8.3.2.2.2.

Stabilirea caracteristicilor E
s
*
si
s
*
pentru solicitri dinamice
Stabilirea caracteristicilor E
s
*
si
s
*
n conditii dinamice impune determinarea pe teren a vitezelor de
propagare ale undelor primare (v
p
) si ale undelor secundare (v
s
) utiliznd metode indicate n C241-
92.
CoeIicientul lui Poisson pentru conditii dinamice,
s
*
, se calculeaz cu relatia:
2
v
v
2
2
v
v
2
s
p
2
s
p
*
s

=
(8.15)
Modulul de deIormatie liniar n conditii dinamice, E
s
*
, se calculeaz cu relatia:
( ) ( )
*
s
*
s
*
s 2
p
*
s
1
2 1 1
v E

+
=
(8.16)
unde reprezint densitatea pmntului.
8.3.2.2.3. Metode de calcul bazate pe modelul Boussinesq
n anexa D sunt prezentate metode pentru calculul grinzii de Iundatie n cazul utilizrii pentru teren
a modelului Boussinesq.
9. Proiectarea Iundatiilor constructiilor cu pereti structurali de zidrie
9.1. Prevederi generale de alctuire
Alctuirea Iundatiilor se diIerentiaz Iunctie de urmtoarele conditii:
a) Conditiile geotehnice de pe amplasament;
b) Zona seismic de calcul a amplasamentului:
- seismicitate ridicat zonele AD
- seismicitate redus zonele EF
c) Regimul de inaltime al constructiei:
- Ioarte redus - cldiri parter (P) sau cldiri parter si etaj (P1E)
- redus cldiri cu putine niveluri (P2EP4E)
d) Cldire cu sau Ir subsol.
Fundatiile peretilor sunt de tip continuu; n anumite situatii pot Ii avantajoase si Iundatiile cu
descarcri pe reazeme izolate.
Fundatiile se pozitioneaz, de regul, centric si, numai n anumite situatii particulare, excentric Iat
de peretii pe care i suport.
41
9.2. Fundatii la cldiri amplasate pe teren bun de Iundare n zone cu seismicitate redus
9.2.1. Fundatii la cldiri Ir subsol
Tipurile de Iundatii cele mai Irecvent utilizate sunt cele prezentate n Fig. 9.19.8.
Fundatiile bloc cu o treapt (Fig. 9.1) se recomand atunci cnd ltimea Iundatiei B depseste
ltimea b a peretelui cu cel mult 50150 mm de Iiecare parte.
Solutia indicata n Fig. 9.2 se recomand n situatiile n care ltimea Iundatiei B depseste ltimea b
a peretelui cu mai mult de 150mm de Iiecare parte.
Fundatiile cu soclu si bloc avnd una sau dou trepte sunt prezentate n Fig. 9.3 si 9.4.
B
hidroizolatie
perete structural
interior
placa suport a
pardoselii
strat de separare
pietris
bloc de Iundatie
H
CF
b
cota de Iundare
Fig. 9.1 Fundatie bloc cu o treapt
42
hidroizolatie
perete structural interior
placa suport a pardoselii
strat de separare
pietris
b
B
1
CF
B
H
1
H
2
H
umplutura compactata

bloc de Iundatie
Fig. 9.2 Fundatie bloc cu dou trepte
B
hidroizolatie
perete structural interior
placa suport a
pardoselii
strat de separare
b
Umplutura compactata

CF
soclu
bloc de Iundatie
H
H
S
pietris
Fig. 9.3 Fundatie cu soclu si bloc
43
hidroizolatie
perete structural
interior
placa suport a
pardoselii parterului
strat de separare
B
b
Umplutura compactata
CF
soclu
bloc de Iundatie
B
s
B
1
H
1
H
2
H
s

