1. Noiunea, obiectul i definiia dreptului comercial.

DEF: dreptul comercial reprezint ansamblul normelor juridice care reglementeaz activitatea comercial, adic producerea de mrfuri, circulaia acestora, prestarea de servicii, executarea de lucrri. Avnd n vedere imprirea dreptului n drept public i drept privat trebuie menionat c dreptul comercial este o ramur a dreptului privat (alturi de dreptul civil, dreptul familiei, dreptul muncii etc.)

OBIECTUL DR COMERCIAL: Dreptul comercial are ca obiect normele juridice referitoare la: - faptele de comer (acte juridice, fapte i operaiuni considerate de lege ca fiind comerciale); - normele juridice referitoare la comerciani (persoane care efectueaz fapte de comer). 2. Corelaia dreptului comercial cu alte ramuri ale dreptului. Dreptul comercial este ramur a dreptului privat. Dreptul comercial se afl n interdependen i strns legtur cu alte ramuri de drept privat (dreptul civil, dreptul procesual civil, dreptul administrativ, dreptul financiar, dreptul penal). Corelaia dreptului comercial cu dreptul civil. Amndou sunt ramuri ale dreptului privat i reglementeaz raporturi patrimoniale bazate pe egalitatea juridic patrimonial a prilor, dar dreptul comercial privete raporturile juridice ntre acele pri care au calitate de comerciant, pe cnd dreptul civil are ca obiect raporturile juridice patrimoniale, precum i pe cele ne nepatrimoniale. Corelatia dr comercial cu dr procesual civil : Codul Comercial are i numeroase norme de drept procesual civil menite s asigure realizarea unor drepturi subiective nscute din raporturile comerciale. Corelatia dr comercial cu dr comertului international: Dreptul comercial i dreptul comercial internaional reglementeaz raporturi patrimoniale care n esen sunt asemntoare. Aceste raporturi patrimoniale sunt nscute din svrirea faptelor de comer. Diferena dintre cele 2 ramuri de drept este c obiectul dreptului comercial l constituie raporturile de drept intern dintre cetenii de naionalitate romn, iar obiectul dreptului comercial internaional l constituie raporturile de drept, elemente de extraneitate reprezentate de persoane fizice i persoane juridice strine. Corelatia dr comercial cu dr administrativ: Activitatea comercial are un rol important pentru societate, de aceea statul intervine pentru protejarea intereselor consumatorilor, intervine pentru o mai bun desfurare a acestei activiti comerciale. Pentru acest lucru, statul particip la nfiinarea unor instituii care au drept scop activitatea comercial desfurat n bune condiii. Corelatia dr comercial cu dr financiar: Desfurarea unei activiti aductoare de profit i face pe comerciani s fie sub incidena reglementrilor legale n materie fiscal. 1

Corelatia dr comercial cu dr fiscal: Codul Comercial , cuprinde pe lng normele de drept privat i norme de drept penal, prin care s asigure protejarea unor interese generale. Astfel, legea sancioneaz nerespectarea unor dispoziii privind constituirea i funcionarea unor societi comerciale. Sanciunile penale se aplic innd cont de dispoziiile legale nclcate, precum i de principiile dreptului penal. 3. Izvoarele dreptului comercial. Izvoarele dreptului comercial pot fi clasificate n izvoare scrise i izvoare nescrise, izvoare normative i izvoare interpretative. - izvoare scrise: actul normativ, doctrina, precedentul judiciar (jurisprudena); - izvoare nescrise; - izvoarele normative sunt cele care creeaz dreptul n mod concret: actele normative Actele normative care regelmenteaza raporturile de dr comercial: - Constituia Romniei (legea fundamental); deoarece relgementeaz principiile fundamentale de organizare i funcionare a activitilor comerciale; - Codul Comercial (1887) reprezint cel mai vechi izvor al dreptului comercial i conine norme juridice ce reglementeaz instituii precum: faptele de comer, comercianii, aplicaii comerciale, alte legi comerciale. Dei reprezint cel mai important izvor al dreptului comercial sub aspectul instituiilor reglementate, Codul Comercial nu cuprinde toate normele juridice ce reglementeaz activitile comerciale; - legile comerciale speciale completeaz Codul Comercial reglemantnd raporturi juridice ce nu sunt cuprinse n acesta. Noiunea de lege comercial special cuprinde: * legile emise de parlament (n sens restrns); * hotrrile de guvern i ordonanele de guvern; * decrete i decrete de legi; * ordinele i instruciunile minitrilor etc. - Codul Civil reprezint un izvor subsidiar al dreptului comercial care se aplic doar atunci cnd legislaia comercial (Codul Comercial + legile comerciale speciale) nu reglementeaz anumite relaii sociale; - legile civile speciale, care completeaz Codul Civil i care se aplic n materia comercial la fel ca i Codul Civil, numai cu caracter subsidiar. - izvoarele interpretative au rolul doar de a interpreta voina legiuitorului sau a prilor dintr-un raport juridic: uzurile comerciale (obiceiurile, practica judiciar i doctrina).

