1

CUPRINS

Evoluia sistemului bancar romnesc i pe teritoriul romnesc practica bancar i are originea tot n Antichitate, n rile Romne, prima instituie de tip bancar a aprut n primul deceniu al secolului al XIX-lea n Bucureti. Apar apoi n anul 1857, la Iai, Banca Naional a Moldovei, i, n 1866, Banca Naional n Bucureti. Prima tentativ de constituire a bncii naionale a parinut principelui Grigore Alexandru Ghica. Dei supravegheat de stat, dup mai puin de un an de la primele operaiuni, banca a dat faliment. Cea de-a doua banc fost autorizat s funcioneze ca filial a Bncii Imperiale Otomane din Constantinopol, fr nici un control sau participare al beneficii n favoarea guvernului. Banca Naional a Romniei a fost nfiinat ca banc central n anul 1880 dup modelul bncii centrale a Belgiei. n dezbaterile parlamentare asupra proiectului de lege, ministrul Finanelor, Ioan Cmpineanu, s-a opus participrii capitalului strin la constituirea Bncii Naionale. Capitalul bncii a fost stabilit la 30 de milioane, din care 20 de milioane prin subscriie public, iar 10 milioane, depuse de stat. La fel ca i n zilele noastre, n primul deceniu de activitate bancar, banca central apela n fiecare an la credite externe, dei nu exista nici FMI, nici Banca Mondial. La nceputul secolului al XX-lea, statul s-a confruntat cu pericolul incapacitii de plat datorit crizei economice i a acumulrii datoriei externe i a recurs la soluia privatizrii bncilor, adic la vnzarea aciunilor statului din capitalul Bncii Naionale. Banii ncasai din

privatizare s-au topit rapid1 astfel nct guvernatorul a cerut Bncii Naionale un nou mprumut. Anul 1907 s-a desfurat sub puternica influen a dou crize deosebite: criza monetar internaional pornit din Statele Unite ale Americii i criza agrar social din ar, datorit rscoalelor rneti. n aceeai perioad, numeroase bnci noi cu capital romnesc i ncep operaiunile n judee i n capital. Dac n anul 1900, existau 27 de bnci, n 1913, numrul bncilor a crescut la 197. Acest fenomen de nefireasc proliferarre a condus Banca Mondial, n anul 1912, la concluzia c, n viitor, nmulirea bncilor ar trebuii s se fac numai dup o cerere serioas din care s-ar constata necesitatea real a nfiinrii unei noi bnci. Pe de alt parte, bncile ar trebui s acorde credite numai afacerilor serioase i sntoase nu pentru a se ntrebuna banii spre a produce dobnzi. In Transilvania,primele institutii de credit apar in deceniile patru si cinci ale secolului al 19-lea.Acestea functioneaza in Arad,Sibiu,Brasov,ca sucursale ale unor puternice banci din Viena si Budapesta.Sistemul bancar din Transilvania era subordonat sistemului bancar austro-ungar.2 n luna octombrie 1916, Tezaurul Bncii Naionale se mut, mpreun cu guvernul, la Iai. Consiliul de Minitri hotrte mutarea provizorie a sediului Bncii Naionale la Iai i acord Consiliului general al B.N.R aprobarea pentru strmutarea tezaurului n orice alt parte cnd va crede necesar. Astfel, datorit rzboiului, tezaurul Bncii Naionale a Romniei a ajuns la 21 decembrie 1916la Moscova i depus la Kremlin.

1 2

ibidem, p.60, Vasile Turliuc, Vasile Cocris,Moneda si Credit, Ed.Ankarom, Iasi, 1998, p. 145.

n iulie-august 1917, cu autorizaia guvernului, depozitul de valori i efecte a fost preddat, pe baz de protocol, aceluiaii tezaur rus de la Kremlin. La 3 decembrie 1919, prin asocierea unui numr de 17 mari bnci s-a marcat un progres important al activitii bancare, prin eviatarea manipulrii numeralului i reducerea costurilor serviciilor. Mai mult de jumtate din rulajul total L Casei de Compensaiuni era reprezentat de patru mari bnci: Marmorosch, Blank & Co, Banca de Credit Romn, Banca Comercial Romn i Banca Romneasc3. n perioada 1925-1928, fondurile bneti marcheaz o tendin de cretere continu ce duce implicit la creterea dobnzilor. Consecina este scderea solvabilitiidebitelor bncilor, marcat de creterea numrului falimentelor. Intervine Programul, elaborat de guvern, pentru stabilizarea monetar i dezvoltarea economic. Urmat n 1929 de adopatrea Legii stabilizrii. Se ncearc i atragerea capitalului strin privat pentru investiii n Romnia. Toate eforturile au fost zadarnice, Romnia se confrunt n perioada 1929-1933 cu o putenic criz economic ce reprezint un seism puternic pentru activitatea sistemului bancar romnesc. Efectele au fost resimite de bncile populare, micile bnci comerciale, precum i marile bnci; printre care au falimentat i Banca General a rii Romneti, Banca Marmorosch, Blank & Co. Consolidarea sistemului bancar i nsntoire activitii bancare s-a realizat prin Legea asanrii datoriilor agricole i urbane din 1934; Legea pentru organizarea i reglementarea comerului de banc din acelai an; Legea pentru nlesnirea i refacerea creditului din anul 1935.
3

ibidem, p.75

n tot timpul angajrii Romniei n rzboi alturi de Germania, Banca Naional a depus eforturi pentru a crea condiiile unei activiti bancare sntoase i pentru limitarea efectelor acaparrii economiei romneti de ctre concernele germane. Prin Legea nr. 1056 din 1946, Banca Naional a Romniei a fost abilitat s asigure dirijarea i controlul tuturor bncilor, publice sau private. Prin decretul Prezidiului Marii Adunri Naionale a R.PR. nr. 197/1948 au fost dizolvate de plin, ntreprinderile bancare i instituiile de credit de orice fel, cu capital particular sau de stat. Au fost exceptate Bnca Naional a Romniei, Casa de Economii i Cecuri Potale, Casa de Depuneri i Consemnaiuni, precum i ntreprinderile bancare i instituiile de credit nfiinate printr-o convenie special ntre Statul romn i un stat strin. Incepand cu anul 1946 si in perioada care a urmat pana in 1990,asistam la un proces de lichidare a sistemului bancar clasic,de transformari structurale sifunctionale,prin care se pun bazele unui sistem bancar etatist ce trebuia sa raspunda comandamentelor de tip socialist , super-centralizata.Nu se poate vorbi in aceasta perioada de un sistem bancar care sa poata promova o strategie monetara si de credit in nume propriu,ci de un sistem fara coloana vertebrala.4 Dup Revoluie a fost aprobat noul Statut al Bncii Naionale a Romniei prin Legea nr. 34/1991. Acesta a fost abrogat prin Legea nr. 101/1998 care a abrogat actualul Statut al Bncii Naionale a Romniei, n vigoare din iulie 1998. Alturi de Bnca Naional, activitatea bancar era realizat i de bncile specializate: Banca Romn de Comer Exterior, Banca pentru
4

Vasile Turliuc, Vasile, Cocris, Moneda si credit, Ed. Ankarom, Iasi, 1998, p. 150.

Agricultur i Industrie Alimentar i Banca de Investiii, toate subordonate Consiliului de Minitri. Banca Naional a Romniei (BNR), nfiinat n anul 1880, este banca central a Romniei. Instituie public independent, cu sediul central n municipiul Bucureti, Banca Naional a Romniei este unica instituie autorizat s emit nsemne monetare, sub form de bancnote i monede, ca mijloace legale de plat pe teritoriul Romniei. Conform prevederilor Legii nr. 312/2004 privind Statutul BNR, principalele atribuii ale BNR sunt: 1. elaborarea i aplicarea politicii monetare i a politicii de curs de schimb; 2. autorizarea, reglementarea i supravegherea prudenial a instituiilor de credit, promovarea i monitorizarea bunei funcionri a sistemelor de pli pentru asigurarea stabilitii financiare; 3. emiterea bancnotelor i a monedelor ca mijloace legale de plat pe teritoriul Romniei; 4. stabilirea regimului valutar i supravegherea respectrii acestuia; 5. administrarea rezervelor internaionale ale Romniei.

1.

