Consumatori casnici

1.DEFINIRE SI CLASIFICAREA INSTALATIILOR INTERIOARE 1A.DEFINIRE: Prin instalatii electrice se inteleg acele instalatii care sunt destinate a folosi energia electrica pentru forta,iluminat si alte scopuri industriale sau casnice. 1B.CLASIFICARE :
Din punctul de vedere al locului unde se executa ,instalatiile electrice se impart in: 1. Instalatii interioare, care cuprind conductoarele cu toate elementele accesorii de montaj ,intrerupere , protectie ce se monteaza in interiorul cladirilor de orice fel ; 2. Instalatiile exterioare, la care elementele instalatiei sunt montate in afara cladirilor . Instalatiile electrice pot servi numai pentru iluminat si se numesc instalatii electrice de iluminat ,sau pot servi pentru alimentarea diferitelor receptoare electrice de puteri mari ,ca motoare si cuptoareelectrice,aparate de sudat si se numesc instalatii electrice de forta . Din punctul de vedere al tensiunii instalatiile electrice de joasa tensiune ,care functioneaza la tensiuni pana la 1000 V,se impart in : 1.Instalatii electrice cu tensiunea intre conductor si pamant pana la 250 V; 2.Instalatii electrice cu tensiunea intre conductor si pamant peste 250 V. Dupa modul in care se executa,instalatiile electrice se impart in: 1. Instalatii electrice executate aparent ,la care conductoarele electrice ,prizele,intreruptoarele, sunt montate in mod vizibil . 2. Instalatii electrice executate ingropat,la care conductoarele electrice nu se vad .

2.EXECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE 2A.GENERALITATI :

Orice instalatie electrica se executa dupa un proiect de executie intocmit de proiectantii de specialitate. Instalatiile electrice de iluminat sant alimentate de la tablouri de distributie separate de cele care alimenteaza instalatiile electrice de forta . Succesiunea tuturor operatiilor necesare pentru executare unei instalatii electrice formeaza procesul tehnologic de executie al instalatiei respective . Principalele operatii care trebuie executate sunt: 1. Trasarea pe tavanul si pe peretii incaperilor a instalatiei electrice ,indicate pe planul de executie,saparea santurilor in pereti ,a locasurilor pentru doze ,dibluri,prize,intrruptoare,si fixarae acestora in montaj aparent sau ingropat; 2. tragerea conductoarelor intuburile de protectie ,executarea legaturilor intre conductoare si izolarea lor ; Montarea aparatelor de comutare ,a consumatorilor de energie electrica si a tablourilor de distributie; Verificarea instalatiei Procesul tehnologic difera de o lucrare la alta si uneori de la un santier la altul , in functie de materialele si utilajele folosite, de specificul cladirilor in care se executa . Reelele electrice de distribuie i alimentare ale cldirilor civile administrate de persoane fizice sau juridice, sunt alimentate direct din RED-JT a furnizorului printr-o soluie de racord electric specific, denumit BRANAMENT. Principalele elementele ale branamentului electric sunt: - coloanele de alimentare ale firidei de branament; - firida de branament; - punctul de delimitare; - tabloul general al consumatorului. Soluiile de realizare a bransamentului difer n funcie de particularitile consumatorului, respectiv dac acetia sunt locuine individuale, blocuri de locuine, consumatori tertiari, etc.

De regul, consumatorii casnici sunt alimentai cu energie electric prin branament monofazat, deoarece receptorii caracteristici acestora sunt corpurile de iluminat i echipamente electrocasnice alimentate de la prizele monofazate. Numrul i puterea corpurilor de iluminat (LL), dar si a prizelor (LP) se stabilesc pe seama solicitrii beneficiarului, respectand normativul I7-02. n cazul unor locuine individuale cu un consum ridicat (>30A), sau care au i receptori trifazai, branamentul i reeaua electric la consumator va fi i trifazat. Tabloul general (TG) al cldirii va fi trifazat, iar din acesta se alimenteaz circuitele monofazate pentru iluminat i prize dintr-un tablou propriu, iar pentru receptorii trifazai se va organiza un tablou special care sa conin i eventualele aparate de comutat i protecie necesare receptorului trifazat.

Branamentul electric individual: Acesta este specific locuinelor individuale aparinnd persoanelor fizice. Receptorii de baz sunt cei de iluminat i prize monofazate, la care se pot aduga i receptorii de for (aparate de condiionare a aerului, instalaii de hidrofor, anumite acionri electrice etc.) sau instalaii speciale de securitate. Firida de branament se monteaz ntr-un spaiu special amenajat n zid (cofret), n locuri ct mai accesibile personalului de exploatare al furnizorului i are rolul de: - punct de conexiuni, efectuarea de manevre pentru puneri i scoateri de sub tensiune; - conexiune ntre RED de JT a furnizorului i cea a consumatorului; - asigurarea proteciei circuitelor de intrare-ieire i a coloanei de alimentare a TG. Realizarea separat a FB, fa de TG (punctul de conexiuni al consumatorului), este impus, att de necesitatea separrii celor dou reele, ct i de considerente practice, respectiv de faptul c TG trebuie amplasat, la consumator, ntr-un loc ct mai oportun din punct de vedere al accesibilitii i circulatiei curentilor. In cazul locuinelor individuale din mediul rural, se practic racordul monofazat derivaie, prin derivaie de la un stlp al LEA (cu conductoare neizolate sau izolate torsadate), Firid de branament conine punctul de delimitare dintre abonat i furnizor respectiv, contorul de tarifare a energiei electrice. Deoarece, pe lng contorul de energie electric firida conine i aparate de comutaie i protecie a fost definit " bloc de protecie i msur (BPM), asigurand att protecia la scurtcircuit, suprasarcin, dar si alte tipuri de protecie (la curentul diferenial) sau dispozitive automate, cu posibilitatea reconectrii de ctre abonat. Branamentul electric colectiv: Acest branament este specific blocurilor de locuine (fiecrei scri a unui bloc), dar i unei construcii civile care conine mai muli consumatori individuali. n acest caz, ntre firida de branament principal (FBP) i fiecare consumator individual (apartament), prevzut cu punct de delimitare i tablou de distribuie propriu, va exista o schem de distribuie ncadrat n edificiu, prevzut cu coloane de

alimentare direct a tablourilor de distribuie individuale (distribuie direct), sau cu firide secundare(FBS). Firida secundar este component a branamentului (aparine furnizorului) i are rolul de: - legtur ntre coloana electric colectiv i coloanele individuale; - protecia coloanelor individuale; - msurarea energiei electrice consumate de fiecare abonat. Punctele de delimitare vor fi amplasate, de regul, n firida secundar, direct accesibil furnizorului. O alt caracteristic a branamentului colectiv, o reprezint existena unor receptori comuni (iluminat casa scrii, subsol tehnic) i eventual a instalaiei de ascensor. Ca urmare, se constituie tabloul general (TG), amplasat n edificiu in alt loc dect cel al firidei de branament, din care sunt alimentate tablourile din firidele secundare i tabloul de utiliti comune (TUC). Pe intrarea n tabloul de utiliti comune, se monteaz un contor de energie electric (Wh), pentru msurarea energiei electrice consumate n comun. Instalaia de ascensor, (special i cu un grad ridicat al continuitii n alimentare), se racordeaz prin coloan proprie din: firida principal, sau din TG naintea ntreruptorului general. Numrul de coloane individuale, alimentate dintr-o firid secundar, depinde de numrul de apartamente (sau consumatori individuali) ai blocului (sau pe un etaj), dar i de numrul de contoare de energie electric ce pot fi amplasai n aceasta. n cazul n care blocul de locuine este prevzut cu spaii comerciale la parter sau mezanin, consumatorii teriari de energie electric afereni acestor spaii, vor fi alimentai din firida de branament principal(FBP) cu coloane individuale, dac numrul lor este mic, sau prin coloan comun, daca numarul lor este mare.

2B. TRANSPUNEREA SCHEMEI ELECTRICE DUPA PROIECT :

Aceasta este operatie importanta ,care consta in indentificarea si transpunerea cu precizie pe teren, a continutului planurilor. Cu aceasta ocazie se va insemna locul unde se monteaza: corpurile de ilumunat, nitreruptoarele, prizele, dozele, masinile electrice,precum si tablourile de distributie,tuburile de protectie ,casi locurile unde se vor executa strapungerile prin ziduri si plansee. Trasarea circuitelor se efectueaza cu ajutorul sforii de trasat, inegrite de negru de fum. La instalatiile ingropate ,circuitele se traseaza pe constructia netencuita . Trasarea se face cu creta sau carbune,folosindu-se semnele conventionale pentru aparatele respective . Orientare orizontala asforii inainte de trasare se verifica cu nivela cu bula de aer,cu metrul sau cu compasul de lemn,masurandu-se de circa 30-50 cm de la

tavan . Directia verticala a traseelor se verifica in prealabil cu cu firul de plumb sau cu nivela cu bula de aer.

