P. 1
Utilizarea Senzorilor de Proximitate.unlocked

Utilizarea Senzorilor de Proximitate.unlocked

|Views: 375|Likes:
Published by Rosu Alin

More info:

Published by: Rosu Alin on Apr 23, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/23/2015

pdf

text

original

Grup Școlar Industrial Luduș

2009

Cuprins
CUPRINS ARGUMENT CAPITOLUL I. INTRODUCERE I.1 SENZORI DE PROXIMITATE CAPITOLUL II. TRADUCTOARE ȘI SENZORI DE PROXIMITATE II.1 TRADUCTOARE INDUCTIVE DE PROXIMITATE II.2. TRADUCTOARE MAGNETICE DE PROXIMITATE II.3. ELEMENTE SENSIBILE CAPACITIVE PENTRU TRADUCTOARE DE PROXIMITATE II.4 ELEMENTE SENSIBILE FOTOELECTRICE PENTRU TRADUCTOARE DE PROXIMITATE II.5 ELEMENTE SENSIBILE FLUIDICE PENTRU TRADUCTOARELE DE PROXIMITATE II.6. TRADUCTOARE INTEGRATE DE PROXIMITATE. II.6.1 SENZORUL INDUCTIV INTEGRAT DE PROXIMITATE II.7. SENZORUL MAGNETIC INTEGRAT DE PROXIMITATE CAPITOLUL III. NORME DE PROTECȚIA MUNCII ANEXĂ BIBLIOGRAFIE 1 2 3 3 7 8 11 11 12 13 17 18 20 22 24 25

1

Grup Școlar Industrial Luduș

2009

Argument
Tema proiectului meu „Utilizarea senzorilor de proximitate” face parte integrantă din domeniul pregătirii mele profesionale pentru meseria de tehnician mecatronist. În cei patru ani de studiu am abordat întreaga gamă de module de pregătire în domeniu însă cel mai mult m-a atras modulul care are o largă aplicabilitate în domeniul mecatronicii. În cadrul elaborării proiectului meu a trebuit să-mi extind aria de cunoştinţe studiind bibliografia recomandată de coordonator, fapt ce îmi permite o pregătire profesională mai bună, proiectul meu având aplicabilitate în multe domenii ale mecatronicii. Tema aleasă este structurată în capitole abordate separat ca părţi distincte. Contribuţia personală privind elaborarea proiectului constă în selectarea informaţiilor tehnice/practice şi teoretice specifice specializării, structurarea pe capitole a acestora. Lucrarea prezintă în mod sintetic şi actualizat sub forma unor scheme principalele aspecte, importanţa, rolul, identificarea tipurilor de senzorilor de proximitate. În elaborarea lucrării am folosit cunoştinţe tehnice/teoretice asimilate la diferite obiecte de învăţământ studiate în anii de liceu: electrotehnică, automatizări, discipline de specialitate şi laboratoare practice. În partea finală a lucrării am specificat bibliografia utilizată. În etapa actuală de dezvoltare a societăţii româneşti, aproape că nu există domeniu al activităţii economico-sociale în care să nu se folosească instalaţii şi aparate electrice şi electronice. Larga răspândire a acestora precum şi perfecţionarea şi diversificarea lor necesită un nivel de pregătire cât mai ridicat pentru a fi capabil să răspundă cerinţelor impuse de dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii contemporane. În scopul asigurării unei activităţi cât mai eficiente în vederea realizării unor produse şi servicii fiabile, participarea la procesul economic în economia de piaţă trebuie să aibă în vedere calitatea sa de calificat dar şi de om moral. Proiectul meu poate constitui bază de studiu pentru colegii mei din anii mai mici din acest domeniu de pregătire întrucât el va face parte din fondul de carte al bibliotecii Grup colar Industrial Ludu.

2

cât i circuite pentru adaptarea i conversia semnalelor. senzori pentru gaze. analizelor de laborator . de domeniul în care variază aceasta. switch-uri optice. Alegerea senzorilor i traductoarelor trebuie făcută inând cont de proprietatea de monitorizat. În cazul unui proces automatizat. senzori de presiune.1 Senzori de proximitate 3 . de conditii speciale de mediu sau de lucru. cititoare de coduri de bare etc. conducerea sistemului se face fără intervenia omului. i eventual pentru prelucrarea i evaluarea informaiilor. Introducere Conducerea unui proces presupune informaii cât mai complete i corecte asupra parametrilor mărimilor fizice care caracterizează acel proces. pe baza informaiilor culese din proces cu ajutorul traductoarelor. de dimensiunile ce trebuie respectate sau de geometria sistemului.senzorii i traductoarele fiind incluse în lanuri de măsurare complexe.  analogici sau digitali (în funcie de mărimea de ieire) etc. senzori de umiditate. Într-o definiie succintă senzorul este un sistem destinat determinării unei sau unor proprietăi.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 Capitolul I. traductoare de tip Hall. De asemenea sunt utilizai i în cazul cercetării.  absolui sau incrementali (în funcie de mărimea de intrare). senzorisi traductoare de foră. Astfel pot fi identificai senzori de proximitate. care transformă mărimea de intrare în semnal electric util. de tipul mărimii de ieire i nu în ultimul rând de cost. Există foarte multe clasificări ale senzorilor i traductoarelor:  cu sau fără contact. care sunt conduse automat. Senzorii i traductoarele sunt elemente tipice ale sistemelor de automatizare. I. cuprinzând atât traductorul. traductoare de deplasare i viteză. senzori de curent. senzori de temperatură.