Bncile Comerciale, care dein ponderea mai mare n sistemul

bancar romnesc. Ca tip reprezentativ de banc comercial n ara noastr este Banca Comercial Romn - B.C.R -.Aceasta s-a nfiinat n anul 1990, pe baza Hotrrii Guvernului nr. 1011 din 1990 privind funcionarea bancilor comerciale romne ca societi pe aciuni. Principala caracteristic a bncilor comerciale, n general, este aceea c practic sistemul universal de stat. B.C.R. este persoan juridic organizat cca societate bancar pe aciuni i funcioneaz pe baza Statului de funcionare, desfurndu-i activitatea prin sucursale, filiale i agenii i reprezentane, n ar i n

strintate pe baza aprobrii Consiliului de administraie. Are ca obiect de activitate organizarea i fomarea de depozite bneti, n lei i valut de la persoane fizice i juridice din ar i strintate, acordarea de credite pe termen foarte scurt, mediu i lung, efectuarea de servicii (operaiuni) bancare, operaiuni pentru activitatea de comer exterior i alte operaiunii bancare potrivit legii. n scopul ndeplinirii atribuiilor ce i revin, B.C.R. colaboreaz cu B.NR., cu celelalte societi bancare ce alctuiesc aiatemul bancar romnesc, cu ministerele, cu organele administraiei locale i centrale de stat. 2. Bnci de comer exterior sau bnci de import-export. Aceste

bnci au ca obiect de activitate operaiuni de casieri i de credit privind derularea operaiunilor economice internaionale (efecte de comer exterior), ncheiate ntre statul romn i alte state, ntre firme romneti i firme strine cu privire la importul-exportul de bunuri i servicii. Dup forma de proprietate a capitalului, pot fi: bnci cu capital integral de stat (naionale), bnci private, bnci mixte. Tipic din categoria bncilor de import-export a fost BANCOREX S.A., nfiinat n anul 1968 sub denumirea de Banca Romn de Comer Exterior. BANCOREX reprezenta un simbol al ntregului sistem bancar romnesc att n perioada da la nfiinare i pn la restructurare, ct i n momentului declinului i lichidrii ei n a doua jumtate a anului 1999. Falimentarea a avut loc datorit urmtorilor factori: existena unei legislaii ambigue, interese nterne i externe, corupie, jaf implicarea politicului, a intereslor de grup i, nu n ultimul rnd, a unui management incalificabil5.
5

Luminita Ristea, Managementul societilor bancare i instituiilor financiare , p. 127,

Din categoria acestui tip de bnci face parte i Banca de ImportExport (EXIMBANK)6, nfiinat n anul 1992. Aceast banc a preluat obiectul de activitate a BANCOREX, derulnd opraiuni specifice tranzaciilor comerciale de import-exoprt ale firmelor romneti n strintate i a firmelor strine n ara noastr. 3. Banca Agricol. S-a nfiinat n anul 1967 cu scopul de a

nfptui politica statului n domeniul creditrii, finanrii i decontrii produciei agricole, prelucrrii acesteia, investitiilor i circulaiei mrfurilor din agricultur, industria alimentar i apelor. Banca Agricol a fost supus n anul 1990 unui proces de restructurare i organizare pe principiile economiei de pia. Privatizarea Bncii Agricole a avut loc n anul 2001, prin preluarea/cumprarea de la statul romn a pachetului de aciuni de ctre Grupul RAIFEISSEN i Fondul Romno-American, devenind Societatea Bancar RAIFEISSEN Banca Agricol RBA. 4. 5. Bncile locale acioneaz pe plan local i au ca direcii servirea Din categoria bncilor de afaceri pot fi date ca exemplu bncile: clientelei locale: firme mici, mijlocii, persoane particulare. Ion iriac, Italiano-Romn, Anglo-Romn, Franco-Romn, Banca Bucureti, Bancpost, Banca Romn pentru Dezvoltare, Banca Transilavania. Banca Romn pentru Dezvoltare s-a nfiinat n anul 1990, cu capital integral de stat. Este prima banc din sistemul romnesc care a reuit procesul de privatizare n domeniul bancar n urma
6

EXIMBANK S.A. a fost constituit n temeiul H.G. nr.189/1991 privind aprobarea nfiinrii Bncii de Export-Import a Romniei societate pe aciuni (ROMANIAN EXIMBANK), statutul ei juridic fiind reglementat de Legea nr. 96/2000 privind organizarea i funcionare Bncii de Export-Import a Romniei, EXIMBANK S.A., i instrumentele specifice de susinere a comerului exterior.

prelurii a 51% din pachetul de aciuni de ctre Firma Francez Groupe Socit Gnrale n martie 1999. B.R.D. a reuit, prin strategii de management viabile, s atrag atenia investitorilor strini cnd s-a pus problema privatizrii. B.R.D. s-a privatizat n anul 1999, devenind o societate bancar cu capital mixt romn-francez

PAG 3 PRIVATIZAREA IN ROMANIA Anul 1998 a reprezentat un start al procesului de privatizare in domeniul bancar prin fixarea de catre Executiv a unor termene ferme de privatizare a principalelor banci romanesti cu capital de stat. In acest context,restructurarea reprezinta un pas important,stiut fiind faptul ca activitatea unei firme este strans legata de situatia financiara a acesteia,pretul de vanzare fiind proportional cu capacitatea firmei de a produce profit. Atat latura financiara cat si cea operationala sunt importante in cadrul proceselor de restructurare. In cazul bancilor romanesti cu capital majoritar de stat,procentul ridicat de credite neperformante,acordate unor intreprinderi perdante in economie,prin subventii mascate,a necesitat luarea unor masuri de asanare financiara premergatoare privatizarii.Una din aceste a constituit hotararea executivului de a infiinta Agentia de Valorificare a Activelor. Una din cele mai importante trasaturi ale reformei financiare din tarile Europei Centrale si de Est este procesul de privatizare a sistemului bancar.Aceasta are ca scop crearea unui sector bancar competitiv si flexibil,care sa fie,eventual,dominat de institutii aflate in proprietate privata. Trei metode principale au fost utilizate in regiune: Prima a fost vanzarea unei parti a actiunilor prin oferta publica catre investitorii mici,operatiuni derulate pe pietele locale de capital. A doua a fost cautarea unui investitor strategic care sa preia o parte semnificativa a capitalului si sa transforme banca intr-o entitate viabila.In sfarsit s-a mai recurs la privatizarea prin vouchere,transferandu-se

10

proprietatea asupra actiunilor catre cetateni,reprezentanti de fonduri specializate in managementul de portofoliu. Aceste trei metode corespund tehnicilor adoptate de Polonia,respectiv Ungaria si Cehia.. Strategia poloneza de privatizare bancara a fost conceputa inca din mai 1991,cand Guvernul a decis sa privatizeze cele noua banci regionale mari.Ea a fost axata pe folosirea ata a avantajelor rezultate din transferul de proprietati catre un investitor strategic,cat si avantajelor ofertei publicitare prin vanzarea unei proportii semnificative de 25%. Ungaria este cea mai avansata in derularea acestui proces.Programul de privatizare a fost incheiat la sfarsitul anului 1996 si s-a soldat cu transferul contractului catre investitorii institutionali pentru cele mai sase banci comerciale,statul pastrandu-si maximum de 25% din capitalul bancilor privatizate.Singura banca neprivatizata inca este Postabank. In Cehia,procentele din capitalul principalelor patru banci comerciale au fost oferite publicului prin programul de privatizare in masa lansat incepand cu anul 1993,dar Fndurile Nationale de Privatizare raman inca detunatorii principali ai capitalului tuturor celor patru banci. Progresele in ceea ce priveste privatizarea bancare au fost mai degraba slabe in celelalte tari,unele abia conturand programe de privatizare. In Romania a fost finalizata,la sfarsitul anului 1998,prima privatizare bancara:Societe Generale a preluat 51% din capitalul BRD iar Banc Post se privatizeaza in prima parte a anului 1999.

Sistemul

bancar romanesc actual

n ceea ce privete evoluia numrului bncilor strine i a numrului total de bnci, constatm c, la sfritul anului 2005, sectorul bancar romnesc cuprindea 33 de bnci, la care se adugau 6 sucursale ale bncilor strine, n total deci 39 bnci. Aceasta reflect un trend de reducere a numrului de bnci, care n 1998 ajunsese la 45. Pe acest fond de concentrare (manifestat prin reducerea numrului de bnci) dar i de concuren datorit numrului nc relativ mare de bnci, observm o cretere a numrului de bnci strine, fie c vorbim de sucursalele bncilor strine (persoane juridice strine), fie de subsidiarele bncilor strine n Romnia (persoane juridice romne). Astfel, numrul bncilor cu capital privat majoritar strin i al sucursalelor bncilor strine a crescut constant dup 199555, de la 15 n 1995 la 30 n anul 200556. O meniune: chiar dac n numrul total de bnci cota bncilor
11