2C. SAPAREA SANTURILOR SI EXECUTARE STRAPUNGERILOR:

Saparea santurilor se executa cu dalta lata, dalta cu varf, si cu ciocanul pneumatic sau masini electrice de gaurit si frezat santuri. In tavane nu se daltuiesc santuri.Tubul de protectie se monteaza peste planseu. La planseele din prefabricate, gaurile se dau de obicei inainte de montarea elementelor pe plansee la locul lor . Grinzile prefabricate nu se strapung .

2D. MONTAREA TUBURILOR DE PROTECTIE :

Operatiile de montare si fixare a tuburilor de protectie sunt precedate de unele lucrari pregatitoare, in cadrul carora se confectioneaza unele piese care asigura innadirea tuburilor si fixarea lor, se efectueaza unele operatii de taiere si indoire. Tuburile IP se innadesc intre ele cu mansoane din tabla plumbuita Imbinbinarea tuburilor PCV-IP se face cu ajutorul diferitelor piese auxiliare: curbe (90), semicurbe (45), si mansoane .Aceste piese auxiliare sant prevazute la ambele capete cu portiuni largite ,astfel incat sa fie posibila imbinarea cu tubul de acelasi diametru. Taierea, indoirea, si filetarea tuburilor de protectie .Inainte de a fi taiate, tuburile de protectie se masoara, potrivit traseului stabilit prin proiectul de executie . Se tine seama de curbele ce urmeaza a se face, de amplasarea dozelor de protectie, se foloseste ferastraul pentru taiat metale sau clestele cu role .

Montarea si fixarea tuburilor de protectie :

Tuburile de protectie IP montate aparent se fixeaza cu ajutorul unor bratari sau scoabe, care sunt prinse la randul lor in dibluri . Cand sunt montate ingropat, tuburile IP se fixeaza in santuri prin agrafe .Fiecare agrafa este confectionata dintr-o bucata de sarma de otel de circa 1mm grosime, legata de capatul unui cui.Cuiul se bate in fundul santului daltuit,in dreptul unui rost dintre doua caramizi. Dupa ce se introduce tubul insan, capetele sarmei se impletesc. Montarea tuburilor P comporta operatii asemanatoare celor necesare in cazul montarii aparente a tuburilor IP. Daca tuburile P trebuie montate pe grinzi, fermesau daca se monteaza mai multe tuburi pe acelasi traseu, se folosesc diferite scoabe fixate direct pe dibluri in zid sau pe console. In montajul ingropat, tuburile PEL se fixeaza in mod asemanator tuburilor IP

montate ingropat, iar montajul aparent este asemanator celui folosit in cazul tuburilor Instalatile electrice in tevi de otel se executa in mod asemanator instalatiilor in tuburi PEL pozate aparent sau montate sub pardoseala. Tevile de otel se pot monta pe console si ni canale vizitabile din beton,executate in pardoseala. In aceste canale tevile se aseaza la circa 10 cm deasupra fundului canalului.

Montarea tuburilor de protectie in constructiile din elemente prefabricate:

Executarea instalatiilor electrice folosind tehnologia de inglobare in panourile de beton a dozelor si tuburilor de protectie din PCV prezinta avantajul ca o parte din manopera executata pe santier este transferata in fabrica si in acest fel se reduce timpul de executie in santier, se asigura o calitate mai buna a lucrarilor de instalatii electrice si o crestere a productivitatii. Racordarea tuburilor din pereti cu cele din plansee este o operatie care se executa pe santier si la care se cere foarte multa atentie. Dupa montarea panourilor, inainte de monolitizare este necesara executaraea lucrarilor de racordare a instalatiei intre pereti si plansee. Dupa operatia de racordare a intregii instalatii urmeaza tragerea conductoarelor si executarea legaturilor care se face ca la instalatiile sub tencuiala.

2E. MONTAREA CONDUCTOARELOR:

Montarea aparenta a conductoarelor :

Conductoarele electrice care compun circuitele instalatiilor electrice au caracter de lunga durata, trbuie protejate prin tuburi protectoare .Cand instalatiile electrice au caracter de scurta durata ,fiind destinate diferitelor constructii de pe santiere, iluminarii incaperilor in timpul tencuirii sau zugravirii lor, conductoarele se monteaza aparent, fixandu-se direct pe pereti sau pe tavan,cu ajutorul rolelor . Conductoarele utilizate in mod normal in astfel de instalatii sant cele cu izolatie de cauciuc precum si conductoarele ilolate rezistente la intemperii Conductoarele care coboara spre motoare electrice, intreruptoare, comutatoare, prize se introduc in tuburi de protectie, incepand de la o inaltime de circa 2,5 mdeasupra podelei. Trecerea conductoarelor prin perete, prin planseele dintreetaje se face introducandu-se conductoarele in tuburi de protectie.

Tragerea conductoarelor in tuburi de protectie si executerea Legaturilor intre conductoare:

Conductoarele se introduc in tuburi numai dupa ce tencuiala in care sunt ingropate tuburile s-a uscat. Conductoarele aceluiasi circuit trifazat, inclusiv conductorul neutru, se introduc in acelasi tub. In instalatiile pentru curent con tinuu se poate introduce cate un conductor in tub separat.

Tragerea conductoarelor de cupru:

Inainte de introducerea conductorului in tub,capatul conductorului se indoaie, pentru a nu se agata de izolatia interioara a tubului sau de asperitatile existente in interiorul tubului. Se introduce apoi conductorul printr-un capat si se impinge cu atentie in tub pana cand conductorul apare la celalalt capat al tubului. Daca instalatiile se executa in tuburi pozate aparent, conductoarele pot fi trase in tuburi odata cu montarea acestora.In acest scop, inainte de a fi introduse in tub, conductoarele se taie la lungimea necesara. Legaturile conductoarelor de cupru in doze se executa prin lipire,uneori prin sudare saucu ajutorul clemelor speciale,prevazute cu suruburi.

Tragerea conductoarelor de aluminiu:

Intrducerea conductoarelor de aluminiu in tuburi se executa numai prin impingere,si nu prin tragere. Conductoarele de aluminiu se instaleaza in tuburi bine uscate si curatite in interior.Pentru aceasta se introduc in tub,cu ajutorul unei sarme de otel,un dop de cauciuc,o perie cilindrica de sarma sau,la nevoi,numai un somoiog de calti. Legaturile dintre conductoarele de aluminiu se fac cu ajutorul clemelor de legatura prevazute cu saiba arcuita sau cu ajutorul altor dispozitive de stingere, care sa asigure o presiune permanenta intre conductoare si clemele de legatura .

Montarea conductoarelor INTENC:

Conductoarele INTENC se monteaza aparent, sau ingropat, fara a se mai introduce in tuburi de protectie. La traversarile peretilor sau planseelor mai groase de 7 cm, conductele INTENC se protejeaza in tuburi IP sau PCV-IP. Conductoarele INTENC montate peste plansee se protejeaza cu un strat de mortar de ciment sau cu alt material protector.

Montarea aparenta a cablurilor:

Fixarea acestor cabluri pe pereti se face fie cu ajutorul scoabelor, fie cu ajutorul consolelor metalice,in mod asemanator fixarii tuburilor de protectie .

In incaperile permanent umede, unde distanta dintre cablu si perete trebuie sa fie de minim 1 cm, fixarea cablurilor se face pri bratari speciale, montate in perete.

2F. INSTALATIILE ELECTRICE DE FORTA IN HALE INDUSTRIALE:

Pentru alimentarea masinilor-unelte sau a altor receptoare de forta, instalatiile electrice de joasa tensiune se pot executa subteran in canale de cabluri sau aerian cu cabluri suspendate,pe poduri de cabluri sau prin bare de alimentare.

Montarea cablurilor in canal:

Cablurile pot fi montate in canale de zidarie sau de beton special executate,asezandu-se fie libere, pe fundul canalului, fie pe suporti metalici fixati pe peretii canalului.

Montarea cablurilor suspendate pe tendoane:

Trasarea instalatiei stabileste pozitia de montare a elementelor de intindere si de sustinere ale cablului. Cablul de otel pentru sustinere se fixeaza la cap.Dupa intinderea sa, se rigidizeaza si la celalalt cap.Cablul electric se deruleaza de pe tambur si prin intermediul unei ro;e este dirijat de-a lungul traseuklui de montaj.Cablul este tras prin intermediul unui troliu.

Montarea podurilor de cabluri:

Podurile de cabluri sant sisteme de sustinere a cablurilor formate din elemente metalice longitudinale, denumite longerone, si elemente de sustinere ale cablurilor transversale de traseu. Cablurile de comanda si control se monteaza pe paliere diferite de cele ale cablurilor de energie, care si ele, la randul lor, vor avea trasee diferite pentru tensiuni diferite . Intre etajele podukui de cabluri semonteaza placi de separatie din azbociment, bazalt,beton in urmatoarele situatii: 1. Intre rastele de cabluri de energie cu tensiuni diferite ; 2. Intre rastele de cabluri de energie si cele cu cabluri de comanda si control ; 3. Intre rastele de cabluri cu diferite destinatii ; 4. Intre rastele de cabluri avand invelisuri exterioare diferite ; Pentru pozarea cablurilor tamburele se instaleaza pe cricuri intr-un loc usor accesibil din apropierea traseului.

