semnatura (gir in alb). Daca cecul prevede pers beneficiarului si cuprinde expresia " nu la ordin", cecul nu poat efi transmis prin gir, decat prin cesiune de creanta in conditiile dr comun.(cec nominativ).

Avalul cecului Notiune de aval. Plata unui cec poat efi garantata prin aval. Avalul poate fi dat de o terta persoana sau de un semnata r al cambiei cu exceptia trasului, adivca abancii. Avalul poate garanta intreaga suma a sau partial. Conditiile de forma ale avalului. Avalul se da pe cac pri expresia "pnt aval"; -pnt a produce efecte trebuie a fie semnat de avalist; -avalul rezulta din simpla semnatura a avalistuli pusa pe fata cecului, afara de cazul cand semnatur este a tragatorului; -in toate cazurile trebuie specificat avalizatul, in caz contrar este considerat a fi dat in favoarea tragatorului; Efectele avalului. -obligatia avalului este valabila chiar daca obl pnt care a garantat este nula pnt orice alt motiv decat un viciu de forma; -in cazul in care avalistul a platit cecul el dobandeste dr rezultate din cec impotriva persoanei pnt care a garanta, precum si contra acelora care sunt tinuti fata de acesta din urma in temeiul cecului. Plata cecului Pozitia juridica a trasului Intrucat cecul est eplatibil la vedere, prezentarea pnt acceptare nu este ceruta , in caz de astfel de meniune inscrisa in cec se considera nescrisa. O atare mentiune impiedica pe tragator sa retraga disponibilul inainte de expirarea termenului de prezentare a cecului la plata. Deoarece cecul nu poate fi acceptat, trasul nu are calitatea de debitor de dr cambial fat ade

63

posesorul cecului, ci indeplinest enumai functia de platitor(solvens) pnt tragator. Prin urmare trasul nu raspunde pnt plata cecului, aceasta raspundere revine tragatorului. Prezentarea la plata si plata cecului. Plata cecului se fac ein momentul prezentarii beneficiarului cu cecul la tras (la banca) ,pnt plata. Legea prevede anumite termene de prezentare la plata. -cecul emis si platibil in Romania trebuie prezentat la plata in termen de 15 zile de la data emiterii. In cazul de nerespectare a termenului poses pierde dr de regres impotriva girantilor si garantilor. -cecul emis intr-o tara straian asi platibil in Romania trebuie prez la plata in terme n de 30 de zile, in cazul in care a fost emis in alta tara decat una din UE in termen de 70 de zile. In toate cazurile termenul se calculeaza de la dat emiterii acestuia. Prezentarea cecului la plata se poate face in original sau prin trunchiere, procedeu informatic ce consta in transpunerea imaginii cecului catre tras, produce aceleasi efecte ca si prez cecului la plata in original. Pnt a ace o plat avalabila trasul este obligat sa verifice indeplinirea cond de forma ale cecului. Plata poate fi integralasau partiala, beneficiarul neputand refuza plata partiala. Platind cecul trasul poate cere posesorului predarea cecului cu mentiunea achitat, . In caz de plata partiala beneficiarul paote cere sa se faca mentiune pe cec s eliberarea chitantei pnt suma achitata de catre tras. Prin plata cecului tooti obligatii cecului sunt liberati. Consecintele neplatii cecului In cazul in care trasul refuza plata, beneficairul nu are actiune directa impotriva trasului.... Refuzul de plata din partea bancii deschide calea actiunilor de regres impotriva girantilaor,tragatorului s a celorlalti obligati de regres. Pnt exercitarea actiunii de regre legea cere ca cecul sa fi fost prezentat la plata in termenul prev de lege de 15 zile,iai in caz de refuz acesta se dovedeste prin intocmirea protestului de neplata. Protestul poate fi dresat pe un act separat, pe originalul cecului sau pe duplicatul acestuia. Protestul poate fi inlocuit , daca posesorul consimte , printr-o declaratie de refuz de plata scrisa si datata pe titlu si semnata de tras. Protestul sau constatarea echivalenta trebuie indeplinita inainte de expirarea termenului de prezentare la plata. In caz de prezentare in trunchiere refuzul se poate face prin format electronic. In cazul in care protestul de neplata sau echvalentul acestuia nu s epot face intermenul prev de lege din cauza unui caz fortuit sau forta majora, posesorul titlului trebuie sa aduca imediat la cunostinta girantului sau. Posesorul pastreaza dr sale contra trgatorului chiar daca nu aprezentat intimpul prev de lege cecul la plata sau nu s-a afacut protestul sau echivalentul acestuia. Intrucat toti cei care s-au obligat prin cec unt tinuti solidar, posesorul titlului are dr de urmarire importiva tuturor, individual sau colectiv, fara afi otinut s respect eordinea in care s-au obligat. Posesorul cecului poate cere pe cale de regres , suma aratata in cecul neplatit, dob legala calculata de la prezentare. Obligatul de regres care a caut plata poate cere de la girantii sai:intreaga suma platita, dobanda legala la aceasta suma, socotita din ziua cand a platit suma. Impotriva pretentiilor formulate impotriva sa debitorul poate invoca aceleasi exceptii ca cele din materia cambiei. Actiunile de regres ale posesorului cecului ipotriva girantilor, tragatorului sau a celorlalti obligati de regres se prescriu intr-un termen de 6 luni. Acest termen curge de la data prezentarii cecului la plata. Potrivit legii cecul are valoare de titlu executoriu pnt capital si accesorii, deci posesorul cecului are deschisa si calea executarii nemijlocite a cecului. Pnt valorificarea dr sale posesorul cecului are la indemana actiunea cauzala si actiunea de

64

imbogatire fara cauza, care se exercita in conditii asemanatoare ca si in cazul cambiei. Diferite feluri de cec Cecul barat Cuprinde pe fata sa doua linii paralele executate de tragator sau de posesorul cecului. Bararea generala - cand intre cele doua linii nu se indica nimic sau "societate bancara". Bararea speciala - intre cele doua linii se inscrie denumirea soc bancare in acest caz nu va putea efectua plata decat soc bancare mentionata in cec. Bararea generala poate fi transformata in barare speciala, invers nu se poate , stergerea liniilor se socoteste ca si cum acestea nu ar fi fost facute. Trasul si soc bancara care nu respecta acest cec raspund pnt prejudiciul cauzat pana la concurenta sumei inscrise in cec. Cecul platit in cont acest cec este un inscris in care sunt inserate transversal pe fata cecului cuvintele "platibil in cont", "numai prin virament". Prin aceasta inserare posesorul cecului interzice trasului sa plataesca suma mentionata prin numerar. Cecul netransmisibil mentiunea"netransmisibil" se pune pe cec de catre soc bancara emitenta la cererea clientului, acest cec nu poate fi platit decat primitorului sau, nu se transmite prin gir. Cecul de calatorie Cecul circular este un titlu de credit la ordin, emisa de o soc bancara sau de o alta institutie de credit, anume autorizate pnt sumele ce le au disponibile de la primitorii cecurilor in momentul emisiunii, platibile la vedere in oricare din locurile aratate de emitent.

65