strine nu este constant cresctoare, n ceea ce privete ponderea n activele bilaniere, aceasta se majoreaz continuu, de la 20% n 1998 la 62,2% n 200557, fapt ce demonstreaz ntrirea poziiei lor n cadrul sectorului bancar. Observaiile pe care le-am realizat cu privire la rolul bncilor strine n asigurarea performanelor sistemului bancar arat dinamismul mai mare al acestora comparativ cu bncile autohtone, reflectat n implicarea mai mare n creditare. Acest fapt se datoreaz att accesului la sursele de finanare mai ieftine provenind de la bncile mam sau de la alte bnci din grup, ct i unei mai mari apetene pentru asumarea de riscuri, dac acestea sunt perfect acoperite. Reputaia bun de care se bucur bncile multinaionale exercit o atracie asupra clienilor, atracie care, coroborat cu calitatea produselor i serviciilor oferite i cu dobnzile competitive practicate, a dus la expansiunea acestora n termeni de cot de pia i la profitabilitatea lor ridicat. ntreaga cercetare pe care am realizat-o utiliznd datele efective din bilanurile bncilor comerciale i din rapoartele BNR, completate cu ancheta n rndul managerilor de bnci indic rolul pozitiv pe care bncile strine lau jucat n procesul de consolidare i de cretere a performanelor sistemului bancar romnesc. Nu exist evidene ale unei eventuale subordonri a economiei fa de interesele unor grupuri din afara rii, iar patriotismul fals neles nu trebuie s orbeasc gndirea pragmatic, n contextul actual. Nu trebuie pierdut din vedere c Romnia a trecut prin crize bancare puternice n anii 1997-1999, crize generate de bncile autohtone, n principal cele de stat, dar i de cele private. De asemenea, nu trebuie pierdut din vedere contextul mai general actual: liberalizarea complet a contului de capital la 1 septembrie 2006 i aderarea la Uniunea European, care va face ca bncile strine s poat opera n Romnia mai uor, nemaifiind obligate s obin o licen din partea BNR. Oricum, Romnia este deja una dintre rile cu cea mai mare dominaie a bncilor strine n sistemul bancar (88% din active, dup privatizarea BCR, iar dup privatizarea CEC activele bancare controlate de strini vor depi 92%). Aceasta nu nseamn c bncile strine trebuie considerat neaprat mai bune, dat fiind i eterogenitatea lor. Pe piaa romneasc sunt prezente i bnci multinaionale de prestigiu, dar i foarte multe bnci regionale. Criteriile de selecie trebuie s fie i vor fi cele strict de performan, indiferent de natura capitalului, autohton sau strin. Am putea spune chiar, dac afirmaia nu pare hazardat, c sistemul bancar romnesc ar fi ajuns dominat de bncile strine chiar i prin dezvoltarea organic a acestora, n lipsa privatizrilor58. O simpl privire a evoluiei
12

cotelor de pia ale principalelor bnci doar n ultimii 7 ani (1998-2005) arat c, de exemplu, BCR (inclusiv Bancorex) a pierdut n aceti ani 40% din cota sa de pia (dac n 1998 avea, mpreun cu Bancorex, 41,4% din activele sistemului bancar, n 2005 ajunsese la 25,7%59. Cotele de pia pierdute de BCR i de alte bnci (CEC) au fost trecute n special n contul bncilor multinaionale care s-au dezvoltat de la zero i al celor privatizate prin investitori strategici (BRD-GSG). Unele bnci privatizate (Raiffeisen, Bancpost) nu au obinut, totui, performane la fel de notabile ca BRD-GSG.

1.3. Structura si caracteristicile generale ale sistemului bancar din Romnia Tipuri de institutii de credit Banci comerciale Sucursale banci straine Cooperative de credit Numar 31 8 1

Topul bancilor in functie de cota de piata LocBanca Nr. sucursale Procent(%) 1 BCR 313 20.26 2 BRD 212 13.72 3 Raiffeisen Bank 204 13.2 4 Banc Post 150 9.71 5 Banca Transilvania 115 7.44 6 Banca Tiriac 56 3.62 7 Carpatica 55 3.56 8 ING Bank 42 2.72 9 CEC 41 2.65 10 Romexterra 32 2.07 11 UniCredit 31 2.01 1.4 RESTRUCTURAREA SI PRIVATIZAREA BANCILOR ROMANESTI

13

Inainte de a putea actiona ca promotor al schimbarii si eficientizarii economiei reale,sistemul bancar are nevoie de o profunda restructurare, Multi specialisti sustin ca restrucurarea trebuie sa preceada privatizarea ,in timp ce altii sunt adeptii restructurarii post-privatizarii. In situatia in care restructurarea precede privatizarea odata cu atingerea unor nivele ridicate de performanta economica,cu derularea unei activitati profitabile,sectoarele respective devin atractive pentru investitori,putand fi supuse privatizarii. Problematica legata de restructurarea post-privatizare este foarte complexa atat in cazul societatilor comerciale cat si in cazul bancilor si urmareste: - folosirea unor manageri si a unor salariati(in posturi cheie)competenti; - conceperea unor sisteme organizatorice eficiente,flexibile,bazate pe munca in echipa; - amplificarea sferei de actiune a firmei pe piata prin stabilirea de noi relatii cu furnuzorii si clientii potentiali; - crearea culturii organizationale care sa conduca la un climat bun de munce,la implicarea in problemele firmei si cresterea gradului de motivare a personalului; Ideea care trebuie sa stea la baza declansarii celor doua procese,mai exact la alegerea momentului potrivit pentru demararea restructurarii si/sau privatizarii este aceea a estimarii cat mai exacte a costurilor,cuprinzand atat fluxuri materiale,financiare cat si efortul uman necesar.In situatia in care restructurarea se efectueaza intr-o banca apartinand statului,atunci este clar ca marea majoriatet a costurilor vor fi suportate de catre stat.Tot statul va suporta si cheltuieliel aferente privatizarii acestor unitati,cheltuieli care sunt si ele semnificative. Bancile romanesti se confrunta in primul rand,cu probleme de flux de capital.Rezolvarea acestora se bazeaza pe alocarea eficienta a creditelor,o administrare prudenta a riscului si pe solvabilitate. Reforma bancara are ca obiectiv principal crearea unui sistem modern,corespunzator standardelor internationale.Aceasta presupune amortizarea interna pentru stabilirea unor practici comune in sectorul bancar si amortizarea externa cu sistemele si practicile bancare vest-europene. Relatia client-banca in urma privatizarii Bancile pot sa cumpere,sa vanda,sa administreze active monetare sau sa le pastreze in custodie,sa efectueze transferuri,plati sau operatiuni de
14

compensare.De asemenea,ele pot sa detina titluri asupra activelor monetare,fie sub forma garantiilor pentru credit,fie in numele clientilor. La luarea deciziei de creditare,bancile comerciale trebuie sa detina cont de solvabilitate a clientilor.Un aspect bine cunoscut este acela ca solvabilitatea multora dintre intreprinderile romanesti este foarte scazuta si,ar atinge limite inferoare in situatia cand acestea ar trebui sa ramburseze credite mari si dobanzile aferente acestora. Este evident ca,in cazul privatizarii unei banci,exigentele ei pentru acordarea creditelor vor spori,deoarece proprietarii urmaresc obtinerea de profit si proliferarea unor credite neperformante. In situatia in care clientul nu isi poate plati creditul la termenul scadent,banca va trece la valorificarea garantiilor sau va prelua o parte din actiunile respective societatii comerciale in contul datoriei.Prin aceasta,banca va putea influenta procesul de guvernare corporativa sau va avea posibilitatea exercitarii controlului intregii activitati a firmei,in cazul in care detine pachetul majoritar de actiuni. Bancile aflate in proprietatea privata vor acorda o mai mare atentie realizarii de provizioane pentru riscuri si credite neperformante,constituirii fondurilor de rezerva si fondurilor pentru dezvoltare . Modalitatile de interventie a unei banci in orientarea activitatii economice a societatilor comerciale,respectiv in procesul de guvernare corporativa sunt facilitate prin: - Acordarea de imprumuturi participative unor societati comerciale in vederea obtinerii statutului de asociat sau de actionar; - Participarea bancilor la capitalul social al societatilor comerciale.Conform Legii nr.38/1991 participarea unei banci la capitalul unei firmei al carei obiect de activitate nu are legatura cu activitatea bancara nu poate depasi 20%din capitalul firmei respective; - Rolul de consilier financiar pe care il joaca banca pentru agentul economic la care este actionar,mai ales in cazul in care respectiva firma este in cautare de resurse de finantare sau de posibilitati de investire a resurselor. In opinia specialistilor din cadrul bancilor,aceste operatiuni conduc la consolidarea pozitiei bancii pe piata si la sporirea profitului,prin relansarea unei activitati productive sau a unor verigi de baza pentru economia nationala.
15

Cu toate ca procesul de privatizare a bancilor a demarat,totusi principalele banci din Romania sunt dintre cele cu capital de stat.Atata timp cat bancile si intreprinderile au acelasi proprietar,relatiile dintre acestea nu vor fi puse pe baze comerciale. Acesta este unul dintre motivele pentru care neperformante se mentin la niveluri foarte ridicate.Privatizarea bancilor cu capital de stat reprezinta o conditie esentiala pentru cresterea eficientei politicii monetare.Aceasta ar permite reducerea ratei dobanzilor pe piata interbancara,cresterea concurentei pe piata fnanciara si,in concluzie,o mai buna alocare a resurselor in economie. 1.5 LEGEA PRIVATIZARII BANCARE NR 83/1997 Legea Privatizarii bancare nr.83/1997,stipuleaza faptul ca numai Institutii financiare cu o reputatie solida pe plan international pot achizitiona mai mult de 20% din actiunile unor banci romanesti aflatein proprietatea statului si cuprinse in procesul de privatizare. Privatizarea bancilor poate avea loc prin: - majorarea capitalului social prin aport de capital privat; - vanzarea de actiuni gestionate de FPS; - combinarea celor doua procedee mentionate anterior; Procesul de privatizare a bancilor romanesti a fost declansat prin privatizarea Bancii Romane de Dezvoltare si a Banc Post,preluate de Societe Generale,respectiv de General Electric Capital si Banco Portugues de Investimento. Banca Franceza a preluat 41% din actiunile BRD,in valoare de 135 mil. USD,iar bancile americana si portugheza au achizitionat 45% din actiunile Banc Post,pentru suma de 43 mil.USD. Astfel,restructurarea si pregatirea pentru privatizare a Bancii Agricole a demarat in anul 1997,pe baza unui plan strategic,intreaga activitate desfasurandu-se sub permanenta supraveghere ai Ministerului Finantelor,BNR si FPS Toate masurile puse in practica pana acum vizeaza sporirea eficientei si a profitului. In eventualitatea unei privatizari,cel mai mare debitor al Bancii Agricole,societatea comarciala Comtim,va fi vanduta sau lichidata.