Executarea instalatiilor de forta cu bare protejate in canale de tabla:

Acest sistem de distributie este folosit pentru alimentare de energie electrica in ateliere, laboratoare, institute de cercetare etc. deoarece prezinta avantaje foarte mari la schimbarea traseelor,la adaugarea sau scoaterea unor consumatori la extinderi. Canalele au sectiune dreptunghiulare avand imbracaminte din tabla de otel.In interiorul lor sunt asezate patru bare din aluminiu montate in suporti din lemn de fag fiert in ulei material plastic sau bachelita.Racordarea consumatorilor in orice punct din traseu se face prin bransarea la sistemul de bare a unor cutii speciale de sigurante, care asigura legatura dintre sistemul de bare si consumatori. Cutia cu sigurante pentru derivatii este executata din tabla de otel avand patru furci duble de brosare si sigurantele respective.Furcile servesc la fixare cutiei de sigurante de sistemuri de bare si la realizarea acordului electric cu acestea a sigurantelor de protectie si respectiv a consumatorului alimentat. Cutia de siguranta se rigideaza de canalul de distributie prin intertmediul unor suruburi de fixare. Carcasele metalice ale canalelor magistrale si de distributie si cele ale cutiilor de siguranta se leaga electric la bara de nul. Canalele de cablu se sprijina pe console fixate pe ziduri sau stalpi, independenti de cladire sau pe fermele halelor.

3.MONTAREA APARATELOR DE CONECTARE,COMANDA SI PROTECTIE

Aparatele electrice de conectare si protectie pentru instalatii interioare au o constructie simpla care asigura o manevrare usoara. Printre cele mai utilizate aparate de conectare se mentioneaza : 1.intreruptoarele,care inchid sau deschid unul sau mai multe circuite electrice sub sarcina; 2.comutatoarele,care servesc la modificarea, in mod sucesiv, a conexiunilor unuia sau mai multor circuite electrice; 3.prize de curent cu fisa,care leaga un receptor de energie electrica

3A. MONTAREA INTRERUPTOARELOR:

1. Se demonteaza mai intai placa sau capacul aparatului, desfacandu-se in acest scop suruburile.Prin aceasta, clemele de legatura ale intreruptorului devin acesibile. 2. Se dezizoleaza apoi capetele conductoarelor circuitului pe o lungime de circa 1 cm,atat cat este necesar pentru axecutare legaturii la borne. 3. Se introduc capetele conductoarelor astfel pregatite in locasurile bornelor si

se strang bine suruburile de contact. 4. Se slabesc suruburile care tin desfacute ghearele de fixare, se introduce aparatul in doze si se strang suruburile pana cand ghearele desfacandu-se fixeaza intreruptorul pe peretii dozei. 5. Se monteaza placa sau capacul intreruptorului,fixandu-se prin suruburi. Intreruptoarele se monteaza dupa necesitati,pentru a actiona unul sau mai multe corpuri de iluminatdeodata.Ele se conecteaza la conductorul de faza, nu la cel de nul, pentru ca atunci cand aparatul este deschis,lampa sa nu se mai afle sub tensiune.

3B. MONTAREA COMUTATOARELOR:

Comutatoarele se folosesc atunci cand se urmareste sa se aprinda o parte sau toate lampile unei lustre,unul sau mai multe corpuri de iluminat. Montarea aparenta sau ingropata a comutatoarelor, precum si fixarea conductoarelor circuitului in locasurile clemelor respective,se face in mod asemanator ca la intreruptoare. In cazul comutatoarelor, sant necesare insa, pe langa conductorul de faza si cel de nul, inca unul sau doua conductoare suplimentare de nul, dupa tipul comutatorului folosit,ca de exemplu comutator serie,de scara sau comutator cruce.

3C. MONTAREA PRIZELOR:

Prizele bipolare se monteaza aparent sau ingropate sub tencuiala,in mod asemanator intreruptoarelor si comutatoarelor. La prizele prevazute cu contact de protectie, acestea se leaga printr-un conductor de cupru F-500,de minim 2,5 mm patrati, de cea mai apropiata conducta metalica de apa calda,sau la nulul firidei de bransament. Legatura se face prin lipire sau printr-o bratara metalica. Prizele nu se monteaza in camerele de baie. Prizele pentru masinile electrice de barbierit se pot monta in camerele de baie langa chiuveta numai daca sunt alimentate printr-un transformator special de separare cu o putere de cel mult 15 w. In camerele de locuit si birouri prizele se fixeaza la o inaltime de4 0,150,30m de la pardoseala. Incaperile cu pardoseli neizolate (cu mozaic,beton) ca de exemplu ateliere ,bucatarii inaltimea de montare a prizelor va fi de 1,20-1,40 m, iar in gradinite, crese prizele se monteaza la 1,50 m inatime de podea.

3D. MONTAREA INTRERUPTOARELOR SI COMUTATOARELOR PACHET SI INTRERUPTOARELOR CU PARGHIE:

Pentru intreruperea si comutarea circuitelor de lumina si de forta se utilizeaza intreruptoare si comutatoare pachet. Ele pot fi bipolare sau tripolare . Atunci cand sunt utilizate pentru conectarea sau deconectarea circuitelor care pleaca de la tablourile dedistributie sau pentru actionarea diferitelor utilaje,intreruptoarele pachet se monteaza pe tablouri de distributie,pe schelete

metalice fixate in pardoseala langa utiljele pe care le deservesc,sau direct pe corpul utilajului respectiv. Daca sunt folosite pentru actionarea unor corpuri de iluminat ce totalizeaza puteri mari si deci intesitati mari de curent, intreruptoarele si comutatoarele pachet se monteaza aparent pe pereti, pe dibluri de lemn. Fixarea lor se face prin suruburi introduse in urechile de fixare aflate pe talpa aparatelor. Intreruptoarele si comutatoarele pachet pot fi utilizate numai in incaperi uscate, cu atmosfera lipsita de pulberi, sau gaze inflamabile. Intreruptoarele cu parghie servesc si ele la intreruperea si separarea circuitelor de forta si lumina, strabatute de intensitati de curent mai mari. Intreruptoarele cu parghie se fixeaza pe placa tabloului de distributie prin suruburi cu piulita. Intreruptorele cu parghie se monteaza in pozitie verticala, astfel incat deschiderea circuitului sa se faca prin actionarea in jos a manerului. Alimentarea se face la bornele superioare, iar plecarile circuitului spre receptoare se leaga la bornele inferioare. Actionarea se face manual, prin intermediul unui maner de material izolant.

3D. MONTAREA INTRERUPTOARELOR SI PRIZELOR ETANSE:

Intreruptoarele se monteaza aparent, fixandu-se pe dibluri cu suruburi introduse locasurile anume destinate pe talpa carcasei aparatului. Cand instalarea acestor aparate se face pe pereti de lemn, se introduce intre intreruptor si perete o placa din material necombustibil. Prizele etanse se monteaza de regula in plan vertical si se fixeaza in locul de montaj prin suruburi introduse in urechile de fixare ale prizei. Conductoarele de alimentare trase in tuburi IPE se introduc prin orificiulde racordare al tubului la priza.Capetele conductoarelor de alimentare, dezizolate, se leaga la borne.

4. MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT

Corpurile de iluminat sunt dispozitive care fixeaza lampile electrice si permit alimentarea lor cu energie electrica .

4A. MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT PENTRU LAMPI CU INCANDESCENTA:

Corpurile de iluminat se pot instala fie prin suspendare de tija lor metalica fie prin fixarea directa pe pereti sau tavan. La montajul suspendat,corpul de iluminat se agata de un carlig fixat mai de

dinainte de tavanul incaperii.Acest carlig numit carlig de plafon, se prinde de tavan cu ajutorul unui diblu de lemn sau metal.Carligul de plafon se fixeaza apoi cu mortar de ciment. Legaturile intre instalatia interioara si corpul de iluminat se executa fie cu ajutorul clemelor, fie prin rasucirea conductoarelor cu clestele plat. Legaturile trebuie bine izolate cu banda izolanta, pentru a nu se produce scurtcircuite prin atingerea capetelor conductoarelor insuficient izolate de carligul de plafon sau de corpul de iluminat. Legarea conductoarelor la dulia corpurilor de iluminat se face in modul urmator: se desurubeaza inelul de portelan 1 si mantaua duliei 2,ajungandu-se in acest fel la miezul de portelan 4, pe care sunt fixate clemele de legatura 6 si 7. Se leaga apoi conductoarele corespunzatoare,indoindu-se in forma de ochi capetele dezizolate ale conductoarelor dupa care se strang suruburile clemelor 8 .Se izoleaza portiunea 5 a conductoarelor, care iese din dulie,se verifica daca firele dezizolate nu se ating intre ele sau nu ating mantaua duliei si apoi se monteaza dulia . Conductoarele 3 se trag in interiorul tijei de sustinere a corpului de iluminat.Nici corpurile de iluminat, nici macar duliile simple, nu trebuie sa fie atarnate de conductoare, deoarece acestea se pot deforma sau se pot rupe. La montarea corpurilor de iluminat, conductorul de nul se leaga totdeauna de filetul duliei, respectiv la contactul exterior al duliei, din care cauza se recomanda a se folosi drept fir de nul un conductor care are o culoare deosebita a imbracamintei exterioare sau un fir de control diferit de conductoarele de faza. Montarea corpurilor de iluminat pe pereti, in incaperi uscate, sau umede cu itermitenta,se face prin fixarea lor cu suruburi in dibluri de lemn ingropate sub tencuiala. In incaperi umede, cu gaze corozive, se folosesc corpuri de iluminat imprmeabile sau etanse.