cum ar fi murdărirea feei active. Senzori de proximitate inductivi Acetia sunt cei mai răspândii. i au avantajul că pot detecta i obiecte nemetalice. de către unitatea de programare sau de către PLC. Este un dispozitiv ideal pentru aplicaii ce necesită măsurare precisă fără contact. putându-se autocontrola. Este vorba despre un senzor analogic inductiv cu procesor încorporat. Senzorii de proximitate sunt senzori de investigare. fiind realizai într-o plajă largă de variante i tipodimensiuni. i în faptul că în multe cazuri sunt utilizai la sesizarea prezenei în zona de aciune. ce oferă 3 ieiri de tip switch independente. Programarea punctelor de declanare poate fi făcută oriunde în intervalul de sensibilitate. dintre care unul reprezintă sistemul de referină. i nu necesită circuit de control. Unitatea de programare este opională. Un exemplu poate fi sezorul analogic cu procesor integrat M18 . Elementul activ al unui astfel de senzor este un sistem format dintr-o bobină i un miez de ferită. a căror particularităi constau în distanele mici de aciune (zecimi de mm i mm). putând fi folosită pentru programarea punctelor de switch i monitorizarea ieirilor dispozitivului. sau statică (aceeai valoare atât timp cât senzorul este activat). plus o ieire analogică liniară pe întreg domeniul de măsurare. 4 . ˇ Ieirea analogică 0-10V prezintă o neliniaritate de ±3% pe întreg domeniul de măsurare. spaiu de panou i intrări în PLC. Senzori de proximitate capacitivi Senzorii capacitivi se bazează pe variaia capacităii electrice într-un circuit. Mărimea de ieire poate fi analogică (proporional cu distana dintre suprafaa activă i obiect). economisind astfel timp.Analog Plus. Sunt însă sensibili la factori perturbatori.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 În sens larg proximitatea se referă la gradul de apropiere dintre două obiecte. Obiectul a cărui prezenă se determină trebuie să fie metalic.

Senzori de proximitate ultrasonici Funcionarea se bazează pe măsurarea duratei de propagare a unui semnal ultrasonor între emitor i obiect. fără contact. Iată de exemplu un senzor ultrasonic analogic M30 . Distana de detectare în ambele aplicaii este aproximativ 10 cm. reflexia este captată de elementul fotoreceptor al senzorului i semnalizată. Senzori de proximitate optici În cazul în care obiectele investigate se găsesc la distane mai mari. ˇ Clasa de protecie ridicată. de funcie de evaluare memorată i compensare de temperatură. lichidă sau pulbere. senzorii inductivi i capacitivi devin inutilizabili. Senzorul detectează. La început trebuie stabilii parametri de lucru. domeniul fiind acoperit cu bune rezultate de senzorii optici. o altă aplicatia este uscătorul de mâini. 4000mm acoperind o plajă largă de aplicaii. cu memorarea limitelor de evaluare A1 i A2.ideal pentru zone cu poziii inaccesibile sau greu accesibile. iar distana maximă de lucru este în funcie de natura traductorului (piezoceramic. cu compensarea de temperatură etc. Autorul a folosit acest senzor într-o aplicaie în industria alimentară pentru detectarea bucăilor de aluat de pâine. Sunt disponibile trei domenii de sensibilitate: 500mm. 2000mm. senzorul detectând mâna. Senzor de proximitate activ în IR Senzorului de proximitate prezentat detectează obiectele aflate în apropiere prin emisia unui puls de energie luminoasă în domeniul infrarou cu ajutorul unei diode electroluminiscente (LED). cu rezistenă mare le oc i vibraii. 5 . obiectele capabile să reflecte radiaia electromagnetică în spectrul infrarou.) i de frecvenă. Acetia funcionează fie pe principiul transmisiei unui fascicul de lumină. cu 12 bii rezoluie.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 ˇ Programare de la distană a funciilor . electrostatic etc. Senzorul dispune de ieire de tensiune i de curent. fie pe principiul reflexiei.acesta este destinat controlului exact al oricărei suprafee plane solide. incluzând controlul nivelului. dacă acest puls luminos întâlnete un obiect de care se reflectă înapoi spre senzor.

