Statul dac

Juverdeanu Aurelia Melania

Scoala nr. 5 Principesa Elena Bibescu Barlad

 Uniunile de triburi grupau mai multe triburi apropiate. Dromihetes a condus o astfel de uniune. Cercetarile arheologice au demonstrat existenta mai multor uniuni de triburi dacice inaintea statului dac a lui Burebista (in Muntenia, in sud-vestul Transilvaniei, in vestul Olteniei, in Banat, in centrul Moldovei). Regatul lui Burebista cuprindea toate triburile dacilor si chiar alte populatii. In fruntea statului dac era regele. El conducea tara ajutat de un sfat al nobililor si sfatuit de marele preot. Succesiunea la tron era ereditar-electiva; Acornion din Dionysopolis ne spune ca inainte de Burebista a fost rege al dacilor tatal acestuia (principiul ereditar); Cassius Dio ne povesteste ca regele Duras a cedat domnia lui Decebal (principiul electiv). Dion Chrisostom ne spune ca dacii aleg atat pe rege cat si pe preoti dintre nobili.
Scoala nr. 5 Principesa Elena Bibescu Barlad

Juverdeanu Aurelia Melania

I. DROMICHAITES

care dupa izvoarele istorice este primul rege al dacilor, cam cu 300 ani inainte de Hristos.El isi apara tara, luptanduse cu un rege macedonean pe nume Lisimah.
Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 Principesa Elena Bibescu Barlad

 DROMICHAETES - n 300 .e.n. - geto-dacii din Muntenia sub conducerea lui Dromichaetes in piept lui Lisimah (urmaul lui Alexandru Macedon din 306 .e.n.). Dromichaetes ntr-o prim lupt l ia prizonier pe Agatocle, fiul lui Lisimah dar i d drumul n 292 .e.n. Dup o nou confruntare, Lisimah nsui cade prizonier i primete o lecie de la Dromichaetes prin banchetul organizat de regele get prin diferenta de bogie dintre mesele celor doi regi, episod relatat de Diodorus. Pausania adaug c Lisimah i-a cstorit fiica dup regele get. De reinut c Dromichaetes i convinge pe soldai nu le ordona salvarea lui Lisimah ceea ce denot o democraie militar. Alti regi geto-daci in aceasta perioada (secolul al III-lea I.Hr. secolul al II-lea I.Hr.) au fost: Zalmodegicos si Rhemaxos (in Dobrogea); Oroles (in Transilvania) - i-a invins pe bastarni. Rubobostes in sudul Moldovei- i-a invins si el pe bastarni
Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 Principesa Elena Bibescu Barlad

Burebista

II. BUREBISTA 81-44 I.HR.

Juverdeanu Aurelia Melania

Strabon. contemporan cu marele rege dac, spune: " Burebista, brbat get, lund conducerea neamului su, prin abstinen i ascultare de porunci ,a ridicat pe oamenii acetia,aa nct ,n numai civa ani,a intemeiat o mare mprie i a supus geilor pe aproape toi vecinii; ba a ajuns s fie temut chiar i de romani pentru c trecea Istrul fr frica, pradnd Tracia pna n Macedonia i Iliria, iar pe celii cei ce se amestecaser cu tracii si ilirii i- a pustiit cu totul, iar pe boii de sub conducerea lui Cristasiro, precum i pe taurisci i-a nimicit cu desvirire Statul dac sub BUREBISTA a fost rezultatul dezvoltrii vieii materiale i spirituale: prelucrarea fierului, roata olarului, olritul n sine, agricultura practicat intens si organizat dei cunoscute din vechime acum au luat o deosebit amploare. Ca dovad a acestei dezvoltri este i sporirea populaiei, cnd pe lng creterea numrului de localiti se poate observa i infiinarea unor aezri de tip protourban-centre militare, religioase,politice pe care dacii le numeau n limba lor DAVA. Scoala nr. 5 Principesa Elena Bibescu
Barlad

..a fost o capetenie puternica (..)si a reusit sa uneasca sub conducerea sa toate triburile daco-getilor si o parte a teritoriilor locuite de vecini. Cauzele aparitiei statului dac au fost: unitatea etnica si lingvistica a geto-dacilor; pericolele care amenintau Dacia (celtii, dinspre vest, romanii, dinspre sud); aparitia unei personalitati politice si militare remarcabile-Burebista. Zona Muntiilor Orastiei, din interiorul arcului carpatic, reprezinta nucleul statului dac. Cogaionon, muntele sacru al dacilor era situat in acesti munti, care, de asemenea, erau foarte bogati in fier. Scoala nr. 5 Principesa Elena Bibescu
Juverdeanu Aurelia Melania Barlad