4B.MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT PENTRU LAMPI CU LUMINISCENTA (FLUORESCENTE,CU DESCARCARI IN GAZE SI VAPORI DE MERCUR):
Lampa fluorescenta se fixeaza in cele doua dulii de la capetele corpurilor de iluminat, rasucindu-se usor pasna cand contactele lampii au intrat in locasurile duliilor. Corpurile de iluminat fluorescente se monteaza fie la distanta unul de altul ,fie cap la cap. Montarea lor la tavanul incaperii respective se poate face prin suspendarea cu tije sau cu lanturi metalice sau prinse direct pe tavan. Montajul corpurilor de iluminat fara distanta fata de tavan se face prin fixarea cu suruburi a fundului carcasei, de diblurile introduse in prealabil in tavan. Dupa aceasta se fixeaza cu suruburi corpul lampii pe carcasa. Tijele de suspensie se agata cu un capat de plafon printr-un carlig montat in

placa de beton.Celalalt capat se insurubeaza in corpul lampii.

5. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII

In timpul executarii instalatiilor electrice, muncitorii electricieni trebuie sa respecte anumite reguli de protectie a muncii, pentru a evita diferite accidente cu urmari grave. Astfel: 1. La executarea gaurilor in ziduri (caramida sau beton) se folosesc ochelari de protectie, pentru a feri ochii de praf, aschii de caramida. 2. In cazul in care muncitorul electrician foloseste scara pentru executarea lucrarilor sale,el trebuie sa aiba grija sa prevada la capetele de jos ale scarilor rezemate, varfuri ascutite sau talpi de cauciuc, pentru a impiedica eventuala lor alunecare. Treptele scarilor de lemn trebuie sa fie totdeauna incadrate in cadru si nu batute in cuie. Scarile rezemate trebuie sa fie asezate sub un unchi de 60 grade fata de orizontala. Nu este permis sa se aseze scarile pe suporturi instabile 3. Cand se lucreaza pe scari rezemate la o inaltime mai mare de 4 m,trebuie folosita si centura de protectie, care se leaga de stalpul sau de constructia de care este rezemata scara. In cazul in care se folosesc scarile duble, este bine ca ele sa fie prevazute cu un lant sau cu un alt dispozitiv,care sa impiedice desfacerea scarii in timpul lucrului. 4. Instalatorii electricieni vor avea grija sa nu aseze niciodata scarile in apropierea locurilor sau instalatiilor care se gasesc sub tensiune si care nu sunt protejate impotriva atingerilor accidentale . De asemenea, scarile nu se aseaza langa masini, angrenaje cu curele de transmisie aflate in functiune. 5. Folosirea uneltelor electrice portabile ca : masini electrice de daltuit si frezat ziduri, de gaurit etc ,alimentate la o tensiune de 220 v , este permisa numai in locuri uscate si numai cu conditia de a se lega la pamant partile metalice ale acestor utilaje. 6. In incaperile umede se folosesc unelte electrice care functioneaza la tensiunea de 36, 24 sau 12 v .In timpul manipularii sculelor electrice nu este permisa apucarea uneltelor de partea lor actica sau de conductoarele de legatura cu sursa de alimentare, deoarece se pot produce accidente prin electrocutare. 7. Instalatorul electrician care lucreaza cu uneltele electrice de gaurit sau de sapat santuri in zid, precum si cu dalti pneumatice, nu va sta pe o scara rezemata sau pe o scara dubla, deoarece exista pericolul de a se rasturna. De aceea, in cazurile in care urmeaza sa lucreze la inaltimi mai mari, electricianul care manuieste unelta electrica sau pneumatica va sta pe schele sau pe esafodaje construite in prealabil.

MEMORIU EXPLICATIV

Necesitatea si utilitatea instalatiilor electrocasnice ne face sa nu ne imaginam viata si activitatea zilnica in lipsa energiei electrice .Nu exista spatiu de locuit,hala industriala,spatiu comercial,magazie fara instalatie de iluminat si priza. Instalatiile electrocasnice au in compunere materiale elemente si componente electrotehnice uzuale. Pentru executarea oricarei instalatii electrice sant necesare in general urmatoarele materiale si componente electrotehnice : conductoare, doze, prize, sigurante, intrerupatoare,tablouri de distributie, contoare, sonerii si corpuri de iluminat. Lucrarea prezinta probleme referitoare la clasificarea instalatiilor electrocasnice, detaliaza componentele de baza ale acestora, evidentiaza operatiunile de executie a lucrarilor pentru realizarea unor instalatii simple.Sunt prezentate de asemenea cateva scheme simple de instalatii electrocasnice. Avand in vedere gradul de risc in exploatarea, intretinerea, utilizarea si repararea instalatiilor electrocasnice, in lucrare sunt prezentate cele mai importante masuri de protectie a muncii, de prevenire si stingerea a incendiilor pe timpul executiei si utilizarii instalatiilor electrocasnice .

Echipamente electrice si electronice sau EEE sunt echipamentele care functioneaza pe baza de curenti electrici sau cmpuri electromagnetice si echipamentele de generare, transport si masurare a acestor curenti si cmpuri, destinate utilizarii la o tensiune mai mica sau egala cu 1.000 de volti curent alternativ si 1.500 de volti curent continuu.

Tipuri de aparate de uz casnic:

Aparate de uz casnic de mari dimensiuni: aparate frigorifice mari frigidere congelatoare alte aparate mari utilizate pentru refrigerarea, conservarea si pastrarea produselor alimentare masini de spalat rufe uscatoare de haine masini de spalat vase masini de gatit sobe electrice plite electrice

 cuptoare cu microunde alte aparate de uz casnic de mari dimensiuni utilizate pentru gatit si prelucrarea alimentelor aparate electrice de ncalzit radiatoare electrice alte aparate de uz casnic de mari dimensiuni utilizate pentru ncalzirea camerelor, a paturilor si a scaunelor si fotoliilor ventilatoare electrice aparate de aer conditionat alte echipamente de ventilare, de ventilare pentru evacuare si de climatizare Aparate de uz casnic de mici dimensiuni: aspiratoare aparate de curatat covoare alte aparate de curatat aparate de cusut, tricotat, tesut si alte prelucrari ale textilelor fiare de calcat si alte aparate de calcat, calandrat si alte forme de ntretinere a mbracamintei aparate de prajit paine friteuze masini de macinat cafea, filtre de cafea si echipamente de deschis sau sigilat recipiente ori ambalaje cutite electrice aparate de tuns parul, uscatoare de par, periute de dinti, aparate de rras, aparate pentru masaj si alte aparate de ngrijire corporala ceasuri desteptatoare, ceasuri de mana si alte echipamente de masurat, indicat sau nregistrat timpul cantare

Echipamente informatice si de telecomunicatii

Prelucrare centralizata a datelor: unitati centrale minicalculatoare imprimante Informatica personala: calculatoare personale (inclusiv unitate centrala, mouse, monitor si tastatura) calculatoare portabile (inclusiv unitate centrala, mouse, monitor si tastatura) calculatoare mici portabile (calculatoare foarte mici, portabile cu ecran sensibil notebook) calculatoare electronice imprimante fotocopiatoare masini de scris electrice si electronice calculatoare de buzunar si de birou alte produse si echipamente de colectat, stocat, prelucrat, prezentat sau comunicat informatii prin mijloace electronice Terminale si sisteme pentru utilizatori: faxuri telexuri telefoane

 telefoane publice telefoane fara fir telefoane celulare roboti telefonici alte produse sau echipamente de transmis sunete, imagini ori alte informatii prin telecomunicatie Echipamente de larg consum: aparate de radio televizoare camere video aparate video aparate de nalta fidelitate amplificatoare audio instrumente muzicale alte produse sau echipamente de de nregistrat sau reprodus sunete ori imagini, inclusiv semnale sau alte tehnologii de propagare a sunetului ori imaginii, altfel decat prin telecomunicatii Echipamente de iluminat: aparate de iluminat pentru lampi fluorescente, cu exceptia aparatelor casnice de iluminat lampi fluorescente drepte lampi fluorescente compacte lampi cu descarcare n gaze de nalta intensitate, inclusiv lampi cu vapori de sodiu la nalta presiune si lampi cu halogenuri metalice lampi cu vapori de sodiu la joasa presiune alte materiale de iluminat sau echipamente de difuzat ori controlat lumina, cu exceptia becurilor cu filament Unelte electrice si electronice (cu exceptia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni) masini de gaurit ferastraie masini de cusut echipamente de strunjit, de frezat, de slefuit, de polizat, de taiat cu ferastraul, de taiat, de forfecat, de perforat, de gaurit, de stantat, de faltuit, de ndoit sau destinate altor operatiuni de prelucrare a lemnului, metalului sau altor materiale dispozitive pentru nituit, pentru fixat cu cuie sau pentru nsurubat sau de extragere a niturilor,cuielor, suruburilor sau pentru alte utilizari similare dispozitive pentru sudura, pentru lipit sau pentru utilizari similare echipamente de pulverizat, de mprastiat, de dispersat sau alte operatiuni de tratare a substantelor lichide sau gazoase prin alte mijloace unelte de tuns iarba sau pentru alte activitati de gradinarit Jucarii, echipamente sportive si de agreement: trenuri electrice sau masini de cursa n miniatura console portabile de jocuri video jocuri video echipamente sportive cu componente electrice sau electronice calculatoare pentru ciclism, scufundare, cros, canotaj etc automate cu monede Distribuitoare automate (toate): distribuitoare automate de sticle sau doze calde ori reci

 distribuitoare automate de produse solide distribuitoare automate de bani toate aparatele care furnizeaza automat o gama larga de produse

