FRUMUSETILE NATURALE

ALE

BANATULUI
cu rocArrrATrlr cutrATtcn BATNEARE gt cATARACTETE ouwARrr
DE

fncrrvnR

ION PASAnTCA

DrN ADMTNISTRATTA ceNrR.qr,A A MoNrroRULUr oFrcrAL. Fosr rNspEcroR LA uzrNELE DE FIER $r DoMENTTLE orN Rrirr,l

MONITORUL OFICI.{L

IMPRTMERTA cENrRelA
BUCUREgTI

$r TTIPRtMERIILE STATULUI

1936

PREFATA
De mult, pentru multe din ldrile de ueche ciuilizalie ale lumii, turismul este una din preocupdrile de prim plan ale organelor de Slof 9i ale iniliatiuei particulare. BoEdtia frumuselilor lor naturale Ie-a idcut cunoscute ?.n lumea intreafd,' aducdndu'ie importante uenituri. Eluelia cu Alpii, Franla cu Coasta de Azur, Austria, Germa' nia, Italia, toate au un turism cu trecut gi bine or{anizat. Romdnia, de;i are frumuseli naturale cum nu au multe {dri, a pur gi simplu turis' neglijat turismul pana n ulfimii ani. La noi - cei - sd. preocupe pe tn mul nu a existat, De abia de curdnd a inceput
drept,

A cunoaqte frumttselile cu care a fost ddruitd lara ta, munfii, codrii, apele, peisagiile, precum gi monumentele istorice de care e Iegatd toatd uieala trecutd. a neamului, monumente presdrate pe tot intinsul mo;iei de eulauia, de biruinlele ;i de loate trecutele izbdnzi uoieuodale, este nu numai o neuoie imperioasd de imbdiere in f rumos, dar este s,i o necesitate cultural-nafionald. de prim ordin. A face pe strdini sd ne cunoascd tara, cu toate splendorile ei, cu admirqbilul ei popor, atdt de bogat ddruit de Dumnezeu cu ceea ce se numeqte spirit artistic, este, de q.semenea, o mare datorie, cdreia trebue sd-i rdspundd atdt Statul, cdf ,si particularii. Sd nu uitdm cd Ungaria, care nu-i decdt o pustd monotond, se sbate sd atra{d cdt mai mulli strdini, pentru a face din ei sprijinitori ai nebuniei
sqle reuizioniste. A face pe strdini sd ne cunoascd lara, este a Ie demonstra fdrd cuuinte, fdrd campanii de presd, fdrd costisitoare demonstralii documentare, cd plaiurile acestea sunt ale noastre prin cele mai strduechi gi mai sfinte drepturi; cd peste tot, la toate rdspdntiile, in cdmpii gi in munfi, neamul nostru i.si are addnc infipte rdddcinile uielii, prin imprescriptibilele drepturi pe cqre le dd nasterea gi moartea. Priuind, apoi, chestiunea din alt punct de uedere, nu uom uita sd remarcd.m cd. izuoarete termqle ;i minerale, aerul curat gi ozonificat Si toate frumuselile priueligtilor noastre insemneazd aur. Suni tn lume fdri, regiuni, sau cel pulin localitdli care trd.iesc gi sc de."-

uoltd larg numai din turism. o organizare ra[iotnld, care trebue sd. aibd intre altele tt 9 specialld -grijd de 'pescuii gi de u6nat, pe care mulgi turigti Ie practicd, ua inllienla considerabil economia'ialionald romi.neascd. ne. cunoagtem, deci, fara ;! s'o ard.tdm cu mdndrie qi cu prie, . Sd. tenie qi.strdinilor; lara aceasta,'frumoasd gi bogatd, pe care aiAfua {enera{ii de strdmo;i au iubit-o. pe care atqtia c-dntd:rdti au cdntat-o: in culorile de lumina ale pdnzelor, in pldns'ul doinelor gi al uiorilor, in strofe si'n sloue de uis si de farmec.i tara aceasta, pe cure scriitori strdini ca Jules Michelet. Robert de Flers. Paul Morand, Kotzebue au admirat-o gi i-au rdmas prieteni pentru totdeauna, seruind-o adela ei qcasd. mai mult decat au seruit-o multi dintre ministrii
no

gtri

ple nip ot e n! iar i,

toria sa este de a nu uita toate celelalte preocupdri - pe ldngd cd frumuselea gi bogdlia plaiurilor l-ugoiene trebue sd' tie cunoscute cdt mai larg. Banatul, linutul clocotitoarelor Cazane ale Dundrii, tinutul de leg-end.d al anticului Hercule, este o piatrd scumpd de mqr'e pre! din splendida Coroand. q Romdniei noastre, Statul Oficiul National de Turism sd nu-l uite.

Rdndurile de fa,ta .uor cauta sa zuprdueascd gl sd. facd, in parte, cunascute frumuselile f q.rd seamdn ale- prouinciei' Banatuluj, Acum, cdnd Ststul a tnfiinlat un Oficiu National de Turism, da-

AUTORUL

cENERALTTATT

iruoemx

de dineolo de muntii-Cernei, cuprinsd in,_^ #-T:^r"l_--'provincia fugoslavia, Dundre };"^#l,t_".?.',.9,ri,ril",:" -9i-delimiterit"-cri i"a"t"fl rvlehedint-ulql ;i al Huniedoarei este unul'dintre *"i .fr""iia" ale ""1" fin'turi Jnrii Romdnegti intregite, sunt pe pa*a"t"r atitea colfuri de farmec """sta ?oiluii d"' ,i r-JAt* minunate -adevirat" incAt mAndlu I:T"*li, :y.."ur" rp,r'e Banalean"I";;-,,Banatu_i rruncea e pertect indreptdlitd, Intradevdr,-atat de darnici a fost natura cu acest finut, incat t-"s"JdA.d?"i afirmd.m cd pufine locuri .""t p"-fr*e atAt de l_i__l: rrumoase gt atat de bogate. Pornegte, celitorulle, sd ve-zi munfii Banaturui, muntii aceia care au atdt sp.ecific, care se deosebesc atat *"tt i"-"iiimun1i, por.d" n-egte -intr'o dimineaJd.transparen-td si dulce ;;d;;Jilitul,r".d" bdrrani s1 a." rruii uria;i. hi .t i;-;iii1i pierdut :l fljy'l",lde -fagi bortd, ca sub boltele templelor lui Dumnezeu, sl mlc sub lmensa vei trece uitat Ei fermecat prin vdi 9,i_ up" i" *i.l"f, fe langl st-an9i,gr-ia;e, pe-ldngd prdpdstii cu fund d"'""tuti,-iil;" piatia hduie.,prelung;_te vei infunda in pegteri il;;il, in care :?1y,\e danteleazd de veacuri minunea stahctitelor gi sta$^"_1r,1."^,T,""]ilo.r vei.lTpl?; pe nesimfite, sufletul de tainica gi marea l191l-t"to_t,"1i-!i Ducune a trumuselii depline. intAmpina in cale cd.prioare- fine gi sfioase ca printe_ ^^, f:^,Ior sele basmelor, la rdscruci de poteci sau la izvor, ori le vei iari'p. colluri de. st6.ncd, imobile, staiuare, inmuiate'n i""i- J niiniaturale srlu,ete .chinezegti, decupate'n gterse depdrtdri pe seninul albastru al zarrr. +r te va intovdrdgi, sdldgios gi sburdalnicl pe tot drumul acesta spre semefia piscurilor, neamul inaripat al codrului, cu f-"--l"T*"" rumlnl nenumdrate'n pene gi 'n sbor gi cu cantec mic de vrajd care
nu se stinge.

._\tl,l""sJe,,cdldtorule,.pe meleagurile acestea gi nu vei mai uita clrpele pe care le vei trdi. Rdtdcegte peste tot. Spre lim_ 1i"_t?1",. ale Muregului, gezile.ape spre clocotul cazinerbr bitrinei'noastre IJunarr, spre bogdfia c6mpiilor dinspre Nord-vest. cand te vei inapora in oraqul_ tdu_ mohorit, vei observa candva, intr'un ceas tarziu de seara, cd ti-e drag!, cd. fi-a rdmas pentru totdeauna draS Jinutul Banatului cd de abia agtepfi

9i

sd-l revezr.

LoCALITA:rI

RE$ITA
carte a Banatului cu descrierea Regifei pentru ,f;"",;3"rfr;;;,"rrd "r", Pentru motivul cd Reqita _ este a n"::X:r r eeiun i pe ; ;; R ; t u #Iri,X ?,: ;;j :lli {", r r ffi " Burrutrlrri; este inima "i; economieri "rf:"rr,i*"Jlii i"iiiir"a cere mai -rru naturale gi cele mai de seamd ." jar"r" jurui in ei; in sfArgit, .$.1upa.te pentru motivur ci cele mai multe i"""ritaii riJr""-Jrir""ti"" surrt a9"_ zate .in apropierea ei, Kenun{and, deci, ra agezarea in fruntea a capitalei, socotim cd, de,si tr" irrJ"p.artim localitdf'or bdndfene de tehnica consacrati a lucririlor de acest gu", ia"""*^iliit"rilor,-;ri"';;;.rd ubot".", un real sprijin it cunoagte."a prouirr"i"i. Locarltatea astdzi tot aqa de.cunoscutd ca qi uzinele ce se-addpostesc.,intransa, ^u..j11, este agezate intr'ol;l;-;"""* o indrlime mdrii de 235 m, o lungime i.-+,ii'-tiJ'r,'. ldfime de

il

;:

i;5:td6

colonizatd treptat cu lucrdtori specializali in industria fierurui, popula{ia Resitei i crescutJ"i"-lbOi"at era in 177t, la 10.061 in 1891, iar astd,zi atinge cca 20,000 iocuitori. Pind la 1858 ;;r;opriu - zis o vieafd comunatd B";i!" independenrd. Lo cuito iti "L "i;fi i r" ?rii .'tui' l!.in.tor, in. clusiv micii industria.si si "i ,in"l" aveau Sriji de toate ne_ voile ror, de administr.ii", ""gu.trii.i-f i?-rij;;;"j;, ' de gcoald 9i de bisericS, Ior_ mAnd un fel de stat in stat. Aruncdnd o privire asupra evolufiei c9n-ru1ei, atAt in ce privegte scoata, cat ei biserica, vom i"d"" J" i"i!,"ii.,;;;;;atd qi de uzine_n'a mai intervenit nimenl-;"1;;i" "aliaturi pAnd la 1g5g. Iat*a s.ituafia in ceea ce privegte biserica: r' rn Iocul unei.vechi biserici, a cSrei datd de construclie nu se cunoagte, a fost ziditd de cdtre u,"in in refdcutd gi mdritd mai L?,rzii t; idi; ' anur tiio-i-[i.Jri"a ,,oua, 2' In 1818 a fost stran;i dela Romani, biserica greco-ortodoxd din "o"s1.oiie,-"u'buni R"situ-ltonluna, 3' In 1820 a fost zidita t"i';riiJ';l biserica gireco-orientard din Regifa-RomAnd, in to""f uii"iu'ri"i^r""rr" de lemn.

;r; ;

l2

4. In 1839 zidesc gi uzinele o biserici gireco-catolicd. 5, In t872 se zide;te, apoi, biserica evan$helicd, iar in 1890 cea reformati, au doui Sermane gi una romAni 6ireco-ort, Primele gcoli - 1868 su6 controlul bisericilor, cu spriiinul, -binefunctionat pAnd in infeles, al uzinelor. Dela aceasti datd ele au f{'st preluate formal de uzine. Toate aceste trei gcoli erau elementare. In 1887 s'a mai deschis incd una in cartierul Stavila. In anul 1877 s'a iniiinfat in Regita gi o gcoali complementard de biiefi Ei fete, care in 1890 se transiormi in gcoali medie numai pentru baieli, devenind in 1919 gimnaziu cu seclie rom6.ni 9i Sermand. Sub regimul romin toate gcoalele au trecut la Stat, Intreagi vieald a acestei localitdfi, ingiratd pe mai bine de un secol qi iumitate, se impletegte pe viea{a gi pe evolufia marilor uzine. Datoriti poziliei sile centiale, Reqita a lost aleasd ca sediu al intregului aparat administrativ al societitii. Incd din 1891 cuprindea: a) Toate administraliile de exploatare ale minelor, domeniilor, uzinelor gi a fabricei de maqini din localitate; b/ Administralia minelor de iier dela Ocna de Fier; c/ Administralia minelor dela Doman * Secul; Dognecea; d/ Conducerea cuptoarelor inalte din Bocga gi e/ Administrafia complexului de uzine din Anina; f/ Administratia Ocoalelor Silvice din Reqifa-Montani Ei RomAni, Carasova, Viliug gi Brebul; g/ Administrafia cuptoarelor de var din Colfan gi fabrica de cd' rdmidd din Bocqa Romini; hl Administrali.a morii din Bocga Veche; i/ Biroul de expedifie din Bocga; l/ Institutul de ajutor al lucrdtorilor, cu un spital in Regifa-

Montand, Pentru infrumusefarea localitdfii, inci din 1871, cu ocazia serbirii primului centenar al uzinii, se amenaiase Parcul Iosefina cu o multime de alei qi locuri de dans, Vieata culturalS a localitafii se desfdgoard din timpuri destul de vechi, atAt RomAnii cAt Ei colonigtii intrecAndu-se in manifesta' fiuni, de multe ori bine inchegiate, pe terenul acesta, RomAnii au urmdtoarele asociafiuni culturale: c,l Reuniunea RomAni de cAntdri gi muzici din Regita-Montand,

infiintatd la 1872i b,/ Reuniunea RomAnd de lecturd din ReEifa-Montand, infiin' tatd la 1895; c,l Corul plu$arilor din Regi{a-Romind, infiinlat la 1870, Ca asocialiune a lucrdtorilor pentru suslinerea intereselor lor pro{esionale fa{d de societate amintesc de sindicatul nalional romdn. Acesta, animat de sentimente pur nafionale, cauti si contrabalanseze vechiul sindicat internafional care este mult mai puternic local propriu pentru adundri, petreceri gi teatru, ;i cu 'ferminAnd cu aceste cAteva precizdri, mai mult de domeniu sta-

IJ

tistic Ei istoric, vom ciuta si prezentim Regita cu bogSfiile ei, cu priveligtile ei, cu aspectul ei pitoresc, cu vieala ei. Uzinele care prelucreazd iierul, unele dintre cele mai importante din Europa, sunt sulletul localitdlii. Prin ele trec bodtii de milioane, devenind bogifii de miliarde, Regifa conteazd. azi ca fiind unul dintre cele mai importante gi bogate centre industriale ale tirii. Subsolul ei, de asemenea, poartd bogd{ii nenumdrate. Este de remarcat ci in afari de imensele bogelii ale subsolului, Regi{a gi imprejurimile ei au lost boSat dotate de naturi gi cu minunate priveligti. In special de mare efect este priveligtea ce i se arati cdl5torului cdnd vine dela Bocga spre Regifa, de-a-lungulBerzave|Inainte de intrarea in Regifa se vede in stdngia, avansind ca lava unui vulcan, un munte turtit, provenit din descdrcarea s6iurei fierbinte a furnalelor, a ofeldriilor etc, Panorama uzinelor, de o frumusefe impozantd, se vede mai bine de pe Dealul Crucii, ce are o indlfime de 352 m deasupra mdrii, In primul plan dela stAnSa la dreapta ne apare grupul celor doui furnale inalte cu 7 aparate Cowper, 6 cuptoare Martin cu cogurile lor aliniate, avAnd in iafd terase pentru depozitarea coxului 9i silozuri pentru minereuri, iar in spate Turnitoria. In planul al doilea Laminoarele, iar in al treilea Fabrica de Locomotive, Forjeria, Fabrica de Maqini gi, in fine, Fabrica de Poduri, Cogurile fabricii, 23 de zid gi 3 de tabld, ne apar ca nigte figdri uriage din care fAgnegte incontinuu un fum ce plutegte alene deasupra minunatului orag, In locul vechilor ciocane Ce altd datd sunt acum ridicate mari uzine gi fabrici, intr'un stil arhitectonic impozant, care atrage aten{ia gi mirarea vizilatorilor, Invenfiile timpului modern, bazale pe puterea aburului gi a elec tricitdfii, au fdcut ca actualele uzine sd apard ca nigte uriagi fafi de jucariile de alti datd. Pentru a-{i da seama despre mdre{ia gi posibilitdfile enorme de produclie ale acestui agezdmdnt industrial, trebue neapdrat sd-l vezi Sd vezi cum intruna, iarna gi vara, ziua gi noaptea, cele 26 de coguri varsl nori de fum, ardtAnd cd munca nu se opregte aici niciodati. Sd trdiegti in mijlocul acestei mari frdm6ntdri, inviluit, furat de imensa trepidalie a vielii de munc5, in mijlocul vuietelor, al asurzitoarelor izbituri cu care cad marile ciocane, al Euierului aburului, al duduitului motoarelor, Trebue neapdrat sd vezi marile uzine, sd intri in ele, pentru a-!i iace o idee gi de grandoarea lor 9i de splendoarea priveligtilor 9i aspectelor ce fi le ofer5, CAnd vei intra in ele, nu vei vedea migunAnd oameni fdri numir, dobori{i de incorddri gi de inclegtdri nimicitoare. Vei vedea insA pe om mic, neinsemnat, gi vei vedea enormd. gi vie magina. Macarale uriaEe, migcAndu-se cu precizie gi cu siguranfd de bra| omenesc, apuci gi ridicd greutSli strivitoare. Furnalele inalte scurgi in oale imense guvoiul de foc al fierului topit, JAqnesc scAntei foc minunat de artificii - E frumos, plutegte in jur lumind, albastri gi tare, Te simli 9i tu

1A

mic gi neinsemnat gi infelegi cd. poezia nu se gisegte numai in c6,n' tece, in clrti sau in seninul cerului gi al mirii. In jurul tdu clocotegte munca, creali.a. $i infelegi, pricepi fdri voie, simti pdtrunzdndu-ti in suflet frumusefea ei. Aceasta e Regita gi aceasta e viea{a uzinelor sale. Ce condei ar putea-o descrie aga cum e cu adevirat, aga cum o sirnli cdnd o vezi? TrecAnd la prezentarea priveligtilor naturale, ne vom mirturisi gi aici neputinla de a face o descriere care si se apropie de splendo-

rile reale. Un tablou de o minunatd lrumusete a naturii ni se desfisoari in fafa ochilor, in timpul verii, dacd venind dinspre Oravifa cdtre Reqifa trecem pe drumul ,,$eaua Lupacului". Privind atunci covorul de verdeafl ce se intinde spre Valea Berzavei, simlim intradevdr o imensd plicere care ne umple fiinfa. Spre Sud de Regi{a se ailS un munte chel, cu o iniltime de 314 m, numit Gol, care se continud spre Esi cu munlii Budinic, Archila ce atinge o inilfime de 57t m 9i Triglouef. Irtre acegti munli 9i lanful DoSnecea se afld valea foarte pitoreasci a Domanului, Frumusefile naturale ale Vdii Domanului sunt indescriptibile. La fiecare cotiturd se infifigeazd ochilor tot mai frumoase tablouri. De-a-lungul viii curge un pdrdiag silbatec pind in Regifa Romdn6, unde se varsi in Berzava, Intr'un loc de pe vale se afli un perete de stAnci, din care izvorigte o api cristalini cu o temperaturd de +100 C, numitd ,,Isvorul
Rece".

In stin{a vdii se afli munfii Berzauifa, cu o indllime de 581 m. In dreapta sunt munlii de calcar Gol gi Archita, care se prelungesc mai departe cu o dumbravl. Acegti munli formeazl. o extremitate a lan{ului de munli care porneste dela Moldoua-Noud de lAn{i Dunire qi se intind pAni la Regita Romin6, unde se termini cu Gol. In Valea Domanului sunt numeroase peEteri, unele mai mrci din care fignescizvoare bo$ate de api, gi una mai mare, numiti,,Pegtera Stirnic", a cdrei descriere o dau amdnunfit mai departe. Spre Est de Regita se ridici impozantul munte Ranhina, cu o inillime de 585 m, separat prin Valea Sodol de lanlul munlilor Budinic, Triglovef 9i Archifa. Din valea adAnci a Sodolului pornegte un drum de care, ce mer6ie spre satul Cuptoare, apoi la stAnga spre Secu/ gi mai departe in sus spre muntele Semenic Ai in jos spre Vdliu!. Despre pegtera Sodol, muntele Semenic Ai localitatea V5liug dau mai departe descrieri
separate.