pietris
Fig. 9.4 Fundatie cu soclu si bloc cu dou trepte
La Iundatiile peretilor exteriori se vor avea n vedere particularittile de alctuire si protectie
exempliIicate n Fig. 9.59.8. Sub pereti exteriori realizati din zidrie de blocuri BCA (Fig. 9.7) sau
pereti avnd alctuire mixt, cu componenta termoizolatoare la exterior sensibil la umezeal (Fig.
9.8), Iata exterioar a soclului se retrage n raport cu Iata exterioar a peretelui de deasupra; aceast
retragere este de cca 50 mm.
B
b
perete structural exterior
placa suport a
pardoselii
pietris
hidroizolatie
bloc de Iundatie
dop de bitum
placa trotuar
tencuiala
hidroIuga
CF
H
strat de separare
>
3
0
0
Fig. 9.5. Fundatie bloc sub perete exterior (pardoseala parterului la aceeasi cot cu trotuarul)
44
B
b
perete structural exterior
placa suport a
pardoselii
strat de separare
pietris
bloc de Iundatie
dop de bitum
placa trotuar
tencuiala
hidroIuga
CF
H umplutura
compactata
hidroizolatie
<
1
5
0
>
3
0
0
Fig. 9.6. Fundatie bloc sub perete exterior (pardoseala parterului deasupra cotei trotuarului)
b
perete structural
exterior
placa suport a
pardoselii
umplutura
compactata
pietris
soclu
bloc de Iundatie
dop de bitum
placa trotuar
hidroizolatie
CF
H
~
1
5
0
H
s
50
termoizolatie
termoizolatie
B
s
B
Fig. 9.7. Fundatie cu soclu si bloc sub perete exterior cu alctuire simpl (monostrat)
45
B
b
componenta
structurala a peretelui
placa suport a
pardoselii
umplutura
compactata
pietris
soclu
bloc de Iundatie
dop de bitum
placa trotuar
hidroizolatie
CF
H
~
1
5
0
H
s
termoizolatie
termoizolatie
B
s
componenta termoizolanta
a peretelui
Fig. 9.8. Fundatie cu soclu si bloc sub perete exterior cu alctuire mixt
9.2.2. Fundatii la cldiri cu subsol
Peretii subsolului se prevd sub peretii structurali, pe ct posibil axati Iat de acestia si realizati din
beton armat sau din zidrie de crmid.
Se recomand realizarea peretilor de la subsol din beton armat. n acest caz se vor respecta
indicatiile de conIormare de la capitolul 10.
n cazul peretilor de subsol din zidrie (crmid plin, piatr) Iundatiile se alctuiesc conIorm
detaliilor din Fig. 9.99.10.
9.2.3. Dimensionarea Iundatiilor
Ltimea blocului de Iundatie B se stabileste Iunctie de:
a) Calculul terenului de Iundare la eIorturile transmise de Iundatie conI. prevederilor de la
capitolul 6;
b) Grosimea peretelui (sau soclului) care reazem pe Iundatie: B b100 mm; (B B
s
100
mm);
c) Dimensiunile minime necesare pentru executarea spturilor conIorm tabelului 9.1.
Tabelul 9.1
Adncimea spturii h (m) Ltimea minim (m)
h0.40 0.30
0.40<h0.70 0.40
0.70<h1.10 0.45
h>1.10 0.50
Inltimea soclului si a treptelor blocului de Iundatie va Ii de cel putin 400 mm. La determinarea
nltimii blocului si a treptelor se va respecta valoarea minim tg dat n tabelul 7.2.
46
perete exterior de
subsol din zidarie
hidroizolatie
bloc de Iundatie

hidroizolatie
zidarie de protectie
a hidroizolatiei
placa suport a
pardoselii
B
planseu peste subsol
dop de bitum
placa trotuar
pietris
umplutura de
pamant
Fig. 9.9. Fundatie sub perete exterior de subsol
47
pietris
hidroizolatie
bloc de Iundatie
placa suport a
pardoselii
b
perete interior de
subsol din zidarie

B
H
Fig. 9.10. Fundatie sub perete interior de subsol
Fundatiile supuse la solicitri excentrice (de exemplu Iundatiile zidurilor de calcan) se
dimensioneaz astIel nct rezultanta tuturor Iortelor N s se mentin n treimea mijlocie a bazei
pentru ca ntreaga ltime s Iie activ la transmiterea presiunilor pe teren.
Cnd acest lucru nu poate Ii realizat iar ltimea activ B
a
1.5b (Fig. 9.11a) nu satisIace din punct
de vedere al presiunilor eIective acceptabile la teren, se tine seama de eIectul Iavorabil al deIormrii
terenului si a blocului de Iundatie si se admite o ltime activ B
a
2.25b (Fig. 9.11b), cu
urmtoarele conditii:
- peretele ce sprijin pe Iundatie trebuie s Iie legat de constructie la partea superioar prin placa
planseului sau centura planseului, precum si prin ziduri transversale suIicient de dese (recomandabil
la maximum 6 m distant);
- presiunea ce se dezvolt ntre perete si Iundatie s nu depseasc rezistentele de calcul ale
materialelor din care sunt alctuite peretele si Iundatia.
b
N
b/2 b/2
B
a
1.5 b
B
b
N
3b/4 b/4
B
a
2.25 b
B
p
max
a. b.
Fig. 9.11 Determinarea ltimii active B
a
la Iundatia peretelui de calcan
48
n cazul Iundatiilor sub pereti cu goluri pentru usi (Fig. 9.12) se veriIic conditia:

