P. 1
2.1. Aplicatii Practice Seminar

2.1. Aplicatii Practice Seminar

|Views: 36|Likes:
Published by Popa Antonela

More info:

Published by: Popa Antonela on Apr 24, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/14/2014

pdf

text

original

MARINELA GHEREŞ RALUCA CIORNEA IULIANA POP

Mapa intreprinzătorului în agroturism
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare

Editura RISOPRINT Cluj Napoca * 2011

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

2

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

CUPRINS

GRAFICUL ACTIVITĂŢII DIDACTICE ...................................................................................... 4 SFATURI UTILE PRIVIND REALIZAREA APLICAŢIILOR PRACTICE ŞI A LUCRĂRILOR DE LICENŢĂ LA DISCIPLINA -AGROTURISM ........................................... 5 APLICAŢIA PRACTICĂ 1 .............................................................................................................. 7 APLICAŢIA PRACTICĂ 2 ............................................................................................................ 11 APLICAŢIA PRACTICĂ 3 ............................................................................................................ 13 3.1. ROLUL CHESTIONARULUI ÎN CERCETAREA AGROTURISTICĂ ........................................................ 14 3.2. PRELUCRAREA REZULTATELOR CHESTIONARULUI SI VALORIFICAREA ACESTORA .................. 19 3.3. CONTURAREA PROFILULUI CONSUMATORULUI – ELEMENT DEFINITORIU IN PROMOVAREA TURISMULUI RURAL................................................................................................................. 24 3.4. PREZENTAREA LUCRĂRII ........................................................................................................ 31 APLICAŢIA PRACTICĂ 4 ............................................................................................................ 33 4.1. COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI AGROTURISTIC ......................................................... 34 4.2. ETAPELE PROCESULUI DE CUMPĂRARE A SERVICIILOR AGROTURISTICE ................................ 38 APLICAŢIA PRACTICA 5 ............................................................................................................ 41 5.1. MIXUL DE MARKETING AGROTURISTIC ................................................................................... 42 APLICAŢIA PRACTICA 6 ............................................................................................................ 61 APLICAŢIA PRACTICA 7 ............................................................................................................ 63 7.1. PASII CARE TREBUIE URMAŢI: ................................................................................................. 63 7.2. OBŢINEREA CERTIFICATUL DE CLASIFICARE A UNEI GOSPODĂRII RURALE .............................. 64 7.3. DATE PE CARE TREBUIE SĂ LE AVEŢI ÎN VEDERE CA INTREPRINZĂTOR .................................... 65 7.4. MODEL DE PROIECT PENTRU MUNCA ÎN ECHIPĂ. ..................................................................... 66 7.5. CE SĂ ALEG, MUNCA INDIVIDUALĂ SAU MUNCA ÎN ECHIPĂ ? .................................................. 72 APLICAŢIA PRACTICA 8 ............................................................................................................ 76 8.1. SCHIMBUL DE EXPERIENŢĂ ROMÂNO - GERMAN .................................................................... 76 APLICAŢIA PRACTICA 9 ............................................................................................................ 88 9.1. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII BIKE-PARKULUI „4EST” ÎN MUNŢII VLĂDEASA .......................................................................................................................... 88 9.2. FESTIVAL STUDENŢESC – „ABSOLVENT DE MAI” ................................................. 104 BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................ 118

proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare

3

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

AGROTURISM-GRAFICUL ACTIVIT ĂŢII DIDACTICE SEMESTRU II
Nr. Crt.

Data 21-25 februarie
1 -4 martie 7 – 11 martie 14 – 18 martie 21 – 25 martie

CURS I. AGROTURISM ŞI TURISM RURAL ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN EUROPA SI IN LUME II. MANIFESTAREA SPIRITULUI ANTEPRENORIAL ÎN MEDIUL RURAL
III. PROGRAME TURISTICE POTENTIALE BILANT INTERACTIVITATE LA CURS LUNA FEBRUARIE-MARTIE

SEMINAR
APLICAŢIA practică 1 Punctaj acordat: 0,1-0,3 puncte APLICAŢIA practică 2 Punctaj acordat:0,1-0,3 puncte APLICAŢIA practică 3 Punctaj acordat: 0,1-1 punct APLICAŢIA practică 4 Punctaj acordat: 0,1-0,5 puncte APLICAŢIA practică 5 Punctaj acordat: 0,1-0,5 puncte APLICAŢIA practică 6 Punctaj acordat: 0,1-0,4 puncte Total activitate- februarie-martie APLICAŢIA practică 7 APLICAŢIA practică 8Predare-cererea de finantare Punctaj acordat:0,1-1 punct pentru continut APLICAŢIA practică 9Sustinere-cererea de finantare Punctaj acordat: 0,1-0,5 puncte pentru prezentare Total activitate-aprilie APLICAŢIA practică 10Sustinere -cererea de finantare

1 2 3 4 5

6 7 8

28 – 31 martie

4 – 8 aprilie 11 – 15 aprilie

IV. ELEMENTE DE MARKETING AGROTURISTIC DESTINATII DE VACANTA IN ZONELE RURALE
BILANT INTERACTIVITATE LA CURS LUNA APRILIE

9

18 – 22 aprilie

10

2 -6 mai

V. RELATIA TARAN ANIMAL. LEMNUL-MUZEUL SATULUI SI SPECIFICITATEA ECOLOGICA A LIMENTATIEI RURALE. ABSORBŢIA FONDURILOR EUROPENE ÎN AGROTURISM ŞI TURISM RURAL IV. CALCULUL PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICI.
BILANT INTERACTIVITATE LA CURS LUNA MAI

11 12

9 -13 mai

APLICAŢIA practică 10Sustinere -cererea de finantare Bilantul activitatii didactice curs-seminar

16 -20 mai

Titular curs:: conf. Dr. Marinela GHERES Seminar:: conf. Dr. Marinela GHERES Asist.drd. Raluca CIORNEA

4

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

SFATURI UTILE PRIVIN D REALIZAREA APLICAŢIILOR PRACTICE ŞI A LUCRĂRILOR DE LICENŢĂ LA DISCIPLINA -AGROTURISM 1. Alegerea temei. Elaborarea planului lucrării. 2. Inventarierea resurselor bibliografice. 3.Importanţa şi actualitatea temei, scopul şi obiecti vele propuse, etapele cercetării, material şi metodă de cercetare. 3.1. Cercetare bibliografică. Aceasta stă la baza abordării sistemice, exhaustivă a temei alese. Este recomandabil să existe o ilustrare practică a conceptelor analizate. Găsirea acestui corespondent practic trebuie avută în vedere în mod obligatoriu. În vederea sistematizării muncii de cercetare este recomandabil să realizaţi o listă bibliografică, care să cuprindă toate publicaţiile pe care trebuie să le căutaţi. Această listă va fi de fapt un catalog personalizat. Informaţiile esenţiale despre cărţi pot fi însoţite de comentarii personale de tipul "foarte important conform autorului X", "Y consideră modelul ca fiind lipsit de valoare", "de cumpărat", etc. Lista bibliografică vă va permite să redactaţi bibliografia finală. Vă recomandăm ca, pe măsură ce avansaţi în cercetarea Dvs. să realizaţi corelaţii între diferitele materiale parcurse şi să încercaţi să le plasaţi în contextul lucrării. 3.2. Cercetare empirică (studiu de piaţă, plan de af aceri, program de audit etc). 3.3. Cercetare fundamentală care are drept scop elaborarea unui model Cercetare la nivel macro-economic (testarea unui model, analiza statistică a unor indicatori macroeconomici etc). 3.4.Studiu de caz 3.5.Sondaj de opinie 3.6. Chestionar Această componentă practică va trebui să ocupe un loc central în lucrarea pe care o veţi elabora. Realizaţi o analiză economică pertinentă a unor fenomene economice de interes. 4. Rezultatele cercetării. 5. Concluzii şi direcţii de acţiune . Pe lângă bibliografia recomandată puteţi de asemenea utiliza în anul 2008 prin intermediul Bibliotecii Centrale Universitare “Lucian Blaga “, care oferǎ acces la urmǎtoarele colecţii ştiinţifice online : Aplicaţiile şi lucrările de licenţă trebuie să aducă o notă de originalitate în domeniu. Î n general sunt lucrări de compilaţie, mai rar cercetări de teren. Într-o lucrare de compilaţie, studentul demonstrează că şi -a format o viziune asupra celei mai mari părţi a cursului şi a consultat literatura existentă în domeniu şi că este capabil să o expună în mod coerent şi clar, realizând corelaţii între diferitele puncte de vedere existente, oferind astfel o perspectivă utilă din punct de vedere informativ pentru un specialist al ramurii dar care nu a aprofundat problema particulară studiată. În fapt, elaborarea unei aplicaţii sau lucrări de licenţă presupune o serie de aspecte extrem de utile în viaţa profesională, indiferent de domeniu, anume: # identificarea unui subiect precis; # colectarea documentelor despre acel subiect; # ordonarea acestor documente; # reexaminarea temei în lumina documentelor adunate;
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 5

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

# găsirea unei forme organice pentru ansamblul reflecţiilor precedente; # redactarea lucrării astfel încât cititorul să înţeleagă mesajul transmis şi să fie capabil, la nevoie, să ajungă la aceleaşi documente spre a relua subiectul pe cont propriu. A redacta o aplicaţie sau o lucrare de licenţă înseamnă, deci, a învăţa să pui ordine în propriile idei şi a aranja datele, este o experienţă de muncă metodică, ce presupune realizarea unui studiu util şi altora. Astfel, nu este esenţial subiectul lucrării, cât experienţa pe care realizarea ei o presupune. Dacă efectuaţi un stagiu într -o organizaţie, în afara colectării tuturor informaţiilor legate de tema lucrării, vă recomandăm să vă documentaţi asupra datelor generale legate de respectiva organizaţie (forma de organizare juridică, obiect de activitate, număr de salariaţi, organizare, management, poziţia concurenţială, conjunctura economică, legislaţia conexă domeniului dvs. de interes etc). Toate aceste informaţii sunt disponibile în general pe site-ul organizaţiei respective, în broşurile informative şi în rapoartele anuale, precum şi în rapoartele interne. Puteţi utiliza notele de subsol pentru a face comentarii pe marginea conceptelor utilizate, atunci când consideraţi că introducerea unei definiţii ar afecta economia lucrării. În ceea ce priveşte redactarea propriu -zisă a lucrării, vă recomandăm câteva reguli: # utilizaţi fraze concise şi clare, uşor de urmărit şi de decriptat; # la prima redactare, scrieţi tot ceea ce doriţi despre subiect, fără să vă impuneţi restricţii; # nu ezitaţi să folosiţi semnele de punctuaţie pentru a facilita transmiterea mesajului; # încercaţi să formulaţi paragrafe care să urmărească o singură idee (fără însă a avea paragrafe formate dintr-o singură propoziţie sau frază); # începeţi cu acea parte despre care simţiţi că aveţi ce spune, restul lucrării se va construi în jurul acestui nucleu; # nu folosiţi un limbaj teatral, evitaţi punctele de suspensie, exclamaţiile, ironiile; limbajul Dvs. trebuie să fie unui referenţial (cu termeni bine definiţi şi univoci); # definiţi întotdeauna un termen atunci când îl introduceţi pentru prima oară; # încercaţi să structuraţi materialul astfel încât un subcapitol să ocupe minimum o pagină; # testaţi reacţiile conducătorului ştiinţific la materialul elaborat, furnizându -i materiale pe măsură ce le redactaţi. Pentru informaţii pe larg consultaţi ghidul privind elaborarea şi redactarea lucrărilor de licenţă existent pe site-ul facultăţii.
Puteţi consulta şi http://www.econ.ubbcluj.ro/ecoeconomisti/

6

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

APLICAŢIA PRACTICĂ 1

21 Februarie-25 Februarie Punctaj acordat:0,3 puncte

A. Încercaţi să vă amintiţi sfaturi înţelepte primite de-a lungul timpului din zonele de provenienţă ale fiecăruia dintre dumneavoastră. ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ........................ B. Menţionaţi regionalismele pe care le cunoaşteţi. ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ .............................................................................................
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 7

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

1. Inventariaţi resursele bibliografice privitoare la activităţile turistice şi agroturistice desfăşurate în judeţul, respectiv localitatea de provenienţă a fiecăruia dintre dumneavoastră.

Tur operatori Vânzători cu amănuntul S. R. C.

Fig.1.1 Distribuitorii în turism.

................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ...................................................... 2. Analizaţi sistemul de întreprinzători din judeţul, respectiv localitatea căreia îi aparţineţi. ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................
8 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

3. Localizaţi principalele firme de cazare, firme de transport, firme pentru servirea mesei şi alte servicii turistice.(vezi fig. 1.2).

FIRME TURISTICE Firme specializate în alte servicii ASPECTE NEGATIVE Firme de cazare Firme de transport

................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ 4. ALCĂTUIŢI LISTA RESURSELOR TURISTICE ŞI A INFRASTRUCTURILOR AFERENTE ŞI REALIZAŢI ANALIZA ASPECTELOR POZITIVE ŞI A CELOR NEGATIVE Tabel 1.1. Analiza principalelor resurse turistice RESURSE TURISTICE ASPECTE POZITIVE

Fig 1.2 Firme turistice

proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare

Firme de servire a mesei

9

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

5. DUPĂ PĂREREA DUMNEAVOASTRĂ, CE ALTE LOCURI, RESURSE, ACTIVITĂŢI ETC. AR TREBUI SĂ FIE PUSE ÎN VALOARE, ATRASE ÎN CIRCUITUL TURISTIC ŞI AGROTURISTIC ŞI VALORIFICATE? Tabel 1.2. Obiective care pot fi atrase în circuitul agroturistic RESURSE ASPECTE POZITIVE ASPECTE NEGATIVE

6. Prezentaţi succint principalele concluzii ale acestei aplicaţii şi principalele direcţii de acţiune pe care le întrevedeţi. ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................
10 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

APLICAŢIA PRACTICĂ 2

26 -4 Martie Punctaj acordat:0,3 puncte,

1. Realizaţi pachete de programe pentru un sejur de o zi adresat studenţilor în oricare din localităţile analizate de dumneavoastră anterior. Propunerile cele mai valoroase sunt cele care pot fi materializate alături de colegi. Puteţi avea în vedere pachete adaptate de mărţisor ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 11

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

2. Cum vedeţi şi cum aţi organiza “EXCURSIA ABSOLENTULUI” Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor? Va sugerăm să alegeţi variante realiste adaptate ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................
12 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

APLICAŢIA PRACTICĂ 3

7 - 11 Martie
Punctaj acordat:1 punct, aplicarea chestionarului
1 punct, prelucrarea şi valorificarea corectă a datelor

1. Menţionaţi rolul pe care îl pot avea cercetările de marketing în sectorul agroturistic şi care sunt posibilele cercetări de realizat. ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................. 2. Cine ar trebui să realizeze cercetările în domeniul agroturistic, având în vedere costul pe care îl implică o cercetare de marketing? Motivaţi alegerea. ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ............................................... 3. Realizaţi o cercetare de marketing în domeniul agroturistic, folosind ca instrument de culegere a datelor un chestionar. Menţionaţi tema cercetării, localitatea judeţul sau regiunea sau în care se va aplica chestionarul, precum şi categoria de persoane care va fi studiată ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 13

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ .............................................. 4. Orice început într-un domeniu de cercetare, presupune contact direct cu persoanele intervievate. Vă oferim astfel posibilitatea de a colabora ca şi operatori în realizarea unor studii în domeniul agroturistic, ceea ce va presupune aplicarea unor chestionare în regiunile prezentate ulterior la curs. ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ 3.1. Rolul chestionarului în cercetarea agroturistica Un chestionar este compus dintr-o succesiune logică de întrebări,imagini grafice, planuricare, administrat de operatori sau autoadministrat, determină un anumit comportament venit din partea celui chestionat, comportament care este înregistrat. Primul pas în elaborarea chestionarului este stabilirea problemei de cercetare. Doar aşa vom putea merge mai departe în a culege informaţia necesară pentru a duce la bun sfârşit o cercetare completă. Al doilea pas este stabilirea lungimii chestionarului, alt aspect ce trebuie luat în considerare deoarece există, pentru fiecare cercetare, un număr admis de întrebări, tot ceea ce depăşeşte acest număr fiind material inutil iar dacă întrebările sunt insufuciente, din nou cercetarea va fi periclitată. 3.1.1. Redactarea întrebărilor Aici vom urmări trei secţiuni mari: o conţinutul întrebărilor o forma întrebărilor o modul de formulare - Conţinutul întrebărilor sau în ce vor consta acestea? Scopul cercetării va fi urmărit în permanenţă, deci întrebările vor fi clare şi vor urmă ri răspunsuri exacte. Trebuie urmărite, de asemenea, ipotezele de lucru, iar prin întrebările formulate, va trebui căutat răspuns la aceste ipoteze. Este indicat să se redacteze o listă cu informaţiile dorite a fi obţinute, în acest mod fiind mult mai simplu de urmărit.
14 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Ori de câte ori avem o întrebare gata, vom încerca să răspundem şi noi, la rândul nostru, la o serie de întrebări cum ar fi: “Poate aduce această întrebare informaţia necesară?”, „Poate chestionatul să răspundă la această întrebare?”, „Este necesară această întrebare sau ne putem lipsi de ea?” Vom observa cum, de multe ori, întrebările necesită reformulări. Urmează apoi partea în care vom stabili tipul întrebărilor. Specialiştii vorbesc adesea despre:  Întrebări de cunoaştere  Întrebări factuale de comportament – ţintesc modul de acţiune  Întrebări de identificare – vizează caracterizarea persoanelor care răspund la chestionar  Întrebări de opinie – doresc să obţină informaţii legate de atitudini Pentru cuantificarea atitudinilor, cercetătorii folosesc două metode: I. Metoda de abordare unică –Prin utilizarea acestei abordări, se construiesc întrebările scale care exprimă, de fapt, gradul de intensitate al reflecţiei (de exemplu: foarte important....foarte puţin important) II. Meoda de abordare prin comparaţie – se determină persoana intervievată care îşi exprimă reflecţiile relative, prin compararea a doi sau mai mulţi stimuli Suportul unei scale de atitudini poate fi: o Verbal – reprezentări prin cuvinte Exemplu: calitatea serviciului de cazare X este:
Foarte înaltă Înaltă Medie Scăzută Foarte scăzută

o Numeric – reprezentări prin cifre Exemplu: Notaţi acest serviciu de curăţenie, în funcţie de preţ, luând în considerare intenţia dvs de a-l cumpăra, pe viitor ( 1= cu siguranţa nu îl voi cumpăra, 10=cu siguranţă îl voi cumpăra ) o Mixt – extremele sunt marcate prin cuvinte şi categoriile intermediare prin cifre Exemplu: Consideraţi că preţul serviciului de cazare la pensiunea X este:
mic
1 2 3 4 5

mare

Grafic – fiecare categorie este reprezentată printr-o figură cu semnificaţie Scalele pot fi uni-direcţionate, sau de intensitate, cum se mai numesc şi bi-direcţionate . Cele bidirecţionate sunt de două categorii, simetrice şi asimetrice.  Scală simetrică ( foarte ridicat, ridicat, destul de ridicat, destul de mic, mic, foarte mic)  Scală asimetrică ( foarte ridicat, ridicat, destul de ridicat, mic, foarte mic) Astfel se evidenţiază două tipuri de scale: A. Scala diferenţial-semantică Osgood – fiind una din cele mai utilizate tehnici - constă în a cere persoanei respective situarea unui serviciu de cazare, de exemplu, pe o scală bipolară în 7 trepte; codificarea se face de la -3 la +3 sau de la 1 la 7, iar la extremităţi se găsesc două antonime De exemplu – În ce măsură, meniurile de la această pensiune vă fac să vă simţiţi sau nu satisfăcut? Foarte --- --- --- --- --- --- --- Foarte mult (7) (1) puţin B. Scala aditivă Likert – este des utilizată în studiile de opinie şi constă în a cere persoanei respective să îşi manifeste gradul de aprobare cu referire la o opinie Exemplu: Dacă vă spunem „Serviciul de cazare la pensiunea X este cel mai scump de pe piaţă”, dumneavoastră sunteţi:
Total acord Acord Neutru Dezacord Total dezacord
15 proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

-

Ce formă vor îmbrăca întrebările?

Pot fi utilizate trei tipuri principale de întrebări. a. Întrebări deschise – persoana poate alege liber, favorizează răspunsurile spontane, ample b. Întrebările deschise precodificate – întrebarea este pusă sub formă deschisă dar anchetatorul are o listă cu răspunsuri precodoficate c. Întrebările închise – persoana intervievată trebuie să îşi aleagă răspunsul dintr-un număr detreminat de răspunsuri    Întrebările închise pot avea, la rândul lor, mai multe forme: Întrebări dihotomice  Întrebări cu clasament Întrebări închise cu răspuns unic  Întrebări cu notare Întrebări închise cu răspuns multiplu

Depinde foarte mult de lungimea admisă a chestionarului, fiind unele cazuri în care, de exemplu, sunt dorite multe întrebări deschise, pentru a obţine detalii, alte cazuri în care întrebările închise sunt preferate, unul din motive fiind lipsa timpului de administrare a chestionarului. Specialiştii recomandă evitarea unui număr prea mare de întrebări deschise deoarece ele denotă o oarecare lipsă de informare şi reflecţie asupra problemei cercetării. Cum formulăm întrebările?

Pentru a da dovadă de maximă eficienţă trebuie ca întrebările:  Să utilizeze cuvinte simple, uşor de înţeles  Să folosească cuvinte clare  Să evite confuzia şi alternativele implicite  Să nu conţină negaţii sau duble negaţii  Să evite presupuneri şi estimări  Să fie obiective Ca regulă generală Se recomandă să începem cu prezentarea anchetatorului şi a subiectului cercetării, să urmeze întrebările introductive (de obicei întrebări deschise), apoi întrebările de calificare (întrebări închise, dihotomice, arată dacă persoana poate răspunde chestionarului sau va fi ghidată spre finalul acestuia), întrebări specifice (adună informaţia căutată) şi întrebările de identificare. 3.1.2. Exemplu de concepere chestionar (utilizat într-o cercetare asupra consumatorului de turism rural). Instrumentul pe care se fundamentează întreaga cercetare este chestionarul. În acest sens s -a încercat respectarea regulilor de redactare a unui chestionar. Am început cu întrebări de familiarizare ce vizează aflarea frecvenţei cu care turiştii vin la pensiune, persoanele care îi însoţesc, motivul călătoriei, metoda de rezervare, mijlocul de transport utilizat. Urmează apoi întrebări mai complexe care pun chestionaţii în situaţia ordonării unor factori pe care ei îi au în vedere atunci când aleg o pensiune montană. Această întrebare este cea mai complexă deoarece deschide o serie de întrebări derivate, referitoare la calitatea serviciilor, posibilităţile auxiliare de petrecere a timpului liber, meniuri, preţuri practicate. Urmează întrebări ce verifică importanţa unor anumiţi factori dar şi de identificare a punctelor slabe ale pensiunii la care chestionaţii sunt cazaţi. Ultimele întrebări din chestionar sunt cele de identificare, printre ele fiind 2 întrebări care au legătură cu cele menţionate. Una vine imediat după venitul familiei şi urmăreşte identificarea sumelor alocate pentru 2-3 zile de sejur şi cealaltă legată de modalităţile de plată preferate. În construcţia chestionarului nu s-au folosit întrebări deschise datorită timpului de administrare destul de limitat. Motivarea alegerii unor întrebări din chestionar. Unele întrebări pot fi considerate întrebări-cheie, deoarece în substanţa lor vizează conturarea profilului consumatorului de turism rural. Întrebarea nr.
16 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

8 este o astfel de întrebare deoarece deschide o suită de 5 întrebări ce analizează preferinţele turistului în materie de calitatea serviciilor, posibilităţile auxiliare de petrecere a timpului liber şi meniurile preferate, urmând ca, după fiecare întrebare chestionatul să poată opina vis -a-vis de cea ce găseşte la pensiunea la care este cazat. O altă întrebare-cheie este nr. 15 care analizează obişnuinţa de a reveni la aceeaşi pensiune. In relaţie cu întrebarea nr.18 ( Obişnuiţi să recomandaţi pensiunea unde vă cazaţi?), cele două întrebări vor releva dacă consumatorul de turism rural are deja format obiceiul de a se caza în acelaşi loc şi dacă este fidel. Întrebarea nr. 16 este împărţită, prima parte îşi propune să afle dacă două concepte (ospitalitatea şi autenticitatea) reprezentative pentru turismul rural românesc, au tendinţa de a influenţa alegerea unei anumite pensiuni. Apoi se doreşte identificarea dorinţei turistului în ceea ce priveşte păstrarea unei autenticităţi nealterate sau, dimpotrivă, poate fi combinaţia dintre autentic şi modern o nouă provocare? Un aspect aparte tratează întrebarea nr.17, unde turiştii bifează punctele slabe de la pensiunea unde sunt cazaţi. Astfel, se poate forma deja o opinie cu privire la ceea ce nu le place acestora şi eventual posibile îmbunătăţiri. Venitul familiei este un punct ce trebuie atins, mai ales atunci când, prin analiza datelor obţinute la întrebarea nr.20 ( Ce sumă obişnuiţi să alocaţi unui sejur de 2-3 zile?) putem afla ce tip de turişti preferă vacanţele la pensiunile agroturistice din Apuseni, cât sunt dispuşi aceştia să cheltuie. Vârsta este un alt punct important deoarece astfel se poate şti ceea ce trebuie oferit fiecărei grupe pentru a satisface în totalitate cerinţele. CHESTIONAR NR............... Stimate turist, Vă rugăm să aveţi amabilitatea de a vă rezerva 5 minute din timpul dvs. pentru completarea unui chestionar, realizat în cadrul unei cercetări care vizează conturarea profilului consumatorului de agroturism românesc. Opinia dvs. este foarte importantă pentru acurateţea acestei cercetări. 1. Cât de des alegeţi acest tip de unităţi de cazare? o O dată pe lună, o O dată la câteva luni, o De câteva ori pe an. 2. Atunci când alegeţi o pensiune, cât de mult vă influenţează următoarele elemente?
Foarte mult Agenţiile de turism Prietenii Internetul Mass-media Destul de mult Destul de puţin Foarte puţin

3. Într-un sejur, obişnuiţi să mergeţi cu: o Prietenii o Familia o Colegii/partenerii 4. Motivul călătoriei dvs. este: o Interes de serviciu o Eveniment personal o Odihnă o o 5. Cum obişnuiţi să faceţi rezervările? Prin intermediul unei agenţii de turism Telefonic, direct la pensiune o On-line 6. Cu ce mijloc de transport aţi ajuns la pensiune? o Autoturism personal

o Rude o Singur

o Petrecerea sărbătorilor o Alt motiv

o Nu fac rezervări în prealabil

o Autocar
17

proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

o Microbuz o Tren

o Alt mijloc de transport

7. Cât de mulţumit sunteţi de căile de acces spre pensiune? o Foarte mulţumit o Total nemulţumit o Destul de mulţumit 8. Ordonaţi, în funcţie de preferinţele dvs, factorii de mai jos, în alegerea unei anumite pensiuni montane (1-foarte important, 2-destul de important, 3-părere neutra, 4-destul de neimportant, 5-fără importanţă ) o Calitatea serviciilor o Peisajul zonei o Existenţa unui spaţiu de joaca amenajat pentru copii o Posibilităţi auxiliare de petrecere a timpului o Varietatea meniului 9. La această pensiune, calitatea serviciilor vi se pare: o Superioară o Inferioară o Medie 10. Care sunt posibilităţile auxiliare de petrecere a timpului preferate de dvs.? o Manifestări cultural-sportive o Închirieri de obiecte o Divertisment sportiv o Nu am nici o preferinţă o Excursii 11. Sunteţi mulţumit de posibilităţile auxiliare oferite de această pensiune? o Da, sunt mulţumit o Nu sunt mulţumit o Nu sunt interesat (părere neutră) 12. Ce fel de meniuri preferaţi, atunci când vă cazaţi la o pensiune montană? o Clasice o Tradiţionale (specifice zonei) o Exotice 13. Cât de mulţumit sunteţi de meniul acestei pensiuni? o Foarte mulţumit o Total nemulţumit (meniul trebuie o Destul de mulţumit variat) 14. În raport cu serviciile prestate, preţurile vi se par: o Foarte bune o Acceptabile o Prea ridicate

15. Obişnuiţi să frecventaţi aceeaşi pensiune? o Da, cu condiţia să fiu satisfăcut de condiţiile oferite o Depinde de situaţia din acel moment o Nu, obişnuiesc să schimb locaţia 16. În opinia dvs, ospitalitatea este un element care să vă determine să alegeţi/reveniţi la o anumită pensiune? o Da, poate fi un element ce îmi influenţează alegerea/revenirea o Nu, nu mă influenţează în alegere/revenire Dar autenticitatea? o Da, mă influenţează în alegere/revenire şi cred că trebuie păstrată o Da, dar aş vrea ceva mai modern pentru a alege/reveni la o anumită pensiune
18 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

o Nu acord importanţă acestui aspect 17. Bifaţi punctele slabe ale acestui sejur, la această pensiune: o Lipsa curăţeniei o Meniul puţin variat o Inexistenţa semnalului la telefoanele mobile o Inexistenţa ghizilor o Personalul neprietenos (chelneri, bucătari,etc) 18. Obişnuiţi să recomandaţi pensiunile unde vă cazaţi? o Da, atunci când sunt mulţumit o Adesea fac recomandări o Nu, nu obişnuiesc să fac recomandări 19. Venitul lunar al familiei dvs. este: o Sub 1000 Lei o Între 1000-2500 Lei o Între 2500-3500 Lei o Între 3500-4500 Lei o Între 4500-5500 Lei o Peste 5500 Lei

20. Ce sumă obişnuiţi să alocaţi pentru un sejur de 3-4 zile? o Peste 1000 Lei o Între 200-500 Lei o Între 500-1000 Lei 21. Ce modalităţi de plată preferaţi? o Plata cash o Plata cu carte de credit 22. În ce categorie socio-profesională vă încadraţi? o Elev/student o Intelectual o Muncitor 23. În ce categorie de vârstă vă încadraţi? o Sub 15 ani o Între 15-24 ani o Între 25-49 ani 24. Sexul respondentului: o Masculin o Plata

prin

transfer

bancar

o Pensionar o Altele

o Între 50-64 ani o Peste 65 ani

o Feminin

3.2. Prelucrarea rezultatelor chestionarului si valorificarea acestora 3.2.1. Prelucrarea rezultatelor Analiza datelor calitative presupune parcurgerea mai multor etape. 1. Transcrierea interviurilor înregistrate – necesită o perioadă destul de lungă de timp 2. Definirea unităţii de analiză – se poate alege între cuvânt, frază sau temă 3. Construirea grilei generale – 4. Codificarea interviurilor şi completarea grilei – o grilă este fiabilă doar dacă, în cazul în care este completată de mai mulţi cercetători, se obţin aceleaşi rezultate 5. Analiza – care este verticală sau orizontală 6. Cuantificarea – se calculează doi indici, frecvenţa de apariţie şi frecvenţa de asociere 7. Raportul de sinteză – este un document remis pentru solicitantul cercetării
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 19

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

Analiza datelor cantitative presupune mai multe variante.  Analiza individuală a întrebărilor – se începe cu prelucrarea tabelelor simple  Analiza încrucişată – se analizează tabelele încrucişate care permit studierea repartiţiei elementelor observate în funcţie de cel puţin două caracteristici  Testul hi pătrat – se estimează gradul de independenţă între două variabile studiate în tabelul încrucişat 3.2.2. Valorificarea rezultatelor Un raport final de cercetare cuprinde rezultatele obţinute în etapele investigaţiei, rezultate care au dus la formularea unor concluzii viabile. Rezultatele obţinute în cercetare, pe baza administrării chestionarului pot fi valorificate ulterior, prin utilizarea lor eficientă, la scrierea de lucrări practice (lucrări de licenţă, disertaţie, etc), articole ştiinţifice, colaborări, etc. În ceea ce urmează, vom prezenta un mod de fructificare a acestor rezultate, la scrierea unui articol ştiinţific. Valorificarea rezultatelor – îndrumător pentru scrierea unui articol ştiinţific Articolul ştiinţific reprezintă o adevărată operă pentru creatorul ei, un efort susţinut sau rodul unei cercetări minuţioase care îşi aşteaptă concretizarea. Produsul final este rezultatul mai multor etape, toate cu mare însemnătate, fiecare având un scop bine definit. Chiar dacă redactarea pare a fi etapa ce necesită cea mai mare pregătire şi cel mai mult timp, se pare că alţi paşi sunt cei care cer atenţie sporită. - Planificarea Nu poţi să porneşti la drum fără a şti ce subiect vei aborda, ce tentă va îmbrăca acesta, cum îl vei porţiona astfel încât să atingi toate aspectele, ce metode vrei să alegi pentru a-l observa, pentru a culege datele, pentru a-l analiza, şi, nu în ultimul rând, cum intenţionezi să formulezi concluziile. Toate acestea nu pot fi trecute cu vederea deoarece acest pas ar duce spre eşecul total al scrierii articolului. Chiar înainte de a face primul pas, trebuie să fixăm publicul spre care ţinteşte articolul şi să avem mereu în vedere tipul de publicaţie care se potriveşte cel mai bine acestuia. Iată câteva sfaturi pentru o mai bună abordare a planificării:  Dacă nu ai un subiect preferat sau nu ştii încă ce ar putea trata articolul tău, încearcă să lecturezi diferite surse care te pot ajuta în conturarea unei idei. Poate fi vorba de reviste de specialitate, alte articole, cărţi de actualitate sau, dimpotrivă, ediţii mai vechi ( în acest fel atenţia ta poate fi atrasă de un subiect deja tratat, dar pentru care tu vrei să propui o altă abordare), etc.  O dată găsit subiectul, trebuie să formulezi o temă pentru întreg articolul, temă pe care o poţi divide în părţi, iar acestea le poţi aborda separat. Acest pas este destul de important deoarece te poţi afla în situaţia în care ai găsit un subiect vast, ce nu poate fi tratat într-un singur articol, drept urmare ai şansa de a-ţi deschide orizontul şi de a-ţi propune să studiezi, pe viitor, şi acele aspecte  Urmează găsirea celei mai potrivite metode de cercetare. Acest aspect este crucial deoarece rezultatele finale depind direct de datele culese şi de analiză. Încearcă să alegi, pentru început, metode cu care eşti familiarizat, iar pe parcurs, poţi recurge şi la alte metode mai sofisticate  Încearcă să-ţi faci un plan general, care să conţină repere exacte referitoare atât la partea de pregătire, cât şi la cea de culegere a datelor, analiză şi concluzii. Mai mult, planul tău va trebui să conţină şi o parte destinată autoevaluării. Fiind partea ce deschide drumul unui articol reuşit, planificarea înseamnă mai mult decât o simplă estimare, mai mult decât un plan scris negru pe alb. Planificarea trebuie urmată îndeaproape şi trebuie ţinut cont de faptul că orice modificare făcută aici, va atrage după sine modificări pe tot parcursul scrierii articolului. Dacă urmezi paşii descrişi în planificare, vei ajunge la punctul în care ai tema şi subtemele, metode cercetării cu tot ce implică aceasta (când vei întreprinde cercetarea, unde, care sunt
20 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

subiecţii, cum vei aplica cercetarea asupra lor, etc), apoi momentul culegerii datelor, analiza şi rezultatele. Bineînţeles, toate acestea sunt într-o formă neprelucrată, brută, ce acum aşteaptă să îmbrace forma unui articol...Care va fi cea mai potrivită haină pentru informaţiile tale? Scrierea articolului – de la fond la forma

Fondul e ceea ce deţii în momentul de faţă şi, aşa cum am mai menţionat, toate datele necesare îţi sunt la îndemână. Acum poţi spune că ai cercetat subiectul ales, că tema propusă de tine a fost o provocare cucerită, provocare care ţi-a adus o serie de rezultate. Ceea ce urmează acum este redactarea propriu-zisă a articolului, operaţiune care e departe de a fi atât de simplă precum pare. Vei vedea în scurt timp că e mult mai greu să pui în pagină toată cercetarea ta, în aşa fel încât forma pe care o ia să fie una potrivită. - Stilul abordat Stilul abordat depinde foarte mult de tipul sau câmpul în care se încadrează articolul. Spre exemplu, dacă este vorba de un articol din sfera economică, simplitatea, claritatea şi concizia sunt trei elemente ce nu vor da greş niciodată.  Foloseşte expresii clare, în aşa fel cititorul va înainta cu uşurinţă  Acordă mare atenţie gramaticii, orice greşeală de acest gen nu face altceva decât să te facă pe tine mai puţin credibil  Dacă vei folosi abrevieri, ai grijă să le explici şi să păstrezi o consistenţă în folosirea lor - Abstractul E partea cea mai scurtă a articolului tău, de obicei e construită din 200-300 de cuvinte şi trebuie plasată la început. Nimic mai simplu, nu? Tot ce trebuie să faci e o sinteză a cercetării tale...Şi deîndată te pui la scris...Greşit. Vei vedea cum ai tendinţa de a nu găsi cuvintele potrivite pentru a sintetiza informaţia şi cum cele 200-300 de cuvinte ţi se par insuficiente.  Încearcă să scrii fraze relevante şi să foloseşti cuvinte sau sintagme exacte. Nu uita că abstractul nu ţine locul introducerii. Foloseşte abstractul pentru a atrage atenţia posibililor cititori deoarece această parte e cea care se citeşte prima. Iar dacă articolul tău va fi propus pentru prezentare la anumite conferinţe de profil, abstractul e partea publicată în volumul de prezentare, deci este părticica ce poate deschide calea reuşitei.  Poţi folosi abstractul pentru a-ţi prezenta articolul sub o formă inedită. Unele persoane vorbesc în abstract despre cu totul altceva decât restul articolului, însă substratul este unul sugestiv. Această metodă este abordată de obicei, de persoanele cu mai multă experienţă în redactarea articolelor. - Introducerea Un aspect important aici, de multe ori trecut cu vederea, este abordarea părţii teoretice. Cu siguranţă cercetarea ta se bazează pe o serie de concepte teoretice care, chiar dacă pentru tine sunt uşor de descifrat, pentru alţii pot reprezenta adevărate mistere. Vei spune că cei care sunt interesaţi de articolul tău ştiu deja de existenţa acestor concepte şi le înţeleg. Probabil aşa este, însă nu uita că unele persoane interesate de lecturarea articolului pot fi neavizate şi vor, din curiozitate, să-ţi afle punctul de vedere. Şi pentru acestea, conceptele teoretice necesită o scurtă prezentare. În această parte a articolului trebuie să precizezi, practic, ce ai ales să tratezi, care e metoda cercetării şi să faci trimitere la concluzii şi eventualele recomandări.  Undeva spre finalul acestei părţi lansează, în subconştientul cititorului, o invitaţie la descoperirea motivelor care te-au determinat să cercetezi această temă.  Încearcă se eviţi prezentarea rezultatelor cercetării tale, chiar dacă eşti tentat să faci lucrul acesta. Ţine mereu în minte faptul că vei avea o parte special destinată pentru asta. Argumentele prezentate aici trebuie să susţină ipoteza, doar aşa putem capta interesul cititorului, pentru ca el să meargă mai departe cu lectura.

proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare

21

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

- Motivaţia studiului Dacă pentru tine a fost o adevărată plăcere să cercetezi tema respectivă, acum a venit momentul să îi convingi şi pe cititori de acest aspect. Pur şi simplu, răspunde-ţi la întrebarea: ‘De ce am ales tema aceasta pentru cercetare?’ Vei vedea cum multe motive necunoscute ţie până în acel moment, vor ieşi la iveală şi îţi vor întări alegerea. Darul de a fi convingător te poate ajuta aici destul de mult, mai ales dacă cercetarea ta îşi propune să combată o idee sau să facă lumină într-un domeniu relativ nou.  Motivaţia studiului e partea care nu numai explică cititorilor motivele pentru care ai ales o temă anume, ba mai mult, îţi reconfirmă ţie alegerea.  Aici poţi deveni, din nou creativ, dacă acest lucru te caracterizează. În partea de motivaţie poţi crea diferite legături cu alte subiecte şi poţi propune cercetări viitoare. Urmează acum partea cea mai stufoasă a articolului, sau corpul propriu-zis, ce conţine atât descrierea metodelor de lucru cât şi analizele principale. - Metodologia Aceasta este partea în care cititorului îi sunt oferite cele mai multe chei de interpretare, indicii, etc. El este ghidat spre ‚cum’ să înţeleagă şi să interpreteze articolul. Tot această secţiune este cea care oglindeşte validitatea studiului, fiind cea mai analizată şi criticată. Informaţiile pe care le furnizezi în această secţiune trebuie să fie suport pentru cei care doresc să repete studiul, deci ele trebuie să fie foarte clare.  Indică populaţia studiată  Care este modalitatea de culegere a datelor  Informaţii referitoare la metoda statistică aleasă, cu precizarea ipotezei de lucru  Evaluarea rezultatelor - Folosirea tabelelor, a graficelor şi a figurilor Se spune că un tabel este mult mai uşor de urmărit decât textul în sine. Într -adevăr, un tabel poate fi oricând utilizat pentru a face trimiteri iar cititorul va găsi uşor informaţia.  Titlul dat unui tabel este extrem de important deoarece este eticheta acestuia, drept urmare, trebuie formulat cât mai clar  Capetele coloanelor sunt, de asemenea importante, tocmai pentru că sunt descrieri ale informaţiilor conţinute. Este de preferat ca numărul coloanelor să nu fie niciodată dublu fată de numărul liniilor.  Trebuie evitate tabelele prea scurte (cu prea puţine informaţii) sau cele prea complex e, deoarece acestea din urmă induc cititorul în eroare.  Informaţiile din tabel nu trebuie repetate Graficele şi figurile sunt recomandate deoarece au puterea de a face articolul mult mai atrăgător însă nu trebuie să cădem în capcana lor. În foarte multe situaţii, sunt folosite prea multe grafice sau figuri, articolul devine încărcat şi obositor la citire. Prezentarea rezultatelor

Rezultatele sunt, de fapt, concluziile întregului studiu. Cititorul ajunge cu lectura aici şi speră să obţină descifrarea totală a cercetării, să observe punctul de vedere al autorului ţi să îşi formuleze propriile concluzii. Forma prezentării rezultatelor rămâne la latitudinea fiecăruia, ceea ce trebuie avut în vedere este o prezentare clară. Dacă cercetarea întreprinsă a obţinut rezultate neaşteptate, ipoteza a fost combătută, este bine ca acestea să fie precizate. În aşa fel, cititorul poate fi interesat de lecturarea unor articole viitoare ale aceluiaşi autor. Dacă în urma cercetării şi după formularea concluziilor, doreşti să dai o serie de recomandări, este indicat să nu ai o secţiune cu acest titlu, pentru că articolul tău ar semăna, prea mult, cu o lucrare de diplomă. Pentru acestea, se formează o secţiune aparte, numită Discuţii.