La Sud de Secul se afli muntele Piatra Albd, cu o inillime de /JO m. Spre Est de Secul se afli Valea RduI Alb, care de asemenea este foarte bogatd in frumuseli naturale demne de admirat, In partea dreapti a Berzavei se afli lanlul de munli zis Bstno. uef, cu o inillime de 413 m, Spre Vest de Balnovef urmeazi dealurile Coasta Birla ;i !eroua,

t5

Aceste dealuri mergi mai delrarte spre vest pdnd in Regifa Romand, unde se termini cu .Dealul -crucii, de pe care se poate prinde cu vedgtg1, de ijrrimprejur, o frumoasd pinorami spre CAlnic, Tiroua pdni spre Tdrnoua, precum gi intreaga Regifa. Amintesc in treacit ci Tarnova este singura comund. din Banat ce.gi-a pdstrat pdni astdzi caracterul ei pur dac. Timp de atatea secole locuitorii acestei comune au trdit aproape compiet izolali, reugind sd-gi menfie obiceiurile gi pitorescui lor'port di" u""hi*L.' rnca -gi astdzi femeile tarnovence, vestite pentm viednicia gi frumuse{ea lor ripitoare., poartd. pe frunte cite o-bandd de catifea 'neagrd, ce'le face qi mai interesante, cine a vdzut o,femeie tandrd _gi frumoasi din Tarnova de sigur cd nu-i mai poate uita chipul 9i talia, Peqtera de Calc a Regifei (Stirnic)

rea un larg peisaj pAni la Doman. Fundul pegterii coboard. la cca 10 stAnjeni sub intrare. In interior se intinde cdtre Vest, Nord gi Est. La vest sunt vizibile cele mai mari indlfimi intre 4 qi lpatji 'la cu 6 m, _care in unele locuri se micgorea zd. pdid 1 m. '----In pnrfile nordice sunt gi indllimi p^dnn la 12 m, Pnrfile dela rdsdrit sunt circulabile pini la o depirtare de .^^ 100 metri. Frumoase stalactite ornamenteazd plafonul pesterii, , ,Dacd-se sparge crusta calcaroasd a" io.,." [t'il;'de un strat cre lemm in care se gisesc imprigtiate fosile de oase de ursus Spe-

pegterii. . In- prezent este amenaiat un drum in serpentind lung de 410 m, iar in fafa intrdrii o terasd.'frumoasd, de unde poii;;p;i"?" cu vede-

direcfia sud-Nord la cca 5 km de Re;ifa se desface mica , In vale a Jtlrnlculul. Pe versantul nordic al Dealului Gioaca, ra 130 m deasupra albiei pAlAului ,,Izvorul Rece", se afld intrarea in aga zisa pegtera de Cul" a Re-;ifei, descoperiti in 1829 prin urmitoarLa intAmpiur., un caine de vdndtoaret .care aparlinea unui practicant de mine, urmdrind o vulp^e ce se refugiase in una din multeLe geuri -in roca de calcar, dlsparu terd urme, s'au ficut atunci cercetd,ri pentru gasirea cainelui, dar fdrd rezaltat. In cele din urmi se oferi un Romin din satul cuptoare, care pentru o sumi de bani reugi sd scoatd cAinele din pegterd. ci deschiderea era circulabild gi ci la- aruncarea unei . . Faptul pietre se auzea un sunet, precum 9i vorbele c_e umblau pri" p"p;;; cd in Stirnic ar fi o pegterl in care se ascunde"" io*itJrii cu rile lor in timpul rizboiului cu Turcii, au determi;"i-;;i ta, ziu aveconstituirea unei societ5li, care mdri intrarea Ei fdcu u""".itiil"teriorul

16

lacus, Felis Spelaca gi Elephas Primigenius, ca: dinli, coaste ver' tebre, etc, In interior nu curge ap6, perelii sunt usca{i gi numai dupi ploi durabile apar picituri, In preient pegtera pare sd ofere un bun adipost de iarnd pentru lilieci.
Pegtera Misul Sodol (l6n$n Reqifa)

Pe versantul nordic al Micului sodol, intr'un perete de stinci rdpoase de calcar, cu virlurile acoperite de piduri, se deschid o *ritti,n" de gduri de pegteri, "ut" suttt probabil in le{ilur6 intre ele, intinzindu-s6 pAnd li pegtera mai mare dela Comarnic' Intrarea cea mai accesibili se afli la circa 100 metri deasupra fundului vdii Sodol 9i e indreptati spre risirit, Inillimea 9i ldlimea ei vatiazd' intre 1 9i. 4 metri' D"pk o tungim6 de circa 100 metri, cu mici -curbe,. se indreap!{ brusc spre Nordfcu o coborire de circa 250,pdn6la o adancime de 20 stin jeni, i" pegterd nu sunt,stalactite gi nici resturi de animale preistorice. Din aceasii cauzd. se deduce ci ia ploi mari pegtera a fost umpluti de api, care a spSlat gi a tdrit afari orice resturi, Pe perefii ei se obseivi chiar urmele lisate de apd. In ceea ce priveqte intrarea, se vede ci a fost inchisi odat5 prin dou6 ziduri de piatrd, $5urite, in metri 6irosirne de 1 metru gi depdrtate intre ele la 6 Aci se zice c6" s'ar fi refuSiat locuitorii in timpul nivilirii Turcilor. o a doua pegteri a;ezall mai sus nu este accesibili decat servindu-te de funii gi dilerite unelte.
Pegtera Comarnic

"a "ulr, peEterd Comarnic, presionanta -'A""st impozant monument natural este opera rAului subteran decursul timpului gi-a pdrdsit vechea. sa albie. Po"trii, - - -'l;4";tnd "ur"itt dupd sgomotui subteralr- ce se aude 9i dupi -treqidarnb pi"ioure, cursul Ponicvei trece acum, - de sigur, se simt tiile ce ;-.;a alte straturi'mai dedesubt, pe care a reugit sd le sfredeleasci. acesta asurzitor, o alti prob; de existeTta Afara de mugetul -al acestei ape este 9i o porliune co-mund ambelor cursului subteran albii ce a fost descoperitd in ultimul timp de turigti' de In general, uriaga $roti consta dintr'o galerie principali galerii latesistem de intre$ un ramificd. care" se 7.760-mT""gi*", din

La o depirtare de 19 km spre S-E de Rersi!1 pe. drumul.partiduce la Anina, prin p-adurile Societdlii Regila, se a{15 im-

la

rale mai mici ce insumeazi o lun$ime de 910 m; ele giiuresc aproape orizontal intregul masiv muntos dintre Nauezul-Mic, inall de 631 m qi Clontu Putnata, inalt de 661 m, Degi este ugor accesibild, fdri ghid te poli ritdci in interiorul ei din cauza numeroaselor sale ramificafii, unele incd neexplorate. Aga se explicd gi scheletele de oameni gisite in interior, Temperatura aerului este scdzuti pini la fgo C, Numeroase stalactite gi stalagmite ne apar ca nigte adevdrate coloane, iar picituri de api. curg din cAnd in cAnd. Un frumos ornament !i-l oferi pe ici pe colea gi stAncile de cuar! inegrite de apele feruginoase ce s'au scurs peste ele, Ldlimea ;i indllimea cresc pe unele locuri, formAnd adevirate saloane, iar pe alte pirfi se micgoreazd aga incAt trebue si te apleci ca sd treci. De sub pegteri vine un sgomot inibugit gi ingrozitor produs de cascadele subterane ale Ponicvei, - In prezent, intrarea pegterii este inchisd cu ugi dln zdbrele de Iley, r_ar p_entru vizitarea interiorului trebue sd ai neapdrat permis dela Soc. Regifa,

ANINA
E o localitate foarte sipnaticd, agezatd intr'o vale largi gi acdnci, inconjurati de toate pdrfile de munii impdduri{i cu faJ si'brazi sec_ulari, martorii tainici ai tuturor evenimeitelor ce s'",r -p"tr""ut alti-

dati pe aceste locuri,

Denumirea de Anina vine dela arini-anini, ce cregteau pe locul care s'a amenaiat pentru uzinele de aci, casele sunt toate__ale societdfii Regifa, care re-a construit exclusiv -pentru lucrdtorii gi. funclionarii sei' dela mine--qi- uzirre. Agezarea lor in ordine gi costig ca intr'un amfiteatru p" de nivel ale terenului i{i produce o frumoasd gi pldcuti fip;;;;, "u'*"i" In fundul acestei uriage cdlddri, formatd de configuratia terenului, se afld instalate acum centrala'electricd ;i t"uti"-. Jd ,.*"b;;. Lateral .agezate, cam de-a-lungul cdii ferate, piiu"." mnndrie impoz?ntele. turnuri de extraclie- 9i instalaliunile d" sefurat "u gi .pai.t cirbunii de piatrd scogi cu atdta trudd dela adanci*i au a;;;,rii 700 m. "" Toate aceste instalafiuni miniere gi metalurgice par c6 ar strica intru cAtva splendidul pitoresc al regiunii. Gandind la instalafiunile de separalie gi de pulve rizare a cirbunilo.r, !i.se pare cd ai senza{ia cd frafui 9i'fumui e;i;;;i;" plutesc pretutindeni in aer, coloarea deschisi a caselor desminte insi aceastd senzafie, ce poate fi numai o autosugiestie. In localitate societatea a construit de curdnd un spital modern, precu-m gi un cazinou cu restaurant gi sali de spectacole, servind si ca sal5 de dans, Numirul locuitorilor este aproape 10.000, Ei treiesc o vieafi ideald, cu petreceri colective, specificd minerilor,, ce se infrdfeic prin pericoiele comune ale muicii lor din adAncul abis al minelor.

20

Lacul 9i baraiul Bohui

In apropiere de Anina, apa rdului Bohui este opritd -in cursul ei de un barii, ce-i poarti numele, formAnd un lac splendid cu o su' prafald de t,i5 km'z gi cu ,cea mai mare adincime de 27 metri, Ba' iaiul prezintd o Arosime la coronament de 6 metri, iar jos la bazd de ciica 13 metrl ln apa sa limpede, Soc, Regila face crescitorie de pdstrivi americani, pestrevi de qAu gi crapi. Pistrdvii americani ajung pann la o lunfime de 60 cm, Pescuitul e. permis oricui contra sumJi de lei 80 pentru 1 kg de pegte prins, APu -strinsi de barai servegte pentru ilimentarea localitdfilor Steierdorf Ei Anina, In tiripuri de secetd, apa necesard se lasi sd se scu-r$i printr'un subteran, bare apare iardgi la suprafa!5 in pegtera Bohui, de unde se conduce la Anina printr'un tunel, Pentru excursioniEti, lacul Bohui oferi o romantic[ priveligte, pitoreasci gi fermecdtoare. Brazii de pe marfinea dantelatd a lacuIui, oglindindu-se perfect in apd, par ca gi risturnafi spre fundul albiei. Intr'un pavilion dela debarcader se Sdsegte un regiistru' care se pune la diipozifia vizilatorilor mai mari spre a-gi inscrie impre' siile lor, Relev cuvintele scrise de un mare personaj american' pe care l-am insolit oficial in anul t928. Pe romdnegte ar suna cam astfel: ,,Atdta frumusele n'am vdzut!". Pentru a gusta ceva 9i din senzaliile apei, care te ademenegte cu luciul ei, vizilalorilor le stau la dispozifie 5 bdrci' Picat ci nu se mai dd voie si se facd qi baie!

BOZOVTCI
La o depdrlare de 30 km de Anina, socotiti pe soseaua na- depresiunla in dela conflulionald ce trece de-a-lunful Minigului - linigtita iocalitate enfa acestui rau cu Nera, se afld agezati Bozovici cu un trecut oarecum cunoscut, La prima vedere ili parc mai mult un _tdrg mare deschis, in care pit_rund in afard de goseaua dinspre Anina.inci 2spsele;^una ce vine dinspre Oravifa peste Cdrbunar? gi alta dinspre Valea Cernei prin Bdile- Herculane-Mehadia, Importanfa_ sa militard de sub regimul austro-un6iar ca loca._ litate aproape de granild dovedegte solida cld-dire-a cazdrmii inci existentd, ce a fost construitd pe timpul Mariei Thereza pentru regimentul 13 griniceresc,,;i in care asldzi se afld o gcoali de meserii gi un-Simnaziu,In mijlocul comunei rimAi pldcut impresionat de frurnosul parc comunal ce se intinde ca un covor verde presdrat cu flori divers colorate. . Casele _sunt agezate intr'o aatecare ordine, Ei-fi par ci nu au nimic deosebit. Poate de vind este gi abundenfa minunatelor peisaii cu care ne-am desfitat pe tot parcursul drumului. Ca sd ai insd o frumoasi panorami a comunei, precum gi o vedere mai intinsi asupra pitorescului dimprejur, treb'ue neapdrat sd faci ascensiunea pe Dealul Celor 3 Cruci, zis .si al Caluarului, .. Odate ce ai ajuns in vArf fi se desfdgoard inaintea ochilor privelisti cu adevdrat fermecdtoare. .. Spre Nord zdregti apdrdnd la orizontul depdrtat, intr'o culoare albistrue, melancolicul munte Semenic. Spre Vest zd.regti muntele Plegiua, inalt de L144 m, ce ccncureazd in frumusete cu Semenicul. Intr'un semicerc dela N. E. spre S, V., pe o razd de 15-20 km. se intinde frumoasa fard a Almajutui. acoperiti de pdduri seculare, alterndnd cu llvezi gi ogoare intinse de giau gi porumb, strdbdtutd cam diametral de silbatecul curs al Nerel. . Printre satele principale cuprinse in aceastd regiune, amintim la rAnd:

- Boylggeni, Patag, Prilipefi, Prigor, Ruddria, Bania, Gdrboudf, $opotul Vechi, Dalbitget, Moceri; 9i Ldpusnicul-Mare.

JudecAnd numai dupn bognfia solului cu imbrdcdmintea lui de pdduri, livezi gi cereale, se poate zice cu drept cuvint ci pare o lard binecuvAntati de Dumnezeu, De asemeni in subsolul sdu existd zdcdminle de cirbuni lignit' exploatate altidati de Soc, Regita, Din cauza straturilor cam subtiri, exploatarea lor a fost insd pirdsitd mai tdrziu, fiind socotitd ca nerentabile. Alte bogifie a subsolului din acest linut al Almajului este 9i aurul. Dupi ploi toren{iale, Nera 9i Minigul aduc cu apele lor pdrticele de aur ce se stringeau altidatd de figani. Economia nationald a firii impune asldzi si se faci noi incerciri spre a pune in valoare gi aceste avufii ale subsolului bdndtean,

oRAVTTA
Agezatd in centrul judefului CaraE, a fost ridicati de cAtiva ani la rangul de capitali. Seamind insi mai mult unei comune rurale oran- cu casele lungd de duite deoparte gi de alta a unei singure strdzi principale,

vreo 5 km,

Afari de palatul prefecturii, situat pe locul unde era inainte vreme o moard a Soc, Reqifa, nu vezi altd casi mai risdritd, Priviti de pe dealurile din fafi, Oravifa are insi un farmec deosebit; in panorama ce {i se desfigoarl inaintea ochilor distingi culoarea albi a caselor ce alterneazd" pdnd se pierde cu verdele inchis al arborilor, Legdtura sa cu Anina se face printr'o linie ferati admirabil incadrati cu poieni ;i livezi, a cd.rui descriere o dau mai departe separat, precum gi printr'o qosea nafionald, in lungime de cca 15 km, ce trece printr'o pidure umbroasi de brazl Pentru turigtii ce sosesc la Oravifa, vegnic dornici de preumbl5ri, se recomand[, a vizita urmdtoarele imprejuriml MariIIa, Viaductul Jitin, Tdlua-Mare, Cascada Jitinei, Pe6tera dela izuorul Jitin, muntele Simion de 920 m, muntele Ro/, fdcindu-se ascensiunea fie prin Poiana Julieir la o indlfime de916 m, fie prin Ciclova, Poteca Hofilor, la Rolul Nou, inalt de 987 m; de asemenea muntele Pleqiua, de unde poli cuprinde cu ochiul priveligti admirabile pAni la Dunire, Printre comunele mai depirtale agezate imprejurul Oravifei indicim: La 28 km, Sasca-Montsnd, cu imprejurimile: Dealul Calvarului, de 519 m indlfime; Pegterile Holului gi a Lupului; Stipdnari qi $opotul-Nou. La 54 km, Moldoua-Veche, cu impreiurimile: Pegtera GauraMare; Dealul FdntAna Groasi de 636 m inilfime, de pe care poti prinde cu vederea intregul curs al Dunirii din pirtile acestea, Turigtilor ajungi aci se recomandS. a nu pierde ocazia de a face o excursie cu vaporul pe Dunire in jos prin Cataracte pind la Turnul-Severin. Aceasti excursie fiind foarte interesantd qi instructivd, i-am rezervat o descriere separati,

qA

La 25 km, Soco/ori, de unde poli vizitaz c,l In apropiere, ruinele vechei cetdfi Socolari, ce a jucat un rol istorie; important - b) Lain o depirtare de cca 20 km, cele 3 cascade ale Beuqnifei si lacul izvor Ochiul Beului. Cu acest scop, pornind din Socolari apuci drumul privat al Soc. Regifa ce se indreapti cdtre Anina. Cam la iumdtatea acestui drum, ce trece tot prin re$iuni pdduroase, ajunSi la ramificalia ,,spre Beugnita". De aci, mergdnd spre dreapta, sosegti la pavilionul Societdlii Regifa, de unde incepe si !i se prezinte spectacolul atri$itor gi divertisant al cascadelor. Prima cascadd a Beugnifei ti se aratd drept in fafd ca un splen' did spectacol de film, Fuioarele de api se revarsd dela o indlfime de t4 m peste 2 praguri stincoase, producAnd spume bogate insofite de un tumult

Iar prin imprigtierea picdturilor de api, fin pulverizate, simlim dupi argila ce am indurat-o, pe drum. o plicutd - Ceva rdcoreald. mai departe de-a-lungul pArdului intAlnegti a 2-a cascad[n formatd din 2 miri guvoaie, producdnd un murmur proiund ca sgomotul unei mari orgi de catedrali, Imediat mai sus intAlnegti gi a 3-a cascadd, mult mai lar$d, dar cu o multime de blocuri stAncoase ce-i impiedecd calea gi-i risipegte apa in nenumdrate Euvife, - Spectacolul ce fi se arati in lafa ochilor este aga de sublim, incit rdmAi exlaziat minute intregi. Din in5l{imea impozanti a masivilor stinco;i se prdvali din piatrd in piatri ;uvoiul de apd cristalini gi rece de munte, tocind gi iustruind Stancile cu frecatul-ei continuu. Pe deasupra, un concert de
pdsdrele completeazd viielioasa simfonie a cascadelor, Pentru a vizita si Ochiul Beului te inapoiezi pe acela,*i drum Ei, ajunSdnd goseaua principald, stribafi drumul ce se ramifici pe partea cealaltd. Dupi un parcurs numai de citeva minute ajun$i la locul cdutat, denumit Ochiul Beului, Din apele subterane ale Beugnifei, un izvar alimenfeazi' din abundenli acest lac, care se scurge apoi mai departe, formAnd un. pdrAu plin de farmec gi pitoresc.

armonios,

In direc{ia N, V. de Oravila se intinde tot mai departe reSiunea zisi a Torontalului, foarte bogati in grine, arbori fructiferi Ei vite, Printre localitifile inglobate in aceasti re$iune dela granita de Vest a ldrii sunt de remarcat Partos gi Deta, cunoscute pentru cultura orezului, precum gi Banloc, unde se afli castelul cu ferma model a Altetrei SaIe Regale Principesa Etisabeta.
aga

CICLOVA
Un drum gerpuit cu priveligti incAntitoare de o parte gi de alta te duce vreo 4 km in direcfia rezultantd" spre S,-E. de Oravifa, unde se afli lrumoasa localitate Ciclova, renumitd mai 'nainte vreme pentru exploatirile sale de mine gi Iierdrii. Ca datd a intemeieri.i i se di anul 1735, cAnd au sosit aci un grup de Olteni emigranli ce au ficut primele gospodarii, fapt care indispusese foarte mult curtea imperiald din Viena. Pentru amintirea acestei date, in 1935, luna August, au avut loc la Ciciova-Montand mari serbdri, comemorindu-se astfel 200 de ani dela colonizarea Ohenilor in Banat. Au participat locuitorii gi autoritifile din comunele, Bocga-Montan5, Cdrbunari, Ciclova-Montand, Coronini, Dognecea, Moldova-Noui, Oravi{a, Padina-Matei, Ocna-de-Fer, Regifa, Rusova-Noui, SascaMontand, Stipdnari Ei Vdliug, precum qi doud ccmune din Banatul Iugoslav, anume Straja gi Satul-Nou, Casele din Ciclova stau ingirate de-a-lungul unei vdi lungi de 7 km, ce incepe dela Ciclova RomAnd dinspre Ricagdia gi termini spre N,-E, cu Ciclova-Montan5. De pe indllimile dimprejur poli prinde cu vederea o admirabild. priveliqte spre Oravila gi spre muntele Rol. In Ciclova se aili renumita fabrici de bere ce-i poartd. numele gi cunoscuti pentru gustul foarte pldcut al bduturii ce preparS, Acest giust se datoregte in special apei de munte, unicd in calitatea sa si cu care se face fermentarea orzului, O instalaliune veche de ciocane cu acfiune hidraulicd a iabricat pind mai anii treculi sape, lope!i qi alte obiecte agricole, Din cauza intreruperii exploatarii ce avea loc in timpul de seceii, cdnd deci roata hidraulicd nu mai putea da forla mecanicd. necesard instalaliunilor, fecand-o astlel nerentabild., s'a dispus sistarea ei gi predarea spre fabricalie a articolelor sale la labrica de magini agricole din Bocga RomAnS. Pentru frumuseli naturale se recomandi a se face ascensiuni pe munfii dimprejur; de asemenea vizitarea importantei mindstiri denumiti a ,,Cdluirului". Aceasti mAndstire a fost ziditd in 1859 qi a devenit un ldcag de credinld pentru mai toli locuitorii dimprejur pe o razd. ce se intinde oAni la Dunire,

SASCA
aceasta fiind dova-Veche gi o apuci prin Moldova-Noui spre Sasca drumul ce il ai de parcurs trece-peste numerogi ;i scopul cilitoriei

Daci pornegti de pe malul Dunirii din dreptul localitn{ii Mol-

munli inalfi. Dupd cca 3 ore de mers ajungi la punctul denumit Cqddna, unde drumul intrd in pidure, gi in dreptul cdruia altidati se afla o vestiti topitorie pentru minereurile de arami extrase de pe teritoriile dimprejur, Drumul continud apoi peste alfi munti din ce in ce mai s:unzi. Dupd vreo ori ajungi in valea unui pdrAu ce se varse in Nera gi in care se alld agezati frumoasa localitate muntoasd Sasca, inzestratd de naturd cu priveligti pitoregti uimitoare. Locuitorii ei sunt in majoritate RomAni, printre care au mai rdmas gi cAfiva germani colonizali aci de pe vremea topitoriilor de arami gi plumb, ale cdror urme se mai vid inci gi astdzi,

MOLDOVA-VECHE Sr MOLDOVA-NOUa
Daci pornegti cu vaporul dela Baziag pe Dundre in jos gi strdbafi o distanfd de aproximativ 25 km, ajungi la Moldova-Veche,
o

avale.

localitate bine cunoscutd pentru rolul important ce l-a jucat in istorie, In dreptul ei se gdsesc pe malul Dundrii incd 9i astdzi multe sarcofagii, inscriplii si urme de exploatdri de mine ce ne amintesc de timpul Romanilor. Tot aci generalul Mercy, guvernator austriac, ridicase in secolul al XVIII-lea o cetate micd cu scopuri militare. Astdzi Moldova-Veche a devenit un port insemnat pe ldrmul romanesc al bdtrAnei Duniri. De asemenea gi in ce privegte pitorescul localitdfii insdgi, cAt si al imprejurimilor sale, nu std mai preios. Foarte interesant de examinat este mai ales cursul Dundrii in

Intradevir, de aci albia fluviului incepe sd devind un plan inclipresdrat cu un lan! de stAnci ieginde, pe o iungime de cca 9 km, !at, formdnd serioase piedici pentru navigalie. Pentru ca mersql apei s5-gi cAgtige in ldlime ceea ce nu poate obline in adincime, Dundrea se imparte aci in 2 mafi brafe, a cdror ldlime impreund trece de 2 km, pe cAnd ad6"ncimea nu atinSe decAt 2-3 m sub nivelul cel mai scdzut, cu o panti de abia 8 cm./km, Cele 2 bra{e inchid intre ele insula numitd. Moldova, de aprox, 5 km lungime 9i 2,5 km latime, precum 9i un intreg sir de bancuri variabile, dupa puterea de scurgere a apei. Priveljstea ce !i-o ofera apa cu adAncurile ej este plina de farmec gi melancolie. In spre-N.^-E., la_o departare de cca 1: ora. pe frumoasa sosea ce te duce la Sasca Montanq. se afla Jloldoua-l'loud, cunoscuti mai inainte vreme de asemenea pentru exploatdrile sale de mine de aramd, Astdzi Moldova-Noud este renumitd pentru intinsele podgorii ce posedS aci Soc. Regila gi care constitue o importantd surJi d! venituri pentru ea,