+
tg
2
p
R
H L
eIectiv
t
o
(9.1)
unde:
tg valoare dat n tabelul 7.2;
R
t
rezistenta de calcul la ntindere a betonului din blocul Iundatiei.
H

L
o

peIectiv`
tg
H
L
o
2

Fig. 9.12
Dac relatia (9.1) este ndeplinit, Iundatia poate prelua presiunile de pe deschiderea golului. n
acest caz Iundatia se poate realiza din beton simplu sau, dac se dispune armtur, aceasta poate
corespunde procentului minim de armare (p
min
0.10).
n cazul n care relatia (9.1) nu este respectat Iundatia se calculeaz la ncovoiere si Iort tietoare
ca o grind pe mediu elastic. Armtura se calculeaz si se dispune conIorm prevederilor din STAS
10107/0-90.
9.3. Fundatii la cldiri amplasate pe teren bun de Iundare n zone cu seismicitate ridicat
9.3.1. ncrcarile transmise Iundatiilor se stabilesc conIorm principiilor prezentate la capitolul 5.
n gruprile speciale de ncrcri solicitrile transmise inIrastructurii de ctre suprastructur sunt
stabilite n Iunctie de comportarea speciIic a peretilor din zidrie sub aceste ncrcri (cedare
ductil la compresiune excentric; comportare elastic, etc.).
Solicitarile la nivelul terenului de Iundare se determin Iunctie de eIorturile transmise de
suprastructur considernd comportarea de ansamblu a inIrastructurii (Fig. 9.13).
Fig. 9.13
49
9.3.2. Aceste Iundatii se realizeaz, de regul, sub Iorma unor grinzi continue de beton armat. Ele se
calculeaz dup modul de calcul al grinzilor continue prezentat la capitolul 8.
Dimensionarea sectiunii de beton si a armturilor se Iace conIorm STAS 10107/0-90.
9.3.3. Alctuirea Iundatiilor este prezentat n Fig. 9.14 a, b pentru constructiile Ir subsol si n
Fig. 9.15 pentru constructiile cu subsol.
a.
B
~
5
0
H
hidroizolatie
beton de egalizare
centura min.
612 PC52
10/30
PC52
10/30
PC52
agraIe 6/60/60
OB37
12 PC52
etrier 8(10)/20 PC52

1
0
/
2
0
P
C
5
2
grinda de Iundatie
< H
t
< H
t
10 PC52
H
t
>
3
0
0
10/20 PC52
12(14)/20 PC52
b
b.
B
~
5
0
H
mustati 412 PC52
grinda de Iundatie
beton de egalizare
interior exterior
a a
a-a
26/3 asize
PC52
12 PC52
etrier 6/25 OB37
<H
t
<H
t
H
t
>
3
0
0
stlpisor
din b.a.
stlpisor
din b.a.
Fig. 9.14. Fundatii armate pentru constructii Ir subsol
50
B
hidroizolatie
b
centura min.
612 PC52
agraIe minim
6/50/50 OB37
etrier 8(10)/20
m
i
n
i
m