ANALIZA IMPACTULUI SUBSTANTELOR PERICULOASE PREZENTE IN ECHIPAMENTELE ELECTRICE SI ELECTROCASNICE ASUPRA SANATATII UMANE: Din analiza lucrarilor efectuate in perioada 1990 2000 la nivelul tarilor din UE au rezultat o serie de efecte negative a substantelor periculoase prezente in EEE asupra sanatatii populatiei. In Romania, pana in prezent, nu a fost realizat un astfel de studiu si ca urmare, analiza se bazeaza pe un studiu documentar realizat in perioada iunie noiembrie 2005. In continuare se prezinta informatii toxicologice si ecologice pentru metalele grele inglobate in EEE pentru a se putea folosi ca argumente fata de producatori pentru impunerea Directivei 2002/95/CE.

3. ANALIZA IMPACTULUI APLICARII DIRECTIVEI 2002/95/CE PRIVIND RESTRICTIILE DE FOLOSIRE A UNOR SUBSTANTE PERICULOASE IN ECHIPAMENTELE ELECTRICE SI ELECTROCASNICE DE CATRE PRODUCATORII DIN ROMANIA: Directiva 2002/95/CE vizeaza : in mod direct: - producatorii de echipamente electrice si electronice - distribuitorii de echipamente electrice si electronice - centrele sau intreprinderile care se ocupa cu recuperarea si tratarea deseurilor din echipamente electrice si electronice. in mod indirect: - producatorii de piese detasate, sub-ansamble si componente destinate integrarii in echipamentele electrice si electronice - producatorii de aliaje si de materii prime - sub-contractantii care folosesc aliaje care contin una din substantele interzise - asamblorii si montatorii care trebuie sa utilizeze produse conforme - detinatorii de echipamente electrice si electronice, - autoritatile locale

- etc Efectele acestei directive vor fi foarte extinse. Directiva nu afecteaza doar societatile implicate in activitatea de aprovizionare cu categoria de echipamente electrice si electronice specificate anterior, dar afecteaza in aceeasi masura si activitatile de fabricatie, conceptie a produselor, gestionarea stocurilor, controlul calitatii, relatiile cu furnizorii, achizitionarea (cumpararea) acestor produse, relatiile cu clientela, etc. Este important ca toate partile implicate ale acestui sector sa inteleaga care este responsabilitatea lor si care care este impactul pe care aceasta directiva il poate avea asupra activitatilor lor. Directiva RoHS privind restrictiile de folosire a anumitor substante periculoase in echipamentele electrice si electronice nu are consecinte doar asupra aspectelor tehnice ale procesului de fabricatie, ci afecteaza si relatiile cu clientii si furnizorii, logistica, gestionarea lantului de aprovizionare, etc. In ceea ce priveste producatorii din studiile realizate in UE a rezultat impactul directivei RoHS este multiplu : impactul asupra relatiilor cu furnizorii noi responsabilitati impactul asupra conceptiei produselor integrarea noilor cerinte ce conceptie si proiectare a produselor impactul asupra procedeelor de fabricatie si asupra utilejelor si echipamentelor evolutia si reinnoirea materialelor in vederea adaptarii acestora la noile procedee formarea personalului impactul asupra materialelor asupra componentelor impactul economic evaluarea costurilor de productie a echipamentelelor electrice si electronice in conformitate cu directive. Consecintele noilor responsabilitati si obligatii ale producatorilor in materie de aprovizionare si procedee de substituire a substantelor sunt in curs de examinare. Comisia Europeana finanteaza proiecte de cercetare in domeniul substituirii plumbului in aliajele de lipit. In acesta perioada de tranzitie pot aparea o serie de probleme legate, de exemplu, de incompatibilitatile dintre procedeele care nu utilizeaza substanta periculoasa substituita si procesele pe baza de substante periculoase.

Obligatiile producatorilor de echipamente electrice si electronice:

Sunt considerati ca producatori cei care: - fabrica si vand echipamente electrice si electronice sub marca proprie; - revand sub marca proprie echipamente electrice si electronice produse de catre alti furnizori (cu exceptia cazului in care marca producatorului figureaza pe echipament); - importa echipamente electrice si electronice. Producatorii de echipamente electrice si electronice si de componente si subansamble trebuie sa fie deosebit de activi in problemele legate de sustituirea substantelor, acestia avand responsabilitatea: sa gaseasca proceduri de substituire a substantelor periculoase care intra in component echipamentelor electrice si electronice;

sa aleaga un mod de conceptie si de producere a echipamentelor electrice si electronice care usureaza dezasamblarea si valorificarea lor. Prin urmare, producatorii si fabricantii de sub-ansamble trebuie sa fie dispusi pentru investitii suplimentare in vederea : - gasirii de materii prime noi (in vederea substitutiei) - adaptarii mijloacelor (echipamentelor) de fabricatie Producatorii trebuie sa: isi inventarieze produsele, materialele, partile componente si sub-ansamblele care contin una din cele 6 substante interzise ia masuri pentru consumarea pieselor cu continut de plumb contacteze furnizorii de aliaje si de piese componente pentru a se asigura ca acestia pot furniza produse conforme cu noile reglementari compare diferitele tehnici de inlocuire existente sau in curs de elaborare existente pe piata compare costurile si avantajele acestor tehnici analizeze fiabilitatea acestor tehnici verifice daca dotarile de care dispun sunt adaptate noilor cerinte tehnice ale materialelor de inlocuire care vor fi utilizate testeze noile aliaje si parti componente care vor fi utilizate in produsele lor adopte un proces de gestionare durabila a proceselor in perioada de tranzitie fie in permanenta la curent cu toate informatiile privitoare la cercetarile legate de substantele pe care le folosesc. regandeasca marcajele prin care clientii vor fi informati se inregistreze pe piata ca intreprinderi care produc echipamente electrice si electronice se asigure ca produsele sunt corect marcate si includ coordonatele inregistrate in registrul privind cantitatile de produse si de parti componente introduse pe piata Directiva RoHS nu prevede etichetarea produselor electrice si electronice. Totusi, producatorii trebuie sa fie in masura demonstreze, in cazul unor controale, ca produsele introduse pe piata sunt in conformitate cu legislatia in vigoare. In unele tari din Uniunea Europeana, cativa producatori au pus in functiune proceduri de trasabilitate. De exemplu, unii producatori au pus in functiune proceduri de obtinere de la furnizori a unei atestari care sa certifice ca piesele furnizate nu contin substantele enumerate in directiva, sau le contin dar in proportii autorizate. Cateva intreprinderi au cerut ca acest document sa reprezinte un angajament juridic al furnizorilor si sa aiba valoare contractuala. Alti producatori au desemnat parteneri care sa creeze etichete pentru echipamentele lor (de exemplu: eticheta fara plumb) care sa permita intreprinderilor sa demonstreze faptul ca produsele lor sunt in conformitate cu dispozitiile directive RoHS. Toate echipamentele electrice si electronice introduse pe piata dupa intrarea in vigoare a legislatiei specifice, trebuie sa fie marcate astfel incat sa se permita identificarea producatorilor. Producatorii au obligatia de a eticheta echipamentele electrice si electronice astfel: - numele/marca producatorului; - indicatii privind modalitatea de scoatere pe piata a echipamentelor electrice si electronice - aplicarea simbolului de colectare selectiva.