22

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

-

Discuţiile

Cel mai important în această parte a articolului este să nu confunzi cu secţiunea Rezultate şi, sub nici o formă, să nu reiei datele prezentate acolo. În această parte a lucrării trebuie descrise principalele observaţii dar şi asocierile care ţi se nasc în minte.  Poţi face asocieri cu alte studii asemănătoare sau care tratează alte puncte de vedere  Poţi propune spre discuţie asemănările şi principalele deosebiri  Poţi face speculaţii  Este bine să încerci o enumerare a punctelor forte ale articolului dar şi a marilor slăbiciuni  Recomandările care le vei face aici nu trebuie să se bazeze doar pe rezultatele cercetării tale, ci şi pe rezultatele altor studii, pentru a fi cât mai concludente Titlul

Am lăsat această parte la finalul prezentării deoarece, chiar dacă ar trebui formulată la început, pentru a putea continua cu restul articolului, un titlu reuşit, spun unii, este cel care se formează după scrierea lucrării. De multe ori, este extrem de dificil să rezumi în câteva cuvinte, o întreagă cercetare. În alte situaţii, autorii doresc să formuleze un titlu care să nu fie în concordanţă cu conţinutul articolului. Secretul unui titlu perfect nu s-a aflat încă, asta pentru că ceea ce pentru unii este potrivit, pentru alţii poate să nu fie la fel. Acesta este motivul pentru care este bine să finalizezi articolul, să-l reciteşti de câteva ori şi doar apoi să decizi asupra titlului. Referinţele

Chiar dacă am păstrat această parte pentru final, este de o mare importanţă să fim conştienţi de valoarea sa. Sursa referinţelor, lista cu acestea, trebuie să existe încă dinainte de a scrie articolul. Fără referinţe nu putem întreprinde cercetarea.  Atenţie la greşelile de ortografie în scrierea titlurilor sau a numelor autorilor  O altă greşeală des întâlnită este atribuirea citatelor care aparţin unor autori, altora Toate aceste erori vor induce cititorul în eroare iar autorul articolului nu va fi unul credibil. Un număr indicat de referinţe bibliografice, care să nu fie nici prea mare (poate sugera o posibilă nesiguranţă), nici prea mic (cititorul va simţi lipsa de informaţii), este de 40 de referinţe. - După scrierea articolului O dată ce am îmbrăcat fondul studiului nostru cu o formă corespunzătoare, tot ceea ce ne rămâne de făcut este să propunem lucrarea spre publicare. Asta fac mulţi autori începători însă nu este cea mai indicată mişcare. Putem să ţinem cont de o metodă folosită cu succes, metoda CCP (claritate, concizie şi precizie)  Trebuie să mai verificăm o dată punctuaţia folosită şi corectitudinea ortografiei (claritatea)  Concizia este dată de folosirea corectă a cuvintelor, iar dacă un cuvânt nu transmite mesajul dorit, îl vom înlocui cu altul  Toate cifrele prezentate trebuie să fie veridice, exacte (precizie) Sunt autori care îşi citesc propriul articol cu voce tare sau îl dau spre citire unor cunoscuţi, persoane avizate sau nu. De multe ori, un ochi străin poate observa anumite erori sau poate semnala unele confuzii, neclarităţi,etc. Probabil, de fapt, mai mult ca sigur că nu vom reuşi să scriem articolul perfect de la prima încercare, poate nici de la a doua sau a treia. Nu asta este important ci faptul că trebuie să ne dorim perseverenţa, să ştim să ascultăm sfaturi, să primim cu bucurie criticile şi să nu renunţăm la încercări.

proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare

23

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

3.3. Conturarea profilului consumatorului – element definitoriu in promovarea turismului rural Marinela Ghereş1 and Iuliana Pop2
1) 2

Universitatea Babeş-Bolyai , Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afecerilor Cluj-Napoca, România E-mail marinela.gheres@econ.ubbcluj.ro; E-mail pop_iuliana_j@yahoo.com

REZUMAT Puşi în faţa faptului de a face o radiografie a turismului rural românesc, vom vedea că sunt atât de multe de spus şi totuşi nu se aud prea multe. Cu ce poate fi asemănat turismul rural actual, din moment ce criticile sunt la tot pasul? Ei bine, un măr poate fi roditor în aproape orice fel de condiţii. E adevărat că nu rodeşte la fel, însă cu puţin ajutor poate oferi celui ce-l îngrijeşte o bogată recoltă. La fel şi turismul rural are merele lui bune, cu gust aparte iar pe de altă parte ţine la distanţă turiştii, cu mere mai puţin frumoase... Potenţialul turistic al României a fost mereu unul variat, bogat, oferind tuturor celor ce ne trec pragul multiple opţiuni. Şi aici nici nu luăm în calcul faptul că omul nu a contribuit prea mult la păstrarea vie a acestuia. Aşa se întâmplă şi cu mărul grădinarului, degeaba e deosebit de frumos şi roditor dacă oamenii nu ştiu de existenţa lui. Slaba cunoaştere a consumatorului de turism rural duce la adâncirea acestei probleme ce necesită o remediere rapidă. În zadar are ţara noastră peisaje, o varietate de posibilităţi de cazare, tradiţii deosebite, festivaluri, dacă nu există informaţii clare cu privire la dorinţele şi nevoile consumatorului. Asta deoarece turistul în aceste zone este unul cu totul deosebit, ce face notă discordantă printre ceilalţi călători. Cuvinte-cheie Turism rural, consumator, profilul consumatorului, promovare Clasificare JEL D1 - Household Behavior and Family Economics, D12 - Consumer Economics: Empirical Analysis Introducerea CONCEPTE Înscriindu-se în sectorul terţiar al economiei naţionale, turismul este adesea definit ca fiind industria cea mai profitabilă a sfârşitului de secol XX. Specialiştii se referă la turism ca la o importantă componentă a sectorului serviciilor menite populaţiei, fiind una din ramurile cu cel mai mare potenţial de dezvoltare şi care a înregistrat de-a lungul timpului cea mai ridicată rată de creştere. Şi totuşi, de ce este turismul atât de valoros, care ar fi motivele pentru care ţara noastră trebuie să acorde acestei ramuri o atenţie aparte? Iată un posibil răspuns: privit în ansamblul său, turismul e asemeni unui măr cu fructe de aur, fiecare măr reprezentând o componentă cu rol decisiv în dezvoltare, fiecare fruct având o altă întrebuinţare dar contribuind la înfrumuseţarea marelui pom ce i-a dat viaţă. La fel ca oricare măr din natură, România are fructele sale mai puţin gustoase iar ca destinaţie turistică, aceste puncte slabe necesită o remediere rapidă. Printre acestea se numără: geografia şi mediul (eroziunea, poluarea, slabă implementare a legislaţiilor de mediu), cultura şi patrimoniul cultural ( clădiri şi monumente istorice în stare de degradare, lipsa investiţiilor, lipsa traducerilor în
Persoana de contact, Ghereş Marinela, marinela.gheres@econ.ubbcluj.ro 24
1

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

muzee, lipsa unei baze de date a tuturor evenimentelor, festivalurilor), infrastructură, transport, comunicaţii, factorul uman (lipsa şcolilor hoteliere, a cursurilor speciale), marketing (lipsa unei imagini puternice). Totodată, alături de aceste puncte slabe, ţara noastră nu duce lipsă de fructe gustoase, mere de aur care pot remedia situaţia actuală: cazarea de calitate, atracţiile bine promovate, turismul de afaceri, cel balnear şi poate unul din cele mai importante puncte, turismul rural. Acesta capătă din ce în ce mai mult teren deoarece turiştii devin interesaţi să schimbe viaţa de la oraş cu cea de la sat. Specialiştii definesc turismul rural ca fiind un ansamblu de activităţi turistice care au ca desfăşurare mediul rural şi care include o gamă largă de modalităţi de cazare, evenimente, festivităţi şi alte distracţii de petrecere a timpului liber, toate desfăşurate în mediul rural (aşezare rurală). Acesta respectă cu stricteţe regulile dezvoltării durabile, care se referă la acea dezvoltare ce satisface nevoile generaţiilor actuale fără a prejudicia interesele generaţiilor viitoare. În tot acest cadru discutat, turistul este pionul de bază, el alege, vizitează, judecă, trage concluzii. Dacă el nu este satisfăcut atunci nici oferta turistică nu este una de calitate. La fel ca oricare consumator, cel de turism rural prezintă caracteristici asemănătoare însă comportamentul său este definit şi de alte componente care necesită studiate. Există varii motive pentru care studiul comportamentului consumatorului a ajuns să fie extrem de important. Multă vreme, atenţia marketerilor a fost concentrată spre ceea ce se vinde şi se cumpără, fără a se da importanţă şi altor aspecte mai detaliate cum ar fi de ce alege consumatorul un anumit produs/serviciu, care sunt motivaţiile sale, cum, când, cât cumpără, sau, pe scurt, cine este consumatorul, ca subiect aparte. Dar consumatorul nu este un pion negânditor care să fie manipulat să achiziţioneze orice vor oferi convingătorii comercianţi. Chiar dacă ultimii 15 ani au însemnat o oarecare dezvoltare a turismului rural românesc (au apărut un număr impresionant de pensiuni turistice), efectele asupra economiei au fost slab vizibile. Revenind la mărul cu fructe de aur, se poate observa cum cei mai mulţi turişti preferă zone precum Bucovina, Delta Dunării, Apusenii, Zona Neamţ, însă atât românii cât şi turiştii străini aleg acest tip de turism pentru produsele promovate: Agroturism în România, SuperSki în Carpaţi, croaziere pe Dunăre, Dracula sau Ţara Vinurilor. Şi dacă ar fi să alegem unul din frumoasele mere, ce-ar fi să-l culegem pe cel numit Munţii Apuseni, să-l gustăm şi să simţim savoarea aparte? MOTIVAŢIA STUDIULUI Deşi turiştii încep să cunoască viaţa de la ţară şi să o prefere în vacanţele lor, există încă impedimente în calea dezvoltării turismului rural din zonă. Problema despre care vorbim e una generală şi anume slaba pregătire a proprietarilor de pensiuni şi a personalului. În completarea acesteia vine slaba cunoaştere a profilului turistului, asta deoarece în România încă nu s-au făcut cercetări necesare pentru conturarea acestui profil. Şi atunci, cum dorim să practicăm un turism de calitate dacă nu ştim care sunt trăsăturile turistului ce ne calcă pragul? Iată întrebarea ce lansează motivaţia studiului întreprins, întrebare ce are drept scop formularea unor răspunsuri clare şi a unor sugestii constructive. Dar să vedem ce a stat la baza alegerii Munţilor Apuseni ca reper al acestui studiu. Zona Munţilor Apuseni cuprinde porţiuni din 6 judeţe: Alba, Arad, Bihor, Cluj, Hunedoara şi Sălaj şi, conform politicilor de dezvoltare regională, ea se extinde în 3 Regiuni de Dezvoltare, dintre care Zona de Centru fiind de mare însemnătate. Aici se află cea mai vastă reţea de pensiuni turistice din ţară iar asta înseamnă că un număr mare de turişti se poate concentra aici. Mai mult, o simplă analiză SWOT identifică, printre punctele sale tari: fauna şi flora bogată (ecosisteme unicat în Europa), resurse minerale însemnate, diversitatea produselor ecologice la preţuri mici, specialităţi tradiţionale, ospitalitate influenţată de caracteristica etnică latină, varietatea folclorului şi a tradiţiilor moştenite, poluare foarte redusă. Iată cum oferta devine tentantă, însă, cu toate acestea, consumatorul de turism rural nu
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 25

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

este îndeajuns de cunoscut, nu se ştie exact ce şi cum vrea, când cere anumite servicii, de fapt, nu cunoaştem un profil al acestui turist. Şi fără astfel de informaţii, atingerea succesului în implementarea unei politici de dezvoltare rurală eficientă devine aproape imposibilă. Drept urmare, studiul îşi propune să vină în întâmpinarea acestei necesităţi, prin conturarea unui profil concis al consumatorului de turism rural, consumator ce se distinge vizibil de alţii. O dată conturat profilul turistului, formularea ofertelor va fi mult mai simplă, se vor cunoaşte dorinţele şi aşteptările acestuia iar zonele rurale vor beneficia de atenţia meritată. O reală pierdere ar însemna ca ţara noastră să aibă resursele necesare practicării turismului rural de calitate dar să îi lipsească baza de informaţii pentru a formula ofertele aşteptate de turişti. Corpul lucrării METODOLOGIE Scopul principal al cercetării este acela de a contura un profil al consumatorului de turism rural, pe exemplul munţilor Apuseni. Populaţia studiată a fost aleasă în aşa fel încât informaţia să poată fi colectată din cel puţin patru judeţe. Cercetarea de faţă a fost realizată în perioada iunie 2009-august 2009, în cadrul pensiunilor din Gârda, Arieşeni, Albac, pe Valea Arieşului, Padiş, Băişoara, Şuncuiuş şi Moneasa, avându-i ca subiecţi pe turişti, respectiv beneficiarii serviciilor oferite de prestatori. În acest fel am atins judeţele Alba, Arad, Bihor şi Cluj. Pentru a stabili tipul cercetării, s-a avut în vedere tema şi nevoia obţinerii de informaţii cât mai exacte. Drept urmare, am ales utilizarea unui chestionar. Datorită faptului că cercetarea este una descriptivă, se va ţine cont de contextul actual atunci cînd profilul va fi conturat. Problema de cercetare poate fi derivată: conturarea profilului comportamentului consumatorului de turism rural şi, de aici, o ipoteză poate fi lansată: Consumatorul de turism rural caută îmbinarea perfectă dintre peisajul pitoresc şi satisfacerea nevoilor sale, la un raport calitate preţ optim. Construcţia chestionarului urmează regulile de bază. Astfel, începe cu întrebări de acomodare ce fac referire la frecvenţa cu care turiştii aleg acest tip de unitate de cazare, persoanele cu care obişnuiesc să vină, motivul călătoriei, etc. Urmează apoi întrebări mai complexe de genul celor în care turiştii sunt rugaţi să ordoneze o serie de factori luaţi în considerare atunci când se alege o anume pensiune. O altă întrebare încearcă să identifice punctele slabe ale pensiunii la care turiştii sunt cazaţi. Ultimele întrebări din chestionar sunt de identificare. CONŢINUT Analize iniţiale Primele rezultate arată cum, în ceea ce priveşte frecvenţa alegerii acestui tip de unitate de cazare, majoritatea turiştilor aleg pensiunile din zonele rurale „o dată pe lună” (56% din respondenţi) şi doar 18% vin „de câteva ori pe an”. Consumatorul tinde să se lase influenţat „foarte mult” de prieteni (54%). Pe de altă parte, agenţiile îi influenţează cel mai puţin alegerea. Astfel, reclama de la gura la gura pare a funcţiona în mod eficient. Ca şi însoţitori, „familia” a ieşit pe primul loc (58%) şi „prietenii” pe locul doi(17%). Drept urmare, trebuie avut în vedere atât persoanele care vin cu familia cât şi cei ce vin însoţiţi de prieteni. În ceea ce priveşte mijloace de transport utilizate pentru deplasare la pensiune, 63% vin cu maşina personală, 13% cu trenul sau microbuzul şi 11%, cu autocarul (74% fiind total nemulţumiţi de calitatea drumurilor de acces spre pensiuni). În continuare s-au analizat o serie de factori cu influenţă în procesul de luare a deciziilor. Aceşti factori sunt calitatea serviciilor, peisajul zonei, spaţiu de joacă şi parcare amenajată, posibilităţi auxiliare de petrecere a timpului şi varietatea meniului. Factorul “calitatea serviciilor” este considerat “destul de important” în luarea deciziei de aproape jumătate din chestionaţi, factorul “peisajul zonei” influenţează destul de mult, factorul “spaţiu de joacă şi parcare amenajată” este “destul de important” pentru 40% din turişti, aproape 70%
26 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

consideră “posibilităţile auxiliare de petrecere a timpului” “destul de neimportante” iar “varietatea meniului” are, de asemenea, o parte însemnată de influenţă (66%). Analiza unor factori-cheie în procesul luării deciziei În această secţiune de investigaţie, se iau în considerare trei dintre factorii analizaţi mai sus (calitatea serviciilor, posibilităţile auxiliare de petrecere a timpului liber şi varietatea meniului) pentru care se investighează cele mai semnificative aspecte. Întrebaţi ce părere au despre calitatea serviciilor la pensiunea la care sunt cazaţi, aproape jumătate din turişti (47,3%) au spus că sunt de calitate superioară, 39.3% le consideră de calitate medie şi doar 3,3% cred că sunt de calitate inferioară.
Fig. 3.1 Calitatea serviciilor la pensiune
La pensiunea unde vă cazaţi, calitatea serviciilor vi se pare:

50,00% 47,30% 40,00% 30,00% 20,00% 10,00% 0,00% 13,30% 39,30%

inferioară

medie

superioară

Sursa: Creaţie proprie în Microsoft Excel. Date preluate din cercetare individuală.

Un alt aspect important vizează identificarea preferinţelor turiştilor în materie de petrecere a timpului şi meniuri. Drept urmare, vis-a-vis de posibilităţile auxiliare de petrecere a timpului preferate, turiştii pot alege mai multe variante: manifestări cultural-sportive, divertisment sportiv, excursii, închirieri de obiecte sau varianta “nu am nici o preferinţă”. Se pare că excursiile sunt considerate cele mai interesante, varianta fiind aleasă de 81% din chestionaţi iar manifestările cultural-sportive par cele mai puţin atrăgătoare (66% nu le-au ales). Aşadar, 60% din turişti spun ca sunt mulţumiţi de posibilităţile oferite de pensiunea la care sunt cazaţi, în timp ce 25% nu se simt satisfăcuţi de ofertă. Analiza preferinţelor turiştilor în ceea ce priveşte meniul arată că 70,7% dintre ei preferă să servească meniuri tradiţionale atunci când se cazează la pensiunile din zona Apuseni, 50,7% le preferă pe cele clasice şi doar 10% pe cele exotice.
Fig. 3.2 Tipuri de meniuri preferate
Ce fel de meniuri preferaţi?

tradiţionale

70,70%

exotice

10,00%

clasice

50,70%

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

80,00%

Sursa: Creaţie proprie în Microsoft Excel. Date preluate din cercetare individuală.
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 27

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

Astfel, se observă o preferinţa clară pentru meniurile tradiţionale, din zona munţilor Apuseni. Acesta se datorează specificului zonei şi curiozităţii turiştilor de a gusta mâncarea specifică locului. Preferinţa destul de mare pentru meniurile clasice poate fi explicată printr -o posibilă confundare a meniului clasic cu cel tradiţional (mâncarea clasică românească şi cea tradiţională, care diferă de la zonă la zonă). Drept urmare, 63% dintre clienţi se declară „foarte mulţumiţi” de meniurile oferite de pensiune, 28% sunt „destul de mulţumiţi” şi doar 9% sunt „total nemulţumiţi”. Atunci când vine vorba de preţ, 42% îl consideră „foarte bun” în raport cu serviciile prestate în timp ce 26,7% spun ca preţurile sunt prea ridicate. Întrebaţi dacă obişnuiesc să frecventeze aceeaşi pensiune, o treime spun că da, revin la aceeaşi pensiune, dacă sunt satisfăcuţi de condiţii, o altă treime spun că revenirea depinde de sejur şi doar 26,7% spun că mereu schimbă locaţia. Avem deci un consumator care încă nu este fidel pensiunilor din mediul rural. Este posibil ca această situaţie să fie din cauză că ofertele nu sunt destul de convingătoare sau a serviciile nu satisfac în totalitate aşteptările consumatorilor. Analiza elementelor de autenticitate şi ospitalitate. Puncte slabe ale pensiunilor Cercetarea continuă cu analiza a doi factori consideraţi importanţi în alegerea/revenirea la aceeaşi pensiune. Factorii au fost aleşi pe baza identităţii spaţiului rural românesc pe care ei o reprezintă: autenticitate şi ospitalitate. Rezultatele arată că 89% dintre respondenţi consideră că cei doi factori le influenţează decizia de alegere sau revenire la pensiune. Cealaltă întrebare pune problema combinării elementelor de autentic cu cele de modern. Totuşi, când vine vorba de păstrarea autenticului, 58% cred că acest element este necesar să rămână intact, iar 27% optează pentru o combinare. Acest articol debutează cu propunerea de a vedea în turismul rural o asemănare cu un măr cu fructe de aur. Iată că acum a venit momentul analizei merelor mai puţin gustoase. Luând în studiu o analiză a slăbiciunilor întâlnite la pensiunea la care turiştii sunt cazaţi, se investighează opţiunile alese la o întrebare cu răspuns multiplu. Respondenţii au putut alege mai multe variante, dintr-o listă cu slăbiciuni care nu au fost alese la întâmplare. O parte reflectă probleme ce ţin de calitatea serviciilor, altele, de zonă, amenajare, etc.
Tabel 3.1. Posibile slăbiciuni ale pensiunilor Puncte slabe Număr persoane Procentaj Lipsa curăţeniei 91 60,6% Meniul puţin variat 72 48% Inexistenţa semnalului la telefonia mobilă 33 22% Inexistenţa ghizilor 38 25,3% Puţine posibilităţi de agrement 66 44% Personal neprietenos (chelneri, bucătari,etc) 117 78% Nu există puncte slabe 0 0% Sursa: Creaţie proprie în Microsoft Word. Date preluate din cercetare individuală.

„Personalul neprietenos” este cea mai întâlnită slăbiciune a pensiunilor din Apuseni (78%), urmată de „lipsa curăţeniei” (60,6%). Consumatorul pare să caute camere curate şi oameni care să -i zâmbească, iar situaţia actuală tinde să-i ofere contrariul. Printre slăbiciunile care nu-i deranjează pe turişti se numără „lipsa semnalului la telefonia mobilă” şi aceasta deoarece odihna este principalul motiv al sejurului iar comunicarea cu cei de acasă poate trece pe locul doi. Un alt punct slab, lesne trecut cu vederea, este „lipsa ghizilor” deoarece, la nevoie, gazdele se transformă în cei mai de seamă ghizi. Identificarea posibilelor legături între variabilele analizate După analize individuale ale întrebărilor, cercetarea merge mai departe cu o examinare mai complexă. Prin programul SPSS, se analizează existenţa unor legături între variabile, încercând
28 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

astfel determinarea influenţelor exercitate de către unele caracteristici ale consumatorului asupra altora. Tabelul următor indică existenţa sau, după caz, lipsa unor astfel de legături.
Tabel 3.2. Analiza corelaţiilor dintre variabile Rezultate Ipoteză: Cei care vin mai des, cel puţin o dată pe lună, sunt cei care vin însoţiţi de familie. SPSS indică o legătură între cele două variabile, deci, printre cei care aleg pensiunile „o dată pe lună”, 28,6% vin cu familia. Ipoteză: Turiştii care vin des la munte sunt şi cei care au deja format spiritul de client fidel. Frecvenţa alegerii pensiunilor ca unitate de cazare nu influenţează revenirea la aceeaşi pensiune. Ipoteză: Cei care vin des sunt şi cei cu un venit ce depăşeşte 3500 lei pe lună. Ipoteză nu este validă, drept urmare, frecvenţa alegerii pensiunilor nu este influenţată de venit. Ipoteză: Un venit mai mare determină turiştii să aloce sume mai mari pentru un sejur de 2-3 zile. Ipoteza este validă deoarece este demonstrat cum, printre cei 42,6% dintre chestionaţii cu un venit între 4500-5500 lei, 34% alocă peste 1000 lei pentru un sejur scurt. Ipoteză: Turiştii care se deplasează cu maşina personală sunt cei nesatisfăcuţi de căile de acces. Rezultatele indică o majoritate a turiştilor ce vin cu maşina şi care sunt total nesatisfăcuţi (78%). Pe de altă parte, cei ce urcă pe jos par mai mulţumiţi. Ipoteză: Cei care spun că preferă mesele tradiţionale sunt cei satisfăcuţi de oferta pensiunii. Într-adevăr, 67% sunt mulţumiţi de oferta pensiunii la care sunt cazaţi, ei servind mese tradiţionale. 60% din cei care au ales meniul clasic sunt la fel de mulţumiţi. Din analiză rezultă că între variabile există legătură. Cei care au considerat factorul calitatea serviciilor ca fiind foarte sau destul de important, au bifat, de asemenea într-un număr mare, lipsa curăţeniei ca fiind un punct slab. De asemenea, importanţă factorului “varietatea meniului” a influenţat turiştii atunci când aceştia au fost rugaţi să bifeze punctele slabe ale pensiunii la care erau cazaţi.

Corelaţii între: Frecvenţa alegerii acestui tip de unitate de cazare (pensiunea) şi persoanele însoţitoare Frecvenţa alegerii acestui tip de unitate de cazare (pensiunea) şi frecventarea aceleiaşi pensiuni Frecvenţa alegerii acestui tip de unitate de cazare (pensiunea) şi venitul lunar al familiei Venitul lunar al familiei şi suma alocată pentru un sejur de 2-3 zile

Mijlocul de transport cu care chestionaţii se deplasează la pensiune şi gradul de satisfacţie vis-a-vis de căile de acces spre pensiune Meniurile preferate de turişti şi satisfacţia lor vis-a-vis de oferta pensiunii

Testare ANOVA Din punctele slabe enumerate în listă, am considerat că doar lipsa curăţeniei, inexistenţa ghizilor, personalul neprietenos, varietatea meniului şi posibilităţi reduse de agrement pot fi considerate ca făcând parte din sfera calităţii serviciilor. Sursa: Creaţie proprie în Microsoft Word. Date preluate din cercetare individuală.

Identificarea chestionaţilor Analiza acestora arată cum aproape 50% din turişti au un venit lunar pe familie între 45005500 lei, iar majoritatea alocă peste 1000 lei pentru un sejur de 2-3 zile. Aproximativ 60% preferă plata cu cash. Cea mai mare parte dintre chestionaţi (60%) se încadrează la categoria intelectuali, 16% sunt elevi sau studenţi, alţi 16% sunt pensionari şi doar 11%, muncitori. În ceea ce priveşte categoria de vârstă, 60% se încadrează între 25-49 ani, 17% au între 15-24, alţi 17% între 50-64 şi doar 8% au peste 65 de ani. Concluzii Profilul obţinut în urma analizelor creionează un consumator ce alege să se cazeze la pensiunile din zona Apusenilor cel puţin o dată pe lună, cel mai des la recomandarea unui prieten.
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 29

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

Majoritatea celor chestionaţi vin însoţiţi de familie şi prieteni cu scopul sigur de a se relaxa. Rezervările sunt făcute, de obicei, telefonic şi modalitatea de plata preferată este cash. Pentru a ajunge la pensiune, turistul foloseşte maşina personală, fapt pentru care trebuie pus accent pe calitatea căilor de acces. Calitatea serviciilor este factorul ce influenţează cel mai mult decizia de a alege o pensiune, urmat de peisajul zonei şi de varietatea meniului. Consumatorul identificat se declară satisfăcut de calitatea serviciilor la pensiunea unde este cazat, însă o serie de inconveniente precum personalul neprietenos şi lipsa curăţeniei se poziţionează în calea satisfacţiei totale. Excursiile organizate de cei de la pensiune par a fi interesante pentru consumatorul de turism rural şi, drept urmare, un punct de atracţie. Mai mult, mesele tradiţionale şi evenimentele zonei îi oferă şansa de a se integra mai uşor printre localnici. Preţurile practicate sunt bune, iar consumatorul are deja format obiceiul de a face recomandări. Autenticitatea şi ospitalitatea sunt două elemente luate în considerare atunci când consumatorul alege o pensiune. Turistul doreşte păstrarea autenticităţii, în totalitate, aceasta fiind unul din simbolurile turismului rural românesc. Consumatorul de turism rural este un intelectual cu vârstă cuprinsă între 25-49 de ani, cu un venit lunar al familiei între 4500-5500 lei şi care alocă, pentru un sejur de 2-3 zile, peste 1000 lei. Călătorul în zonele rurale este caracterizat de o preferinţă pentru vacanţele petrecute „la ţară”, pentru obiceiul de a se contopi cu natura, de a gusta bucatele tradiţionale şi de a cunoaşte tradiţiile zonei. Cu toate acestea, turistul care alege zona Apusenilor se plânge adesea de lipsa unui simbol virtual care să facă referire la atracţiile locului. Pentru aceasta, zona trebuie să capete o puternică identitate vizuală reprezentată de o serie de elemente grafice care să apară pe toate materialele promoţionale, să fie uşor de recunoscut şi să devină brandul zonei. Este necesară satisfacerea nevoii consumatorului de turism rural de a avea mereu acces la informaţie de calitate. Pentru a face cunoscute materialele referitoare la zona Apusenilor, acestea trebuie să existe şi să fie transmise prin toate canalele, birourile de turism, tour-operatori, internet. Brandul zonei va fi prezent pe orice tip de material promoţional. O dată cu alegerea munţilor Apuseni, turistul aşteaptă să trăiască experienţe noi şi nu doar să se relaxeze. Întâlnirea cu natura şi ruralul zonei poate fi uşor transformată într-o aventură. Apusenii au câteva simboluri aparte ce trebuie exploatate cu scopul dezvoltării turismului rural din zonă. Cei dornici de aventură sunt ispitiţi cu drumeţii speologice ce se pot desfăşura, de exemplu, în arealul Padiş-Cetăţile Ponorului, experienţe ce vor înfăţişa adevărate comori arheologice şi trasee nebănuite. Alţi turişti pot alege să urmeze „drumul aurului”, într-o excursie la Roşia Montană sau să ia calea moţilor şi să cunoască tradiţiile acestora. Aceste propuneri vizează, de fapt, atragerea turistului, dar şi familiarizarea acestuia cu specificul Apusenilor. În ceea ce priveşte atmosfera tradiţională, se recomandă luarea în vizor a sferei autenticităţii. S-a arătat că turistul doreşte păstrarea acesteia, nealterarea obiceiurilor, a valorilor. Consumatorul de turism rural alege această zonă cu un motiv anume: pentru a trăi autentic. Cu toate acestea, el doreşte să doarmă în camere curate şi să poată beneficia de condiţiile minime de confort. Pensiunile trebuie astfel amenajate încât să păstreze autenticitatea, aspectul tradiţional dar şi să satisfacă toate cerinţele turistului. Poate cea mai importantă sugestie de ameliorare a serviciilor turistice rurale din Apuseni vizează proprietarii de pensiuni şi personalul. Aceştia trebuie să participe la cât mai multe cursuri de pregătire şi work-shop-uri pentru a învăţa cum să întâmpine necesităţile turiştilor care le trec pragul. De multe ori, motivele de nemulţumire vizează o proastă organizare, un management defectuos, o servire care lasă de dorit. Ar putea fi organizate mai multe excursii, seri tematice, unde turiştii pot descoperi tradiţiile zonei. Dorinţele turiştilor sunt multiple, de aceea este necesar să poată fi atinse toate, prin varietatea activităţilor şi serviciilor. De exemplu, pentru a fi la curent se poate întocmi un calendar cu toate evenimentele, sărbătorile şi festivalurile din acea perioadă, calendar pe care să îl primească fiecare turist atunci când se cazează. Feed-back-ul este, de asemenea, important. Se pot concepe scurte chestionare ce vor fi administrate la sosirea turiştilor (pentru a afla ce îşi doresc aceştia, ce aşteaptă de la pensiune) şi la plecare (pentru a afla ce anume le-a făcut plăcere şi ce i-a nemulţumit). Impresiile şi recomandările lor pot fi semnate într-o Carte de Aur a pensiunii.
30 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Consumatorul doreşte să-i fie satisfăcute dorinţele, să guste aventura dar şi relaxarea, să aibă parte de cazare corespunzătoare şi să cunoască tradiţiile. Şi, în toate acestea, autenticitatea trebuie păstrată nealterată. O dată cu satisfacerea nevoilor sale, turistul în Apuseni începe să ofere ideii de turism rural o altă valenţă şi atribuie valoare vacanţei petrecute „la ţară”. Ideea unui măr plin de roade încântă orice turist dornic de aventură şi va atrage mereu pe cei curioşi. Chiar dacă neajunsuri vor exista mereu, cel mai important este ca ele să fie puţin observabile iar consumatorul de turism rural să fie mereu satisfăcut. Bibliografie
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. Argeşel, I.P,1984.Valea Arieşului, Sport -Tourism ed., Bucureşti Ghereş, M, 2008, Turism rural, Risoprint ed., Cluj-Napoca Ghereş, M, 2008, Proiecte economice în domeniile agroalimentar, mediu şi turism, Risoprint ed., Cluj-Napoca Mitrache, Şt, Manole, V & Stoian, M, 1996, Agrotourismsişi turism rural, Fax Press ed., Bucureşti Nistoreanu, P, 2006, Ecotourism şi turism rural, ASE ed., Bucureşti Plăiaş, I, 2007, Consumatorul şi procesul de luare a deciziei, Risoprint ed., Cluj-Napoca Swarbrooke, J & Horner, S, 1999, Consumer’s behavior in tourism, Oxford ed Acte normative [Online] (Revizuit la 2 Dec 2009) Disponibil la http://anat.ro/legislatie.html [Accesat la 29 Jan 2010] Fonduri europene [Online] (Revizuit la 13 Dec 2009) Disponibil la http://www.apdrp.ro/content.aspx?item=1683&lang=ro [Accesat la 29 Jan 2010] Turism rural internaţional [Online] (Revizuit la 27 Dec 2009) Disponibil la http://www.ruraltourisminternational.org/ [Accesat la 29 Jan 2010]

3.4. Prezentarea lucrării

Turismul rural românesc - un puzzle?
E greu de construit

Răspuns greşit

Fiecare turist adaugă o piesă

Răspuns posibil

Pop Iuliana

E o provocare (piesele formează profilul)

Răspunsul indicat

Olimpiada Naţională a Studenţilor Economişti secţiunea MARKETING 2009

Olimpiada Naţională a Studenţilor Economişti secţiunea MARKETING 2009

Motivaţia studiului
Munţii Apuseni – motivaţia alegerii zonei:      Floră şi faună bogată Resurse minerale de valoare Produse ecologice variate Tradiţii unice Poluare redusă

Metodologie
Obiectiv principal - conturarea profilului consumatorului de turism rural Locaţie – munţii Apuseni, pensiuni din 4 judeţe Instrumente Ipoteză: frumuseţea reliefului + satisfacerea nevoilor raportul calitate-preţ optim

– chestionar

Situaţia ultimilor 15 ani: - număr mare de pensiuni - o serie de impedimente în calea dezvoltării zonei
Olimpiada Naţională a Studenţilor Economişti secţiunea MARKETING 2009

Olimpiada Naţională a Studenţilor Economişti secţiunea MARKETING 2009

proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare

31

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

Rezultate iniţiale
 Frecvenţă:
56% din turişti aleg pensiunile din Apuseni “o dată pe săptămână”

Calitatea serviciilor prestate
Calitatea serviciilor

 Grad de influenţă:

sfatul prietenilor influenţează cel mai mult
14%

deciziile turiştilor, pe când agenţiile au influenţa cea mai redusă

 Persoane însoţitoare:  Motivul călătoriei:  Mijloc de transport:

58% vin cu familia, 17%, cu prietenii
38%

slabă medie ridicată 48%

60% vin pentru a se relaxa 63% folosesc maşina personală

 Satisfacţia vis-a-vis de drumurile de acces:
- doar 6,7% sunt satisfăcuţi, iar 74% sunt total nesatisfăcuţi
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Olimpiada Naţională a Studenţilor Economişti secţiunea MARKETING 2009

Olimpiada Naţională a Studenţilor Economişti secţiunea MARKETING 2009

Preferinţe, influenţa preţului, fidelitatea
Excursiile- principala opţiune de petrecere a timpului (81%) Meniuri- 70% preferă mesele tradiţionale ale zonei Preţul practicat - 42% din turişti cred că preţurile sunt foarte
bune în raport cu serviciile primite

Autenticitatea şi ospitalitatea
89% din deciziile turiştilor se bazează pe cele două aspecte
Autenticitate şi modernism

15% autenticitatea trebuie păstrată combinaţie de autentic şi modern nu acord importanţa

Sentimentul fidelităţii – o treime obişnuieşte să aleagă
aceeaşi pensiune

27%

58%

Olimpiada Naţională a Studenţilor Economişti secţiunea MARKETING 2009

Olimpiada Naţională a Studenţilor Economişti secţiunea MARKETING 2009

Puncte slabe ale pensiunilor
Puncte slabe ale pensiunilor
90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% personal neprietenos 78% meniu puţin variat 48% puţine posibilităţi de lipsa lipsa semnalului la ghizilor agrement 44% telefonia locali 26% mobilă 22%

Corelaţii între variabile
persoanele însoţitoare frecvenţa alegerii acestui tip de unitate de cazare venitul lunar al familiei suma alocată pentru un sejur de 2-3 zile gradul de satisfacţie vis-a-vis de calitatea drumurilor de acces meniuri preferate gradul de satisfacţie vis-a-vis de oferta pensiunii

lipsa curăţeniei 61%

mijlocul de transport

Olimpiada Naţională a Studenţilor Economişti secţiunea MARKETING 2009

Olimpiada Naţională a Studenţilor Economişti secţiunea MARKETING 2009

Concluzii
Consumatorul de turism rural este cel care:
• • • • • • alege frecvent şi la sfatul prietenilor pensiunile din zona Apuseni vine însoţit de familie, cu scopul relaxării foloseşte maşina personală pentru a ajunge la pensiune este sensibil la factori precum calitatea serviciilor, varietatea meniului este deranjat de personalul neprietenos şi lipsa curăţeniei pledează pentru autenticitate, savurează meniurile tradiţionale şi preferă excursiile Ipoteza lansată la începutul studiului se menţine.
Olimpiada Naţională a Studenţilor Economişti secţiunea MARKETING 2009

Consumatorul aşteaptă:
 Informaţie de calitate  Autenticitate nealterată  Proprietari şi personal instruit

Turismul rural al zonei are nevoie de:
 O imagine virtuală puternica  feedback
Olimpiada Naţională a Studenţilor Economişti secţiunea MARKETING 2009

32

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

APLICAŢIA PRACTICĂ 4

14 - 18 Martie Punctaj acordat:0,5 puncte

1. Aţi petrecut vacanţe la pensiuni agroturistice? Menţionaţi motivele care v-au determinat să alegeţi o astfel de vacanţă, respectiv, după caz, motivele pentru care nu aţi ales pensiunile agroturistice.