comandată de ieirea comparatorului. Circuitul care alimentează dioda electroluminiscentă este format din tranzistoarele Q1 i Q2 ce simulează un tranzistor unijonciune în montaj de oscilator cu relaxare. Principiul de functionare al acestor senzori este următorul: fiecare senzor este format dintr-un emiător i un receptor în infrarou. D3. comparatorul va bascula semnalând astfel detecia obstacolului. D7. semnalează prezena sau absena unui obiect în faa senzorului. alcătuit din componentele C5. În momentul în care în faă apare un obstacol. Dioda electroluminiscentă D2. realizat cu un comparator din circuitul integrat U1. Receptorul senzorului este fotodioda de infrarou D5 al cărei semnal este amplificat i filtrat de circuitul realizat cu tranzistorul cu efect de câmp Q3. La ieirea detectorul de impulsuri. Cablajul imprimat pe care s-a realizat senzorul are dimensiunile de 27x62 mm. C8 i R14. 6 . Curentul prin diodă. semnalul este aplicat unui detector de impulsuri. dată de oscilatorul format cu timer-ul 555. în timpul pulsului. Senzorul se alimentează la o tensiune continuă de 24 V. fascicolul de radiaie emis de LED este reflectat de către obstacol înapoi pe receptorul format dintr-o fotodiodă. U1B.C3 i pus la intrarea comparatorului format tot dintr-un LM358. Această tensiune este aplicată unui comparator cu histerezis care folosete al doilea comparator din circuitul integrat LM393. integrat de grupul R2. În cazul depăirii pragului de tensiune setat din poteniometrul R5. Trenul de impulsuri recepionat de fotodiodă este amplificat de amplificatorul operaional LM358.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 Dioda electroluminiscentă cu emisie în infrarou D4 emite pulsuri de energie luminoasă. Emiătorul este un LED IR care emite un tren de impulsuri în infrarou la o frecvenă de aproximativ 120Hz. Prin intermediul unui formator de impuls. este de aproximativ 1A asigurându-se o distană mare de sesizare. se obine o tensiune negativă în cazul în care fotodioda recepionează pulsurile luminoase sau o tensiune nulă dacă pulsurile luminoase nu sunt recepionate. Acest tren de impulsuri este emis în faa robotului pe tot parcursul deplasării acesuia.

TRADUCTOARE I SENZORI DE PROXIMITATE 7 .ReceptorulIR. Fig.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 Fig. Senzor de proximitate – EmiătorulIR. Senzor de proximitate -. Capitolul II.

1 . în masa metalului apar curenţi Foucault care generează. Blocul adaptor prelucrează semnalul electric de la ieşirea detectorului şi comandă un etaj final cu ieşire pe sarcină de tip releu. În categoria măsurărilor de proximitate intră : sesizarea capetelor de cursă . II. un câmp 8 . mărimea de ieşire având variaţii discrete (" tot sau nimic ") discerne între două valori care reprezintă (convenţional) prezenţa sau absenţa corpului controlat.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 În general (în sens larg) proximitatea exprimă gradul de apropiere dintre două obiecte. dintre care unul reprezintă sistemul de referinţă. Oscilatorul din blocul-detector întreţine. Fig.1 Traductoare inductive de proximitate Schema de principiu a acestui traductor este dată în figura 1. elementul sensibil şi adaptorul (ES + AD) fiind plasate în aceeaşi unitate constructivă. fără contact între acesta şi referinţă. oscilaţiile în jurul bobinei ce formează (împreună cu miezul de ferită) faţa sensibilă a detectorului. Blocul de alimentare furnizează tensiunea necesară circuitelor electronice. Se poate realiza controlul poziţiei unui obiect care se deplasează.Schema bloc a traductorului inductiv de proximitate. Când un obiect metalic (cu proprietăţi feromagnetice) intră în câmpul magnetic al detectorului. Traductoarele de proximitate au de regulă o caracteristică de tip releu. Detectorul are rolul de a converti informaţia asupra poziţiei unui obiect metalic (în raport cu faţa sensibilă) în semnal electric. la rândul lor. sesizarea prezenţei unui obiect în câmpul de lucru etc. sesizarea interstiţiului dintre suprafeţe . prin câmpul magnetic alternativ. Această particularitate conduce la realizarea compactă a traductorului.