BAZrA$
intri in !ari.
Este o micd localitate la granila noastri de apus, unde Dunirea

Pe locul acesta a;ezaserl Romanii altidati puternica cetate Lederata, ce le servea pentru a face fa!5 scopurilor lor militare dinspre
rdsdrit, Sub regimul austro-ungar, Baziagul a jucat de asemenea o mare importanld, tiind folosit ca port gi gard in le$dturi cu linia de cale feratd Baziag-Timigoara. Astdzi, cele cAteva zeci de case ce de altfel sunt foarte cochete, agezate in amfiteatru pe o coastd de.deal, servesc- mai mult ca locuinle pentru iunclionarii vamali 9i soldalii noqtri dela $r.ani!d In-ce privegte pitorescul regiunii, ai aci de admirat imensa apd a Dundrii,-ee curge majestos plintre malul deschis sArbesc si cel stAncos romAnesc, plin de {armec.

r45\t r5\] 7-5\l7-R]1 r-Ftl ll \lz'|lL\ZI lJ \tP'Il tJ \tz, UtJ \Z

tJ

oR$ova
km, pe care acceleratul ii strdbate pe negindite, trecdnd vijelios prin fala gdrilor intermediare Gura Veii gi VArciorova. Tot cam aceeagi distanld o poli parcurge fie cu automobilul, pe goseaua nalionald de-a-lungul apei sclipitoare a Dundrii, fie cu vaporul pe Dundre in sus. Odatd ce ai ajuns in portul Orqova, rimAi ca fermecat de pri'
Dela Turnul-Severin nu te mai desparte de Orgova decdt vreo 23

veligtea inconjurdtoare s-i mi$carea de pe cheiu. Nenumirate bdrci, slepuri si vapoire aEteaptd ordine de plecare. Pe cheiu te asurzegte sgiomotul ficut de hamali gi marinari, de locomotiva ce manevreazd vaSoanele cu mirfuri, precum gi vehiculele de tot felul, ce se imbulzesc, inSreuind circulafia pietonilor. Dacd ne concentrdm pu{in gAndul cdtre trecutul istoric al acestei localit;fi, ne ddm acum perfect seama de ce Romanii construiseri tocmai aci vechea lor a;ezare ,,Tierna", pe ale cdrei ruine s'a ridicat Orgova de dstdzi; de sigur cd numai datoritd pozitiei sale favorabile, formind nodul cel mai important al Dundrii sub poalele munlilor Sretinei Ei la gura riului Cerna. $i astizi se mai vdd presdrate diferite ruine de lucrdri de artd de pe vremea Romanilor. Dupd nivdlirea popoarelor barbare gi inighebarea Statelor europene, Orgova igi pistri caracterul siu important ca punct comun al Ungariei, Serbiei, RomAniei gi Turciei. Astdzi, trecutd in patrimoniul RomAniei, a rdmas numai cu importanla de port gi de localitate turistici. In ce privegte pitorescul localitdlii gi imprejurimile sale, nu putem avea decAt cuvinte de profundi admirafie. Agezati intre munfi frumogi gi o api intinsd ca o uriagi bandd ce curge majestos, rdmdi ca fermecat de frumoasele priveligti ce !i se desfdgoari inaintea ochilor, Ca urbanisticd, ordgelul pare intradevir cochet, cu case frumos orinduite gi strdzi destul de curate, Plimbandu-ne ochii peste imensa masi de api a Dundrii pind spre malul opus, ili apare in fald portul sArbesc Tekiia, cu care Orgova pare ci-gi disputi intdietatea economici,

In apropiere de Orgova, peste gura Cernei, spre piciorul muntelui Alion, std in umbra unui rdnd de plopi inalli ,,Mica Capeld.", ridicatd pe acest loc dupi inlrdngerea care urmi luptei de libertate din anul
1848/49.

in noaptea de 23 Au$ust 1849, Abia la 8 Septemvrie 1853 ele furi gdsite gi transportate pe un vapor la Viena, regedinla regeasci de
atunci, re!!esc, Mica Capele,
regale.

Aci furd ingropate de Kossuth coroana gi insignele regale ungare

Pentru amintirea acestui eveniment s'a ridicat in 1856, din ordin in interiorul cdreia o placd de marmori pre'

cizeaz6. gi comemoreaz6,

loctl unde erau inSropate coroana

Ei insignele

Noui, RomAnilor, localitatea Ors,ova gi linuturile dimprejurul ei ne evoci luptele bravilor nogtri ostagi care s'au jertfit pentru intregirea neamului. De aceeat cilcAnd pe locurile acestea trecute in istorie, se cuvine sd pistrim un moment de ticere gi reculegere in memoria lor.
Daci pornegti dela Sard gi parcurgli vreo 3 km spre Dunire, ajungi in port. Ceea ce este mai interesant de vd.zul aci este de sigur cheiul, _Lu_n$im,ea sa de 70Q m, dintre care 60 m cu sciri la apd, cAt qi -. liniile de cale ferati gi dispozitivele de incdrcare gi descdrcire de pe

platoul de deasupra, il fac pe cit de impozant, pe atit de interesant, Contra apei, zidul vertical este asigurat cu piloli de stejar gi piatrd. aruncat6, la bazd,. Construcfia acestui chei s'a ficut in anii t896198 9i a costat 1,000.000 florini,

Numeroasele vapoare ce sosesc in port par cd aduc cu ele briza din ldrile pe care le-au stribdtut, Gizduit la unul din hotelurile de pe vastul cheiu zis gi bulevard. cu diferitele sale maglazine si restaurante, ai o priveligte minunati a intregului ldrm al Dundrii. Totodati simli cum te inconioari un aer umed gi plicut, venit din larg, ce-fi amintegte de visurile romantice ale copil5riei cAnd tofi doream sd devenim marinari.

ADA.KALEH
Mai jos de lo_cul unde se glsegte capela dela Orgova, Dund.rea -.. igi ldfeqte mult albia si-fi apare in fafd, risiriti din 'mijlocui 6;i romantica insuld Ada-Kalehf latn pana la 500 m gi lungi de 1 750 m. Cl ngnuJafia.ei pur mahomedand, ce nu depdgegt" aZ f .Obo ,"]i"i;; . este ,si astazi o vie amintire de pe timpul expinsiunii turcesti. Intiritd in 1689 de generalul auitriac i:Ieister, ea fu -recuceritd de Turci, care o {inurd p-and la pacea dela passarouii",la"a iardsi ajunse in posesia Austriei, . Regele. ungur carol al lli-lea o rezidi gi reintdri mai tarziu pe

acelea;i ruine. atunci,.pe galul sarbesc fu ridicatd cetatea Elisabeth, pe care . .TptsArb prinful Mihael Obrenovics o ddrAmd in anul 1g6g. In.1739, dupi pacea dela Belgrad, Ada-Kaleh c,a.za iarigi sub stipAnirea turceascd, In 1790 fu insi reojupatide Austriaci care, dupd pacea dela $iqtov, o cedard. din nou Sultanului. - .Turcii o pdstrard pAnd in timpul rizboiului lor cu Rugii, Ia 1g7g, cAnd la cererea Sultanului populilia turceascd a insulei iu'luatn in sprijin de Statul austro-ungir, pdstrandu-gi insd administra!ii ei aitonomd, cu caracter turcesc, pdni in timpul trecerii ei la ilominia, Ada-Kaleh este astizi recunoscuti ci stafiune crimaticd. Are o clima blandd, care permite o flori mediteraniand.. cresc itrtr" altel": leandri, migdali, castani, smochini, chiparogi etc, culturile de trandafiri pentru parfumur? au fost pdrdsite de citva timp din cauza inundaliiloi ce se intampld adesea,'fecandu-le mari stricdciuni. P", p".tt?1, din amonte a insulei este amenajat un splendid parc , castani de silbateci, iar pe cealalti parte din'aval se-afli ruinele puternicei de altddati, cu 3 rinduri de zidwi 9i tot atdtea ""ji!i ganfuri despdrtitoare pentru aod. Spre risdritul insllei se inalfd impundtor o frumoasi geamie, " inainte de 1799 mdnistire lrinciscand. fostd Interiorul ei este impodobit cu diferite covoare de mare pref,

32

printre care este de remarcat covorul cel mare de l6Xt2 m agternut ios gi care a fost donat de sultanul Abdul-Hamid. Pentru luminarea oraEului qi forfa necesari diferitelor fabrici, soc, Musulmand a construit de curAnd o uzitd electrici, Pe insuld se aflS o singurd gcoald primari, unde se predau lec{iile in limba romAnd 9i tuicd. Ca fabrici enumerim: o fabricd de figdri de foi a Statului, o {esitorie, o fabricd de rahat etc. In origel se pot procura foarte ieftin produsele acestor fabrici, precum gi dilerite obiecte cu caracter

Astizi, datoritd avantajelor de vami ce i-au fost acordate de Majestatea Sa Regele Carol aI ll-Iea, in urma vizitei ce i-a fdcut-o, starea economicd a intregei insule este in plin progres.

lurcesc,

LUGOJ
oraq de ges, agezat pe aeelagi loc unde altidatd fusese romand. pozirie.i sale irnportante, aceastd castri cu timpul s,a - ,Datoritd mdrit si transformat, aEa inc-dt la t3tO .p;;; ;;;;"ti cetate, iar pe'la 1428 devine ,iruE, i"""pa"J'ra joace un rol de ca frunte in intreg Banatul, j"g"t turcesc a stat pdnd la 1699. lyF zid.*'ile vechei cetdti s'u,t pasiiai pdnd in 1701, cdnd au fost ddrAmate complet.

^ Prtg-"" o intdriti castri

industriali. "1iplt;i;;'e;;,;"lp Printre fabricile sale amintesc ,,Induslria textild. Lusojani, cu o_fesitorie de mdtase neintrecuid in intreaa tari- - ,-' s. A,, In ce priveste populatia sa.de .;Gri, i;;;,ii peste locuitori, in mare -miio-ritate Ro*a"i, -'""r" tormeazd. ",l"iaie aci un24,000 --mare centru cultural nafionalist ca gi Caran."t"i"i.

La 1779 st incorporatra ungaria. Atat inainte, cat gi dupd rizboiul^mondial, Lugojui u.4t, puir'r-olai""", .nct s au tnsDrrat mulli poefi_ Si compozitofi ", populari in cAntecete tor, cel mai llustru ,dl,rd"a;a Datoriti desvolrdrii sare curturat; 9i mijloac elor de c omun icatie, situai fri; J f,'-i-u';il;p5te" t,rrr,,rt-s verin-Timigoara, Lu6i"ojul^ devine chiar iela inceputufi"gir"or"i "romdjudefului caras-Severin mai tdrzia judefuotril"i-u si l]:t".::lillla lul Deverln. In ce.privegte.pitorescul oragului, sunt de remarcat atat strizile -_! curate cu edificii frumoase,' sale cdt mai ar"s ri"iJii;" # a rdului Timis ce curgie majestos pfn miG;i ;r;.,"lri';i;;.#iare surrt aruncate mai multe poduri de fier,'foarte eleSante'si solide, ca edificii impozante amintesc: i[";i-'c;;l;r"""Er17i"eanu, o gcoalS normald. de fete, episcopi.a unitdl precum qi -toate *;.;;i modern spital_ cu secfiuni pentru "; boalele. Numeroasele co$uri de fabrici, ce., s9 inalfi majestos in aer, arata de asemenea c5 acest orag nu irrt"r*

;;il;fi *rti i"JVia,i'i;'i;;"f;;;i""., jt.9"""";i;,;i#m il.

TrMr$oARA
Agezatd in plin ges, spre granifa de Vest g ld'rii, Timigoara conteazd astd.zi printre cele dintAi orage dupd Bucuregti, atdt ca mdrime cit gi ca frumusefe. Trecutul sdu istoric este foarte important gi demn de a fi cu
noscut, Pe vremea Romanilor fusese ales ca loc pentru alezarea romand ,,Mansio Tibiscum", servind de bazd strategicS in luptele ce le-au

purtat cu Dacii, -

Ca cetate apare cunoscutd pe vremea lui Carol Robert (1308/42)' Acesta aduie aci colonigti din diferite tinuturi, cS.rora le-a dat multe privilegii in dauna populaliei romAne de bagtini' In acest timp devine chiar regedinfa regilor unguri' Pe timpul eroului Ioan Huniade Corvin, al cirui castel se vede gi astdzi in apropierea teatrului, cetatea Timigoara a servit ca bazd strategici in luptele contra Turcilor. Mulli Romdni au udat cu sAngele lor cAmpiile unde s'au dat pe atunci crAncenele lupte pentru suslinerea monarhiei un$are, Cdz',ftd sub dominalia turceasci la anul t552' i s'a impus un regim despotic, foarte aspru, care i'a stors toate veniturile, I6td' a'i face vreo imbunntifire, De acest iug s'a putut elibera numai dupi 164 ani, adici la anul 17t6, cdnd prinlul Eugen de Savoia reugi s'o recucereasci dela Turci dupi un asediu invergunat ce a durat 48 de zile.

Forlele turce inchise in cetate s'au ridicat la 18.000 oameni, dintre care 13.000 au lost olteni. Pentru amintirea orinlului liberator, comuna Tirnigoara a denumit o stradi Eugen de Savoia. Sub regimul austroungiar, Timigoara, datoriti poziliei sale $eopro$resi foarte pe atunci intre$ gralice in centrul Banatului
repede. -

le formeaz[. astdzi cazarma Tunarilor,

biile

In acest timp s'a clddit impozanta fortdreati ale cdrei rimdgife

Mai tdrziu caracterul ei de fortif icalie a fost pdrdsit, iar suburrdslef e care se formaseri in iurul cetnlii s'au incadrat intr'o

35

operd,

adTinistrafie comunald unici. Astfel se explici gi locurile virane -- ca ge gisesc izolate iirtre suburLiij"-."1" denumite Prilcipele carol, Fabrica 9i Mehala, agezate in jurul cartierului central Cetale. IT timpurile din urmd pe locurile unde erau zidr'u.ire cetdfii s'au _-,r, ridicat edilicii mari si frumoase. sub regimul romAn, Timigoara, devenitd gi capitala ju,_, fl"ffte. oerurul_l lm'g-.rorontal'. se numir5 printre oragele care fai fald nu numai Banatului dar chiar fdrii intregi. populafie, numd.ri aproximatii locuitori, care dupd. ,Ca numdr s: ingird..astfel: Romani, $vabi, _1_00.000 unguri gi Sarbi.'In cartieiul central Uetate elementul romAnesc lipsegte aproape complet. De altfel este bine cunoscut cd'sub du;lis;;i aus-t-ioingar, inc3put dela 1867, timp de 50 ani, adicd pand la t"gi*ui r'u dus de cdtre unguri b severi politicd d"- a;;";ii;;;ii;"; -rian, RomaniIor' care insi nu a avut destul timp sd-gi desdvdrgeascd nefasta
uqgle-cr1 p.lantatji

Cu aceastd ocazie s'a dovedit incd odatd ci. poporul romAn e inzestrat din fire cu doud. caliteli, ce nu-l lasd sa piard, si anume: rdbdarea gi mlidierea, care-l fac sa se ridice drn nou mai tare ori9i decAteori este obiiduit, In general starea economicd.-culturald a Romanilor bindteni este . bund, iar prin manifestdrile 1or muzical" au d".,r"nit In ce prive.gte sistemarizarea gi frumuse!"u ""riiii. goarei, .pentru cine vine s'o viziteze, mai int6.i il impresioneazd "tbu"i.ii"e u Ti-i" vasta giard,. denumitd sub regimul rom6.n ,,Domnifa Elena,,, . Ajuns aci cu trenul, deodatd fi sJ desidgbard inaintea ochilor un intins teren cu impozan-te instalafiuni de migcare, ;;*;;;re linii Je cale teratd, .remize, ateliere de reparafiuni, etc. Pornind de.la gard il .oruq, nu rahai mai pufin impresionat de glemglala curdfenie gi aliniere a strizilor, straiuitd de o parte gi alta de mdrete si moderne edificii. strada principald. ce duce in centrul oragului trece odati peste canalul Bega, ale_c5"rui maluri sunt legiate cu un pod elesant de fier in formd de arc. Dupi o mici porfiune] aceeasi stiadd ma-i intalneste canalul Bega, al cdrui triseu face aci o serpentin;, 9d,ate sub.un- frumos pod de beton in formd de arc, Din dreptui acestui "; i;;;;;; pod se desface la st6.nga, pe malul Begdi, romanticul pur" s",tJi"r, foarte frecventat de localnici altfel oragul este inzestrat gi cu alte 3 parcuri si acestea des_ . -Detul de frumoase, denumite; Eminescu, Regina Maria Ei Carmen sylva. P,"rlg. !eg"a m1 geslm de.asemenea irn alt pod inter-sant, numit ,,IJecebal", in fa{a Bdii Centrale. punct de vedere arhitectonic gi cultural, Timigoara sti in . Pirnu truntea numai a Banatului, dar gi a multor otug" -uri ale !fuii, primare gi liceale, gcoali normali o .gcoli ,_ ,-E.,pored.i,numeroase un internat de fete, de'arte 9i meserii, o q"oula d" l-.i,li,ti-[ 9.9c.oald Dngadrert srlvrci, o gcoald politehnicd, un muzeu, un teatru gi un cinematograf comunal etc.

36

pun

Amintesc de asemenea catedrala catolicd din Pia{a Coronini, Bjserica Rom6.nd. greco-ortodoxi din strada $aguna; apoi Bdile cu plaj-e (strand),_Baile Centtlrle, Ca?arma Huniadi, Palatul Pogtei, cli. dirile Bdncii Nafionale 9i Bdncii Timiqana. Nu mai prejos sti Timigoara gi din punct de vedere industrial. Datoritd bogdliei de materiale prime aflale in linutul Banatului, Tigrigoara numS.rd cam 400 fabrici diierite, printre care remarcim: Fabrica de bere Timigoreand; Fabricile de ciocolatd ; Zamtirescu, Da?,1bi_u,Kandia gi Gourmand; Fabricile de tutun gi de chibrituri; apoi fabrici de postav, de ghete, de pdldrii, de lan{uri, de mobile, de ieetc.

Pentru desvoltarea oragului din punct de vedere comercial, in mare parte a contribuit de sigur gi canalul Bega, amenajat special pentr_u navigafie cu vapoare gi glepuri. Pe acest canal numeroase vapoare, ce remorcheazd glepuri incdrcate cg diferite- produse, vin gi pleacd, imprimAnd astfei fimigoarei gi un intens puls comercial, In special se exporti cereale gi lemne de construclii gi se importi diferite masini. In inte-riorul fnrii trimete produsele morilbr din Timigoara gi primeqte produse petrolifere etc, .Pentru turigti se recomande a face excursie cu vaporagul Morii Timigorene pe canalul Bega. Acest mic voiaj este nu numai distractiv, dar gi foarte instructiv, in deosebi vizitdnd maSnificele construcfiuni hidraulice, uzina de pompare a apelor, precum gi ecluzele dela San-Mihai. De asemenea mai sunt demne de vl,zitat la Timigoara qi urmitoarele stabilimente industriale: 1, Uzinele alimentirii cu apd, agezale in afara oragului, pe calea
Buziagului.

3, , hidro-electricd. ,t 4. Atelierele tramvaielor comunale, 5. C, F, R, ,,

2,

zlna comunald termo-electricd,,

LOCALTTATT CLTMATTCE

$I BALNEARE

AURORA BANATULUI (STEIERDORF)

Aurora Banatului, nu atAt pentru situa{ia cum o aratir si numell o sta- dupa - este unei aurore ce revarsd raze fiune fermecitoare asemenea luminoase asupra re$iunilor ce graviteazd concentric in iurul ei, - ,- - Depdrtati de Anina la aproximativ 5 km, dispune de un admirabil loc de curd. zis Sommerfrische, adica rd.coare de vara, Ca dati a intemeierii se ia anul 1773, cAnd au sosit aci primii colonigti austriaci adu;i din Steiermark pentru scopuri indusiriale, ..!;e"7ata-izol-at, departe de sgomotul gi emoliile vielei de oras, la o altitudine de 780 m, c_u un climat subalpin, cu un aer fdrd praf, foarte bogat in ozon gi la addpost de vAnturi, aceastl statiune a devenit foarte frecventatd atAt de persoanele ce suferd de plemani, cdt gi de sezonigti intelectuali care sunt cu organismele obosite gi cu nervii epuiei geograficd. centrald, dar

Incep. acest capitol cu

zali.

neintrecut, Nigte pdduri seculare debrazi gi iagi o'inconjoard. aproape de jurimprejur, dAndu-i un aspect asemindtor localititilor dL curn de innlliryLe din Elvelil Steiermark sau Tirol, din care cauzi se gi numegte Semmeringul Bindfean, In partea de S,-E, !i se prezintd o vedere ce se deschide departe, cuprinzAnd in perspectiva sa rAul Minig gi goseaua ce duce spr-e Bo.
zovtcT.

gen_eral, oricine se recreeazd. aci, simte din plin bucuria de a _ In trdi in mijlocul naturii. La aceasta contribue de- sigur pitorescul staliunii de un farmec

se afl5 numeroase vile ce se inchiriazd la sezonigti, un sanatoriu special amenajat pentru tuberculogi, constdnd din 3 vile mari cu 67 camere in total, ajezate intr'o regiune romantici 9i cu un parc admirabil intrefinuL IJn mare restaurant servegte gi ca loc de distractie in timpul verii atdt pentru sezoni;ti, cAt qi pentru vizitatorii turigti.' Exploatarea sta{iunii se face astdzi de Soc.',,Aurora Banatului Steierdorf", _condusd de directorul Ioan Olliger, fost inainte singurul proprietar al stafiunii. Pentru turigti se recomandE a vizita imprejurimilet F1ntdna lui precum
-gi

In localitate

40

Auram; Gura Golumbului; Izuorul Coronini; pe;terile Ponor, plopa; lacul gi pe;tera Bohui etc. De asemenea se recomandi excursia pe jos sau cu auto la Marilla,, o stafiune climatici_ foarte preluitd ultaduta, du, .'ui" in prezent pare ci_incd nu -s'a degteptat complet din somnul ce a cuprins-o dela rdzboiul mondial incoacel In general, se poate_spune fdri exagerare ci in aceasti re$iune . natura a fost foarte darnicS, reunind aci toate elementele pit du ""r" din cea mai mare. atracfiuqe unui peisai. Pare cd aci s'au impragtiat belgug toate frumusefile naturale, pentru ca oamenii sd ie simtd ca gi intr'un paradis, Se spune chiar, de -citre turigti renumifi, cd Aurora Banatului se aseamdnd. cu cele mai frumoase pozifii din'lume, cum ar tila Heliopolis, oraqu!-grddini din degertul Egiptului, situat la vreo 1g0 km departe de Luxor ;i la Boche di Cuttqio de pe coasta Dalmaliei.

