Sunteți pe pagina 1din 34

RESUSCITAREA CARDIORESPIRATORIE

BLS-SUPORTUL DE BAZA AL VIETII

DEFINITIE
Suportul de baza al vietii(basic life supportBLS) este definit ca un ansamblu de masuri de resuscitare efectuate asupra unui pacient aflat in stop cardio-respirator, fara a se folosi echipamente specifice.In prezent exista tendinta de a se introduce unele echipamente in cadrul BLS, cum ar fi defibrilatorul automat si unii adjuvanti ai caii aeriene.

OBIECTIVE
Asigurarea ventilatiei la pacientii aflati in stop respirator Asigurarea ventilatiei si efectuarea compresiunilor toracice la pacientii aflati in stop cardiorespirator Efectuarea defibrilarii la pacientii cu fibrilatie ventriculara(FV) sau cu tahicardie ventriculara fara puls(TV) cu ajutorul defibrilatorului automat

LANTUL SUPRAVIETUIRII
Accesare rapida a sistemului de urgenta BLS rapid (manevrele fiind efectuate de martor/martori pana la sosirea ajutorului medical specializat) Defibrilare precoce ALS rapid(in cel mult 7-8 minute)

Lanul supravieuirii

ACCESUL RAPID LA SISTEMUL DE URGENTA


Apel telefonic gratuit-961; 112; 911 Phone first-primul lucru in cazul unui adult care se afla in stop cardio-respirator, imediat dupa constatarea inconstientei, deoarece in majoritatea cazurilor ritmul acestuia este FV, petru care singurul tratament eficient este defibrilarea precoce(rata supravietuirii scade cu 10% pentru fiecare minut fara defibrilare) Phone fast-4 exceptii in care alarma se da dupa 1 minut de BLS:politraumatisme,inec,supradoza de droguri sau intoxicatiile grave medicamentoase,stopul cardiorespirator la copil

BLS(BASIC LIFE SUPPORT)


Actiuni care pot fi efectuate fara un echipament special, cu scopul de a furniza organelor vitale(creier, cord), in cazul unui stop cardiorespirator, a unui flux minim de sange care sa permita supravietuirea lor pana la restabilirea circulatiei spontane Manevrele sunt eficiente doar daca se incep foarte precoce dupa aparitia SCR(in primele 4-5 minute, cand creierul este inca viabil) si se efectueaza de catre martori pana la sosirea ajutorului specializat

SECVENTELE BLS
Oprirea accidentului- siguranta victimei si a salvatorului Evaluarea constientei Eliberarea cailor aeriene superioare Evaluarea respiratiei Respiratii prezente-pozitie de siguranta Apelare 112 daca nu respira

Poziia lateral de siguran Faza I

Poziia lateral de siguran Faza II

Poziia lateral de siguran Faza III

Poziia lateral de siguran Faza IV

Secventele BLS-continuare
30 compresii toracice (MCE) 2 respiratii artificiale( gura la gura /gura la nas/gura la gura si nas/gura la stoma)

EVALUAREA STARII DE CONSTIENTA


Foarte rapid, in cadrul evaluarii primare,conform schemei AVPU A-pacient alert V-raspuns la stimul verbal P-raspuns la stimul dureros (pain) U-nu raspunde la nici un stimul (unresponsive)-inconstient

Scuturai i strigai

Atitudinea corespunzatoare
In SUA si Australia alarmarea se face imediat dupa stabilirea inconstientei In Europa, in cazul salvatorilor neprofesionisti alarma se face imediat In cazul salvatorilor profesionisti se da alarma dupa evaluarea prezentei/absentei respiratiei si circulatiei spontane si dupa 1minut de RCP in cazul celor 4 situatii:inecati,politraumatizati, drogati, copii

CAILE AERIENE(AIRWAYS)
Pentru evaluare, pacientul trebuie asezat in decubit dorsal pe plan dur, cu capul in ax cu trunchiul si cu bratelepe langa corp La pacientul inconstient tonusul musculaturii planseului bucal este scazut, baza limbii cazand in hipofaringe si costituind cea mai frecventa cauza de obstructie a CAS Prin manevre simple, impingerea spre inainte a mandibulei ridica baza limbii, inlaturand obstructia si eliberand caile aeriene

Manevre de eliberare a CAS


Inainte de efectuarea lor, este bine sa se curete manual cavitatea bucala pentru a preveni ajungerea unor potentiali corpi straini(dinti rupti, proteze mobile,sange) din gura in faringe In lipsa suspiciunii de traumatisme vertebromedulare cervicale-hiperextensia capului si ridicarea mandibulei La politraumatizati sau la cei la care suspectam traumatism al coloanei cervicale-subluxatia anterioara a mandibulei

Este lezat coloana vertebral cervical?