 Burebista devine rege in jurul anului 82 I.Hr. In scurt timp el reuseste, ajutat de marele preot Deceneu, sa uneasca toate triburile geto-dace, dand nastere unui stat puternic. Unirea s-a facut pe doua cai: pe cale pasnica sau pe cale razboinica. Campaniile lui Burebista In 60-59 I.Hr. Burebista duce o campanie victorioasa impotriva celtilor care amenintau Dacia dinspre nord-vest. Dupa 55 I.Hr. Burebista supune cetatile grecesti de pe malul Marii Negre, de la Olbia pana la Apollonia. Unele cetati au fost supuse pasnic (Tyras, Tomis, Callatis, Dionysopolis, Apollonia), altele prin lupta. Stapanirea oraselor grecesti a avut o mare importanta economica pentru statul dac. Campaniile de pe tarmul Marii Negre duc la retragerea scitilor pe valea Donului. Dupa 48 I.Hr. Burebista a purtat lupte victorioase cu celtii din nord-vestul si sudvestul Daciei (mentionate de Strabon). 4. Statul lui Burebista Stapanirea lui Burebista se intindea, la mijlocul secolului I I.Hr., de la Dunarea Mijlocie si Morava (vest), Muntii Balcani (sud), Marea Neagra, Bug (est), Carpatii nordici (nord). O inscriptie greceasca il numeste pe Burebista "cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia". Scoala nr. 5 Principesa Elena Bibescu Dupa Strabo, Burebista putea ridica oBarlad armata de 200.000 de oameni. Juverdeanu Aurelia Melania

n ce privete politica intern, sub marele rege dac se stabilesc norme juridice i etice prin ndemnarea la sobrietate i abstinen i desigur prin puterea exemplului. Noul mod de via are ca centru spiritual Muntele sfnt KOGAION ,dar s-au mentinut i incintele sacre locale. Pe plan local, Burebista menine n conducere pe efii de trib locali care s-au supus, n timp ce pe plan central recruteaz oameni noi, nsrcinai cu administrarea activitilor productive, strngerea drilor i supravegherea muncilor obteti. Astfel se realizeaz sistemul de fortificaii din Munii Surianul ntre vile Sebeului, Mureului, Streiului i Jiului, cuprinznd cetile de la Costesti, Blidaru, Piatra Roie, Bania, Cplna, Cugiri Vrful lui Hulpe. In 48 I.Hr. Burebista se amesteca in razboiul civil de la Roma dintre Caesar si Pompeius. Burebista isi acorda sprijinul lui Pompeius in schimbul recunoasterii statului sau. Ajutorul sau nu mai ajunge la Pompeius, care este invins de Caesar. Caesar intentioneaza sa-i pedepseasca pe daci si se pregateste sa porneasca razboi impotriva lui Burebista. Expeditia nu mai are loc pentru ca Caesar este asasinat la 15 martie 44 i.Hr. Dupa scurt timp este Burebista va avea aceeasi soarta, fiind de asemenea asasinat. Presupunem ca a existat un complot al nobililor.
Scoala nr. 5 Principesa Elena Bibescu Barlad

Juverdeanu Aurelia Melania

7. Dacia dupa moartea lui Burebista Dupa moartea lui Burebista, intinsa stapanire a acestuia se imparte in patru, apoi in cinci regate mai mici. Cetatile grecesti de pe tarmul Marii Negre si triburile celtice nu mai recunosc autoritatea statului dac. Deceneu este rege peste statul aflat in zona Muntiilor Orastiei. Asadar, Deceneu are functiile de rege, mare preot si judecator suprem. "Muntele Sacru" (Kogaionon) devine resedinta regala - Sarmizegetusa Basileion. Deceneu ridica noi sanctuare la Sarmizegetusa. Astfel, putem vorbi despre o continuitate statala in zona Muntiilor Orastiei. Dupa Deceneu au domnit la Sarmizegetusa urmatorii regi: Comosicus, Scorilo, care a domnit timp de 40 de ani, Duras, care a condus o expeditie la sud de Dunare. Alti regi daci despre care avem informatii au fost: Dicomes, ruda cu Burebista, a condus un regat intre Carpati si Nistru; Dapyx, Zyraxes - in Dobrogea; Roles, Cotiso - in Muntenia.