L – lungimea ecranului. Principiul de funcionare Fig. 9 .  . x – distanţa de la marginea ecranului la centrului feţei sensibile. Caracteristicile de funcţionare ale traductorului pot fi apreciate în funcţie de valorile cotelor utile.2 . y – acoperirea feţei sensibile de către ecranul metalic.lăţimea ecranului. notate în figura 2 prin: e – grosimea ecranului metalic (grosimea obiectului detectat). zN – distanţa nominală de detecţie (sesizare). z – distanţa de la ecran la faţa sensibilă.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 magnetic de sens opus câmpului principal pe care îl atenuează puternic şi ca urmare blochează oscilaţiile.Dimensiunile de gabarit ale traductorului inductiv de proximitate.

când se menţin constanţi următorii parametri : distanţa. e) Durata impulsului de ieşire. 2) cu faţa sensibil separată şi legată prin cablu flexibil de corpul traductorului. cât şi de variaţia temperaturii.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 Principalele caracteristici funcţionale: a) Zona de acţiune. este cuprinsă între curba de anclanşare (oprirea oscilaţiilor) şi curba de declanşare (pornirea oscilaţiilor). b) Distanţa utilă de detecţie – Z u . Constructiv traductoarele inductive de proximitate se realizează în două variante: 1) cu faţa sensibil inclusă frontal sau lateral în corpul propriu-zis al traductorului . sensul şi viteza de deplasare. influenţată puternic de natura şi dimensiunile obiectului (ecranului). d) Histerezisul reprezintă cursa (distanţa) dintre punctele de oprire şi de pornire a oscilaţiilor în aceleaşi condiţii (figura 3). determinată de viteza deplasării ecranului (obiectului) şi dimensiunile acestuia. 10 . temperatura şi tensiunea de alimentare. a tensiunii de alimentare şi de dispersiile câmpului magnetic (din fabricaţie). c) Fidelitatea reprezintă toleranţa preciziei de reperare a punctelor de oprire şi pornire a oscilaţiilor. delimitată de valorile [ 3 … 40 ] mm.

figura 5.Trecerea unui obiect metalic printre braţele detectorului (carcasei) modifică liniile de forţă ale magnetului (le ecranează) şi ca urmare contactul releului îşi schimbă starea – figura 4. 4 – Traductor magnetic de proximitate proximitate II. Prezenţa unui material conductor sau dielectric cu permitivitatea  r >1. Elemente sensibile capacitive pentru traductoare de proximitate În cazul traductoarelor capacitive de proximitate elementul sensibil este format dintr-un condensator care face parte dintr-un circuit oscilant. II.9) în funcţie de viteza de lucru. 3 – Histerezisul unui traductor de Fig.7... Există variante constructive la care obiectele magnetice pot acţiona direct asupra releului. modifică capacitatea de cuplaj şi amorsează oscilaţiile. 11 . 0. Funcţionarea este diferită în raport cu natura obiectului controlat.2. la o distanţă z u în raport cu faţa sensibilă a detectorului.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 Fig. a) La detecţia materialelor conductoare. Observaţie: Când viteza de deplasare a magnetului mobil depăşeşte 10[ m/s ] . Traductoare magnetice de proximitate Aceste traductoare au o construcţie simplă şi sunt formate dintr-un contact întrerupător (releu de tip Reed) plasat pe un braţ al unei carcase sub formă de " U " şi un magnet permanent fixat pe celălalt braţ.3. obiectul a cărui poziţie este controlată formează cu faţa sensibilă un condensator a cărui capacitate creşte odată cu micşorarea distanţei Δx dintre obiect şi faţa sensibilă.distanţa nominală de acţionare se reduce cu un coeficient (0.

Principalele surse de erori le reprezintă variaţiile de temperatură. datorită prezenţei obiectului controlat. cu cât premitivitatea dielectrică (  r ) a obiectului controlat este mai mare.4 Elemente sensibile fotoelectrice pentru traductoare de proximitate Funcţionarea acestora se bazează pe modificarea fluxului de radiaţii care se stabileşte între o sursă (emiţător) şi un receptor. Fig. figura 6.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 b) La detecţia materialelor izolante. 6 – Element sensibil de tip barieră 12 . în cazul detectării obiectelor metalice. Observaţie: Pentru evitarea perturbaţiilor. Se disting două variante constructive : a) Element sensibil de tip barieră. Fig. faţa sensibilă este un condensator a cărui capacitate creşte. cu atât mai mult. la care emiţătorul şi receptorul sunt de o parte şi de alta a obiectului controlat. 5 – Element sensibil capacitiv pentru traducoare de proximitate II. acestea se leagă la pământ.