16

Si Banca Comerciala Romana va fi pregatita pentru privatizare,urmand ca Guvernul sa prezinte un plan in acest sens.Va fi numita o comisie pentru privatizare si va fi initiata o licitatie pentru selectarea consultantilor. Un rol semnificativ in restructurarea sistemului bancar il joaca Agentia de Valorificare a Activelor Bancare,la care vom face referire in continuare. Agentia de Valorificare a Acreditivelor Bancare(AVAB) a fost infiintata prin ordonanta de uragenta,la sfarsitul anului 1998. Obiectivul principal al acestui organism este asanarea sistemului bancar din Romania,prin preluarea de la banci a dosarelor cu credite neperformante si valorificarea activelor ce le corespund. AVAB are in conducere un director general,cu rang de secretar de stat,secondat de doi directori genrali adjuncti.Conducerea agentiei este subordonata Primului Ministru.Directorii AVAB,precum si angajatii nu pot fi afiliati politic.In cadrul organigramei este inclus si un corp propriu de executori,ca urmare a faptului ca activelor transferate li se aplica titlul executoriu. Pentru cheltuielile interne,AVAB va retine 20% din beneficiile rezultate in urma valorificarii activelor bancare neperformante preluate,restul fiind virat la bugetul statului. Agentia va fi ajutata in activitatea pe care o desfasoara de catre repreentanti ai Bancii Mondiale si de specialisti de la Departamentul American al Trezoreriei(USAID),Corporatia Federala de Asigurare a Depozitelor (FDIC)-agentie federala de asigurare a depozitelor in sistemul bancar al Statelor Unite ale Americii,puternic implicata in valorificarea bancilor si activelor neperformante din sectorul bancar american in timpul crizei din anii 1980. AVAB va beneficia de o finantare de 500.000$ din partea Bancii Mondiale pentru dotarea cu tehnica de calcul si echipamente logistice.

CAPITOLUL II Situatia privatizarii in domeniul bancar in Romania

17

2.1 Privatizarea BANCII COMERCIALE ROMANE Privatizarea Bancii Comerciale Romane este, fara indoiala, evenimentul anului 2006 pe piata bancara. Desi contractul de privatizare a fost semnat la sfarsitul anului trecut, transferul de proprietate s-a realizat abia in ultima parte a acestui an. Banca austriaca Erste Bank a castigat licitatia pentru privatizarea celei mai mari banci romanesti, oferind 3,75 miliarde de euro pentru pachetul de actiuni scos la vanzare. Privatizarea Bancii Comerciale Romane a fost considerata un succes atat de autoritatile romane, cat si de analistii pietelor externe. Sa nu uitam, vorbim de un pret de peste cinci ori mai mare fata de valoarea contabila. Intr-un top realizat de firma de consultanta PricewaterhouseCoopers, operatiunea prin care grupul austriac Erste Bank a cumparat 61,88% din actiunile BCR, este plasata a sasea ca valoare in clasamentul tranzactiilor de pe piata serviciilor financiare din Europa. Potrivit firmei de consultanta, pretul platit de banca austriaca pentru preluarea BCR reflecta avantajele pe care Erste Bank le va avea prin aceasta tranzactie. Si aici se refera la expunerea mare pe o piata in crestere, preluarea unei retele de peste 300 de sucursale, a 2,5 milioane de clienti persoane fizice si 300.000 de clienti corporatisti. Cu toate acestea, privatizarea celei mai mari banci din Romania nu a fost lipsita de probleme. Dupa cateva tentative nereusite, la inceputul anilor 2000, Guvernul a luat decizia de a privatiza partial BCR. Astfel, la inceputul anului 2003 in actionariatul bancii au intrat Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare si International Financial Corporation. Cele doua institutii financiare internationale au preluat, impreuna, 25% din actiunile BCR, pentru care au platit 222 de milioane de de euro. In urma vanzarii catre Erste Bank a pachetului de 61,88%, statul roman a incasat 2,25 miliarde de euro, iar BERD si IFC au obtinut 1,5 miliarde de

18

euro. Afacere fara indoiala, extrem de profitabila, pentru cele doua institutii internationale. Contestata insa de mai multi parlamentari ai opozitiei, dar si de unii analisti, care au considerat ca statul ar fi putut limita castigul BERD si IFC in favoarea Romaniei. Desi initial finalizarea privatizarii era prevazuta pentru mai 2006, termenul a fost prelungit succesiv pana in octombrie. Obtinerea aprobarilor de la BNR, CSA, CNVM si Consiliul Concurentei figurau printre conditiile de prefinalizare a contractului. De asemenea, noul proprietar al bancii dorea modificarea statutului BCR, astfel incat deciziile majore din banca sa nu mai necesite 75% din voturi. Cele cinci Societati de Investitii Financiare, care detin 30,12% din actiunile BCR, au fost de acord, in final, cu aceasta modificare. In schimb banca austriaca a promis ca va lansa la Bursa actiunile BCR in trei ani de la semnarea contractului, in caz contrar urmand sa se revina la prevederile vechiului statut. In prima parte din octombrie, dupa votarea legii privatizarii BCR, banca austriaca a platit actiunile achizitionate si si-a anuntat planurile de viitor. Potrivit acestora, BCR va obtine un profit net de 250 de milioane de euro in acest an. Pana in 2009, cresterea profitului urmeaza sa fie de 40% anual, ceea ce reprezinta un grad de recuperare a investitiei de 10% din suma platita. Erste Bank adauga piata romaneasca, una dintre cele cu cea mai mare crestere din regiune, celor pe care opereaza deja Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia si Ucraina. Prin preluarea BCR, numarul clientilor Erste Bank ajunge la 15,6 milioane, iar cota de piata in serviciile bancare pentru populatie in Europa Centrala si de Est la aproximativ 15 Cea mai mare privatizare din Romania este vanzarea liderului pietei bancare, care are o cota de piata de 26-27%, si un profit estimat la 200 milioane euro pentru acest an, spun analistii BCR este cea mai mare banca din Romania, cu active de aproape 9 miliarde de euro, cel mai important portofoliu de credite si clienti, si cea mai dezvoltata retea de bancomate (ATM) si puncte de vanzare la comercianti (POS) din tara - singura care accepta carduri securizate cu cip. Grupul BCR

19

detine o subsidiara cu prezenta europeana, cu sediul la Londra, Banca Anglo-Romana, specializata in comert, care nu deruleaza insa afaceri de anvergura. BCR are o subsidiara specializata in asigurari, BCR Asigurari, o subsidiara de leasing- BCR Leasing, o unitate de administrare a fondurilor mutuale- BCR Asset Management, o divizie de brokeraj- BCR Securities si o sucursala la Chisinau, in Republica Moldova. BCR a inregistrat, in primele zece luni ale acestui an, o crestere cu aproape 30% a creditelor acordate IMM-urilor. Volumul total al creditelor acordate IMM-urilor reprezentau, la sfarsitul lunii octombrie, peste 40% din portofoliul creditelor catre firme, cele aproximativ 270.000 de firme mici si mijlocii reprezentand aproximativ 85% din clientii corporativi. BCR detine o cota de piata de circa 29% in segmentul creditarii persoanelor fizice (retail), portofoliul de credite inregistrand in primele 10 luni din 2005 o crestere cu aproximativ 70%. Creditele in lei au in prezent o pondere aproape egala cu cea a imprumuturilor in valuta. Banca are in prezent aproape 360 sucursale si agentii deschise in majoritatea oraselor cu peste 10.000 de locuitori. BCR ofera Internet banking si e-commerce, emite 14 tipuri de carduri de credit si de debit si are instalate peste 1.000 de ATM-uri si 5.000 de POS-uri. Numarul clientilor depaseste cinci milioane, din care 90% persoane fizice. (L.M., B.T.) Privatizarea Bancii Comerciale Romane (BCR) a fost de departe cea mai importanta trecere in proprietate privata din ultimii 15 ani. Asta pentru ca suma de 3,75 miliarde de euro, care urmeaza sa fie platita de Erste Bank pentru 61,88% din actiunile bancii romanesti, nu va fi prea curand egalata de nici o alta privatizare pe care intentioneaza sa o faca statul roman. Mai mult, banii castigati de Romania din toate privatizarile ultimilor 15 ani abia egaleaza suma incasata pe BCR.