................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ............................................................................................
2. În opinia dumneavoastră, care sunt principalele motive pentru care cei mai mulţi dintre turişti evită să-şi petreacă vacanţele la pensiuni agroturistice? Ce consideraţi că ar putea face proprietarii de pensiuni pentru a creşte interesul acestui tip de vacanţă?

................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ..............................................................
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 33

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

3. Ce servicii conexe aţi oferi în calitate de proprietar de pensiune, pentru turiştii „familii cu copii între 2 -5 ani”?Motivaţi alegerile.

................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ .......................
4. Plecând de la supoziţia că doriţi să deschideţi o pensiune agroturistică, realizaţi profilul turistului pentru care v-aţi orienta serviciile.

................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................ ............................................................................................. 4.1. Comportamentul consumatorului agroturistic 4.1.1.Caracteristicile consumatorului Cunoaşterea factorilor de influenţă a comportamentul turiştilor, permite unităţilor agroturistice să-şi stabilească segmentele de turişti spre care se pot adresa, să adapteze oferta la nevoile şi dorinţele acestora şi nu în ultimul rând să pregătească ghizi capabili să îndrume corespunzător grupurile. Comportamentul turiştilor este determinat de o multitudine de factori de culturală, socială şi personală: a) Culturali: cultura, subcultura şi clasa socială b) Sociali: grupuri de referinţă, familia,rol şi statut social c) Personali: vârsta şi etapa din ciclul de viaţă, ocupaţia şi situaţia materială, personalitatea şi concepţia de sine, stilurile şi valorile; o Cultura/subcultura, Clasa socială În opinia lui Ph. Kotler, cultura este factorul determinant fundamental al dorinţelor şi comportamentului consumatorilor. Deoarece mulţi dintre turiştii care calcă pragul pensiunilor agroturistice româneşti sunt veniţi din străinătate, cunoaşterea unor elemente esenţiale specifice
34 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

diferitelor culturi, ar putea pe de o parte să conducă la evitarea unor situaţii stânjenitoare, şi pe de altă parte ar putea permite identificarea de noi oportunităţi. Spre exemplu, ar trebui să se ştie că, dacă de Crăciun vor avea turişti din Italia, se recomandă ca o parte din preparatele oferite să fie de origine piscicolă, deoarece conform tradiţiei, în această ţară se consumă doar asemenea produse de Crăciun; Multe dintre pensiuni româneşti şi-au adaptat oferta, oferind pachete festive, pentru turiştii din Republica Moldova, care vin la mijlocul lunii Ianuarie(7 8), pentru a sărbători Crăciunul. De asemenea, diferite culturi presupun atitudini diferite faţă de folosirea mâinilor, a efectuării unor gesturi,a expresiei feţei, a modului de exprimare, de francheţe sau insistenţă. Spre exemplu, în unele culturi, spaţiul personal este foarte mic, în timp ce în alte culturi poate fi foarte mare. În funcţie de clasele sociale din care fac parte, între turişti pot să apară diferenţe legate de timpul alocat vacanţelor, motivul pentru care le face, grupul de persoane cu care merge în vacanţă, mijlocele de transport folosite, serviciile solicitate şi nu în ultimul rând, destinaţiile pe care le aleg. În cele ce urmează vom prezenta câteva diferenţe de comportament, între turiştii care fac parte din clase sociale diferite:
Turişti care aparţin claselor superioare - alocă mult timp călătoriilor - călătoreşte singur sau cu familia - solicită o mare varietate de servicii auxiliare - călătoriile sunt de plăcere sau de afaceri - dedică sume mari de bani, călătoriilor Tabelul 4.1. Turişti care aparţin claselor medii/ inferioare - alocă puţin timp călătoriilor - călătoreşte deseori în grupuri, fiind mai ieftin - poate solicita doar cazare şi mic dejun, modeste - solicită foarte puţine servicii auxiliare

o Familia, vârsta şi etapa din ciclul de viaţă Comportamentul consumatorului de servicii turistice este afectat într-o mare măsură de ciclul de viaţă al familiei din care face parte. Astfel pensiunile agroturistice trebuie să fie atente la nevoile pe care le presupun diferite stadii ale familiei : - Familie tânără fără copii – caută vacanţe scurte, datorită restricţiilor de timp; vor dori să petreacă timpul practicând activităţi cât mai diverse, care să solicite energie, cum ar fi drumeţiile pe munte, călăritul; schiatul; - Familie cu copii sub 2 ani: părinţii vor alege o vacanţă în care primează confortul şi siguranţa copilului; aceasta ar putea presupune, evitarea locaţiilor cu standarde reduse de igienă, şi alegerea pensiunilor care oferă servicii speciale pentru copil ( exemplu: cazare şi masă gratuită); - Familie cu copii între 2-5 ani: părinţii vor prefera o vacanţă scurtă, deoarece copiii de această vârstă se plictisesc foarte repede; mulţi dintre aceşti copii, experimentează mersul, motiv pentru care este esenţial să se poată bloca accesul la balcoane sau spre piscină; şi în acest caz, multe dintre pensiuni, şi-au adaptat oferta, oferind cazare şi masă gratuită pentru copil; - Familie cu copii între 5-12 ani: adesea, aceştia doresc să se joace cu copii de vârstă apropiată, fiind recomandat crearea unui loc de joacă sau a unei minipiscine; este recomandat să fie angajată o persoană care să îi poată supraveghea şi coordona joaca; - Familie cu adolescenţi – aceşti copii îşi doresc să fie independenţi şi să practice activităţi de adult(drumeţii, călărit, meşteşuguri, etc.); - Familie matură –sunt dispuşi să ia vacanţe lungi; vor dori să practice activităţi cât mai relaxante, care să nu presupună mult efort; practicarea unor meşteşuguri, picnic în aer liber, vizionare festivaluri; Preocupările şi modul de petrecere a timpului liber al unui om poate varia adeseori, în funcţie de vârsta pe care o are. Cel mai probabil un turist tânăr, va alege un loc în care să-şi poată petrece timpul împreună cu prietenii, la un tarif mic, condiţii de cazare modeste, însă care să ofere o varietate mare de activităţi conexe: schi, înot, excursii şi drumeţii, călărit; Pe de altă parte, un turist
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 35

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

de vârstă înaintată îşi va permite cazare la pensiuni de mai multe margarete, şi va dori să poată practica activităţi care să nu solicite foarte mult efort fizic: un picnic sau grătar în pădure, cules de fructe, jucat tenis, cărţi, etc. În ceea ce-i priveşte pe copii, după cum am precizat anterior, nevoile lor sunt mult mai diferite în funcţie de etapa din ciclul de viaţă. o Grupuri de referinţă Unele persoane pot alege să îşi petreacă vacanţa la o anumită pensiune, ca urmare a influenţei externe exercitată de diferite grupuri de referinţă, cum ar fi prietenii, familia, vecinii, colegii. De asemenea, pot fi influenţate să încerce o astfel de experienţă, deoarece persoane din grupuri la care aspiră, obişnuiesc să îşi petreacă vacanţele în zone rurale, sau la pen siuni agroturistice. Pentru a se asigura că foştii turişti vor exercita influenţă o pozitivă, pe lângă oferirea de servicii de calitate, proprietarii pensiunilor ar putea recurge la mici artificii : să facă câteva fotografii cu turiştii şi să le ofere ca amintire la plecare, să le ofere o serie de broşuri şi calendare, pe care aceştia să le poată oferi ulterior prietenilor, să le ofere o reducere dacă vor veni în următoarea vacanţă însoţiţi de prieteni,etc. o Ocupaţia şi situaţia materială Considerăm oportun realizarea unui studiu de marketing, la pensiunile agroturistice, pentru a identifica ce ocupaţii şi venituri au turiştii care le vizitează; aceste informaţii, precum şi cele legate de motivaţiile care stau la baza alegerii, permit realizarea unui profil al turistului şi permit identificarea celor mai bune mijloace de promovare a produselor agroturistice. În mod cert, exisă o legătură directă între ocupaţia unei persoane şi situaţia materială, ceea ce înseamnă că persoanele cu anumite ocupaţii pot avea o situaţie materială foarte bună( ex. doctori, politicieni, avocaţi, managerii unor companii), în timp ce alte ocupaţii furnizează venituri mai reduse. Alegerea destinaţiei, dar şi a serviciilor achiziţionate după cazare, sunt mult influenţate de situaţia materială a turiştilor. Astfel, unii turişti vor dori să fie cazaţi în camere mai mari, cu vedere bună, dotate cu multe utilităţi (baie în cameră, televizor, internet, minibar, balcon – care au un preţ ridicat. La polul opus, alţi turişti se vor mulţumi şi cu o cameră cu suprafaţă mică, cu o baie comună, fără televizor, etc – care va fi mult mai ieftină. De asemenea, unii turişti vor dori să ia lecţii de călărit, plimbat cu căruţa, mers în drumeţii – contra cost; în timp ce unii vor dori să admire pe cont propriu împrejurimile, fără să beneficieze de alte servicii conexe. Totodată, venitul turiştilor ar putea să influenţeze perioada în care merg în excursii, precum şi durata acestora. Turiştii cu venituri ridicate îşi permit să cumpere pachete speciale de Paşt e, Crăciun, să meargă în weekenduri când tarifele sunt mai ridicate, sau să stea 5 -8 zile în plin sezon; în timp ce turişti cu venituri medii sau mici, vor încerca să meargă în timpul săptămânii, sau în afara sezonului, când tarifele de cazare sunt mai reduse, sau durata de şedere poate fi mai redusă, de 3-4 zile; o Rol şi statut social Oamenii vor alege întotdeauna produse şi servicii care să le comunice statutul, din acest motiv se recomandă ca în materialele promoţionale să ofere suficiente informaţii, astfel încât consumatorul să poată stabili concret dacă este sau nu produsul în conformitate cu statutul său. o Personalitatea şi concepţia de sine În funcţie de personalitate Plog a identificat opt segmente de turişti; cunoscând informaţiile legate de fiecare segment, orice pensiune agroturistică poate să îşi adapteze oferta şi să poate satisfacă dorinţele unei mari varietăţi de turişti;
36 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Deşi este strâns legată de personalitate, concepţia de sine se referă la percepţia pe care doreşte o persoană să o transmită altora; Spre exemplu, o persoană care doreşte să pară bun pescar, va profita de orice moment propice pentru a-şi demonstra altora „talentul” său.
Tabelul 4.2.

Segmente turişti
Aventuroşii Încrezătorii

de Caracteristici segment

Adaptare agroturistică pe segment

care doresc să exploreze locuri Promovare axată pe caracteristicile naturale şi noi,să practice activităţi noi; culturale unice ale loculului ; interesaţi de experienţe unice, sau de a vizita meşteri artizani locali, cules de inedite; fructe de pădure şi ciuperci, plimbări cu căruţa,

Oferirea posibilităţii de a învăţa meşteşuguri

hrănirea animalelor; participări la festivaluri sau la evenimente inspirate din tradiţii şi obiceiuri; picnic în aer liber; mers la vânătoare şi pescuit;
Iubitorii de plăcere

care doresc să obţină lux şi Condiţii de cazare şi servicii ireproşabile, diverse facilităţi (televizor, telefon,internet, baie în cameră, confort în orice călătorie;

Impasibilii

Planificatorii

care nu dimpotrivă repede; care au tendinţa de a pregăti Oferirea unui număr mare de informaţii pe în cele mai mici detalii o materialele promoţionale pentru a facilita călătorie; luarea deciziei; oferirea unor pachete complete;

apă caldă permanent), posibilitatea de a servi toate mesele la pensiune, posibilitatea de transport la cerere; realizare degustări de produse tradiţionale ; prezenţa unui bar; planifică ci Realizarea unor oferte promoţionale care ar putea iau deciziile declanşa dorinţa de a călători – reduceri de preţ;

Masculinii

Intelectualii

Socialii

care sunt iubitori de activităţi Oferirea posibilităţii de a merge în pădure la cules în aer liber; de fructe, de a merge la picnic, de a pescui sau vâna, excursii şi drumeţii; care sunt interesaţi de istorie Punerea la dispoziţie a unui ghid care să le arate împrejurimile şi obiectivele istorice sau culturale, şi cultură; participare la festivaluri sau chiar organizarea de evenimente inspirate din tradiţie, vizite la meşteşugari, urmăresc să se apropie de alte Realizarea unei mese festive de primire, unde persoane în timpul călătoriei; turiştii pot avea ocazia de a socializa între ei, sesiuni de pescuit şi vânătoare în grupuri mai mari, drumeţii sau picnic în grupuri mai mari ;

o Stilurile şi valorile: Înţelegerea stilului de viaţă şi a valorilor turiştilor ţintă, conferă avantaje evidente la nivel de formulare a ofertei, dezvoltarea brandului, crearea de mesaje promoţionale. În cele ce urmează, menţionăm câteva caracteristici specifice stilului de viaţă asociat turiştilor iubitori de vacanţe în mediul rural(T. Commen): • îi place să se afle în natură, să facă drumeţii şi să practice activităţi în aer liber ; • optează pentru aventura turistică care nu-l pune în pericol; • citeşte publicaţii turistice şi este posesorul unei biciclete şi/sau bărci; • duce o viaţă activă şi mănâncă sănătos ; • are o carieră bazată pe o profesie şi cunoaşte cel puţin o limbă străină; • este ascultător de muzică clasică şi populară, şi este în căutare de experienţe culturale autentice,
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 37

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

Decizia de a alegere a destinaţiei pentru petrecerea timpului liber este o decizie cu risc ridicat, deoarece turistul nu poate „proba produsul” înainte de achiziţie. Nici experienţa sa anterioară nu îl ajută foarte mult, deoarece satisfacţia din anii precedenţi în alegerea sa, nu îi garantează că şi în acest an va fi la fel. Din acest motiv, procesul de alegere a unei destinaţii este în general, unul îndelungat. 4.2. Etapele procesului de cumpărare a serviciilor agroturistice 4.2.1. Descoperirea nevoii Punctul de plecare în decizia de a lua o vacanţă într-o zonă rurală, îl constituie motivaţia turistului, care la rândul ei este dată de nevoile şi dorinţele sale. Motivaţiile care pot sta la baza unei vacanţe în zone rurale pot fi dintre cele mai diverse, de la dorinţa de odihnă, relaxare, la dorinţa de a scăpa de agitaţia şi poluarea din oraşe, şi până la dorinţa de a face o cură de fructe şi legume. Nevoile pot fi declanşate de stimuli interiori(oboseala) sau exteriori( simpla vizualizare a unei broşuri, o vacanţă povestită de un prieten). Dacă stimulul este suficient de puternic, nevoia se transformă în motivaţie, iar turistul va începe sa caute informaţii privind cele mai adecvate soluţii la problema sa. 4.2.2. Cercetare pentru informare Fiecare turist are o modalitate proprie de a-şi alege pensiunea agroturistică unde doreşte săşi petreacă vacanţa, comportamentul său putând varia între două extreme: de la turistul impulsiv, care se decide după ce deţine un număr redus de informaţii şi care alege prima pensiune ce îi satisface aşteptările, la turistul meticulos, care va aduna o cantitate mare de informaţii, pe parcursul unei perioade mai îndelungate, chiar câteva luni în şir. Principalele surse de informare pentru turişti pot fi : - Prietenii, familia, cunoştinţele – care îi pot povesti despre experienţele lor în unele locaţii rurale; sau despre experienţele auzite de la alte persoane; - Publicitatea(pliante, broşuri, reclame tv şi radio, în reviste turistice), site -uri web, pensiunile agroturistice, agenţii de turism. Studiile au arătat că în prezent internetul joacă un rol fundamental în căutarea de informaţii turistice şi în rezervarea de locaţii. Informaţiile găsite la aceste surse, vor conduce la formarea unor atitudini sau la schimbarea unora. De asemenea, cu cât este mai mare cantitatea de informaţii obţinută despre o locaţie, cu atât scade riscul ca turistul să fie dezamăgit, deoarece informaţiile îi conferă o imagine mult mai realistă. Spre exemplu, după ce a căutat informaţii pe internet, un turist hotărăşte să meargă la pensiunea agroturistică „ Cerbul negru”; cu câteva zile înaintea plecării, se întâlneşte cu un vecin, care îi povesteşte experienţa sa neplăcută la acea pensiune. În mod cert turistul va renunţa la pensiunea „ Cerbul negru”, atitudinea sa fiind modificată de experienţa vecinului. 4.2.3. Evaluarea alternativelor O dată culese suficiente informaţii, turistul va începe să facă comparaţii între diferite posibilităţi. Spre exemplu, un turist poate să ia în considerare mai multe pensiuni agroturistice, şi va alege în funcţie de anumite criterii, ca tariful de cazare pe noapte, facilităţile oferite, distanţa şi posibilităţile de transport, recomandările de la diferiţi prieteni. La final, va rămâne doar pensiunea care consideră că va corespunde cel mai bine dorinţelor sale. Însă pentru ca o pensiune agroturistică să fie comparată cu celelalte alternative ale turistului, trebuie ca: - Turistul trebuie să afle de existenţa pensiunii; aici rolul esenţial îl are proprietarul pensiunii, care va trebui să o promoveze corespunzător; - Informaţiile privind pensiunea trebuie să proiecteze o imagine pozitivă în mintea turistului; - Pensiunea trebuie să îndeplinească cel puţin minimul de aşteptări ale turistului.
38 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Evaluarea devine dificilă în momentul în care turistul trebuie să compare mai multe pensiuni care au aceeaşi clasificare, deoarece acestea oferă servicii asemănătoare, la preţuri asemănătoare. În acest caz, diferenţierea se poate face în funcţie de facilităţile oferite, şi în mod special pe baza activităţilor auxiliare. Acesta este unul dintre motivele pentru care se recomandă ca pensiunile agroturistice să ofere activităţi auxiliare cât mai interesante, orientate pe specificitatea locală. 4.2.4. Cumpărarea efectivă Este pasul în care are loc vacanţa propriu-zisă; Conform lui Clawson şi Kenneth, orice vacanţă are cinci etape, iar fiecare dintre aceste etape furnizează propriile experienţe: - Etapa în care se anticipează aşteptările faţă de vacanţa ce va urma; În funcţie de informaţiile pe care le-a obţinut despre pensiunea agroturistică, turistul îşi va face o imagine despre condiţiile de cazare de care va beneficia, serviciile de alimentaţie, activităţile pe care le va putea realiza în timpul liber; Această imagine, va influenţa satisfacţia finală a turistului, din acest motiv se recomandă ca informaţiile furnizate să fie cât mai complete şi corecte, să apără din timp orice modificare în structura ofertei – chiar şi lipsa temporară a unor servicii. De exemplu, dacă în pliante nu se precizează că activităţile precum pescuitul, vânătoarea, vizitarea meşteşugarilor sunt contra-cost, aceştia se pot aştepta că vor beneficia gratuit de ele; desigur, în momentul în care li se vor solicita bani pentru ele, aceştia vor realiza că şi-au făcut aşteptări false; - Călătoria la plecare – Oferirea de informaţii corecte privind rutele care pot fi urmate, prezentarea unei hărţi cu locaţia, a duratei călătoriei, a legăturilor şi orarelor diverselor mijloace de călătorie. Aceste informaţii pot fi postate pe site-ul pensiunii sau în pliante); - Experienţa trăită la destinaţie - unde persoana este cazată. Şi această experienţă este una complexă, şi se obţine prin reunirea unui set de experienţe: experienţa privind spaţiul de cazare, experienţa privind facilităţile oferite, experienţa legată de alimentaţie, experienţele legate activităţile de petrecere a timpului liber şi de ce nu experienţa legată de ospitalitatea cu care au fost primiţi şi trataţi pe toată durata şederii. În această etapă, putem sublinia câteva momente de adevăr, care pot influenţa percepţia turistului asupra vacanţei: • interacţiunea cu angajaţii şi cu proprietarul; • escortarea până la cameră şi prima impresie creată de cameră, • mâncat, dormit, folosirea băii ; • curăţenia în cameră, la 2-3 zile de la sosire; • activităţile care pot fi desfăşurate în timpul liber; - Călătoria pe drumul de întoarcere - Perioada ulterioară vacanţei în care turistul îşi reaminteşte experienţele trăite. {această etapă se poate include la evaluarea post-cumpărare} 4.2.5. Evaluarea post-cumpărare Desigur orice vacanţă poate satisface sau nu aşteptările turistului, impresiile acestuia putând să conducă la următoarele efecte de feedback: - Se modifică în bine sau rău, percepţia sa asupra destinaţiei alese; această acţiune va a vea consecinţe asupra deciziilor sale viitoare - fie îl va transforma într-un turist fidel acelei destinaţii, fie îl va determina să îşi caute alte locaţii; Această situaţie se poate întâlni în momentul în care consumatorul şi-a făcut o imagine falsă despre oferta pensiunii agroturistice - spre exemplu, în pliant se preciza un tarif mai mic, şi la destinaţia a aflat că trebuie să plătească un tarif mai ridicat pentru noaptea de cazare – în mod cert, turistul va fi dezamăgit de situaţia creată, afectându-i încrederea în informaţiile furnizate de această pensiune; La polul opus, putem avea situaţia în care pe pliantul pensiunii agroturistice, nu se menţionează nimic despre cina de primire, care este oferită în mod gratuit turistului; un astfel de gest, care depăşeşte aşteptările turistului, conduce la un surplus de satisfacţie;
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare

39

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

-

-

Se pot modifica aşteptările turistului şi imaginea sa asupra vacanţei ideale, dacă constată că nu sunt realiste. Orice persoană îşi stabileşte mintal,caracteristicile vacanţei ideale – cum ar trebui să decurgă vacanţa, preţurile practicate, ospitalitatea, etc. Cu cât va vizita mai multe pensiuni agroturistice, cu atât mai mult el poate să stabilească dacă vacanţa pe care o consideră ideală, se poate realiza; Spre exemplu, deşi un turist şi-a petrecut o parte dintre vacanţe la 10 pensiuni agroturistice, nici una dintre acestea nu au organizat drumeţii în munţi sau în pădure, experienţă pe care ar considera-o ideală pentru o vacanţă în zonele rurale. De fiecare dată, când va realiza că nu se realizează activitatea dorită, se va reduce şi încrederea că va putea beneficia vreodată de ea. Se pot modifica motivaţiile. Spre exemplu, dacă în urma vacanţei la pensiune a descoperit că îi place foarte mult să practice unele meşteşuguri locale, pe viitor principala sa motivaţie de a pleca în vacanţă ar putea deveni repetarea acelei experienţe.

Dat fiind nivelul ridicat al concurenţei în cele mai multe dintre domenii, şi în mod special în cel turistic, o afacere poate supravieţui doar dacă este orientată spre consumator, spre satisfacerea nevoilor şi dorinţelor acestuia. În acest context intervine şi marketingul relaţional, care se bazează pe premiza că este mult mai ieftin să păstrezi consumatorii pe care îi ai, decât să atragi alţii noi. Marketingul relaţional în sectorul agroturistic presupune atragerea, dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor cu turiştii. Totuşi unii autori consideră că ideal ar fi ca jumătate din resurse să fie alocate pentru păstrarea vechilor turişti, în timp ce jumătate să fie alocate atragerii de noi turişti. Însă, cea mai mare greşeală pe care o fac unele companii, fie ele şi pensiuni agroturistice, este concentrarea pe noi consumatori. Spre exemplu, există pensiuni unde condiţiile de cazare sunt mult inferioare celor prezen tate în broşuri : un turist care îşi va petrece vacanţa acolo, va pleca dezamăgit, deoarece aşteptările sale i-au fost înşelate; pe viitor nu va reveni în acel loc, şi cel mai probabil va povesti şi experienţa neplăcută şi altor persoane, respectiv nu va recomanda pensiunea (mouth-to–mouth); În acest caz, pensiunea a pierdut nu unul, ci mai mulţi potenţiali turişti. În cazul opus, dacă turistul va fi foarte mulţumit de modul în care a fost tratat, de serviciile de care a beneficiat, va reveni la acea pensiu ne, şi chiar mai mult de atât, o va recomanda şi altor cunoscuţi; în acest fel, pensiunea nu va obţine doar un turist „fidel” , ci şi alţi potenţiali turişti. Menţinerea turiştilor este posibilă doar prin oferirea calităţii, iar acest lucru este posibil doar dacă proprietarul pensiunilor agroturistice şi întregul personal, au în vedere că: Turistul nu depinde de ei, ci ei sunt dependenţi de turist; Fiecare turist este cea mai importantă persoană din orice afacere turistică; Turiştii nu le întrerup munca, ci dimpotrivă, sunt scopul ei.

40

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

APLICAŢIA PRACTICA 5

21 - 25 Martie Punctaj acordat: 0,5 puncte,

1. Pentru a putea stabili tariful mediu practicat în sectorul agroturistic, identificaţi tarifele practicate de pensiunile agroturistice, din regiunea dumneavoastră, în perioada de vârf, perioadele fără căutare şi în perioadele intermediare. Se va menţiona fiecare pensiune agroturistică, precum şi cele trei categorii de tarife practicate . ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ............................................................................. 2. Luând în considerare faptul că pentru a atrage cât mai mulţi turişti la o pensiune agroturistică, sunt esenţiale activităţi conexe oferite, menţionaţi 6-10 activităţi care le-aţi propune dumneavoastră turiştilor, în calitate de proprietar al unei pensiuni agroturistice. Activităţile pot fi desfăşurate atât în interiorul, cât şi în afara pensiunii, şi pentru fiecare se estimează costul pe care îl implică. ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ .............................................................................
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 41

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

3. În colaborare cu 1-2 colegi, identificaţi principalele mijloace/acţiuni de promovare a unei pensiuni agroturistice, pentru anul 2010-2011, menţionând şi costurile reale implicate (costuri cu crearea de pagini web, pliante broşuri, articole, etc.), precum şi publicul vizat. ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ .................... 5.1. Mixul de marketing agroturistic Planul de comercializare a produselor agroturistice se bazează pe cele patru elemente ale mixului de marketing: produs, preţ, plasare, promovare. Acest ansamblu de elemente controlabile, care se află în relaţii de interdependenţă, nu se utilizează independent, ci sunt combinate pentru a produce efecte de sinergie. În cazul turismului, consumatorii beneficiază în special de servicii, motiv pentru care, la mixul de bază se alătură alte trei componente specifice: procesul, implicarea umană şi dovezile fizice. Un bun plan de marketing, permite administratorului unei unităţi agroturistice : - să stabilească obiective realiste { exemplu: să nu se aştepte să-şi recupereze în 2-3 ani o investiţie semnificativă}; - să identifice ce puncte slabe, dar şi ce puncte forte are {exemplu: slăbiciune- personal necalificat; avantaj-situarea într-un sat în care se păstrează majoritatea obiceiurilor şi tradiţiilor}; - să identifice oportunităţile, dar şi pericolele de pe piaţă {exemplu: pericol – creşterea numărului ofertanţilor de produse agroturistice, oportunitate – creşterea interesului străinilor pentru vacanţele în satele româneşti}; - să obţină fonduri şi să le folosească corespunzător { exemplu: pentru îmbunătăţirea condiţiilor de cazare, prin renovarea camerelor}; - să înţeleagă poziţia pe piaţă şi pe cea concurenţială; - să supravegheze şi să controleze performanţele pe care le realizează; {exemplu: se pot identifica anumite costuri care, prin adoptarea unor alternative, se diminuează şi conduc la obţinerea unor profituri viitoare mai mari: cumpărarea unor produse alimentare de la săteni, este mult mai ieftină decât producţia în regim propriu}
42 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

5.1.1. Preţul produselor agroturistice Preţul reprezintă ceea ce suntem dispuşi să plătim pentru un produs sau serviciu, în funcţie de calitatea pe care considerăm că o vom primi; Pentru un turist preţul pe care îl plăteşte pentru o vacanţă este format din suma costurilor de transport, cazare, masă şi participarea la diverse activităţi. Pentru o unitate agroturistică însă, preţul reprezintă singurul element al mixului care generează venituri. Acesta este privit de multe ori, de consumatori, drept o sugestie a calităţii produsului. Preţul joacă un rol esenţial în comercializarea şi rentabilizarea unei oferte de turism rural pe termen lung. 80-90% din proprietarii de pensiuni au început afacerea în casele lor, şi s-au extins ulterior, din banii obţinuţi. Cu atât mai mult cu cât, de o pensiune cu 4-5 camere, o familie se poate ocupa singură de afacere, în timp ce o pensiune de 8-10 camere presupune deja angajaţi, iar salarul angajaţilor reduce rentabilitatea. De asemenea, deoarece agroturismul se practică la scară mică, statul şi marii investitori sunt sceptici când vine vorba de plasarea capitalului pentru dezvoltarea acestei forme de turism. Conform informaţiilor din domeniul agroturistic, această formă de turism este una aducătoare de profit, însă nivelul acestuia este mult sub cel obţinut de unităţile turistice de mari dimensiuni, bazate pe investiţii semnificative {exemplu: în mod cert nu are sens să comparăm profitul obţinut de o casă ţărănească cu 6-10 locuri de cazare, şi profitul obţinut de un hotel cu 200300 locuri de cazare}. Caracteristicile speciale ale serviciilor, cum sunt cele agroturistice, influenţează fixarea preţurilor(Centrul de resurse Crest, 2008):  Stabilirea preţurilor este mult mai dificilă comparativ cu produsele tangibile, deoarece calculul exact al costurilor implicate este mult mai complex; spre exemplu, nu s-ar putea stabili cu exactitate costul mâncării oferite turiştilor , preparată din cultura proprie de legume;  Inseparabilitatea: faptul că producţia şi consumul sunt simultane şi se produc la sediul ofertantului, fac ca prima cumpărare a serviciului să implice un nivel mare de incertitudine. Acest lucru facilitează asocierile preţ-calitate, un turist care vede un preţ ridicat la o pensiune agroturistică se va aştepta ca serviciile oferite de aceasta să fie de înaltă calitate.  Serviciile agroturistice nu se pot transporta, dimpotrivă, pentru consumul lor, turistul va trebui să se deplaseze într-o anumită localitate sau chiar ţară. Pensiunile agroturistice din regiuni geografice diferite, percep preţuri distincte, influenţate fiind şi de renumele locului.;  Intangibilitatea: Lipsa unei baze materiale pentru servicii implică imposibilitatea stocării lor, făcând produsele turistice perisabile; Perisabilitatea produselor agroturistice face ca o cameră nevândută într-o zi să ducă la venituri pierdute, irecuperabile;  Capacitatea unei pensiuni agroturistice nu se poate mări în timp foarte scurt, din acest motiv preţul se poate folosi pentru a gestiona capacitatea în funcţie de cerere: un preţ ridicat poate reduce cererea, într-o perioadă în care aceasta ar fi mare, deoarece nu toţi turiştii şi -ar putea permite să se cazeze la o pensiune unde se practică un tarif ridicat;  Omogenitatea sau eterogenitatea - doar acele unităţi care reuşesc să se diferenţieze, să iasă în evidenţă printr-un atribut important pentru consumator, ar putea percepe preţuri mai ridicate; spre exemplu o pensiune agroturistică care oferă ca activităţi conexe : echitaţie, practicarea meseriilor tradiţionale, dansuri şi jocuri populare poate să ceară un preţ mai mare, faţă de o pensiune agroturistică care nu oferă facilităţi de petrecere a timpului liber; În ceea ce privesc obiectivele urmărite prin intermediul politicii de preţ, acestea pot fi dintre cele mai diverse, de supravieţuire a firmei sau recuperare a investiţiilor, de maximizare a vânzărilor şi a profitului sau mai buna poziţionare faţă de concurenţă. În sectorul turistic, spre deosebire de alte domenii, cererea naturală pentru produse este fluctuantă, şi poate fi caracterizată ca fiind foarte ridicată în sezoane, şi foarte redusă sau chiar absentă în extrasezoane. Acest „defect” se poate corecta conform lui J. Barré care consideră că preţul este un element regulator, care prin adaptarea sa permite acţionarea asupra cererii, corectându -i tendinţele prin orientarea turiştilor către diverse perioade ale anului. Dacă în perioadele de vârf clienţii sunt
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 43