1
0
/
2
5
P
C
5
2
exterior interior
m
i
n
i
m

1
0
/
2
5
P
C
5
2
10(12) PC52
H
t
H
t
10
PC52
12
PC52
~
5
0
3
0
0
H
t

10/20 PC52
12(14)/20 PC52
Fig. 9.15. Fundatii armate pentru constructii cu subsol
9.4. Solutii de Iundare la pereti nestructurali
Peretii nestructurali reazem, de regul, pe placa suport a pardoselii. Placa trebuie asezat pe teren
bun sau umpluturi bine compactate de cel mult 0.80 m grosime. Dac umpluturile se pot umezi
(prin pierderea apei din instalatii etc.), grosimea maxim admis a acestora se va limita la 0.40 m.
Solutiile de rezemare pot Ii realizate astIel:
a) Dac peretii nestructurali transmit o ncrcare de maxim 4 kN/m si au cel mult 3 m lungime
placa se realizeaz de minim 80 mm grosime cu o armatur suplimentar dispus n lungul
peretelui (Fig. 9.16);
b) Dac peretii nestructurali transmit o ncrcare ntre 410 kN/m si au cel mult 3 m lungime placa
se va realiza cu o ngrosare local de minim 200 mm grosime (Fig. 9.17).
Armturile suplimentare longitudinale dispuse n plac sub pereti vor avea diametrul minim 10
mm.
51
Situatiile care nu se ncadreaz la punctul a) sau b) se rezolv ca Iundatii ale peretilor structurali
(Iundatii continue sau cu rezemri izolate).
pietris
pardoseala
~ 1.00
>
8
0
0
.
4
0

0
.
8
0
m
b
placa suport a
pardoselii parterului
perete despartitor
(nestructural)
umplutura de
pamant compactata
0.00
strat de separare
Fig. 9.16. Armare local a plcii suport a pardoselii sub perete interior nestructural
pietris
pardoseala
0
.
4
0

0
.
8
0
m
b
placa suport a
pardoselii parterului
perete despartitor
(nestructural)
armaturi
suplimentare
~1.00
200 100 100
0.00
umplutura de pamant
compactata
strat de separare
>
2
0
0
Fig. 9.17. ngrosarea si armarea local a plcii suport a pardoselii sub perete interior nestructural
52
9.5. Racordarea n trepte a Iundatiilor avnd cote de Iundare diIerite
Racordarea n trepte a Iundatiilor este necesar n urmtoarele situatii:
- amplasament pe terenuri n pant sau stratiIicatie nclinat;
- cldiri cu subsol partial;
- intersectii de Iundatii avnd cote de Iundare diIerite (Iundatie perete exterior Iundatie perete
interior etc.).
Se recomand respectarea urmtoarelor conditii (Fig. 9.18):
- racordarea ntre cotele de Iundare diIerite s se realizeze n trepte;
- linia de pant a treptelor s respecte conditia tg 0.65;
- nltimea treptelor se limiteaz la 0.50 m n terenuri putin coezive, respectiv 0.70m n terenuri
coezive sau compactate;
- cota superioar a blocului de Iundatie se pstreaz la acelasi nivel pe cel putin ntreaga lungime a
zonei de racordare.