4. Principiile dreptului comercial.

1. Autonomia de voin: dreptul civil recunoate libertatea contractual. 2. Rolul aparenei: potrivit dreptului civil, aparena este productoare de efecte juridice n anumite cazuri (ex.: eroarea comun produce efecte juridice, n dreptul comercial necesitile creditului determin o recunoatere mult mai larg a efectelor aparenei). 3. Ordinea public: dac libertatea contractual este rmuit de normele privind ordinea public, n dreptul comercial ordinea public cuprinde domenii mai largi, respectiv controlul judiciar al constituirii societilor comerciale, verificarea condiiilor cerute pentru desfurarea activitii comerciale. 5. Noiunea i caracteristicile faptelor de comer. Diferite teorii privind definirea faptelor de comer. Definiie: Faptele de comer reprezint acele acte juridice, fapte i operaiuni economice prin care se realizeaz: producerea de mrfuri, executarea de lucrri, prestarea de servicii sau interpunerea n circulaie a mrfurilor, cu scopul obinerii de profit. Faptele de comer se pot mpri n : 1.Fapte obiective de comer, sunt prevazute de art.3 din Codul Comercial: a)operatiuni de interpunere in schimb sau circulatie: -vanzarea si cumpararea comerciala (transmiterea dreptului de proprietate asupra unui bun in schimbul unui pret) -operatiuni de banca si schimb b)intreprinderile (organizarea si desfasurarea activitatii de productie si de prestare servicii: intreprinderi de furnituri, de spectacole publice, de constructii etc) c)actele juridice si operatiunile conexe(accesorii) 2.Fapte subiective de comert sunt prevazute de art.4 din Codul Comercial 3.fapte de comert unilaterale sau mixte Teorii privind definirea faptelor de comert: a) teoria speculaiilor - actul de comer este un act de speculaie, este actul care se face n scopul obinerii i realizrii de beneficii, speculnd asupra unor materii prime, de o valoare superioar sau asupra circulaiei produselor; b) teoria circulaiei - actul de comer este un act de circulaie, este un act de interpretare n circulaia mrfurilor, ntre productor i consumator. El reine n sfera dreptului comercial numai actele de intermediere situate ntre producie i consumaie; c) teoria ntreprinderii - actul de comer este actul ndeplinit printr-o ntreprindere; d) teoria mixt - din analiza criteriilor menionate a reieit c niciunul dintre aceste criterii (teorii) nu este ndestultor pentru caracterizarea actelor de comer. 6. Natura juridic a unor acte i operaiuni.

Doctrina dreptului comercial a fcut referiri asupra naturii unor acte juridice i operaiuni cu caracter special. Acestea sunt: a) activitatea de educaie i nvmnt Actele de nvmnt constituie prestri de servicii cu caracter intelectual de natur civil, nu comercial; b) activitatea care constituie obiectul unei profesiuni liberale - activitatea care face obiectul unei profesiuni liberale, nu are caracter comercial; c) jocurile de ntrajutorare - Aceste jocuri nu au caracteristicile jocurilor de noroc, nu sunt fapte de comer, neputnd face obiectul vreunei activiti cu caracter comercial d) locaia de gestiune Contractul de locaie de gestiune este o fapt de comer subiectiv. Obiectul contractului l constituie un fond de comer, iar actele juridice privind fondul de comer sunt fapte de comer. 7. Noiunea faptelor de comer obiective. Operaiunea de interpunere n schimb sau circulaie. (asemanator cu subiectul nr.5) Fapte obiective de comer, sunt prevazute de art.3 din Codul Comercial: a)operatiuni de interpunere in schimb sau circulatie: vnzarea-cumprarea mrfurilor pentru a ajunge de la productor la consumator -vanzarea si cumpararea comerciala (transmiterea dreptului de proprietate asupra unui bun in schimbul unui pret) -operatiuni de banca si schimb: - operaiunile de banc: acceptarea de depozite, emiterea de garanii, tranzacii cu instrumente monetare negociabile i valori mobiliare, administrarea de portofolii ale clienilor etc.; - operaiunile de schimb (schimbul valutar); b)intreprinderile (organizarea si desfasurarea activitatii de productie si de prestare servicii: intreprinderi de furnituri, de spectacole publice, de constructii etc) c)actele juridice si operatiunile conexe(accesorii)