MARILLA
I*a o depdrtare de cca 8 km de Anina, socotiti pe drumur ce duce 71 dela sommerfrische. spre orarila, se desface la creapta un drum scurt gi ingust, printr'o deisd piduie de brazi iJti pllJrri irrirositorr. il In cateva minute autbmobilul te duce i" f.r*eiaioarea staliune climaticd Marilla, proprietatea Soc- Regifa. .. P:!"pozilia ei, add.postiid.in.mijlocul unei pdduri de brad, altitudine de 200 m, ;i vilele sale drdlu,te gi luxoi *Jilut", ce-fi la o apar ga ni_stg castele fermecate din basme, ?"u"rrir" fourt"-;;;niita inainte cle razDolul mondlal. aci amenajate mai multe hoteluri, un sanatoriu de tubercu- Erau lq.,_r, rl restaurant s.i un parc. Di" picate,- in timpul revoluliei dela 1918, interiorul clddirilor-a fost complet a;;u.-trt, Ja"lrrlo-t" n"tocuibile, D?,"-.tl.t" ani,, Soc. ,^ _ f.eSita.a mobilat mai multe camere, pe care ra drspozllia tuncfionarilor sdi, in sezonul de vard, pe un pref :^p,li:

In vara anului 1935, cand am vizitat din nou aceastd. stafiune, gisit; complet renovati, ocupatd. de 20 vilegiaturigti. 9 r;il,. ln lala acestela, un restaurant curat, ce servegte mese plScute qi bere rece la sticld. Alte 6 vile rislefite.gi qdrisite, ar cdror exterior incd bine pistrat nu ft\'deazd nimic din devastarea ce au suferit-o i" lrrt"rior, Interesant de vdzut este 9i cascada Marilli,Cu durerea in suflet um para.it aceasti aragul; stafiune, g6.ndindu-mi la nesli jenla netolerabild a celor fi p;t"i ;'o aducd. cit mai cur6.nd la aceea;i inflorire ce a avut_o ".r"in "rtrecut.
am

modest.

BOC$A-MONTANa
Se afli la o depirtare de cca 20 km de Regifa, pe linia ce la Timigoara. I se mai zice qi Vasiova,
duce

Intemeietorii ei au fost Oltenii emigrafi din linuturile Mehedinfi gi Gori din cauza iugului fanariotic. Agezati la o altitudine de 189 m deasupra nivelului mdrii, cu un aer curat gi dulce, a fost declarati de curind staliune climaticS. Doctorul Velicek are aci sanatoriul siu de mult'cunoscut pentru tratarea bolilor de nervi, inimd, anemie, piatri la ficat etc, In prelungirea Bocgei-Montane, spre Regifa, se afld Bocsa-Uzine, precum gi Boc;a-Int)or, ce servegte ca loc de petrecere, avAnd gi un frumos strand, De cur6.nd s'a amenaiat gi la Bocga-Uzine un strand cu un bazin de beton. In localitate se afl6 mai multe fabrici de piele gi cdrdmidd, cunoscute in toatd, lara pentru buna calitate a produselor lor, In zilele de tirg furnicd aci o lume amestecatS, judecAnd dupd costume gi limbi, ce-i dd aspectul unei expozifii cosmopolite, in care nu gtii ce sd privegti mai intAi: fala imbujorati a fdranului romAn de bagtind, melancolia gvabului bdlan sau mustala rdsucitd. spre urechi a ungurului, In celelalte zile localitatea este de altiel tihnitd gi monotond, neprezentdnd vreun interes deosebit. O mare parte dintre locuitorii ei sunt anSajati la uzinele din Regi!a, unde cdldtoresc zilnic cu trenul C, F, R. In ce privegte imprejurimile Bocgei, pline de priveligti frumoase qi ademenitoare, meritd din toate punctele de vedere aten{iunea turistului, Printre acestea recomanddm in special plimbari pe potecile ce duc la: Collan, Ocnq-de-Fer, Dognecea, Cacoueni, Deqlul Arinip inalt de 550 m qi pe care s'au Sdsit dinfi de elefant gi de cal marin, putAnd chiar suscita interesul arheologilor,

DOGNECEA
Este o localitate climaticd_ agezatd la Vest de Regifa, intr'o regiune cu priveligti admirabile, Intemeietorii ei sunt tot emiSlranlii olteni. Minele de fier gi arami ce au fost exploatate altidati aci sunt acum pird.site. In localitate se afld un mare lac cu pegti, in care se pot face bdi numai de innotitorii buni, ceilalli fiind in primejdie de innec. Condiliunile de trai sunt foarte ecottomice. ' Ca vizitatori vin mai ales persoane dela Regila gi Timigoara. In ce privegte pe turigti, care doresc sd savureze mai'mult frumuselil1 naturale din _impreju4mi, se recomandd si parcurgd drumul la Dognecea pornind din Oravifa, Peisagiile ce {i se desfdqoard inaintea ochilor sunt care mai de care mai frumoase, Inainte de a intra insl in Dognecea, ele devin muntoase 9i mai captivante. Drumul trece fie pe langa poale de munfi, urcd pe deasupra lor, prin piduri imense deitejari ori alli aiIi":l bori inalti. Cursul Caragului 9i afluenfii acestuia taie drumul in mai multe pdrfi, unde sunt aruncate diferite poduri gi podele.

OC

NA-D E-FER

cu Bocga-Montand. . De-a-dreptul prin terenul impddurit sunt de altfel gi alte drumuri gi p_oteci mult mai scurte. una dintre acestea trece pe rdngi un lac cu diferite specii de pegti, Locuitorii din ocna-de-Fer folosesc acest lac si ca strand, Turigtilor,- vegnic in migcare si pasionali dupri emolii puternice, Ii se recomandd o ascensiune pe dealul Dinila, de unde pot prinde cu vederea admirabilg peisagii, aproape de jurimpreiur, dar *ii al"t spre Bocga-RomAnd, Berzovia ipre-cAmpia intinsi' a Timigoarei, -gi cand am fost in serviciul activ al soc. Regila am avut ocazia sd. vi7llez oficial si interiorul minei insdgi, . . Du.p? ce am parcurs un tunel de cca 4 km lungime, cu un tren tndustrial, ecartament J0 cm, am ajuns la nigte galerii destul de largi, scobite de o parte gi alta in trupul virgin al'muitelui,

Aceasti localitate a fost denumitd astfel dupd minele de fier ce inci de pe vrbmea Romanilor, Intemeierea p-ropriu-zisd a comunei a avut inJd loc abia pe la 1g00, de aga zigii bufeni, adici RomAni emiprati din Oltenia, . Progiresul comunei_ a-m_ers paialel cu desvoltarea 9i exproatarea minelor, casele ei servind de addpost exclusiv lucritorilor mirreri. Astizi Ocna-de-Fer numdrd. mai multe grupuri de cisule ingirate pe 3 strdzi lungi la poalele dealului Ddnili. In viile de scurgere a apei prin comuni se vid incd. cere doud vec-hi baraje ce au servit odafd la spdlatut minereurilot, tu vdii Morau.ifo gi altul deasupra lacuiui Virtoape. ""ul lurt Datoritd altitudinei sall de_+so m, cu r., u", foarte curat, ferit de vintyri, localitatea ocna-de-Fer a devenit lrecventatd d" *"i1i."zoniqti bdnifeni doritori de liniste, - In ce privegte cdile de comunicafie, ocna-de-Fer are o rinie uzinald, ce aparfine Soc, Segifa, care o leagi cu Bocgc-Romdnd gi mai departe cu Vasioua 9i Re,sifa, angajalii socieialii gi familiile lor, trenul uzindl atageazd. - . Pentru gratuit un, vagon de persoane pdnd la Vasiova. _Alte lggetura se face cu o $osea judefeand ce leagd Ocna-Ce-Fer
se giisesc aci gi care sunt cunoscute

45

Alfii

Unii lucritori sdpau mecanic giuri pentru pus explozibile. strAngeau in vagonete minereurile rezullale prin exploziile

ce se fdceau, dupd ce luau toate mi.surile de asigurare. Pand la linia principali din tunel manevrarea vagonetelor se ficea mai mult cu mina gi cu caii, Cind am iegit din fundul acesta de labirint al minei qi am rdsuflat aerul curat gi imbilsdmat de vegetafia exterioari a naturii, mi s'a pirut ci am intrat intradevdr in paradis.

val,rue

(FRANTDORF)

.h1{'9 reggiune^pitoreascd. admirabild, la o depdrtare de aproximativ 2O km.sp-re S.-E. de Regifa, pe goseaua nalibnala ce trecl prin ' Secul, se aflS linigtita stafiune clirnati6d Vdliug. Avand o altitudine de 645 m, cu un climatlubalpin, idrd vanturi gi un aer bine oz-onat de intinsele pdduri de brazi dimpref ur, a devenit cunoscuti _gi frecventatd mai ales in ultimii ani sub iegimul roman. - . P.itorescrrl. sta-fiunii il formeazd, de sigur cisulele sile curate gi ingirate in ordine de o_ parte gi de alta a drumului principal gi care par ci-fi surid de bucurie, precum gi versanlii dealurilor iinuoase dimp.reju.1, ce-li apar unii de o parte cu pante repezi, acoperifi cu piduri 9i allii de cealaltd par,te, cu_pante mai line, imbricafi cu diferite plantalii ,si in special cu livezi de pruni, De-a-lungul satului curge lumultos rAul Berzava, in a cdrui albie se varsd lateral pdrdul cristalin Gozni{a. Pe lang-a loclitorii romAni de bagiina de aci se afld gi colonigti austriac_i, adugi de pe timpul impird.tesei Maria Tereza pentru scopuri industriale, dar gi militare. .. .P9la -sfir9itul. secolului al XVIIi-1ea s'a addugat acestei populafiuni gi bufenii, adicd Romdnii emigrafi din Oltenii dln catrza-asupririlor turcesti. turiEtii ce ,vor si guste gi frumuselile naturale ale impre. . . Pentru jurimilor, se recomandd in special ascensiunea pe muntele Semenic, fj" p" la Claus gi pArAul Molidului, fie pe la Casa pddurarului din Prislop. . Osteneala depusd pentru a ajunge in virful muntelui este cu prisosinfd risplititi de pldcerea sufleteasci produsi de priveligtea incintitoare ce !i se desfdgoari inaintea ochilor.

caRANA (WOLFSBERG)
Este situatd in judeful Severin, la 36 km de Reqifa qi 26 km de Slatina-Micd, in regiunea'romanticd gi plini de legende'a munlilor Sede imengi codri nepdtrungi incd Teqig, inconjurati din toate pnrlile 'alterneazd de fiin{e omenegti, in care fauna cu flora cei mai bogat6, relrezent?|4 prin superbe exemplare de brazi gi fagi ce r6sp6.ndesc efluvii imbilsimate de riqini. Are o altitudine de 1.000 m deasupra mirii 9i este socotitd ca o stafiune de indlfime cu mari perspective de viitor. ' Locuitorii sdi sunt exclusiv girmani colonizali aci din vremuri indepdrtate. Datoriti climei moderate, cAt gi aerului bogat in ozon gi raze ultraviolete, a devenit sub regimul romAn o stafiune climatici si de vilegiaturi foarte apreciatS. mai ales de bdneleni. Culmea ,,Petriceli", ce se inalfd deasupra staliunii, o apdrd de vAnturile ce se abat dinspre apus gi miazd.noapte, iar terenul- deschis spre miazdzi gi risdrit primegte in valuri avalanga de raze ultraviolete ce aclioneazd. intr'un chip atit de bineficdtor asupra organismului, transformAnd colesterolul ce se gS.seEte pe suprafata pielii in vitamina D, care impiedici formarea rihiti'smutui li copii. ^ Medicii recomandi aceastS. stafiune atAt pentru reconvalescenti, mdrindu-le energia, cAt gi persoanelor cu boli orgianice qi nervoase ce se pot vindeca cu aer curat gi linigte completd. Localitatea fiind declaratd climatici abia in ultimii ani, nu sunt amenajate incd. sanatorii sau vile speciale. Credem ci se vor remedia cAt de curAnd aceste lipsuri, Se gdsesc insi numeroase case {5rd.negti, curate, v-ruite, impodobite cu diverse motive gi mobilate simplu, dar cu tot ce e necesar, Un restaurant modern, in centrul comunei, sub conducerea destoinicd a d-lui L l7einfurter, servegte masa vizitatorilor cu sau fd.ri regim. In ce privegte mijloacele de comunicalie pentru care - de calelumea circuld pe linia Timigoara-Bucuregti staliunea feratd. cea - afar5. de accelerat care nu mai recomandabili pentru toate trenurile, opregte aei, este Slatinq-Micd. De aci cu un autobus, contra taxei de

48

12_0_de-persoand adultd. gi 60 lei de copil, continui cild.toria la Girdna-Wolfsberg, depdrtati la vreo 16 knr E de Valiug, Pentru vizitatorii care in timpul verii vor sd practicl innotul, staliunea dispune de un strand cu plaji, la o depdrtire de 10 minuie de promenadS, ldngl o minunatd pidure de brizl, De altfel, pAni la strand circuld gi un autobus cu o taxi mici de dus 9i intors. publicului medi. Pe tot timpul-sezonului de vari sti la dispozilia eul vienez Dr, Luft Baran, stabilit in Regifa. De asemenea in timpul iernii au lod ici tot felul de sporturi de s,ezon, dar mai ales sky gi s_dniufe; fiind foarte frecventati, a qi fost denumitd,,Sinaia Banatului", Pentru turiqti se aranjeazd excursii frumoase la piscul Semenicului, Gosnei, Iu Baiq. Vutiuiutui,lt "iptiiiiiiti-tirt{tir)l' qi triale din apropiere ale Soc, Regifa, etc,

lei

i"iir-

BREBUL-NOU (WETDENTAL)
Este situatd la poalele muntelui Semenic, in partea din iudeful pe romantica qosea Timig-Slatina-Regifa ldngi apa Severin rAu Timis, sburdalnicului Se numiri printre cele mai vechi stafiuni climatice din Banat, Altitudinea sa este ascendent5, incepdnd dela 900 m gi urci pAnd
1.500 m.

la

rominegte, Ocupalia lor principali este agricultura gi cregterea vitelor. Este recomandatd ca localitate climatici pentru suferinzii de nervi, Basedov, catarul pulmonar gi al cdilor respiratorii, anemie, etc, I de asemenea gi pentru amatorii de recreare in millocul naturii. Bolnavii de tuberculozd inaintati nu se primesc aci. Din punct de vedere turistic, localitatea este inzestratd cu frumuseli naturale de un pitoresc captivant; de fapt este un important centru turistic atdt prin situalia sa topografici, cdt gi a practicirii mai tuturor sporturilor de iarni,

O caracterizeazd. linigtea, clima sa moderatd, apa sa de munte rece gi limpede ca cristalul, precum gi un aer lipsit de praf gi ozonificat de pidurile seculare de brad 9i fag care o addpostesc, Ca populalie are 1.200 de 5iermani, care acum vorbesc cu totii

CARANSEBE$
Are un trecut istoric ce se duce inapoi pAni in timpurile Romanilor, Vieala romAneasci ce pulseazd aci este eminamente culturali, Din punct de vedere al pitorescului, sunt de remarcat strdzile sale spafioase, unele strijuite de o parte 9i alta cu plantaliuni de salcAmi gi alfi arbori umbrogi; marele bulevard ce leagi centrul oragului
Este un vechiu oraq recunoscut de curAnd ca localitate climaticd,

cu gara, precum gi frumoasa gridini Dragalina cu divergi 9i urnbrogi poml, Prin miilocul oragului *ece apa linigtitn 9i plini de farmec a Sebegului, ce conflueazi. aci cu Timigul gi peste care sunt aruncate frumoase poduri de legdturd, Printre edificiile care fac mAndria oragului sunt de remarcat: Palatul comunitSlii de avere a grinicerilor, cledirea Primiriei, Casa de Pdstrare, clddirea Cazinei RomAne, noul local al liceului construit sub regimul ungar cu banii RomAnilor. De asemenea remarc Ai Episcopia ortodoxi I ce a luat fiinf 5 din 1864, 9i unde a pdstorit gi actualul Patriarh Miron Cristea sub regimul ungar, Oragul propriu zis este lipsit de fabrici; are numai nigte mori ce folosesc forta hidraulici a Sebesului, In ce privegte populafia, Caransebegul numird astd.zi peste 10.000 locuitori aproape exclusiv RomAni de bagtini. Aci s'a niscut eroul dela Cerna, Ioan Dra5ialina, 1860- -19t6,
x

vAnturi.

In regiunea frumoasd dinspre Vest de Caransebeg se afli noua staliune climatici CaransebeS-Teiugn de un pitoresc incAntitor, fiind in va?gezale la pg,alele munlilor ramificafi din coroana Carpafilor, - un lea admirabild. a Timigului, pe malurile cd.ruia este amenaiat frumos gtrand cu plaid de nisip, cabine, birci 9i bodegi. Staliunea are o altitudine de 320 m gi este ieriti complet de
Particularii au construit aci case de recreafie, vile qi hoteluri,

51

amenaiand gridini 9i fdcAnd plantalii cu rdEinoase. Pe se construesc noi vile destul de confortabile,

zi ce trece

La 5 km de Caransebeg se afla ;i localitatea Bulta Sdrqfd, eunosp,entru. fabricile sale care prepard. lemn de imbrdcat mobile (placaje 9i furnire).

cuti

- Pentru turigti se recomandd a iace excursiuni pe Muntele Mic, inalt de 1.805 m, pe vArful ciruia se aflS 2 castelef unul al Batalionului II vAndtori de munte gi altul al clubului Rotary din Timigoara; precum gi urmitoarele lucrd.ri inaugurate in cursul acestui an de Asociafia ,,Muntele Mic" a funclionarilor comunali din Timi;oara: c,l Cdminul de recreare Bela-Vista, cu 13 camere gi atenanse, avdnd 2 etaje gi mansardi, cu instalalie modernd de apd caldd 9i
recei

b)

Cornel Miklosi; d) Crucea de pe ,,Cleanful Gein", de 28 m. luminatd electric in fiecare sear5. Ea este vizibila in noplile senine pAnd la Timigoara. Comunitatea de avere din Caransebeg are de asemenea o case, denumiti ,,Cuibul nostru", aranjati bine'gi cu lumind electricd., In acest an s'a inceput construirea casei Prefecturii iud. Severin, cu 26 paturi, ce va fi gata in Octomvrie, Accesul la stafiunea Muntele Mic se face cu masina sau autobusul pAni in comuna Borlova pe goseaua judeleand CaransebesBorlova, Mai departe se merSie pe jos sau cilare pe cai de munte incd aproximativ 3 ore. In vara aceasta se va construi o sosea care va lega Borlova cu stafiunea Muntele Mic, Sus staliunea are amenajati o proprietate de aproape 1.000 ha pen.trq practl'carea skiului, cu pante foarte variate, fdre-a prezenta pericolul avalangelor.

Casa de addpost Bredigor pentru turiEti, cu 20 locuri; c)- Ins.talafia de forfd. electricd., construiti de directorul

dr,

inS,

plaiuri inalte gi frumoase sunt de o atractiune irezistibild,

Nu trebue uitat a se lace 9i ascensiunea muntelui Tarcu, ale cdrui

BAILE IIERCULANE
La S.-E. de Domeniile Re-qilei, pe linia principali ce leaSd Turnul-Severin de Timigo-ara, se afla {rumoar" gi i*p'ortanta gaii Beile Herculane, un drum lung de cca 5 km te duce de aci in idmirabila staliune balneo-climatici cu acelaqi nume, Avind un climat de munte temperat, feri vAnt qi plicut, cu bo{ate izvoare pentru cura de bai sau de bdut gi un confort modern, aceastd staliune a dobandit un renume european. Dar gi in ce privegte pitorescul ce o incatreazd na std mai preios. Agezati pe valea incantdtoare a riului cerna, la o altituditr" ttumai de !58 m, ne apar_e mdref strdjuitd de o parte Ei de alta de munfi Si ma-siyi impidurifi, printre care se iemarci Domogledul, de in1ltj 1.106 m indlfime. De asemenea imprejurimile sale ili oferi frumuseli naturale foarte variate gi neasemuit de atrdsdtoare. Aceste minunate locuri ne amintesc insd. gi de evenimentele din rd.zboiul de intreSirea neamului, cAnd grupul 'armatei noastre dela Cerna, degi izolat, si-a pdstrat aci cu eroism pozifiunile cucerite in lr_lte sAngeroase gi mari sacrificii omenegti timp de 3luni de zile, adicr dela inceputul campaniei noastre gi pand-ce inamicul trecuse Oltul _Ei Dunirea gi_se apropiase de Bucirregti. Chiar gi arma,tele adverse au recunoscut pe atunci cd striduin{ele ostasilor rompqi dgla Cerna meritd admiralia lumei intregi, 'stafiunii, Revenind la descrierea propriu zisd. a aminlesc cd, izvoarele sale tdmdduitoare au fost descoperite inci de pe vremea legionarilor impdratului Traian cu ocazia intemeierii cetalii ,,Ad Mediam" : Mehadia de astizi, gi le-a numit atunci ,,Ad aquas Herculi sa_cJa-s", adica baile sfinte ale lui Hercule, dupi cum se constati pe tablele comemorative, precum gi pe inscripliile de pe apeductul izi in ruind ce legia pe atunci cAteva izvoare cu templul lui Hercule, - pnrli de pe malul Cernei s'au gdsit nigte cirimizi Loarte In unele mari, avAnd imprimate pe ele numele roman Figulinus, Pe timpul niv5lirii barbarilor qi al luptelor cu Turcii aceste bdi au lost devastate gi ldsate in pd.rdsire. Incepdnd cu anul 1734, sub regirr.ul austriac gi un$ar Ei apoi sub

53

climatice la Ministerul Senetatii. "t"rti"iri In total Bdile Hercula^ne posed d.. 17 izvoare termale cu temperatura variind intre 400 gi z0o, constituind cel mai bun medicam"rrt preparat de natura insdgi in misterioasele ei laboratoare srrbt"i.n". Dintre acestea, 8 izvoare, toate sulfosaline, sunt lolosite la alimentarea stabilimentelor ce le poarti chiar numele lor si anume; Regina Jllaria, Elisabeta,_Dragalini, Ileana, Iosif 9i Fantani pentru ochi; al 7-lea izvor numit Hercule, cu un mare confinut salin gi'cu o radio, activitate apreciabild,.i;i.trimete apa sa tot ia stabilimentei" R;gil" gi Dragalina; al 8-lea izvor, numit al ramdJ"ir"i,-ru-i"trebuinflaria numai pentru cura internd.. leazd. sunt de remarcat pasajele. gi. tunelurile de comunica{ie ce leagd intre ele cateva hoteluri gi stabilimente de bei, ferind astiel de .7ceald pe cei ce vin transpirati dela baie. In general-baile Herculane sunt indicate pentru reumatism, gutd, eczemd, scrofulozi, afec{iuni gastrice, etc. lentru turigti se recomande a fa"e plimbiri la: - crucea Albd, unde din cauza drumuiui rdu gi prdpistios s'a produs nu de multi vreme o nenorocire, Astdzi -Direcfiunea bdilor a amenajat gi demarcat un drum in serpentind foarte comod, astiel ci vieala vizitatorilor si nu mai fie in pericol. Poiana, in susul cernei, de-a--lungul cursului ei tumurtos, pind la cascada Cernei gi chiar mai sus la ,,Cele 'l Izvoare,' gi ,,Cruiea Ghi_
zerct

cel romin, aceste bdi.au fo-qt reficute gi modernizale, Trecute in prop-rietatea Statului nostru, ele au ajuns astdzi printre stafiunile balneoclimatice de cea mai_grare imporianfi, datoritd pri"lp.jrii ii stiruinfelor d-lui Ge_n. Dr, Vic_ol, consilier onorific p"rrirr balneo-

Alte locuri demne de vd.zut mai Pe malul drept al Cernei:

sunt;

noscute

Dealurile coronini gi Schneller, a cdror ascensiune nu prezintd greutdfi mari. fegtera Hofilor, cireia i-am rezervat mai departe o descriere separatd; Pegtera cu Aburi; Pegtera Banilei, etc. Pe malul stdn( al Cernei: 9i. Domogledul; pegtera Imbre; Domogle, , ,Murtii,Suha-Padina, dul-lAare' de_pe care pr-inzj cu vederea_Dunirea gi tofi munfii d'imprejur; apoi Pegtera dela $oronigte gi pecenigca. lntreaga vale a cernei,_cu impozantele ei defileuri, este umbritd. pe to_t parcursul sdu de pddurile laterale de fagi alternand cu brazi. ca localit5li importante din apropiere "impun
se
r

dlgqla rAului Bela Rece, unde pe vremea Komanilor a fost cetatea ,,Ad Mediam", Caransebegul, aSezat la confluenla Sebegului cu Timisul.

