h

a
a
Beton de
egalizare
Pietris
Izolatie
hidroIuga
Trotuar
Sectiune a-a
L
Fig. 9.26
Pentru asigurarea unei rigiditti corespunztoare se recomand L
8 6
1
h

.
10. Proiectarea Iundatiilor constructiilor cu pereti structurali de beton armat
10.1. Principii generale de proiectare
Peretii structurali de beton armat avnd rigiditate si rezistent mare transmit inIrastructurii n
gruprile speciale de ncrcri eIorturi semniIicative (momente ncovoietoare si Iorte tietoare) si
sunt, n general, insuIicient lestati (Iort axial mic), astIel nct solutia de Iundatie independent
nu poate Ii utilizat dect n unele cazuri particulare.
Solicitrile mari M, Q transmise de pereti inIrastructurii pot Ii preluate, n general, de Iundatii
dezvoltate n plan ca o retea de Iundatii continue, pe una sau dou directii (Fig.10.1) sau de
inIrastructuri cu rezistent si rigiditate Ioarte mare, alctuite din pereti de beton armat, plansee si
Iundatii (radiere) considerate ca o structur spatial (Fig.10.2).
Prin calibrarea rezistentei elementelor sistemului structural (suprastructur si inIrastructur) se
realizeaz dirijarea mecanismului de plastiIicare n cazul actiunilor seismice intense. De regul
deIormatiile plastice sunt dirijate n suprastructur iar inIrastructura este proiectat s rspund n
domeniul elastic de comportare (Fig. 10.3).
60
Perete structural
Perete de subsol
Fundatie
InIrastructur