8. ntreprinderile: noiune, caracteristici, clasificare. Intreprinderile =organizarea si desfasurarea activitatii de productie si de prestare servicii. Clasificare: - ntreprinderi de producie (de construcii, de fabrici, de manufactur); - ntreprinderi de prestri de servicii (cuprind ntreprinderile de furnituri, de spectacole publice, de comisioane); 9. Faptele de comer conexe: noiune i enumerare. faptele de comer conexe sunt operaiuni care dobndesc comercialitate datorit strnsei legturi pe care o au cu acte sau operaiuni considerate de lege fapte de comer. Sunt considerate fapte conexe de comer urmtoarele: - contractele de report asupra titlurilor de credit; 4

- cumprrile sau vnzrile de pri sociale sau de aciuni ale societilor comerciale; - operaiunile de mijlocire n afaceri; - cambia sau ordinele n producte sau mrfuri; - operaiunile cu privire la navigaie; - depozitele pentru cauze de comer; - contul curent i cecul; - contractul de mondat, comision i consignaie; - contractul de garanie real mobiliar; - contractul de fidejusiune;

10. Faptele de comer subiective: noiune, prezumia de comercialitate, excepii de la prezumia de comercialitate. Codul Comercial reglementeaz pe lng faptele de comer obiective a cror comercialitate este independent de calitatea pe care le svreete, fapte de comer subiective care dobndesc caracter comercial datorit calitii de comerciant a persoanei care le svrete. Potrivit articolului 4 din Codul Comercial se instituie prezumia de comercialitate pentru toate obligaiile comerciantului. Vor fi comerciale nu numai obligaiile contractuale, ci i obligaiile derivnd din faptele licite, precum i svrirea unor fapte ilicite. 11. Faptele de comer unilaterale sau mixte: noiune, regimul juridic al faptelor de comer, excepiile de la aplicarea legii comerciale. Un act juridic sau o operaiune poate fi fapt de comer pentru ambele pri participante la raportul juridic. Actul sau operaiunea la care particip prile poate fi pentru ele o fapt de comer obiectiv (cumprarea unei mrci n scop de revnzare) sau o fapt de comer subiectiv (un contract de comision ncheiat ntre 2 comerciani). Deoarece actele sau operaiunile menionate sunt fapte de comer pentru ambele pri, ele sunt desemnate fapte de comer bilaterale. 12. Comercianii: noiune. Prin comerciant se intelege orice persoana fizica sau juridica care savarseste fapte de comert cu caracter profesional. Comerciantii se impart in: - comerciant persoana fizica; - comerciant persoana juridica. O situatie aparte o au regiile autonome si unitatile cooperatiste .

13. Categoriile de comerciani. Comerciantii persoane fizice au calitatea de comerciant daca savarsesc fapte de comert cu caracter profesional. El este definit prin apartenenta sa la un 5

anumit grup, nu prin organizarea profesiei, ci prin actele si operatiunile pe care le deruleaza in mod constant. Societatile comerciale sunt persoane juridice care deruleaza operatiuni in mod organizat. Regiile autonome s-au infiintat prin reorganizarea intreprinderilor de stat in anumite sectoare economice cu importanta majora atat pentru populatie , cat si pentru stat. Activitatea lor se desfasoara in mod similar activitatilor societatilor comerciale cu diferenta subordonarii si controlului exercitat de catre stat si unitatile sale administrative teritoriale.