Dominatia austriaca

20

Dupa achizitia BCR, austriecii au ajuns sa detina controlul. Ierarhia in sistemul bancar s-a schimbat in favoarea austriecilor: Erste a achizitionat cea mai mare banca romaneasca, iar Raiffeisen a transformat falimentara Banca Agricola in a treia banca dupa cota de piata. BCR detine o retea nationala de aproximativ 340 de sucursale, un portofoliu de aproximativ 2,5 milioane de clienti persoane fizice si 300.000 clienti persoane juridice. Totusi, deocamdata austriecii nu pot lua decizii care sa schimbe statutul bancii, fara a avea sprijinul actionarilor minoritari. Potrivit actualului statut al bancii, deciziile se iau cu votul a 75% din actionari. Or austriecii au cumparat doar 61,8% din actiuni, restul aflandu-se in posesia celor 5 SIF-uri si a salariatilor bancii.

Privatizarea Bancii Romane de dezvoltare

21

Grupul bancar francez Societe Generale, actionarul majoritar al BRD, in anul 2004 a achizitionat pachetul de 7,32 la suta din actiunile BRD aflate in portofoliul de participatii al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului, informeaza BRD si AVAS. Valoarea tranzactiei, care marcheaza incheierea procesului de privatizare a BRD, este de 43 de milioane euro. In plus fata de pretul convenit al tranzactiei, Grupul Societe Generale va plati o suma echivalenta cu contravaloarea dividendelor aferente perioadei din anul 2004 in care AVAS a avut calitatea de actionar al BRD - Groupe Societe Generale. Cuantumul acestei sume va fi stabilit dupa fixarea de catre Adunarea Generala a Actionarilor a valorii dividendului pentru anul 2004. In urma achizitionarii pachetului de 7, 32 la suta din actiunile BRD detinut de AVAS, ponderea Grupului Societe Generale in actionariatul BRD creste la 58,32 la suta. Societe Generale Franta a achizitionat in data de 14 decembrie 1998 un pachet de actiuni reprezentand 42,1679 la suta din capitalul social al BRD. Un alt pachet de 2,537 la suta din actiuni a fost vandut prin intermediul bursei in data de 10 septembrie 1999. Ulterior, in data de 24 noiembrie 1999, un pachet reprezentand 4,99 la suta din actiuni a fost achizitionat de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). In data de 14 iunie 2004, AVAS, prin Comisia de privatizare a BRD Groupe Societe Generale, a demarat actiunea de cerere de oferta in vederea selectarii unei firme specializata pentru a intocmi un raport de evaluare a pachetului de 7,32 la suta din actiunile bancii si a dosarului de prezentare pentru aceasta tranzactie. Firma selectata a fost DDP Consult Group, care a realizat raportul de evaluare si dosarul de prezentare in vederea vanzarii pachetului de 7,32 la suta din actiunile BRD. In data de 3 august, AVAS a lansat la privatizare prin negociere pe baza de oferte finale, imbunatatite si irevocabile, un numar de 102.060.436 actiuni / 7,32 la suta din capitalul social al BRD - Groupe Societe Generale/.

22

Pana la data limita, 3 septembrie, la sediul AVAS a fost primita o singura oferta, din partea Groupe Societe Generale.ROMPRES BRD - Groupe Societe Generale a inregistrat la sfarsitul lunii septembrie 2006 un volum total al operatiunilor de factoring de 207 milioane euro, in crestere cu 45% fata de aceeasi perioada a anului trecut, potrivit unui comunicat de presa al bancii. Oficialii bancii spun ca pana la sfarsitul acestui an, BRD isi va consolida pozitia de lider pe acest segment de piata, urmand sa detina 42% din piata de factoring din Romania. Factoring-ul consta in vanzarea de catre banca sau o societate specializata a creantelor generate din facturile comerciale. BRD ofera pe langa finantarea creantelor, si serviciul de management al creantelor. Conform oficialilor BRD, operatiunile de factoring de import, lansate anul trecut, au cunoscut cea mai spectaculoasa dezvoltare, fiind de 10 ori mai mari fata de septembrie 2005. Cresteri importante fata de perioada similara a anului 2005 se remarca si la operatiunile de factoring intern (+ 60%), acestea atingand 146 milioane euro la sfarsitul lunii septembrie 2006. Reprezentantii BRD sustin ca pana la sfarsitul acestui an banca va detine 42% din piata de factoring din Romania, care este estimata la aproximativ 710 milioane euro, procentaj echivalent cu un volum de operatiuni de factoring de 300 milioane euro. La sfarsitul anului 2005, BRD - Groupe Societe Generale detinea o cota de piata de 38%, la o distanta importanta de locul doi, care detinea o cota de 25%. BRD gestioneaza prin factoring un portofoliu de peste 360 clienti si 700 debitori - clienti sau non-clienti BRD. Fata de aceeasi perioada a anului anterior, numarul de clienti care au apelat la factoring a crescut cu 40%, reprezentand peste 100 de companii noi adaugate la portofoliul anterior. Pachetul de servicii de factoring oferit de BRD-Groupe Societe Generale
23

include pe langa finantarea creantelor, si serviciul de management al creantelor, constand in administrarea acestora, colectarea si, dupa caz, acoperirea riscului de neplata al debitorilor. Procedurile de colectare oferite de BRD- Groupe Societe Generale pe piata romaneasca permit scurtarea perioadei de incasare a creantelor si micsorarea costurilor de finantare aferente, suportate de client. Oferta BRD - Groupe Societe Generale permite clientului sa opteze, in functie de necesitati, pentru anumite servicii sau pentru intregul pachet de factoring. BRD - Groupe Societe Generale este prima banca din Romania care a lansat produsul factoring in anul 1994 si prima institutie bancara cu statut de membru deplin al Factors Chain International. BRD-Groupe Societe Generale este in prezent singura banca din Romania care ofera servicii complete de factoring intern, de export si de import, cu sau fara regres. BRD - Groupe Societe Generale este a doua banca din Romania, cu active ce depasesc 6,4 miliarde EUR. Banca are peste 1,8 milioane clienti si opereaza o retea de peste 500 de unitati. BRD are cea de-a doua capitalizare bursiera la BVB (aproximativ 3,58 miliarde EUR) la 2 octombrie 2006.

24

Privatizarea cec
CEC este un simbol pentru romni. Are respectabila vrst de 141 de ani. Dei a fost erodat n ultimii ani, n special datorit legrii numelui de scandalul FNI, ncrederea este mare. Pe scurt e cea mai de ncredere banc pentru populaia sceptic i/sau neinformat CEC este o institutie bancar cu un profund caracter social, nfiintat la 1 decembrie 1864 de ctre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, ca o banc de economisire a surplusurilor bnesti ale populatiei. CEC-ul a intrat n constiinta romnilor ca fiind o banc a celor multi, pe care acestia au creat-o si dezvoltat-o prin depunerile de economii, beneficiind de serviciile primite si avnd ncredere mai mult dect n oricare institutie bancar din tar. Din punct de vedere economic, social, istoric si cultural, valoarea CEC nu este de 500 milioane de euro, sau de 2 miliarde de euro. Valoarea CEC este inestimabil, pentru c aceast banc popular tine intrinsec de istoria si economia Poporului Romn, dintr-o perioad de 142 de ani. Astzi, n functie de mrimea activelor, CEC este cotat ca fiind a patra banc pe piata romneasc, avnd un capital social de peste 42 de milioane de euro, cu 1.407 unitti si circa 9.000 salariati. Evaluarea efectuat de consultantii strini la 500 milioane de euro este cu mult sub valoarea real si de piat a patrimoniului CEC, estimat la peste 1,5 miliarde de euro. Guvernul condus de premierul Clin Constantin Anton Popescu-Triceanu se grbeste si vrea ca pn la sfrsitul anului 2006 s adopte forma final a contractului de privatizare a Casei de Economii si Consemnatiuni, denumit prescurtat CEC. De asemenea, Guvernul are ca principal obiectiv s anunte, nainte de 1 ianuarie 2007, cstigtorul n cursa de privatizare dintre OTP Bank (din Ungaria) si National Bank of Greece. Guvernul romn a decis s vnd un pachet de 69,9% din actiuni, pachet n care este inclus si cota de 9,9%, care, conform legii, revine Fondului "Proprietatea". Casa de Economii si Consemnatiuni CEC SA se situeaz pe locul al saselea n sistemul bancar romnesc si se pregteste s urce, n urmtorii 3 ani, pe unul din primele 3 locuri. CEC este o banc universal, care ofer produse si servicii n pas cu standardele bancare moderne, att persoanelor fizice, ct si persoanelor juridice. nfiintat n anul 1864 ca o
25

