Sunteți pe pagina 1din 1

Literatura lui Marin Preda nu se revars tumultuoas ,ci decantat de luciditate i de scrupul meditativ.

El a creat un roman al unui erou care crede n puterea spiritului i n mitul fericirii prin dragoste, carte ce ridic prestigiul ntregii proze romneti ,carte a unei contiine i a unei epoci. Victor Petrini este protagonist al romanului Cel mai iubit dintre pmnteni, personajul ce ntruchipeaz desvrirea forei creatoare a lui Marin Preda. Victor Petrini, un alter-ego al lui Marin Preda, reprezint tipologia intelectualului neneles, aflat ntr-o continu curs n tentativa de a se autodepi i de a da un rost existenei sale. n acest context, ntmpin de alungul evoluiei sale n cadrul romanului o serie de situaii limit, pentru ca la final s sfreasc dramatic, ncarcerat. Petrini este pasionat de cri i de filosofie, astfel se ambiioneaz s ntemeieze un sistem de gndire original: O nou gnoz, pornind de la descoperirile tiinifice, ar elibera omul de teama, de nelinitea cosmic, ntr -o lume n care Dumnezeul mbtrnit nu-i mai poate alunga singurtatea sa nspimnttoare n faa unui univers de catran, care pare absurd. O alta trasatura morala este nevoia de libertate ce l va obseda pe Victor Petrini n confesiunile sale. Suprimarea ei e cauzat att de mprejurrile politice, ct i de contientizarea fatalitii destinului omenesc la nivel general. i dac oprimat politic ma i este totui optimist, n ceea ce privete destinul, Victor Petrini se va resemna n cele din urm i i va pierde credina c omul mai poate fi liber. Gindirea lui Petrini e principal, abstract, idealist i, prin asta, desprins de concretul existenei i a primejdiilor rezultate dintr-o mprejurare istoric aberant. Victor Petrini pur i simplu nu vrea s recurg la un compromis n faa absurditilor noului regim. Petrini i asum condiia creatorului spiritual, indiferent la gloria social i ferit de obligaia de a face concesii conjuncturale. Privit din punct de vedere religios, Victor ne apare ca un om fara scrupule, o persoana fara principii crestine. Pe parcursul cartii incalca toate cele zece porunci omorind, fiind desfrinat, negindu-l pe Dumnezeu. Nici cu apropele nu este in relatii foarte bune, din punctul de vedere al moralei crestine, casatorindu-se cu Matilda, sotia prietenului sau. Prin structura sa intelectual i prin dimensiunea strii sufleteti, Victor Petrini rmne a fi unul din cele mai memorabile personaje din literatura romn. Pe tot parcursul romanului intretine relatii cu diferite personaje. Prima experien erotic, Petrini o are cu Nineta, o femeie tnr care l fascineaz prin exteriorul ei. Protagonistul nc adolescent, confund uor esena cu aparena, iar bucuria posesiei l face s triasc iluzia c nimeni i nimic nu i poate sta mpotriv. A doua femeie din viaa lui Petrini ,Caprioara, i creeaz aceeai iluzie, c poate fi oricnd liber n alegerile sale. Numai c de data aceasta eecul experienei erotice a nsemnat pentru el o lovitur a destinului greu de suportat. Relaia cu Matilda se deosebete cu mult de relaiile precedente. Apropiindu -se de noua sa iubit, Victor Petrini se va sili s descifreze necunoscutul. ncercnd s deslueasc esena misterului n care este nvluit Matilda, el i proiecteaz asupra ei fora gndirii sale format n spiritul sistemelor generale i abstracte. Cea de-a patra experien erotic a lui Victor Petrini este trit mpreun cu Suzy Culala. ntre cei doi pare a se nate o iubire de care rmn mulumii amndoi. Fostul so al lui Suzy ntruchiparea forelor exterioare va pune capt i acestei ultime idile. Victor Petrini are relatii diferite cu toti prietenii . Relatia cu Petrica Nicolau era bazata pe ironie. Nu ideile lui Petrica il pasionau, ci iritarea lui,ridea de el. Ion Micu devine bun prieten al lui Victor Petrini cu care intretine lungi discutii despre literatura, filosofie, istorie si politica. Un alt prieten, Stefan Pop chiar il apara pe acesta la proces. Cu bunicii ,Petrini are relatii special, ii iubea nespus si chiar ii admira si se simtea in echilibrul caldurii sufletesti dupa fiecare vizita. Victor Petrini este caracterizat direct prin autocaracterizare si de alte personaje. Autocaracterizarea il defineste Am fost un adolescent dur si turbulent ,...fetele ma ocoleau ceea ce arata ca era constient de caracterul sau si inadaptibilitatea sa. In timpul unei certe cu Matilda , ea a spus Ce -ai facut tu? n loc sa pleci, cum ar fi facut orice om normal si civilizat, te-ai asezat n fotoliu si ai nceput sa asculti cu o placere sadica demonstrind ca este un om fara principii si nerespectul pentr u familia Matilda si Petrica Nicolau. Caracterizarea personajului este dominant indirecta, realizata prin prisma faptelor si modului de a vorbi. Petrini este un intelectual de elita, iar numeroasele citate si referinte la Platon, Socrate, Spinoza, ii atesta aceasta calitate ca de exemplu Trufiami-a aprut in contiin ntr-o zi cnd am citit n Platon urmtoareaafirmaie: "Dac moartea ar fi sfritul a tot, cei mai n ctig ar fiticloii, moartea i -ar elibera i de trup i de suflet i de pcate... . Ganditor profund, asa cum reiese din discutiile purtate cu prietenul sau, Ion Micu, Nu voi accepta nici un fel de compromis, pentru c nu m recunosc angajat n nici un fel de proces. Ascult Ioane, eu am descoperit ceva n filosofie i vreau ca aceast descoperire s fie demonstrat.iar Ion Micu ii raspunse Ai greit doar ntr -un singur punct, spuse el ridicndu-se iari. i care e esenialul Victor Petrini este un idealist, pentru el sensul existentei consta in apararea valorilor ei sacre, traind complexul unei adevarate "caderi" luciferice. Victor Petrini transmite mesajul suprem al romanului ca viaa este un ir nentrerupt de erori si n orice moment poate lua un nou curs, dar orict de greu ar fi, poi s-o iai de la nceput, s urci i s cobori pe treptele ei . La fel ca si Victor Petrini stefan Gheorghidiu din romanul Ultima noapte de dragoste, intiia noapte de razboi de Camil Petrescu, este un intelectual, lucid ce si exprima clar conceptiile despre iubire. Stefan Gheorghidiu triete drama ndrgostitului de absolut, care trec prin dou experiene eseniale pentru formarea lui ca om: dragostea i rzboiul. Eugen Simion spunea ca Omul lui Marin Preda poate fi, ca Petrini, fericit n nefericirea lui, pentru c zeii vieii spirituale nu l-au prsit. Ct vreme exist iubirea i plcerea de a medita, omul predist nutrete nc speran.

S-ar putea să vă placă și