Variaţia de semnal electric furnizată de elementul sensibil. dar pot utiliza şi celule fotovoltaice în domeniul vizibil. în raport cu obiectul controlat. Fig.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 b) Element sensibil de tip reflector la care fasciculul de radiaţii emis de sursa (E) este transmis spre receptor. (figura 7). Dacă obiectul controlat are proprietăţi reflectorizante. atunci el poate juca şi rolul de paravan reflectorizant. Prezenţa obiectului controlat modifică intensitatea fluxului luminos receptat după reflexie. 13 . De aceea. Sursele emiţătoare (E) pot fi realizate cu diode electroluminiscente (LED) cu fascicul vizibil sau infraroşu (cel mai utilizat) dar şi cu lămpi speciale care au lentilă de focalizare. II. Receptoarele (R) utilizează fotodiode sau fototranzistoare în domeniul vizibil sau infraroşu. Observaţie: Se evită mediile umede care pot aburi lentilele cât şi obiectele strălucitoare (oglinzi) din apropierea zonei de lucru traductorului spre a evita erorile în funcţionarea acestor traductoare. 7 – Element sensibil fotoelectric de tip reflector. prin intermediul unui paravan reflectorizant (reflector). aceste traductoare se află în nomenclatorul majorităţii producătorilor mondiali de aparatură fluidică. situat de aceeaşi parte cu emiţătorul. datorită modificării poziţiei obiectului detectat – este prelucrată de adaptorul traductorului (care conţine un formator de impulsuri şi un amplificator) apoi transmisă elementului de ieşire de tip releu sau contactor static (tiristor sau triac).5 Elemente sensibile fluidice pentru traductoarele de proximitate Traductoarele fluidice se caracterizează prin simplitate constructivă şi funcţională.

sub influenţa corpului a cărui prezenţă trebuie sesizată. presiunea P2 are valoare maximă. presiunea P2 scade la valoare presiunii atmosferice ( P2  Patm ). Caracteristica statică P2  f ( x ) este liniară numai în zona AB. b) caracteristica statică Dacă presiunea de alimentare ( Pa  P1 ) este constantă.În acelaşi timp dispozitivul duză – paletă este utilizat ca element sensibil al traductorului de proximitate. Principiul de funcţionare şi caracteristica statică a dispozitivului duză – paletă sunt date în figura 8. variaţia presiunii P2 (identică cu presiunea de ieşire Pe ) în funcţie de valoarea distanţei (x) dintre paletă şi duză este prezentată în figura 8 – b. frecvent întâlnite în costrucţia traductoarelor fluidice de proximitate. viteză. sesizarea proximităţii unui obiect se face fără a perturba starea şi/sau structura obiectului respectiv. sunt: a) Dispozitiv duză .Grup Școlar Industrial Luduș 2009 Principiile funcţionale ale elementelor sensibile fluidice derivă din sesizarea modificării unuia sau a mai multor parametri de stare ai fluidului: presiune. Elementele sensibile. adică valoarea presiunii de alimentare ( P2  P1 ). Obiectul detectat joacă rolul paletei (P).întâlnit în construcţia tuturor adaptoarelor pneumatice unde are rol de preamplificator înaintea etajului final de putere. 8 – Dispozitiv duză – paletă: a) – principiul de funcţionare. Fig. iar rezistenţa pneumatică R2 reprezintă duza (D). sens de curgere .paletă . Observaţie: Datorită nivelului energetic redus al semnalelor vehiculate în sistemele fluidice. În figura 9 sunt date modalităţile de apropiere ale 14 . iar dacă x este suficient de mare. Se observă că pentru x = 0.

figura 10. Fig.10 – Senzor de proximitate cu “jet liber” O scădere a presiunii în duza receptor 2. determină semnalul logic S =”0 “.Modalităţi de apropiere a obiectului faţă de duză: a) – deplasare axială. b). Fig. Dacă obiectul ce trebuie detectat. astfel că depăşirea unui prag impus pentru variaţia presiunii de ieşire . fie printr-o deplasare axială (frontală). alimentată de la o sursă de presiune constantă şi duza receptoare 2. va indica cu o precizie de maximum 1 [mm] “cât de aproape ” este obiectul sesizat.deplasare laterală O calibrare corespunzătoare a curbelor Pe  f ( x ) sau Pe  f ( y) | x  ct. deci obiectul este ”detectat”. 15 .arată faptul că obiectul este "sesizat ". jetul emis de duza 1 este captat de duza 2 şi ca urmare în duza receptoare (2) se obţine un nivel de presiune mare ce corespunde semnalului logic S=”1”(obiectul nu este detectat). b) Senzorul de proximitate cu " jet liber " (cu turbulenţă) Acesta este format din două duze coaxiale : duza emiţătoare 1. sub o anumită limită. fie printr-o deplasare laterală produce variaţia presiunii de ieşire ( Pe  P2 ).Grup Școlar Industrial Luduș 2009 obiectului faţă de duză. Prezenţa obiectului între cele două duze poate întrerupe parţial sau total jetul emis de duza 1. nu se află în spaţiul dintre cele două duze. 9 . Aproprierea obiectului.