_Pecenigce, gard. Me.hadia,.a;.ezatA.pe

cu fabrica ei de var, situati pe soseaua ce te duce la

"pr" "

fi

cu-

KI

Regi{a, parcurgdnd distanla de 109 km pe goseaua nafionald. ce trece prin Slatina Timigului 9i Viliug.

Pegtera Hofilor

afli pe muntele Hofilor, lAngd Bnile Herculane. Se pare ci natura a format aceasti pegteri inadins ca si serveascd drept addpost holilor, care a1r fdcut altidati at6.tea victime pe aci, din care cauzd. s'a gi denumit ,,Pegtera Hofilor". ]ntrarea in pegteri se afld cam la un sfert din indllimea totald a muntelui, Daci ai ajuns aci, vezimai intAi o despicdturd in munte in forma unui unghiu asculit foarte inalt, Intrarea propriu zisd se afla in apropiere si este foarte mic5, PatrunzAnd in interior, spre dreapta, aiungi deodatd intr'un coridor larg, a cdrui boltiturd nereSulatd. este compusi dintr'un amestec de stAnci ciudate qi infioritoarei ce se imbind sus de tot in formi
Se de unghiu. Despicdtura de dinalari se prelungegte pAni la un zid de bolovani, ce o micgoreazd, dar care lasd totugi s5. intre in pegterd lumina zilei. Mai departe in interior trebue sd faci tz de l6mpi electrice de md.nd sau de torfe, Aiungi astlel intr'o alti incdpere mai mare, dar care te ingrozegte prin forma el, inlerrrald, Nigte urme de focuri dovedesc ci aci au gospoddrit hofii ascungi de teama urm:iritorilor, Interiorul continui. apoi cu o galerie subterani, de pe bolta cdteia aldrni, numeroase qi frumoase stalactite,

BVZrA$
ln apropiere de Domeniile de Nord ale Soc. Regila, cam la miilocul liniei ferate Lugoj-Gdtaia, se afli gara Buziag. De aci, cu un mic tren al biilor, parcurgi cei 2 km pini in localitatea balneari Buziag, cunoscuti incd de pe vremea Romanilor pentru efectul vindecdtor ce-l are apa din izvoarele sale carbo-Sazoase gi feru6iinoase. Teritoriul bdilor, in suprafald de cca 50 ha, transformat intr'un splendid parc, este situat intr'o vale deschisd cu o altitudine de t32 m, ce se desfdgoari la poalele dealului Silag gi cuprinde in total 8 izvoare timdduitoare, Clima este dulce 9i feriti de vAnturi. Aceasti localitate balneari este recomandati pentru curi in cazurile de boli de inimi, arterio-sclerozd., arme de reumatism, anemie, ficat, rinichi, boli de femei, etc, Tzvoarele numite Sf, Anton, Iosif 9i Mihai sunt cele mai importante, avAnd un mare conlinut in bicarbonati, cloruri, ioduri gi sulfafi (de sodiu, calciu, magneziu, Ier, man$an, potasiu, amoniu) , precum 9i acid carbonic glazos, aeid metasilicic gi siruri de radium, ce au toate o apreciati putere radio-activi. Aceste 3 izvoare sunt recomandate tn special pentru cura de bdut. Pentru bdi existd urmitoarele stabilimente cu instala{iuni speciale: Baia feruginoasd cald6; Bdile carbogazoase calorizate, bune mai ales pentru bolnavii de nervi: Baia de acid carbonic ,.Phoenix". Exploatarea bdilor se face astdzi de o societate anonimi, denumitd ,,Muschong".

Pentru pl5cerile turistice se recomandd excursii la Podgoriile de pe dealul Si/c,s gi pddurea Dumbrduei. Priveligtile ce fi se desfiEoari inaintea ochilor sunt direct uluitoare, suscitind sentimente de admiralie nestipinitd.

CALACEA
Este o localitate balneard agezatd, ldngd {ara Merligoara de pe linia feratd Timigoara-Arad, In ultimul timp a devenit cdutatd gi recomandatd in special pentru reumatism, uti, ischias, etc,
Succesul de vindecare este uimitor, Staliunea mai este deserviti zilnic Ai de autobuse care circuli intre Timigoara gi localitalile Periam gi Secosigiu.

LIPOVA
Ordge-lul Li-pov-a,
stAng

Radna.

zis gi Perla Banatului, este agezat pe malul al Muregului la incruci-sarea acestuia cu linia feratd Timigoara-

istoric foarte important gi destul de indepirtat. _ -Astfei prin 1487 ne apare cunoscuti ca cetate gi proprietate a lui Ioan Corvin, iar prin 1600 aparlinAnd lui Mihai-Viteazul, Staliunea balnear5" de astdzi incepe propriu zis dela periieria ordgelului 9i se intinde spre valea $igtaiovat, O linie de tramvai face legdtura bdilor cu ordqelul. La dispozilia vilegiaturigtilor existi un restaurant modern cu s-ald de dans, _o terasd splendidi ridicati in stil oriental gi o Sridind de vard umbriti de stejari bdtrani. Bucitdria este Irancezd si romAneascd., in regie proprie si cu prefuri moderate Pe te,ritoriul parcului biilor, intre alte edificii, se afld gi 3 hoteluri cu 280 camere noi construite si cu tot confortul modern, I! orSgelul Lipova, ce numdrd peste t2.000 locuitori, se gisesc de asemenea gi camere pe la hoteluri gi particulari, destul -de curate gi cochete. Altitudinea staliunii este de 138 m, clima temperatd gi cu un aer burat 9i lipsit de vAnturi. Izvoarele sale timdduitoare sunt cunoscute inci din secolul al XVI-lea; cele exploatate astdzi, cu originea postvulcanicd., sunt nigte pufuri arleziene in numdr de 4, denumite: Lipova, Gloria, Izvorul nou din Pddure 9i Regina Maria, Toate conlin ape radioactive fazoase saturate in bioxid de carbon gi bicarbonafi; sunt feruginoase qi lithinifere, _Apu acri dela Izvorul nou din Pidure are e{ect diuretic gi se vinde in comer! ca api de biut, Ast5zi bdile Lipova sunt modernizate qi exploatate cu multd pricepere de Soc. numiti Biile Lipova. In eneral, stafiunea este un refuSiu ficitor de minuni pentru reconvalescenfi gi surmenafi, recomandati gi pentru afecfiuni ale

Doui poduri de fier peste Mureg ii fac le{dtura cu Radna, Dacd. cercetim istoria, vom constata ci Lipova are un trecut

Dugurile, inhalaliunile gi biile de laz carbonic produc o adevdratd revolulie in arta vindecdrii, Multd lume vine insi gi pentru recreatie, fiind o staliune foarte linigtits, In ce privegte pitorescul regiunii, sunt de remarcatl Admiribilul paic al bdilor, inconiurat de jurimpreiur de piduri seculare, ce produc o umbrd deas5. gi bineficdtoare' In anul curent s'a inaugurat un strand modern gi unic in ielul sbu, intru cAt, afari de exteriorul artistic, in bazin se Sdsegte o apd minerale a cdrei ac{iune de vindecare este neintrecuii la noi in lard, De altiel, strandul mai are: o mare plaje pentru bai de soarel o cladire cu cabine, un bulet 9i o terasA acoperiti. In imprejurimi, o minunatA priveligte imp5duritd se desf5goari pAnd spre podgoriile Aradului. P; malul din fati al Muregului se afld localitatea Maria Rsdna, cunoscutd pentru biserica cilugdrilor iranciscani, unde se fac mari pelerinaje. Asemenea in ultimii ani au inceput sd se faci cucernice peleride SAnta Mdria Mare gi la biserica ortodoxd romAni din Lipova, naje ' In ce privegte pitorescul, pentru turiEti se recomandd a vizitat 1. Ruinele vechijor cetSli a-Lipouei gi $oimug, ce se af15 in apropiere inlrarea Mure;ului in defileu, - 2.de Arudul.Mou, situat pe malul stAng al Muregului, Ie$at de vechiul Arad de pe malul din faln printr'un frumos pod metalic' Acest ordgel a fost intemeiat in anul 1552, Printre locuitorii RomAni de bastini s'au colonizat aci cu timpul gi numerogi $vabi.

vaselor sanguine; cdilor respiratorii gi urinare; or$anelor de digestie; congestiuni ile ficatului; boli de femei; reumatism; boli nervoase, etc.

MUNTI
GENERALITATT
La frumusefea Banatului contribue in mare misurd giganticii sdi munfi ce-l acoperd aproape in intregime. Unii munfi acoperili cu piduri gi finele prezintd" o plicuti infifigare, cu multiple priveligti vesele gi zAmbitoare la soarele cald de var5, sau semdnind cu nigte mognegii gArbovili de ani, cAnd sunt imbrdcafi cu haina sclipitoare a zdpezii imaculate din timpul iernii. Alfii, din contr5, pleguvi, cu stAnci goale gi pripdstioase, sfredelite de nenumdrate pegteri ce te infioard. Compozilia subsolului la unii munli este de un fel uniform de piatrd, iar la alfii cu straturi variate, ce pot si destiinuiasci trecutul gi vArsta lor acelor ce s'au invdlat sd. citeascd in marea carte a naturii. In privinla bo$nfiilor subterane, unii oferi zdcdminte de cdrbuni, allii de fier, aram5, argint gi aur, Nu trebuesc neglijate nici izvoarele termale ce lAgnesc dela mari adAncimi, contribuind la vindecarea boalelor de care suferd
omenirea,

Daci privim Banatul in intregimea lui, vedem ci numai o mici parte dinspre apus nu este acoperiti cu munfi, Astfel, din uriagul lan{ al Carpalilor se desfac in mod minunat numeroase ghirlande de munfi, derivali 9i inldnfuifi unii de alfii, pAni pdtrund adinc in inima Banatului, In privinla nomenclaturii, situalia lor se prezlnti, astfel: La grani{i cu judelul Mehedinli, coroana Carpafilor, compusd din munlii Cernei, cu vdrful Domogled, inalt de 1.106 m (cdruia i-am rezervat o descriere separatd) gi munlii Godeanului, cu vArful cel mai inalt de 2.229 m, Din acegti munli se ramilici Cracul Almaiului, ce se intinde treptat pind spre Baziag. La granifa cu iudelul Huniedoara, munlii Poiana Ruscdi, cu virful cel mai inalt de 1,359 rn, avind ceva mai in interior muntele Mic, de 1,805 m gi muntele f arcul de 2.190 m, *

60

Intre Moldova Noui. 9i Regila-Vdliug se afli un lanf de munli foarte.bosali,in minereuri $i carbuni, Aceltia au ca ramificalii munfii Locuei, s.pre B.a4a9; mu-ntele PleSiua, spre Oravi!ai muntele'Semenic, spre vahuEi gi uaransebeq, cdruia i-am rezervat de asemenea o descriere separati, .Alte ramificalii mai scunde se deslac spre Farliug pAnd spre
DUZrag.

Sfertul de N,-E. al Banatului, cu mici dealuri gi coline,- prezentdnd in general J.orT3 .unui platou, cu o altitudine medie de -300 m, este denumit podigul Lipovei. . .Spre apus culmile munfilor se micgoreazd din ce in ce, iormAnd dealuri care se J919"" trepiat pand se termini printr'un ges foarte roditor ce se cultivd cu diferite grAne.

DomoSledul . Dintre munfii cernei ce trijuesc cu m6.ndrie B6ile Herculane, cel mai interesant masiv este Domogledul. Inalt numai de t.t06 m,. ugor 9i iepede accesibil, pare din depdrtare extrem de srandios, prin versanlii sii prdpdstioql ce se coboard in-valea cernei aproape vertical, formand un uriag perete pe toati indllimea sa qi care std._ca pazd" contra vanturilor c6 ir putei invada stafiunea dinspre risirit. . Diq localitate, ascensiunea pe Domogled se poate face comod pe la,,Crucea Albd" gi,,Poteca Pisicii" cu vestitul'izvor Jilaru. Dela pajigtea Mugoroni crumul pornegte intr'o frumoasd serpentini bine marcatd, strdbitand pdduri dese gi umbroase pand spie coama sa catifelatd cu un strat {9 f-a1ep groasd, de culcar^e verde, ce impresio' neazd, plicut retina ochiului. Al doilea drum, mai scurt $i g_reg., dar prin aceasta gi mai interesant, este pe la ,,Pegtera $erbanului", .Ajuns_sus pe Domogled,_pe partea lui zisd Domogledul Mare, fiindcd rya^i ?'e o_parte zisd Domosledul Mic, deosebegli 2 vdrfuri': unul <ie 1.800 m si altul de 1,106 m. D9 ne coar,na pleguvi a muntelui ochiul poate privi cu desfehre pAni la mari depdrtdri. Intregul masiv ifi apare ca o grddini. minunati din basmele orientale ,,o mie gi una de nop!i", plina de frumuseli naturale, cu un caracter carstic, cu peisaje variate gi fermecitoare, presd.rate cu numeroase ppgteri misterr_oase_ gi captivante, cu stdnci goale sau impidurite, cu iagi bdtrani gi umbrogi, Le-gi deslac pe o intinsi "oroutr=lo, tazd., In pdduri miguni numeroase varietdli de reptile gi insecte foarte ciutate de zoologi. Flora de asemenea este foarte interesantd. gi unici in fara noastrd. Alunele turcegti cresc in abundenti. Mulfi invdfafi specializali in gtiiniele naturale igi petrec aci tot

OI

sezonul de .vari .pentru a face studiile florei gi faunei acestei minunate-regiuni din lara noastrd. gi a-gi completa colecliile cu specii rare de plante gi insecte,

Semenicul
Situat la S.-E.^de Rg;1tar_ este de -!apt ccl mai inalt gi frumos munte din centrul Banatului, Daci te afli'in .e-l oi"it::j;,fi]: dispozilie doui drumuri; unul n"+G-qi-"i"i q"ri"'gt" a-"_"_f""i"t ""urcd.- de'_a_dreptul f?in Groposu, gi.altul ce llllii Ambele feyaya,,prin Jecul. drumuri te duc mai int6i la vdliuf, de unde incepe propriu zis ascensiunea spre muntele Semenrc, o jumitate de ord. de mers aiungi pe vdrful prislop, . ,.Dyn1^"_"a inalt de 998 m. _Mai departe, pornegti. pe un drum lateral lung de 4,2 km, ce urcd Eerpuiqd :j costig prin piduri seculare de fag-i gi prin caieva rrumoase potenlte, . Ajuns sus in v5.rf, muntele semenic !i s-e prezintd ca un platou imbricat cu o mantie.de verdeafi, ce se desfagLrJir"-or, piLriaidu-se citre poale. P.rilind in depirtare, poli .iirti"g" d"- o p"rt", p" coastd, pitorescul sat Gir6na, cercetand mai atent.cu vederea platoul Semenicului, ili apar gi cele trei vdrfuri ale muntelui, si anume; T.Semenicul propriu zis, inalt de L44i ,,, covor -m, acoperit cu un splen_ drd de verdea!d ce-fi inspird un profund sehtiment de admiralie pentru opera divinului creitor, 2. Piatra Goznei, inalt.de 1.449 m, cu stanci mdre{e si vigduni incrur]tate, ce _parcd te infioard prin misterioasele iniorioch"ii n'au tost vreodatd vd.zule de razele zambitoare ale soarelui. "" Aproape peste tot intdlnegti pajigti si mu:chi verde, in care te intunzi locuri chiar pAnA la genunchi, - in unele 3. Piatra Nedeei, inalt- de 1.438 m, ce seamind cu varlul Semenic, se afle la o depdrtare de aproximatir, 6 km. , ..Povarniqurile acestui varf se pierd lin gi plicut spre orizontul depdrtat. Intre toate aceste 3 vdrfuri se intinde majestos pratoul de verdeafd, in suprafafd. de peste 4,000 ha. D: pe vArful cel mii inalt putem avea o privire inti'sd aproape . , turlmprelur, qe Astfel, la rdsdrit vedem pina 1a coroana Carpalilor, L.a Nord gi.Vest, regiunile ne apar din ce in ce mai tegite, pAni in ^ cAmpia productivi a Banatului. In revirsatul zilei putep distinge la orizont o bandd de argint, care nu este altceva decAt Dunirea, La sud sunt insd tinuturi pdduroase care mdrgiinesc vederea. ?n .geaua muntelui Semenic izvori;te Berzava, ce ia drumul spre Regifa, dupd ce suferd mai intai incitugerile dera claus Bra-

62

zova gi Valiug; Mehadia, ce se varsi spre Sud in Cerna; Nera, ce se indreapti spre Vest gi Timigul, ce o ia spre Nord, Sus pe platou, intre vArfurile Semenic qi Piatra Nedeei, se afli aga zisa ,,Adler Bad", adici ,,Baia Vulturului", cu un diametru de cca 4 m, avAnd o apd cristalind foarte rece, despre care se zice cd. posedd oareeari. puteri terapeutice, De curAnd s'a agezat pe vArful Semenicului o cruce de fier, de 12 m indllime, ce atrage atenlia turigtilor gi care servegte pentru slujba religioasd ce se line de preotul din Valiug cr ocazia pelerinajului din zi'ra de Sf. Ilie. Clocodici
Se afld la Sud-Vest de Regifa. Indllimea sa este de 620 m. D'tn cauza lemului nisipos ce conline, apa de ploaie a reugit cresteze addnc versantii.

si-i

De jurimpreiur prinzi cu vederea nigte priveligti de o frumusefe nebdnuit5, mai ales in direcfia de apus, spre Lupac, unde muntele se tegegte foarte lin, pirAnd la orizont ca o imensd mantie de catifea verde ce se desface din ceruri, RimAi minute intregi profund emofionat gi-fi vine sX ridici un imn de preamdrire puternicului creator, care a orinduit toate tucrurile aci pe pdmAnt cu atdta chibzuiald gi inlelegere. Daci privegti in partea de Nord gi Est, pidurile de jos ili par ca nigte c15i, iar apa din vale a Berzavei. ca o dun6gd albicioasd ce sclipegte pe imensul covor de iarbd verde,

odati ajuns pe coama lui drie naivi spre poale,

Ascensiunea dinspre Regifa se lace cu oarecare greutate, dar, cea mai inalt6, privegti cu un fel de mAn-

RAURI
La pitorescul Banatului contribue de sigur in bund parte gi mullimea de rAuri, riulefe, pdral,e, pArAiage gi. izvoare caye-i impdneazd minunat intregul sdu'teritoriu muntos gi de ges, unele din ele purtAnd la vale cu apa lor gi nisipul aurifer ce-l deslipesc din stdncile
peste care trec.