Juverdeanu Aurelia Melania

Scoala nr. 5 Principesa Elena Bibescu Barlad

Juverdeanu Aurelia Melania

Scoala nr. 5 Principesa Elena Bibescu Barlad

Expansiunea romana. Campanii ale dacilor

In secolul I d.Cr. Dacia incepe un proces de integrare culturala in lumea romane. Conducatorii Romei considera pe geto-daci un popor civilizat, iar Dacia, o tara bogata. In anul 15 d.Hr. Romanii creeaza provincia Moesia (in sudul Dunarii), la care in 46 d.Hr. este anexata Dobrogea. In vestul Daciei, este creata in 9-10 d.Hr. provincia Pannonia. Regii daci au condus mai multe campanii impotriva romanilor. Cea mai importanta a fost campania lui Duras din iarna 85/86 d.Cr. Domitianus, imparatul romanilor vine cu armata la Dunare si il respinge pe regele dac. Planuieste Scoala nr. 5 Principesa Elena Bibescu Juverdeanu Aurelia Melania Barlad invadarea Daciei.

Timp de un secol si jumatate, dupa moartea lui Burebista, daco-getii au luptat impotriva expansiunii romane, dar n-au putut impiedica cucerirea Dobrogei (28 i.e.n.) si, in sec. I e.n., pustiirea in mai multe rinduri a sudului Munteniei. In fata pericolului tot mai amenintator, cele mai multe triburi dacice s-au unit din nou, spre sfirsitul sec. I e.n., formind un stat puternic sub conducerea lui Decebal.

Decebal era foarte priceput n planurile de razboi i iscusit n nfaptuirea lor, tiind sa aleaga prilejul de a-l ataca pe duman i a se retrage la timp. Dibaci n a ntinde curse, era un bun luptator i se pricepea sa foloseasca izbanda, dar i sa iasa cu bine dintr-o infrngere. Din aceasta pricina multa vreme a fost un duman de temut pentru romani.
Dio Cassius
Scoala nr. 5 Principesa Elena Bibescu Barlad

Juverdeanu Aurelia Melania

Campania romana din 87. Victoria dacilor de la Tapae

Cornelius Fuscus, general roman, conducand o armata formata din 5-6 legiuni trece in 87 Dunarea, pe un pod de vase. Inainteaza prin Banat si strabate Portile de Fier ale Transilvaniei. Armata romana este atacata de daci la Tapae. Dacii castiga lupta. Fuscus este ucis in timpul luptei, iar o legiune romana este complet nimicita (steagurile si masinile ei de razboi sunt capturate de daci). Conducatorul dacilor in lupta de la Tapae a fost Diurpaneus, un nobil (taraboste) din sudvestul Daciei. Dupa aceasta mare victorie, Diurpaneus este considerat de geto-daci un semizeu. Duras ii cedeaza tronul Daciei (87), iar noul rege primeste numele de Decebal, care inseamna "cel puternic", "cel viteaz". Este recunoscut ca Scoala nr. 5 Principesa Elena Bibescu Juverdeanu Aurelia Melania Barlad rege de catre toti dacii.

Campania romana din 88. Pacea din 89

In 88 generalul roman Tettius Iulianus trece Dunarea, urmand acelasi drum ca si Fuscus. Se da din nou o lupta la Tapae, dar romanii ies invingatori. Insusi marele preot, Vezina, scapa cu greu din lupta. Tettius Iulianus nu poate inainta mai departe. Decebal cere pace, dar Domitianus refuza. Domitianus este infrant in Pannonia de niste populatii germanice si renunta la continuarea razboiului cu dacii. Trimite solie la Decebal si incheie pace (89). Tratativele au fost purtate de Diegis, fratele lui Decebal. in urma intelegerii, Decebal primeste de la Domitianus bani si mesteri. Pacea din 89 a fost un compromis. In 96 Domitianus este asasinat, iar Marcus Cocceius Nerva este proclamat imparat. Marcus Ulpius Traianus, o persoana cu excelente calitati militare, obtine victorii in Panonia, in timpul unor campanii impotriva triburilor germanice. Traian este adoptat ca fiu de Nerva, care il proclama asociatul sau. Cand Nerva moare, in ianuarie 98, Traian devine imparat.
Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 Principesa Elena Bibescu Barlad

Juverdeanu Aurelia Melania

Scoala nr. 5 Principesa Elena Bibescu Barlad

Numele lui Decebal (87106) este legat mai ales de rzboaiele dintre daci i romani, care au avut loc n 101 - 102 si 105 - 106 si care constituie "actul de nastere" al poporului romn. Ele sunt reprezentate pe Columna lui Traian de la Roma, care imortalizeaz victoriile lui Traian contra lui Decebal.