14. Calitatea de comerciant a unei persoane fizice: noiune, condiii i delimitarea calitii de comerciant de alte profesiuni. Dobandirea calitatii de comerciant se face in mod diferit pentru persoanele fizice si pentru persoanele juridice . Pentru persoanele fizice : persoana fizica trebuie sa indeplineasca 2 conditii: - sa savarseasca fapte de comert in nume propriu; - sa savarseasca fapte de comert ca si profesiune obisnuita. In cazul persoanelor fizice se pierde calitatea in momentul in care nu mai savarseste fapte de comert ca profesiune. Desfasurarea temporara a activitatii ca urmare a unor imprejurari independente de vointa persoanei nu inlatura calitatea de comerciant. Delimitarea calitatii de comerciant de alte profesiuni Persoanele care exercita profesiuni liberale( medici, avocati) nu dobandesc calitatea de comerciant. Persoanele care cultiva pamantul si asociatiile familiale agrare nu dobandesc calitatea de comerciant. 15. Calitatea de comerciant a unei persoane juridice. Dobandirea calitatii de comerciant se face in mod diferit pentru persoanele fizice si pentru persoanele juridice . Societatile comerciale dobandesc calitate de comerciant prin constituirea in conditiile cerute de lege, si inmatricularea in registrul comertului. Regiile autonome se infiinteaza prin actul de dispozitie emis de guvern sau consiliile judetene sau locale. (Consiliul local poate stabili o anumita taxa, nu primaria). Calitatea de comerciant a societatii comerciale inceteaza ca urmare a dizolvarii sau a lichidarii judiciare a societatii.

16. Capacitatea persoanei fizice cerute pentru a fi comerciant. O persoana fizica are capacitatea de a fi comerciant daca persoana respectiva are capacitate deplina de exercitiu, adica, daca are varsta de 18 ani. Minorul nu are capacitatea de a incepe o fapta de comert , insa acesta se poate exercita in numele unui minor. Femeia casatorita inainte de implinirea varstei de 18 ani dobandeste prin actul casatoriei capacitate de exercitiu. Cu toate acestea, ea nu va avea posibilitatea de a desfasura fapte de comert pana la implinirea varstei de 18 ani. Persoanele care sunt puse sub interdictie nu pot fi comercianti si nici nu pot sa continue comertul.

17. Restriciile privind exercitarea activitii comerciale: incompatibiliti, decderi, interdicii. Incompatibilitati Este incompatibila cu calitatea de comerciant persoana care indeplineste una din urmatoarele functii: membru al Parlamentului; membru al institutiilor comunitare(membru al comisiei europene, membru al curtii de conturi,parlamentar al comunitatii, membru al curtii de justitie); - Presedintele Romaniei; - Membru al Guvernului; - Procurori; - Judecatori; - Judecatori ai curtii constitutionale; - Functionari publici. Persoanele care au calitate de diplomat, cadre militare si ale ministerului de interne nu pot fi comercianti. In mod traditional se considera ca persoanele care exercita profesii liberale nu pot desfasura activitati comerciale. Decaderi Apar ca sanctiune pentru incalcarea repetata a normelor legale in materie comerciala. Decaderile se stabilesc ca urmare a unei condamnari penale si se mentioneaza in registrul comertului tinut in raza teritoriala in care isi desfasoara activitatea. Interdictii Vizeaza protejarea intereselor statului si ale persoanelor fizice , astfel este interzisa comercializarea narcoticelor, armelor de distrugere in masa , si este supusa unui regim special productia si comercializarea energiei , a metalelor feroase, extractia si prelucrarea metalelor pretioase si a carbunelui. 18. Obligaiile comercianilor. Publicitatea prin Registrul Comerului. Organizarea publicitii prin Registrul Comerului. 7

