Educaia n Sparta

Sparta nu se deosebea mult de celelalte state ale antichitii. Dar ceea ce i-a oferit spiritul, cunoscut mai trziu sub denumirea de spartan au fost regulile ascetice i criteriile de disciplin militar care, prin voina lui Licurg, au marcat viaa i mai ales educaia tineretului. Sparta nu avea o armat. Era ea nsi una. Cetenii ei nu era dect nite supui, nu aveau dreptul s se ocupe nici de comer, nici de industrie, pentru c trebuiau s se pstreze doar pentru politic i pentru rzboi; niciodat nu au cunoscut nici aurul i nici argintul, pentru c importul acestora era interzis; iar moneda lor era din fier. O comisie se ocupa cu examinarea nou-nscuilor; cei deficieni erau aruncai de sus, de pe vrful Taigetului, iar ceilali dormeau n aer liber, chiar i iarna, ca s supravieuiasc doar cei mai robuti. Erau liberi s-i aleag o soie. Dar cine se cstorea cu una incapabil s-i dea copii pltea amend, aa cum s-a ntmplat i cu regele Arhidamos. Sotul era obligat s-i tolereze soiei infidelitatea, dac aceasta comitea adulterul cu unul mai nalt i mai voinic. Licurg spusese c, n asemenea caz, gelozia era ridicol i imoral. La vrsta de 7 ani, copilul era luat din snul familiei i ncredinat, pe ch eltuiala statului, unui colegiu militar. n fiecare clas era numit paidonomos cel mai bun, adic acela care i btuse pe cei mai muli dintre colegii si, care rezistase cel mai bine la scrmneal i la cravaa instructorilor, i care suporta cel mai uor s doarm noaptea sub cerul liber. Elevii erau nvai s citeasc i s scrie. Doar att. Singura evadare era cntatul. Dar era interzis cel solo; permis era numai cel coral, care avea scopul s ntreasc disciplina. Spartanul continua s traiasc soldete, n cort sau n cazarm, pn la vrsta de 30 de ani, fr s cunoasc nici ce-i aia pat i nici confortul cminului. Se spla puin, ignora existena spunurilor i a uleiurilor, i trebuia s-i procure singur hrana, furnd; dar fr s fie prins, fiindc, n acest caz, era pedepsit ru de tot. Dac, dup 23 de ani de asemenea via, nu murise nc, putea s se napoieze acas i s se nsoare. Fetele care i ateptau nu aveau nimic de ascuns, pentru c erau obligate s concureze goale la ntrecerile sportive, n palestre, n aa fel nct fiecare tnr s-o poat alege pe cea mai nfloritoare i mai zdravn. Celibatul constituia un delict. Cine se fcea astfel vinovat era pedepsit s umble gol, chiar i iarna, i s cnte un imn n care recunotea c nu se supusese legii.

Pn la vrsta de 60 de ani se mnca la masa comun, unde se respecta un regim sever. Cine se ngra peste o anumit limit era exilat.