In Uniunea Europeana se foloseste simbolul unei pubele barate care avertizeaza ca deseurile de echipamente electrice si electronice nu pot fi aruncate impreuna cu celelalte deseuri obisnuite. In cazuri exceptionale, acest simbol poate fi aplicat pe ambalaje, pe prospectele de utilizare sau pe certificatul de garantie. Producatorii de piese care urmeaza sa fie integrate in echipamentele electrice si electronice au responsabilitatea sa: - propuna produse care nu contin substante periculoase prevazute de directiva RoHS. (Directiva prevede ca piesele detasate destinate echipamentelor electrice si electronice introduse pe piata dupa data de 1 iulie 2006 vor trebui sa fie conforme exigentelor mentionate, deci ele trebuie sa nu contina nici una din substantele prevazute. In practica, fabricantii de produse finite vor dori sa se asigure ca sub-ansamblele, materialele sau piesele componente pe care le incorporeaza in produsele lor nu contin nici una din aceste substante. Furnizorii trebuie sa ofere garantii ca produsele lor nu contin substante periculoase interzise sau ca tehnologiile de substituire a acestor substante satisfac cerintele fabricantilor de produse finite). - propuna produse care pot fi usor retrase din circulatie la terminarea ciclului lor de viata. Obligatiile distribuitorilor de echipamente electrice si electronice: Distribuitorii de echipamente electrice si electronice sunt aceia care furnizeaza aceste echipamente cu titlu comercial unor parteneri utilizatori. Distribuitorii de componente si piese detasate nu sunt supusi obligatiilor prevazute de directive RoHS, dar vor fi constransi in practica sa furnizeze produse conforme cu reglementarea. Distribuitorii de echipamente electrice si electronice au dreptul de a cere furnizorilor lor sa le comunice documente care sa asigure faptul ca producatorii indeplinesc toate obligatiile prevazute prin lege in ceea ce priveste aceste echipamente. 4. SOLUTII DE REDUCERE A IMPACTULUI/EXEMPLE

Obligatia prevazuta in cadrul Directivei RoHS de a renunta la toata gama de substante periculoase in noile produse electrice si electronice pana in anul 2006 a fost motivul cel mai important de a recurge la o noua conceptie a produselor, nu numai in Europa, dar si in celelalte regiuni ale lumii. Modalitatea cea mai buna de a reduce semnificativ riscurile pe care le prezinta substantele periculoase care intra in compozitia echipamentelor electrice si electronice este de a inlocui aceste substante prin materiale noi, mult mai sigure din punct de vedere al protectiei mediului si a sanatatii umane. Substituirea acestor substante trebuie sa se realizeze sistematic prin alternative mai putin periculoase, de preferat, alternative pentru care nu poate fi identificat nici un pericol. Obiectivul substituirii substantelor cu solutii alternative este acela de a trece progresiv la o conceptie mai sigura a materialelor si a sistemelor, prin urmare decizia privind substituirea precum si un ansamblu de criterii pe baza carora se alege varianta alternativa trebuie sa fie clare. Ca principiu de baza pentru protectia mediului si a sanatatii umane, substituirea substantelor periculoase are multe avantaje:

 Stimuleaza inovatia. Autoritatile competente nu trebuie sa prescrie anumite alternative specifice, ci trebuie sa defineasca criterii care sa orienteze cercetarea in acest domeniu. Foloseste Principiul Precautiei. Argumentele contra principiului precautiei se focalizeaza, de multe ori, pe gradul de certitudine care este necesar in cazul nocivitatii unei substante inainte de a lua masuri pentru limitarea utilizarii. Cand se aplica principiul substituirii insa, daca alternativele care au proprietati mai putin periculoase sunt disponibile, atunci utilizarea substantei periculoase nu mai este permisa. Pagubele potentiale sunt astfel reduse sau evitate. Substituirea prin substante alternative reduce necesitatea efectuarii de evaluari dificile si de lunga durata a riscurilor care sunt de obicei subiective si dispun de putine date. Substituirea permite stimularea productiei curate si conceptiei produselor si a sistemelor durabile. Substituirea substantelor periculoase prin variante alternative poate interveni in diverse moduri. Substituirea se poate realiza prin inlocuirea simpla a substantei periculoase cu o alta substanta mai putin periculoasa, dar care are aceleasi caracteristici tehnice sau poate consta intr-o conceptie noua a produsului sau a procedeului in ansamblul sau in vederea obtinerii aceluiasi rezultat prin mijloace diferite.

Evaluarea (analiza) alternativelor:

Evaluarea riscurilor este mijlocul cel mai indicat a fi utilizat in luarea deciziei daca utilizarea unei substante este acceptabila sau nu. Aceasta evaluare este se bazeaza pe previziunea riscurilor pe care o substanta le poate induce si pe definirea nivelului de risc acceptabil. Evaluarea presupune o serie de estimari si revocari a valorii riscurilor, prin urmare aceasta este o evaluare mai mult subiectiva. Evaluarea pericolului real este insa o metoda mai obiectiva. Proprietatile intrinsece pot fi, in general, stabilite si cuantificate de o maniera empirica si constituie cea mai buna baza in luarea unei decizii. Evaluarea alternativelor se bazeaza pe o diversitate de factori. Exista o serie de metode care au fost dezvoltate pentru a compara alternativele disponibile si care permit examinarea completa a propritatilor chimice ale unei substante. Pe langa reglemantarile care obliga la substituirea obligatorie a anumitor substante periculoase si gasirea de solutii alternative sunt necesare si alte instrumente care sa garanteze implementarea corecta a acestora: o planificarea obligatorie a substituirii; un suport tehnic si financiar pentru identificarea substantelor alternative; masuri fiscale si prevederi legislative (de exemplu, limitarea in timp a autorizatiilor). Toti producatorii de echipamente electrice si electronice care folosesc in procesul de productie substante periculoase trebuie sa realizeze un Plan de substituire a acestora, adica o evaluare a alternativelor disponibile. Aceasta evaluare trebuie sa cuprinda: o descriere completa a alternativelor existente; o evaluare comparativa a pericolelor pe care acestea le pot avea; o evaluare a fezabilitatii tehnice.

Prin aceasta evaluare a substituirii substantelor periculoase se poate justifica atat prezenta cat si absenta de alternative mai putin periculoase. Planul de substituire trebuie sa fie transparent in ceea ce priveste metodele si informatiile utilizate in cercetarea si evaluarea alternativelor. Daca intreprinderea demonstreaza ca nici o varianta alternativa valabila nu este disponibila, atunci autorizatia acordata trebuie limitata in timp, putand fi acordata doar cu conditia ca intreprinderea sa implementeze un nou plan de substituire valabil. Costul alternativelor poate fi, initial, superior costului unei continuari a utilizarii substantei periculoase, insa acest cost poate sa scada pe masura ce creste cererea pe piata, iar competitia intre producatori se va intensifica.

Instrumente economice trebuie folosite pentru:

a obliga producatorii sa gaseasca solutii alternative a stimula si sustine financiar inlocuirea cu substante sau materiale alternative Pentru a stimula mai mult adoptarea de solutii alternative mai sigure, poate fi impusa o taxa pentru toti utilizatorii de substante periculoase. Aceasta taxa va putea finanta centralizarea si difuzarea informatiilor referitoare la solutiile alternative dar si cercetarea in acest domeniu. Anumite tari din Uniunea Europeana utilizeaza deja taxe ecologice in incercarea de a atinge obiectivele de protectie a mediului. In 1996, Danemarca a suprimat anumite impozite pe venitul personal, inlocuindu-le cu taxe ecologice. O reforma fiscala ecologica de acest tip poate fi utilizata pentru a taxa producatorii, fondurile colectate putand servi la subventionarea dezvoltarii de substante alternative.

Sprijinul tehnic in domeniul cercetarii de solutii alternative:

In numeroase state membre ale Uniunii Europene, intreprinderile care adopta solutii alternative cauta adesea un ajutor din exterior. Exista in UE numeroase programe bine stabilite care se focalizeaza pe conceptia de produse durabile si utilizarea de substante nepericuloase pentru mediu si pentru sanatatea umana. Importanta acordata substituirii substantelor periculoase este foarte mare in anumite tari din Uniunea Europeana, unde exista o serie de programe si proiecte de promovare substituirii substantelor periculoase care vin in sprijinul fabricantilor si importatorilor de ecipamente electrice si electronice.

Exemple:
In Suedia exista programul guvernamental 7 masuri pentru substituire care se bazeaza pe evaluari comparative ale fezabilitatii si disponibilitatii alternativelor. Guvernul ofera ajutor industriei prin baza sa interactiva de date PRIO, baza care contine atat substantele reglementate cat si substantele pentru care nu exista reglementari. PRIO furnizeaza informatii privind proprietatile si impactul acestor substante asupra sanatatii umane si asupra mediului. Cu ajutorul acestui site web, intreprinderile au posibilitatea de a evalua substantele chimice pe care ei le folosesc si de a studia oportunitatile de reducere a riscurilor acestor substante prin substituirea lor.