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

prea numeroşi, atunci, unii pot fi descurajaţi prin practicarea unor tarife ridicate; la polul opus, tarifele reduse din afara sezoanelor, îi pot încuraja pe unii turişti să-şi modifice perioada de concediu , pentru a putea beneficia de preturile avantajoase. Ajustat în funcţie de necesităţile turiştilor ţintă dar şi în funcţie de obiectivele pensiunii agroturistice, preţul este cel mai flexibil element de marketing şi se poate stabili în funcţie de :  în funcţie de camera pusă la dispoziţie şi utilităţile acesteia; Ex: 70 lei/pers cameră double ; 60 lei – cameră triple ; 60 lei /pers căbănuţe ; 120 lei/ pers cameră single şi 250 lei / pers apartament cu două camere; ( pensiunea Terra Mythica, din Alba Iulia)  în funcţie de mărimea grupului de persoane cazate sau vârsta acestora: ex: Pensiunea agroturistică Gentiana, din Harghita, practică următoarele tarife: Copiii sub 7 ani , gratuit dacă nu solicită pat suplimentar ; Copiii între 7-14 ani, reducere 50% ;  de durata cazării. Ex: tarife maxime pentru cazare timp de o noapte (11 euro/pers) , şi tarife minime de 13,8 euro/pers pentru cazare pe 6 nopţi – pensiunea agroturistică Lobogo, din Ciuc Harghita.  perioadă: sezoane, weekend-uri, zile libere din săptămână, evenimente speciale( Paşti, 1 Mai, Crăciun, Revelion): De luni până joi, pensiunile agroturistice oferă tarife mai mici, în timp ce în week-end nefiind necesară stimularea cererii, tarifele sunt mai ridicate; Ex: oferta Revelion 2010, pensiunea Terra Mythica : 3 nopţi/4 zile = 780 lei/ persoană în cameră double ; în condiţiile în care tariful obişnuit este de 70 lei/persoană în cameră double ; Cele mai multe dintre pensiunile agroturistice preferă să folosească un calendar tarifar, cea mai întâlnită modulare tarifară fiind “tarifarea tricoloră”, conform căreia se stabilesc trei niveluri de preţ: - cel mai ridicat tarif, care se practică în sezonul de vârf - „ perioada roşie” ; - cel mai redus tarif, care se practică în perioadele fără căutare – „ perioada albastră” ; - un tarif intermediar, în „ perioada albă”. Legat de calendarul tarifar, trebuie să menţionăm că este esenţial ca aceste diferenţe de tarif să nu fie asociate cu reducerea calităţii serviciilor oferite, singura diferenţă pe care turistul trebuie să o perceapă este cea a diferenţelor datorate factorilor climatici. Spre exemplu, nu se acceptă ca în extrasezon, turiştii să găsească la pensiune personal insuficient, să poată practica puţine activităţi conexe, să fie angajat un bucătar slab calificat, etc. Se recomandă ca tariful „roşu” să fie considera tariful normal, iar celelalte să fie văzute drept tarife reduse, iar reducerile practicate pot fi de 20-25% din tariful „roşu” în perioadele „albe” , respectiv de 40-50% din tariful „roşu” in perioadele „albastre”. Însă pentru a determina cu exactitate care sunt momentele în care este oportun să modifice tarifele, unităţile agroturistice trebuie să urmărească fluxul de vizitatori pe un interval de timp, de regula cel puţin un an. Cele mai multe dintre pensiunile agroturistice, afişează doar tarifele care rămân constante, din perioadele obişnuite, rezervându-şi dreptul de a stabili preţurile pentru perioadele „speciale”, cu puţin timp înainte. Tarifele sunt în general, exprimate în lei sau în euro ; 5.1.2. Produsul agroturistic Produsul, componenta centrală a marketingului, include atât bunuri tangibile cât şi elemente intangibile ale serviciilor. Produsul agroturistic nu reprezintă doar un pat într-o pensiune agroturistică, ci reprezintă un ansamblu de servicii, oferite într-o zonă naturală, modificată de om, în care sectorul primar este încă foarte evident. Dezvoltarea turismului rural este o consecinţă a restrângerii mediului natural, a poluării, aglomeraţiei umane, a stresului fizic şi psihic specifice societăţii actuale; din acest motiv, unii autori îl consideră drept „o terapie pentru relaxarea şi încărcarea bateriilor”. În ceea ce privesc caracteristice care diferenţiază produsele agroturistice de celelalte forme de turism, menţionăm:
44 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Cazarea se face în casele sătenilor, sau case amenajate asemenea celor din sat; Cazarea se face în localităţi rurale cu o anumită tradiţie şi cultură, înconjurate de peisaje naturale inedite; lipsite de surse de poluare; - Meniul cuprinde mâncăruri tradiţionale, realizate din produse naturale, majoritatea obţinute prin producţie proprie; - Activităţile anexe pot fi foarte variate: picnic sau grătar în aer liber, înot, pescuit, călărit, vânătoare, schi, cules de fructe şi legume, drumeţii, plimbare cu căruţa, etc; - Turistul se poate implica în activităţile zilnice de la pensiune: mers pe câmp, hrănit păsări şi animale, etc. - Posibilitatea practicării sau vizionarea practicării de meşteşuguri, participarea la spectacole şi festivaluri tradiţionale. Orice vizită la o destinaţie turistică este rezultatul unui mix de componente: transportul, cazarea, atracţiile şi facilităţile. Aceste componente fie sunt achiziţionate toate de la un singur ofertant ( exemplu: când un consumator achiziţionează o vacanţă de la un tur-operator), fie reuneşte turistul diverse componente (exemplu: un turist decide să meargă cu trenul până la localitatea unde doreşte să petreacă vacanţa, îşi alege singur pensiunea agroturistică). Produsul agroturistic este perceput de turist, drept o experienţă oferită la un anumit preţ, iar componentele esenţiale ale acestui produs, pot fi grupate astfel: - Mediul înconjurător şi atracţiile de la destinaţiei; - Facilităţile şi serviciile oferite la destinaţie( ce oferă pensiunea); - Accesibilitatea până la destinaţie; - Imaginea destinaţiei; - Preţul plătit de turist; a) Unii autori disting următoarele categorii de elemente ale unei destinaţii turistice: - elementele constitutive de bază : localizarea geografică, climatul, condiţiile naturale de la faţa locului, siturile istorice şi arhitectonice; - elementele periferice natural: împrejurimile destinaţiei, locuitorii, ambianţa generală de la destinaţie; - elementele periferice create: facilităţile de divertisment, facilităţile de cazare şi alimentaţie, serviciile comerciale, infrastructura de transport. Conform altei clasificări, punctele de atracţie din cadrul unei destinaţii turistice, care determină decisiv alegerea pe care o face turistul şi care îi pot influenţa motivaţiile, sunt: - Atracţii naturale: peisajul, climatul, flora şi fauna, parcuri natural, în general toate caracteristicile fizico-geografice ale destinaţiei şi resursele sale naturale; - Patrimoniul arhitectonic: clădiri şi infrastructuri turistice cu arhitectură veche, monumente, parcuri sau grădini; - Atracţii culturale: istorice, folclorice, religioase, artistice, muzee – unele dintre acestea se pot transforma chiar în evenimente speciale sau festivaluri. - Atracţii sociale: obiceiurile şi modul de trai al locuitorilor, limba, cultura, posibilităţile de socializare; - Atracţii sportive: pârtii de schi, patinoare. După cum se poate observa aceste resurse turistice pot fi pasive( turistul este doar spectator: natural, arhitectonice,cultural) şi active( turistul poate participa: activităţi sportive, socio-culturale). b) Facilităţile şi serviciile de la destinaţie Dacă este să le comparăm cu elementele de patrimoniu, facilităţile pot fi privite drept accesorii ale produsului turistic. Acestea pot fi: - spaţiile de cazare:pensiuni, ferme, hanuri rurale, case ţărăneşti etc.; - servicii de alimentaţie: restaurante, baruri, cafenele, cofetării etc.; - transportul la destinaţie: autobuze, tramvaie, troleibuze, taxiuri, teleferic, telescaun etc.; - centre comerciale şi agenţii de turism, şi alte servicii(informaţii, poliţie) ;
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 45

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

c) Căile de acces Printre elementele care afectează durata, costul dar şi comoditatea cu care turistul ajunge la destinaţie menţionăm: - infrastructura: şosele, căi ferate, poduri, aeroporturi, etc.; - echipamentele de transport: capacitatea şi viteza de deplasare a vehiculelor de transport; - reglementările guvernamentale în domeniul transporturilor.(viteza cu care are voie să conducă) d)Imaginea destinaţiei Imaginea unei destinaţii este dată de totalitatea percepţiilor, convingerilor pe care le au oamenii în legătură cu respectiva destinaţie. Toate destinaţiile turistice au o imagine proprie, iar prin intermediul acţiunilor de marketing se dezvoltă, susţin sau modifică anumite elemente de imagine în scopul influenţării comportamentului potenţialilor vizitatori. e) Componenta “preţ” se va discuta detaliat, ulterior. În ceea ce priveşte oferta propriu-zisă a pensiunii agroturistice, aceasta poate fi la rândul ei alcătuită din activităţi de bază şi auxiliare:  Activităţi de bază: cazare, alimentaţie, transport; De cele mai multe ori, transportul este asigurat de turist, care îşi alege cel mai bun mijloc de deplasare. Însă se pot oferi o serie de informaţii pe pagina de internet personală sau în broşuri, privind rutele posibile de urmat, modalitatea de rezervare a biletelor de tren sau autocar, posibile legături între rute. Dacă turiştii nu vin cu mijlocul de transport personal, este recomandat ca un angajat al pensiunii să îl întâmpine, la gară, autogară, sau la intrarea în localitate. Serviciul de bază oferit de locaţiile agroturistice, este cazarea, care se poate face în case ţărăneşti, pensiuni agroturistice, camere de oaspeţi, etc. Variantele la care poate apela o persoană ce doreşte să deschidă o afacere agroturistică sunt: fie construirea unei noi locaţii, care presupune investirea unei sume semnificative de bani, fie renovarea, amenajarea sau reamenajarea unei case rurale, conservând structura tradiţională a comunităţii în care e localizată. Însă amplasarea trebuie să fie una strategică, permiţând interacţiunea cu resurse naturale-culturale şi oferind turiştilor oportunitatea de a se bucura de natura şi cultura locală. Turistul alege locaţia ca urmare a specificităţii ei, motiv pentru care, în amenajarea locaţiei este esenţială păstrarea detaliilor, a designului interior corespunzător zonei şi folosirea structurilor deja existente. Se recomandă, ca fiecare încăpere din casă să fie decorată diferit, cu produse legate de viaţa rurală( mese de lemn rustice, ştergare, obiecte realizate de meşteşugari locali). Detalii ca un buchet de flori de grădină proaspăt culese, cărţi şi broşuri privind zona, articole de baie prezentate rustic sporesc atractivitatea cazării. În afară de aceste elemente tangibile, amabilitatea personalului, calitatea serviciilor, ambianţa conlucrează împreună, şi constituie aspecte esenţiale în satisfacerea turistului. Un element specific agroturismului, este oferirea de servicii de restaurant, cu un meniu alcătuit în special din mâncăruri tradiţionale, realizate cu produse proaspete, naturale, obţinute din producţia proprie sau achiziţionate de la săteni. Modul de amenajare a restaurantului trebuie să fie în conformitate cu specificul local, cu scaune şi mese din lemn, pereţi decoraţi cu obiecte tradiţionale, în surdină muzică populară, şi de ce nu, se recomandă ca uneori atmosfera să fie întreţinută de cântăreţi de muzică populară. Pentru un confort ridicat al turiştilor, se recomandă şi existenţa unui bar, de unde să poată comanda produse pe parcursul întregii zile.  Activităţi auxiliare: agrement, activităţi sportive

O pensiune trebuie să se distingă în multitudinea de spaţii de cazare existente, pentru ca potenţialul client să poată descoperi acele elemente care fac pensiunea unică, iar acest lucru se poate face atât prin calitatea serviciilor de cazare şi masă, dar mai ales prin activităţile de petrecere a timpului liber.
46 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Trebuie să se facă distincţie între activităţile care se vor desfăşura în interiorul pensiunii agroturistice şi cele din exterior. O locaţie agroturistică nu este doar un loc pentru odihnă în pat, ci trebuie amenajată în aşa fel încât turistul să poată realiza diverse activităţi: jocuri de masă, lectură, concerte cu muzică populară, degustări de produse tradiţionale, expoziţii( de icoane, sculpturi), practicarea unor meşteşuguri( pictură pe sticlă, pe ouă, olărit). Plasarea în spaţii naturale deosebite, permite turistului să desfăşoare activităţi şi în exteriorul locaţiei ( picnic sau grătare, cules de ciuperci sau plante medicinale, schi, vânătoare, excursii şi drumeţii pe jos sau cu bicicleta,călărie, activităţi agricole, etc.). Creştere veniturilor suplimentare ale pensiunilor agroturistice şi încurajarea turiştilor să petreacă mai mult timp,se poate obţine şi prin colaborarea pensiunii cu diferiţi parteneri locali, pentru a realiza pachete turistice. Astfel, pensiunea va oferi loc de cazare şi masă pe parcursul vizitei, iar partenerii locali vor permite diversificarea activităţilor de petrecere a timpului liber. Parteneri posibili sunt muzeele, festivalurile de muzică şi artă, locurile istorice, locurile de agreement, meşteri artizani locali. De asemenea, turismul practicat în zonele rurale, prin intermediul colaborărilor, poate conduce la dezvoltarea unor activităţi adiacente cum ar fi: meşteşuguri, artizanat; pot renaşte meserii aproape uitate, se dezvoltă ateliere locale şi se creează noi locuri de muncă pentru oameni care sunt în special artizani şi agricultori. Majoritatea turiştilor, obişnuiesc să cumpere lucruri care să le amintească de destinaţia turistică şi de experienţa trăită. Construirea unor parteneriate cu meşteri populari (artizani) din regiune este o modalitate de : - a oferi produse autentice pentru vizitatorii care vor pleaca mulţumiţi cu o amintire. Comercializarea produselor se poate face fie direct de la meşter, fie prin intermediul unui mic magazin de suveniruri plasat în curtea pensiunii. O astfel de colaborare generează venit suplimentar pentru proprietarul pensiunii şi completează veniturile meşterilor populari. De asemenea, tot pentru venituri suplimentare, se poate realiza un mic magazin în care s-ar putea vinde produse alimentare tradiţionale, realizate prin producţie proprie sau cumpărate de la agricultorii din localitate. Turiştii care au fost încântaţi de produsele consumate pe parcursul şederii, pot cumpăra la plecare, astfel de produse ( brânzeturi, miere, fructe). - a oferi o experienţă unică turiştilor - un ghid(angajat al pensiunii) le poate arăta şi explica turiştilor cum trăiesc şi muncesc artiştii populari, iar la cererea turiştilor să se poată oferi cursuri de artizanat sau de practicare a meşteşugurilor; Desigur, respectivii meşteri/artizani vor primi o anumită plată ca urmare a colaborării. Concurenţa acerbă care există la nivel global, îngreunează procesul de convin gere a potenţialilor clienţi să cumpere un spaţiu într-o pensiune agroturistică. Clientul are la dispoziţie o mare varietate de oferte şi de alegeri, din acest motiv politica de marketing pe care o adoptă pensiunea agroturistică trebuie să transmită într-o manieră cât mai eficientă, acele elemente care o disting de altele. Astfel două dintre cele mai aplicate politici de produs, sunt: - diversificarea şi înnoirea produselor turistice oferite; - o mai bună adaptare a produsului turistic la cerinţele în diversitate ale consumatorului; Concret, aceste modalităţi de modificare a produsului se poate realiza prin: - îmbunătăţirea produsului turistic prin creşterea permanentă a nivelului calităţii serviciilor oferite; - îmbunătăţirea produsului prin îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale ; - conservarea elementelor naturale şi antropice, din împrejurimi. 5.1.3. Plasarea produselor agroturistice Plasarea sau distribuţia, se referă la modul în care produsul sau serviciul este livrat consumatorului. Modul în care se face distribuţia, poate influenţa alegerea consumatorului de a
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 47

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

place sau nu serviciul ce i se oferă, respectiv, acceptarea serviciului la tariful solicitat. Distribuţia poate fi realizată :  direct (serviciile sunt vândute direct de producător); unităţile agroturistice preferă canalul direct, asemeni majorităţii industriilor ofertante de servicii. Principalele mijloace de realizare a distribuţiei directe, în domeniul turistic sunt: - centralele de rezervare ale prestatorilor asigurate de biroul de vânzări al pensiunilor; - vânzările prin telefon; - vânzarea prin Internet, prin intermediul paginii web personale - vânzări la târguri şi expoziţii, unde există contact direct cu potenţiali vizitatori - mai rar folosite, vânzările prin corespondenţă sau prin catalog;  Indirect, prin intermediari ; intermediarii precum agenţiile de turism, tur-operatorii şi alţi specialişti în turism asistă ofertanţii, prin atragerea turiştilor. Canalele indirecte interpun intermediari între ofertanţi şi turişti, care preiau serviciile parţiale oferite de prestatori, le integrează şi le vând sub forma unor pachete turistice complete. Deşi marea majoritate a pensiunilor agroturistice nu apelează la intermediari, totuşi dată fiind dimensiunea fiecărei afaceri agroturistice, considerăm oportună intermedierea lor, motiv pentru care vom prezenta în cele ce urmează intermediarii posibili, avantajele şi dezavantajele posibilelor colaborări. A. Colaborarea cu tur-operatorii : tur-operatorii “asamblează” părţile componente ale unui voiaj sau sejur şi le oferă clienţilor fie direct, fie prin intermediul agenţiilor de voiaj detailiste. Colaborarea cu ei, pe de o parte permite creşterea volumului de vânzări, pe de altă parte duce la reducerea tarifelor practicate, deoarece şi aceşti intermediari trebuie să obţină profit. Prin determinarea unei rate de ocupare mai mari, pe o perioadă mai lungă, operatorii pot solicita o reducere a tarifului; Tur-operatorii au o serie de cheltuieli care trebuie acoperite, deoarece o astfel de agenţie necesită dotări performante în ceea ce priveşte comunicarea, şi angajaţi pregătiţi profesional. Avantaje ale colaborării cu tur-operatori:  Vânzări mai mari, care altfel nu s-ar fi realizat ;  Turişti care pe viitor vor veni pe cont propriu; sau care vor direcţiona alţi turişti direct spre pensiunea agroturistă;  Recunoaşterea de către alţi tur-operatori; Dezavantaje ale colaborării cu tur-operatori:  Probleme cauzate de existenţa unui grup, apariţia unor turişti nemulţumiţi;  Costuri suplimentare cu personalul ;  Alocare timp pentru realizarea tarifelor de grup;  Reducerea profitului, prin împărţirea cu operatorii. Pentru o colaborare eficientă, se recomandă întocmirea unui contract cu operatorul, în care să se stipuleze drepturile şi obligaţiile ambelor părţi implicate. Spre exemplu, numărul şi tipul camerelor, tariful, serviciile incluse , activităţile de recreere oferite, penalităţi la anularea înţelegerii. Vorbim de trei categorii de tur-operatori: - generaliştii, realizează voiaje şi sejururi în formule foarte diverse, şi care sunt destinate unei clientele variate; - specialiştii, reunesc doar câteva categorii de produse turistice, sau chiar un singur produs tematic ; - organizatorii de voiaje punctuale, oferă servicii turistice la comandă pentru grupuri. B. Colaborarea cu agenţiile de turism Agenţiile de turism oferă o varietate largă de servicii, de la bilete de avion la pachete turistice, la servicii de asigurări şi cazare, schimb valutar, servicii rent-a-car, achiziţionare de bilete la diferite evenimente artistice sau sportive. Prin colaborarea prestatorilor cu agenţii de turism, creşte posibilitatea ocupării locurilor de cazare, reducându-se în acelaşi timp tariful mediu pe
48 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

cameră, agenţiile luând un comision pentru serviciul prestat. Agenţiile de turism solicită ca serviciile oferite de pensiuni să fie profesioniste, punând accent pe detalii. Avantajele şi dezavantajele colaborării cu agenţiile sunt aceleaşi ca în cazul tur-operatorilor. La bază agenţiile de turism realizează patru funcţii care legate de sistemul de distribuţii al unităţi turistice ofertante: - Reţea de distribuţie şi vânzare : acţionează ca brokeri care au acces la o reţea vastă de ofertanţi şi turişti şi facilitează interacţiunile dintre cele două părţi, prin identificarea nevoilor specifice fiecărui grup ; - Rezervare: folosind sisteme globale de distribuţie, agenţiile pot face rezervări în numeroase locaţii din întreaga lume. - Informare şi consiliere în călătorii: deţin un volum mare de informaţii şi cunoştinţe în domeniul turistic, şi sunt echipate corespunzător pentru a oferi sfaturi turiştilor fără experienţă; - Crearea de itinerarii individuale: având contact direct cu turistul, agentul poate ajunge să înţeleagă în adâncime, nevoile acestuia. O dată identificate aceste nevoi, agentul poate realiza un itinerar personalizat, putând aranja inclusiv transportul, cazarea, asigurarea, activităţile şi vizitele. Agenţiile de turism pot fi clasificate în agenţii receptive şi agenţii distribuitoare: - Prin încheierea de contracte cu tur-operatori sau alte agenţii, agenţiile receptive (ground operators/agenţii de primire) asigură o serie de serviciile pentru turiştii ajunşi la destinaţie, fiind specializate pe tipuri de clientelă sau pe pieţe de origine. Ele garantează continuitatea serviciilor şi asistenţa turiştilor la destinaţie, intervenind pentru turişti doar dacă sejurul decurge cu probleme. - Agenţiile distribuitoare( agenţii de voiaj) au rol de detailişti prin comercializarea produse fabricate de tur-operatori. La cererea unor grupuri constituite, acestea pot „confecţiona” voiaje pentru participarea la evenimente cultural-artistice sau religioase. C.Colaborarea cu alţi intermediari a) Transportatorii. Există companii de transport care îşi organizează propriile reţele de agenţii de voiaj (exemplu: SNCFR), iar unele dintre acestea asigură pe lângă transport, şi alte servicii de cazare, masă. b) Reţelele comerciale. Produsele agroturistice ar putea fi comercializate prin intermediul marilor magazine, librăriilor etc. c) Organizatorii de voiaje cu autocarul, sunt de trei tipuri: - care asigură servicii regulate de transport pe toată perioada anului; - care deţin vehicule proprii şi le pun la dispoziţia tur-operatorilor sau agenţiilor sau chiar organizează voiaje proprii ; - care nu deţin vehicule proprii, dar oferă servicii specializate de organizare a voiajelor în autocar; 5.1.4. Promovarea produselor agroturistice Milioane de turişti călătoresc în fiecare zi, astfel oferirea de informaţii exacte, curente şi relevante devine esenţială pentru ca operaţiunile să fie eficiente. După Buhalis D. (1997), “cu cât gradul de risc este mare în contextul pre-cumpărării, cu atât tendinţa consumatorului de a căuta informaţii despre produs este mai mare.” Nevoia de a obţine un volum mare de informaţii este determinată de una dintre caracteristicile principale ale produselor turistice – intangibilitatea; Promovarea este o modalitate prin care unităţile turistice comunică într -o manieră eficientă, cu turiştii vizaţi. Se urmăreşte construirea şi comunicarea unei imagini, numită „ identitate de marcă”, scopul fiind acela de a determina turiştii să achiziţioneze serviciul oferit. Identitatea de marcă este rezultatul tuturor asocierilor mentale pe care le face un turist cu un anumit serviciu sau produs, totodată inducând şi un anumit sentiment. Mărcile se creează în timp, prin respectarea promisiunilor făcute consumatorilor.
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 49

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

În general, turiştii pot primi informaţii de la o varietate mare de surse. În sectorul agroturistic, deoarece consumatorul nu vede produsul decât după ce a ajuns la destinaţie, este recomandată folosirea mijloacelor de comunicare, care permit potenţialului vizitator să vadă imagini cu destinaţia: imagini cu peisajul, imagini cu camerele de cazare şi utilităţile, imagini cu persoane practicând activităţile de petrecere a timpului liber. „O imagine face cât o mie de cuvinte”, de aceea permite potenţialul vizitator să îşi creeze aşteptări realiste asupra serviciului de care va beneficia. Crearea de false aşteptări conduce la dezamăgirea turistului, având implicaţii asupra acţiunilor viitoare. Reclamele tv., panourile publicitare, paginile de internet, participarea la târguri şi expoziţii turistice naţionale şi internaţionale, broşuri şi materiale tipărite cu imagini, vederi cu pensiunea , articole sau reclame în publicaţii însoţite de fotografii, toate prin natura lor permit „vizualizarea” produsului. Acestea pot fi completate cu alte categorii de acţiuni promoţionale:  acţiuni de promovare a vânzărilor( exemplu: reduceri de preţ pentru a treia vizită, oferirea unei zile gratuite de cazare dacă durata de cazare a fost de 10 zile);  publicitate la radio ;  prezentări adresate unor grupuri speciale( asociaţii de turism);  organizarea unor sejururi de popularizare;  colaborare cu intermediari pentru promovare;  asocierea cu alte iniţiative de gen din regiune sau din ţară; Strategiile de marketing adaptate pentru diferite segmente de consumatori, pot atrage mai mulţi turişti, chiar dacă costul pe persoană este mai mare, deoarece mesajul publicitar poate fi unul personalizat. A. Broşurile şi alte materiale promoţionale - în momentul în care se doreşte elaborarea unei broşuri, ofertantul de produse agroturistice trebuie să se pună îl locul cititorului şi să îşi imagineze dacă acesta din urmă ar putea să-şi amintească informaţiile prezentate. Este posibil ca informaţiile prezentate în broşură să nu corespundă nevoilor curente ale cititorului, însă dacă broşura a fost realizată atractiv, atunci în momentul în care cititorul va fi pus în situaţia de a alege o destinaţie pentru vacanţă, îşi va aminti oferta .
Tabelul 5.1. Cele mai importante material promoţionale: Scopul folosirii Comunică imaginea, fiind necesare eventuale informaţii suplimentare Ghid de preturi Informează fără interacţiune personală Vedere de răspuns Se oferă posibilitatea de a cere informaţii suplimentare cu sau fără interacţiune personală Carte de vizită Posibilitate contactării ulterioare, crearea unei imagini profesionale Vedere trimisă după vizită, sau la Se urmăreşte reamintirea experienţei turistice, menţinerea zile de naştere contactului Tipul materialului Broşură, pliant

Broşurile au evoluat, de la simple documente cu informaţii privind locaţia şi preţul, la documente care incorporează un volum mare de informaţii. De regulă, pe prima pagină a broşurii se găsesc titlul, logo-ul , una sau mai multe fotografii sugestive pentru destinaţia prezentate în material. În continuare sunt expuse detalii cu privire la condiţiile de cazare, atracţiile de la destinaţii şi informaţiile cu privire la preţuri. Următoarea pagină vor fi trecute datele de contact şi calea de acces spre pensiune, o minimapă. Victor Middleton identifică alte şapte funcţii îndeplinite de tipărituri: 1. Creează notorietate. Cei mai mulţi turişti obţin primele informaţii despre o ofertă turistică prin intermediul unei broşuri sau pliant ; 2. Promovează produsul sau serviciul turistic, utilizând mesaje şi simboluri promoţionale ; 3. Facilitează cumpărarea. Multe broşuri sau cataloage sunt însoţite de formulare de rezervare gata timbrate şi informaţii de contact care permit clientului să contacteze prestatorul
50 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

4. Înlocuiesc produsul turistic. Deoarece turistul nu va putea vedea produsul oferit decât o dată ajuns la pensiune, broşura va fi cea care îi va descrie produsul, şi in cuvinte dar şi cu imagini, 5. Constituie o dovadă a cumpărării şi element de referinţă pentru satisfacţia viitoare. Broşura este un substitut al produsului, va fi arătată rudelor şi prietenilor. 6. Facilitează utilizarea produsului. Turistul va şti de la început care sunt serviciile disponibile şi modalităţile de utilizare a lor, şi îşi va stabili din timp cum să profite cât mai mult de perioada şederii; 7. Educă clientul. Se pot oferi informaţii privind atracţii ca muzee, expoziţii, castele, rezervaţii naturale, festivaluri folclorice etc. Procesul de editare a unui material tipărit este cuprinde următoarele etape: 1. Determinarea numărului, profilului, nevoilor şi dorinţelor potenţialii vizitatori: pentru aceasta este necesară realizarea profilului turiştilor care au vizitat pensiunea agroturistică. 2. Elaborarea strategiei de marketing: campanile de promovare şi publicitare nu se realizează independent, ci împreună, cu mesaje şi imagini coordonate. Se va stabili mesajul, tipul de hârtie, culorile şi fontul, imaginile. 3. Specificarea obiectivelor urmărite prin materialul tipărit: în termeni de venit sau cost, simpla informare sau cunoaştere a produsului agroturistic oferit. 4. Alegerea modului de distribuţie: Se urmăreşte ajungerea la un număr cât mai mare de potenţiali turişti, însa costul distribuţiei poate să depăşească costul producţiei materialului. Mijloacele posibile sunt: - oficii şi birouri de informare turistică; - târguri şi expoziţii; - librării, centre comerciale; - cluburi, asociaţii, societăţi; - inserţii în presă (ziare şi reviste de specialitate); - poştă directă; - recepţia pensiunii agroturistice - aeroporturi, gări, restaurant ; - agenţii turistice ; 5. Execuţia broşurii. Pentru a obţine o broşură de calitate, se lasă această etapă pe seama companiile profesioniste: tipografii, agenţii de publicitate. 6. Programarea activităţilor. Materialele tipărite trebuie să fie la dispoziţia ofertantului de servicii turistice în perioadele în care turiştii obişnuiesc să ia decizia de cumpărare. Însă durata de realizare este de câteva luni, de la concepţie la realizare, motiv pentru care se recomandă programarea din timp a activităţilor . „O broşură trebuie să vândă”, iar cheltuielile de editare şi distribuire a unei tipărituri trebuie să se justifice prin veniturile realizate cu ajutorul acesteia. Eficienţa unei tipărituri se măsoară printr-un raport „broşuri/vânzări”, care ar trebui sa fie cât mai redus posibil. În momentul în care se calculează eficienţa unui material tipărit, trebuie să se aibă în vedere faptul că nu vor deveni turiştii pensiunii toţi cei care vor citi broşura. B. Promovarea vânzărilor presupune oferirea de stimulente pe termen scurt, pentru a determina cumpărarea de produse/servicii turistice. În cele ce urmează vom prezenta o serie de elemente de promovare a vânzărilor ofertelor turistice: a) Reduceri de tarife, obiectivele fiind dintre cele mai diverse: - atragerea de noi vizitatori (care nu-şi puteau permite serviciile); - creşterea frecvenţei vizitelor; - creşterea cumpărării specifice (a numărului de zile de cazare.); - reducerea fluctuaţiilor cererii( în extrasezon faţă de sezonul de vârf) ;
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 51

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

Însă pentru a putea fi atinse obiectivele , tarifele nu trebuie asociate cu reducerea calităţii serviciilor, să fie semnificative( o reducere de 20% este atrăgătoare), să fie în perioadele potrivite (nu în plin sezon) şi să nu provoace reacţii negative ale concurenţilor( aceştia ar putea reduce mult mai mult tariful). b) Jocuri şi concursuri, loterii şi tombole: unele unităţi turistice organizează mese festive cu tombole, unde câştigătorii pot beneficia de alte 2-3 zile de cazare gratuite. Respectiv concursuri(la cules de ciuperci, la vânătoare, la pescuit), şi câştigătorii să fie recompensaţi cu produse realizate de meşteşugarii locului( un vas de lut). c) Târguri şi expoziţii turistice naţionale şi internaţionale - deşi nu toate târgurile şi expoziţiile sunt accesibile, solicitând taxe de participare semnificative, proprietarul de pensiune agroturistică trebuie să ia în considerare că participarea la astfel de evenimente, poate fi privită drept o investiţie, deoarece îi oferă nu doar posibilitatea de a interacţiona cu potenţiali vizitatori sau chiar de a le vinde produse turistice, ci permite cunoaşterea ofertelor de pe piaţă şi a concurenţilor, precum şi posibilitatea stabilirii unor colaborări cu tur-operatori sau agenţii de voiaj. Pentru a reduce din costurile de participare la evenimente, proprietarii de pensiuni agroturistice din aceeaşi regiune se pot asocia, şi prezenta ofertele turistice împreună, pe acelaşi stand. d) Voiaje de stimulare sau promoţionale: se permite turiştilor să „testeze” oferta, la preţuri foarte mici sau chiar gratuit; se recomandă ca în aceste voiaje sa ia parte şi personalităţi pentru a influenţa la rândul lor cât mai multe persoane. e) Cadouri: oferirea de cadouri are efect în special în rândul populaţiei cu venituri modeste ( de exemplu, într-o ofertă s-ar putea menţiona că la turiştii care au o şedere de cel puţin 4 zile, vor primi cadou un bilet la un concert de muzică populară); f) Publicitatea la locul de vânzare (PLV): pot fi amplasate afişe în interiorul agenţiilor de turism, pot fi puse broşuri cu ofertele în fiecare cameră din pensiune; C.Promovarea de la gură la gură este una dintre cele mai credibile forme de promovare, fiind realizată de către foştii vizitatori. Această formă de promovare poate fi pozitivă, în momentul în care vizitatorul a plecat încântat de experienţa sa la pensiunea agroturistică, sau dimpotrivă negativă, dacă a plecat dezamăgit. Singura modalitate de a controla “promovarea de la gură la gură” este doar prin oferirea serviciilor promise, şi chiar de ce nu, prin depăşirea aşteptărilor turiştilor aflaţi în vizită. D.Relaţii publice. Prin sponsorizarea unor evenimente locale ( oferirea unei mese festive pentru participanţi) sau susţinerea unor activităţi ale comunităţii locale conduc la formarea unei imagini pozitive. De asemenea, prin colaborarea cu reviste de specialitate care ar putea scrie articole despre produsul turistic oferit, pensiunea agroturistică ar putea atrage atenţia unor potenţiali turişti atât asupra ofertei sale cât şi asupra agroturismului în general. O modalitate de a obţine un articol într-o revistă de specialitatea, poate fi chiar trimiterea la editură a unei invitaţii de a petrece gratuit un weekend la pensiunea agroturistică. Sau şi mai mult, participând ca invitat la emisiuni de profil turistic, proprietarul de pensiune agroturistică poate oferi filmuleţe cu peisajul dar şi serviciile puse la dispoziţia turiştilor. E. Colaborare cu intermediari pentru promovare. De cele mai multe ori intermediarii sunt cei care îşi asumă rolul de promoteri ai produselor pe care le intermediază, deoarece dispun de resurse financiare mai importante decât proprietarii de pensiuni agroturistice, promovează nu doar un serviciu ci un întreg pachet de servicii, au experienţă şi pot identificare cu uşurinţă care sunt cele mai adecvate canale de promovare. Pe de altă parte, proprietarii de pensiuni agroturistice nu trebuie să se mulţumească doar cu promovarea realizată de intermediari, deoarece pot atrage turişti şi prin mijloace proprii. Astfel pentru realizarea unor broşuri sau a paginii de internet personale, aceştia pot solicita ajutorul intermediarilor, care au mai multă experienţă şi pregătire în domeniu.
52 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

F. Asocierea cu alte iniţiative de gen din regiune sau din ţară: Deoarece afacerile în domeniul agroturistic sunt de mică anvergură, se recomandă asocierea pentru anumite acţiuni, între prestatorii care oferă categorii de produse asemănătoare. Avantajele pot fi multiple: de la educarea consumatorilor, la promovarea agroturismului în general, la obţinerea de fonduri pentru dezvoltare infrastructurii şi specializarea angajaţilor. G. Publicitatea: tv, radio, presa scrisă, panouri, internet: Publicitatea tv poate fi considerată forma de promovare cu cel mai mare impact asupra turiştilor, deoarece televiziune permite mai mult decât vizualizarea unor fotografii – turistul poate vedea scurte filmuleţe . Însă această formă de promovare nu este una accesibilă proprietarilor de pensiuni agroturistice, deoarece, aceştia realizează turism la scală îngustă, şi obţin profituri mult prea mici, comparativ cu costul implicat de publicitatea tv. Acelaşi argument ar putea elimina de pe lista mijloacelor publicitare accesibile, reclamele difuzate la radio, care au şi dezavantajul că nu permit folosirea elementelor vizuale, şi reclamele pe panouri publicitare, care pot avea şi dezavantajul că se ştie cu exactitate unde să se poziţioneze, astfel încât să fie vizibile pentru cât mai mulţi turişti ţintă. Astfel, cele mai accesibile rămân reclamele în ziare şi în reviste de profil turistic şi publicitatea pe internet. Deoarece spaţiul publicitar se plăteşte în funcţie de numărul de cuvinte şi de calitatea şi dimensiunea imaginilor ataşate, se recomandă ca mesajul să fie cât mai scurt, dar totodată cuprinzător şi să alăture o imagine de calitate superioară, cu pensiunea agroturistică. Publicitatea prin intermediul paginilor de internet personale sau nu, rămâne forma la care ar trebui să aibă acces orice ofertant de servicii agroturistice, deoarece pe de o parte internetul este canalul de informare cel mai utilizat de turişti, iar pe de altă parte, publicitatea web este cea mai ieftină formă de publicitate. 5.1.5. Marketing on-line Marketingul pe internet este o componentă integrală pentru orice plan de marketing în domeniul turistic, cu atât mai mult cu cât internetul a devenit pentru turişti, una dintre cele mai folosite metode de cercetare şi chiar achiziţie de produse turistice. Internetul se poate folosi atât pentru a afla tendinţele în turism, ofertele competitorilor şi chiar nevoile sau dorinţele consumatorilor. Lipsa unei pagini web, în afacerile de turism reprezintă un dezavantaj în faţa competitorilor. Internetul şi adresele de e-mail reprezintă pot deveni mijloace eficiente de comunicare cu clienţii sau potenţialii clienţi, însă pentru aceasta trebuie ca : - Adresa de e-mail să fie cât mai vizibilă pe pagina web ; - Să se solicite întotdeauna adrese de e-mail de la turiştii care v-au vizitat; - Să se răspundă cu promptitudine şi cât mai detaliat la e-mailurile primite ; Internetul este un canal de promovare foarte răspândit în sectorul turistic. Cele mai multe dintre pensiunile agroturistice nu colaborează cu agenții de turism, motiv pentru care atragerea de turişti este una dintre preocupările esenţiale. Problema care se pune, este aceea de a identifica cea mai potrivită metodă de promovare. Deşi am amintit anterior, o serie de posibilităţi, totuşi, dată fiind poziţionarea acestor unităţi precum şi categoriile de turişti vizate, dar şi preţul redus pe care îl implică, cele mai multe dintre pensiuni agroturistice se folosesc de internet pentru a-şi face cunoscute produsele. Există diferite mijloace de promovare on-line a produselor agroturistice. Cea mai răspândită este , înscrierea pensiunilor agroturistice pe site-uri specializate pe promovarea agroturistică sau turistică. Cele mai multe site-uri de acest fel, oferă accesul şi posibilitatea de înregistrare gratuite. Fie deţin formulare tipizate, pe care orice administrator le poate completa cu informaţii legate de produsul oferit, fie lasă la latitudinea fiecăruia să-şi promoveze produsul în modul dorit. Deoarece mulţi dintre turiştii care preferă pensiunile agroturistice, sunt străini, ideal ar fi înscrierea pensiunilor şi pe site-uri străine, situaţie întâlnită însă foarte rar. Este foarte important ca pensiunea să fie înscrisă pe cât mai multe site-uri posibile, însă numărul nu este singurul criteriu care trebuie luat în considerare. După cum se ştie, paginile de
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 53

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

internet au un anumit ranking în motoarele de căutare, în funcţie de care sunt afişate utilizatorilor. Din acest motiv, administratorii pensiunilor trebuie să-şi posteze ofertele pe paginile care au cel mai mare ranking, adică primele pagini care apar pe ecran după apăsarea butonului de „căutare”. Întotdeauna consumatorii vor acorda o atenţie mai mare pensiunilor de pe primele pagini.