Acest tip de traductor se utilizează pentru interstiţii care nu depăşesc 20 mm. c) Senzorul de proximitate cu impact de jeturi . sunt emiţătoare. Traductorul cu impact de jeturi este folosit în detectarea obiectelor situate la distanţe relativ mari (circa 200 mm). ambele duze. care sunt antrenate prin jetul de aer şi obturează duza receptor 2. Observaţie: 16 . iar presiunea Pe scade obţinânu-se S=”0” logic. este ea însăşi emiţătoarea unui jet care se obţine prin devierea circuitului de alimentare. b) Aproprierea obiectului între duze întrerupe jetul 1 astfel că jetul din duza 2 devine liber. figura 11. astfel că în duza 2 va exista o presiune Pe relativ mare (ce echivalează cu semnalul S=”1” logic) datorită jetului puternic din duza 1. unde presiunea Pa este micşoartă datorită rezistenţei R.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 Principalul dezavantaj al acestui tip de detector constă în sensibilitatea mare la impurităţile din mediu. La acest senzor duza receptoare.receptor cu impurităţi).b) – Schema de principiu La funcţionare se disting două situaţii: a) În absenţa obiectului ce trebuie detectat.11 Senzor de proximitate cu impact de jeturi: a) – Secţiune prin circuitul pneumatic. are loc un impact între cele două jeturi.elimină dezavantajul anterior (referitor la obturarea duzei . Fig. Deci. din exemplu anterior. 1 şi 2.

Traductoare integrate de proximitate. preţ de cost mai mic şi fiabilitate mare. Noţiunea de traductor integrat este justificată numai dacă semnalul de la ieşirea acestuia este un semnal unificat. În timpul funcţionării se disting două situaţii: a) În absenţa obiectului din zona de lucru a traductorului (când obiectul de sesizat se află la o distanţă mare) jetul creat de presiunea de alimentare (Pa). figura 12. având viteză mare la ieşirea din duză. Traductoarele de proximitate realizate cu circuite integrate reprezintă o tendinţă actuală şi de viitor. alimentată cu o presiune corespunzătoare pe circumferinţa exterioară. deci nu este necesară utilizarea aerului instrumental (preparat în instalaţii speciale). Cu un astfel de senzor pot fi detectate obiecte situate la distanţe de până la 500 mm. antrenează masa de aer din zona interioară şi face ca la ieşire să apară o depresiune. Fig.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 Pentru creşterea sensibilităţii (şi implicit a distanţei de detecţie) se utilizează senzori fluidici cu impact de jeturi şi 3 (trei) duze. performanţe ridicate. datorită avantajelor pe care le oferă: gabarit redus. II. astfel că va apare o componentă dinamică a presiunii orientată spre interior. 12 – Senzor de proximitate de tip “focar”. b) În prezenţa obiectului se întrerupe expansiunea jetului. Avantajul esenţial al senzorului de tip “focar” constă în imunitatea la impurităţile din mediu. încât la ieşire presiunea creşte (rezultând o suprapresiune). d) Senzorul de tip "focar" Acest tip de senzor utilizează o duză de forma unui canal circular. Distanţa de detecţie este cuprinsă între 2…6 [mm].6. în accepţiunea definiţiei din 17 .

iar celălalt blocat.cu 8 terminale.5MHz. unul din tranzistoare este saturat. 14– Schema bloc a senzorului integrat TCA 105 – N Bornele 2. În funcţionarea senzorului. II. circuitul de intrare începe să oscileze din nou. respectiv colectorul unui tranzistor care premite realizarea unui oscilator ce lucrează pe frecvenţa de 1. ocilaţiile se amortizează. Acesta este capsulat într-o carcasă tip MP 48 . C şi la o rezistenţă de sarcina ( R S ) este dată în figura 14. Fig. se disting două situaţii: a) Când se aproprie un obiect feromagnetic de bobina oscilatorului (simbolizată cu L). C.6. blocul comparator cu histerezis. 18 .. iar ieşirea decuplează sarcina R S în gol. Schema tipică de cuplare a senzorului TCA 105-N la circuitul oscilant L. În funcţie de amplitudinea oscilaţiilor.105N a cărui schemă de principiu (bloc) este dată în figura 13. b) După îndepărtarea obiectului feromagnetic. 3 şi 4 reprezintă baza.. dacă în exterior se montează un circuit adecvat de tip L. Când această condiţie nu este îndeplinită se poate utiliza denumirea de senzor integrat. În cele ce urmează se vor prezenta două exemple de senzori integraţi de proximitate realizaţi în România (la IPRS Băneasa). Schema mai conţine un stabilizator de tensiune care alimentează oscilatorul OSC. iar rezistenţa de sarcină ( R S ) este conectată la masă.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 automatizările industriale. din această figură. emitorul . Etajul de ieşire oferă două tensiuni în antifază compatibile TTL (de tip tranzistor având colectorul în gol).1 Senzorul inductiv integrat de proximitate Acesta este realizat cu circuitul integrat TCA . cât şi etajul de amplificare (ieşire).