In majoritatea tarilor Uniunii Europene, exista o mare diversitate de mijloace informatice care permit evaluarea alternativelor. Anglia, Germania, Danemarca si Suedia au difuzat, astfel, o serie de informatii privind alternativele de inlocuire a substantelor periculoase in sectoare industriale specifice. De asemenea, au fost publicate pentru industrie documente orientative in acest sens. In Germania, de exemplu, a fost realizata, in cadrul unui studiu substituirea substantelor cu proprietati ignifuge - bifenili polibromurati (PBB) si eteri de difenil polibromurati (DEPB) - si a plumbului, o matrice de evaluare cu indicatori care permit compararea unui ansamblu de criterii precum proprietatile specifice ale unei substante, mobilitatea sa, cantitatile utilizate si deversarile indirecte in mediu. In cadrul matricei sunt stabilite valori estimative pentru fiecare substanta evaluata. Rezultatele sunt apoi clasate pe o scara a riscurilor cu valori de la foarte ridicata pana la foarte slaba. Matricea de evaluare determina ,in final, ce substante sunt preferabile. Indicatorii de evaluare pot fi consultati pe internet, iar soft-ul care poate fi descarcat permite efectuarea unei evaluari. In Germania, au fost studiate, in aceeasi masura, si posibilitatile de substituire a durabila a substantelor periculoase. Un studiu realizat asupra industriilor de inalta tehnologie din Asia, a scos in evidenta faptul ca legislatia europeana a incitat producatorii la renuntarea de a folosi substante chimice periculoase si la adoptarea unor tehnologii avand la baza substante chimice alternative. Astfel, intreprinderile japoneze sunt pozitionate strategic ca fiind promotorii de produse ecologice, fiind primii producatori din lume care au gasit solutii alternative de inlocuire a lipiturilor de plumb in echipamentele electronice. De asemenea, ei au pus la punct o tehnologie de lipitura fara plumb tinand cont de prevederile directivei 2002/96/CE privind deseurile de echipamente electrice si electronice, inaintea omologilor europeni si americani. Pentru stimularea cautarii de solutii alternative mult mai sigure din punct de vedere al protectiei mediului si a sanatatii umane si pentru dezvoltarea lor pe piata sunt necesare o serie de reglementari. Daca costul unei solutii alternative este prea ridicat din cauza unei cereri slabe pe piata si din cauza unei lipse de interes a intreprinderilor dintr-un sector, inovatia va fi marginalizata. O reglementare care sa se focalizeze strict pe substituirea acestor substante periculoase va stimula cercetarea, dezvoltarea si adoptarea de produse si procedee mult mai sigure in ceea ce priveste protectia mediului si a sanatatii umane. NOTIUNI DE ECO-CONCEPTIE A PRODUSELOR: La 15 aprilie 2005, Parlamentul european s-a pronuntat in favoarea unei noi directive cadru referitoare la eco-conceptie. Aceasta directiva vizeaza reducerea impactului asupra mediului a produselor consumatoare de energie, anuntand conditiile si criteriile riguroase in ceea ce priveste consumul de energie si de apa, productia de deseuri si prelungirea duratei lor de viata. Daca deseurile constituie problema majora, echipamentele electrice si electronice au un impact asupra mediului pe parcursul tuturor etapelor ciclurilor lor de viata: productie, utilizare, sfarsitul duratei de viata. In cadrul procesului de fabricatie, exista o serie de substante periculoase si toxice care sunt utilizate pentru circuitele integrate, condensatori, ecrane, etc. Pentru

fabricarea unui calculator sunt necesare, de exemplu, 22 de kg de produsi chimici, 1,5 tone de apa si o cantitate importanta de plumb, cadmiu si mercur. Aceste substante pot avea efecte nefaste asupra sanatatii umane si a factorilor de mediu in general. Echipamentele electrice si electronice sunt mari consumatoare de energie. Ele solicita o cantitate considerabila de electricitate pe tot parcursul duratei de viata. Utilizarea lor necorespunzatoare poate duce la un consum si mai mare de energie. In fiecare an,de exemplu, in domeniul calculatoarelor se consuma atata electricitate cat consuma o tara de aproximativ 155 de milioane de locuitori (de exemplu Brazilia). Numarul mare de echipamente electrice si electronice si varietatea de deseuri pe care acestea legenereaza complica tratamentul si gestionarea deseurilor din echipamentele electrice si electronice. In plus, progresul tehnologic si noile echipamente ofera in permanenta mai multe servicii si incita consumatorii sa isi inlocuiasca rapid vechile aparate. In consecinta, cantitatile de deseuri provenite din echipamentele electrice si electronice sunt considerabile in fiecare an, sunt generate, in lume, circa 20 pana la 50 de milioane de tone de deseuri provenite din echipamentele electrice si electronice (metale feroase si neferoase, inerte sticla, lemn, beton - , materiale plastice, parti componente periculoase pile, tuburi catodice, condensatori, ecrane cu cristal lichid, comutatoare cu mercur, etc). Aceste deseuri pot induce riscuri majore pentru sanatatea umana si pentru mediu. Eco-conceptia (eco-design) produselor electrice si electronice reprezinta un factor de reusita in ceea ce priveste protectia mediului. Obiectivul unui astfel de demers este reducerea impacturilor produsului asupra mediului nconjurator de-a lungul ntregului sau ciclu de viata. Conceptul de baza al eco-conceptiei este modelul ciclului de viata, n care toate intrarile (materiale si energie) si toate iesirile (emisii poluante si deseuri) n/din fazele procesului de fabricatie, precum si cele n/din etapele de distributie, utilizare si eliminare sunt identificate si luate in considerare. Aceasta permite, printr-o mai buna proiectare, eliminarea impactului de mediu al produselor de acest fel pe toata durata lor de viata, de la asigurarea materiilor prime la fabricare si asamblare, pana la utilizarea, dezafectarea si reciclarea componentelor sub forma de materii prime secundare. In contextul cresterii continue a productiei industriale, aceasta abordare este tehnologica, deoarece criteriile considerate sunt pur tehnice: alegerea materialelor, durabilitatea produsului, consumul de energie. Nu se urmareste diminuarea cantitatii de produse fabricate, ci reducerea impactului lor asupra mediului nconjurator. In acest caz, se va incerca conceperea de "produse mai putin energofage", cu un continut mai mic de materiale toxice susceptibile sa reprezinte un pericol pentru utilizatorul sau, mai usor de reparat pentru a creste durata lor de viata. In cazul echipamentelor electrice si electronice putem vorbi despre: Ameliorarea produsului (respectiv o ameliorare progresiva a produsului): este vorba n fapt de o actualizare a produsului, restrictia de mediu fiind administrata punct cu punct n conditiile n care tehnicile de fabricatie si produsul nsusi raman n general identice. Reconceptia produsului: este vorba de o regandire a unui produs existent. n acest caz proiectul necesita un studiu mai aprofundat al produsului existent si o mobilizare mai importanta a echipei de conceptie. In acest caz, ideal ar fi sa nu se

impuna nici o restrictie de cost, de termen si de calitate pentru a facilita activitatea de creativitate. La acest nivel, tehnologiile pot sa evolueze pentru a minimiza - de exemplu continutul de substante chimice periculoase sau consumul de energie n mai multe etape ale ciclului de viata a produsului. La nivelul produsului componentele sunt schimbate, ca si materialele etc. pentru a creste, n special, folosirea materialelor netoxice, pentru a usura dezasamblarea, reutilizarea anumitor piese sau reciclarea materialelor. Un astfel de proiect implica nu numai ntreprinderea, care poate sa aiba metodele sale de productie, de asamblare etc., dar si furnizorii sau antreprenorii care trebuie la randul lor sa modifice tiparele, materialele, tehnologiile de fabricatie etc. Producatorii de material electronic (exceptiile sunt indicate in cadrul directivei) ar trebui sa investeasca milioane de euro pentru a reorganiza, la termenul mentionat in directiva, productia de echipamente electrice si electronice in asa fel incat sa evite substantele periculoase, in special plumbul; Este necesar, de asemenea, ca producatorii si distribuitorii de componente sa furnizeze piese care nu contin aceste substante, si aceasta, in masura in care e posibil, la timp pentru a putea proceda la reorganizarea individuala Pe de alta parte, ei au nevoie de informatii suficiente pentru a putea pregati productia si, mai tarziu, pentru a o pune in conformitate cu directiva RoHS sau cu textele legislative specific fiecarei tari. Atunci cand responsabilitatea conformitatii la directiva RoHS cade in sarcina producatorilor de echipamente, competentele legale sunt, de asemenea, transferate de-a lungul intregului lant de aprovizionare. 5. PROPUNERI PENTRU ELABORAREA UNEI BANCI DE DATE LA NIVELUL PRODUCATORILOR SI A ACTIVITATII DE MONITORIZARE PE LINIE DE PROTECTIEA MEDIULUI: Pentru toate echipamentele electrice si electronice introduse pe piata, producatorii trebuie sa furnizeze autoritatii competente (Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor) toate informatiile referitoare la echipamente, precum si la modul de gestionare a deseurilor provenite din acestea. In acest sens si in conformitate cu HG 491/2005, autoritatea competenta (MMGA) trebuie sa intocmeasca un registru al producatorilor si importatorilor n care sunt centralizate anual informatii, inclusiv estimari, cu privire la: - cantitatile si categoriile de EEE introduse pe piata; - cantitatile si categoriile de EEE care au fost colectate prin toate mijloacele si refolosite, reciclate si recuperate; - greutatea sau numarul deseurilor colectate exportate. Producatorii sunt obligati, pana la data limita stabilita prin lege, sa se inscrie in acest registru, iar in urma inscrierii acestia primesc un numar de inregistrare care va comunicat de acestia tuturor retelelor comerciale prin care sunt vandute EEE. Prin urmare, doar producatorii nregistrati n registru pot introduce pe piata EEE. De asemenea, producatorii trebuie sa furnizeze informatii privind componentele si materialele echipamentelor precum si informatii privind substituirea substantelor periculoase in aceste echipamente electrice si electronice. In acest registru, producatorii trebuie sa furnizeze toate informatiile privind cantitatile si categoriile de EEE introduse pe piata.