Iundatie
B
B
perete
structural
din zidarie
a -a b - b c - c
B
h

m
n
m
a
b
c
Iundatie
hidroizolatie
Fig. 9.18. Racordarea n trepte a Iundatiilor avnd cote de Iundare diIerite
9.6. Fundatii la rosturi de tasare
Rosturile de tasare separ att suprastructura ct si inIrastructura a dou tronsoane de cldire
alturate.
Ltimea rostului ntre Iundatii nu va Ii mai mic de 40 mm.
9.7. Fundatii la cldiri amplasate pe terenuri diIicile
Prezentul normativ se reIer la Iundatiile constructiilor amplasate pe urmtoarele tipuri de terenuri
diIicile:
53
- pmnturi Ioarte compresibile (argile, pmnturi argiloase de consistent redus sau nisipuri
aInate);
- pmnturi sensibile la umezire (loessuri si pmnturi loessoide) deIinite conIorm P-7/2000;
- pmnturi contractile (argile sau pmnturi argiloase cu umIlri si contractii mari), deIinite
conIorm (NE 0001-1996).
Se recomand ca n urma unei analize tehnico economice s se decid asupra solutiei optime:
- mbunttirea terenului diIicil de Iundare si utilizarea de solutii de Iundare pentru terenuri
bune;
- utilizarea de Iundatii adaptate terenurilor diIicile de Iundare.
9.7.1. Fundatii pe pmnturi Ioarte compresibile si pmnturi sensibile la umezire
n cazul n care sunt de asteptat tasri neuniIorme structura, trebuie astIel alctuit nct constructia
s poat prelua eIorturile suplimentare ce rezult ca urmare a acestor tasri, dup cum urmeaz:
- pentru tasri inegale mici se pot utiliza Iundatii cu rigiditate sporit;
- pentru tasri inegale mari se poate opta Iie pentru realizarea unei rigiditti sporite a
ansamblului suprastructur inIrastructur, Iie pentru o structur Ilexibil adaptabil la
deIormatii mari.
La alctuirea planului de Iundatii se cere respectarea urmtoarelor conditii:
- realizarea de elemente de legtur ntre Iundatiile peretilor structurali (Fig. 9.19);
maximum 6m
Perete portant
Element de legatura
Fig. 9.19
- Iundatiile peretilor s Iormeze contururi nchise (Fig. 9.20);
54
Nerecomandat Recomandat
Fig. 9.20
- lungimea Iundatiilor Ir legturi pe directie transversal nu trebuie s depseasc 6 m.
9.7.1.1 Fundatii pentru constructii Ir subsol
La constructiile Ir subsol amplasate n zone cu seismicitate redus, Iundatiile se prevd cu dou
zone armate dispuse la partea superioar si inIerioar, iar betonul trebuie s Iie de clas minim
C12/15 (Fig. 9.21 a).
n cazul constructiilor Ir subsol dar cu adncime mare de Iundare, se pot introduce centuri
suplimentare pe nltimea zidului (de exemplu n dreptul pardoselii parterului);
n cazul n care este necesar o ltime B a tlpii mai mare dect ltimea elementului din beton armat
se prevede un bloc din beton simplu de clas minim C8/10 (Fig. 9.21 b).
b b
B B
beton de clasa
minim C12/15
beton de clasa
minim C8/10
beton de clasa
minim C12/15
b. a.
Fig. 9.21
55
AstIel de Iundatii se recomand a se utiliza n cazul n care Iundatiile au o nltime suIicient pentru
a prelua eIorturile datorate diIerentei de tasare (tasrilor diIerentiale).
Centurile se realizeaz n mod curent cu o nltime de 1520 cm, armtur longitudinal de 68
bare 12 mm16 mm, pe unul sau dou rnduri si etrieri 6mm la 2030 cm, procent minim de
armare 0.2.
Barele longitudinale se ndesc prin petrecere pe o lungime de 45 respectnd regula armrii
unghiurilor intrnde (Fig. 9.22 a si b).
a. b.
Fig. 9.22
Se urmreste dispunerea ntr-un singur plan a armturilor inIerioare respectiv superioare, devierea
pe vertical Iiind admis cu respectarea unei pante de 1:4.
Se va sigura realizarea unei aderente ct mai bune a supraIetelor de separatie ntre centuri si betonul
simplu.
n cazul amplasamentelor n zone cu seismicitate ridicat se aplic prevederile de la punctul 9.3.
9.7.1.2. Fundatii pentru constructii cu subsol
Fundatiile constructiilor cu subsol amplasate n zone cu seismicitate redus se realizeaz, de regul,
respectndu-se urmtoarele msuri (Fig. 9.23):
a) dispozitia zidurilor longitudinale si transversale trebuie s alctuiasc un sistem spatial ct mai
simplu si clar (de exemplu se vor evita zidurile n sican), prevzndu-se totodat ziduri
transversale suIicient de dese la maximum 6.00 m;
b) Iundatiile zidurilor se prevd cu centuri de beton armat, pentru preluarea eventualelor eIorturi de
ntindere; pentru cazurile curente centurile pot avea ltimea zidului si nltimea de 1520 cm cu
armtura longitudinal de 68 bare 1216 mm, pe unul sau doua rnduri si etrieri 6 mm la 2030
cm; betonul de clas minim C12/15;
c) se asigur conlucrarea centurilor din Iundatii cu zidul de deasupra prin executarea unor centuri de
beton armat si la nivelul planseului de peste subsol;
d) izolatia hidroIug orizontal a zidurilor se aseaz astIel nct s nu creeze n zid rosturi de
lunecare ntre centuri; n caz c pozitia acestei izolatii nu poate Ii schimbat se recomand
executarea centurii superioare sub nivelul izolatiei orizontale;
e) se execut centuri de beton armat, att la planseele monolite ct si la cele preIabricate, pe toat
ltimea zidurilor, pentru ziduri pn la 37.5 cm grosime; centurile se armez mai puternic la
planseul peste primul nivel de deasupra Iundatiilor (cu o armtur corespunztoare celei din centura
Iundatiilor);
56
I) zidurile constructiei se execut din crmizi marca C100 si cu mortar minim M50; n caz c zidul
de deasupra Iundatiei este de beton acesta va Ii de cel putin clasa C12/15.
planseu peste subsol
centura din beton armat
Fig. 9.23
n cazul amplasamentelor n zone cu seismicitate ridicat se aplic prevederile de la punctul 9.3.
9.7.2. Fundatii pe pmnturi cu umIlri si contractii mari
n cazul anumitor pmnturi argiloase, ca eIect al umIlrii datorit umezirii si contractiei prin
uscare, apare pericolul degradrii sau ruperii Iundatiilor, Ienomen nsotit de aparitia de Iisuri
proIunde n peretii structurali din zidrie.