Dintre toate aceste ape amintesc mai ios numai cAteva: L Muregul, ce desparte Banatul de provincia sord Crisana, Izvorind din centrul Transilvaniei, acest rAu primegte in drumul sdu numeroqi afluen{i, reugind si strAngi o mare cantitate de apd pe care o varsd la slArgit de-a-dreptul in Tisa. Pe porliunea ce formeazd Sranil,a Banatului, el poarti pe spinarea sa 3 poduri de cale leratd foarte elegant construite, precum gi mai multe poduri de Eosea. 2. Bepa, ce izvorigte din irumogii mun{i Poiana Ruscdi. Ajuns in dreptul Cor"tei,t1,tt-*utu, el prirnegte apa su{icientd printr'un canal din Timig, Cur{e apoi spre Timigoara, de unde intrd intr'un canal sistematic, in care igi varsd servind drept cale de navigalie in legdturd cu Tisa gi mai departe in legdturd cu Dundrea, apele Inainte vreme scurEierea apei rAului Bega era ldsati in voia ei, aga cd se formaserd lateral o muilime de mocirle insalubre, Regularea propriu zisd a Begdi s'a fd.cut intre anii 1907-1910' rezolvdnd perfect problema pusd de comuna Timigoara in legituri cu instalaliunile de folosirea forlei apei. Diferitele ramificaliuni libere ale Begii, ce serveau inainte la exploatarea de mori gi'diferite uzine, ptecum gi la transportul lemnelor, ficeau oragul neslndtos. Prin executarea planului sistematic de canalizare, toate inconvenientele acestea au dispf,rut, reugindu-se sd se formeze o singurd albie 9i o singuri mare instala{iune de forld, 3, Timigul, ce izvor5"gte din qeaua muntelui Semenic. trece pe la In drumul siu obArgie destul de romantic - la Lugoj, strdbate apoi judeful Timig-Torontal Teregova, Caransebeg,

64

gi Berzava, 4. Berzaua, izvorigte tot din muntele Semenic, Apele ei sgomotoase gi pline de poezie sunt oprite de canalele gi barajele ridicate de Soc. Regila in scopul folosirei for{ei apei la producerea de curent electric Ai la transport de lemne, Aceste baraje, precum gi intreaga relea de canale de prinderea apei, amenajate de societate, sunt de altfel descrise mai pe larS intr'un capitol special din Monogralia Uzinelor Regifa. Drumul ce-l mai strdbate Berzava dupd baraje igi pierde din farmecul sau. Pdnd la Resita nu mai duce cu sine decAt o cantitate micd de apd, ce bolboroseste incet printre pietrele ce-i stau in cale, DupA Regila, albia ei se incarcd cu apa ce i-a fost furatd de uzine, mdrindu-;i capacitatea, Dar aceastd api, fiind murdard, nu mai are niciun farmec, Pentru a se amena ja pe Berzava un strand al clubului sportiv din Regila, acesta a fost nevoit si aleagd un loc dinainte de intrarea apei in orag, la o depdrtare de cca 9 km de centrul oragului, Locul are o pozilie admirabili gi munca ce s'a depus pentru amenajarea lui este acum destul de bine rdspldtitd. Ajunsd la Bocga, dupd un drum de cca 20 de km in bitaia soarelur, apa sporiti a Berzavei ili apare iarigi curat5, putAndu-i-se amenaia aci alte stranduri. Mai departe, cursul Berzavei este linigtit gi nu mai prezinti vreo particularitate interesantd. 5. Caragul Ei Nera, izvord.sc ambele din muntele Semenic, ca gi Timigul. Pe tot parcursul 1or, ele stribat regiuni admirabil dotate de naturd. Pe por{iunile lor muntoase gi cu ape clare ca cristalul abundi pistrivii de diferite specii, ce dau sclipiri de aur cdnd sar din api cu spinarea lor rogcati in sus, Ambele rAuri au un traseu aproape paralel pAni se varsd. de-adreptul in albia Dunirii. 6. Cerna, este un rAu neintrecut prin farmecul gi poezia sa. Izvorind din munfii Mehedinfi, vArful Oslea, curge spre S,-V., apoi spre Sud, numai prin regiuni muntoase. Apa sa cristalind gi torenliale ii de un farmec unic gi romantic, Tiaseul sdu marcheazd despirfitura dintre mun{ii'Carpafi 9i munlii Sretinei din Banat, Ca afluent principal are spre obdrgie pe Craiova. In drum trece pe lange frumosul gi pitorescul sat Tople!, iar mai departe pe la BSile Herculane. Aci primegte ca afluent pe Reca, continu6.ndu-gi astfel drumul mai departe pAnd intdlnegte DunIrea, cu care igi pldmidegte apoi soarta impreund pAni se varsd. in Mare.

pe la Ciavos, de unde, trecAnd in Iugoslavia, igi continui drumul pini se varsd de-a-dreptul in Dundre, _ Printre afluen{ii sdi principali amintesc pe: Bistra, Poganigul

cATARAcTELE DUNARTT ixrnn

B

AZI A$-TURNUL-

EVE RI N

Din punct de vedere al frumusetilor naturale, expunerea de mai ios va rimAne de sigur cu mult in urma realitdlii, pentruci este foarte greu si poli exprima emolia ce o simli cAnd'te gnsegti pierdut in voilvalurilor pe lAngd coastele pripdstioase gi gigintice aie Dunirii. Totugi voiu incerca,
incepAnd dela intrarea ei spre ldrmurile muntoase ale lirii noassi se {ormeze imediat mai jos de Eaziag insula nelocuitd Kisilievo, ce aparline Iugoslaviei. Ceva mai departe ili apare in fala localitatea sArbeascd Grddiqtea, unde se afl5 ruinele unui castel roman ridicat de legiunea \IIII Claudia, In dreptul comunei Moldova-Veche Dundrea se desface in doui pr-ale ce strAng intre ele insula Moldova, lungd gi lati de mai mulli kilometri. Din dreptul comurrei Coronini, unde brafele Dundrii se impreund din nou, cursul fluviului trece prin nigte lanfuri de stAnci calciroase, care ii pun in fald la fiecare pas piedici 6ireu surmontabile, Pe o porfiune de cca 2kn,ldlimea albiei se strdmteazd in lormd de pdlnie, ajungdnd pdnd la 400 m.

incetat.

Cele mai bogate gi frumoase peisagii ce ne oferd. Dundrea sunt de sigur acelea unde navigalia este cea mai deiavorabild. Jdrmurile ei foarte st6.ncoase gi de formafiuni bizare, ce alterneazd. admirabil cu fiEii de iarbi verde sau de pdduri umbroase, probeazd, cd. Dunirea la formarea ei a fost nevoiti si duci lupte fo-arte crunte spre a-gi croi astfel un drum printr'un lung lan! de it6.nci sdlbatice ce i-au stat in cale gi pe care a reugit sd le despice la mijloc in linie dreaptd,. Urmdrind cursul s5.u printre uriagii colli de stdncd ce rdsar din patul albjei gi prin cascadele sale inspiimAntdtoare, te convingi ci disputa dintre cei 2 beligeranli apa gi stdnca nici pdnd, aii, n'a

tre, cursul leneg al Dundrii lasi

bt)

Coltul de stAncd Babacai din iosul insulei Moldova, ce iese afard aproximativ 6 m, formeazd aga zisa -11ni11 superioari a apd.cu din i se mai zice, cheia asupra albiei Dundrii de ios. catarictelor Jau, "um IncepAnd din aceasti regiune, $dsim pe ambele lirmuri ale marelui fluviu di{erite urme de lucrdri gi castre romane, asupra cdrora rezerv o descriere separatd, Asemenea din tlmpul rizboaielor cu Turcii mai gdsim ruinele cetdtilor Sf. Lqdislau pL malul stAn$ 9i Golubaf pe malul drept, de unde incepe sd se vadi gi drumul lui Traian, Inima muntelui Goluba! este sfredelitn de o mare peqteri neexploratd incd, fiind inundati'de api, precum gi alte numeroase peqteri mai mici. De aci iese otrdvitoarea musci columbaci, ce ndvilegte atAt in Iugoslavia, cdt gi la noi in Banat, de obiceiu in lunile Aprilie 9i Mai. Dupi o legendi bindfeand, in gu{a pegterii G-olubaf ar fi atutt"uf Sf. Gheorghe capul' balaurului infernal invins de el' Baza muntelui Golubat mai este de altfel stribdtuti 9i de un tunel ce servd de gosea, Mai departe albia impreunatd a Dunirii intri maiestos printre munfi cu o l61ime de cca 400 m gi o adincime de 20--:2'5 m, ce se *"triitr" pAnd la punctul Alibe!.'De aci munfii depdrtindu-se de {irm, albia incepe iar5gi si recipete o lilime pAnd la 1.100 m 9i o addncime pAnd la 7 m, In dreptul muntelui Stdnca, unde numeroase stAnci prdpistioase if pun in fald piedici serioase, se formeazd P-ti*1- catatacld', de granit "prezinld, un risc mai mic pentru navigalie, Aci albia fluviului se ce reduce la cca 900 m, iar la suprafala apelor mici apar numeroase colturi de stinci, ce ies afari din apd ca nigte brale uriage, care tiur' burd cursul liber al apei. Pentru inliturarea acestor piedici de navi$alie s'a amenaiat pe fundul albiei un canal cu o adAncime de 2 m qi o lalime de 60 m, pe o lungime de 1.900 m, inldturAndu-se in total 18'000 mB de stinci, Lucrarea s'a executat in intervalul dela 17 Sept, 1893 la 25 Oct. 1925 de citre Statul austro-unElar, potrivit acordului incheiat cu Comisiunea internalionald de navigalie pe Dunire,-cum.de altiel s'a procedat 9i cu celeialte lucriri dJ pe Dundre ce le voiu descrie la rdndul lor. Dupi ce pirdseqti cataracta Stanca, albia Dundrii-se lilegte .pr"-*it"t stAng, unde piciorul muntelui se retra$e, dAnd loc si'se desfdqoare o veideald pioaspitd, ce se prelun$eEte spte valea Liubcot)ei, in care conflueazd pdriurile Camenila gi Orauifa. Aceasti re6[iune este cunoscutd pentru minereurile sale de arami gi {ier exploatate inainte vreme. Prundigul depus aci de Camenila str6.mteazd albia Dunirii, re' ducAnd-o la o lilime de cca 500 m, La o depirlare de cca 4 km mai in jos pe malul st6n$ se intinde ca un covor valea pitoreascd Berzusca, cu comuna gi rdul cu acelaqi nume.

67

Dela Drencoua incepe cataracta numiti Cozla, formatd de un banc de stinci de ardezie gi calcar ce se vid cu ochiul liber. De departe auzi sgomotul apei ce bolborosegte mdnioasi qi cade spume(ind din lupta ce o duce cu stAncile ce-i stau in cale pas cu pas, Peste porliunile adinci se fac ochiuri ce se invArtesc in loc. Pe prima porliune li{imea albiei cregte dela 400 m la 900 m, Mai departe, din caltza malurilor st6.ncoase ce cad aproape vertical gi a bancurilor de stAnci dela Doica, ldfimea albiei se reduce la cca 300 m, iar cursul apei se indreapti deodati aproape in unghiu drept spre !5rmul sdrbesc, unde Sdsegte nigte perefi de stdncd pripistiogi, care-i strAmteazd din nou albia pdni la 380 m, In regiunea muntoasi dela Cozla, precum gi pe fdrmul iugoslav din fafi, se gisesc citeva exploatiri de cdrbuni, O cale feratd industriali leagd debarcaderul Drencova cu localitatea minierd Cozla. Intre Cozla gi Doica, pe malul stAng, se varse in Dunire riul Sirina, care aduce atdta prundig incAt se sporesc mai mult piedicile navigafiei. In jos de Doica albia se mai ldlegte ceva, iar colfurile de stAncd ce se mai ivesc pe cca 2-3 km nu formeaza o piedicd de neinvins pentru navigalie. Pe toati latimea ei Dundrea este un sbucium de valuri ce urli qi fac cldbuci. La aproximativ 2 km de Doica pe firmul stingi apare, asemenea unei limbi ascufite, stinca numitd ,,Piatru Lungd", iar mai ios, la cca 3,5 km, iese afar5. din apd perechea de stdnci ,,Biuoli", In jos de gura r6.ului Jeleseua, albia fluviului incepe sd se strAmleze, iar malul stAng cu stAncile pripdstioase ale muntelui Trescovaf ne oferd un admirabil peisaj. In ce privegte inlesnirea navigaliei pe porfiunea Cozla-Doica, cu addncimea insuficienti la ape mici, s'a sdpat pe fundul albiei o cunetd lungd de 3.500 m, de 2 m addncime qi 60 m ldfime, scofdndu-se 85.000 m3 de stdncd, Lucrdrile de dragaj s'au fdcut in t893/96. Dupi o distanfd de 6,5 km dela Doica in aval, Dunirea sosegte inaintea cataractei lzlaz, cu o ldfime de albie de 400 m. Din cauza bancurilor de stdnci ce intAlnegte in cale la lzlaz, Tahtaliq-Mare gi Tahtalia-Micd gi, pe care cursul apei nu poate sI le invingd, Dunirea este silitd sd-qi ldleasci albia, ocolind astfel acei colli de stAnci periculogi, unii vizibili, fiind la suprafafd, iar alfii ascungi sub apd. In dreptul muntelui Greben, ldfimea albiei se reduce din nou la 420 m din cauza stdncilor calcaroase de pe mal ce se intind in albie, Pentru amenajarea unei cii navigabile pe aceastd. cataractS., cu extraordinare cideri de api, ce vine in al doilea rAnd dupi Porlile de Fer, s'a sipat gi aci un canal de talpi, pe o lungime de 2,000 m, cu addncimea de2 m 9i ldfimea de 60 m gi pe incd 1,900 m de aceeagi ldlime s'au curdlat collurile de stAnci de pe fund, I.ucrdrile s'au executat in 7893i97.

Greben spre a-val ne apate bancul,de stinci pan4 la 220 m, p-ent1u ca,imed.iat mai in strAmt.uia Vrani, care ^lbiu 9i si-Ei largeasci dei;r-;;;;;fi.ta u O""arii sa "uda in cascadi platou stdncos cu nupe. un. lra"ii-.tUi. pAnd la 2 km, intinzAndu-9e Fluviul se $asegte mici. mai cAnd mari, mai cAnd *"ro"." bancuri din cercurile de fier cu care a 1ost strAns mai sus, ar6"iiflt"i ""i mAndru 9i dornic de libertate' tAndu-se "---e;;;a;-JLiu-ci"ten Iormeazd un virtei_periculos. cu o bolbo.*' ,or"ula continuu infuriatd 9i galdgioasb, in adAncime.de,cca 30 care, ca gi intr'un iad, ameninla inainte vreme cu sculundarea orlce vas --- care se incumeta sd treacd pe acl' stratificate qi variate, in care Mu"t"1e -*ui Greben, cu roci frumos intradevdr un tablou pitooferd ifi rogie, ales amonita ubrrndi dintre apd 9i stinci' titanice luptei al martor resc si impresionant, 2 elemente ce-qi disputi vegnic supremalia - f. oi"ior,rf *,rrriJ,ti Crbf"" r" gas"t" urmele unei case de pdzi' tor ""^ de pL ut"-"a Romanilor, b;; i;;;; a; G;;t";, pe o porliune de 2 km, adincimea apei variazd. Ei 9 m, '- p; intre 3,5 ,,T-ri; *ui.rl ,tarrg ""-upare apoi comuna Suinifc.qi mai departe kule", ce sunt ,.rin"i" u'S .ur" de pdzitori turci ridicate in secolul al -- XVII-lea. P" *.1u1 drept, intre km 80 gi 81 mdsurali dela Baziaq, se afla sArbesc Milanouaf, orasul "'-'ii;l;;i""f.r in acest port bogatele minereuri de aramd "J""e t" i*buicd in bind parte 9i pentru tzlnele Muidunp"[, 9i f", Juiu ". din - - Regi!a, p;;ir; amenajarea unei cdi navigabile_ pe porliunea Grebenmlfu"otu,t s'a construit un dig de oprirei..ap.ei, aga-ca,sd nu mai curgiS apa sa fie-impinsA.Si s.d.i se oblina o spre malul drept, ci, din "o.,Iru, rezervat navigaliei' st-An$ spre malul ;i;;;t*" sulicienta ia Greben de 430 rn, la navigabile Se pistreazi astiel o lalime. al digului o lelime de din"avale capdtul iui-ju*, Svinita de 380 7d0 * tuta a" malul stAng 9i 40 m faln de cel drept, pentru a se avea acces in jurul portului sArbesc Milanovat' Portiunea de Dundre moart6, inchisi intre. dig 9i malul drept' i"puia- i" u""rt mal prin 2 di,glri transversale ce trec prin 2 os".t" ;;;;r":tr"ptdd astfel intreaga porliune moartd in 3 bazine cu apd rezervd. de -"'ittg;aionSitudinal are o lungime de 5,800 m, cu.o lilime 1a co* 4,5-10 de roani 9i o inailime deasupra apelor scizute de 1,5-2,8 m, cu o la1ime la tig"i transversal de sus are o lun$ime de 700 m' de 5-6,5 m 9i o in61!ime deaiupra 1P9lo1 scizute de 2'7este "o.ourri J,+ * ui"ti de porfiunea dintre ostroave, unde lelimea coroanei mare' mai contrd din iu 2 m 9i i"al1i*"u ;;;i ---- -Oig"f trurr*u"rtul'de los are o lun-giiqre- d9 800 m' cu o lilime de 4,2-5,3 m gi o indllime de 1,6-1,9 m' la '- coroina i; Ei"rea piciorului Greben s'a ldsat o inillime de *2'8 m' pe o

In iala muntelui

dela 1895 la 1898. Mai departe la cca 11,5 km de Greben ne apare un banc de stAnci agezate in zig-zag de-a-curmezisul albiei gi care iormeazd periculoasa cataracta 1u11. denumita astfel dupd pArAul cu acelagi nume ce se varsd pe malul stang. Pentru inlesnirea r:.avigatiei s'a construit un dig de oprire, incepAnd de pe larmul crep*, nar sus de l-ersarea pArAului Porecica gi terminAndu-se in ics de ilsula ce-i urrneaza: lucrarea a necesitat peste 100.000 m': de piatra Pe de alta par:e. f,e:::r'J a se o':i::-e,- ajanc:me navigabile, s'a construit in amonte ce c:g l cu:e:a -::Qi ce 13-i,-r :n, cu 60 m iafime 9i 2 m adancime, iniaiurariu-se 29.953 = :e s:arca. Lurrdrile acestea au fost facute in anii 1S9ir 97. Mai deparle Dund.rea se indreaptd spre \.-E. si-si tas-.:e.zi uniforrn cursul printr'o albie plina de bancuri nisipoase, cu o ad.Ancime scizuti de 6-8 m, iar lifimea intre 600-7,200 m, Pe porliunea dinlre Iuli ;i Cazan, lungd de cca 14 km, fluviul trece pe langa 3 comune, ce !i se prezintd. la rAnd astfel; pe malul drept Columbinie, iar pe cel stAng Ti,souila, cu o cale feratd. spre minele Eibental 9i mai departe Plauiqeui{a. PAnd aci malul sting este format dintr'un lanf de stinci in serpentind ca gi la Iu!i, apoi pe o lungime de 1 km cu sigturi cristaline gi mai departe straturi de lem pind la pasul Cazan, unde incep din nou stAnci calcaroase. Privind cursul Dunirii in avale, avem o perspectivd. in care apa pare cd se ingusteazd lreplat, treptat, pierzAndu-se printre perelii prdpdstiogi de pe maluri, ca un uriag balaur argintiu ce se tArSgte cdtre vreo pegterS. Ajuns la acea porliune unde Dundrea se stranguleazi pAnd la o lelime de 170 m, ambele maluri ifi apar intr'un relief silbitec, cu pereli de stAnci inalte ce se infig in bolta albastri a cerului. Singurul semn de vieald. il dau numai neobosilii vulturi ce planeazd.lin, fdc6.nd rotocoale, sau se ridici aproape vertical, despicind cu aripile lor imensitatea imaterialS a aerului. Ili vine si in6ienunchi cu religiozilate inaintea acestei opere dumnezeegt| incomparabili prin glrandoare, cea mai demnd. de admirat din tot parcursul Dundrii; rdmAi profund emolionat gAndind atAt la formalia ei geologicd din infinitul timpurilor, cit gi la lupta ce o duce continuu apa-Dunirii cu aceste uriaEe stAnci prin care gi-a croit drumul sdu triumfitor.

ldlime de 150 m, aga cd, in caai venirii unei ape mari si se poati scurge gi pe porfiunea aceasta pAnd la 2.800 m8lsec, api, Lucrdrile de ridicarea digurilor au consumat in total cca 460,000 ma de piatrd si au durat dela 1891 la 1895. Dupd terminarea digului Greben-Milanovat, constatAndu-se cd in dreptul Svini{ei nu se obline o adAncime suficienti de api, s'a fdcut un canal lung de 1.500 m, cu o lilime de 60 m gi o adAncime de 2 m, dobAadit prin radierea stincilor de pe fundul albiei, Lucrdrile au necesitat ruperea a t3.236 ms de stdnci qi au durat

Cu perelii stdnco;i 9i inalli pAnd la 780 m, albia de aci poate cuvAnt ca o a doua Poarti de Fer, fi numiti cu drept Din cauza -oniigurafiunii sale naturale, pasul Cazan a servit de multe ori ca arend de'lupte sdngeroase intre dilerite armate, cum de ex. a fost pe timpul Romanilor gi mai ldrzitt al Turcilor. Nu departe de intrarea in pasul Cazan, in rocile muntoase de pe lirmul stAng, se afld vestita pegteri Punicouq, cdreia i'am tezervat mai departe o descriere separatd La cca 100 m de aceastd pegterd se af15 ruinele unei redute, precum gi pegtera Veterani, numiti aga dela generalul austriac care in 1692 voise sd opreasci aci, numai cu o mind de oameni, pdtrunderea pe Dunire in sus a unei mari armate turceqti. Grota Veterani are o lungime de 28,5 m, o ldlime de 34,1 m 9i o inillrme de 3,8 m, iar deasupra o fereastri naturali cu un diametru de 50 cm. Se zice ci pe timpul Dacilor aceastd pegterd a servit drept templu Zamolxis, al - Pezeu,lui malul drept al Dunirii in fafd se aratd vAriul cel mai inalt al munlilor stAncogi Strebe!, In pasul Cazane, albia Dunirii variazd intre 170 gi 300 m, iar addncimea dela 20 la 50 m, Dupi o lungime de cca 4 km, lanlul de munli de P9 malul stin$ incepe sd se retragd, fdcAnd loc unei paiigti de un verde vioi ce cuprinde intreagia vale Dubova gi care se intinde pe o lun$ime de cca 1,5 km, in timp ce albia fluviului se ldfegte deodatd pini la 1.000 m, micqordndu-gi insd adAncimea pAni la 10 m, Dupd vreo 2 km in aval iardqi ifi apar in fafi peteli prdpistiosi de-stAncd qi albia fluviului din nou se strAmteazd la 180-300 m' crescAnd insd in adAncime intre 30 gi 54 m. Dupi cca 9 km de drum peste vechea gi noua Ogradend, Dundrea pdrdseqte complet regiunei aceasta de defileu, demni de remarcat prin grandioasele sale priveligti, Prin tot pasul Cazane navigalia este favorabild, apa avdnd o
addncime suficientd,

Ogradena ldlimea Dundrii creste p{nd la 600 m, formAndu-se o insulf cu acelagi nume, impiduriti cu salcii 9i ' plopi. - lJt^.^ti apoi pe malul stAn$ comulra, Iegelni!-a, iar pe - 4 km mai in aval, comuna Tehiia, in fala edtela malul sArbesc, li cca se afl5 Orgova. Dupn alli 4 km fi se desfigoard inaintea ochilor romantica insuld Ada-Kaleh. Pentru Ada-Kaleh am rezervat mai departe o descriere separat5, In jos de insula Ada-Kaleh se varsi in Dundre-pAriul Vodifa, ce forma inainte vreme Sranila dintre RomAnia 9i Un$aria, Ceva mai la vale, pe malul stAngi, ili apare Vdrcioroua, din dreppoli auzi mugetul apei ce se lovegte de- nesfA-rEitul banc de cdreia tul stinci ce-i- stau in cale-, Acestea fac parte de altfel dintr'un intre$

In dreptul localit5lilor

71

lan{ de rcici presdrate pe talpa albiei, ce incepe cu 6 km mai in amonte, dar care aci ies la suprafa!5, inilfdndu-se intre 0,50 qi 5,58 m, dupd cum variazd. gi nivelul apei, La 2 km in aval de Virciorova incepe cataracta numiti simbolic Porlile de Fer, av6.nd o lungime de eca 3 km, care formeazd" cea mai periculoasi piedici pentru naviga{ie, Numeroase stdnci ce ies afari din api ii impiedici cursul, formdnd mari- gi variate cdderi de apd in mai toate direc{iile, precum gi vd_rteje foarte periculoase pentru navigalie. In general, panta de scurgere a apei este aci de 3 m pe km, iar vitesa de 4-5 m/sec, Pentru inliturarea piedicilor provocate de bancul de stAnci pe portiunea propriu zisd a cataractei Portilor de Fier, inclusiv stAncile dela Prigrada, a fost necesar sd se construiascd. un canal intre 2 diguri, avAnd o lifime de 73 m gi o addncime de 3 m. Indllimea digurilor deasupra celor mai mari ape este de 60 cm, _ l-atimea la coroand. de 4 m pentru digul stang 9i de O m pentru digul drept, acesta prelungindu-se in amonte gi in.aval pdnd ia mai Lungimea canalului insumeazi 1.800 m. Intreagia lucrare a durat dela 1890 la 1896 9i a cosiat singurd 4.500.000 florini. A mai fost insd necesar sA se curefe in urmd 9i stAncile ce nu se vedeau din apd, pe porliunea din amonte, pAnd la Orgova, in lungime de cca 7 km, formAndu-se aci o cuneti cu o lelime de 60 m gi o adAncime de 3 m, Cu aceasti ocazie s'a inldturat o cantitate de 92.485 mB de piatri, Lucrarea a fost executatd. in anii 1894/98. Trecut de cataracta Porfile de Fer, cursul Dundrii intAlnegte in calea sa numeroase stAnci 9i bancuri de nisip mai ales in locul nu- mai mit Micile Porti de Fer iar dupi un drum departe de cca 6 -, drumuf .a" km, f_luviul igi croiegte alene la mare. "".ti"gtt"ritbilt Curifirea stdncilor pe porfiunea Micile Porfi-de-Fer s'a fdcut tot sub forma de cuneti, cu o adAncime de 3 m, necesitdnd spargerea cu dinamita a cca 16.000 ms de stdncd, Lacrarea s'a executat in anii 1895/98.