 1.Statul lui Decebal Statul lui Decebal este mai mic decat stapanirea lui Burebista, dar era mai unit si mai bine organizat. Acest stat se intindea de la Tisa pana la Siret si de la Carpatii Nordici pana la Dunare. Aceasta perioada, ultimul deceniu al secolului I d.Cr. si primii ani ai secolului II d.Cr., este perioada de maxima dezvoltare a societatii dacice: in timpul lui Decebal au fost construite, la Sarmizegetusa, Soarele de Andezit si sanctuarele patrulatere; in zona Muntiilor Orastie existau cele mai mari ateliere de metalurgie din afara lumii greco-romane. Decebal a dublat de asemenea, incintele cetatilor Piatra Rosie si Blidaru. 2. Cauzele noilor razboaie Au existat mai multi factori care l-au determinat pe Traian sa redeschida conflictele cu dacii: nerespectarea pacii din 89 de catre Decebal (atragerea de transfugi romani in armata sa, aliante militare cu dusmanii romanilor - bastarni, roxolani); dorinta lui Traian de a dezbina pe barbari (sa impiedice alianta dintre sarmati si germani); un alt motiv important a fost reprezentat de bogatia Daciei. 3. Armata lui Decebal Putem estima ca Decebal dispunea de o armata formata din: 140.000 ostasi daci si 20.000 ostasi din partea aliatilor. Aceasta armata era pregatita de instructori romani, era cantonata in cetati de Scoala nr. 5 Principesa Elena Bibescu Juverdeanu Aurelia Melania Barlad piatra si dispunea de masini de lupta romane.

Juverdeanu Aurelia Melania

Scoala nr. 5 Principesa Elena Bibescu Barlad

 Razboiul din anii 101-102 Dupa trei ani de pregatiri, Traian paraseste in martie 101 Roma. Grosul armatei trece Dunarea pe la Viminacium (in Serbia), pe pod dublu de vase. Restul armatei a trecut fluviul pe la Dierna. Jonctiunea celor doua coloane s-a facut la Tibiscum de unde s-au indreptat spre Sarmizegetusa. Decebal ii ataca pe romani la Tapae. Se da o mare batalie in urma careia dacii, desi infranti, se retrag n ordine. Legiunile romane ajung la sistemul de fortificatii din zona Muntiilor Orastiei. Venirea iernii si luptele purtate pana atunci il conving pe Traian sa intrerupa campania. Decebal impreuna cu aliatii sai (bastarnii si roxolanii) ataca garnizoanele romane din sudul Dunarii. Scopul sau era de a-i determina pe romani sa paraseasca Banatul. Planul lui Decebal nu reuseste pentru ca Traian vine doar cu o parte din legiuni. si ii invinge pe daci. O lupta importanta s-a dat la Adamclisi. (sudul Dobrogei). In amintirea acestei victorii, Traian va ridica aici, in 109, monumentul Tropeaum Traiani. In primavara anului 102 romanii reiau luptele in Dacia. Inainteaza spre Sarmizegetusa. Dupa un greu asediu, este cucerita cetatea de la Costesti si ScoalaDecebal nr. 5 Principesa Elenapace, Bibescu iar Traian accepta. probabil cetatea de la Capalna. cere Juverdeanu Aurelia Melania
Barlad

Monumentul de la Adamclisi (Constanta) a fost ridicat in 109 in memoria unei mari batalii a razboiului pentru cucerirea Daciei de catre Traian.Monumentul a fost distrus si abia in 1977 devine posibila finalizarea reconstituirii integrale a monumentului la dimensiunile initiale.
Prin scenele de pe metope in care sunt prezentate prizonieri daci, edificiul comemorativ de la Adamclisi este o veritabila Columna Scoala Traiana din taraElena noastra. nr. 5 Principesa Bibescu
Juverdeanu Aurelia Melania Barlad