Spre exemplu , pensiunea agroturistică Iza, din Rozavlea, are informaţii postate pe 16 pagini web, pagini care nu sunt printre primele afişate , şi de asemenea, nu deţine nici pagină personală de internet, ceea ce face dificilă găsirea ei de către turişti. În cele ce urmează propunem o serie de site-uri care au atât un ranking foarte bun, dar care permit şi oferirea unui număr mare de informaţii privind pensiunile înscrise: http://www.agrotur.ro/ http://www.agroturism.com/ , http://www.pensiuni.bizcatalog.ro/ , http://www.pensiuneturistica.ro/, http://www.ruraltourism.ro/ , http://www.intervacante.com/, http://www.cazareinsecuime.ro , http://www.pensiuni-agroturism.ro/, http://www.cazare-la.ro/Pensiuni_agroturistice_saliste.

Un site cu ranking foarte bun , respectiv un număr ridicat de site-uri pe care sunt postate informaţiile despre pensiune, vor creşte şansele ca aceasta să fie vizualizată de posibilii turişti.
54 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Agroturismul este un serviciu, nu este ceva palpabil, ci “o promisiune că se vor oferi anumite facilităţi”, motiv pentru care consumatorii sunt nesiguri înainte de achiziţie, şi simt nevoia ca acea “promisiune” să fie cât mai convingătoare şi realistă. Agroturismul presupune deplasarea până la o anumita localitate, adică un efort,iar un turist este dispus cu atât mai mult să facă acel efort, cu cât este aproape sigur de serviciul pe care îl va obţine. Această siguranţă nu se poate obţine decât prin oferirea unui număr cât mai mare de informaţii, dar şi imagini. Astfel simpla postare a unui număr limitat de informaţii , pe un site gazdă, nu este suficientă în cazul agroturismului. Aceste site-uri gazdă au rolul de a atrage atenţia turistului, însă nu sunt suficiente pentru convingerea lui. Din acest motiv, se recomandă, postarea pe acele site -uri, alături de datele de contact şi linkul către pagina personală a pensiunii.

Deşi foarte multe dintre pensiunile agroturistice s-au înscris pe astfel de site-uri gazdă, totuşi un număr foarte redus au ales să îşi creeze o pagină personală, unde să ofere informaţi i mult
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 55

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

mai complete , să prezinte o galerie foto cu produsul agroturistic oferit, să poată fi contactate de unii turişti, să preia comenzi prin posibilitate de cazare on-line. Spre exemplu, pensiunea agroturistică Casa Muntean, din Vadul Izei, deşi şi -a postat informaţii pe cel puţin 30 de pagini gazdă, dar şi-a creat şi o pagină proprie http://www.casamuntean.ro/ . Crearea unui site propriu este o necesitate, însă o structură neadecvată, incompletă, neactualizată şi postată greşit poate să aibă un impactul opus asupra turistului, şi anume de a-i creşte nesiguranţa în produsul oferit. Este esenţial ca pagina web să fie creată în aşa fel încât să-l determine pe turist să-şi dorească să stea cât mai mult pe ea şi să-şi caute informaţiile necesare: să fie cât mai prietenoasă, în culori calde care să nu obosească ochii, cu cât mai multe imagini, pagini scurte (2 scroll -uri), să nu aibă excesiv de multe informaţii pe o pagină ci să fie cât mai aerisită, limbajul adecvat, încărcare rapidă, posibilitate de selecţie a limbii (franceză, engleză, germană) şi de ce nu chiar rularea în timpul vizionării paginii a unor filmuleţe cu pensiunea şi foştii turişti. Astfel , considerăm că un site web trebuie să deţină o serie de informaţii actualizate periodic: - Acasă( Home)- pagină de început - Informaţii cazare şi preţ - Informaţii restaurant - Facilităţi - Oferte speciale( Paşte, Crăciun, Revelion) - Tabere, team-building-uri , facilităţi business - Obiective turistice - Galerie foto - Rezervări on-line - Contact - Forum discutii sau opinii turişti – unde aceştia pot lăsă diferite mesaje, privind experienţa trăită, mesaje care vor contribui la convingerea vizitatorilor;

Pagina complexului Terra Mythica este una ce poate fi folosită drept exemplu demn d e urmat în orice pensiune agroturistică: Se poate observa încă de la prima pagină, căldura culorilor folosite, accentul pus pe imagini şi pe informaţiile esenţiale. Potenţialul turist poate identifica cu
56 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

uşurinţă categoriile de informaţii puse la dispoziţie. Pentru orice turist sunt esenţiale informaţiile privind camerele disponibile, cazarea efectivă precum şi preţul ataşat. Însă preţul sau aspectul şi dotările camerelor nu sunt suficiente pentru a atrage un turism la pensiunea agroturistică, cu atât mai mult cu cât pensiunile care au acelaşi număr de margarete, oferă dotări asemănătoare la preţuri apropiate. Diferenţierea e dată de facilităţile oferite pentru petrecerea timpului liber: pescuit, echitaj, vânătoare, drumeţii, vizitare obiective turistice, învăţarea meşteşugurilor şi tradiţiilor populare, etc. În mod cert, o pagină web a unei pensiuni agroturistice trebuie să acorde spaţiu prezentării acestor facilităţi, şi de ce nu, exemplificarea lor prin imagini.

Un rol important în agroturism îl are oferirea de preparate culinare tradiţionale. Câteva informaţii privind meniul oferit , modalitatea de preparare şi imagini privind servirea, pot deveni un atu în atragerea turiştilor:

proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare

57

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

În ultimii ani, turismul de afaceri a devenit a dobândit o importanţă semnificativă în domeniu, cu atât mai mult cu cât s-a putut stabili că mulţi dintre cei care merg pentru afaceri într -un loc turistic, au tendinţa să se întoarcă în vacanţe cu familia. Astfel, prezentarea facilităţilor business( sală de conferinţe, proiector, flipchart) ar putea atrage atenţia unor turişti dornici să îmbine munca cu plăcutul.

Serviciile oferite de o pensiune agroturistica, nu sunt singurele care motivează alegerea ei, ci de cele mai multe ori intervin şi elemente externe, necontrolate de aceasta, precum peisajul natural şi obiectivele turistice din regiune. Oferirea unor informaţii şi imagini cu peisajul şi obiectivele turistice pot întări dorinţa turistului de a vizita pensiunea.

58

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Unele dintre pensiuni pot crea confuzii în rândul consumatorilor, neprezentând oferta turistică dar şi preţul ataşat acesteia, pentru evenimente calendaristice de mare importanţă: Paşte, Crăciun, Revelion.

O galerie foto cu imagini de calitate, care cuprinde camerele oferite, recepţia, dotările şi facilităţile pensiunii pot întregi imaginea din mintea de turistului. De asemenea, publicarea unor informaţii de contact( număr de telefon, adrese de e-mail), oferă turiştilor posibilitatea de a afla informaţii suplimentare.

proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare

59

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

Şi nu în ultimul rând , unele dintre pensiunile agroturistice recurg la o modalitate de rezervare mult mai accesibilă turiştilor, on-line.

Însă cele mai multe dintre site-urile web ale pensiunilor agroturistice, sunt incomplete, nu sunt actualizate, au foarte puţine imagini sau au paginile mult prea lungi. Principalele mijloace de promovare a site-ului în vederea atragerii de trafic sunt: - motoarele de căutare (Google, Altavista, Ask). Dacă avantajul acestor motoare este oferirea unui trafic gratuit, substanţial şi continuu; dezavantajul este dat de concurenţa foarte mare pentru ocuparea unui loc de top între rezultatele căutării; - directoarele sau cataloagele( Yahoo.com, Home.ro); - motoarele de căutare cu plata pe clic (pe vizitator). Se poate cumpăra o poziţie de top în rezultatele căutării, contra a câţiva cenţi pentru fiecare vizitator; - alte instrumente de publicitate cu plata pe clic(Google Adwords) ; - bannerele , deşi sunt ideale pentru crearea imaginii de marcă, au dezavantajul că sunt scumpe (costul lor poate urca la 4-5 dolari la mia de afişări); - reclamele în publicaţiile electronice, în diferite ziare sau reviste on-line (http://www.travelweek.ro - revistă online de turism şi afaceri) Principalele probleme privind utilizarea internetului în activitatea de agroturism decurg din neinformarea sau informarea incorectă a administratorilor privind importanţa găzduirii pe site -uri web; necunoaşterea rolului pe care îl poate juca internetul în atragerea de turişti,necunoaşterea importanţei unei pagini personale. Însă aceste limite se pot depăşi dacă: - Administratorii angajează firme specializate pentru realizarea paginilor web; - Primăriile sau organizaţiile care urmăresc promovarea agroturismului, sponsorizează o serie de cursuri de marketing, pentru administratorii de pensiuni;

60

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

APLICAŢIA PRACTICA 6

11-15 Aprilie Punctaj acordat:0,4 puncte,

Pentru a verifica în ce măsură aţi însuşit noţiunile prezentate, propunem realizarea unor simulări privind oferta agroturistică, preţurile practicate, promovarea produselor agroturistice, Informaţiile necesare realizării acestor simulări se regăsesc în aplicaţiile completate pe parcursul seminariilor precedente. 1. Se vor forma grupuri de 2-3 persoane din regiuni apropiate, aproximativ 3-4 grupuri şi ţinând cont de resursele şi posibilităţile din fiecare regiune, fiecare grup va alcătui un traseu turistic, cu activităţile care se vor realiza în fiecare localitate( ce se va vizita, durata de şedere, loc de dormit, loc de servire masă). Se vor lua în considerare toate cheltuielile (cazare, masă, bilete la diferite muzee,transport) şi se va prezenta un preţ final al produsului pe turist. Traseul se va realiza astfel încât să permită cazarea la pensiuni în zone rurale şi/sau pensiuni agroturistice.

………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………..
2. Se vor forma 2-3 grupuri, a câte 2 persoane şi se va crea o broşură completă pentru o pensiune agroturistică( slogan, informaţii dorite a fi comunicate, imagini).

………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 61

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

3. Se vor forma 2 categorii de grupuri: a) 2-3 grupuri( a câte 2-3 persoane)- care vor fi proprietarii unor locaţii agroturistice (casă ţărănească, pensiune agroturistică). Aceste grupuri vor pregăti oferta turistică a pensiunii(cu activităţile ce se desfăşoară în interiorul şi în afara pensiunii).Vor ţine cont de cheltuielile pe care le implică acţiunile conexe;vor realiza un slogan de promovare şi vor preciza eventualele materiale de promovare folosite şi canalele media, stabilind un mic buget. Se va stabili tariful pentru oferta, astfel încât să aibă o activitate rentabilă(cazare, masă, activităţi conexe). b) grupul cu studenţii-turişti, care vor dori să petreacă vacanţa la o pensiune agroturistică. Vor stabili dinainte, preţul dispus să-l plătească, numărul de zile de şedere, meniul dorit, serviciile conexe, mărimea grupului de persoane care se vor caza. În funcţie de aceste elemente, vor selecta opţiunea dorită, dintre cele propuse de colegi( care se apropie cel mai mult de varianta dorită de ei). De asemenea, vor prezenta fiecărui ofertant avantajele şi neajunsurile ofertei lor.

………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………
62 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

APLICAŢIA PRACTICA 7

18 – 22 Aprilie

Ce trebuie sa ştie un intreprinzator din agroturism?
7.1. Pasii care trebuie urmaţi: 1. Registrul Comerţului : aici se declară intenţia de înfiinţare a AF-ului sau activitatea ca persoană fizică. -se declară denumirea firmei cf. Legii 26/90 -eliberarea documentelor cf.art.16 din Legea 31/90 2. Primăria locului de domiciliu - acte necesare: a) Act doveditor pentru calificare (bucătar, ospătar, administrator de pensiune) pentru agroturism. Dacă nu aveţi, se fac cursuri de până la 5 luni, obţinându-se o diplomă. b) Cazier judiciar (poate dura 2 săptămâni) c) Cazier fiscal; se eliberează tot din Primărie şi poate dura 1 lună d) Autorizaţie de la Medicina Muncii. Atenţie: este semnată obligatoriu de un medic specializat în medicina muncii. e) Actele de proprietate ale imobilului unde este înregistrată firma şi actele de proprietate ale pensiunii agroturistice pe care aţi făcut-o. f) Buletin de identitate sau Carte de identitate : copie şi original Atenţie : Copia de BI şi copia cazierului fiscal trebuiesc autentificate la Primăria de care aparţineţi g) Acordul Primăriei de pe teritoriul căreia vă veţi desfăşura activitatea (al punctului de lucru,respectiv propria pensiune) h) Planul zonei unde se află pensiunea (cadastru) i) Certificat de urbanism ?) Autorizaţia de construcţie a pensiunii. j) Specimenul de semnătură autentificat notarial şi care se depune la Registrul Comerţului k) Autorizaţia sanitară. Se obţine de la autoritatea competentă din teritoriul în care vă veţi desfăşura activitatea cu pensiunea. Atenţie : eliberarea autorizaţiei presupune întocmirea unui dosar separat pentru această instituţie cu tot necesarul de acte care vă sunt solicitate. De aici vi se va da un Carnet de sănătate (eliberat de această instituţie şi care se actualizează la 6 luni). l) Autorizaţie sanitar-veterinară ; din zona desfăşurării activităţii cu pensiunea. m) Autorizaţie de la pompieri. n) Clasificarea pensiunii (cu margarete sau stele). Clasificarea este făcută de autoritatea zonală. Acte necesare : - autorizaţia de funcţionare de la primăria teritorială unde este declarată persoana fizică sau asociaţia familială. - adeverinţă medicală de la medical de familie - adeverinţă sanitar-veterinară, copie - schiţa camerelor pensiunii - schiţa de încadrare în zonă (cadastru) - actul de proprietate al pensiunii
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 63

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

3. După obţinerea tuturor autorizaţiilor se merge iar la Registrul Comerţului pentru autorizarea finală. 4. În acest caz de autorizare a unei persoane fizice sau a unei asociaţii familiale trebuie să aveţi o Carte de imobil. Aici se trec toate persoanele care se cazează la dvs. Este un reper de control al autorităţilor prin care vă veţi plăti impozitele către Primărie. Problemă posibilă: Dacă mergeţi la autoritatea competentă pentru Clasificarea pensiunii (O.A.C.T = Oficiul de Autorizare şi Control în Turism) vi se va cere acordul de funcţionare de la Primărie. Mergeţi la Primărie să luaţi acordul de funcţionare şi nu vi-l eliberează că nu aveţi clasificarea pensiunii făcută !!! (deci Primăria vă cere Clasificarea). 7.2. Obţinerea certificatul de clasificare a unei gospodării rurale Certificatul de clasificare se acordă în urma unei acţiuni de inspecţie şi control a unităţii agroturistice care, în cazul în care aceasta corespunde, se materializează în cele din urmă prin acordarea unui număr de flori (margarete) de la 1 la 5, în funcţie de condiţiile de cazare şi masă asigurate. Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice, cu o capacitate de cazare de până la 10 camere (maximum 30 de locuri – Ord. 510/28.06.2002), funcţionând în gospodării individuale rurale, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire şi/sau servire a mesei. În vederea obţinerii certificatului de clasificare agenţii economici proprietari şi/sau administratori de structuri de primire agroturistice vor întocmi o documentaţie cu următorul conţinut: - cerere de eliberare a certificatului de clasificare; - certificat constatator de la registrul comerţului, din care să rezulte obiectivul de activitate şi structura acţionariatului; - certificat de înregistrare la Oficiul registrului comerţului, însoţit de anexele privind avizele/acordurile şi/sau autorizaţiile legale (P.S.I., sanitară, sanitar-veterinară, de mediu, şi de protecţia muncii, după caz, pentru fiecare structură agroturistică ce face obiectul clasificării); - schiţa privind amplasarea şi adresa unităţii (anexa nr. 4 la normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului turismului nr. 510/28.06.2002); - schiţa privind structura, amplasarea şi nominalizarea camerelor, respectiv a spaţiilor de alimentaţie (anexa nr. 5 la normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului turismului nr. 510/28.06.2002); - fişa privind încadrarea nominală a camerelor şi a spaţiilor de alimentaţie pe categorii de clasificare (anexele 6.1 şi 6.2 la normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului turismului nr. 510/28.06.2002); - copii de pe actele de calificare a personalului de la recepţie şi de la unităţile de alimentaţie. Documentaţia de clasificare se transmite Ministerului Turismului – Direcţia Generală de Autorizare şi Control (D.G.A.C.), care verifică îndeplinirea criteriilor de clasificare şi întocmeşte certificatul de clasificare. Certificatul de clasificare va fi însoţit de fişa privind încadrarea nominală a camerelor şi, respectiv, fişa privind structura spaţiilor de alimentaţie destinate servirii turiştilor prin care se stabilesc capacitatea şi structura unităţii. Agentul economic va solicita clasificarea structurii de primire agroturistice şi/sau a structurilor de alimentaţie destinate servirii turiştilor cu minim 60 zile înainte de darea lor în folosinţă. Ulterior depunerii documentaţiei de clasificare şi dacă aceasta a fost întocmită conform cerinţelor în vigoare, are loc cea de-a doua etapă, intitulată audit la faţa locului. Aceasta constă întro verificare privind îndeplinirea criteriilor conform categoriei de clasificare cerută, realizată de specialişti din cadrul Ministerului Turismului – D.G.A.C., cu sprijinul şi colaborarea unor
64 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

specialişti desemnaţi de consiliile judeţene, consiliile locale şi de reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale din turism, în prezenţa reprezentantului pensiunii agroturistice în cauză. În funcţie de condiţiile concrete constatate în unitatea verificată se poate acorda certificatul de clasificare pentru categoria cerută sau se pot propune în mod excepţional unele compensări pentru dotări şi servicii în vederea acordării categoriei în cauză. Dacă sunt îndeplinite toate condiţiile, eliberarea certificatului de clasificare se face în termen de cel mult 60 zile de la data primirii documentaţiei de clasificare complete. La expirarea acestui termen pensiunea agroturistică poate pune în funcţiune pe propria răspundere activitatea agroturistică la numărul de flori solicitat (margarete), urmând ca la primirea efectivă a certificatului de clasificare să îşi continue activitatea la categoria înscrisă în certificatul obţinut. Structurile de primire turistice care la data verificării nu îndeplinesc cel puţin criteriile pentru categoria minimă de pensiune agroturistică, nu se clasifică şi, în consecinţă, nu pot desfăşura activitate de turism. Motivaţia neclasificării se consemnează în nota de verificare întocmită în două exemplare, dintre care un exemplar se predă agentului economic proprietar şi/sau administrator al unităţii respective. Certificatele de clasificare eliberate vor fi avizate de D.G.A.C. din 3 în 3 ani. Unitatea agroturistică va solicita vizarea certificatului cu cel puţin 60 zile înainte de expirarea termenul ui de 3 ani de la emiterea acestuia. În termen de 60 zile de la data înregistrării solicitării, D.G.A.C. va proceda la reverificarea pensiunii agroturistice în cauză şi va acorda un nou certificat de clasificare, în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile şi criteriile minime de clasificare pentru categoria respectivă. În caz contrar pensiunea agroturistică va fi clasificată la o categorie inferioară, iar dacă nu sunt îndeplinite cel puţin condiţiile şi criteriile pentru categoria minimă de clasificare, se procedează la retragerea certificatului de clasificare. Titularul certificatului de clasificare poate solicita reclasificarea structurii de primire turistice prin transmiterea la D.G.A.C. a unui memoriu justificativ, dacă în urma unor lucrări de modernizare şi de îmbunătăţire a dotărilor şi serviciilor estimează că aceasta corespunde unei categorii superioare de clasificare. Memoriul justificativ va fi însoţit de documentaţia de clasificare completă. Categoria de clasificare a pensiunilor agroturistice este determinată de îndeplinirea în totalitate a criteriilor obligatorii prevăzute în normele metodologice de clasificare a unităţilor turistice aprobate prin Ordinul Ministrului Turismului 510/28 06.2002, modificat şi completat prin Ordinul 188/28.02.2003 cu realizarea următorului punctaj minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare, astfel: Distincţia Pensiune agroturistică de 5 margarete - 150 puncte Pensiune agroturistică de 4 margarete – 120 “ Pensiune agroturistică de 3 margarete - 80 “ Pensiune agroturistică de 2 margarete - 40 “ Pensiune agroturistică de 1 margaretă - 0 “ 7.3. Date pe care trebuie să le aveţi în vedere ca intreprinzător
Tabelul 7.1. Date asupra cheltuielilor pensiunii turistice rurale Din care pentru: Alimentaţie Agrement Combustibil Energie etc.

Nr. Cheltuieli totale crt. Tip Cheltuieli document

Cazare

proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare

65

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

Tabelul 7.2. Date asupra veniturilor totale Nr. Venituri totale crt. Tip document Venit

Cazare

Din care: Alimentatie Agrement

Alte venituri

7.3.1.Situaţia împrumuturilor contractate 1) împrumuturi realizate în cursul anului: a) de la band; b) de la terte persoane. 2) împrumuturi realizate din anii anteriori, care trebuie returnate, total sau partial, in anul in curs: a) de la band; b) de la terte persoane. 3) Sumele ce trebuie returnate în anul ______, pentru a acoperi valoarea împrumuturilor realizate în anii anteriori şi în anul în curs; 4) Valoarea dobânzilor ce trebuie plătite în anul în curs: a) de la band; b) de la terţe persoane.
Nr. crt. Turişti cazaţi Total Din care: Români Străini Tabelul 7.3. Situaţia turiştilor cazaţi Număr de zile-turist realizate Români Străini .

7.4. Model de proiect pentru munca în echipă.
<Antetul instituţiei >

Model de PROIECT <Titlul proiectului realizat în echipă>

1. Membrii echipei (în ordine alfabetică): 2. 3. (Regula generală aplicată în scop didactic este de 3 membri în echipă.)

Alegeţi o regiune în care să localizaţi proiectul şi pentru fiecare judeţ aparţinând regiunii puteţi lua în echipă maxim zece reprezentanţi.

Fig.7.1. Regiunile de Dezvoltare din România:1[10] 1. Regiunea Nord-Est; 2. Regiunea Sud-Est; 3. Regiunea Sud-Muntenia; 4. Regiunea Sud-Vest; 5. Regiunea Vest România; 6. Regiunea Nord-Vest; 7. Regiunea Centru); 8. Regiunea Bucureşti-Ilfov

66

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Luând în considerare modelul de proiect prezentat în cele ce urmează, treceţi la realizarea unui proiect viabil pentru regiunea căreia îi aparţineţi, iar dacă consideraţi că este oportun să investiţi în alte regiuni motivaţi această decizie şi faceţi echipă cu colegii voştri din alte regiuni.
Echipa Nr. Regiunea 1-8

NOTĂ Vă rugăm să citiţi şi să completaţi cu atenţie acest formular. Omisiunile nu vor putea fi rectificate. În cazul în care una dintre informaţiile sau anexel e solicitate lipsesc, nota va fi diminuată cu punctajul alocat secţiunii respective, conform Grilei de evaluare. Proiectele se vor realiza conform cerinţelor specificate în cadrul orelor alocate disciplinei şi vor avea obligatoriu pagină de cuprins cu trimiteri la paginile din formularul completat. o ATENŢIE!!!! Proiectele vor aborda probleme şi idei din domeniul specializării, bazându-se atât pe programele de finanţare existente, cât şi pe eventuale strategii şi programe existente în instituţia în care se lucrează sau este cunoscută.
CUPRINS I. CONCEPEREA PROIECTULUI ...........................................................................................................145
1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 Titlul: ........................................................................................................................................................ 145 Localizarea ............................................................................................................................................... 145 Suma solicitată de la finanţator: .............................................................................................................. 145 Rezumat (maxim 1/2 pagină) .................................................................................................................... 145 Justificarea proiectului (maxim 3 pagini) ................................................................................................. 145 Obiective şi jaloane (maxim 1 pagină) ..................................................................................................... 145

II PLANIFICAREA PROIECTULUI ........................................................................................................146
2.1 2.2 2.3 2.4. 2.5 2.6 2.7 2.8 Descrierea detaliată a activităţilor (maxim 9 pagini) .............................................................................. 146 Echipa de implementare (maxim 2 pagini) ............................................................................................... 146 Durata şi planul Proiectului ..................................................................................................................... 146 Bugetul Proiectului ................................................................................................................................... 146 Indicatori de urmărire şi evaluare (maxim 3 pagini) ............................................................................... 146 Managementul riscurilor (maxim 1 pagină) ............................................................................................. 147 Matricea cadru logic................................................................................................................................. 147 Efecte multiplicatoare sau asigurarea continuităţii proiectului (maxim 2 pagini) ................................... 147

III BIBLIOGRAFIE .....................................................................................................................................147 LISTĂ DE CONTROL ................................................................................................................................. 147 GRILĂ DE EVALUARE .............................................................................................................................. 147

7.4.1. CONCEPEREA PROIECTULUI
Înainte de a începe completarea propriu-zisă a formularului, descrieţi succint contextul pentru care propuneţi implementarea proiectului – maxim 1pagină: a. Ideea proiectului, problema ce se doreşte a fi rezolvată
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 67

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

b. Domeniul de acţiune a solicitantului (promotorului) şi a proiectului c. Finanţatorul de la care s-ar putea obţine fondurile d. Descrierea succintă a programului/liniei de finanţare selectate (obiective, priorităţi)

o Titlul: o Localizarea Judeţ(e), regiune, oraş(e) o Suma solicitată de la bugetului)
Total costuri eligibile ale proiectului < RON >

finanţator: (se completează după calculul

Suma solicitată de la finanţator < RON >

% din costul total al proiectului %

o Rezumat (maxim 1/2 pagină) (se completează după ce proiectul a fost conceput) Se vor include informaţii punctuale privind: (a) scopul proiectului; (b) grupul/grupurile ţintă; (c) principalele etape/activităţi ale proiectului. Notă: Secţiunile 1.3 şi 1.4 se vor completa la finalizarea proiectului. o Justificarea proiectului (maxim 3 pagini) Se vor furniza următoarele informaţii: Relevanţa proiectului faţă de obiectivele generale ale programului. Relevanţa proiectului faţă de priorităţile programului. Identificarea necesităţilor şi constrângerilor percepute în regiunea vizată. Lista detaliată a grupurilor ţintă (inclusiv estimarea numărului), beneficiarilor direcţi şi indirecţi, caracteristici specifice. e. Motivele alegerii grupurilor ţintă. f. Relevanţa proiectului pentru grupurile ţintă. a. b. c. d.

o Obiective şi jaloane (maxim 1 pagină)Se vor identifica şi prezenta obiectivele pe termen mediu şi lung/generale, precum şi obiectivele pe termen scurt/specifice/ operaţionale ale proiectului. Pentru obiectivele pe termen scurt, precizaţi care sunt cantitative şi care sunt calitative. Din prezentarea obiectivelor, trebuie să rezulte foarte clar încadrarea lor în obiectivele şi priorităţile programului sau a strategiei solicitantului. Pe baza lor, se vor formula şi jaloanele/reperele proiectului.

68

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

II PLANIFICAREA PROIECTULUI o Descrierea detaliată a activităţilor (maxim 9 pagini) Se va denumi şi descrie detaliat fiecare activitate care urmează a fi realizată în vederea obţinerii jaloanelor şi atingerea obiectivelor pe termen scurt. Activităţile se vor descompune în subactivităţi, respectând regulile din suportul de curs. Descrierea va include, de asemenea, posibile soluţii tehnice, eventuale justificări economice pentru soluţia selectată, categoriile principale de resurse utilizate. Dacă este cazul, se va specifica şi rolul fiecărui partener sau asociaţi sau subcontractanţi, în cadrul activităţilor. În descompunerea proiectului pe activităţi/subactivităţi se va avea în vedere să fie surpinse toate tipurile de activităţi:    de pregătire a condiţiilor de implementare a proiectului (de exemplu, achiziţiile de echipamente necesare, obţinerea de autorizaţii, pregătirea personalului); de implementare propriu-zisă (de exemplu, derularea acţiunilor sociale, organizarea de mobilităţi, implementarea şi exploatarea de software, efectuare campanii de promovare); activităţile de monitorizare pe parcursul proiectului şi de evaluare internă.

Notă: se poate folosi structura de descompunere pe lucrări indiferent de varianta de reprezentare a acesteia, atât pentru activităţile, cât şi pentru resursele proiectului. o Echipa de implementare (maxim 2 pagini) Descriere detaliată a echipei propusă pentru implementarea proiectului (doar pe funcţii/roluri: nu este nevoie a se include nume ale persoanelor); pentru fiecare rol se vor descrie abilităţile şi cunoştinţele necesare; se va descrie modul de comunicare şi de adoptare a deciziilor în cadrul proiectului, în funcţie de responsabilităţile fiecărui rol. Se poate folosi graficul responsabilităţilor. o Durata şi planul Proiectului Durata proiectului va fi de __ luni.2 Se va realiza planificarea calendaristică a proiectului, cu ajutorul diagramei Gantt, stabilindu-se şi secvenţa de derulare a activităţilor/subactivităţilor. Diagrama Gantt va fi ataşată ca anexă, folosind o trimitere în cadrul acestui formular (ex. Planul indicativ de acţiune este prezentat în anexa nr. 3). Planificarea calendaristică nu trebuie să conţină descrieri detaliate ale activităţilor/subactivităţilor, ci doar denumirea lor (vă rugăm să verificaţi dacă denumirea lor este aceeaşi cu cea menţionată în secţiunea 2.1). Notă: Planul de acţiune poate fi prezentat într-o diagramă Gantt generată cu un produs software specific domeniului (Microsoft Project) sau Excel, Word.

o Bugetul Proiectului Completaţi Anexele pentru întreaga durată de derulare a proiectului.

În funcţie de restricţiile finanţatorului/domeniului/liniei de finanţare. proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare
2

69

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

o 2.5

Indicatori de urmărire şi evaluare (maxim 3 pagini)

Se vor include informaţii despre cum va îmbunătăţi proiectul: (a) situaţia grupurilor ţintă (b) indicatorii de evaluare a fiecărui jalon identificat la secţiunea 1.5, precizând atât denumirea, cât şi valoarea estimată a indicatorilor (eventual sub formă tabelară). o Managementul riscurilor (maxim 1 pagină) Se vor identifica principalele riscuri care pot afecta atingerea obiectivelor sau obţinerea jaloanelor. Se vor preciza efectele asupra proiectului pe care le pot avea riscurile, modalităţile de contracarare a apariţiei riscurilor sau de diminuare a efectelor lor. o Matricea cadru logic

Se va realiza fişa de sinteză a proiectului, prin matricea cadru logic, aşa cum este prezentată în suportul de curs. o Efecte multiplicatoare sau asigurarea continuităţii proiectului (maxim 2 pagini) o Descrieţi posibilităţile de reluare, dezvoltare şi extindere a rezultatelor proiectului, prin continuitate şi prin diseminarea cunoştinţelor. Se va avea în vedere durabilitatea financiară (venituri prognozate pentru asigurarea funcţionării după încetarea finanţării) şi instituţională (structuri organizatorice şi de conducere care să asigure continuarea activităţilor)

III BIBLIOGRAFIE Lista bibliografică se va întocmi pe categorii – cărţi, reviste, resurse web etc. Listă de control Înainte de a depune proiectul, va rugăm să verificaţi dacă formularul este complet (revezi şi Nota de la pagina 1) şi, în special dacă: Dosarul proiectului este complet şi corespunde cu cerinţele din formularul propus şi din descrierea programului de finanţare sau a strategiei organizaţiei. Au fost completate toate rubricile. Durata şi planul proiectului (secţiunea 2.3) sunt incluse în cadrul formularului. Bugetul este prezentat în formatul solicitat. Matricea cadru logic aferentă proiectului a fost completată în concordanţă cu formatul furnizat.

70

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Grilă de evaluare 1. Justificarea proiectului corespunde cerinţelor formulate prin definirea problemei şi au fost surprinse toate componentele secţiunii 1.5, a) - c). (1.5 puncte) 2. Lista grupurilor ţintă şi a beneficiarilor indirecţi a fost identificată corect, cuantificabilă, justificată în secţiunea 1.5, d) - f). (0.5 puncte) 3. Obiectivele proiectului sunt clar formulate, surprind atât obiectivele pe termen lung (generale), cât şi obiectivele pe termen scurt (specifice), încadrându-se în cerinţele formulate de finanţator sau în strategiile organizaţionale. (1.5 puncte) 4. Jaloanele sunt relevante pentru proiect, asigură identificarea clară a paşilor de urmat pentru atingerea scopului/obiectivelor proiectului. (1 punct) 5. Activităţile/subactivităţile sunt descrise, relevante pentru jaloane, coerent prezentate prin structura descompunerii pe lucrări. Au fost realizate planificarea calendaristică şi Matricea cadru logic a proiectului. (2 puncte) 6. Resursele şi echipa de implementare a proiectului au fost alocate corespunzător, sunt stabilite clar responsabilităţile, abilităţile şi cunoştinţele necesare. (1 punct) 7. Bugetul a fost calculat în funcţie de resursele alocate pe activităţi/subactivităţi. (0.5 puncte) 8. S-au stabilit modalităţile de monitorizare şi evaluare a modului de implementare a proiectului. (0.5 pct.) 9. S-a prezentat durabilitatea sau asigurarea continuităţii proiectului. (0.5 puncte)

proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare

71

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

7.5. Ce să aleg, munca individuală sau munca în echipă ? Un anunţ la mica publicitate ar putea suna astfel: „ Student, cu idei bune caut surse de finanţare...” Datorită vârstei şi dorinţei de reuşită, tinerii tind mereu să încerce lucruri noi, experienţe frumoase şi, de ce nu, se aventurează la tot soiul de afaceri pe cât de interesante, pe atât de riscante...Dacă aceşti tineri sunt deja studenţi, e chiar mai bine, deoarece studenţia trebuie privită ca pe o perioadă magică, timp în care aproape totul e posibil...chiar şi demararea, cu succes a unei afaceri. Însă atenţie, nu orice drum este unul sigur, aşa că o atenţie deosebită trebuie acordată modului de abordare al acţiunilor viitoare. Studenţi sau masteranzi fiind, cu siguranţă sunteţi asaltaţi de tot felul de ştiri şi informaţii, unele mai preţioase ca altele...unii le ascultaţi, alţii doar le auziţi...O mare oportunitate în timpul studenţiei este aceea de a te „înrola”, să spunem, în una din organizaţiile neguvernamentale de care tot auziţi. Sunt foarte multe ca număr, foarte diversificate şi, dacă tot v-aţi hotărât să experimentaţi, gândiţi-vă ce vi se potriveşte cel mai bine. Experienţa proprie mi-a arătat că nu trebuie să fii cel mai mare om pentru a putea face ceva. Chiar nu trebuie să deţii funcţii importante...e de ajuns să fii student, masterand, doctorand, tânăr cercetător, să ai în preajmă oameni capabili şi să ştiţi de unde să începeţi. Acum să discutăm puţin despre acei bani europeni de care toată lumea a auzit şi pe care puţini i-au văzut. Deşi pare greu de crezut, DA, acei bani chiar te aşteaptă, trebuie doar să ai credinţă că vei reuşi, cunoştinţe temeinice şi o idee de afacere viabilă. Poţi atrage bani pentru proiecte economice în domeniile: agroalimentar-mediu-turism şi alăturându-te echipei noastre, echipa Asociaţia “Proiecte ale EcoEconomiştilor” din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din Cluj-Napoca. Ca dascăl, am întâlnit mulţi tineri ambiţioşi, dornici să realizeze lucruri demne de a fi luate în seamă dar care nu ştiau de unde să înceapă. Pentru astfel de tineri şi împreună cu o parte din ei, cu siguranţă cei mai buni, am pregătit împreună, cu gândul la cei care vor să înveţe, paginile care urmează. o Despre ultima noastră acţiune Campania de marketing educaţional ”Moş Nicolae îşi alege culoarea!” o http://www.econ.ubbcluj.ro/ecoeconomisti/ Asociaţia “Proiecte ale EcoEconomiştilor” este o organizaţie studenţească care are ca principal scop soluţionarea problemelor ecologice identificate de membri, dar şi campanii sociale. De asemenea, ne dorim să susţinem politica de protejare a mediului, dezvoltarea durabilă, educaţia eco-civică şi importanţa protejării naturii. Metodele pe care le vom folosi sunt bazate pe educare, promovarea învăţământului, cercetării ştiinţifice şi a standardelor menite să îmbunătăţească calitatea mediului. Proiectele noastre vizează atât elevii, cât şi studenţii. Un eveniment desfăşurat sub marca A.P.E. a fost o campanie socială prin care am ales să dăruim înainte de sărbători. Pe această cale mulţumim sponsorilor noştri şi celor cărora ne-au fost aproape, cât şi colegilor din asociaţie care au ajutat şi au dat viaţă acestui proiect.