banc de economii, CEC si-a consolidat pozitia si a rmas cea mai de ncredere institutie bancar din Romnia. Originile Casei de Economii si Consemnatiuni se regsesc n eforturile elitelor politice si economice din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. CEC este continuatoarea activittilor initiate de prima institutie de credit public din Romnia - Casa de Depuneri si Consemnatiuni - si a celor desfsurate, ncepnd cu anul 1881, de Casa de Economie, transformat n anul 1932 n Casa National de Economii si cecuri postale. CEC este o institutie bancar, prima din sistemul bancar romnesc, nfiintat cu 16 ani naintea Bncii Nationale a Romniei. CEC a intrat n constiinta romnilor ca o institutie care pune mai presus de orice sprijinirea depuntorilor si nu obtinerea de profit cu orice pret. CEC si-a dovedit utilitatea si viabilitatea n perioadele de dezvoltare a trii. Profiturile realizate au fost puse an de an la dispozitia bugetului public si, mpreun cu mprumuturile acordate autorittilor romne, au constituit, totodat, o important surs de finantare, chiar si n momente dificile ale istoriei si economiei romnesti, ca de pild Rzboiul de Independent, primul si al doilea rzboi mondial, procesul de constructie postbelic a Romniei. Numai n perioada 1960-1970, Ministerul Finantelor a preluat de la CEC peste 1 miliard de dolari, n echivalent, fr dobnd, destinat dezvoltrii si modernizrii economiei romnesti. Suma a fost restituit CEC-ului la nceputul anilor `80. Milioane de depuntori au primit o dobnd mai mic dect cea normal pentru economiile lor, contribuind astfel la dezvoltarea CEC si a economiei nationale. De aceea, milioanele de romni depuntori la CEC consider c banca le apartine, oferind sigurant sumelor depuse. CEC a intrat n constiinta romnilor ca banca celor multi, pe care au creat-o si dezvoltat-o prin depunerile de economii, beneficiind de serviciile primite si avnd ncredere mai mult dect n oricare institutie financiar-bancar. Din punct de vedere economic, social, istoric si cultural valoarea CEC nu este de 0,5 miliarde euro sau 2 miliarde euro. Valoarea CEC este inestimabil, pentru c tine intrinsec de istoria si economia poporului romn, dintr-o perioad de peste un secol si jumtate. Pentru recuperarea decalajului mare de dezvoltare economico-social fat de trile membre ale Uniunii Europene, Romnia are nevoie nu de una, ci de mai multe bnci cu capital autohton, public sau privat. Aderarea Romniei la Uniunea European pune n fata miilor de

26

unitti administrativ-teritoriale, a locuitorilor spatiului rural, cerinte importante de dezvoltare si modernizare, a cror realizare urmeaz s prind viat cu fonduri autohtone, de la Uniunea European si de la alte institutii internationale. Asemenea fonduri pot ajunge optimal n localittile judetelor prin intermediul CEC, care dispune de o retea important si de un aparat competent. n functie de mrimea activelor, CEC este cotat a patra banc pe piata romneasc, avnd un capital social de 149 milioane RON, 1.407 unitti si circa 9.000 de salariati. Pn la finalizarea procesului de privatizare a CEC, peste 1.500 de salariati vor fi disponibilizati, iar potrivit noului statut al CEC, institutia va pierde n totalitate garantia acordat de stat pentru sumele depuse, o dat ce va intra n proprietate privat. n prezent, depozitele constituite de persoanele fizice snt garantate sut la sut, iar dup privatizare depozitele populatiei vor fi garantate, n eventualitatea unui faliment, la fel ca si n cazul bncilor comerciale - n limita sumei de 10.000 euro. Garantia este valabil pentru o singur persoan, indiferent de numrul depozitelor si valoarea acestora. . CEC a manifestat tendina de a transmite n pia politica de dobnzi a Bncii Naionale, aa cum spuneam i despre BCR. Chiar mai mult dect aceasta, CEC a ncurajat creditele n lei. Totodat CEC deine cea mai larg reea de sucursale n ntreaga ar, iar n mediul urban este de departe campion absolut. Dei situaia financiar nu este la fel de roz ca a BCR, CEC are atuuri importante de partea sa. Parc special pentru a aduce acum un minus la imagine, nceputul lunii iunie a adus un conflict fr precedent n instituie ntre sindicate i patronat n urma nenelegerilor survenite n timpul negocierilor contractului colectiv de munc Desi in urma cu aproape doua saptamani presedintele CEC, Eugen Radulescu, afirma ca privatizarea institutiei pe care o conduce se va finaliza n martie 2007, acum, surse apropiate tranzactiei au declarat ca ofertele finale imbunatatite vor fi depuse pana la finele acestei luni. Astfel, contractul de privatizare al CEC va fi discutat n sedinta de Guvern din saptamna viitoare. Guvernul pare hotarat sa ia o decizie ferma cu privire la privatizarea Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC), chiar daca Eugen Radulescu a afirmat, recent, ca termenul de depunere a ofertelor pentru CEC a fost

27

amnat, pentru ca cei doi ofertanti finali, OTP Bank si National Bank of Greece, au solicitat ca rezultatele financiare ale CEC sa fie calculate n conformitate cu standardele de contabilitate IFRS. In opinia lui Radulescu, preluarea CEC urma sa aiba loc n martie 2007. De la aceste declaratii, lucrurile par sa ia o alta turnura. Surse apropiate procesului de privatizare au declarat pentru Mediafax ca auditul privind rezultatele financiare ale CEC va fi ncheiat pna pe 8 septembrie, iar termenul pentru depunerea ofertelor finale mbunatatite la privatizarea bancii ar putea fi stabilit pentru cel trziu 25 septembrie. Conform acelorasi surse, cel mai probabil, contractul de privatizare va fi discutat n sedinta de Guvern din saptamna 10-15 septembrie. De asemenea, cei doi finalisti, National Bank of Greece si OTP Ungaria, vor avea la dispozitie, potrivit strategiei de privatizare, un interval de opt zile de la primirea ultimelor documente pentru a depune ofertele finale mbunatatite. Ramane de vazut cat de rapid vor putea acestia sa-si imbunatateasca ofertele, avand in vedere ca intervalul ales este destul de scurt. Si ramane de vazut daca Executivul va accepta ofertele finale, avand in vedere ca, potrivit unor surse avizate, nici una dintre acestea nu corespunde pretentiilor financiare exprimate de mai multi membri ai Guvernului. Reamintim ca statul vinde 69,9% din actiuni, pachet n care este inclusa si cota de 9,9% care, potrivit legii, revine Fondului Proprietatea, a carei contravaloare va fi transferata Fondului dupa vnzare. Un pachet de 5% din actiuni va fi vndut salariatilor CEC si pensionarilor cu ultimul loc de munca la institutia de credit. Actiunile ramase n portofoliul statului dupa finalizarea privatizarii vor fi vndute, partial sau n ntregime, prin oferta publica pe piata interna si/sau externa de capital, inclusiv catre actionarii existenti. Potrivit Mediafax, analistii plaseaza valoarea pachetului de actiuni la circa 500 milioane de euro, in timp ce Guvernul dorea sa obtina prin aceasta vanzare circa un miliard de euro. Pretentiile Guvernului se justifica si prin aceea ca CEC detine cea mai mare retea nationala de sucursale si agentii 1.391 -, ceea inseamna cel mai mare numar de unitati bancare din tara noastra. Strategia bancii vizeaza fructificarea mai eficienta a retelei teritoriale prin graduarea unitatilor mai mici, care au un potential de dezvoltare. In ultima perioada, au fost desfiintate 23 de unitati, cele mai multe nefunctionale. In ceea ce priveste spatiile din proprietatea CEC, au fost vandute in acest an cinci locatii. Valoarea totala a tranzactiilor a fost de 1,7 milioane de lei, ceea ce reprezinta mai putin de 0,03% din totalul activelor bancii
28

Pe lista participantilor la privatizarea CEC figureaza sase banci: National Bank of Greece, Monte dei Paschi di Siena, Dexia Bank, EFG Eurobank, OTP Bank si Raiffeisen. Printre investitorii interesati s-a aflat si banca austriaca Erste Bank, care a castigat intre timp privatizarea BCR, unde a platit 3,75 miliarde de euro. National Bank of Greece si OTP Bank din Ungaria au ramas in cursa finala pentru privatizarea CEC, a anuntat, astazi, ministrul finantelor publice, Sebastian Vladescu. "Din 1 augst vor incepe negocierile pentru forma finala a contractului, care vor dura pana pe 23 august. Pe 31 august, cele doua banci ramase in cursa pentru privatizarea CEC vor depune ofertele finale imbunatatite din care va fi ales castigatorul", a declarat, marti, ministrul finantelor si presedintele Comisiei de privatizare a CEC, Sebastian Vladescu. Comisia de privatizare a CEC a selectat astfel primele doua oferte clasate. Exista si posibilitatea sa fie selectate trei candidate daca diferenta dintre oferta celei de-a doua clasate si a treia ar fi fost mai mica de 10%. Bancile care au ramas in cursa pentru privatizarea CEC urmeaza sa depuna oferte finale imbunatatite pe baza carora va fi desemnat castigatorul in luna septembrie, potrivit declaratiilor ministrului finantelor, Sebastian Vladescu, presedinte al Comisiei de Privatizare. Potrivit strategiei de privatizare a CEC, pachetul majoritar de 69,9% din actiunile CEC urmeaza sa fie privatizat in trei etape, ca si in cazul BCR, iar contravaloarea a 9,9% din pachetul scos la vanzare va fi transferata Fondului Proprietatea. Alte 5% din actiuni vor fi vandute fostilor si actualilor angajati ai CEC, iar restul de actiuni pana la 100% va fi tranzactionat pe piata de capital. Pretul oferit pentru pachetul majoritar va fi decisiv pentru alegerea cumparatorului. Casa de Economii si Consemnatiuni a obtinut in primul semestru un profit brut peste 20 milioane lei (5,58 milioane de euro), adica de aproape cinci ori mai mare decat cel raportat la sfarsitul anului trecut. La jumatatea anului trecut, CEC avea o pierdere de 5,4 milioane lei (1,5 milioane euro) Creditele acordate clientilor nebancari au ajuns la un volum de circa 2,5 ori
29