Dac este posibil, s se pstreze capul, gtul i pieptul n acelai ax Extensie minim a capului Preferabil subluxaia anterioara a mandibulei Adesea este necesar asistena specializat

Eliberarea cilor aeriene


Hiperextensia capului Ridicarea mandibulei Dac se suspicioneaz leziune de coloan vertebral cervical:
Subluxaia mandibulei

VENTILATIA(BREATHING)
Mentinand libertatea cailor aeriene prin manevrele descrise, se evalueaza prezenta sau absenta respiratiilor spontane la pacientul inconstient cu urechea langa nasul si gura pacientului timp de 10 secunde, prin: Look-privim toracele pacientului Listen-ascultam zgomotul produs de aer Feel-simtim aerul expirat de pacient

Verificarea respiraiei
Privii expansiunile toracelui Ascultai sunetul respiraiei Simii pe obraz aerul expirat Toate acestea nu trebuie s dureze mai mult de 10 secunde dup care hotri dac pacientul respir sau nu

VENTILATIA ARTIFICIALA
In absenta respiratiilor spontane sau in prezenta respiratiilor agonice(superficiale, neregulate, 4-6/minut) care se instaleaza la scurt timp dupa stopul cardiac, pacientii necesita ventilatie artificiala Metode: gura la gura/ gura la nas/ gura la gura si nas/ gura la traheostoma/ gura la masca faciala

Metode de ventilatie artificiala-1


Respiratia gura la gura-metoda rapida si eficace de a asigura o ventilatie buna a unui pacient aflat in stop respirator.Dupa deschiderea cailor aeriene se penseaza narile si se aplica etans gura resuscitatorului pe gura intredeschisa a pacientului, dupa ce,in prealabil, acesta a inspirat profund, apoi expira lent( 1 secunda) in caile respiratorii ale pacientului, urmarind expansiunea toracelui acestuia. In cazul unui stop respirator frecventa necesara este de 10-12/minut(1ventilatie la 4-5sec)

Metode de ventilatie artificiala-4


Respiratia gura la nas este folosita atunci cand nu se poate deschide gura pacientului(trismus), cand etanseizarea gurii nu se poate realiza(plagi intinse, arsuri,traumatisme ale limbii) sau in cazul accidentelor de submersie, cand se face acest tip de ventilatie artificiala in apa, in cursul salvarii.Pacientul este pozitionat ca la respiratia gura la gura, dar cu mana de pe regiunea mentoniera se ridica mandibula pana la inchiderea gurii. Respiratia gura la gura si nas - la sugari si nn

COMPRESIILE TORACICE EXTERNE


Locul masajului cardiac extern-in jumatatea inferioara a sternului,pe linia mediana, in punctul de maxima presiune Se folosesc ambele maini ale salvatorului, cu degetele intrepatrunse si ridicate de pe torace, coatele intinse, fara a se ridica palmele Frecventa necesara este de 100/minut, iar comprimarea sternului trebuie sa fie de 4-5 cm, timpii de compresie/decompresie fiind egali.Secventa se mentine:30 MCE la 2 respiratii, indiferent de numarul de resuscitatori.

Reevaluarea victimei
Resuscitarea de baz va fi ntrerupt pentru reevaluarea victimei numai dac aceasta va prezenta respiraii normale

Resuscitare numai prin compresiuni toracice

Cnd salvatorul nu dorete sau este n imposibilitate de a administra ventilaii gur-la-gur Compresiile vor fi aplicate fr ntrerupere cu o frecven de 100/minut Resuscitarea de baz va fi ntrerupt pentru reevaluarea victimei numai dac aceasta va prezenta respiraii normale

Se continu resuscitarea pn:


Sosete ajutorul calificat i preia manevrele de resuscitare Victima are semne vitale Salvatorul se epuizeaz

DEFIBRILAREA PRECOCE
Cel mai important factor prognostic in resuscitare este timpul.Cei mai multi adulti care sufera un stop cardiac prezinta FV, unicul tratament eficient al acestei tulburari de ritm este defibrilarea, care are sanse cu atat mai mari cu cat este executata mai precoce.Defibrilarea efectuata imediat(sub 1 minut) are sansa de reusita in 85% din cazuri, aceasta scazand cu 7-10% cu fiecare minut fara defibrilare. Defibrilarea poate fi considerata precoce daca primul soc este aplicat in max 5 min de la apel. Rezulta importanta defibrilatoarelor automate

Obstrucia cilor aeriene la adult


Evalueaz severitatea

Obstrucie sever a cilor aeriene

Obstrucie uoar a cilor aeriene

Incontient ncepe resuscitarea de baz

5 lovituri interscapulare 5 compresiuni abdominale

Contient

Continuai s evaluai dac tusea devine ineficient nainte ca pacientul s devin incontient

ncurajeaz tusea

Obstrucia cilor aeriene superioare

5 lovituri interscapulare Se va verifica obinerea dezobstruciei dup fiecare lovitur Dac nu s-a obinut dezobstrucia prin lovituri interscapulare vor fi efectuate 5 compresiuni abdominale

Compresiuni abdominale

ntrebri?