La proiectarea Iundatiilor pe pmnturi cu umIlri si contractii mari se va urmri, de regul, ca
presiunea eIectiv transmis la teren, s Iie mai mare dect presiunea de umIlare.
9.7.2.1. Fundatii continue
Pentru prevenirea degradrii Iundatiilor se recomand ca, n aIar de msurile de la punctul 9.7.1, s
se prevad si urmtoarele:
a) adncimea de Iundare de cel putin 1.50 m, msurat de la cota trotuarului, n scopul evitrii
Iundrii n zona cu variatii mari de umiditate pentru pmnt;
b) ltimea excavatiei pentru realizarea Iundatiilor sub zidurile exterioare se alege cu cca. 4050 cm
mai mare dect ltimea Iundatiei respective, sporul de ltime dndu-se ctre exterior;
c) sub talpa Iundatiei se prevede un strat de cca. 5 cm grosime de nisip gruntos curat; imediat dup
turnarea betonului n Iundatie spatiul rmas liber ntre Iundatie si peretele spturii se umple cu
pmnt stabilizat conIorm NE 0001-1996 (Fig. 9.24);
d) pentru preluarea eventualelor eIorturi de ntindere ce pot s apar n Iundatii se prevd centuri de
beton armat continue pe ntreaga lungime a peretilor; centurile se realizeaz, de regul, cu o nltime
de 1520 cm, din beton C12/15 si armate simetric cu minim 412 mm din OB37;
e) se iau toate msurile necesare pentru scurgerea si ndeprtarea apei din vecintatea cldirii, prin
nivelarea terenului, executarea de rigole etc.;
I) apele meteorice trebuie evacuate ct mai departe de constructie, prin rigole speciale prevzute n
acest scop; se recomand utilizarea burlanelor care conduc apa n conditii mai bune;
57
g) trotuarul din jurul constructiei va avea o ltime minim de 1.0 m si se prevede cu o pant de 5
spre exterior; acesta se aseaz pe un strat de 20 cm de pmnt stabilizat si se prevede la margine cu
un pinten de 20x40 cm (Fig. 9.24);
h) proiectul trebuie s cuprind msurile speciale ce trebuiesc luate n timpul executiei; astIel se
recomand ca:
- executarea constructiei s se Iac pe ct posibil ntr-un anotimp n care nu sunt de asteptat variatii
mari ale umidittii pmntului si anume primvara sau toamna;
- locul ales pentru constructie s Iie bine curtat si nivelat nainte de nceperea spturilor astIel ca
s nu se permit stagnarea apelor meteorice;
- turnarea Iundatiilor s se Iac imediat dup terminarea spturilor pentru a nu se modiIica
umiditatea terenului de Iundare.
5
min 1.50m
0.20
0
.
4
0
Nivel teren
Trotuar
Pinten
Pamant stabilizat
Centura de beton armat
Perete exterior
Fundatie de beton
0
.
2
0
0.05
Strat de nisip
0.20
Fig. 9.24
9.7.2.2. Fundatii cu descrcri pe reazeme izolate
Fundatiile cu descrcri pe reazeme izolate transmit terenului ncrcrile exterioare prin blocuri de
Iundatie dispuse discontinuu n lungul peretilor.
Fundatiile cu descrcri pe reazeme izolate sunt alctuite din:
- blocuri de Iundatie de beton simplu;
- grinzi de beton armat.
Fundatiile cu descrcri pe reazeme izolate sunt Iolosite n cazul pmnturilor cu umIlri si
contractii mari pentru ca presiunea eIectiv pe teren s depseasc presiunea de umIlare a
pmntului.
Solutia se poate dovedi mai avantajoas dect solutia Iundatiilor continue n cazul unor adncimi de
Iundare mai mari dect cca. 2.0 m.
n cazul peretilor nestructurali cu ncrcri Ioarte mici pentru o adncime de Iundare mai mare de
1.20m solutia reazemelor izolate se impune Iat de cea a Iundatiilor continue.
Presiunea acceptabil a terenului de Iundare trebuie s Iie suIicient de mare pentru a Iace o posibil
distantarea rational de-a lungul zidurilor a blocurilor de Iundatie.
Fundatiile cu descrcri pe reazeme izolate nu sunt indicate n cazul cnd sunt de asteptat tasri
inegale ale acestora. De asemenea ele se vor evita n regiunile cu seismicitate ridicat.
58
Reazemele izolate se dispun obligatoriu n punctele de intersectie ale zidurilor sau n cele n care
sunt concentrate ncrcri importante. n general, aceste reazeme se dispun n conIormitate cu
traveile constructiei si n dreptul plinurilor (spaleti) de zidrie.
Reazemele izolate dispuse n lungul zidurilor au n plan o sectiune de Iorm dreptunghiular. n
zonele de intersectie n ,L sau ,T a zidurilor, se pot Iolosi diIerite Iorme n plan (Fig. 9.25).
Fig. 9.25
Pozitia n plan a blocurilor de Iundatie se va alege astIel nct centrele de greutate ale bazelor lor s
coincid pe ct posibil cu axul peretelui.
n cazul reazemelor executate din zidrie din piatr, blocuri de beton sau crmid, la partea
superioar a blocului se prevede un cuzinet de beton armat pentru repartizarea ncrcrilor transmise
de elementele de descrcare ale suprastructurii.
Elementele de descrcare sunt alctuite din grinzi de beton armat care constituie suportul zidurilor
si care transmit ncrcrile la blocurile de Iundatie.
n cazul obisnuit al constructiilor Ir subsol elementele de descrcare alctuiesc si soclul zidului
depsind cu cel putin 25 cm cota trotuarului constructiei.
Fata inIerioar a elementelor de descrcare se aseaz la cel putin 10 cm sub nivelul trotuarului.
Izolatia hidroIug orizontal a zidurilor se pozeaz, n mod obisnuit, la partea superioar a grinzilor.
Sub elementele de descrcare se prevede un strat de pietris de cca. 8 cm; n cazul grinzilor din beton
armat monolit se va turna si un strat de beton de egalizare peste stratul de pietris.
Grinzile se Iac, de regul, mai late dect zidul de deasupra cu cca. 2.5 cm de Iiecare parte.
Grinzile se realizeaz, n general, din beton armat turnat monolit. Grinzile preIabricate se
recomand n cazul constructiilor cu ziduri avnd o dispozitie regulat n plan si cu ncrcri mici.
Pentru usurinta executiei se va urmri, pe ct posibil, ca grinzile s aib aceeasi nltime.
Grinzile sunt continue avnd nltime constant sau cu vute pe reazeme (Fig. 9.26).
59
h
a
a
Beton de
egalizare
Pietris
Izolatie
hidroIuga
Trotuar
Sectiune a-a
L
Fig. 9.26
Pentru asigurarea unei rigiditti corespunztoare se recomand L
8 6
1
h