1. Obligaia de publicitate nainte de nceperea activitii comerciale, orice comerciant este obligat s solicite i s obin nmatricularea n Registrul Comerului (Legea 26/1990 din Registrul Comerului). Totodat, orice comerciant este obligat ca pe parcursul desfurrii activitii comerciale, s solicite i s obin nscrierea meniunilor cu privire la modificrile survenite n timpul desfurrii activitii comerciale. 2. Obligaia de organizare i inere a conabilitii activitii comerciale Orice comerciant este obligat s dein o eviden a activitii comerciale pe care o desfoar. Activitatea comercial trebuie s fie reflectat (cuprins) n nregistrrile fcute de comerciant n registrele contabile prevzute de lege. n cadrul acestor registre, comerciantul trebuie s consemneze opreaiunile cu caracter patrimonial (evaluabile n bani) efectuate n cursul exercitrii comerului i s fac recapitularea lor periodic prin ntocmirea inventarului i a situaiei financiare anuale. Evidena contabil are ca principal rol, cunoterea de ctre comerciant a rezultatelor activitii sale. Totodat, prin intermediul registrelor contabile se exercit controlul asupra corectitudinii desfurrii activitii comerciale i se stabilesc de ctre organele fiscale, impozitele ce urmeaz a fi achitate. 3. Obligaia de exercitare a comerului n limitele concurenei licite Publicitatea comercianilor reprezint activitatea de aducere la cunotiin ctre toate persoanele interesate, a existenei comercianilor i a elementelor caracteristice activitii acestora. Registrul Comerului este un document, o eviden n care sunt trecui, pe de o parte, toi comercianii i, pe de alt parte, toate datele cu privire la activitatea comercial desfurat de acetia. Registrul Comerului, ca document (eviden) este inut de Oficiul Registrului Comerului din unitatea administrativ teritorial unde i desfoar activitatea comerciantul. n economia de pia, comercianii acioneaz n mod liber pe baza proprietii private i a principiului cererii i ofertei. ntre comercianii care produc aceleai mrfuri, care execut aceleai lucrri sau presteaz aceleai servicii, exist o lupt permanent pentru atragerea clientelei i obinerea unui profit ct mai mre. Economia de pia se bazeaz pe libera competiie (concuren) dintre comerciani. Constituia Romniei prevede c statul trebuie s asigure libertatea concurenei i protecia concurenei loiale. Concuren licit; concuren ilicit n economia de pia, exercitarea concurenei constituie un drept al oricrui comerciant. Dreptul la concuren trebuie exercitat cu bun credin, fr a nclca drepturile i libertile celorlali comerciani. n cazul exercitrii abuzive a dreptului la concuren, a folosirii de mijloace nepermise de lege pentru atragerea clientelei, concurena este ilicit, fiind interzis de lege. Exercitarea unei astfel de concurene este pgubitoare pentru ceilali comerciani, ct i pentru activitatea economic n ansamblul ei. Concurena este protejat de lege sub un dublu aspect.

- Legea interzice nelegerile i practicile anticoncureniale monopoliste, care pericliteaz existena concurenei. - Legea sancioneaz folosirea unor mijloace ilicite de atragere a clientelei. Aceast protecie face obiectul Legii 11/1991 privind combaterea concurenei neloiale. 19. nmatricularea persoanelor juridice n Registrul Comerului. Se face pe baza unei cereri tip adresate Oficiului pentru Registrul Comerului de pe raza cruia se gsete viitoarea persoan juridic. Actele i toate documentele se realizeaz de ctreun judector delegat, iar acesta dispune printr-o ncheiere, nmatricularea solicitantului n Registrul Comerului. nmatricularea solicitantului se opereaz n 24 de ore de la data pronunrii ncheierii. O dat efectuat nmatricularea, solicitantului i se nmneaz certificatul de nregistrare n termen de 10 zile de la data nregistrrii acelei cereri. Certificatul de nregistrare cuprinde numrul de ordine n Registrul Comerului i codul unic de nregistrare eliberat de Ministerul Finanelor. Dup efectuarea acestei nmatriculri un extras se comunic, din oficiu, Monitorului Oficial.

20. Fondul de comer. Noiune. Elementele fondului de comer. Este un ansamblu de bunuri corporale i necorporale, mobile i imobile pe care un comerciant le utilizeaz n desfurarea activitii sale economice n vederea atragerii clientelei i obinerii de profit. Elementele Fondului de Comer Fondul de Comer cuprinde 2 categorii: ncorporale i corporale. Elementele ncorporale ale Fondului de Comer: a) firma - un element de individualizare a comerciantului n activitatea sa: const n numele su, denumirea sub care un comerciant este nmatriculat la Registrul Comerului. n cazul comerciantului persoan fizic, firma se compune din numele i prenumele comerciantului sau din numele i iniiala prenumelui. n cazul unei societi comerciale, firma are un coninut diferit n funcie de forma juridic a societii comerciale. n exercitarea comerului, firma devine un element de atragere a clientelei. b) emblema este un alt atribut de identificare; spre deosebire de firm, care are un caracter obligatoriu, emblema are un caracter facultativ. Dac ntrebuinarea unei embleme poate produce confuzie cu emblema unui alt comerciant, fapta este considerat infraciune de concuren neloial i se sancioneaz potrivit legii c) clientela i vadul comercial - clientela este definit ca fiind totalitatea persoanelor fizice i juridice care apeleaz n mod obinuit la acelai comerciant, la Fondul de Comer al acesteia pentru procurarea unor mrfuri i servicii. Clientela se afl n strns legtur interdependent cu vadul comercial care este 9