h
s
1-1
1
1
Perete
structural
a
1
1
b
1
1
Perete
structural
c
Perete
suprastructur
d
Fig. 10.1 Fundatii pentru pereti de beton armat.
Fig. 10.2 InIrastructur rigid suprateran pentru constructii cu pereti de beton armat
61
InIrastructur
rigid
Nucleu din pereti de
beton armat
Perete de
beton armat
Fig. 10.3 Fundatii cu comportare elastic: a - Iundatie independent; b - inIrastructur
Dirijarea articulatiilor plastice n elementele inIrastructurii (Fig. 10.4) poate Ii acceptat n unele
situatii, ca de exemplu:
- n elementele suprastructurii trebuie limitate degradrile produse de cutremure (spitale etc.);
- suprastructura dezvolt rezistente Ioarte mari datorit alctuirii acesteia, mult peste cerintele
proiectrii antiseismice;
- inteventiile postseism la elementele inIrastructurii se pot realiza cu usurint.
Fig. 10.4 InIrastructur cu articulatii plastice.
10.2. ncrcri transmise inIrastructurilor de peretii structurali de beton armat
Valorile eIorturilor transmise de peretii structurali de beton armat la inIrastructuri se determin
conIorm prevederilor de la cap. 5.
Schema de aplicare a ncrcrilor transmise de peretii structurali inIrastructurii se conIormeaz
prevederilor de la pct. 12.2.
10.3 Dimensionarea tlpii Iundatiilor
Dimensionarea tlpii Iundatiilor se Iace conIorm prevederilor de la capitolul 6.
62
b
M
s2
Iundatie
N
p
M
P
Perete
structural
L
Q
P
Zona
comprimat a
peretelui
a
M
s1
Q
p Q
s1
N
s1
M
P
N
P
N
f
N
s2
Q
s2
Directia actiunii seismice
Stlp
H
I
M
f
zona de articulatie
plastic n
inIrastructur
Zona de nod rigid,
perete - Iundatie
perete
structural
I
T
a
C
Q
P
perete
structural
stlp
zona de articulatie plastic in
inIrastructuri
Articulatii
plastice
stlp
Directie actiune seismica
Nod rigid
Dac inIrastructura este suIicient de rigid si rezistent pot Ii acceptate distributii liniare de presiuni
pe teren (Fig. 10.6). Calculul presiunilor pe teren (si implicit dimensionarea tlpii Iundatiilor) se
poate Iace acceptnd ipoteza sectiunilor plane.
n cazul inIrastructurilor cu deIormatii semniIicative calculul presiunilor pe teren se Iace pe baza
unui model care permite luarea n considerare a interactiunii dintre inIrastructur si terenul de
Iundare.
Fig. 10.6 Considerarea presiunilor pe teren pentru ansamblul Iundatiilor
10.4 Alctuirea Iundatiilor pentru peretii structurali de beton armat
10.4.1 Fundatii independente sub pereti de beton armat se pot realiza n situatii rare datorit
eIorturilor mari (M, Q) transmise terenului.
Fundatiile sunt conIormate si dimensionate ca si Iundatiile sub reteaua de peretii ai substructurii.
10.4.2 Fundatii continui sub peretii substructurilor
Fundatiile sub peretii care compun substructura pot Ii realizate ca Iundatii continui sau radier
general. Fundatiile tip radier se conIormeaz si se dimensioneaz conIorm prevederilor de la cap. 11
al prezentului normativ.
Fundatiile continue sub pereti pot Ii realizate ca tlpi de beton armat (Iig. 10.7) sau cu bloc de beton
simplu si cuzinet de beton armat (Iig. 10.9).
10.4.2.1 Fundatii continui tip talp de beton armat.
Sectiunea transversal a Iundatiei sub peretii de beton armat se poate alctui ca n Iig. 10.7.
Conditiile minimale privind sectiunea de beton a Iundatiei sunt urmtoarele:
raportul H / B are valorile minime date n tabelul 7.1;
63
x
y
1 2 3 4 5
p
ef p
ef
B
B
B
M
y
M
x
G
H are valoarea minim 300 mm;
H` are valoarea mai mare de 250 mm;
nltimea la marginea Iundatiei (H sau H`) se stabileste astIel nct s Iie asigurat
lungimea de ancoraj a armturilor transversale de pe talpa Iundatiei (l
a
_ 15 )
B
H
Beton de egalizare
B
H
H`
Beton de
egalizare
1/3
a. b.
Fig. 10.7. Fundatii continui sub peretii de beton armat ai substructurilor.
Clasa minim de beton n Iundatie este C
8/10
.
Armarea Iundatiilor peretilor de beton armat se realizeaz, de principiu, ca n Fig. 10.8.
2
B
H
3
1
Fig. 10.8. Schema de armare a Iundatiei peretelui de beton armat.
Armtura transversal (1) rezult din veriIicarea consolei tlpii la moment ncovoietor n sectiunea
de la marginea peretelui. n unele cazuri, n care peretele este excentric pe talpa Iundatiei, armturile
(1) pot rezulta si din veriIicarea Iundatiei la momente de torsiune.
Procentul minim de armare pe Iiecare directie este 0.10 pentru armturi OB37 si 0.075 pentru
armturi PC52.
Diametrul minim al armturilor este de 10 mm.
Distanta maxim ntre armturi este de 250 mm; distanta minim este de 100 mm.
Armtura de conectare cu peretele substructurii (2) poate rezulta Iunctie de urmtoarele conditii:
VeriIicarea la lunecare n rosturile de turnare ale betonului (Fig.12.8);
VeriIicarea la Iort tietoare a peretelui substructurii;
VeriIicarea la moment ncovoietor si Iort axial a peretelui substructurii; armtura rezultat
din aceast conditie nu poate depsi aria corespunztoare greuttii Iundatiei;
VeriIicarea sectiunii de la baza peretelui la moment ncovoietor determinat de presiunea
pmntului pe planul peretelui; n calcul se poate consider si eIectul Iavorabil al Iortei
axiale din perete.
64
Diametrul minim al armturilor este de 10 mm; p
min
0,10
Distanta maxim ntre armturi este de 250 mm iar distanta minim de 100 mm.
Armturile longitudinale (3) rezult din veriIicarea sectiunii verticale a peretelui la ncovoiere,
conIorm schemei de solicitare din Iig. 12.8. Armtura minim (3) trebuie s corespund armturii
de repartitie corespunztoare mrcii (1)
10.4.2.2 Fundatii continui cu bloc de beton simplu si cuzinet.
Sectiunea transversal a Iundatiei sub peretii de beton armat se poate alctui ca n Iig. 10.9.
Conditiile minimale privind sectiunea de beton a Iundatiei sunt cele date la cap. 7.1.2.1, n tabelul
7.1 si n tabelul 7.2.
l1
hc
l
2
H
L
l
c

Fig. 10.9. Fundatie tip bloc si cuzinet sub pereti de beton armat.
Fundatiile tip bloc si cuzinet ale peretilor nu sunt admise n cazurile n care peretele este rezemat
excentric Iat de talpa blocului de beton.
Conditiile privind armarea minim a cuzinetului sunt cele date la pct. 10.4.2.1.
11. Proiectarea radierelor de beton armat
11.1. Alctuire general si domenii de aplicare
Fundatia tip radier general reprezint tipul de Iundatie direct, realizat ca un planseu ntors si care
asigur o supraIat maxim de rezemare pe teren a constructiei.
Fundatiile tip radier se utilizeaz, de regul, n urmtoarele situatii:
- terenuri cu rezistent sczut care impun supraIete mari ale tlpii Iundatiilor;
- terenuri diIicile sau neomogene, cu risc de tasri diIerentiale;
- prezenta apei subterane impune realizarea unei cuve etanse;
- elementele verticale (stlpi, pereti) sunt dispuse la distante mici care Iac diIicil realizarea
(executia) Iundatiilor izolate sau continue;
- radierul mpreun cu elementele verticale structurale ale substructurii trebuie s realizeze o cutie
rigid si rezistent;
- constructii cu nltime mare care transmit ncrcri importante la teren.
65