.
10. Proiectarea Iundatiilor constructiilor cu pereti structurali de beton armat
10.1. Principii generale de proiectare
Peretii structurali de beton armat avnd rigiditate si rezistent mare transmit inIrastructurii n
gruprile speciale de ncrcri eIorturi semniIicative (momente ncovoietoare si Iorte tietoare) si
sunt, n general, insuIicient lestati (Iort axial mic), astIel nct solutia de Iundatie independent
nu poate Ii utilizat dect n unele cazuri particulare.
Solicitrile mari M, Q transmise de pereti inIrastructurii pot Ii preluate, n general, de Iundatii
dezvoltate n plan ca o retea de Iundatii continue, pe una sau dou directii (Fig.10.1) sau de
inIrastructuri cu rezistent si rigiditate Ioarte mare, alctuite din pereti de beton armat, plansee si
Iundatii (radiere) considerate ca o structur spatial (Fig.10.2).
Prin calibrarea rezistentei elementelor sistemului structural (suprastructur si inIrastructur) se
realizeaz dirijarea mecanismului de plastiIicare n cazul actiunilor seismice intense. De regul
deIormatiile plastice sunt dirijate n suprastructur iar inIrastructura este proiectat s rspund n
domeniul elastic de comportare (Fig. 10.3).
60