In total, porfiunea propriu zisd. a cataractelor Dunirii, intre Baziag gi Turnul-Severin, insumeazi o lun$ime importanti de t45 km, pe care plutirea bastimentelor nu este permisd astd"zi fird pilot oficial in cazul ci inilfimea apei dela scara Orqova este sub 116-0 m; iar in cazul c6, apa trece de aceastd limitd, pilotajul este obligator numai pe porfiunea Dreneova-Turnul-Severin, _ AddogAnd gi por{iunea din susul cataractelor, pind la punctul de unde izvordqte_ _din M,u_nfii Pddurea Neagr5, precum Ei porliunea din jos pAnd la Marea Neagr5, cursul Dunarii-insumeazi in'totai o lun$ime d9 2,860 km gi servegte drept cea mai importantd cale europeand de comunicafie pe apd, Pe toati intinderea sa, Dundrea udd cu valurile sale deoparte gi de alta regiuni variate 9i bogate

sante sunt,'de sigur, pe portiunea cataractelor pe care am descris-o mai sus, O cdlitorie cu vaporul prin aceste cataracte ifi umple- ochii de desfdtare, ca intr'uh filnr- cinemato$rafic, cu ima$ini colorate. minunate- tablouri pline de miEcare. 9i de ]i se desf5goari in fald contraste, formate din piatrd $oald sau pdduri gi gesuri pline de verdeafd. Din cauza profilelor albiei, cu inclina{ie 9i -l6fimi -neuniforme, apele Dundrii fi-se prezinld, cAnd line ca o oglindi, c6.nd iligioase qi strangulate'intre uriagele maxilare stAncoase ale celor 2 ma' luri ale sale, In Seneral, valoarea peisaielor consti intr'o imensi varietate de linii gi aspecte pline de farmec.

in frumusefi naturale gi monumente istorice, dar cele mai intere-

Pegterile; Punicova, Pietre din Picituri 9i

Liliecilor
i

Aparilia peqterii este semnalatd printr'un mic pod peste pAriul Punicova, in dreptul unde acesta iese din pegteri 9i traverseazd qoseaua ce trece de-a-lungul Dunirii, Intrarea propriu zisd, a pegterii are forma u-nui triunlihiu oblic. Simfi imediat cd te pdtrunde prin tot corpul un frig umed, La inceput trebue si te cd!6ri peste-o mare stAnci, apoi peste altele mai mici, pAni la o curbi de unde lumina palidd, pitrunsd pe la intrare, dispaie cu totul gi trebue sd faci uz de o lampd de buzunar, Mai departe treci printr'un vad al pArAului Punicova 9i dupd alte cAteva minute, insumAnd in total un parcurs de o ord, ifi apare in fali o lumind palidd ce intrd pe la celSlalt capdt mult mai lar$ al pegterii, AjunJ aci ti se prezintd inaintea ochilor peisajul- pitoresl al intregii vdi Dubova, cu perspective din ce in ce mai depirtate, iar la dreapta, pe costig in sus, un teren stAncos, Ioarte $reu Daci te incumefi si-l urci, oboseala depusd ifi va fi imediat cu prisosinti rdspldtiti. Intradevir, pdlranzi intr'o noud peEteri plini de stalactite $i stalagmite foarte interesante, unele chiar impreunindu-se in frumoase colonade care par ci sustin toati $reutatea din bollile negire ale pegterii. De sus picuri din cind in cAnd apd ce conline calciu. Aceastd pegterd aneie Punicovei este zisi gi peqtera cu Pietre din Picdturi, L"[i"" ." ptoi" cteaze in interior ie ia intrare ili descoperi bine tablouii ciudate care exciti fanlezia qi produc interes pridiferite ""
vitorului. Paralel cu Punicova, dar mai sus ca aceasta cu cca 15 m gi ceva abitut intr'o parte, se afl6 o alti peEter6, denumitd pegtera Liliecilor. Lungimea ei este, ca gi a Punicovei, de cca 3 km' LeSitura icestor 2 peqteri se face la interior printr'un coridor transversal, pe care se lfld agezald. o scari de stejar pusi de un
accesibil,

lo

vechiu club spo-rtiv. spre deosebire de punicova, pegtera Liliecilor este:nult mai .largd, nei'_rtunecati gi uqor d" ,irit;i;i. u semilumina ruptd din razele solare, ce intrd. undeva printr'o fereastrd, se intinde pana la marginea de'sud "" ".t"-i""rrira. lleriei_ arL un. pdmAnf moale, h"*o.,-pioa;;i; ,,,,^j1111 Sunoiul hllecrlor ce sboard pe aci nestinpheriti, Nord..este de unde !i se prezinri aceeasi l"Eift, cu ,.^r^li vedere t11t^:1-{: cunoscutd. a vdii punicovei, sin$ura deosebire ca te afii ca zu m mal sus. ..De aci, cdfirdndu-te pe -coasta de Vest cu aiutorul unei funii, cregtltul muntelui c"-1i apari-.".p*it de un l:L_l$lg:_pare,la aqmrrabtl covor de pa;une, dai joJ, treci printr'un defileu de st'nci p6nd la ma_ , , uunarii, ^Cu :d..t", tul In drum fi se prezintd inaintea ochilor pii""ti.g *irefe, de neuitat,

I,UCRARILE ROMANE DELA DUNAREA.DE.JOS

LegAnd Vestul cu Estul Europei, ca o uria-;i band5 metalici, Dunlrei a jucat gi joaed un rol insemnat in relaliunile economice

dintre popoare. si politice ' Incd cu 2.000 d-e ani inainte, acest mare fluviu a fost cunoscut in rdzboai,ele lor cu popoarele dela Est, de Romani folosit si Mirturie sunt diferitele lucriri ce s'au construit pe atunci Ei ale ciror ruine se mai vdd gi astdzi, atr6$And admiratia tuturora asupra cunoqtin{elor tehnice de pe acele vremuri, precum 9i puterea de lucru a poporului roman care, pornit de pe malurile Tibrului' reuqise sd cucereasci aproape toatd lumea, impundndu-se prin sobrietatea moravurilor gi prin disciplina lui proverbiali. Incepdnd dela Re{eniburg, pAnd la Dundrea de Jos, se construise un drum'cu trepte p"ittu u u-.igutu, fdrn piedicd, plutirea in amonte a coribiilor, In scopul de a transporta alimente gi materiale de rdzboia pentru cucerirea Daciei, impdratul Tiberius dispuse si se construiasci cunoscutul drum de-a-lungul malului drept al Dunirii, incepAnd dela Sfngidunum, astdzi Belgrad, pAnI la vdrsarea pArAului Porecica in cataiacta Iuli qi mai departe spre Vidin gi Arcser-Palanka. Din'cauza stAncilor abrupte, pe unele locuri a trebuit si se sape gduri in stdncd gi sd se ageze-drumul pe Srinzi in consoli, Aceste gduri ce se vdd gi astizi, precum, 9i c-ele 2 table comemorative, .t.i la stincile Gospodin-Cozla qi alta aflatd 9 km mai in ;; I cataracta lzlaz, eternizeazd' numele cuceritorului Tiberius 9i amintirea lucririlor sale, Pe table se poate descifra urmitoarea inscriplie;
CAESARE AVG, F AVGVSTO IMPERATORE PONT, MAX, TR, POT XXXV LEG III SCYT LEG MACED Drumul de-a-lungul Dunirii era intdrit peste tot cu mici forturi, dintre care unele se mai vid gi astdzi in ruine, Acest drum a fost completat de impira{ii Vespasian 9i Domilian

TI

lo

in anii 92/3 d-upd' cristos_, dupi cum se vede gi din tablele lor ce se gdsesc la cozla, in stincile Gospodin, in apropiere de tabla lui Tiberius amintitd. mai sus,
impiratului Traian, cuceritorul Daciei, la anul 101 dupX Ciistos. Pentru a se face posibild phlirea vaselor, el porunci sd. se sape in stinci, de-a-kngul stramtorii cazanelor, un drum care fu legat cu acela fdcut de Tiberius gi in unele locuri l6fit cu lrinzl de leirn in consoli. gi cu contrafigS,.bdgate in-gduri scobite in*stancd, gduri ce se vd.d gi astdzi in lungul cataractelor rzlaz-Tahtalia si Cozl-a-Doica. Acest drum a fost terminat in anul 104 dupi Cristos, c6.nd s'a eternizat,gi amintirea marelui impirat prin o tabl6 comemorativi lucratd. artistic ai agezatd in stdncile din plsul cazan,la ogradena, unde
Cea mai mare importanfd_i s'a dat,,insd, acestui drum pe vremea

se gdsegte qi astdzi. - - Inscripfia este sdpati intr'un perete de stAncd cu bortd. Rama tablei_este susfinutd de doi genii inaripa\i, iar in col{urile de sus se afli doi delfini, ale cdror,cozi ajunl in acoperigul boitit ce este impirfit in pdtr5lele arti.stic lucrate, in cel dela-mijioc fiind sipatd acvila romand cu aripile intinse, Din -cauza pescarilor sarbi care pe timpuri au f dcut foc tocmai in acest loc, pentru a se add.posti Ei incalzi, inscriplia aceasta aproape dispdruse. . Abia prin a-nul 1890 statul sa.rb ordoni si fie curilitd de ium gi prevdzuld cu o explicalie gi un zid de apirare Textul reconstituit al inscripliei este urmdtorul:

IMP. CAESAR DIVI NERVAE F NERVA TRAIANVS AVG, GERM, PONTIF, MAXIMVS TRIB, POT III PATER, PATRIAE COS III MONTIBVS EXCISIS ANCONIBVS
MONTIS ET FLWII ANFRACTIBVS SVPERATIS VIAM PATEFECIT
Pentru asigurarea legdturii crr Dacia,. impdratul rraian porunci un pod peste Dundre de citre ilustrul ma?stor al timpului Apollodorus din Damasc, Acesta il executd in anul 103 dupi cristos, la punctul Egeta. casJrum {Turnul-Severin de astdzi), podul constand aii zz de arJade de le:nn, pe 23 de picioare din piaird cioplitd, imbrdcate in cdrdmizi, Pentru trecerea cordbiilor prin cataiactele dela porlile de Fer, to"g {isquse- de asemenea sd se construiasci in ldrmul drept uri de 3,2 km, ale cirui diguri in ruine r" *ui vdd si u"r*, "u""i , ,At15-"i'dupd ce s'au scurs aproape 2.000 de ani, toate aceste urme ale lucrarllor romane rzbutesc incd sd ne emofioneze Ei si ne indrepte gdndul la glorificarea in eternitate a stnpanirii de altidati a strimogilor- nogtri Ro_mani, care s'au revdrsat pe pitorescul teritoriu al Banatului, fdcandu-l si rodeasci gi si se-bucure de civilizalia Romei.
s5. se construiascd

SverRtrs vrAM FEcrr

CAI FERATE
GENERALITATI
Banatul posedi astdzi cea mai deasd relea de linii ferate a fdrii
noastre.

Si le ingirdm;
Linia principald ce vine dela Bucuregti gi leagi Turnul-Severin cu Orgovaf CaransebeE, Lugoj, Timigoara, iegind apoi afari din fari pe la Jimbolia, De altfel, centrul de gravitalie al mai tuturor liniilor lerate din Banat il formeazd Timigoara, fiindci aga dictau sub reSimul ungar interesele dela Budapesta. Afard de linia principald, in Timigoara mai converg ramificafiile dinspre: Lovrin; Periam; Arad; Radna; Buziag; Jebel-Voiteni-GitaiaBerzovia-Regifa; Ciacova-Banloc-Giera, Alte linii intermediare sunt; LuSoj-Baziag; Gitaia-Jamul-Mare;

Jebel-Liebling; Voitenl,-Baziagi Berzovia-Oravifa-Iam-Vdrge! ; OravilaAnina; Regifa-Caransebeg (in construcfie). cea gi chiar din intreaSa!ard' Dintre toate liniile din Banat - gi de 34 km dintre Oravila mai frumoasd este de sigur porfiunea Anina. Descrierea ei fiind loarte interesantd, o dau separat mai ios.

77

Calea

lerati Anina-Oravita

Porfiunea de cale ferati Anina-Oravifa, in lungime numai de 34 km, este de un pitoresc captivant, neintrecut la noi in far6, Unii ii zic chiar Semmerin$ul rominesc, Pornind dela Anina, traseul ei urcd., ocolind ca un garpe uriag, pe porliuni tiiate cdnd in coasta stAncilor pe la suprafa!5, cAnd dtept prin inima lor, cAnd suspendat peste pripdstii amefitoare. De o parte gi de alta allniei ferate poli prinde cu vederea impresionantele reliefuri ale vArfurilor de munti, despirlili prin vii frumos inverzite, pe care pasc agale numeroase vite, ce par din depirtare nigte puncte pestrile migcdtoare, pe fondul verde intens al pSgunilor. Ca intr'un film de cinemato$raf, tablourile ce-!i trec prin fata ochilor, in mersul trenului, sunt care mai de care mai fermecdtoare, Dupi tunelul cel mai lung, trenul strdbate frumoasa porliune
GArligte-Ligava. viaducte,

Urmeazd apoi cel dintAi viaduct inalt, dupi lrecerea cdruia calea Ieratd incepe sd coboare, int6.lnind mai puline tuneluri gi mai multe

Mai departe drumul igi mai micgoreazi din pitoresc i trece printr'o regiune de livezi gi pe lAngd cele 3 piscuri din Tilva; ocolegte iarigi prin p5duri pdnd la Maidan, unde se termini regiunea muntoasS, Drumul de fier continud apoi tot ocolind gi scoborind mereu, cAnd intr'o parte, cAnd in alta; mai trece peste 3 viaducte lungi gi incd altele mai mici, pAni ajunSe in regiunea de qes a Torontalului gi intrd in Oravita. In total linia Anina-Oravifa trece prin 15 tuneluri gi 30 viaducte, Mai departe pAni la Regila calea ferati mai trece prin staliile intermediare: Cacova, Tirol, Berzovia gi Bocga, fl,rd, a ma! prezenla 'ceva deosebit.

DRUMURI
GENERALITATI
Teritoriul Banatului este stribdtut de o imensd refea de drumuri, leagd intre ele diferitele sale localitdli, imprigtiate din belgug atAt -ce la munte, cAt qi la ges,

Dupd felul construcliei gi intrelinerii lor, toate aceste drumuri sunt imparfite oficial in trei categorii: nafionale, judelene gi vicinale, Le expun pe rAnd. Nationale. Se disting doud artere principale: Prima ar fi soseaua legatd cu Turnul-Severin care, incepdnd dela Or;ova, se mentine de-a-lungul malului romAnesc al Dundrii, fiind construiti. cAnd in debleu complet, cdnd Yz debleu gi t/2 rembleu cAnd sub forma de tunel cu peretele dinspre Dundre complet deschis, permilAnd de altfel gi pitrunderea luminei soarelui, Porfiunile deschise deasupra ili apar, cum mergli pe partea dreapt6, strdjuite de stAnci abrupte ce par ci se inalld pAnd. la cer. Lucrdrile acestei admirabile gosele, asemdndtoare drumului lui Traian de pe malul drept al Dundrii, au lost incepute la 1835. dupd stiruinlele gi sprijinul contelui $tefan Szechenyi, pentru memoria cd,ruia se gi gisegte sdpatd intr'o stAncd, de-a-lungul drumului din deiileul Cazan, o tablS comemorativd., Din dreptul comunei Baziag, goseaua nalionald se abate spre Nord, trece pe teritoriul jugoslav pe la Socol, reintrd apoi in Banat pe la Moravifa, trece mai departe prin Deta, Voiteni gi Timisoara, de unde se trifurci spre Lovrin, Arad 9i Lugoi. A doua arterd ar fi goseaua ce porne$te din Orgova gi trece prin Mehadia, Caransebeg, Lugoj gi sfArqegte la Timigoara. Ramificaliile cele primegte de o parte gi alta a traseului sdu sunt: !n Mehadia spre Bozovici; in Caransebeg spre Hafeg; in Lugoj una spre Ilia 9i alta spre Regi{a, Ca drumuri nalionale intermediare, intre cele 2 artere principale descrise mai sus. sunt doud: Unul incepe dela Moldova-Veche gi trece prin Stipinari-Macovigte-RdcSgdia-Oravita-Steierdorf-Bozovici, sfargind la'Mehadia,

Altul incepe dela Steierdorf-Anina, trece prin CaraEova-RegifaCdlnic-Moniom-Vasiova-Ezerig-Furliugi, sfArgind spre LuSoj. Porliunile Anina-Bozovici gi Anina-CaraEova-Regifa fiind cele mai interesante, le-am rezervat mai departe cAte o descriere separatd, Judelene. Se disting urmdtoarele traseuri: 1, Stipdnari-$opotul-Nou-Bozovici ; 2. Slatina Timigului - Brebul-Nou-Viliug-Cuptoare-Secul-RegifaSoceni-Brebul-Delienegti-Caransebeg, cu ramilicafii pe parcurs in Soceni spre Ezeris gi in Brebul spre Zorlenful-Mare-Zorlenicior-Zgribegti-Lugoj. Din aceaste ultime ramificafie se mai desfac subramificafii: inZorlenicior spre Copdcele gi Cdvdrar si in Zgribegti spre GdvojdiaCriciova- Crivina-Gladna-Faget 3, Rusca-Cornereva-Globurel-Plugova 4, Oravifa-Greoni-Cacova-Seci;eni-Dognecea-Ocna de FerBocga-Romdnd-Berzovia-Gherteni5 - Ilori!feld-Gataia-Birda - Opati!aDeta-Banloc-Ciavo;, cu ramificalii pe parcurs in: Greoni spre Milcoveni, bifurcAndu-se aci spre Iam gi Racasdial Secigeni spre Goruia, bifurcAndu-se aci spre Caragova gi spre Anina; Bocga-RomAnd spre Valea Pai-Vigag; Getaia spre Gherman-Iamul Mare-Clopodia-Ferendia, cu subramificafii in Gherman spre Moravila gi in lamul-Mare spre granila cu Iugoslavia; 5. $osele radiale din Timigoara spre: Giulvdz; Sdn-Mihail Cdrpinig-Biled; Colonia-Micd cu trifurcalie spre Variag, Rovine gi Vinga; Fibig cu bifurcalie spre SAn-Nicolaul-Mic gi Neudorf ; Sacogul-MareBiile Buziag-Lugoj-Criciova-Ciuta, cu ramificaliile in Sacogu-Mare spre Otvegti, bifurcAndu-se aci spre Tormac gi spre Jebel-Ciacova; 6, De-a-lungul Muregului existd de asemenea o ;osea judefeand care la SivArgin trece de pe malul drept pe malul stdnS, continud apoi mai departe prin Birchig-Dorgos-Lipova-Aradul Nou gi Periam; 7. In partea de N, E, a Banatului mai sunt: Voislova-Rusca-Montand - Luncani-Cogava; Drinova - Bdrna-Bethausenpobrcgti-Zdbalfi, cu ramificaliile BArna-Pogdnegti; Bethausen-Balin!-Cogteiul-Topolovalu-Mic-$igtarovi!-Lipova etc.
; :

Din cateSoria drumurilor vicinale ce sunt trasate ca c uriagd plasd pAni la cele mai mici comune trecdnd peste munli, dea- extrem de mare.- nu voiu luri Ei Eesuri, acestea fiind intr'un numdr aminti decAt pe cele ale Soc. Regifa intre Regifa gi Anina ca fiind cele mai interesante pentru turigti, Acestora le-am rezervat descrieri separate.