curent absorbit la ieşire = 75mA . prezentată în figura 15. 14 . frecvenţa maximă la oscilator = 5MHz. Oscilaţiile sunt întreţinute de cuplajul inductiv dintre cele două bobine L1 şi L2 plasate pe miezuri de ferită şi poziţionate astfel încât bobinele (având axa de simetrie comună) să aibă între ele o distanţă (fantă) de 3…7 [mm]. din etajul de intrare menţin ieşirile circuitului în starea " acţionată ". curent de alimentare Schema senzorului inductiv de proximitate cu fantă (realizat cu TCA 105-N) este = 5mA . Circuitul de intrare are configuraţie de oscilator. Observaţii: a) Valorile parametrilor constructivi ai circuitului oscilant (dimensiunea miezurilor de ferită. Caracteristicile principale ale circuitului integrat următoarele valori limită : - TCA 105-N. cu frecvenţa de aproximativ 1 MHz. 15 – Senzorul de proximitate cu fantă.Conectarea senzorului TCA – 105 N la circuitul LC Fig. b) La apariţia obiectului metalic în fantă cuplajul magnetic dintre bobine se întrerupe.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 Fig. numărul de spire al bobinelor. 19 . În funcţionarea senzorului se distingdouă situaţii: a) În lipsa obiectului (feromagnetic) oscilaţiile. valoarea capacităţii C etc) depind de mărimea fantei dintre bobine. sunt date prin Tensiunea de alimentare = +20V . oscilaţiile se amortizează iar ieşirile trec în starea "blocat ".

3 mA (7mA) – în cazul circuitului βSM 23X. ca şi la βSM 23X. 2.. 3. faţă de 4.7. Parametri de catalog pentru cele două serii de circuite integrate (βSM 23X şi βSM 24X). Observaţie: La circuitul βSM 24X nu mai există stabilizatorul tensiunii de alimentare.. Senzorul magnetic integrat de proximitate Termenul "magnetic" derivă de la faptul că acest senzor utilizează un detector de tip element Hall. (24X) este prezentată în figura 16. Fig. 16 – Schema bloc a senzorului magnetic comutator de tip βSM 23X. 4) sau βSM 24X (X = 1. Acest senzor utilizează circuite integrate specializate de fabricaţie românească din seria βSM 23X (X = 1. Aceste circuite integrate. conţin în acelaşi cristal de siliciu atât senzorul Hall. 2) . care sesizează prezenţa câmpurilor magnetice de intensităţi relativ mici (aproximativ 50 mT) şi produce semnale de tensiune de ordinul (1.10) mV. faţă de 10V (25V) – la βSM 23X.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 II. Schema bloc a unui senzor magnetic de tip βSM 23X. În funcţionarea acestui senzor se disting două situaţii: 20 . b) tensiunea de alimentare: 7V – la βSM 24X. Din punct de vedere calitativ circuitul βSM 24X este superior circuitului βSM 23X prin doi parametri electrici: a) curentul de alimentare (la o inducţie de 50 mT) este de 2 mA în cazul circuitului βSM 24X. cât şi blocurile de prelucrare a semnalelor oferite de acesta. Denumirea comercială a acestor circuite este “senzori magnetici comutatori”. în rest schema este aceeaşi.

iar cealaltă la care are 21 . proporţională cu B.injecţia unui curent în baza tranzistorului de ieşire. deci colectorul său absoarbe un curent important (curentul prin sarcina conectată la borna 3). care este adus în saturaţie. cursa magnetului trebuie să depăşească (datorită histerezisului) două distanţe de prag: una la care are loc deschiderea. iar tranzistorul de ieşire este blocat. sunt:  Deplasarea magnetului permanent. legate direct de aplicaţiile industriale. senzorul Hall furnizează o tensiune diferenţială. asenzorului. Pentru funcţionarea corectă loc blocarea.  Concentrarea câmpului unui magnet ce se poate face prin apropierea unui material feromagnetic în spatele senzorului.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 a) Dacă este sesizat un câmp magnetic de inducţie B. comparatorul comandă prin intermediul unui amplificator . care se poate face frontal sau transversal. Astfel inducţia magnetică va creşte la o valoare capabilă să basculeze senzorul. Principalele căi de basculare a senzorului magnetic comutator. ieşirea comutatorului revine în starea iniţială. ce lucrează ca un comutator. b) Dacă inducţia B scade sub valoarea pragului de blocare. care se află într-un câmp magnetic insuficient de intens pentru a produce bascularea. Această tensiune este preluată de amplificatorul diferenţial care o aplică unui comparator cu histerezis. Dacă circuitul este plasat într-un câmp magnetic a cărui inducţie depăşeşte valoarea corespunzătoare pragului de deschidere.  Ecranarea câmpului unui magnet care se poate realiza printr-o folie feromagnetică plasată între sursa de câmp magnetic şi senzor. Între pragul de dechidere şi cel de blocare (închidere) există un histerezis. necesar pentru a asigura imunizarea circuitului faţă de zgomote.