definit ca o atitudine a Fondului de Comer n scopul atragerii publicului. Vadul comercial nu este un element distinct al Fondului de Comer, el fiind n interdependen cu clientela. d) drepturile de autor - Fondul de Comer poate s cuprind i anumite drepturi de autor rezultate din creaia tiinific, literar i artistic. Titularul Fondului de Comer, n calitate de debnditor al drepturilor de autor, are drepturi de reproducere i difuzare, de reprezentare sau folosire n alt mod a operei i dreptul la foloasele patrimoniale corespunztoare. e) marca este un semn distinctiv al produselor de acelasi gen ale diversilor comercianti Elementele corporale ale Fondului de Comer Din categoria elementelor corporale fac parte bunuri imobile i bunurile mobile corporale: a) bunurile imobile - n activitatea sa, comerciantul se servete de anumite bunuri imobile prin natur i prin destinaia lor. Potrivit Fondului de Comer, precizm c actele de vnzare-cumprare privind bunurile imobile, a drepturilor de proprietate ale lor ca i executarea silit se face potrivit dreptului comun. b) bunurile mobile corporale sunt materiile prime, materialele destinate a fi prelucrate, precum i produsele rezultate din activitatea comercial. Mrfurile sau produsele reprezint un element principal n exercitarea comerului. Doctrina a considerat c mrfurile sunt elemente ale Fondului de Comer.

21. Societile comerciale: noiune, elementele eseniale. Societatea comerciala este definita ca fiind o grupare de persoane constituita pe baza unui contract de societate care beneficiaza de personalitate juridica si in care asociatii inteleg sa puna in comun anumite bunuri pentru a savarsi faptele de comert in scopul de a realiza si imparti beneficiile rezultate Contractul de societate are urmatoarele elemente specifice: in primul rand , asociatii aduc un aport la constituirea societatii; in al doilea rand , ei convin ca vor colabora; in al treilea rand , stabilesc ca vor imparti beneficiile care sunt rezultate.

1. Aporturile asociailor Prin aport, se nelege obligaia pe care i-o asum fiecare asociat de a aduce n societate un anumit bun, o valoare patrimonial. a) Aportul n numerar b) Aportul n natur c) Aportul n industrie (in munca) Capitalul social i patrimoniul societii

10

Capitalul social este o expresie valoric a totalitii aporturilor n numerar i n natur ale asociailor care particip la constituirea societii. Este denumit i capital nominal. Capitalul social trebuie sa fie real si este intangibil pe toata durata existentei societatii respective. Patrimoniul societii l constituie totalitatea drepturilor i obligaiilor cu valoare economic aparinnd societii. Patrimoniul social cuprinde activul social i pasivul social care se evideniaz n bilanul societii. Activul social cuprinde bunurile aduse ca aport n societate i cele dobndite n cursul activitii societii Pasivul societatii cuprinde toate obligatiile pe care si le-a asumat societatea comerciala. 2. Intenia asociailor de a colabora n desfurarea activitii comerciale Reprezint un element esenial al contractului de societate; acest element exprim intenia asociailor de a colabora n desfurarea activitii comerciale. 3. mprirea profitului Scopul societii este acela de a realiza profit din activitatea comercial. Activitatea comercial poate s nregistreze i pierdere n loc de profit, iar n aceste condiii, datorit legturii sociale ce-i unete pe asociai, acetia trebuie s participe i la pierderi. Prin profit se nelege un ctig evaluabil n bani, rezultat din orice activ. Profitul trebuie s fie real. Aceasta nseamn c trebuie s se fi nregistrat o sum care s fie mai mare dect capitalul social, deoarece dividendele nu pot fi distribuite din capitalul social. Profitul trebuie s fie util, sa reprezinte profitul rmas dup ntregirea capitalului social, cnd activul patrimonial s-a micorat n cursul exerciiului financiar.