72

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Am ales să ne petrecem perioada 5 decembrie-15 decembrie împreună cu Frunza EcoEconomiştilor şi Moş Crăciun în câteva locaţii clujene, unde de cele mai multe ori un zâmbet sau un cadou întârzie să apară. Chiar de la început ni s-au alăturat Clovnul şi Prinţesa sa, personaje ce ne-au însoţit de-a lungul întregii campanii ne-au înveselit

Primul popas lam făcut pe 5 decembrie la Liceul Teoretic “Avram Iancu”, iar pe 6 decembrie ne-am oprit la copiii de la Institutul Oncologic. Pentru noi, această din urmă locaţie a fost una de suflet deoarece e foarte greu să conturezi un zâmbet şi să vezi o undă de speranţă pe faţa unor copii cărora viaţa le-a luat mai mult decât le-a dat.

Pe 8 decembrie Moşul a dus daruri la Şcoala din Măguri Răcătău, iar noi, colegii din Asociaţie, l-am bătut cu zăpadă pentru că sacul s-a terminat înainte să primim şi noi cadouri. În acest cadru de poveste ne-am reunit lângă brad şi am colindat, profitând de ospitalitatea gazdelor.
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 73

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

Pe 9 decembrie ne-au aşteptat copii de la Liceul cu Deficienţe de Auz, iar pe 10 decembrie cei de la Liceul Teoretic Lucian Blaga. Moşul a împărţit daruri tuturor, clovnul i-a învăţat dansul răţuştelor, iar colega noastră ne-a colindat la chitară.

Pasul final l-a constituit prezentarea unui rezumat al campaniei colegilor ce au fost prezenţi în data de 15 decembrie în Aula Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, în cadrul evenimentului “Care-i fruntea” ce l-a avut ca invitat special pe pictorul Gheorghe Astilean. Astfel, A.P.E. a încheiat anul 2008 cu o campanie ce a adus un strop de fericire în sufletul unor copii şi mulţumire în rândul celor care s-au ocupat de organizarea şi buna desfăşurare a evenimentului. Campania s-a reluat cu succes si in decembrie 2009 la un numar de peste 250 de copii instuţionalizaţi şi spitalizaţi.
CONŞTIENTIZEAZĂ, ÎNDRĂZNEŞTE, IMPLICĂ-TE ŞI TU!

Ce înseamnă să fii voluntar? Actul de voluntariat presupune a te înrola în activităţi ce îţi fac plăcere, fiind conştient că ceea ce primeşti în schimb nu este nu vor fi bani, ci ceva care în timp va reprezenta mult mai mult. Voluntariatul oferă satisfacţii atât profesionale, cât şi personale. Pe plan profesional înseamnă primul contact cu o structură organizaţională. În momentul înscrierii în organizaţie vei primii o fişă a postului, vei învăţa ce înseamnă disciplina, responsabilitatea, lucrul în echipă şi termenele limită. Cu timpul, o data cu acumularea de experienţă iţi dezvolţi aptitudini şi capacităţi de management. Vei fii capabil să îţi formezi propria ta echipa pe care să o coordonezi astfel încât să duci la bun sfârşit proiectul pe care l-ai iniţiat. Toate acestea nu vor trece neobservate de către viitorii angajatori. În ceea ce priveşte planul personal, putem spune că voluntariatul îţi aduce satisfacţia supremă. Prin intermediul voluntariatului îţi poţi valorifica talentul, îţi poţi exersa pasiunile şi pune
74 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

în practică ideile. Dar ce este cel mai important îţi oferi parte din timpul tău pentru întrajutorarea persoanelor din jurul tău, pentru protejarea mediului. Nu există satisfacţie mai mare ca atunci când vezi că ai produs o schimbare în tine, în societate, când ai dat o mână de ajutor unor persoane nevoiaşe, ai salvat de la defrişări sute de hectare sau ţi-ai ajutat proprii colegi din facultate să înveţe într-un al mod decât cel formal. Prin intermediul voluntariatului îţi faci noi prieteni, acumulezi cunoştinţe pe care în mod normal la facultate nu le primeşti şi nu în ultimul rând satisfacţia ca ai dat o mână de ajutor şi ai trecut de la vorbe la fapte. Pregătim acum, şi va invitam să participaţi la a doua campanie de marketing educaţ ional intitulată: „ E loc şi pentru ideea ta”, în care vom reveni cu proiecte adaptate pentru fiecare din instituţiile partenere. De asemenea daruri de suflet vor fi pregătite cu mare grijă pentru toţi beneficiarii acestei campanii.

proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare

75

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

APLICAŢIA PRACTICA 8

25 –29 Aprilie Punctaj acordat 1,5 puncte

Termenul limita pentru predarea aplicatiilor 1-7 Un proiect de succes propuse de Asociaţia “Proiecte ale EcoEconomiştilor”

ecoeconomisti@yahoogroups.com http://www.econ.ubbcluj.ro/ecoeconomisti/
8.1. Schimbul de experienţă Româno - German o CONCEPEREA PROIECTULUI o CONTEXTUL PROIECTULUI În viaţă se întâmplă să cunoaştem oameni care să ne influenţeze radical, să ne conducă spre un drum negândit până atunci, într-o direcţie total neconscută şi totuşi una pozitivă. Se întâmplă să cunoaştem persoane doar pentru o zi, dar care să ne marcheze pentru întrega viaţă. Ne-am dori să întocmim undeva o listă specială unde să fie menţionate toate aceste persoane pentru a nu fi uitate niciodată, dar consider totodată că nu este neaparat nevoie, deoarece acestea vor rămâne în memoria noastră cu siguranţă. Ceea ce trebuie să facem noi este să creeăm, să contribuim la ocazii, la întâlnirea acestor persoane importante. O astfel de ocazie este proiectul de faţă. Este unul foarte îndrăzneţ, dar care va avea afecte pe masură. Oamenii sunt foarte diferiţi, mentalitate, cultură, acţionează diferit, de aceea este foarte important să relaţionăm, să socializăm, să schimbăm impresii, păreri şi experienţe. Ideea acestui proiect este de a intermedia aceste schimburi între persoane total diferite şi totuşi atât de asemanatoare sau cel puţin cu un scop comun: lupta împotriva imoralităţii,a abuzului asupra naturii şi a mediului înconjurător. Acest lucru ne afectează şi preocupă pe fiecare dintre noi în proporţii diferite. Experienţa în turism şi în activitatea de protecţie a mediului înconjurător, în urma studiilor şi a domeniului actual de activitate a titularului de proiect, l-a determinat să pună în practică un program de schimb de experienţă între tineri români şi germani, urmărind motivarea în promovarea unui mediu curat, mai puţin poluat şi totodată cunoaşterea altor metode de acţiune în aceasta direcţie şi a altor mentalităţi în rândul tinerilor Ecoeconomişti, membrii activi ai unor ONG-uri cu acest profil şi anume “Proiecte ale EcoEconimiştilor” Cluj-Napoca, România şi “Verein zur Förderung ausländischer Studierender”, Bielefeld Germania. o LOCALIZAREA Proiectul se va desfăşura în mai multe locaţii din România şi Germania, dar principalele fiind Cluj-Napoca România şi Bielefeld Germania. De ce Germania? în Germania a fost lansat termenul de ecomarketing, în urma cu aproximativ doua decenii şi jumătate (1978). Ecomarketingul îsi propune sa realizeze un echilibru între activitatea economico-socială prezentă, pe de o parte, şi interesele: individuale, colective - ale grupurilor şi ale întregii societăţi, pe termen mediu şi lung (sau, cu alte cuvinte, sa armonizeze interesele consumatorilor cu cerintele protectiei mediului), pe de altă parte. Ecomarketingul vizează domeniile protecţiei mediului înconjurator, pe de o parte şi domeniul produselor şi serviciilor ecologice, pe de alta.
76 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

În Germania există deja o cultură foarte dezvoltată în acest domeniu, existenţa atâtor politici de mediu, o legislatie de mediu bine pusă la punct, programe de protecţie a mediului, strategii naţionale proprii în ceea ce priveste: posibilitatea economisirii resurselor; promovarea resurselor regenerabile; promovarea tehnologiilor nepoluante; valorificarea deşeurilor etc, ne determină să o considerăm ca cel mai bun expemplu de urmat, de aceea noi vrem sa învăţăm de la cei mai buni. Proeictul este format din două etape: o vizita membrilor Asociaţiei “Proiecte ale EcoEconimiştilor”, Cluj-Napoca în Germania, pe ruta : Cluj-Napoca – Oradea (granita) – Budapesta – Viena – Regensburg – Nurnburg – Wurzburg – Kassel – Bielefeld (diverse obiective turistice) – Wernigerode – Leipzig – Dresden - Praga – Brno – Bratislava – Budapesta – Oradea – Cluj-Napoca (~ 4100 km)

Fig. 8.1 Ruta circuitului România – Germania (Sursă: Route 66)
o

vizita membriilor Asociaţiei “Verein zur Förderung ausländischer Studierender”Bielefeld, în România, pe ruta : Bielefeld – Kassel – Wurzburg – Nurnberg – Regensburg – Viena – Budapesta – Oradea – Cluj-Napoca – Sibiu – Curtea de Argeş – Transfăgărăşan – Braşov – Sinaia – Sighişoara – Turda – Cluj – Oradea – Budapesta – Viena – Regensburg – Nurnburg – Wurzburg – Kassel – Bielefeld (~ 4300 km)

Fig.8.2 Ruta circuitului Germania-România (Sursă: Route 66).
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 77

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

o

SUMA SOLICITATĂ DE LA FINANŢATOR: Suma solicitată de la finanţator 29.926 EUR Procent din costul total al proiectului 93 %

o REZUMAT Ţara noastră recent aderată la UE, mai are mult de învăţat din bunele practici ale statelor occidentale, inclusiv în domeniul protecţiei mediului, subiect de actualitate în toate statele dezvoltate. Pe de cealaltă parte statele occidentale trebuie sa ia cunoştinţă despre evoluţia mediului economic şi social din fostele state ale blocului comunist dar nu în ultimul rand trebuie să cunoască cultura şi frumuseţile naturale prezente, mai ales în ţara noastră. Membrii asociaţiei EcoEconomiştilor au depus mult efort şi timp în realizarea unor proiecte de importanţă socială şi cu impact asupra mediului înconjurător. Proiectul de faţă are ca grup ţintă 15 studenţi, membri activi ai asociaţiei, pentru care doreşte să ofere o experienţă de neuitat şi totodată foarte instructivă. Prin proiectul de faţă se doreşte ca eforturile depuse de membrii asociaţiei să fie recompensate prin satisfacerea nevoii şi dorinţei de a cunoaste alte modele de organizare socială, politică, economică şi de protecţie a mediului . Proiectul urmareşte cunoaşterea şi aprofundarea modelului german respective român, al activităţilor intreprinse în domeniul protecţiei mediului. Cel mai bun exemplu în vederea aprofundării unor practici de succes este Germania, în această ţară a fost lansat termenul de ecomarketing, în urma cu aproximativ doua decenii şi jumătate (1978). Activităţile din cadrul acestui proiect vor facilita schimbul de bune practici şi învăţarea după modelele de succes ale fiecaruia în vederea implementarii în propria ţară. o o SCOPUL SI OBIECTIVELE Scopul proiectului:

Cunoaşterea şi aprofundarea modelului german respectiv român, al activităţilor întreprinse în domeniul protecţiei mediului; o Obiective generale:  realizarea unui schimb de experienţă în ceea ce priveşte practicile şi cunoştinţele de protecţie a mediului, între studenţi români şi germani, timp de două săptămâni în perioada 19.04.2010 – 02.05.2010 şi cea de-a doua parte pe o perioadă de 2 săptămâni între 13.07.2010 – 26.07.2010;  promovarea inovării parteneriatului în cadrul ţărilor membre UE, astfel prin proiect se doreşte realizarea unui parteneriat academic între cele două instituţii de invaţământ superior, din cadrul căruia fac parte participanţi, cu dorinţa continuării acestuia şi în viitor;  realizarea unui studiu comparativ asupra experienţelor şi cunoştinţelor acumulate, un studiu cu caracter academic despre modelele de implimentare şi practicile de protecţie a mediului în cele două state europene, publicată în revista ZUM, până la data de 01.09.2010. o Obiective particulare:  recompensarea eforturilor depuse de membrii asociaţiei prin satisfacerea nevoii şi dorinţei de a cunoaşte alte modele de organizare socială, politică, economică şi de protecţie a mediului prin realizarea schimbului de experienţă.
78 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

 învăţarea şi cunoaşterea obiceiurilor fiecăruia în domeniul comun de interes, lupta împotriva imoralităţii, a abuzului asupra naturii şi a mediului înconjurător. o JUSTIFICAREA PROIECTULUI

Deviza UE sună astfel: Unitate în diversitate. Statele membre sunt în număr de 27 reprezentând entităţi şi naţionalităţi distincte, diversitatea se manifestă din punct de vedere s ocial, cultural şi de ce nu economic. Ţara noastră, recent aderată la această organizaţie de state mai are mult de învăţat din bunele practici ale statelor occidentale, inclusiv în domeniul protecţiei mediului, subiect de actualitate în toate statele dezvoltate. Aderarea la UE a devenit realitate pentru ţara noastră în 2007 însă mai este cale lungă până la asimilarea celor mai bune practici din această comunitate. Modalitatea cea mai directă şi cu impact cel mai puternic în acest scop reprezintă schimbul de experientă, prin vizitarea la faţa locului şi prin contact direct între membrii fiecărei societăţi. Proiectul urmareste cunoaşterea şi aprofundarea modelului german respectiv român, al activităţilor intreprinse în domeniul protecţiei mediului. Cel mai bun exemplu în vederea aprofundării unor practici de succes este Germania, în această ţară fiind lansat termenul de ecomarketing, în urmă cu aproximativ două decenii şi jumătate (1978). Ecomarketingul îsi propune să realizeze un echilibru între activitatea economico-socială prezentă, pe de o parte, şi interesele: individuale, colective - ale grupurilor şi ale întregii societăţi, pe termen mediu şi lung (sau, cu alte cuvinte, sa armonizeze interesele consumatorilor cu cerinţele protecţiei mediului), pe de altă parte. Ecomarketingul vizează domeniile protecţiei mediului înconjurator, pe de o parte şi domeniul produselor şi serviciilor ecologice, pe de alta. În Germania există deja o cultură foarte dezvoltată în acest domeniu, existenţa atâtor politici de mediu, o legislaţie de mediu bine pusă la punct, programe de protecţie a mediului, strategii naţionale proprii în ceea ce priveste: posibilitatea economisirii resurselor; promovarea resurselor regenerabile; promovarea tehnologiilor nepoluante; valorificarea deşeurilor etc, ne determină să o considerăm ca cel mai bun expemplu de urmat, de aceea noi vrem sa învăţăm de la cei mai buni. Activităţile în cadrul acestui proiect vor facilita schimbul de bune practici şi învăţarea din modelele de succes ale fiecăruia în vederea implementarii în propria ţară. o

PLANIFICAREA PROIECTULUI

o ECHIPA DE IMPLEMENTARE Echipa de implementare este formată din 3 membrii ai Asociaţiei “Proiecte ale EcoEconomistilor” şi anume:  Iulia Botărel, se va ocupa de aspectele organizatorice şi evaluare;  Robert Ujfalvi, se va ocupa de aspectele administrative;  Flora Fekete, se va ocupa de aspectele operative. În colaborare cu preşedintele Asociaţiei “Proeicte ale EcoEconomiţtilor” d-na Ghereş Marinela, a preşedintelui Asociaţiei “Verein zur Förderung ausländischer Studierender” Herr Dr. Thomas Lüttenberg, Directorul Centrului de Tineret Sputnik Herr Thomas Richardt, şi ceilalţi membrii ai asociaţiei vor contribui la succesul acestui proiect. Managerul proiectului va fi Botărel Iulia, care asigură conducerea din punct de vedere administrativ. Ea are ca atribuţii:  coordonează derularea activităţilor proiectului, conform Cadrului Logic;  supervizează gestionarea eficientă a resurselor financiare, materiale, informaţionale şi umane implicate în proiect;  pregăteşte clauzele contractuale ale contractelor ce urmează a fi încheiate cu furnizorii de bunuri/servicii;  verifică atingerea scopului şi obiectivelor proiectului şi a rezultatelor preconizate;  asigură toate informaţiile necesare auditorului autorizat în vederea realizării auditului final;
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 79

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

Asistenţii de proiect vor fi Fekete Flora şi Ujfalvi Robert, ei vor răsunde de aspectele operative necesare bunei derulări a activităţilor proiectului:  vor pregăti şi verifica aspectele administrative ale contractelor ce urmează a fi încheiate în cadrul proiectului;  se vor ocupa cu managementul calităţii în cadrul proiectului;  se vor ocupa cu managementul administrării resurselor materiale;  vor pregăti documentele administrative ale proiectului (analize, rapoarte, evidenţe, etc);  vor pregăti documentele solicitate de către autoritatea de management sau organismul intermediar pe parcursul implementării proiectului;  vor asigura legătura operaţională cu toţi cei interesaţi de proiect (clienţi, furnizori, cetăţeni, agenţi economici, autorităţii locale etc..);  vor asigura relaţia cu presa internă de derulare a proiectului;  vor primii corespondenţa proiectului, o vor înregistra şi o vor înainta managerului de proiect. o DURATA ŞI PLANUL PROIECTULUI

Durata întregului proiect este de 4 săptămâni, şi anume prima parte o constituie vizita studenţilor români în Germania, timp de două săptămâni în perioada 19.04.2010 – 02.05.2010 şi cea de-a doua parte pe o perioadă de 2 săptămâni între 13.07.2010 – 26.07.2010, constituită de vizita studenţilor germani în România.
Tabel 8. 1. Planul desfăşurării activităţilor

Etapa 1 Etapa 2 Etapa 3 Etapa 4 Etapa 5 Etapa 6

Durata 19.04.01-20.04.01 21.04.01-30.04.01 01.05.01-02.05.01 12.07.01-13.07.01 14.07.01-24.07.01 25.07.01-26.07.01

Terminat (nr zile) 2 10 2 2 10 2

Rest (nr zile) 26 Transport spre Germania Program schimb experienţă 16 în Germania 14 Transport spre România 12 Transport spre România Program schimb experienţă 2 în România 0 Transport spre Germania

Diagrama Gantt a proiectului

Etapa 6 Etapa 5 Etapa 4 Etapa 3 Etapa 2 Etapa 1 0% 20% Durata 40% Terminat (nr zile) 60% Rest (nr zile) 80% 100%

Fig. 8.3. Diagrama Gantt a desfăşurării evenimentelor
80 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Planul schimbului de experienţă este următorul: o Programul vizitei în Germania 19.04.2010: plecare din Cluj-Napoca; 20.04.2010: cazare şi odihnă; 21.04.2010: întâlnire cu stundeţii de la Universitatea Bielefeld, vizitarea orasului; 22.04.2010: vizitarea W von Borries Eckendorf Saaten Union; 23.04.2010: vizitarea Freilichtmuseum şi Hermann’s Denkmal, cu pădurea teutonică; 24.04.2010: vizitarea oraşului Detmold, castelul şi Extersteine; 25.04.2010: vizitarea oraşului Bad Salzuflen cu baza de tratament; 26.04.2010: vizitarea Parcului de distracţii Serengeti Park Hodenhagen; 27.04.2010: întâlnirea cu stundeţii parteneri, discuţii libere şi petrecerea de rămas bun; 28.04.2010: plecare înspre Wernigerode, cazare şi vizitarea orasului; 29.04.2010: vizită centru de tineret Sputnik din Thale,seara petrecerea vrăjitoarelor; 30.04.2010: curăţenie Thale, vizita la castelul Wernigerode, şi program liber; 01-02.05.2010: plecare din Wernigerode spre Cluj-Napoca. o Programul vizitei în România: 13.07.2010: plecare înspre Cluj-Napoca; 14.07.2010: cazare şi odihna; 15.07.2010: întâlnirea la FSEGA, prezentarea Facultăţii şi a oraşului; 16.07.2010: vizitarea centrului de reciclare Ecosteps, discuţii; 17.07.2010: plecare spre Sibiu, cazare, vizitarea oraşului; 18.07.2010: vizita la Ocna Sibiului, Paltiniş; 19.07.2010: Curtea de Argeş, Transfăgărăşan, Bâlea Lac, Braşov, cazare; 20.07.2010: Castelul Bran, vizitare Braşov, cazare; 21.07.2010: Castel Peleş, Sighişoara, cazare; 22.07.2010: vizita Sighişoara, Turda, Cheile Turzii, Cluj-Napoca; 23.07.2010: disucţii. program liber, petrecerea de rămas bun; 24.07.2010: plecare spre Oradea, vizitarea centrului de echitaţie, cazare; 25-26.07.2010: plecare înspre Bielefeld. o DESCRIEREA DETALIATĂ A ACTIVITĂŢILOR Proiectul de faţă este unul îndrăzneţ şi totodată unul foarte cuprinzător, cuprinzând diferite programe eco-educative dar şi turistice. Pe întreg traseul atât în România cât şi în Germania, grupurile vor fi transportate cu microbuse marca Mercedez-Benz Sprinter de 20 locuri, şi însoţiţi de către un ghid turistic autorizat şi brevetat. Urmează ca în continuare să detaliem activităţile pe care le vom desfăşura, astfel: o Programul vizitei în Germania, perioada: 20.04.2010 – 02.05.2010: Prima zi: întâlnire la ora 08:00 în parcarea Meloy Cluj-Napoca, cu plecare la 08:30 pe ruta: ClujNapoca – Oradea (granita) – Budapesta – Viena – Regensburg – Nurnburg – Wurzburg – Kassel – Bielefeld. (1600 km); Ziua 2: cazare la Gasthof Bielfeld şi odihnă; Ziua 3: are loc întâlnirea cu partenerii şi totodată prietenii noştrii de la Universitatea Bielfeld, Facultatea de Ştiinţe Economice, vizita Facultăţii şi sediul asociaţiei Verein zur Förderung ausländischer Studierender”, ni se vor prezenta eco-proiectele lor anterioare, se vor purta diverse discuţii, apoi vizitarea oraşului Bielefeld; Ziua 4: vizită la Institutul de Cercetare-Dezvoltare al cerealelor W von Borries Eckendorf , membră a Saaten Union Germania. Printre cultivatorii germani de plante şi asociaţiile acestora SAATENUNION este o companie unică ce furnizează o gamă foarte cuprinzatoare de soiuri şi varietăţi din
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 81

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

aproape toate speciile de plante agricole. Cu experienţă în majoritatea ariilor de specialitate ale domeniului agricol, aceasta organizaţie de marketing, lider de piaţă în Germania, şi-a extins operaţiunile în Europa acoperind acum aproape toate tipurile de culturi agricole. Aici vom fi introduşi într-o avansată activitate agricolă care se bazează pe genotipuri şi performanţă, vom fi familiarizaţi cu cele mai noi metode de fertilizare şi întreţinere a solului în concepţie ecologică şi totodată de normele de protecţie a mediului. Vom avea acces inclusiv la laboratorul experimental. (distanţa parcursă ~ 10 km sens); Ziua 5: Pentru a cunoaşte şi partea turistică a zonei, vom vizita Freilichtmuseum (gen Muzeul Astra Sibiu),unde pentru câteva ore, vom pătrunde într-o lume a ţăranului german al secolelor XIX şi XX. Apoi statuia Hermann’s Denkmal, simbolul acestei regiuni, înconjurat de o superbă padure teutonică, unde ni se oferă un exemplu foarte bun ca o altenativă a defrişărilor masive şi anume, dezvoltarea turismului. Este un bun exemplu de folosirea utilă şi prietenoasă a naturii prin amenajarea unui spaţiu de agrement şi staţii de căţărări (~ 40Km sens); Ziua 6: ziua va începe cu o scurtă vizită a oraşului Detmold, vizitarea castelului Detmold, apoi vizitarea unei fabrici de prelucrare a lemnului sau o fabrica de sticla, prezentarea ei cât şi normele de mediu, apoi Extersteine, secularele închisori din piatră, care servesc ca şi loc de întâlnire atât pentru turişti cât şi pentru asociaţii cu diverse acţiuni şi programe de curăţenie şi întreţinere a zonei. Ni se vor prezenta câteva dintre acestea şi vom putea cunoaşte metodele practicate cât şi amenajările din zonă de recoltare a gunoaielor. (~ 60 Km sens); Ziua 7: vizitarea orasului turistic Bad Salzuflen cu baza de tratament şi parcul cu lebede, o zi în natură unde ne putem bucura din plin de aceasta (~25 Km sens); Ziua 8: vizitarea Parcului de distractii Serengeti Park Hodenhagen, unde se pot observa animalele in libertate, în arealul lor natural, modul în care sunt îngrjite şi tratate animalele, dar şi câteva momente în Parcul de distracţii unde adrenalina poate atinge cote maxime (~160 km sens); Ziua 9: întâlnirea cu stundeţii parteneri, se vor purta diverse discuţii pe tema cunoştinţelor acumulate, schimburi de idei păreri şi petrecerea de rămas bun; Ziua 10: plecare înspre Wernigerode, (240 km) cazare şi vizitarea orasului; Ziua 11: Ziua va începe cu cunoaşterea gazdei noastre din această zonă: şeful centrului de tineret Sputnik din Thale: Thomas Richardt, apoi vizitarea castelului Wernigerode, apoi a centrului de colectare şi reciclare al gunoiului menajer al oraşului. Seara vom lua parte la tradiţionala petrecere a vrăjitoarelor în Thale, eveniment desfăşurat anual în această zonă, unde participă peste 8000 persoane annual (~ 30 km sens); Ziua 12: vom cunoaşte metodele de curăţare zonei după un eveniment de o asemenea amploare. Puţină mişcare vom contribui şi noi la aceste acţiuni. Seara program liber. Ziua 13: plecare din Wernigerode, pe ruta: Wernigerode – Leipzig – Dresden - Praga – Brno – Bratislava – Budapesta – Oradea – Cluj-Napoca (1350 km). Grupul va fii însoţit pe tot parcursul traseului de către un ghid brevetat, membru al Asociaţiei “Proeicte ale EcoEconimiştilor”, persoană care cunoaşte foarte bine traseul de mai sus (detalii in CV). o Programul vizitei în România, perioada: 13.07.2010 – 26.07.2010: Ziua 1: plecare din Bielefeld, traseul: Bielefeld – Kassel – Wurzburg – Nurnberg – Regensburg – Viena – Budapesta – Oradea – Cluj-Napoca. (1600 km); Ziua 2: cazare la Pensiunea Mora Cluj şi odihnă; Ziua 3: întâlnirea cu studenţii de la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor , prezentarea acesteia, se vor purta diverse discuţii şi vizitarea oraşului; Ziua 4: vizitarea centrului de reciclare a hârtiei Ecosteps, prezentarea metodelor de colectare, atitudinea populaţiei, diverse discuţii; Ziua 5: plecare spre Sibiu, Capitala Culturală Eurupeană 2007, cazare, vizitarea oraşului (~ 170 km)
82 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Ziua 6: vizita la Ocna Sibiului, prezentarea lacurilor, a metodelor de întreţinere şi a gradului de degradare. Prezentarea metodelor de salubritate a complexului turistic şi urmărirea zonelor de extracţie a sării. Vizită a staţiunii Păltiniş, cea mai veche staţiune turistică din ţară, unde se vor prezenta imagini vechi pentru a arăta evoluţia zonei în urma defrişărilor şi a dezvoltării turismului. (~25km/sens Ocna şi 25km/sens Paltiniş) Ziua 7: plecare înspre Curtea de Arges, superba zonă ecumenică, pe ruta: Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Piteşti – Curtea de Argeş (190 km). Ne vom îndrepta spre Barajul Vidraru cu oprire la baraj şi o scurtă prezentare a acestuia, Transfăgarasan, Balea Lac, Braşov, cazare (160 km); Pe lângă metodele noastre de salubritate şi reciclare am dori să le prezentăm prietenilor noştri cele mai frumoase zone ale ţării cu care ne mândrim şi care ne încarcă bateriile şi totodată ne dau speranţa, în activităţile noastre cu impact ecologic, economic şi social. Ziua 8: ziua se începe cu vizitarea renumitului Castel Bran, vizitarea oraşului Brasov, cazare (~30km/sens). Ziua 9: vizitarea castelului Peleş, apoi pornim înspre Sighişoara, participare la Festivalul Medieval Sighişoara, cazare (~50km Peleş şi 180 Sighişoara). Ziua 10: vizitarea cetăţii medievale Sighisoara, apoi pornim spre Turda, vizitarea Salieni Turda, Cheile Turzii, Cluj-Napoca, cazare (160 km). Ziua 11: se vor purta eco-discuţii deschise, schimburi de idei după aceste programe, stabilirea unor proiecte comune pe viitor, program liber, petrecerea de rămas bun. Ziua 12: plecare spre Oradea, vizitarea centrului de echitaţie, cazare (160 km) Ziua 13: plecare din Oradea, pe traseul: Oradea – Budapesta – Viena – Regensburg – Nurnburg – Wurzburg – Kassel – Bielefeld. (1440 km). Pe teritoriul ţării vor fi deasemenea însoţiţi de un ghid specializat pe turismul naţional, care va fi totodată şi tranzlator. o METODOLOGIE

Având în vedere că proiectul este gândit pentru 15 persoane din fiecare asociaţie, preşedinţii acestora vor stabili încă de la începutul anului 2010 aceste persoane. Ei nu vor fi aleator selectaţi ci în urma unor verificări serioase în ceea ce priveşte activitatea şi implicarea acestora în acţiunile precedente ale asociaţilor, urmănd ca în proeictele următoare, să participe şi ceilalţi membrii. Acest proiect este unul inovator, primul de acest gen realizat de către membrii asociaţiei “Proiecte ale EcoEconomiştilor”, dar va fi cu siguranţă un succes şi totodataă va motiva membrii acesteia să se implice în activităţille viitoare şi de ce nu atragerea de noi membrii. Evaluarea internă se va realiza de către cei trei membrii ai echipei de proiect după atribuţiile enumerate mai sus în colaborare cu partenerii din ţară şi străinătate şi anume : preşedintele Asociaţiei “Proeicte ale EcoEconomiţtilor” d-na Ghereş Marinela, care ne va ajuta în selecţia persoanelor participante la proiect şi alte detalii organizatorice, preşedintele Asociaţiei “Verein zur Förderung ausländischer Studierender” Dr. Thomas Lüttenberg, care se va ocupa de selecţia partenerilor noaştri din Germania şi totodată ne va sprijini în organizare, apoi în ultima zonă vizitată de către noi în Germania: Wernigerode, Directorul Centrului de Tineret Sputnik Herr Thomas Richardt, care deţine o experienţă foarte vastă în astfel de acţiuni, el organizând două schimburi de experienţă între elevi români şi germani în România şi Germania în anul 2002 şi 2003.

o REZULTATE AŞTEPTATE
o IMPACTUL ASUPRA GRUPULUI ŢINTĂ Acest proiect are ca grup ţintă pe de o parte studenţi ai Facultăţii de Ştiinţe Economice, membrii ai asociaţiei EcoEconomiştilor, selectaţi pe baza meritelor şi activităţii depuse în cadrul
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 83

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

asociaţiei şi pe de altă parte studenţi ai “ Verein zur Förderung ausländischer Studierender” din Bielefeld Germania. Beneficiarii direcţi, astfel vor fi 30 de studenţi, 15 studenţi de naţionalitate română şi 15 studenţi de naţionalitate germană, ei vor participa la activităţile proiectului cu scopul cunoaşterii şi aprofundarii modelului german respectiv român, al activităţilor intreprinse în domeniul protecţiei mediului. Preconizăm să crească cunoştinţele acestora în domeniul protecţiei mediului precum şi despre ţările de care aparţin cu 70%, deoarece aceasta exprienţă va fi una directă la faţa locului şi în contact direct cu persoanele respective. Un impact secundar, dar tot odată important va avea studiul comparativ publicat în revista ZUM, astfel vor beneficia de cunoştinţele acumulate aproximativ 8000 de studenţi, cititori al revistei. o PUBLICAŢII, MASS MEDIA Titularii proiectului şi totodată organizatorii se angajează în scrierea unor articole despre întreaga activitate desfăşurată, cunoştinţele dobândite, relaţiile şi evoluţia parteneriatului, articole care vor aparea pe site-urile asociaţiilor, în revista parteneră a asociaţiei: ZUM, dar şi în cotidianele locale, acest lucru contribunid totodată la mediatizarea asociaţiei, câştigarea de noi membri acitvi, sporirea încrederii partenerilor şi a sponsorilor acţiunilor viitoare. o EFECTE MULTIPLICATOARE Activităţile în cadrul acestui proiect vor facilita schimbul de bune practici şi învăţarea din modelele de succes ale fiecăruia în vederea implementării în propria ţară. Proiectul urmareşte şi promovarea inovării parteneriatului în cadrul ţărilor membre UE, astfel prin proiect se doreşte realizarea unui parteneriat academic între cele două instituţii de învăţământ superior, din cadrul căruia fac parte participanţii, cu dorinţa continuării acestuia şi in viitor. Primul pas fiind făcut, în urma acestui proiect se vor stabili detalii pentru acţiuni comune viitoare ale celor două asociaţii: unele similare, schimburi de experienţă între alţi membrii activi, dar şi alt gen precum aplicarea practică a cunoştinţelor asimilate, a metodelor şi tehnicilor noi dobândite. o BENEFICIARII PROIECTULUI o Beneficiarii proiectului sunt în primul rând membrii asociaţiilor “Proiecte ale EcoEconimiştilor” Cluj-Napoca, România şi “ Verein zur Förderung ausländischer Studierender”, Bielefeld Germania, care vor avea şansa să îşi îmbogăţească cultura generală, cea ecologică, să cunoască oameni cu aceleaşi scopuri şi idealuri, să stabilească parteneriate ulterioare utile scopurilor comune. o Unităţile de cazare: Pensiunea Mora Cluj, Pensiune Edelweiss Sibiu, Vila Belvedere Braşov, Pensiunea Stejarul Sighişoara, Pensiunea Corina Oradea şi cele două pensiuni din Bielefeld şi Wernigerode. o Firmele de transport o PARTENERII PROIECTULUI Partenerii proiectului sunt: o Asociaţia “Proiecte ale EcoEconimiştilor” Cluj-Napoca, România; o Asociaţia “ Verein zur Förderung ausländischer Studierender”, Bielefeld Germania; o Centrul de tineret Sputnik Thale, Germania;

84

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

o BUGETUL PROIECTULUI
BUGETUL PROIECTULUI (EUR) Nr. crt. Categorii de cheltuieli Unit. Nopţi Cazare in DE: Gasthof Gasthof Cazare in RO: 1 Pensiunea Mora Cluj Pensiune Edelweiss SB Vila Belvedere BV Pensiunea Stejarul Pensiunea Corina 2 Masă in DE Masă in RO Transport in DE Transport in RO Intr. ob.turistice DE Schloss Detmold Hermannsdenkmal Serengeti-Park Castelul Wernigerode Intr. ob. turistice RO: Castel Bran Castel Peleş Echitatie în Oradea Diurnă ghid DE Diurnă ghid RO Alte cheltuieli TOTAL 11 8 3 11 5 2 2 1 1 Zi 12 12 KM 4600 4400 NR 4 17 20 20 20 20 17 17 16 15 16 15 15 30 25 1,00 0,90 17 17 17 35 30 6310 4780 1530 3200 1360 600 640 300 300 6120 5100 4600 3960 478 70 30 288 90 158 60 80 18 560 480 100 29.926 560 480 100 1.140 6120 5100 4600 3960 478 3200 6310 Financiar Financiar Financiar Financiar Financiar Financiar Financiar Financiar Financiar Financiar Nr. Cost de Unitar pers Cost total Solicitare Finanţator Contribuţie ONG Natura contribuţiei

3

Financiar Financiar Financiar Financiar Financiar Financiar Financiar Financiar Financiar Financiar Financiar Financiar Financiar Financiar

4

20 20 18 18 3 20 20 18 Zi 14 12 1 1

3,50 1,50 16,00 5,00

158

3 4 10 40 40

5 6

proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare

85

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

SCHIMBUL DE EXPERIENŢĂ ROMÂNO-GERMAN

În viaţă se întâmplă să cunoaştem oameni care să ne influenţeze radical, să ne conducă spre un drum negândit până atunci, într-o direcţie total neconscută şi totuşi una pozitivă. Ceea ce trebuie să facem noi este să creeăm, să contribuim la ocazii, la întâlnirea acestor persoane importante.

Cu toţii ne aflăm sub acelaşi cer dar avem orizonturi foarte diferite, suntem diferiţi, în funcţie de cultură, tradiţii, aspiraţii, cunoştinţe…

Dar ce ne apropie este scopul comun şi anume: lupta împotriva imoralităţii, a abuzului asupra naturii şi a mediului înconjurător.

Proiectul de faţă reprezintă un program de schimb de experienţă între tineri români şi germani, urmărind motivarea în promovarea unui mediu curat, mai puţin poluat şi totodată cunoaşterea altor metode de acţiune în aceasta direcţie şi a altor mentalităţi în rândul tinerilor Ecoeconomişti, membrii activi ai unor ONG-uri cu acest profil şi anume “Proiecte ale EcoEconimiştilor” ClujNapoca, România şi “Verein zur Förderung ausländischer Studierender”, Bielefeld Germania.

Printre obiectivele ce vor fi realizate pe parcursul derulării proiectului se numără: cunoaşterea şi aprofundarea modelului german respectiv român, al activităţilor intreprinse în domeniul protecţiei mediului, comunicarea dintre tineri cu aceleaşi preocupări şi scopuri ecologice, descoperirea istoriei, culturii, tradiţiilor, obiceiurilor, gastronomiei, artei ţărilor partenere.