mai mare comparativ cu aceeasi perioada a anului 2005, atingand 2,6 miliarde lei, iar sursele atrase sunt de aproape 5,3 miliarde lei, in crestere cu 19% fata de semestrul I 2005. Banca are ca obiectiv principal in 2006 cresterea cotei de piata prin atragerea de noi clienti, persoane fizice si juridice, concomitent cu mentinerea clientelei actuale, pregatind in permanenta noi produse si servicii, in concordanta cu standardele practicate de celelalte banci din Romania. NBG are un exces de capital de 500-600 milioane euro pentru preluarea CEC Bursa de Valori din Atena a semnalat o crestere cu 2,03% a valorii actiunilor National Bank of Greece (NBG), aceasta fiind atribuita anuntului ca NBG, alaturi de OTP Bank, au fost selectate drept finaliste in privatizarea CEC. NBG ar mai avea, la dispozitie un capital de 500-600 milioane euro pentru achizitia bancii romanesti. La inceputul lunii iulie, NBG a anuntat intr-un comunicat transmis Bursei din Atena, ca a atras din piata de capital mai mult de trei miliarde euro, printr-o emisiune de actiuni, cu intentia de a finanta cumpararea unui pachet de 46% din actiunile bancii turce Finansbank, pentru care a platit 2,3 miliarde euro. Banca greceasca a mentionat ca cererea de actiuni a fost aproape dubla, iar investitorii interesati au subscris oferte de peste cinci miliarde euro. Suma finala platita de bancherii greci pentru Finansbank a fost de 2,3 miliarde euro, adica de 3,8 ori mai mult decat valoarea contabila a bancii din Turcia. "Suprasubscrierea cu ocazia majorarii noastre de capitala a confirmat soliditatea alegerilor noastre si sustine realizarea planului de a face din Banca Nationala a Greciei un lider in zona sud-est europeana", a declarat, in data de 6 iulie, presedintele bancii, Takis Arapoglou, in comunicatul trasmis Bursei din Atena. Potrivit agentiei grecesti, exista zvonuri in piata ca statul roman nu se va multumi cu mai putin de 500 de milioane euro.

PRIVATIZAREA BANCII AGRICOLE

30

PRIVATIZAREA ALTOR BANCI

31

32

CAPITOLUL III

CONCLUZII Asezarea sistemului bancar romanesc s-a produs mai degraba in liniste, in ultimii ani. Singurele miscari cu adevarat notabile au fost privatizarea unor banci ce mai aveau inca statul ca actionar majoritar, asa cum a fost cazul la
33

BRD sau Banc Post. Bancile straine nu s-au inghesuit sa faca mari achizitii pana anul acesta, cand grupul ungar OTP Bank s-a oprit la RoBank. Anul trecut, Banca Nationala a Greciei a cumparat Banca Romaneasca iar un exemplu ceva mai vechi, din 2002, a fost intrarea pe piata a grupului italian UniCredito prin cumpararea Demirbank Romania. Lucrurile par insa a se schimba total. Jucatorii sunt pe pozitia de start intr-o cursa din care va mai ajunge la finis doar jumatate. Urmatorii ani se anunta mai degraba furtunosi pe piata bancara romaneasca, cu preluari, achizitii si disparitii de banci. Ce a dat insa startul in aceasta cursa? De ce tocmai acum o astfel de schimbare de atitudine din partea bancilor romanesti? Raspunsul tine, in mare masura, de modul in care arata sistemul bancar romanesc in prezent si de potentialul imens de dezvoltare pe care il are. Romania a inregistrat, in ultimii ani, una dintre cele mai mari cresteri in privinta participarii bancilor straine in sistemul bancar, alaturi de Ungaria, Slovacia si Croatia. La ora actuala sunt doua banci din Olanda, trei banci din zona austrogermana, patru banci italiene, banci grecesti, turcesti, o banca din Ungaria. Practic, aproape toate grupurile bancare importante din Europa Centrala si de Est sunt prezente si in Romania. Alaturi de acestea, bancile private romanesti si cei doi mari jucatori aflati inca in proprietatea statului, CEC si BCR, trebuie sa isi gaseasca locul pe piata. Cele mai multe dintre aceste banci sunt inca de dimensiuni mici si foarte mici, cu cote de piata si resurse financiare limitate. rimele cinci banci detin peste 60% din activele bancare, iar primele zece, aproximativ 80%. Restul, impart cote de piata foarte mici, luptandu-se, multe, pentru a ajunge la 1-2%. As spune mai degraba ca piata mi se pare saturata si ca, probabil, pe termen lung, nu va exista loc pentru toata lumea pe piata de retail, crede Patrick Gelin, presedinte-director general al BRD - Groupe Socit Gnrale. Performantele din sistemul bancar romanesc s-au imbunatatit an de an. Indicatorii bancari, chiar daca sunt inca mici in comparatie cu cei din Uniunea Europeana, arata un sistem bancar care functioneaza bine. Potentialul de crestere, in special din segmentul de servicii bancare adresate populatiei, nu poate lasa indiferenta nici o banca. Faptul ca aproape jumatate dintre romani nu au folosit pana acum servicii bancare, reprezinta, pentru cei care vad jumatatea plina a paharului, o oportunitate.
34

La fel, ritmul de crestere pe care bancile il vad in viitor pentru acordarea de credite populatiei sau pentru activitatea de depozite este unul dintre cele mai mari din Europa. In previziunile lor pentru urmatorii ani, reprezentantii Bancii Austria Creditanstalt vorbesc despre cresteri de peste 300% pentru depozite si de aproape 500% pentru credite. De fapt, potrivit acestora, Romania ar putea avea cele mai mari cresteri intre tarile din regiune. Dar pentru a putea ataca in mod serios acest segment, cel adresat populatiei, este nevoie de resurse financiare importante. Pentru construirea unei ample retele de sucursale, care sa ajunga pana in cele mai mici orase, este nevoie de multi bani si, nu in ultimul rand, de timp. Presiunea expansiunii pe segmentul de retail ar putea impinge, in aceste conditii, unele nume mari de pe piata, specializate pana de curand pe servicii adresate companiilor, sa treaca la cumparaturi. Achizitiile care au avut loc pana in prezent, destul de putine la numar, au urmarit in principal obtinerea unei cote de piata sau, in cele mai multe dintre cazuri, obtinerea licentei bancare. Pentru a-si deschide o sucursala in Romania, o banca straina trebuie sa obtina o licenta de functionare din partea Bancii Nationale. La preluarea de banci mici, cu cote de piata sub 1% si cu retea teritoriala redusa, banca investitoare dorea mai degraba sa evite pierderile de timp legate de obtinerea autorizatiei BNR. Altfel spus, era achizitionata mai curand licenta de functionare decat afacerea, care urma sa fie dezvoltata ulterior, aprecia intr-o interventie publica de la inceputul acestui an viceguvernatorul Bancii Nationale de la acea vreme, Mihai Bogza. Astfel de tranzactii au avut loc in cazul West Bank, Demirbank, Banca Bucuresti, International Commercial Black Sea Bank, Egnatia Bank sau Banca de Credit Pater si Banca de Credit Industrial si Comercial. Dupa intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, bancile straine nu vor mai avea insa nevoie de de licenta, iar interesul pentru astfel de afaceri va disparea. Intr-o asemenea perspectiva nu este de mirare ca multe dintre bancile de talie mica se afla in plin proces de extindere si infrumusetare. Doua dintre exemplele cele mai vizibile: Banca Carpatica si Romexterra, care se grabesc sa acopere tocmai zone in care bancile mari nu au ajuns - orase mijlocii si mici, zone turistice.