22 Cleşti Scule cu manere electroizolante Manuşi Cizme Galoşi Covoare Preşuri şi platforme electroizolante . Cele mai importante mijloace de acest fel sunt:        muncă.panouri. . împrejmuiri şi semnalizări sau indicatoare mobile. Capitolul III. -traductor numeric rotativ incremental pentru viteză sau poziţie unghiulară. periferice de calculatoare etc).traductor de orizontalitate (sau verticalitate). PHILIPS şi MICROSWITCH produc traductoare de proximitate care dau la ieşire o tensiune continuă liniar variabilă cu variaţia inducţiei magnetice B în intervalul (-50mT. există şi aplicaţii în construcţia unor traductoare: . +50mT).traductor de nivel având magnetul introdus într-un flotor ce se poate deplasa ghidat prin dreptul senzorului magnetic comutator. pentru a verifica prezenţa sau lipsa tensiunii la locul de .Grup Școlar Industrial Luduș 2009 Observaţii: În afară de soluţiile menţionate. acestea sunt: . prin care circuitele βSM 23X sau βSM 24X – sunt utilizate ca senzori de proximitate (limitator de cursă la maşini-unelte. Norme de protecia muncii Personalul care lucrează la instalaţiile electrice sub tensiune va folosi totdeauna mijloacele individuale de protecţie împotriva electrocutării şi acţiunii arcului electric. roboţi industriali.indicatoare mobile de tensiune. utilizând un pendul cu magnet. folosite pentru a delimita zonele protejate şi zonele de lucru. .traductor de curent (releu de curent pentru protecţie).. când senzorul magnetic sesizează depăşirea valorii limită a curentului printr-o înfăşurare. . Firmele SPRAGUE.mijloace de protecţie izolante care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia faţă de elementele aflate sub tensiune sau faţă de pământ.. paravane.

Persoanele care deservesc instalaţiile electrice trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: . Când s-au modificat normele departamentului de protecţia muncii şi când se execută lucrări speciale.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 . durată instructajului va fi de 8 ore . De asemenea. de acordare a primului ajutor în caz de electrocutare şi de prevenire şi stingere a incendiilor. Când se modifică procesul tehnologic. diferite de cele pe care lucrătorul de execută în mod obişnuit. exploatarea.să efectueze instructajul la locul de muncă. .plăci avertizoare care au rol:     de avertizare a pericolului pe care îl prezintă apropierea de elementele aflate sub tensiune de interzicerea unor acţiuni care ar putea duce la accidente de siguranţă de informare cu privire la unele puncte de lucru. Executarea.să posede cunoştinţe profesionale şi de tehnică a securităţii muncii . acesta se efectuează în următoarele cazuri: Dacă lucrătorul a lipsit mai mult de 40 de zilde de la locul de muncă.să fie sănătoase din punct de vedere psihic .să nu sufere de boli . când se introduc utilaje şi tehnici noi. la locurile de muncă pentru diferitele lucrări în instalaţiile electrice se vor afişa instrucţiuni de protecţia muncii. 23 . Dacă lucrătorul a suferit un accident de muncă soldat cu incapacitate temporară.garnituri mobile de scurtcircuitare şi legare la pământ pentru protecţie împotriva apariţiei tensiunii la locul de muncă. condiţii de muncă.să efectueze instructajul introductiv general la angajare .să efectueze instructajul periodic care se efectuează la locul de muncă de către conducătorul acestuia. întreţinerea şi repararea instalaţiilor electrice se vor face numai de către electricienii calificaţi.

Grup Școlar Industrial Luduș 2009 Anexă Mașini unelte Conveior 24 .

V. Ed..Sisteme automate electronice. 2001. Ed. Bucureşti.. Construcţia traductoarelor şi senzorilor. E. Senzori şi traductoare. 6) Dumitrache I. 1993 7) Baruch Z. “Sisteme de intrare-ieşire”. 1996 2) E. 4) Miholcă C. Academică Galaţi.D. partea I.. Cluj-Napoca 2000 8) Strugaru C. S..Grup Școlar Industrial Luduș 2009 Bibliografie 1) Dolga.Senzori şi traductoare. Lito.a. circuite şi sisteme. Albatros. Ceangă ş. .. Ed. 1982. Timişoara.P. Galaţi.Frangu. 5) L. . ISBN 973-99-227-9-1. Editura Fundaţiei Universitare “Dunărea de Jos” – Galaţi.Semnale. Ed. Bucureşti. Academica. 2001.D. 1999 25 ..a. E. V. 2004. 3) Dascălu D. Editura Eurobit.Electronică Industrială. Timişoara. . „Subsistemul de intrare-ieşire”.Dispozitive şi circuite electronice. . Orizonturi Universitare 9) Dolga.Caraman . ş.P. Universitatea Politehnica din Timişoara.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->