22. Formele societilor comerciale i clasificarea lor. societatea comercial mbrac una din urmtoarele forme: a) societatea n nume colectiv (SNC)- este acea societate ale crei obligaii sunt garantate cu patrimoniul social i cu rspunderea nelimitat i solidar a tuturor asociailor; b) societatea n comandit simpl ( SCS) - este societatea ale crei obligaii sociale sunt garantate cu patrimoniul social i cu rspunderea nelimitat i solidar a asociailor comanditai, asociaii comanditari rspunznd numai pn la concurena aportului lor;

11

c) societatea pe aciuni (SA)- este societatea al crei capital social este mprit n aciuni, iar obligaiile sociale sunt garantate de patrimoniul social, acionarii rspunznd numai n limita aportului lor; d) societatea n comandit pe aciuni (SCA)- este societatea al crei capital social este mprit n aciuni, iar obligaiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social i cu rspunderea nelimitat i solidar a asociailor comanditai, asociaii comanditari rspunznd numai pn la concurena aportului lor; e) societatea cu rspundere limitat (SRL)- este societatea al crei capital social este mprit n pri sociale, iar asociaii rspund numai n limita aportului lor. Clasificarea societilor comerciale Societile comerciale pot face obiectul unor clasificri cum ar fi: natura societii, ntinderea rspunderii asociailor, mprirea capitalului social, posibilitatea emiterii unor titluri de valoare i proveniena capitalului social. a) Societi de persoane i societi de capitaluri. b) Societi n care asociaii au o rspundere nelimitat i societi n care asociaii au o rspundere limitat. c) Societi cu pri de interes i societi pe aciuni. d) Societi care emit titluri de valoare i societi care nu pot emite asemenea titluri.

23. Actele constitutive ale societilor comerciale ( actul constitutiv se intocmeste la constituirea societatii comerciale si trebuie sa indeplineasca conditii de forma si conditii de fond) CONDITII DE FOND -Consimtamantul partilor: -Capacitatea partilor: Poate incheia un contract de societate orice persoana care a implinit varsta de 18 ani; -Obiectul contractului: activitatea care urmeaza a fi desfasurata de catre societatea comerciala.

12

CONDITII DE FORMA ALE CONTRACTULUI SOCIETATII COMERCIALE -contractul de societate trebuie sa fie semnat olograf de catre toti asociatii. -Contractul de societate se incheie in forma autentica. -Contractul de societate trebuie sa fie datat in asa fel incat obligatiile ulterioare sa se poata raporta la momentul incheierii acordului de vointa. CLAUZE NECESARE IN CONTRACTUL DE SOCIETATE 1.Clauze privind identificarea asociatilor a. Pentru persoanele fizice trebuie mentionate numele si prenumele, data si locul nasterii, cetatenia si domiciliul; b. Pentru persoanele juridice este necesara mentionarea numelui societatii, sediul si nationalitatea persoanei juridice respective. 2.Clauze privind identificarea viitoarei societati comerciale: Se precizeaza numele ales pentru societate, sediul social, eventuale alte sedii secundare, embleme, forma juridica a societatii; 3.Clauze privind caracteristicile societatii comerciale: Se vor mentiona obiectul societatii, capitalul social si modul in care este impartit si durata societatii. Referitor la durata , partile pot conveni ca durata poate fi determinate sau nedeterminata. 4.Clauze privind administrarea si gestionarea societatii comerciale: Se vor mentiona care sunt organele de conducere , de gestiune si control ale societatilor comerciale. 5.Clauze care privesc drepturile si obligatiile asociatilor. 6.Clauze care privesc dizolvarea si lichidarea juridica a societatii comerciale. Potrivit art.5 din legea 31/1990: -societatea n nume colectiv sau n comandit simpl se constituie prin contract de societate, iar -societatea pe aciuni, n comandit pe aciuni sau pe rspundere limitat se constituie prin contract de societate i statut. n cazul societii pe aciuni, n comandit pe aciuni sau cu rspundere limitat, legea permite ca cele 2 acte s se ncheie sub forma unui nscris denumit act constitutiv. Societatea pe rspundere limitat se poate constitui i prin actul de voin al unei singure persoane i se numete societate pe rspundere limitat cu asociat unic. n acest caz, se ntocmete numai statutul. Cnd se constituie numai contractul de asociat sau numai statutul, acestea pot fi denumite i acte constitutive. Contractul de societate - este un act de comer, iar pentru a fi valabil trebuie s se ndeplineasc urmtoarele condiii: contractul de societate trebuie s aib elementele care l particularizeaz fa de celelalte contracte;contractul de societate trebuie s ndeplineasc condiiile eseniale pentru validarea unei convenii. 24. Funcionarea societilor comerciale. Pentru organizarea activitatii societatii, atributiile sunt impartite intre organele de decizie, organele de administrare si organele de control.Decizia in cazul societatilor comerciale este luata in cadrul adunarii generale a asociatilor (AGA).Din AGA fac parte toti asociatii , indiferent de marimea aportului la