Registrul trebuie sa contina informatii clare de identificare a produselor (tipul produsului, seria produsului, etc) si de identificare a producatorului. Toate aceste informatii de identificare permit autoritatilor sa realizeze un control mult mai eficient si o supraveghere mai buna a pietei echipamentelor electrice si electronice. In anexele 1, 2 si 3 sunt prezentate propuneri de modele si anume: Anexa nr. 1 Propunere pentru Registrul producatorilor si importatorilor de echipamente electrice si electrocasnice Anexa nr. 2 Propunere pentru Ancheta de evaluare a intreprinderilor unde este necesara implementarea Directivei 2002/95/CE Anexa nr. 3 Propunere pentru Formular pentru verificarea nivelului de aplicare a Directivei 2002/95/CE privind restrictiile de folosire a unor substante periculoase in echipamentele electrice si electrocasnice de catre producatorii romani in domeniu. Anexa nr. 1 se refera la o propunere pentru obtinerea de date necesare realizarii Registrului producatorilor si importatorilor de echipamente electrice si electrocasnice. Anexa nr. 2 - Chestionar privind Ancheta de evaluare a intreprinderilor necesara implementarii Directivei 2002/95/CE - RoHS (Reduction of hazardous substances) privind restrictiile de folosire a anumitor substante periculoase in echipamentele electrice si electronice poate fi utilizat in vederea cunoasterii nivelului de informare a producatorilor romani in domeniu a directivei RoHS. Chestionarul poate fi adaptat la HG 992/25 august 2005 privind limitarea utilizarii anumitor substante periculoase in EEE, hotarare care transpune directiva RoHS. Anexa nr. 3 - Formular pentru verificarea nivelului de aplicare a Directivei 2002/95/CE -privind restrictiile de folosire a anumitor substante periculoase in echipamentele electrice si electronice de catre producatorii romani in domeniu: Formularul este conceput in vederea utilizarii acestuia in cadrul unui site internet in domeniu si poate fi completat on-line. Acesta are ca scop identificarea nivelului de aplicare, de catre producatorii in domeniu, a HG HG 992/25 august 2005 privind limitarea utilizarii anumitor substante periculoase in EEE si a HG 448/19 mai 2005 privind deseurile din EEE.

Reelele electrice de distribuie i alimentare ale cldirilor civile administrate de persoane fizice sau juridice, sunt alimentate direct din RED-JT a furnizorului printr-o soluie de racord electric specific, denumit BRANAMENT. Principalele elementele ale branamentului electric sunt: - coloanele de alimentare ale firidei de branament; - firida de branament; - punctul de delimitare; - tabloul general al consumatorului.

Soluiile de realizare a bransamentului difer n funcie de particularitile consumatorului, respectiv dac acetia sunt locuine individuale, blocuri de locuine, consumatori tertiari, etc. De regul, consumatorii casnici sunt alimentai cu energie electric prin branament monofazat, deoarece receptorii caracteristici acestora sunt corpurile de iluminat i echipamente electrocasnice alimentate de la prizele monofazate. Numrul i puterea corpurilor de iluminat (LL), dar si a prizelor (LP) se stabilesc pe seama solicitrii beneficiarului, respectand normativul I7-02. n cazul unor locuine individuale cu un consum ridicat (>30A), sau care au i receptori trifazai, branamentul i reeaua electric la consumator va fi i trifazat. Tabloul general (TG) al cldirii va fi trifazat, iar din acesta se alimenteaz circuitele monofazate pentru iluminat i prize dintr-un tablou propriu, iar pentru receptorii trifazai se va organiza un tablou special care sa conin i eventualele aparate de comutat i protecie necesare receptorului trifazat.

Firida de distributie si contorizare de palier in carcasa metalica/policarbonat

Sunt destinate distributiei, monitorizarii si protectiei circuitelor de alimentare ale consumatorilor casnici dintr-un bloc de locuinte.

Functiuni:

racordarea instalatiilor de utilizare ale clientilor casnici din blocurile de locuinte sau ale clientilor comerciali, la instalatiile de alimentare ale furnizorului; masurarea energiei active consumate de catre fiecare abonat, cat si a celei din circuitul de iluminat din casa scarii; protectia la scurtcircuit, suprasarcina si la curenti diferentiali reziduali a coloanelor de alimentare a consumatorilor; protectia impotriva supratensiunilor de frecventa industriala produse la consumator,prin intreruperea accidentala a conductorului de nul; protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa a circuitelor si echipamentelor din interiorul cutiei; posibilitatea realimentarii de catre consumator, in cazul actionarii protectiei la un defect in instalatiile acestuia; posibilitatea intreruperii alimentarii cu energie electrica de catre furnizor, independent de prezenta consumatorului; protectia impotriva sustragerilor de energie electrica si a deteriorarii echipamentului prin actiunea unor persoane neavizate.

Caracteristici tehnice:
curent nominal termic si de utilizare: tensiune nominala de utilizare: tensiune nominala de izolare: frecventa nominala: gradul de protectie: max.250A circuit trifazat; max.32A circuit monofazat; 400/230 Vc.a; 690 Vc.a; 50Hz2% IP 30 (aparent); IP 43 (incastrat); IP 54 (exterior).

Elemente componente :

carcasa metalica sau din policarbonat termoplastic cu capac transparent, cu doua compartimente, unul pentru masura si contorizare, altul pentru distributie (podul de bare si aparatajul electric de protectie la scurtcircuit, suprasarcina si curent de defect), dispuse alaturat; schelet metalic pentru montarea contoarelor monofazate realizat din tabla

zincata;

schelet metalic pentru montare sistem de bare si aparataj de protectie executat tot din tabla zincata; usa de acces in compartimentul pentru alimentarea generala este prevazuta cu ferestre in dreptul intreruptoarelor automate, pentru a se permite deconectarea/conectarea usoara a acestora; garnituri pentru intrare / iesire cabluri; soclu sigurante tip SIST cu sigurante MPR pe alimentarea generala a firidei (de la mai mult de 6 abonati); aparatajul de protectie este format din intreruptoare automate diferentiale bipolare (Id=300mA) cu protectie la suprasarcina, scurtcircuit cu capacitatea de rupere Icu=10kA;

modul de protectie la supratensiune de frecventa industriala;acesta se utilizeaza impreuna cu intreruptoarele automate cu bobina de declansare; pod de bare (R,S,T,NL) pe suporti izolanti; circuitele electrice interioare realizate cu conductoare din cupru izolate; presgarnituri sau decupari pentru intrarea/iesirea cablurilor de alimentare.

Conditii de utilizare:
loc de montaj: grupa de climat: interior/exterior; WDr/CT (climat moderat:cald uscat / temperat rece); -4050C; 35C; max.100% la 25C; 2000 m; 3; categoria III; mediu inconjurator A; 25 ani.

temperatura mediului ambiant in timpul utilizarii: -2540C; temperatura mediului ambiant in timpul transportului, depozitarii si montarii: temperatura ambianta medie in 24h: umiditatea relativa a aerului: altitudinea maxima: gradul de poluare: categoria de supratensiune: medii electromagnetice: durata de viata:

Firida de distributie si contorizare de palier in carcasa metalica/policarbonat:

Legenda F851, F852, ... intrerupator automat F+N, cu protectie diferentiala si la supratensiune P501, P502, ... contoare monofazate de energie activa

Reproducerea imaginilor sau continutului text prezentate in acest site este interzisa in lipsa unui acord prealabil.

Firida de distributie si contorizare de palier in carcasa metalica/policarbonat: Montaj si racordare :

amplasarea firidei de distributie si contorizare se face pe zid sau incastrat in zid, cutia fiind dotata cu accesoriile corespunzatoare (la montare pe zid prin urechi de prindere); racordarea firidei de distributie si contorizare se face cu cablu adecvat curentului nominal de utilizare, intrarea si iesirea cablurilor fiind asigurata de presgarnituri sau decupari corespunzatoare; usile de acces sunt prevazute cu incuietori speciale pentru a impiedica accesul persoanelor neavizate in zona contoarelor, iar in zona consumatorilor cu incuietori obisnuite.

Bibliografie:
http://www.electroalfa.ro/ro/produse_si_servicii/produse/cp5echipamente_electrice_de_distributie_in_sistemele_energetice/pr15firida_distributie_contorizare.aspx www.ecursuri.ro

http://www.electricalc.ro/index.php/racordarea-la-reteauaelectrica/bransamentul-electric

http://www.electricalc.ro/index.php/racordarea-la-reteauaelectrica/bransamentul-electric