Prin proiectul de faţă se doreşte ca eforturile depuse de membrii asociaţiei să fie recompensate prin satisfacerea nevoii şi dorinţei de a cunoaste alte modele de organizare socială, politică, economică şi de protecţie a mediului .

Proiectul este gândit pentru 15 persoane din fiecare asociaţie, membrii activi; se urmăreşte astfel recompensarea acestora oferindu-le o experienţă de neuitat şi totodată una foarte instructivă, motivându-I astfel să se implice în activităţille viitoare şi de ce nu atragerea de noi membrii.

Echipa de implementare este formată din 3 membrii ai Asociaţiei “Proiecte ale EcoEconomistilor” şi anume: • Iulia Botărel, se va ocupa de aspectele organizatorice şi evaluare; • Robert Ujfalvi, se va ocupa de aspectele administrative; • Fekete Flóra Kriszta, se va ocupa de aspectele operative.

Proiectul se va desfăşura în mai multe locaţii din România şi Germania, dar principalele fiind ClujNapoca România şi Bielefeld Germania.

Durata întregului proiect este de 4 săptămâni, şi anume prima parte o constituie vizita tinerilor români în Germania, timp de două săptămâni în perioada 19.04.2010 – 02.05.2010 şi cea de-a doua parte pe o perioadă de 2 săptămâni între 13.07.2010 – 26.07.2010, constituită de vizita tinerilor germani în România.
Diagrama Gantt a proiectului

Programul vizitei în Germania este următorul: 1. plecare din Cluj-Napoca înspre Bielefeld Germania; întâlnire cu partenerii proiectului, vizitarea Universităţii Bielefeld şi a orasului.

Etapa 6 Etapa 5 Etapa 4 Etapa 3 Etapa 2 Etapa 1 0% 20% Durata 40% Terminat (nr zile) 60% Rest (nr zile) 80% 100%

4. Vizitarea Parcului de distracţii Serengeti Park Hodenhagen.

2. Vizitarea Insitutului de cercetaredezvoltare prin producerea şi prelucrarea seminţelor din soiuri de hibrizi: W. Von Borries Eckendorf Saaten Union cu laboratorul acesteia.

3. Vizitarea Freilichtmuseum şi Hermann’s Denkmal, cu pădurea teutonică, a oraşului Detmold, castelul şi Extersteine, apoi vizitarea oraşului Bad Salzuflen cu baza de tratament.

5. întâlnirea cu stundeţii parteneri, discuţii libere şi petrecerea de rămas bun,apoi plecare înspre Wernigerode, vizitarea orasului şi a castelului medieval;

86

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Vizită centru de tineret Sputnik din Thale , seara “Walpurgisnacht”: petrecerea vrăjitoarelor; participare la curăţenie a doua zi in Thale.

Programul vizitei în România este următorul: 1. întâlnirea tinerilor Ecoeconomişti la FSEGA, prezentarea Facultăţii şi a oraşului, vizitarea centrului de reciclare Ecosteps.

2. plecare spre Sibiu, cazare, vizitarea oraşului; vizita la Ocna Sibiului şi Paltiniş.

3. Vom parcuge minunatul traseu: Curtea de Argeş, Transfăgărăşan, Bâlea Lac, Braşov, apoi vizitarea faimosului Castel Bran şi Castelul Regal Peleş.

4. Se va vizita singurul oraş medieval locuit din România: Sighişoara, apoi Turda, Cheile Turzii, Cluj-Napoca, disucţii, program liber, petrecerea de rămas bun.

5. Plecare spre Oradea, vizitarea centrului de echitaţie, timp liber.

Titularii proiectului şi totodată organizatorii se angajează în scrierea unor articole despre întreaga activitate desfăşurată, cunoştinţele dobândite, relaţiile şi evoluţia parteneriatului, articole care vor aparea pe site-urile asociaţiilor, în revista parteneră a asociaţiei: ZUM, dar şi în cotidianele locale, acest lucru contribunid totodată la mediatizarea asociaţiei, câştigarea de noi membri acitvi, sporirea încrederii partenerilor şi a sponsorilor acţiunilor viitoare.

_____________________________________
Proiectul urmareşte şi promovarea inovării parteneriatului în cadrul ţărilor membre UE, astfel prin proiect se doreşte realizarea unui parteneriat academic între cele două instituţii de învăţământ superior, din cadrul căruia fac parte participanţii, cu dorinţa continuării acestuia şi in viitor.

_____________________________________ _____________________________________
Primul pas fiind făcut, în urma acestui proiect se vor stabili detalii pentru acţiuni comune viitoare ale celor două asociaţii: unele similare, schimburi de experienţă între alţi membrii activi, dar şi alt gen precum aplicarea practică a cunoştinţelor asimilate, a metodelor şi tehnicilor noi dobândite.

_____________________________________ _____________________________________ _____________________________________ _____________________________________

________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 87

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

APLICAŢIA PRACTICA 9

2 – 6 Mai Punctaj acordat pentru prezentare 0,5 puncte

Modele de cereri de finanţare pentru cei interesaţi de accesarea de fonduri europene 9.1. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII BIKE-PARKULUI „4EST” ÎN MUNŢII VLĂDEASA TIPUL ASISTENŢEI FINANCIARE NERAMBURSABILE
01 FEDER

1.

INFORMAŢII PRIVIND SOLICITANTUL

1.1 SOLICITANT Denumire organizaţie: ...................SC. 4EST S.R.L............ ............................... Cod de înregistrare fiscală…………1794*******..…….......................................... Nr. de la Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor............................. Adresa poştală:…STR. PRINCIPALA, NR.40, COM.SĂCUIEU, JUD.CLUJ........... Adresa poştă electronică…………CONTACT4EST@4EST.RO…............ 1.2 TIPUL SOLICITANTULUI: unitate administrativ – teritorială (autoritate a administraţiei publice locale) unităţi administrativ – teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) între care există acorduri sau parteneriate pentru realizarea unor progra me de dezvoltare zonală asociaţie de dezvoltare intercomunitară de utilitate publică, conform legii nr.215/2001 cu modificările şi completările ulterioare X întreprindere mică şi mijlocie parteneriat între unitate administrativ – teritorială (autoritate a administraţiei publice locale) şi ONG-uri

1.3 REPREZENTANTUL LEGAL AL SOLICITANTULUI Nume, prenume……UJFALVI ALEXANDRU ROBERT………………………………… Funcţie ………………DIRECTOR EXECUTIV…………………………………………... Număr de telefon……………0264 300 301..................................................……………… Număr de fax ………………0264 300 302……………………………………………… .. Adresă poştă electronică ……………ujrobert25@YAHOO.COM…………………….
88 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

1.4 PERSOANA DE CONTACT Nume, prenume………… UJFALVI ALEXANDRU ROBERT …........................................ Funcţie……………………… DIRECTOR EXECUTIV …………………………........…….. Număr de telefon……………0264 300 301………………………………………………… Număr de fax…………………0264 300 302……………………………………………. Adresă poştă electronică ... .... ujrobert25@YAHOO.COM..................................................... 1.5. PERSOANA RESPONSABILĂ CU OPERAŢIUNILE FINANCIARE Nume…………… UJFALVI ALEXANDRU ROBERT ……………………………… Funcţie ……………… DIRECTOR EXECUTIV ……………………………………… Număr de telefon………0264 300 301………………………………………………….. Număr de fax ……………0264 300 302………………………………………………… Adresă poştă electronică.............. ujrobert25@YAHOO.COM......................................... 1.6 BANCA / TREZORERIA Banca/ Sucursală: ............... BANCA TRANSILVANIA, CLUJ-NAPOCA, Sediul Central Adresa:……… str. G Baritiu nr. 8……………………………………………….. Cod IBAN:…………… RO 33 8867 2B31 0075 5264 0000 ………………………. 1.7 SPRIJIN PRIMIT ÎN PREZENT SAU ANTERIOR DIN FONDURI PUBLICE ŞI/SAU ÎMPRUMUTURI DIN PARTEA INSTITUŢIILOR FINANCIARE INTERNAŢIONALE (IFI)  Aţi beneficiat de asistenţă nerambursabilă din fonduri publice sau de împrumut din partea IFI în ultimii 5 ani? DA  X NU

Dacă DA, vă rugăm specificaţi următoarele informaţii pentru proiectele pentru care aţi beneficiat de finanţare nerambursabilă sau împrumut:

Titlul proiectului şi nr. de referinţă ……………………… [Se va completa cu titlul proiectului aşa cum apare în contractul de finanţare. Numărul de referinţa reprezintă codul proiectului/ numărul contractului aşa cum a fost el stabilit de organizaţia finanţatoare/autoritatea de contractare] Stadiul implementării proiectului Obiectul proiectului Rezultate obţinute Valoarea proiectului Sursa de finanţare

proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare

89

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

Vă rugăm să specificaţi dacă pentru proiectul (în întregime sau parţial, respectiv activităţi din proiect) ce constituie obiectul prezentei cereri de finanţare a mai fost solicitat sprijin financiar din fonduri publice, împrumuturi din partea IFI DA X

NU

Dacă DA, vă rugăm specificaţi următoarele informaţii:

Denumirea programului şi nr. de înregistrare a proiectului ……………………… Sursa de finanţare……………………………………………………………………… Stadiul la data depunerii cererii de finanţare…………………………………………  Vă rugăm să specificaţi dacă proiectul (în întregime sau parţial, respectiv activităţi din proiect) ce constituie obiectul prezentei cereri de finanţare a/ au beneficiat deja de sprijin financiar din fonduri publice, împrumuturi din partea IFI DA X 

NU

Dacă DA, vă rugăm să daţi detalii cu privire la program, organizaţia finanţatoare/autoritatea de contractare, activităţile finanţate (respectiv acele activităţi care se regăsesc şi în proiectul care face obiectul prezentei cereri de finanţare), valoarea activităţilor finanţate. 2. DESCRIEREA PROIECTULUI

2.1 AXA PRIORITARĂ A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL ŞI DOMENIUL MAJOR DE INTERVENŢIE
 PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL AXA PRIORITARĂ 5 – DEZVOLTAREA DURABILĂ ŞI PROMOVAREA

 

TURISMULUI DOMENIUL DE INTERVENŢIE 5.2 – CREAREA, DEZVOLTAREA, MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE TURISM PENTRU VALORIFICAREA RESURSELOR NATURALE ŞI CREŞTERII CALITĂŢII SERVICIILOR TURISTICE
SE APLICĂ PREVEDERILE SCHEMEI DE AJUTOR DE STAT PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ PRIN SPRIJINIREA INVESTIŢIILOR ÎN TURISM pentru: - UNITĂŢI ADMINISTRATIV – TERITORIALE PARTENERIATE ÎNTRE UNITĂŢI ADMINISTRATIV – TERITORIALE ASOCIAŢII DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ INTREPRINDERI MICI (INCLUSIV MICROÎNTREPRINDERI) ŞI MIJLOCII PARTENERIATE ÎNTRE UNITĂŢI ADMINISTRATIV – TERITORIALE ŞI ONGURI NU SE APLICĂ PREVEDERILE SCHEMEI DE AJUTOR DE STAT PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ PRIN SPRIJINIREA INVESTIŢIILOR ÎN TURISM pentru: - UNITĂŢI ADMINISTRATIV – TERITORIALE PARTENERIATE ÎNTRE UNITĂŢI ADMINISTRATIV – TERITORIALE ASOCIAŢII DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ
90 Mapa intreprinzătorului în agroturism

AJUTOR DE STAT se va bifa o singură căsuţă):

X

Mapa intreprinzătorului în agroturism

2.2 LOCALIZAREA PROIECTULUI
ROMÂNIA REGIUNEA: Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest JUDEŢUL: CLUJ LOCALITATEA: com.SĂCUIEU 2.2.1 ZONA ŢINTĂ DE LOCALIZARE A PROIECTULUI

LOCALITATE DIN MEDIUL URBAN
X

LOCALITATE DIN MEDIUL RURAL STAŢIUNE TURISTICĂ BALNEARĂ ŞI BALNEO-CLIMATICĂ ATÂT DIN MEDIUL URBAN CÂT ŞI DIN MEDIUL RURAL

2.3 DESCRIEREA PROIECTULUI 2.3.1 Obiectivul proiectului  înfiinţarea primului Bike Park din Europa de Est  construirea unităţilor din cadrul parcului şi inaugurarea până la data de 1 mai 2011  crearea unei posibilităţi de recreere sportivă şi divertisment  creşterea numărului turiştilor în zona munţilor Vlădeasa  impulsionarea practicării de sporturi individuale şi de masă, cu baze materiale corespunzătoare  iniţierea programului de dezvoltare turistică în zona Masivului Vlădeasa, în vederea realizării bike park cu facilităţi pentru practicarea sporturilor de vară şi iarnă  realizarea şi promovarea unor evenimente sportive internaţionale  practicarea unui turism integrat, cu pachete turistice variate  stabilirea unui plan concret de promovare şi anume punerea în practică a unui program agresiv de publicitate, prin intermediul unei pagini web de turism din România, actualizarea produselor şi alte activităţi similare, plasarea reclamelor în publicaţiile de turism naţionale şi regionale şi participarea la târgurile de turism din România  diferentierea faţă de concurenţii prezenţi  deservirea turiştilor zonei în procent de 60%  cresterea vizibilităţii zonei Săcuieu în ţară şi în lume, în scopul facilitarii finanţării programelor locale de dezvoltare, în domeniile infrastructură, social şi economic Obiective particulare  orientarea parţială spre turişti ca potenţial clienţi  utilizarea eficientă a resurselor locale  realizarea unei industrii diversificate, dinamice şi capabile să ofere posibilitatea de împlinire profesională şi materială locuitorilor comunei  eliminarea factorilor de perturbare a calităţii vieţii  crearea condiţiilor de viaţă atractive pentru ţineri, atât pentru cei din localitate cât şi pentru cei din exterior (care ar dori să se stabilească în comună)  semnarea de contracte cu agenţiile de turism 2.3.2 Context Proiectul pentru care se solicită finanţarea nu este o componentă a unei iniţiative mai comp lexe de investiţii.
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 91

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

2.3.3 Justificarea necesităţii implementării proiectului

Ca parte componentă a turismului în general, turismul extrem este sinonim cu turismul de aventură, cuprinzând activităţi specifice: alpinismul, parapantă, navigaţia, călătoriile cu mijloacele motorizate, snowboarding extrem, caving, etc. Ofertele de turism de aventură au început să apăra şi în România de-abia după anul 2000. Însă, în ciuda acestei întârzieri apreciabile, această activitate extremă a cunoscut o adevărată explozie. Primii clienţi au fost oameni de afaceri cu bani şi cu spirit de aventură, care au încercat noul gen de turism. Şi, bineînţeles, cetăţeni străini rezidenţi în România, care aveau deja cunoştinţă despre ce înseamnă aşa ceva. Conform declaraţiei fondatorului "Outextrem", Andrei Ciobica, "România are avantaje deosebite pentru atragerea străinilor amatori de acest gen de turism. Astfel, trialurile off-road sunt la mare preţ în Occident, iar noi avem posibilitatea de a oferi trasee cu totul speciale la noi în ţara". Drept urmare, tot mai mulţi turişti străini vin în România pentru a parcurge adevărate curse nebuneşti cu mountainbike-uri pe trasee montane din cele mai dificile, pentru a practica rapel-ul (coborirea pe coardă fixă), canioningul (coborirea cascadelor de ape în rapel), a paragliding-ului (parapantă trasă de bărci), expediţiile în peşteri sau traseele cu ATV. Serviciile de recreere sportivă şi divertisment sunt aproape inexistente la scară mare în ţara noastră, sunt afaceri permisive şi deschise competiţiei susţinute. Prin intermediul Mountain Bike Park-ului ¨4EST¨, firmă SC 4est SRL intră pe piaţa prestarilor de servicii de recreere sportivă şi divertisment, devenind totodată singurul parc de acest gen în Europa de est, introducând în România pe lângă bike-festivaluri şi competiţii de mountain-bike de clasă mondială.
2.3.4 Potenţialii beneficiari ai proiectului/ grupul ţintă

Parcul se adresează persoanelor până la vârstă medie care au un venit mediu şi oferă o gamă largă de servicii şi produse. Faptul că prestează servicii de recreere sportivă şi divertisment atrage în mod special tineretul, acesta devenind totodată şi publicul ţintă. Pe lângă tinerii care vin pur şi simplu pentru recreere în timpul liber plimbându-se prin parc cu biciclete sau familiile care participă la ture cicloturistice organizate de ghizii parcului în zona munţilor Bihor, sportivii vor fii cei mai câştigaţi clienţi ai parcului şi probabil vor fii şi cei mai numeroşi. Să nu uităm însă că turismul de aventură în România a început cu oameni de afaceri cu bani şi cu spirit de aventură şi, bineînţeles, cetateni străini rezidenţi în România, care aveau deja cunoştinţă despre ce înseamnă aşa ceva. Organizarile de competiţii naţionale şi internaţionale, nu numai că vor ridica n ivelul sportivilor noştri, însă vor atrage sportivi şi din alte ţări precum şi susţinători ai acestora, aceştia devenind totodată clienţii parcului. Şcoala de mountain-bike şi Kidzone, locul destinat copiilor, se adresează clientelei cu vârstă fragedă, punându-se mare accent pe instruirea şi perfecţionarea micilor sportivi. 2.3.5. Activităţile proiectului Activităţile proiectului pentru a fi eligibile trebuie să facă parte dintr-o singură categorie de operaţiuni dintre cele enumerate la punctul I sau II: I. Operaţiuni privind infrastructura de turism de utilitate publică Valorificarea potenţialului turistic montan prin construcţia infrastructurii necesare: reabilitarea şi amenajarea căilor de acces către principalele obiective turistice naturale, refugii alpine, posturi Salvamont, etc. Amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potenţial turistic (canioane, chei, peşteri, lacuri glaciare, etc) Dezvoltarea turismului balnear (reabilitarea/ modernizarea infrastructurii rutiere, inclusiv utilităţile din corpul drumului, crearea/ reabilitarea parcurilor balneare, parcuri grădină)
92 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

II. Operaţiuni privind infrastructura de turism publică/ privată, care intră sub incidenţa regulilor ajutorului de stat Dezvoltarea turismului balnear – îmbunătăţirea, modernizarea şi dotarea X bazelor de tratament, inclusiv a salinelor terapeutice, dezvoltarea reţelelor de captare şi transport a izvoarelor minerale şi saline etc. Crearea, reabilitarea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente (ex. piscine, terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball, turism feroviar pe linie ferată îngustă, în zonele de deal şi de munte etc.) Modernizarea şi extinderea structurilor de cazare şi precum şi a utilităţilor aferente (Sunt eligibile spre finanţare următoarele tipuri de structuri de cazare: hoteluri, moteluri, pensiuni turistice, vile turistice, bungalouri, popasuri turistice, campinguri, cabane, hoteluri pentru tineret, structuri de cazare pe vapoare/ pontoane) Obţinerea proiectului de execuţie - stadiul pregătirii licitaţiei: este in curs de pregatire -data estimată de lansare licitaţie: 1 IULIE 2008 -data estimată de încheiere a contractului de achiziţii: 25 IULIE 2008 - data estimată de recepţie şi aprobare a proiectului de execuţie: 30 IULIE 2008 Obţinerea avizelor Contractarea execuţiei lucrărilor -stadiul pregătirii licitaţiei: este in curs de pregatire - data estimată de lansare licitaţie: 1 septembrie 2008 - data estimată de încheiere a contractului de execuţie a lucrărilor: IULIE 2011 Lucrările necesare sunt urmatoarele: - Lucrari de construcţie trasee competiţie, poteci - Lucrari de construcţie cabane, centru informaţional, şcoală mtb, magazin - Lucrări de construcţie telescaune, telecabină - Achiziţie dotări: mobilier pentru cabane, restaurant, centru info, magazin - Achiziţie aparatură pentru bucătărie restaurant si bucatarii hotel (aragaz, hotă, maşina de spălat vase, frigider, congelator) - Achiziţie aparatură Audio – Video - Achiziţie lenjerie de pat, pilota, paturi, perini, perdele, draperii, covoare Încheiere contracte privind furnizori. Încheiere contract de distribuţie cu agenţie de turism. Obţinerea autorizaţiilor de funcţionare. Obţinerea autorizaţiilor de funcţionare.

proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare

93

2.3.6 Calendarul activităţilor
Nr. crt Activitate/ subactivitate Poziţia/ persoana responsabilă cu implementarea activităţii

Anul 1
Luna 10 Luna 11 Luna 12 Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9 Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5

Anul 2
Luna 10 Luna 11 Luna 12 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9

Anul 3
Luna 1 Luna …..

1 2

Obţinerea proiectului de execuţie Obţinerea avizelor Contractarea execuţiei lucrărilor Efectuarea lucrarilor Încheiere contracte privind furnizori Încheiere contract de distribuţie cu agenţie de turism Obţinerea autorizaţiilor de funcţionare

UJFALVI AL.ROBERT UJFALVI AL.ROBERT UJFALVI AL.ROBERT UJFALVI AL.ROBERT

x x x x x

3 4

5

UJFALVI AL.ROBERT

6

UJFALVI AL.ROBERT

x x

7

UJFALVI AL.ROBERT

Mapa intreprinzătorului în agroturism

2.3.7. Resursele materiale implicate în realizarea proiectului Bike Park-ul ¨4EST¨ se situează pe masivul Vlădeasa, prelungirea nordică a Bihorului, şi este compus din următoarele unităţi: ¨4EST¨ Adventure Center, centru de informaţii a parcului: se localizează la poalele masivului în partea estică, zona Rogojel, comuna Săcuieu. Cea mai importantă unitate a parcului, informează turiştii, asigură cazarea în interiorul parcului, pune în vânzare tichete/abonamente de parc, de trasee, precum şi cele de telegondolă, închirieaza biciclete, schiuri şi echipamente, asigură service de biciclete/schiuri şi asistenţă medicală ¨Madbike¨Shop: magazin de biciclete de munte şi echipamente, service şi depozit (pentru posibilitatea de a lăsa în siguranţă bicicletele clienţilor pe perioada nefolosirii), se află lângă centrul de informaţii ¨4EST¨ MTB School: şcoala de mountainbike pentru toate vârstele Cabana ¨4EST¨: are 50 de locuri de cazare. Cele două corpuri de clădiri au în alcătuire camere cu 2-5 locuri de cazare; are un restaurant cu 50 de locuri (meniurile fiind tradiţionale româneşti), bar, grup sanitar, duşuri cu apă caldă şi rece Cabana Personal: cabană cu 80 de locuri de cazare+cantină cu autoservire pentru personalul parcului Telegondola: face legătura centrului cu vârful Vlădeasa Telescaune: 2 instalaţii de telescaun, echipate cu susţinătoare de biciclete KidZone: zonă special amenajată pentru copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 12 ani, lângă centrul de informaţii; include contrapante, pasarele, traverseuri, săritoare mici pe care îşi vor pune bazele ciclismului montan copii Zone special amenajate pentru odihnă: măsuţe cu bănci de lemn acoperite Trasee Single-track: totalizează 58km de poteci special amenajate Trasee Downhill: 4 coborâri de la altitudini diferite, de dificultăţi diferite, de la traseu începători până la traseu de cupă mondială Trasee de Freeride: 3 coborâri împânzite cu rampe înalte şi contrapante rapide 2.3.8 Rezultate anticipate Activităţile de proiectare şi obţinerea de avize va fi realizata în intervalul de timp stabilit. Se va realiza construirea unităţilor din cadrul parcului şi inaugurarea până la data de 1 mai 2011 Prin implementarea proiectului se preconizează o creştere a numărului de sosiri turistice anuale cu peste 50% şi cresterea vizibilităţii zonei Săcuieu în ţară şi în lume, în scopul facilitarii finanţării programelor locale de dezvoltare, în domeniile infrastructură, social şi economic. Prin implementarea proiectului se realizează o valorificare optimă a resurselor naturale existente în regiune. Obiectivele proiectului sunt clare şi pot fi atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţ ile proiectului sunt clar identificate şi detaliate şi strâns corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi cu planificarea achiziţiilor publice. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare (creşterea numărului de turişti, creşterea numărului de înnoptări şi numărul de locuri de muncă create) sunt corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite şi sunt fezabile. Sunt identificate riscuri şi mecanisme adecvate de gestionare a riscurilor. ¨4EST¨ Mountain Bike Park va colabora cu firma Tez Tour, care este tour-operator internaţional şi activează cu succes în domeniul ofertei de vacanţe şi servicii de călătorie profesionale de mai bine de 12 ani.

proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare

95

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

2.4 MANAGEMENTUL PROIECTULUI Nr. crt Funcţii Abilităţi si cunoştinţe Modul de comunicare Responsabilităţi - Gestionarea eficientă a echipei de implementare a proiectului - Delegarea responsabilităţilor pe departamente - Analiza tehnică a activităţilor - Membru în echipa de recepţie a lucrărilor - Membru în echipa de monitorizare şi control - Analiza legitimităţii acţiunilor desfăşurate - Rezolvarea problemelor de ordin juridic ce apar pe parcurs

1

- Abilităţi de coordonare, conducere, control - Capacitate de Manager de comunicare proiect - Cunoştinţe sporite în management - Cunoştinţe generale în finanţe şi contabilitate

Comunicare interpersonală Comunicare în grup

2

Inginer constructor

- Cunoştinţe tehnice legate de construcţia de drumuri

Comunicarea interpersonală Comunicarea în grup

3

Jurist

- Abilităţi de comunicare - Cunoştinţe în domeniul legislativ

Comunicarea interpersonală Comunicarea în grup

Comunicarea interpersonală Responsabil - Abilităţi de comunicare relaţii cu sporită publicul Comunicarea în grup Comunicarea la distanţă (prin intermediul mijloacelor tehnologice) Comunicare interpersonală - Desfăşurarea activităţilor legate de organizarea licitaţiilor - Păstrarea legăturii cu presa

4

5

Responsabil - Cunoştinţe financiarfinanciar contabile

- Gestionarea fondurilor - Activităţi în domeniul financiar

2.5 DURATA PROIECTULUI Precizaţi durata implementării proiectului, în funcţie de numărul de luni şi bifaţi căsuţa corespunzătoare privind durata maximă de implementare a proiectului: Nu depăşeşte data de 31.07.2015 Nu depăşeşte data de 31.07.2012 X
96 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

2.6 INDICATORI [se vor descrie indicatorii de rezultat corelaţi cu indicatorii prevăzuţi la axa prioritară 5, domeniul major de intervenţie 5.2. Va rugăm să citiţi cu atenţie Ghidul solicitantului la secţiunea specifică ]

INDICATORI

Valoare la începutul perioadei de implementare

Valoare la sfârşitul perioadei de implementare

Rezultat imediat (direct) (indicatorii se vor corela cu rezultatele prevăzute la pct 2.3.6) Deservirea turiştilor zonei în procent de 60% Concursuri internaţionale Rezultate induse (indirecte) (efecte pe termen mediu/lung) Cresterea numarului de turisti Cresterea vizibilităţii zonei Săcuieu în ţară şi în lume, în scopul facilitarii finanţării programelor locale de dezvoltare, în domeniile infrastructură, social şi economic 0% 20% 80% 70% 5% 80%

1

4

2.7 PARTENERII IMPLICAŢI ÎN DERULAREA PROIECTULUI Implementarea proiectului se face în parteneriat? DA X

NU

Dacă DA, descrieţi partenerii, completând următorul tabel:
Denumire organizaţie partenere Tipul organizaţiei partenere Mod de implicare financiar Mod de implicare în implementare

2.8 RELAŢIA CU ALTE PROGRAME / STRATEGII / PROIECTE MOD DE RELAŢIONARE Ajutor de stat Strategia de dezvoltare a reg. de N-V
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare

Bike-parkul se afla in regiunea de N - V
97

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

2.9 TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ Organizaţia este plătitoare de TVA? DA X NU 2.10 PROIECT GENERATOR DE VENIT (DOAR PENTRU PROIECTE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI SE ÎNSCRIU ÎN INFRASTRUCTURA DE TURISM DE UTILITATE PUBLICĂ) Este, proiectul pentru care solicitaţi finanţarea, generator de venituri? DA

NU Dacă DA, vă rugăm să precizaţi care este valoarea estimată a veniturilor nete generate de proiect în timpul implementării acestuia şi pe durata de viaţă a investiţiei. 2.11 IMPACTUL ASISTENŢEI FINANCIARE NERAMBURSABILE ASUPRA IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI Asistenţa financiară nerambursabilă pe care o solicitaţi va avea rolul să: a) accelereze implementarea proiectului DA X NU Detaliaţi............................ b) este esenţială pentru implementarea proiectului DA X NU 2.12 SUSTENABILITATEA PROIECTULUI Se va dovedi capacitatea solidă de a asigura menţinerea, întreţinerea şi funcţionarea obiectivului infrastructurii a bike-parkului după încheierea proiectului şi încetarea finanţării nerambursabile. Dupa incheierea finantarii proiectul se va autosustine. Se estimeaza faptul ca din profitul realizat se vor acoperi cheltuielile de functionare ale bike-parkului , se va plati recupera si amortiyarea investiţiei si va ramane o suma pentru investitii ulterioare. 2.13 INFORMARE ŞI PUBLICITATE Ne obligam să asiguram o vizibilitate potrivită şi o promovare adecvată a obiectivelor, rezultatelor obţinute, în conformitate cu prevederile contractuale şi instrucţiunile cuprinse în Manualul de identitate vizuală a POR. Vom descrie în cadrul rapoartelor de progres toate activităţile de informare şi publicitate desfăşurate, aferente proiectului si vom ataşa la raport copii după articolele
98 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

de presa, fotografii ale locaţiei proiectului din care sa reiasă amplasarea panoului (in timpul executării lucrărilor) şi a plăcii comemorative (după finalizarea lucrărilor), fotografii ale evenimentelor organizate în cadrul proiectului din care să reiasă respectarea cerinţelor de informare si publicitate, copii după publicaţii etc. Pentru toate echipamentele achiziţionate prin proiect, vom aplica la loc vizibil, un autocolant în care să se menţioneze elementele prevăzute in manualul de identitate vizuala. De asemenea vom păstra toată documentaţia legata de implementarea proiectului inclusiv inventarul asupra bunurilor dobândite prin finanţarea nerambursabila, timp de 5 ani de la data închiderii oficiale a POR.

Nr. 1 2 3

Activitatea de informare şi publicitate Panouri cu prezentarea proiectului Promovarea obiectivelor Placa comemorativa

Durata estimată/ Perioada 24 luni 24 luni 12 luni

Costuri estimate 18000 20000 10000

3. CONCORDANŢA CU POLITICILE UE ŞI LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ

3.1 EGALITATEA DE ŞANSE

Promovarea egalităţii de şanse şi a nondiscriminării si dezvoltarea durabila (protectia şi îmbunătăţirea mediului înconjurător şi creşterea eficienţei energetice) sunt priorităţi agreate la nivelul Statelor Membre ale Uniunii Europene, încorporate, sub diferite forme, în toate politicile Uniunii Europene. Se va asigura egalitatea de şanse şi de tratament între angajaţi, femei şi bărbaţi, în cadrul relaţiilor de muncă de orice fel, inclusiv prin introducerea de dispoziţii pentru interzicerea discriminărilor bazate pe criterii de sex, apartenenţă la grupuri minoritare, rasă, religie, dizabilităţi etc, în regulamentele de organizare şi funcţionare şi în regulamentele interne ale unităţilor. Se va promova o politică a nediscriminării care se va implementa în cadrul acestui proiect, fiind prevazute mecanisme de asigurare a egalitatii de sanse si in cadrul contractelor de achizitii de bunuri/ servicii.. Se vor identifica potenţialele aspecte legate de discriminare în contextul proiectului şi implementam mecanisme de rezolvare a lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi / adaptarea structurii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. 3.2 DEZVOLTAREA DURABILĂ ŞI EFICIENŢA ENERGETICĂ Creşterea eficienţei energetice reprezintă îmbunătăţirea eficienţei utilizării energiei datorită schimbărilor tehnologice, de comportament şi/sau economice. Măsurile de creştere a eficienţei sunt toate acele acţiuni care, în mod normal, conduc la o creştere a eficienţei energetice ce poate fi verificată, măsurată sau estimată. Proiectul implementează măsuri de îmbunătăţire a calităţii mediului în înconjurător şi de creştere a eficienţei energetice. 3.3 TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Tehnologia informaţiei este tehnologia necesară pentru procesarea informaţiilor, în particular folosinţa computerelor electronice pentru a converti, procesa şi a transmite informaţii. Comunicatiile globale prin satelit sunt de acum o realitate, ocolul Pamântului înt-un satelit artificial se face în 90 de minute, iar mesajele de telecomunicatii, transmise prin echipamentele existente, fac
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 99

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

acest ocol în câteva secunde indiferent ca este vorba de mesaje scise, de imagini sau de alte forme de semnale reductibile la semnale electrice. Tocmai de aceea sunt de nelipsit telefonul, radioul si televizorul din unităţile de cazare şi centru info. Clientii se vor pute conecta si la internet. 3.4 ACHIZIŢII PUBLICE Vă rugăm să completaţi formularul privind programul/ calendarul achiziţiilor publice: ACHIZIŢII PUBLICE DEMARATE/EFECTUATE PÂNĂ LA DEPUNEREA CERERII DE FINANŢARE Obiectul contractului/ Nr. crt. Acordului-cadru pentru realizarea proiectului 1 Serviciile de colectare a deşeurilor şi de reciclare 2 Întreţinerea şoselelor 3 Copiatoare şi aparatură de birou 4 Papetărie

Valoarea reală (Lei)

Procedura aplicată

Data începerii procedurii*

Data finalizării procedurii*

ACHIZIŢII PUBLICE PRECONIZATE DUPĂ DEPUNEREA CERERII DE FINANŢARE Obiectul contractului/ Acordului-cadru pentru realizarea proiectului Echipamente IT Produse şi servicii de curăţenie
* Se va completa cu nr. lunii (ex. a treia luna) de la semnarea acordului de finanţare

Nr. crt.

Valoarea estimată (Lei)

Procedura aplicată

Data estimată pentru începerea procedurii*

Data estimată pentru finalizarea procedurii*

100

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

4. FINANŢAREA PROIECTULUI 4.1 PROIECTE PRIVIND INFRASTRUCTURA DE TURISM DE UTILITATE PUBLICA 4.1.1. BUGETUL PROIECTULUI Nr. crt 1 CAPITOL 1 1 1.1 1.2 1.3 2 Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului Achiziţionarea (exproprierea) terenului 9.200.000 Amenajarea terenului Amenajarea pentru protecţia mediului TOTAL CAPITOL 1 CAPITOL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului Alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energie electrică, telecomunicaţii Cheltuieli aferente racordării la reţelele de utilităţi TOTAL CAPITOL 2 CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică Studii de teren (geotehnice, geologice, hidrologice, hidrogeotehnice, fotogrammetrice, topografice şi de stabilitate a terenului) 20.000 Cheltuieli pentru avize, acorduri, autorizaţii de construcţie Proiectare şi inginerie Consultanţă Asistenţă tehnică TOTAL CAPITOL 3 CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiţii Construcţii şi instalaţii Utilaje şi echipamente specifice şi funcţionale Dotări de specialitate TOTAL CAPITOL 4 CAPITOLUL 5 Denumirea capitolelor şi subcapitolelor 2 Cheltuieli neeligibile 3 Cheltuieli eligibile 4

TOTAL 5=3+4

TVA* 6

80.000 65.000 9.345.000

9.345.000

2.1

970.000 7.600 977.600

2.2

977.600

3

3.1

3.2 3.3 3.4 3.5 4 4.1 4.2 4.3 5

30.000 15,000 20.000 8.000 93.000

4.405.000 705.800 790.200 5.901.000

proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare

101

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

Alte cheltuieli 5.1 Organizare de şantier 5.1.1 5.1.1. Lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier 5.1.2 5.1.2. Cheltuieli conexe organizării de şantier 5.2 Comisioane, taxe şi cote legale 5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute TOTAL CAPITOL 5 6 CAPITOLUL 6 Cheltuieli aferente implementării proiectului 6.1 Cheltuieli de publicitate şi informare 6.2 Cheltuieli de audit TOTAL CAPITOL 6 I TOTAL cheltuieli II Alte cheltuieli neeligibile III TOTAL GENERAL (I+II) 2.000

45.000

25.000 5.000 20.000 97.000

1.200.000 30.000 1.230.000 17.643.600 3.705.447 21.349.047

4.1.2. SURSE DE FINANŢARE A PROIECTULUI [MODEL] Prezentaţi detalierea surselor de finanţare ale proiectului, conform tabelului:
NR. CRT. SURSE DE FINANŢARE VALOARE (RON)

I A. B. II A. B III

Valoarea totală a proiectului, din care: 21.349.047 Valoarea neeligibilă a proiectului 12.927.447 Valoarea eligibilă a proiectului 8.421.600

Contribuţia proprie în proiect, din care: 150.000 Contribuţia solicitantului la cheltuielile eligibile Contribuţia solicitantului la cheltuielile neeligibile Asistenţă financiară nerambursabilă solicitată 50.00 100.000 8.371.600

În care: I Valoarea totală a proiectului = Valoarea neeligibilă a proiectului + Valoarea eligibilă a proiectului + TVA II Contribuţia proprie în proiect = Contribuţia solicitantului la cheltuieli eligibile + Contribuţia solicitantului la cheltuieli neeligibile + Autofinanţarea proiectului*

102

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

5. CERTIFICAREA APLICAŢIEI

5.1 DECLARAŢIE Confirm că informaţiile incluse în această cerere şi detaliile prezentate în documentele anexate sunt corecte şi asistenţa financiară pentru care am aplicat este necesară proiectului pentru a se derula conform descrierii. De asemenea, confirm că nu am la cunoştinţă nici un motiv pentru care proiectul ar putea să nu se deruleze sau ar putea fi întârziat. Înţeleg că dacă cererea de finanţare nu este completă cu privire la toate detaliile şi aspectele solicitate, inclusiv această secţiune, ar putea fi respinsă. Prezenta cerere a fost completată având cunoştinţă de prevederile articolelor 473, 474, 479, 484 din Codul Penal adoptat prin Legea nr. 301/2004. Data

Numele , prenumele UJFALVI ALEXANDRU ROBERT reprezentantului legal al solicitantului sau persoanei împuternicite

Funcţia ocupată în organizaţie ........DIRECTOR EXECUTIV........