35

Pentru cateva dintre bancile mai mici, viitorul pare sa fie totusi destul de comod. Cred ca va exista si o serie de banci mici, care au in actionariat oameni de afaceri. Multe dintre acestea ar putea fi dezvoltate mai puternic in viitor, pentru ca prin ele sa-si finanteze companiile din grup, crede Bogdan Baltazar, membru in Consiliul de Administratie al BRD - Groupe Socit Gnrale. Alaturi de acestea, pe lista bancilor cu cote de piata de sub 1% se mai numara nume precum Daewoo Bank, Libra, Romanian International Bank, Nova Bank, Eurom Bank etc. Bancile foarte mici sunt mult mai vulnerabile in cazul unei fraude sau iesiri bruste de capital, de exemplu. Si chiar daca riscul pe care l-ar induce in sistem disparitia unei astfel de banci este nesemnificativ, trebuie avute in vedere si efectele psihologice asupra oamenilor, crede Bogdan Baltazar, membru in Consiliul de Administratie al BRD - Groupe Socit Gnrale. Interesul marilor banci straine pentru astfel de achizitii este insa extrem de redus in acest moment, pentru ca in balta inoata inca doi pesti de dimensiuni cu mult mai mari si mult mai atractivi pentru cei care vor sa creasca repede. Privatizarea CEC, planificata pentru anul viitor, si mai apoi a BCR atrag fara drept de apel interesul marilor jucatori. Lupta pentru cele doua banci se anunta apriga. Pentru CEC si-au anuntat deja public interesul mai multe banci prezente deja in tara, dar si unii dintre marii jucatori ramasi pana acum pe dinafara. Chiar daca nici BCR-ul nu lasa indiferenti marii jucatori, pariurile se fac acum mai mult pentru CEC. Dupa ce Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si IFC au preluat 25% din BCR, statul isi propune sa ii gaseasca in 2006 un investitor strategic. O data cu incheierea celor doua privatizari, ponderea capitalului strain in sistemul bancar romanesc ar putea trece de 90%. Cifra mai apropiata de cele din tarile din jur. In randul bancilor pluteste totusi o neincredere destul de mare asupra respectarii acestei date. Un motiv in plus pentru ca CEC sa fie si mai interesant pentru ei. CEC si BCR sunt ultimele bilete de intrare pentru marile banci care ar dori sa vina in Romania, crede Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Romania, unul dintre grupurile care e decis sa intre in aceasta lupta. Pentru Raiffeisen, a cumpara CEC-ul este o oportunitate si o posibilitate de a-si

36

diversifica canalele de vanzare, dupa cum spune presedintele bancii. Cu atat mai mult cu cat, aflati deja intre primii trei jucatori de pe piata, cumpararea CEC ar putea propulsa Raiffeisen chiar pe primul loc in top. Desi stie ca lupta nu va fi usoara, pentru ca nici o banca mare nu isi va permite sa nu se uite la CEC, atunci cand va fi gata de vanzare, Groningen este decis sa lupte pentru a castiga. Cei mai agresivi vor fi, probabil, cei care au un profil asemanator cu al CEC-ului. Cred ca multi vor intra in cursa, dar la fel de multi vor renunta pe parcurs, crede Groningen. Cu cine va intra in lupta? Si mai ales, cine ar putea castiga? Cumparatorul ar putea fi o banca deja instalata pe piata sau poate o alta banca din Austria, cum este Erste, crede Patrick Gelin. Erste Bank este una dintre cele mai puternice prezente din Europa Centrala si de Est. In regiune, banca s-a concentrat in principal asupra activitatii de retail, avand cea mai mare retea de sucursale. Intr-un raport intern al unei alte banci concurente la preluarea CEC, Erste apare, din nou, ca foarte interesata de privatizarea bancii de economii CEC. Credem ca s-ar potrivi perfect, data fiind experienta dovedita a managementului de a face fata situatiilor inedite din CEC (...) si retelei mari a bancii tinta. Erste este una dintre bancile care are profilul cel mai potrivit pentru preluarea CEC. In mai multe tari din regiune, banca a dovedit ca este un jucator puternic pe piata de retail. Erste nu este insa singura banca ce ar putea profita de acest moment. Concentrarea puternica a sistemelor bancare din tarile Europei, si mai ales din cele vestice, poate face si alti jucatori sa se deplaseze catre Romania. Cu atat mai mult cu cat nici nu au mai ramas foarte multe locuri de mers catre est - poate Serbia, Rusia si Ucraina... dar cam atat, dupa cum spune Tony Fekete, presedintele RoBank. Cu toate acestea, la ora actuala, numarul bancilor care si-au formulat clar o strategie de extindere catre est nu este chiar asa de mare. Din lista marilor grupuri internationale cu prezenta puternica in estul Europei, mai lipsesc doar cateva din Romania - grupul italian Intesa, banca belgiana KBC si grupul olandez RaboBank. Cel mai probabil, ultimele doua vor incerca sa profite acum pentru a veni. Pentru bancile straine prezente deja pe piata romaneasca, CEC-ul aduce posibilitatea de a creste repede pe segmentul de retail. Pentru marea

37

majoritate a acestora, cotele de piata nu depasesc in prezent 5%. Este foarte greu de crezut, totusi, ca marile banci din Europa au venit in Romania pentru cote de piata de 1-5%. HVB Bank Romania este, poate, cel mai bun exemplu in acest sens. De la venirea sa in Romania banca a fost mai mult interesata de segmentul de companii. Pe care a si reusit sa se impuna, pierzand insa destul de mult pe cel de retail. Lucru cu care conducerea bancii nu este deloc multumita. Si pentru ca stie ca nu mai au timp pentru a dezvolta singuri o retea suficient de mare pentru a fi competitivi in viitor, la HVB s-a dat startul pentru achizitii. Ne intereseaza foarte mult BCR, dar nu putem ramane indiferenti nici la CEC, spune Dan Pascariu, presedintele HVB Bank Romania. Altfel spus, pentru a nu da vrabia din mana, chiar daca profilul bancii o recomanda ca principalul competitor pentru BCR, HVB Bank va intra si in lupta pentru CEC. Si, daca nici una dintre aceste miscari nu ii va reusi, banca este decisa sa se indrepte catre alte achizitii. Sunt convins insa ca, pe langa aceste doua variante, exista si alte oportunitati pe care actionarul majoritar, Bank Austria Creditanstalt, le va lua in considerare in vederea cresterii cotei de piata, defineste Dan Pascariu strategia pentru urmatorii ani. Nu ar trebui insa sa mire pe nimeni daca pe aceasta lista pentru CEC se vor mai inscrie si alte banci, precum UniCredit, OTP sau Alpha Bank, pentru a numi doar cativa. OTP, spre exemplu, este cea mai mare casa de economii din Ungaria. Banca detine participatii in Bulgaria si Slovacia si, de curand, a cumparat banca romaneasca RoBank. Interesul pentru Romania nu este nou. Inca din prima etapa de privatizare a BCR, banca a depus impreuna cu HVB Bank o scrisoare de intentie, insa nu a indeplinit conditiile de precalificare. Ne-am fi dorit sa cumparam o banca mai mare, dar la momentul respectiv RoBank a fost cea mai potrivita alegere, spune Tony Fekete, presedintele RoBank. Privatizarea CEC ar putea fi o oportunitate pentru banca ungara de a-si extinde si mai mult prezenta pe piata romaneasca, cu atat mai mult cu cat profilele celor doua institutii bancare sunt extrem de asemanatoare. Cei care nu vor reusi, in final, sa profite de nici una dintre cele doua privatizari, mai au totusi o sansa. Bancile mici si medii romanesti, detinute in mare parte de actionari multipli, pot fi tintele urmatoare.

38

Pana una alta, nimeni nu pare insa dispus sa se vanda. Chiar daca, dupa cum spun bancherii, toate bancile romanesti care nu au nume straine in spate au fost curtate, actualii actionari prefera sa mai astepte. Cat vor mai putea, totusi, sa se dezvolte singure? Si cum se vor descurca atunci cand vor avea de luptat cu marile banci, intr-o concurenta cu mult mai mare decat azi? Singurele variante viabile pentru viitor par a fi specializarea pe o nisa de piata sau vanzarea catre un investitor strategic. Singure, sansele de a rezista ca si banci universale sunt aproape nule. A vinde nu este cea mai inteleapta politica in acesta faza, pentru ca Romania este doar la inceputul dezvoltarii sale bancare, crede Siminel Andrei, directorul pentru Romania al grupului NCH Holdings, care controleaza Libra Bank. Andrei spune ca au existat deja mai multe oferte de preluare pentru Libra. Cu toate acestea, banca a ales, cel putin pentru moment, calea specializarii in sectorul medical. Nici actionarii Bancii Transilvania, si nici cei de la Banca Tiriac nu cred ca a venit momentul pentru a vinde. Pentru Banca Tiriac, de ani de zile, ofertele par a se tine lant. De curand, actionarii bancii au refuzat si ofertele HVB Bank si Piraeus Bank, explicand ca banca mai are inca un potential de crestere semnificativ. Aceeasi situatie, acelasi raspuns si la Transilvania. Bineinteles ca au fost tatonari si chiar oferte dar noi credem si vedem de fapt pe masura ce ne dezvoltam ca avem inca un potential foarte mare de crestere si de aceea nu suntem interesati sa intram in asemenea negocieri, explica Horia Ciorcila, unul dintre actionarii bancii. Loc de crestere exista, cu siguranta, pentru toata lumea. Cel putin pentru moment. Concurenta, chiar daca a inceput sa fie mai dura, nu este decat la inceput. Iar pentru toate bancile, anii din urma au adus cresteri frumoase. De concurenta adevarata vom putea sa vorbim atunci cand vom mai vedea si banci care pierd, crede van Groningen. Abia la acel moment jucatorii mai mici vor incepe sa se gandeasca cu adevarat la posibilitatea, sau nevoia, de a vinde.

39

BIBLIOGRAFIE Victor Slavescu Istoricul BNR 1880 1924

40