Juverdeanu Aurelia Melania

Scoala nr. 5 Principesa Elena Bibescu Barlad

 Pacea din 102 Pacea contine conditii deosebit de grele pentru Decebal: dacii au nevoiti sa predea toate armele si masinile de razboi romane si sa darame zidurile cetatilor; au renuntat la teritoriile ocupate de romani (Banatul, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei); nu mai aveau voie primeasca fugari din imperiu sau sa faca aliante cu dusmanii Romei. Razboiul din anii 105-106 Intre anii 102-105 atat Decebal cat si Traian fac pregatiri intense pentru reluarea luptelor. Traian construieste cu ajutorul lui Apollodor din Damasc podul de piatra de peste Dunare, de la Drobeta. Decebal isi reface armata si cetatile, in timp ce creeaza noi aliante, impotriva romanilor, cu neamurile vecine. In iunie 105 Traian paraseste din nou Roma. Trece Dunarea pe podul de la Drobeta. Atacul principal este indreptat impotriva Sarmizegetusei. Armata romana a inaintat pe mai multe coloane: prin Banat (pe la Tapae), prin Oltenia (pe valea Oltului si valea Jiului), prin Muntenia. Sunt distruse cetatile de la Costesti, Blidaru, Piatra Rosie. Sarmizegetusa este cucerita in urma unui lung asediu. Decebal se retrage in Carpatii Orientali, dar este urmarit de cavaleria romana. Inainte de a fi prins isi ia singur viata. Pana in vara anului 106 sunt infrante si ultimele rezistente ale dacilor. O diploma militara din 11 august 106, descoperita la Porolissum, mentioneaza Dacia ca Scoala nr. 5 Principesa Elena Bibescu Juverdeanu Aurelia Melania Barlad provincie romana.

Ramas in Dacia dupa terminarea razboaielor (106 e.n.), Traian a creat <<Dacia romana>> care era o provincie imperiala de rang imperial, adininistrata de imparat printr-un imputernicit al sau care purta titlul oficial de legatus Augusti propraetore.

Juverdeanu Aurelia Melania

Scoala nr. 5 Principesa Elena Bibescu Barlad

In epoca romana, Dacia a cunoscut o considerabila dezvoltare economica al carei finalitate era, fireste, Roma. S-au realizat progrese in domeniul mineritului, mestesugurilor, agriculturii, a inflorit comertul, s-a extins folosirea scrisului. Au aparut o serie de asezari urbane (Ulpia Traiana, Napoca, Drobeta, Apulum, Romula etc.), care au primit pe rind, datorita dezvoltarii lor urbane, rangul de municipium si chiar pe cel de colonia.

Juverdeanu Aurelia Melania

Scoala nr. 5 Principesa Elena Bibescu Barlad

Prirnul guvernator al Daciei a fost Decimus Terentius Scaurianus, in timpul guvernarii caruia (106-e.n.) a fost intemeiat si primul oras roman din Dacia, metropola a provinciei, colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica, la titulatura careia in vremea lui Adrian se va adauga si vechiul nume dacic Sarmizegetusa. Orasul a fost intemeiat prin colonizarea veteranilor din legiunile care participasera la cucerirea Daciei.

Juverdeanu Aurelia Melania

Scoala nr. 5 Principesa Elena Bibescu Barlad

Juverdeanu Aurelia Melania

Scoala nr. 5 Principesa Elena Bibescu Barlad

Traian duce la Roma o mare cantitate de aur (165 tone) si argint (331 tone) drept captura de razboi, care va ajuta mult economia slabita a imperiului si cu care va fi folosita si la construirea Forumul lui Traian. Din ordinul imparatului Traian intre aniii 111-113, dupa proiectul arhitectului Apollodor din Damasc a fost ridicata Columna lui Traian inalta de 40 m si lucrata din marmura.

In varful columnei se afla la inceput un vultur de bronz care a fost inlocuit cu statuia lui Traian . La baza Columnei a fost pus un vas cu ramasitele pamantesti ale imparatului Traian.
Scenele sculptate in forma de spirala ,povestesc in 124 de episoade, cele doua razboaie daco-romane.
Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 Principesa Elena Bibescu Barlad

Romanii atacnd o fortrea dacic

Juverdeanu Aurelia Melania

Scoala nr. 5 Principesa Elena Bibescu Barlad

Dacii atacnd o fortrea roman

Un grup de daci se supun

Asediul Sarmizegetusei

Juverdeanu Aurelia Melania

Scoala nr. 5 Principesa Elena Bibescu Barlad

Fortrea dacic, ultima lupta

Decebal se sinucide

Juverdeanu Aurelia Melania

Scoala nr. 5 Principesa Elena Bibescu Barlad