Semnătura.......................... (ştampila)

proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare

103

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

9.2. FESTIVAL STUDENŢESC – „ABSOLVENT DE MAI”

Dosar nr.
(se completează la înregistrare)

CERERE DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ PENTRU OFERTE CULTURALE
PROGRAMUL DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ: PROETNICULTURA 2009 I. DATE GENERALE Organizarea festivalului studenţesc pentru promovarea valorilor tradiţionale româneşti in rândul tinerilor cu titlul „Absolvent de mai”, ediţia a II-a 9 mai 2009 Parcul Etnografic Romulus Vuia (muzeu al satului), zona Hoia, localitatea Cluj Napoca, jud. Cluj

1. Titlul/denumirea: 2. Perioada de desfăşurare: 3. Locul de desfăşurare:

1. Datele de identificare ale solicitantului: Denumirea solicitantului: Director/preşedinte (nume, funcţie): Director economic/Contabil (nume, funcţie): Date de identificare: (CUI + R/) Cod fiscal: Cont IBAN nr.: deschis la: Sediu social: Adresă de corespondenţă: Telefon: Fax: E-mail: Adresă web: Responsabilul de proiect (nume, funcţie): Telefon: Fax: E-mail: Asociaţia „Proiecte ale Eco-Economiştilor” Preşedinte Ghereş Marinela ec. Bianca Trestian

Cluj-Napoca

marinela.gheres@econ.ubbcluj.ro www.ecoeconomisti.ro Conf. Dr. Marinela Ghereş Ec. Bianca Trestian 0726725053 marinela.gheres@econ.ubbcluj.ro

104

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

5. A. Domeniile de referinţă pentru care se depune oferta culturală: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Arte vizuale, arhitectură Cultură scrisă (poezie, proză, dramaturgie) Cinematografie, audiovizual Dans Dialog intercultural Patrimoniu imaterial Patrimoniu cultural mobil Monumente istorice, arheologie Muzică Teatru

x x x x

B. Domeniul principal de referinţă: Patrimoniu cultural mobil

6. Complexitatea ofertei culturale: Program Proiect Acţiune

x

7. Costul total Sursele de finanţare TOTAL Costul suportat de solicitant Alte surse atrase Suma solicitată de la M.C.C. Suma (lei) 7700 1000 2200 4500 Procentul din total 100% 13% 29% 58%

SEMNĂTURĂ L.Ş. __________________________

proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare

105

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

II. PREZENTAREA SOLICITANTULUI 1. Scurtă descriere a activităţilor solicitantului (max. 20 rânduri) Asociaţia „Proiecte ale Ecoeconomiştilor” este organizaţia care doreşte să creeze un cadru pentru realizarea unor proiecte de succes cu impact ecologic, economic şi social deosebit, realizate de tinerii dornici să treacă de la vorbe la fapte şi să aplice noţiunile teoretice dobândite de-a lungul anilor. Fiecare tânăr poate învăţa cum se pot accesa fondurile structurale, cum se realizează documentaţia pentru contractarea unor astfel de fonduri şi cum se realizează implementarea proiectelor. Scopul principal al organizaţiei este însă realizarea de proiecte în domeniul protecţiei mediului care să obţină finanţare europeană şi care să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei actuale a mediului înconjurător.Pentru a realiza această îmbunătăţire este important în primul rând conştientizarea problemei şi încurajarea acţiunilor pro-mediu. Demn de precizat este şi interesul deosebit pentru parteneriatele pe care organizaţia doreşte să le implementeze cu alte ONG-uri din România şi din străinătate. Pe lângă toate aceste intenţii pentru perioada imediat următoare, ecoeconomiştii au deja unele manifestări pe care le-am putea numi consacrate printre studenţii FSEGA. Printre acestea, excursiile tematice (următoarea va avea loc, în curând, la Roşia Montana), festivalul „Absolvent de Mai” dar şi concursul foto cu numele „Cu adevărat unic”, aflat în pragul celei de a treia ediţii. Se doreşte permanentizarea şcolii de vară pe probleme de mediu şi turism precum şi a taberelor ecologice pentru studenţii clujeni. Aşadar, asociaţia „Proiecte ale Ecoeconomiştilor” încearcă să promoveze valorile autentice româneşti, să îmbine cunoştinţele economice cu cele legate de gestionarea corectă a mediului şi implicit a resurselor, să contribuie la accesarea cu succes a fondurilor structurale şi să aducă pentru viitorii tineri economişti un nou suflu, o nouă atitudine pe care o pot folosi ca o trambulină pentru viitoarea carieră. Stiinţa făcută cu conştiinţă este suportul tuturor activităţilor noastre.

2. Experienţa în activităţi similare

Nr. crt. 1. Denumire/titlu Scop şi obiective

Descriere “Absolvent de Mai”, Ediţia I desfăşurat în 6 Mai 2008 Scopul proiectului a fost promovarea valorilor tradiţionale româneşti iar principalul obiectiv a fost aprofundarea cunoştinţelor despre tradiţiile româneşti şi conştientizarea importanţei de a le păstra şi transmite mai departe. Absolvenţii Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor precum şi alte persoane interesate de valorile culturale ale României Creşterea interesului pentru activităţile tradiţionale şi promovarea acestora 3.500,00 lei

Grup(uri) ţintă Rezultate Costuri

106

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

III. DESCRIEREA PROIECTULUI 1. Scurtă prezentare a proiectului Scopul proiectului este promovarea valorilor tradiţionale româneşti. Grupul ţintă este reprezentat de absolvenţii Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor care vor renunţa pentru o zi la ţinuta obişnuită şi vor îmbrăca portul tradiţional românesc.De asemenea,pot participa toţi tinerii care sunt interesaţi de cultura autentică românească,de toţi cei care îmbrăţişează tradiţia şi o preţuiesc la adevărata sa valoare. Obiectivele care se doresc a fi realizate sunt atragerea unui număr de aproximativ 200 de absolvenţi, implicarea a 30 dintre aceştia în activităţile de organizare a festivalului şi creşterea cunoştinţelor despre tradiţiile româneşti si modul prin care acestea pot fi transmise mai departe. Pentru atingerea acestor obiective se vor realiza mai multe activităţi interesante şi atractive care vor conştientiza participanţii asupra faptului că avem rădăcini şi realizări remarcabile pe aceste meleaguri. Într-o atmosferă de sărbătoare cu cântec,joc şi voie bună se va servi mâncarea tradiţională a românilor: pâine, slănină, ceapă, cozonac, mămăligă cu brânză, fasole cu ciolan şi alte bunătăţi, se va organiza un circuit al muzeului satului: pe jos sau descoperind arta echitaţiei asistată de un ghidaj autorizat, o expoziţie de modă pe teme de inspiraţie folclorică, demonstraţie şi cursuri de olărit şi pictură pe sticlă, expoziţie cu produse gastronomice tradiţionale şi ecologice. Va fi pus în scenă şi un obicei tradiţional: nunta românească. Se va percepe o taxă de înscriere de 10 lei iar biletul va consta într-o insignă pe care fiecare dintre participanţi o va primi în momentul completării formularului de înscriere şi achitării taxei de participare. Cei care se vor evidenţia prin activităţile desfăşurate vor fi răsplătiţi cu diplome şi suveniruri constând în obiecte tradiţionale pentru colţişorul de suflet din casa fiecărui român. În ce priveşte gradul de reuşită al evenimentului acesta va fi evaluat prin completarea de chestionare special concepute la sfârşitul evenimentului. 2. Motivaţia şi oportunitatea realizării proiectului Prin acest proiect asociaţia îşi propune promovarea valorilor tradiţionale în rândul absolvenţilor nivel licenţă şi master ai Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor. Tineretul din România este tentat să respingă valorile tradiţionale datorită vechimii acestora, considerându-le depăşite de progresul actual al societăţii şi de importul de subcultură din diferite părţi ale lumii. Astfel, doar printr-o educare permanentă se poate reuşi păstrarea vie a tradiţiilor româneşti şi transmiterea acestora generaţiilor următoare, educare la care proiectul nostru doreşte să contribuie însă într-un mod plăcut, distractiv şi relaxant.Este nevoie de o permanentă promovare a culturii româneşti,o cultură care se bazează pe tradiţii şi valori vechi,preţioase,care datează de secole şi care dovedesc autenticitatea poporului român ca moştenitori ai dacilor şi romanilor.Promovarea acestor valori străvechi este motivaţia organizării unei asemenea acţiuni,iar locul este unul semnificativ,Muzeul Satului din localitatea Cluj-Napoca,locul unde sunt adunate toate dovezile existenţei românilor pe aceste meleaguri străvechi. 3. Scopul proiectului Scopul proiectului este promovarea valorilor tradiţionale româneşti. Această promovare este cu atât mai necesară cu cât astăzi, în toată lumea, există o susţinută preocupare de a salva şi conserva tradiţiile şi chiar de a le promova în afara graniţelor. Şi cine este mai potrivit să facă acest lucru decât tinerii în general şi tinerii absolvenţi în special, care se pregătesc să -şi etaleze cunoştinţele şi să înfrunte lumea.

proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare

107

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

4. Obiectivele urmărite de proiect Obiectivele proiectului sunt: - atragerea unui număr de aproximativ 200 de absolvenţi ai Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor; - implicarea unui număr de cel puţin 30 absolvenţi şi membrii ai asociaţiei în organizarea evenimentului şi susţinerea activităţilor artistice desfăşurate şi cu această ocazie descoperirea de noi talente printre absolvenţii Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor; - conştientizarea de către un număr cat mai mare de studenţi şi absolvenţi a valorilor tradiţionale româneşti - aprofundarea cunoştinţelor despre tradiţiile româneşti şi conştientizarea importanţei de a le păstra şi transmite mai departe, evaluarea acestui obiectiv se va realiza prin aplicarea de chestionare la sfârşitul evenimentului; 5. Grupurile ţintă Grupul ţintă este reprezentat de absolvenţii Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor dar pot participa şi alţi studenţi ai facultăţii precum şi dascălii acestora. Vom invita şi reprezentanţi din toate instituţiile cu care am colaborat în „Campania Moş Nicolae işi alege culoarea”, pentru că educaţia trebuie să înceapă devreme ca să dea roade semnificative în timp. 6. Relevanţa proiectului pentru grupurile ţintă „Absolvent de mai” reprezintă un dar oferit tinerei generaţii de absolvenţi, înt -un alt cadru încărcat de valoare şi semnificaţii profunde. Aceste cunoştinţe noi sau reîmprospătate despre valorile neamului semnificând o încununare a tuturor cunoştinţelor acumulate de-a lungul anilor de studiu, având însă un caracter mult mai atractiv pentru că studenţii participă într-o atmosferă de voioşie, optimism şi multă însufleţire la asemenea acţiuni. Fiind la ediţia a II-a se poate spune că impactul asupra participanţilor este unul decisiv atunci când aceştia sunt invitaţi să renunţe pentru o zi la ţinuta obişnuită, să îmbrace portul tradiţional românesc, să se implice în diverse activităţi tradiţionale şi să redescopere bucatele savuroase cu specific românesc. 7. Calendarul evenimentelor 1. Etapa pregătitoare: 1.1.Mai întâi se va încheia un acord de parteneriat şi condiţiile de desfăşurare ale evenimentului în Muzeul Etnografic Romulus Vuia al Transilvaniei pentru data de 9 Mai 2009. 1.2.Se vor căuta voluntari pentru diversele activităţi care vor fi desfăşurate şi vor fi stabilite sarcini clare pentru fiecare dintre aceştia. 1.3.Se vor pregăti şi distribui materialele promoţionale: afişul evenimentului, ecusoane, insigne care vor servi drept bilet de intrare, diplome speciale pentru participanţi precum şi invitaţiile speciale pentru media şi personalităţi. 1.4.Se vor elabora formularul de înscriere şi chestionarul care va servi la evaluarea rezultatelor. 1.5.Absolvenţii de anul trecut care au participat la “Absolvent de Mai ediţia I vor susţine diverse prezentări în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor pentru o mai bună promovare în rândul studenţilor.
108 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

1.6.Se vor pune bazele organizării expoziţiei de modă pe teme de inspiraţie folclorică şi a expoziţiei cu produse gastronomice tradiţionale şi ecologice. 1.7.Se vor pune bazele organizării concursului de ciclism şi echitaţie. În acest sens se va încheia un contract cu baza hipică “Manej il Cavallino” si baya hipica “Gala”. 1.8.Se vor achiziţiona materialele necesare pentru buna desfăşurare a evenimentului şi va fi închiriat autocarul facultăţii prntru transport. 2. Etapa de desfăşurare: În data de 9 Mai orarul va fi următorul: 08:30-09:00 - Transport Centru, Statuia lui Matei Corvin - la Muzeul Etnografic Romulus Vuia al Transilvaniei, secţia în aer liber – Hoia 9-11:30 - Întâmpinarea oaspeţilor cu pâine şi sare şi descoperirea minunilor găzduite în muzeu cu ajutorul muzeografilor şi echipei de ghidare - BIOEXPO de produse gastronomice româneşti, cu posibilitatea de degustare 13:30-14:30 - Parada costumelor populare autentice şi prezentare de modă de inspiraţie folclorică pentru tineret 14:30-15:30 - Cântec, joc, voie bună, program artistic susţinut de invitaţi speciali, concurs de glume 15:30-17:30 - Concurs de ciclism şi echitaţie - Aplicarea chestionarelor la sfârşitul evenimentului şi premierea participanţilor 3. Etapa de evaluare şi raportare: 3.1.Se va face o analiză,o interpretare şi o sintetizare a informaţiilor obţinute în urma aplicării chestionarelor pentru a evalua rezultatele evenimentului şi gradul în care obiectivele au fost atinse. 3.2.Se va trece la promovarea ediţiei a III-a imediat după terminarea ediţiei a II-a prin organizarea în cadrul facultăţii a unui concurs foto cu cele mai reuşite imagini surprinse de participanţi iar aceştia vor fi premiaţi cu obiecte promoţionale ale Asociaţiei Eco-Economiştilor. 8. Planul de comunicare şi PR Campania de informare şi publicitate ocupă un loc important în succesul acţiunii,tocmai de aceea aceasta începe din timp şi se realizează prin tipărirea şi distribuirea de materiale informative(pliante,broşuri,afişe),promovare în reviste,ziare şi la posturile locale de televiziune.Festivalul va fi mediatizat în revista Zum, Cluj Express, la posturile TV Protv, NCN şi la posturile de radio Radio Cluj, Radio Guerilla. Absolvenţii din anul 2008 vor susţine diverse prezentări ale festivalului folosindu-se de poze şi întregistrări şi vor împărtăşi tinerilor absolvenţi experienţele pe care le-au trăit în cadrul primei ediţii a festivalului. Pentru aceasta se vor organiza diverse prezentări în cadrul facultăţii şi vor fi postate afişe de promovare. Vor fi date interviuri la faţa locului şi vor fi imortalizate imagini unice crescând popularitatea festivalului şi a asociaţiei.

proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare

109

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

9. Rezultatele aşteptate Se aşteaptă atragerea unui număr de aproximativ 200 de absolvenţi ai Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor precum şi implicarea unui număr de cel puţin 30 de absolvenţi în activităţile artistice desfăşurate. Pentru încă 40 studenţi, membrii activi ai asociaţiei noastre,implicaţi în organizarea şi buna desfăşurare a evenimentului.Această experienţă acumulată în organizarea unui eveniment de o asemenea amploare ar putea fi generatorul altor iniţiative şi activităţi viitoare. Fiecare tânar, prin experienţa acumulată va putea fi un promotor al acţiunilor de marketing cultural făcut la standarde ridicate. Prin succesul implementării unei astfel de acţiuni se doreşte creşterea importanţei tradiţiilor româneşti cel puţin pentru participanţi,conştientizarea de către aceştia a valorilor acestora şi promovarea de către aceştia a acestor valori în rândul rudelor,prietenilor,cunoştinţelor. 10. Continuarea proiectului în viitor Se preconizează organizarea anuală a acestui festival, fiind de fiecare dată inovator datorită faptului că în fiecare an absolvenţii vor fi alţii, vor veni cu idei noi căutând de fiecare dată să facă ceva mai frumos, mai deosebit. De asemenea, festivalul nu este monoton deoarece în fiecare an tema festivalului va fi alta,încercându-se abordarea unor tradiţii specific româneşti,dar care diferă de la o regiune geografică la alta. Dorim să facem festivalul apreciat astfel încât să ajungă o adevărată tradiţie a absolvenţilor Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor IV. PARTENERUL/PARTENERII SOLICITANTULUI care participă la program/proiect/ acţiune

Date de identificare Denumire legală

Partener 1
MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI

Partener 2
UNIVERSITATEA BABEŞBOLYAI, FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR

Partener „n”

Statut juridic Adresă oficială Str. Memorandumului Str. Teodor Mihali, 58-60 nr. 21, 400114 Cluj- 400591, Cluj Napoca Napoca

Persoană de contact Telefon, fax Adresă e-mail Web site Tel. +40.264.592344 Tel. 40+ 0264/41865240 +40.264.592148 + 0264-41.86.52/3/4/5 contact@muzeuletnografic.ro www.muzeulenografic.ro http://econ.ubbcluj.ro/ Împrumutarea autocarului şi a altor instrumente necesare organizării festivalului
Mapa intreprinzătorului în agroturism

Rolul şi implicarea în Gazda evenimentului activităţile cuprinse în program/proiect/acţiune Ghidaj autorizat
110

Mapa intreprinzătorului în agroturism

V. BUGETUL 1. Venituri Sursa de finanţare
(1)

Suma solicitată1 (lei)
(2)

Suma aprobată (lei)
(3)

Suma contractată2 (lei)
(4)

%3
(5)

Costul suportat de solicitant Sponsori Suma solicitată de la M.C.C. Total

1000 2200 4500 7700

1000 Nu avem informaţii Nu avem informaţii

1000

13 29 58 100 Anexa 1.

2.

Deviz estimativ de cheltuieli
Suma totală (lei) Contribuţia solicitantului (lei) Contribuţia altor finantaţori (lei) Suma solicitată de la M.C.C. (lei)

Tipul cheltuielilor4 TOTAL GENERAL a) costuri materiale şi servicii b) costuri de producţie

7700

1000 200 150 200 100 50 100 100 100 -

2200 700 150 200 300 150 200 100 200 200

4500 1600 200 1300 500 400 100 400 -

2500 500 c) închirieri de spaţii şi aparatură 1500 d) onorarii 200 e) prestări servicii 900 f) premii 200 g) realizarea de studii şi cercetări, consultanţă de specialitate h) seminarii, conferinţe, ateliere de lucru i) tipărituri 600 j) acţiuni promoţionale şi de 300 publicitate k) cazare l) transport intern şi internaţional m) achiziţionarea de dotări 700 5 necesare derulării proiectului n) diurnă o) cheltuieli de personal 100 p) cheltuieli administrative 200
1 2

Cereri depuse. Contract semnat sau în curs de semnare la data depunerii prezentei cereri. 3 Procentul pe care îl reprezintă suma solicitată din cheltuielile totale necesare pentru realizarea proiectului. 4 Capitolele de cheltuieli eligibile, cf. Art. 4, alin. (1) din Ordonanţa nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, cu modificările şi completările ulterioare. 5 Cheltuielile pentru achiziţionarea de dotări se acoperă în limita unui procent de 20% din totalul finanţării nerambursabile acordate
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 111

Solicitantul: ..........................................................................

Anexa 2.

Grafic de finanţare nerambursabilă pe activităţi
Perioada de emitere a facturii Tranşa 1 Etapa de pregătire a proiectului/ acţiunii culturale Subtotal 1 Tranşa 2 Etapa desfăşurării proiectului/ acţiunii culturale Subtotal 2 Tranşa n* Etapa finală a proiectului/ acţiunii culturale Subtotal n Total general (Subtotal 1+Subtotal 2+...+Subtotal n) Responsabil proiect cultural (nume, prenume, semnătură şi ştampilă) Marinela Ghereş
Tranşe n* conform prevederilor Art. 6 din O.G. nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale

Etapele programului/proiectului/ acţiunii culturale

Activităţi specifice pe categorii de cheltuieli eligibile din deviz

Suma de facturat (cf. contractului de finanţare nerambursabilă)

Mapa intreprinzătorului în agroturism

DECLARAŢIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE
Subsemnatul ..Marinela Ghereş........ Date de identificare: CNP ....................................................... CI seria……. nr. ………… eliberată de ……………………….la data de……...……. Adresa:…………………………………………………………………………………. Localitate:Cluj-Napoca………………………………….Judeţ: Cluj………………… Contacte: tel.….fax……………………….mobil :0726725053 e-mail :marinela.gheres@econ.ubbcluj.ro website :www.ecoeconomisti.ro în calitate de:  PFA  reprezentant legal al organizaţiei/instituţiei/societăţii comerciale : Numele organizaţiei/instituţiei/societăţii comerciale:. Asociaţia Proiecte ale Eco-Economiştilor............................................... Funcţia: ....preşedinte al asociaţiei...................................................................................... Titlul proiectului: „Absolvent de mai”, ediţia a II-a Cod de identificare:
declar pe propria răspundere că: I.     Solicitantul nu se află în nici una dintre următoarele situaţii: Solicitantul nu se afla în incapacitate de plată; Solicitantul nu are plăţile sau conturile blocate conform unei hotărâri judecătoreşti definitive; Solicitantul nu a încălcat cu bună ştiinţă prevederile unui alt contract finanţat din fo nduri publice; Solicitantul nu este vinovat de declaraţii false cu privire la situaţia economică;

 Solicitantul nu are datorii către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănă tate, bugetele locale sau fondurile speciale;

 Solicitantul nu este condamnat pentru: abuz de încredere, gestiune frauduloasă, înşelăciune, delapidare, dare sau luare de mită, mărturie mincinoasă, fals, uz de fals, deturnare de fonduri   Solicitantul nu se afla in stare de dizolvare sau lichidare Solicitantul a respectat obligaţiile asumate prin contractele de finanţare nerambursabile anterioare.

II. Voi asigura contribuţia minimă din valoarea totală a proiectului / activităţii propus spre finanţare în cadrul Programului ...Proetnicultura 2009... şi voi face dovada disponibilităţii contribuţiei proprii.
proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare 113

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

III.

Toate informaţiile cuprinse în Cererea de finanţare sunt reale, corecte si complete.

IV. Am citit şi am înţeles Ghidul general de solicitare şi Anunţul public al Programului Proetnicultura 2009. V. Reprezintă conflict de interese orice situaţie care îl împiedică pe solicitant în orice moment să acţioneze în conformitate cu obiectivele autorităţii finanţatoare, precum şi situaţia în care executarea obiectivă şi imparţială a funcţiilor oricărei persoane implicate în implementarea programului, proiectului sau acţiunii poate fi compromisă din motive familiale, politice, economice sau orice alte interese comune cu o altă persoană. Subsemnatul, ca persoană fizică sau ca persoană cu drept de reprezentare a organizaţiei solicitante în ceea ce priveşte implementarea proiectului, mă oblig să iau toate măsurile preventive necesare pentru a evita orice conflict de interese, aşa cum este acesta definit mai sus, şi, de asemenea, mă oblig să informez autoritatea finanţatoare despre orice situaţie ce generează sau ar putea genera un asemenea conflict. Cunoscând pedeapsa prevăzută de art. 292 din Codul penal pentru infracţiunea de fals în declaraţii, am verificat datele din prezenta declaraţie, care este completă şi corectă.

Numele şi semnătura reprezentantului legal al organizaţiei/instituţiei:

GHEREŞ MARINELA

Ştampila organizaţiei/instituţiei (după caz): Data

solicitante

114

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Festivalul studentesc

Locul de desfăşurare:
Muzeul Etnografic Romulus Vuia al Transilvaniei

”ABSOLVENT DE MAI”
ediţia a IIII-a

Data:
9 Mai 2009

Organizator: Organizator:
Asociaţia Proiecte ale EcoEco-Economiştilor

PROGRAMUL EVENIMENTULUI
08:30-09:00 - Transport Centru, Statuia lui Matei Corvin - la Muzeul Etnografic Romulus Vuia al Transilvaniei, secţia în aer liber – Hoia 9-11:30 - Întâmpinarea oaspeţilor cu pâine şi sare şi descoperirea minunilor găzduite în muzeu cu ajutorul muzeografilor şi echipei de ghidare - BIOEXPO de produse gastronomice româneşti, cu posibilitatea de degustare 13:30-14:30 - Parada costumelor populare autentice şi prezentare de modă de inspiraţie folclorică pentru tineret

OBŢINEREA FINANŢ ĂRII
CERERE DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ PENTRU OFERTE CULTURALE

adresată

MINISTERULUI CULTURII, CULTELOR ŞI PATRIMONIULUI NAŢIONAL

14:30-15:30 - Cântec, joc, voie bună, program artistic susţinut de invitaţi speciali, concurs de glume 15:30-17:30 - Concurs de ciclism şi echitaţie

PROETNICULTURA 2009 PROGRAMUL DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ

COST TOTAL Sursele de finanţare TOTAL 7700 Suma (lei) Procentul din total

MOTIVAŢIA ŞI OPORTUNITATEA REALIZĂRII EVENIMENTULUI
Tineretul este tentat să respingă valorile tradiţionale datorită vechimii acestora, considerându-le depăşite de progresul actual al societăţii.

educare permanentă

100%

Costul suportat de solicitant Alte surse atrase

1000

13%

2200

29%

Suma solicitată de la 4500 M.C.C.

58%

a i vie neşt rea â tra r rom s pă iţiilo tr d tra ge a ns ne m i ra ter ţiil ea or t ur rad m iţi ăt ilo oa r re

SCOPUL PROIECTULUI

GRUPUL ŢINTĂ

Scopul proiectului este promovarea valorilor tradiţionale româneşti. Această promovare este cu atât mai necesară cu cât astăzi, în toată lumea, există o susţinută preocupare de a salva şi conserva tradiţiile şi chiar de a le promova în afara graniţelor. Şi cine este mai potrivit să facă acest lucru decât tinerii în general şi tinerii absolvenţi în special, care se pregătesc să-şi etaleze cunoştinţele şi să înfrunte lumea.

este reprezentat de absolvenţii Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor dar pot participa şi alţi studenţi ai facultăţii sau chiar dascăli.

proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare

115

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

PLANUL DE COMUNICARE ŞI PR Prezentări ale evenimentului
ii enţ olv abs i e r t a că e M cut d De l tre anu de

REZULTATELE AŞTEPTATE

Media:
-revista Zum -Cluj Express -Protv -NCN -Radio Cluj

• atragerea unui număr de aproximativ 200 de absolvenţi ai Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor • implicarea unui număr de cel puţin 30 de absolvenţi în activităţile artistice desfăşurate • aprofundarea cunoştinţelor despre tradiţiile româneşti şi conştientizarea importanţei de a le păstra şi transmite mai departe

FS la EG A

ze şi Cu po ări tr înregis iţia I ed de la

-Radio Guerilla

CONTINUAREA PROIECTULUI ÎN VIITOR
Se preconizează organizarea anuală a acestui festival, fiind de fiecare dată inovator datorită faptului că în fiecare an absolvenţii vor fi alţii, vor veni cu idei noi căutând de fiecare dată să facă ceva mai frumos, mai deosebit. Dorim să facem festivalul apreciat astfel încât să ajungă o adevărată tradiţie a absolvenţilor Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor.
Directorul festivalului: conf. dr. MarinelaGhereş email: marinela_ghere@yahoo.com marinela.gheres@econ.ubbcluj.ro Taxă de participare: 10 RON

_______________________________________
Valorile autentice şi iarba verde de la Hoia vă aşteaptă!

_______________________________________ _______________________________________ _______________________________________ _______________________________________ _______________________________________ _______________________________________

________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________
116 Mapa intreprinzătorului în agroturism

Formular de înscriere
Festivalul studenţesc”Absolvent de MAI”, ediţia a II-a Muzeul Etnografic al Transilvaniei Romulus Vuia, secţia în aer liber-Hoia Data: Sâmbătă, 9 mai, 2009 începând cu ora 09:00 Repere orare 08:30-09:00 Transport Centru, Statuia lui Matei Corvin Muzeul Etnografic al Transilvaniei Romulus Vuia , secţia în aer liber - Hoia Întâmpinarea oaspeţilor cu pâine şi sare şi descoperirea minunilor găzduite în muzeu cu ajutorul muzeografilor şi echipei de ghidare BIOEXPO de produse gastronomice româneşti, cu posibilitatea de degustare Activităţi

Mapa intreprinzătorului în agroturism

9:00-11:30 11:30-13:30

proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare
13:30-14:30 14:30-15:30 Parada costumelor populare autentice şi prezentare de modă de inspiraţie folclorică pentru tineret Cântec, joc, voie bună, program artistic susţinut de invitaţi speciali, şi absolvenţi ai promoţiei 2009, concurs de glume Concurs de ciclism şi echitaţie şi în paralel nunta tradiţionala-concurs între regiuni Înmânarea DIPLOMELOR de ABSOLVENT ARDELEAN şi consemnarea impresiilor în CARTEA DE AUR a festivalului. Prenume: Adresa e-mail: 15:30-17:30 17:30-18:00 Nume: Telefon: Taxă de participare: 10 RON. Data limită de înscriere: 1 Mai 2009.

Valorile autentice şi iarba verde de la Hoia vă aşteaptă!
Directorul festivalului: conf. dr. Marinela Ghereş şi ec. Bianca Trestian email: marinela_gheres@yahoo.com, marinela.gheres@econ.ubbcluj.ro

117

Marinela Ghereş, Raluca Ciornea, Iuliana Pop

BIBLIOGRAFIE
Referinţe la surse primare 1. Ghereş, Marinela, Turism rural, absorbţia fondurilor europene , Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2009 2. Ghereş, M, 2008, Proiecte economice în domeniile agroalimentar, mediu şi turism, Risoprint ed., Cluj-Napoca 3. Richard Sharpley, Travel and tourism , Ed. Sage publications Ltd., California, 2006 4. Centrul de resurse CREST ,Turism rural- suport de curs, 2008 5. Nigel Morgan, Annette Pritchard, Advertising in Tourism and Leisure – 3rd edition 6. Victor Middleton , J.R.Clarke, Marketing in travel and tourism –Ed. Linacre House, Jordan Hill, Oxford OX2 8DP , 225 Wildwood Avenue Great Britain, 2001 7. Cathy H.S.Hsu ,Tom Powers, Marketing Hospitality -3 rd edition- Ed. John Wiley & Sons, New York, 2002 8. Alistair Williams, Understanding the customer – Hospitality, leisure and tourism –Ed. Elsevier Science, Great Britain, 2002 ; 9. E. Wanda George, Heather Mair, Donald G. Reid, Rural tourism development – Localism and cultural change , MPG Books Ltd., Great Britain, 2009 11. Susan Horner, John Swarbrooke, Consumer behaviour in tourism -2 nd edition – Ed. Elsevier Ltd, USA, 2007 12. Simon Hudson,Tourism and hospitality marketing , Ed. Sage publications Ltd., London, 2008 13. Robert D. Reid, David C. Bojanic, Hospitality marketing management - Ed. John Wiley & Sons, Canada, 2006 14. Todd Comen - Institute For Integrated Rural Tourism, Vermont, SUA trad ., Andrei Kelemen, Gabriel Părăuan România, Turism rural Ghid de bună practică pentru proprietarii de pensiuni - Clubul Ecologic „Transilvania”, ClujNapoca, 15. Chris Cooper, Michael C. Hall, Contemporany tourism- an international approach - Ed. Elsevier Ltd, USA, 2008 16. Leonard J. Lickorish, Carson L. Jenkins, An introduction to tourism – Ed. Butterworth-Heinemann Linacre House, Jordan Hill, Oxford OX2 8DP, 1997 17.Mazilu M., Ecoturism and Touristic Management, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2004 18. Ph. Kotler, Management marketing, Millenium edition, Ed. Prentice Hall, New Jersey, 2000 19. Popoviciu Gabriela, Andra Lazăr ,Agrotourism as development method for Bihor -Hajdu-Bihat region – Buletin UASVM, Agricultură Vol.65, No.2/2008, Cluj -Napoca 20. Anca Dudaş, Mirela Mitulescu, Alina Moşoiu,The montane tourism and agrotourism in România, Analele Universităţii din Oradea, Fascicula: Ecotoxincologie, zootehnie şi tehnologii de industrie alimentară, vol. VII, 2008 21. Goodall, B. Ashworth, G , Markering in the tourism industry, Routledge, London, 1988 22. Thanasis Kizos & Theodoros Iosifides, The Contradictions of Agrotourism Development in Greece: Evidence from Three Case Studies, South European Society & Politics Vol. 12, No. 1, March 2007, pp. 59–77 23. P.Magazin, G. Ştefan, D.Donosa, C.Diaconu, Agroturism- Factor de dezvoltare a spaţiului rural, accesat în data de 24. 12.2009 la adresa http://www.univagro-iasi.ro BIBLIOGRAFIE Kotler, Ph, 2005, Managementul marketingului, ediţia a IV-a, Teora ed. Bucureşti Kotler, Ph., Armstrong, G, 2005, Principiile marketingului, ediţia a III-a, Teora ed. Bucureşti Mitrache, Şt, Manole, V & Stoian, M, 1996, Agrotourism şi turism rural, Fax Press ed., Bucureşti Nistoreanu, P, 2006, Ecoturism şi turism rural, ASE ed., Bucureşti Plăiaş, I, 2007, Consumatorul şi procesul de luare a deciziei, Risoprint ed., Cluj-Napoca Pop, M. D., 2004, Cercetări de marketing, Alma Mater ed, Cluj-Napoca Pop, I., 2008, Cercetare de marketing privind poziţionarea brandului Mentos, lucrare licenţă, susţinută la Cluj-Napoca ***, „Dezvoltarea durabilă – prioritate a Uniunii Europene”, în Catalog Online, 2007 www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=6014 ***, „Reforma economică în România în contextul dezvoltării durabile”, în Catalog Online, 2007, www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=7367 ***, Principalii indicatori conjuncturali, 2007, http://www.insse.ro/cms/files/arhiva_buletine2007/bsl_12.pdf ***, Legislaţie actualizată, 2008, http://www.sort.ro/index.php?page=LEGISLATIE ***, „POS - CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE”, 2 007, HTTP://WWW.GREEN-REPORT.RO/DYNAMIC/STUDII/ENERGIE/POS-CRESTEREACOMPETITIVITATII-ECONOMICE---1031.HTM ***, „PRICEWATERHOUS ECOOPERS - ÎNVERZIREA, STRATEGII PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ GOING GREEN : SUSTAINEBLE GROWTH STRATEGIES”, 2008,

118

Mapa intreprinzătorului în agroturism

Mapa intreprinzătorului în agroturism Referinţe la surse secundare: IPP - Ce (nu) au făcut edilii municipiilor din Romania în privinţa serviciilor publice în ultimii 4 ani Institutul Pacific - Pe creasta valului: O abordare a strategiilor companiilor Business The U.S. Smart Grid Revolution: KEMA’s Perspectives for Job Creation (ianuarie 2009) - Nou WBCSD: Sustainable Consumption: Facts and trends from a business perspective (decembrie 2008) KPMG - International Survey on Corporate Responsibility Reporting (octombrie 2008) KPMG - Climate Change: Is India Prepared? (iulie 2008) KPMG - Schimbările climatice va schimba afacerea (aprilie 2008) Conservare CE - Implementarea Planului de Acţiune pentru Biodiversitate in UE - Nou EEA: Beyond transport policy - exploring and managing the external drivers of transport demand (decembrie 2008) UE - The economics of ecosystems and biodiversity (mai 2008) WBCSD - Piaţa pentru serviciile de ecosistem Construcţii US Green Building Council - Green Buildings Impact Report (noiembrie 2008) Cushman & Wakefield - Landlord & Tenant Survey WBCSD - Utilizarea eficienta a energiei în construcţii HeadLand - Influenta schimbărilor climatice asupra investiţiilor în Marea Britanie Energie Green Power Marketing in the United States: A Status Report (octombrie 2008) - en - Nou PriceWaterhouseCoopers - Inverzirea, Strategii pentru dezvoltare durabila EEA - Estimating the environmentally compatible bioenergy potential from agriculture WWF - Living Planet Report (octombrie 2008) Institutii financiare Greenpeace - Ghidul Hipermarketurilor Verzi (noiembrie 2008) Program Casa Verde Ghidul cetăţeanului - Programul Casa Verde (decembrie 2008) - Nou o http://www.econ.ubbcluj.ro/ecoeconomisti/

HTTP://WWW.GREEN-REPORT.RO/DYNAMIC/STUDII/ENERGIE/PRICEWATERHOUSECOOPERSINVERZIREA-STRATEGII-PENTRU-DEZVOLTARE-DURABILA---7151.HTM ***, Bursa monetar financiară şi de mărfuri Sibiu, www.sibex.ro ***, www.sfin.ro ***, www.standard.ro ***, www.capital.ro ***, www.euroactiv.ro ***, http://www.ecologic.rec.ro/ ***, www.wall-street.ro ***, www.brd.ro ***, www.eximbank.ro ***, www.businessmagazin.ro ***, http://www.agrotur.ro/ ***, http://www.agroturism.com/ ***, http://www.pensiuni.ro/ ***, http://www.pensiuneturistica.ro/ ***, http://www.ruraltourism.ro/ ***, http://www.intervacante.com/ ***, http://www.cazareinsecuime.ro ***, http://www.pensiuni-agroturism.ro/ ***, http://www.cazare-la.ro/Pensiuni_agroturistice_saliste ***, http://www.casamuntean.ro/ ***, http://www.terramythica.ro ***, http://www.travelweek.ro

proiecte * aplicaţii * cereri de finanţare

119

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->