$oseaua nafionali Anina- Bozovici

. Acest drum.pornegte din Anina-Steierdorf gi se coboari Eerpgi"d elegant printre perefi inalfi de stAnci pAni intrd pe Valea MiniEului, al cdrui curs il insolegte mai departe prin vdi'deschise gi.acoperite din abundenfd cu fdnete ce rdspAndegte un miros spe, cific gi pldcut. In traseul sdu drumul trece pe la ChirEa, unde se afld instalatd, a doua fabricd pentru distilaiea lemnului, exploatatd astdzi de

_ Mai departe drumul se pierde iardEi intre defileuri de stAnci abrupte, unde cel mai mic sgomot dd niqie ecouri asemdndtoare tunetului, tezonanla fiind foarte pronunfati. . O margiine a drumului este insofiti de apa Minigului, care devine mai sprinteni si mai poeticd in semiintunericul etern al masivilor apropiafi ce nu lasa si se strecoare nicio razd. de soare, Deodata o frumoasd. cascadd li se prezintd in fafa ochilor. Este o api venitd jn ascuns ce ldgnegte dintr'un perete 'de stAncd gi se pravale5te dela inal{im_e ca dintr'o gurd uriigd de balaur. Dupi ce o admiri cercetdnd-o din toate pdrtile, o pirlsegti cu regretul cd fiindu.-{i timpul mdsurat nu o pofi admira mai mult. Pornegti deci mai depa.rte., strdbdtAnd alte finuturi noi ce-fi ies in cale gi-!i incdntA ochiul. Sim{i o _pl6cutd desfitare in Iafa frumoaselor peisaje cu dife- nuanfe rite de verde plicut, . ..Urmeazd apoi un mic defileu qi iardgi o poiani pAni ce ajungi la tinta urmirit-d, adicd la Bozovici,
Soseaua nafional5 Anina-Caragova-Regifa

Soc, Margina-Regi{a.

_9 $o-r"u nalionald care nu prea face fald serv, intrefinerii drullrurilor, lungi de cca 27 km, llagd intre ele localitdlile Anina gi Regifa. Cam la iumitatea acestui drum, unde traverseazi rAul Caras. se a[ld, Cara;oue, o mare comuni locuitd de bulgari romano-catoiici, care-gi pistreazd gi astdzi limba gi portul lor nafional. Lateral drumului, la o depirtare de cca 4 km deasupra apei Caragului, se gdsesc ni;te ruine care nu sunt altceva decat resturile vechei cetdli Caragova, cunoscutd pe la anul 1266. Pornind mai departe spre Re;ilaf prin cheile Prolasului, li se prezintd in fafa ochilor nigte peisaje carstice superbe. Regiunea aceasta este presdratd aproape in intregime cu numeroese pegteri gi rduri subterane incd neexplorate, De asemenea intdlnegti gi numeroase palnii de teren zise doline, la adincimi foarte mari, a cdror api servegte chiar la biut, cum este cazul la Jabalcea, $i. astfel,- dlsfdtAndu-ti ochii in fala atdtor priveligti, aiungi pe nesimfite la Regifa,

81

Drumurile Societifii Regifa

Drumurile de p.9 Domeniile Soc. Regifa sunt numeroase gi in le_ gdturd cu,ex_ploatdrile ei de piduri gi minb. Descriu i".a *"i'jos numai pe cele 2 principale, care au de icop a face t"gdtri;propiiu zisd intre Regifa qi Anina. I. Drumul prin Comarnic, Nauezul-Msre si Ceresnaia. IJac.i^pornegti din Regifa.in .direcfia g._b.. p" 'la Jepozitul de . lemne al soc. Industria 9i Distileria. r"rir"ut"i, l"Ii*ita*ii M"rEi";: {9si1a, vehiculut urcd. sireu co3qfa Jbatere gresiti spre stdnlia t^e go1t9 asvirll cu totui i; p;;;;.;; ;; deschide in jos spre valea Sodolului. de,.citiva k*, p"r"urgi numai prin desig de pi_ ,.._^D__ll;r9l9rliyi: clure.umbroasd, intalnegti la dreapta ramifica{ia de drum ce vine din_ spre Regita., pe deasupri Do*atrui.ti dela tii" oir""ti"Ji,^i"i r. fi se deschide o intinid. priverigte spre .satur e "ia"g. locul unei minunate.ghirlande'a" ti""1i, J "pl;;;;','lqJ".t in mijo razd, ce se pierde in orizontul depirtit. ";;;;;ir;"1'.t" .tut d" De aci drumul qerpuiegte. in continuu, _urcAnd. gi coborind prin re{iuni 9u pdd-uri umbroa-se,'artdrndnd cu poieni i"iirr* iJr,i"" miros pldcut de brad gi fin proaspd.t ""-ii "o.i[,- spre comarnic, intdr..Qrpe ce ai trecut'de jumatatlu drumului negti^la stdnlla. ramifi,cafia.de ui"" aL;p* S";;i_C;:pi;;;;. tl*, "" Strdbdtand mai departe resiuni din ce in ce mai incd.ntdtoare, ajun{i la Comarnic cu renumiti peqterd c-e-i p;;aa ;;;G ,;;; stdnga,.gi drdgutd 9i linigtitd caia'de pidurar-;;;;dilapta; .o. treci apoi pe la Nauezul-'Mare, ceregnaia, de unie i""epi s'a ;"[;; ra Anina. Acest drum fermecitor aie in'total 45 k; II. Drumul pe ualea Berzquei. Pgqtrq a simfi senzafia pldcuti de coborire rentd totodati , si ca autovehrculul ce te sd consume o cantitate mai mici de benzini, -poarti se recomandd ca drumul pe varea Berzavei si fie p*"ur. v*rvsro in sensul dela Anina la Regifa. De oiicei ." ei infa;td, "9. . orici.ne a parcurs drumul dela Regifa ra Anina pe ruta I descrisi mai sus, la intoarcere ia. ruta II pe varea b"r"uu"ii pre4intd noi priveliqti cel pulin toi a9a de int"iesa"t"l-";;:; - altfel ii .La inceput drumul es.te aceragi ca ra sosire, pe ra cimitirul cu imqundtorul monument_ce-fi amintegte de marea catastrofi. dela minele din Anina din anul 1920.' o scurtd apuci. pe drumul lateral spre ,-^^-DjPi^":_!l1"".rgi lolttunt, oreapta' ce trece numai prin codri d,e brazi, ajungdnd astfel la spllndidul lac Bohui ce l-am'descris deja separat. Mai departe dr,umul te.duce- utiiit to't p-.i" codri seculari de ce rispandesc in efluvii mirosul plicut gi'fortiiiani a" iJilu. brazi, oupi un parcu.rs de vreo 20 km ajungi intr'un luminls de unde .. cu vederea intreaga panoramd. a unor superbe'ghirlande nl:1pjtl_1e de mi.rn}l imbrdcate cu pdduri d,e brazi gi fagi. ue acr 9rl,1Tulr ocolind in serpentini, trece pe la minunata vili ^t ulause' construitd gi inzestrati cu tot confortul modern. Aqezati intr'o

iilr"F;;;;1;i.'ii

relliune impdduriti de brazi, gi fasi s.eculari gi umbrogi, aceasti vild p"?" ascunsi cu gelozie de administratorii de ieri ai Societilii

"u Regita,

curand, in urma unei dispoziliuni dela centru, s'a defrigat terenul din irnediata ei apropiere, tdindu-se cativa arbori inconl"tiioti, astfel ca soarele sl o-poati scdlda mai toati zi]ua c:urazele sale bineficitoare. ContinuAnd itinerariul nostru, trecem pe la Vdliu$, de unde mai depaite te insolegte pas cu pas cursul sgomotos al rAului Berzava. lme' Jiit tu iegirea hiir Vati"g poli vedea spre dreapta baraiul CrainicelBrr"ou", amenaiat in prezent'gi ca strand, iar ceva mai la vale impobaraj Vdliu$, zantul - Farra sn ajung-i la Regifa, punctul final al cil6toriei, drumul mai trece pe sub 2 mJri apeducte, dupi care urmeazi pas cu pas..to3te sinrroz?tXtile albiei Beizavei, secituitd aproape total, apa sa fiindu-i opritd la cele 2 baraie amintite mai sus, bin distanld in distanld munlii par cd-ei deschid pAntec-ele 9i lasi si se scurgd pe cirirui cite un izvor cu apa rece ,5i limpede ca cristalul, in tiirp-ce autovehiculul te poartd pe nesimlite mai departe insotit de coniertul produs de apa in migcare a Berzavei' ' Bolboroseala ce o face rAul se datoreste insa numai apelor strinse di" iz"oai"le Ei paraiagele sale laterale cu care conflueazi ici gi,colo' De asemenea se aude gi sgomotul armonios ce-l face adierea vAntului, atingind in treacit Irunzele arborilor ca o mAna dibace ce scoate acorpldcute de pe clapele unui pian, duri - --Priveligtile ce !i se prezinta pe aceastd por{iune. de drum prin Iundul vnii' ili inspirA cind placere, cAnd groaz6, Pldcerea !i-9 de poi""it" acoperite cu lAnele proasp.ata, iar groaza, colo.gii de piatrd ;;1." infipji pe coastd, ".o"trin1and.si se surpe 9i sa-!i bareze calea, Drecum si banditii care uneori se pripd;esc pe aci' '---i;-sfArsit, dupa 75 km de dium aiunei la Re.9i!a, tocmai cAnd soarele apune, traSAnd dupd sine ultimele fire de beteala inldtziate la orizoni. Aici trebue sa mulfumegti lui Dumnezeu cd te-a avut in pazi si te-a scApat de a fi rdsturnat in vreo prdpastie' - - Ac"st pericol nu este exclus daci ne gAndim_la mullimea de side-a-lun$ul vdilor.pripdstioase,ale terenului, aie tr.,oritdli -- --Co6o.ind traseului din .r,ehicul, simfitum nervii fi ie destind din incordarea extraordinara a acestei ciiitorii, sbuciumati 9i emofionanti prin vii. atAtea - - I; tablouri orasului efortul facut se transformd deodat5 intr'o litrigt"u 'pldcuta,' care nu este efectul oboselii, ci mai mult acel *"1"""o1i" d" tgo*t", cAnd cineva a tr-ecut prin momente {e pericol' ,,.ttt; " Totu$i trebue mdrturisit c6 frumuse{ea de paradis a re$iunii str6bitute intrece cu mult riscurile ce le-ai incercat'

' be

fwcunnpn
Termindnd aceste puline pagini, in cqre um cdutat sd arunc o priuire asupra frumuselilor Banatului, prezentdndu-l fugar cititorului in scurtd. descriere, in date gi in imagini, incerc pdrerea de rdu cd nu am putut sd intreprind o lucrare qi mai amdnunlitd ssupra acestei minunate prouincii. O lucrare uastd. asupra Banatului este necesard pentru motiuul cd acest coll de lard e presdrat cu frumusefi unicen care sunt foarte pulin sau de loc cunoscute. ., ,Po nu se poate intreprinde insd decdt cu un foarte puternic spriltn ftnanctar, Prezint, deci, cititorilor prouincia Banatului in acest cadru strdmt, in acest cadru care te for{eazd la fiecare rdnd sd renunli Ia un cuudnt, Ia o d,escriere, la o prezentare mai caldd qi mai ampld. Incheiu, insd, cu dorinfa, pe care sper s'o udd odatd implinitd, de a putea da literaturii noastre turistice aceastd. Iucrare tntr'o formd. cdt mai completd. $i mai incheiu cu conuingerea gi cu mullumirea de a fi f dcut, iotusi, prin aceste pufine rdnduri, o dd.rd, un drum, pe care mdine it uor bdtdtori, poate cu mai,mult succe,s, alli confrafi, alli indrdgostifi de farmecul nemdrginit al frumuse{ilor bdndtene. Mullumirea mes. ceq mare, insd, este ldndul cd d-ta, cititorule, cdnd uei termina aceste rdnduri, uei incepe sd iube;ti prouincia Banat-ului, aceastd, romd.neascd. ldriEoard a corurilor, a'uiiului gi a doinelor; uei incepe s'o iube;ti gi te uei duce sd o uezi, pentru a-fi rdmdne cu adeudrat dragd pentru totdeauna,

HARTA

$I VEDERI

Harta Banatului. Scara 1:

644.000

Vedere generalb a Reqi{ei

Reqita: Situalia actualA a furnalelor inalte.cu grupul de cowperi

mtnereun Et catcar.

Ei

terasele pentru cox'

Secul

: Piatra Albi. in planul din cios Muntele

Gozna.

Valea Domanului : La Izvorul Cald.

Doman

: Vedere

generald.

Mina de cdrbuni Doman : Pulurite de extraclie Szecseny gi Almasy.

Secul: Grup de excursioniqti.

i=-:
=.:
:=i

t=:

.: J '=+
jj,r''

Delienegti: Grup de excursioniqti qi femei tdrnovence strdnse dela cosit.

Comarnic: Cantonul qi crescitoria de pbstrivi.

Valea Comarnicului.

)5 d

L 6

II G

ad

,'*.3 ,
.,

,?/
.'tlt

''v'".;
t'r
r '1

'.,1e

Peqtera Comarnic : Daracul sau Poarta Dracului.

Peqtera Comarnic

: Camera Virginelor.

Peqtera Comarnic : Bastioanele lipsite de apd, toamna.

O victimi a pasiunei.

0)

o
c)

{)

O vedere luatd lAnga Anina.

Bozovici

Vedere senerald.

Ldpuqnicul Mare : Vedere din sat.

Borlovenii-Vechi.

Oravi{a: Vedere din Maier.

Oravita: Viaductul C. F. R.

Oravi{a: Lacul Mic.

Oravita: Lacul Mare. Strandul.

.$.sa#
...-...,..,X*M

Oravi{a : Banca Na{ional6.

Oravija : Teatrul, construit in

1816.

Oravi{a: Liceul ,,General Dragalina,,, cu vederea statuei ,,Regele Ferdinanrl.

Egt85i.

e&ffi
",.

&

8&gs
-&{
x

&6i

Oravi{a: Parcul qi Palatul Prefecturii.

Muntele Simeon.

Polana luliei.

'o
C)

ao

.d

'o

Pestera dela Izvorul Jitin.

ffi#'#

,::'r';,"

.:

Pe linia Oravi{a Anina: Viaductul Jitin.

ft*.

k*t

Pe linia Oravila-Anina.

Grup de ziariqti, spre Rol.

i.'i..r

Peqtera Adam-Neam{u.

Peqtera Adam-Neamlu : Sub Baldachin.

: ,i

r"\ &,
&

,*

Peqtera Ponor: Altarul.

&/
Peqtera Ponor

: Forma{iuni.

.j.

*':9.
ii,::i':',,,1

T".
PeEtera Ponor : Formaliuni.

Vederi de oe lacul Bohui.

BeuEnila: Cascada de Jos.

Beugnila

Cascada Mijlocie.

Beuqnila: Cascada de Sus.

Ciclova-Montand : Fabrica' de bere.

Ciclova-Montand

Lacu[.

. ,dr:.:.6-.:w&

Cascada Ciclova.

MdnIstirea,,CS.lug[ra".

Sasca: Muntele Gheorghe.

Sasca: Cheile pdrAului $uqara.

Moldova-Noua

: VeCcie

ger-reiald.

,tti:i
,,l1lrlt

':l::l:l

Moldova-Noui : In port.

Baziaq: Vederea girei.

Ada-Kaleh

: Vederea generali.

Ada-Kaleh: O vedere de front.

t;
3N

s,$$
$$,1j3

Lugoj

: Splaiul Coriolan

Brf,cliceanu, cle-a-lungul Timigului. Vedere cu liceul qi Teatrul Comunal.

-"

i:

rn';

tr6{tls
r{t1JL

$
*X

33,
Lugoj: Stracla Bisericii. In dreapta
se vede biserica caioiicd'

Lugoj

: Vedere generali.

n-i:rl tii

$$

trr#rF

,b;

i:ii
,.lri

Lugoj: Administralia Financiarb. in funcl qi turnul bisericii greco_catolice.

$: H
I

r'l
.l

X tax
:1&

Timigoara: Vedet'e clin Cetate cu Castelul Huniade'

Timiqoara: Vedere cu Teatrul Comunal.

iH

!x
$!
E'l Er
1.

l1

k
:_::::j.!

*.1:;:

,/

i'I

Timigoara

: Liceul Piariqtilor.

Tlmiqoara: Bulevardul Regele Ferdinand gi Palatul Loyd'

Aurora Banatului-steierdorf

Vedere generali'

iffi#:iE
..:
:

.:&

"t-,

r" i '.':'r,,:l:i

Aurora Banatului : Vila Elisabeta dela Sanatoriu.

:::a*

n rntr

ffi

6;

Aulora Banatului : Vila Eva dela

Sanatol'lLr

Aurora Banatului : Vila Sommerfrisch.

Marilla: Vila Maria.

Marilla: Vila

Mari11a.

Marilla : Restaurantul.

d
):d

'tr o.

cd

E d a 6 O

"6

cd

Un peisai lnteresant'

O vedere ldngi Bocqa Montana'

Dogirecea:

Lacr"r1.

allug

Le:ul dela Barajul Vdliug.

Barajul Vi,liug.

ffi

Pdstrlviria

Claus.

Vila

Claus.

La Claus: Fdndrie Pentru cerbi.

Canalul dela Prislop.

Apeductul Varan.

Gdrdna-Wolfsberg

VeCere din

corsti.

GdrAna-Wolfsberg

Pe drumul ce duce in staliune.

GdrAna-\l/olf sberg

Vedere generali.

ln zi de sirbdtoare.

4:--...-

a.

.:

:i' .::.

G[rAna-Wolfsbers: O micd cascadi.

GdrAna-Wolfsbers

Vedere de iarnd.

*:4e$tuse

Girdna-Wolf sberg: Vedere de iarni.

Brebul-Nou-Weidenthal

: Valea Timigului.

.3
',1

ll

-:'

{
*x

*-a-:*1,

s'

Brebul-Nou-Weidenthal : Curtea bisericii.

Caransebeg

: Catedrala ortodoxd romdnd.

Caransebeq

: Primd.ria.

Caransebeq: Liceul Traian Doda.

Caransebeq

: Reqedinla Episcopiei ort.

;,,.;;:ir,:li!.{TXffS

..

..:'

:- i'i'' ',;i.:ir:.

lluntele .\iic

1.805

m. Iarna.

Masivul Jarcu:

2.196

m, vizut de pe muntele Mic.

3-i=:*:--

* ?-,a=

Muntele Mic

Vedere cu Bella-Vista, Cabana Rolari'. CasteluL VAniitorilor de Munte qi locul Casei Prefecturii jud. Severin.

l:.

{i

Biile Herculane:

RAul Cerna intre coastd si pddurr.

Bf,ile Herculane : Valea Cernei vizutS" de oe iniltime.

Bdile Herculane: Stabilimentul de

bii

,,Regina Maria".

j,,.;l
,,1

Blile Helculane: Statuia lui Hercule aqezat[

Ei Sanatoriul

pe qosea intre hotel Dacia

militar ,,Regele Ferdinand I".

Bdile Herculane

Grota Ho{ilor. Vedele din interior spre dreapta.

Bd.ile Herculane

: Grota

cu Aburi.

Baile BLrzlls :

lllupr

rriare de

flori din centrul parcului, in fa{a casinoului biilor.

Blile

Buziaq

: lzvorul Sft. Iosif, in centrul parcului unde se face cura

de

biut'

B5.i1e

Buzias

: Aleea spre bdile Phdnix.

Bdile Lipova: Aleea Riria A. D. Xenopoi.

Bilie Lipova : Terasa Salonului,

:: ;" t;
=:'

Lipova

: Pavilionul Izvot'ul Regina Maria.

Lipova: Hotel Grand,

?6

)3 d (l

(_)

Spre muntele Semenic: Drumul particular U. D. R'

VArful

Semenic.

Muntele Semenic: Vdrful Nedei.

*;,;*"*

Muntele Semenic : Baia Vulturului.

La Dunf,re: StAnca Babakav.

La Dunire: Cele 3 Turle.

Pe valea Dunirii-de-Sus,

Pe valea Dun[rii-de-Sus.

Pe malul drept al Dund.rii

: Drumul

gi Tabla Traiana.

;S

limrvi

Pe malul stdng al

Dunirii : Drumul

qi Tabla szechenvi, in dreptul comunei coronini.

Por{ile de Fer : Defileu.

Dundrea.

6,:
Intrarea in Pegtera Punicova.

intrarea in peqter.a Liliecilor.

Pe vaiea Miniqului: Drum sipat in st.lnc[.

5 5

lf G

a
G

a d 5
E

q d

O ledere a cetalii Cara;ova.

CONTINUTUL
Paglna

Prefa{6
Oener-atitd{t

Localitifl:

lndemh

c
7

Regi{a^(Peqtera.de Calc a Reqi{ei-Stirnic, Peqtera Micul Sodol, Pegtera

r-omarnlc) Anina (Lacul Si baraiul Bohui)

ll
19

Bozoviii .:......
Oravita
Ciclot'a
Sasca

2l
23 25 26

Moldova-Veche gi Moldova-Noutr
Baziaq
Qrgov-a

28

n
m
31

Ada-Kaleh Lugoj Timiqoara

33

u
)

Localttlti climatlce gl balneare:

Marifla :... Bocqa-Montanl

Lrognecea

A_urora Banatul ui (Steierdorf

..i.

4l

39

12
4{}

Ocna-de-Fer

VIliug (Fran{dorf)
Gdrdna (Wolfsberg) Brebul-Nou (Weidental)
uaranseDes

u
46 17 49 52 55 56 57

t'uzlas ^ a--r ufuacea Lipova

Bdile Herculane (Pegtera HoJilor)

50

Muntt:
Generalittrti Domogleddl
Semenicul
50 60

Clocodici

6l

62

Riuri:
Muresul

Bega'

63
63 63

Timigul

PagIna

Berzava Carasul si Nera Cerni .'

Catar4ctele

64 6.f
64

Lucririle romane dela Cii ferate:

Generalitlti

Pietre din Pic{turi qi

Dunirii lntre

Liliecilor) Dunirea-de-Jos

Bazlag-Turnul-Severin (Peqterile: Punicova,

65

74

ciii:d r*"t? Rnina-orauila Drumuri:

76 77

78 80 80
81

ga

---.-;run-

i:\

i."i. i"

DE ACELAg! AUTOR: Dimensionarea cea mai economicd a Rezervoarelor Gilindrice din tabld de fier.

Preful lei 30.

Monografia Uzinelor de Fier gi Domeniilor din Regifa 9i Frumuselea Naturald a imprejurimilor. Preful lei 15O.
De vdnzare ta

libririile principale din Gapital6 9i la autor,

Preful lei

15O