13

capitalul social sau de procentul pe care il are din actiuni, parti sociale sau parti de interes.AGA poate sa fie ordinara sau extraordinara. AGA ordinara se convoaca cel putin odata pe an in cel mult 5 luni de la inchiderea exercitiului financiar.Sedinta se va tine la sediul societatii sau in locul indicat in convocator.Se poate dezbate si decide asupra oricaror probleme care sunt inscrise in ordinea de zi.Este obligatoriu sa se discute si sa se aprobe situatia financiara anuala, sa se stabileasca dividentele care se cuvin asociatilor, sa se aprobe bugetul de venituri si cheltuieli, sa se desemneze administratorii si cenzorii si sa se pronunte asupra gestiunii facute de administratori. AGA extraordinara se convoaca ori de cate ori este necesara luarea unei decizii de modificare a actelor societatii respectiv prelungirea duratei societatii, schimbarea obiectului de activitate, schimbarea formei societatii , majorarea/diminuarea capitalului social, mutarea sediului societatii, fuziunea cu alta societate comerciala, dizolvarea anticipata a societatii. Convocarea AGA se face de catre administrator cu obligatia de precizare a locului, datei , orei sedintei precum si ordinea de zi. Convocarea se aduce la cunostinta diferentiat in functie de tipul de societate.In cazul societatilor de persoane , convocarea se face prin afisarea la sediul societatii sau prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. In cazul societatilor de capital , convocarea se face prin publicarea unui anunt in monitorul oficial partea VI si in doua cotidiene centrale sau locale. Sedinta se desfasoara in locul si la momentul aratat prin convocare.Asociatii prezenti aleg un secretariat care verifica mandatele celor prezenti, respectarea conditiilor de convocare si daca este indeplinit cvorumul de sedinta.Hotararile adoptate de AGA sunt obligatorii si produc efecte si pentru asociatii absenti. Hotararea AGA se publica in registrul comertului. Asociatii absenti sau cei care au votat impotriva si au cerut sa se mentioneze acest lucru in registru de procese verbale pot contesta hotararile adoptate in termen de 15 zile de la data la care au luat la cunostinta. DREPTURILE SI OBLIGATIILE ADMINISTRATORULUI Administratorul are urmatoarele drepturi: - dreptul de a administra societatea si de a o conduce in limitele stabilite de adunarea generala a asociatilor. In cadrul acestui drept apare si abilitatea de a o reprezenta in relatiile cu alte societati comerciale, in relatiile cu persoanele fizice si cu institutiile publice ale statului. - administratotul are dreptul de a primi o remuneratie pentru activitatea desfasurata. Obligatiile administratorului : - obligatia de a indeplini formalitatile necesare constituirii societatii respective; - obligatia de a depune semnaturile la Registrul Comertului; - obligatia de a pastra documentele societatii; - obligatia de a indeplini toate atributiile care ii sunt conferite; - obligatia de a tine in mod legal registrele societatii; - obligatia de a intocmi bilantul societatii si de a propune proiectul de buget. - obligatia de a participa la sedintele adunarii generale ale societatii.

14

25. Modificarea societilor comerciale.????????????? AGA extraordinara se convoaca ori de cate ori este necesara luarea unei decizii de modificare a actelor societatii respectiv prelungirea duratei societatii, schimbarea obiectului de activitate, schimbarea formei societatii , majorarea/diminuarea capitalului social, mutarea sediului societatii, fuziunea cu alta societate comerciala, dizolvarea anticipata a societatii. Orice modificare a actului constitutiv va fi supusa inregistrarii in Registrul comertului. Condiiile generale a) modificarea actului constitutiv prin hotrrea Adunrii Generale; b) modificarea actului constitutiv prin actul adiional; c) modificarea actului constitutiv prin hotrre judectoreasc. Principalele cazuri de modificare a societilor comerciale Legea societilor comerciale prevede n mod concret anumite cazuri de modificare a actului constitutiv: - Mrirea capitalului social - Anumite condiii i nevoi pot impune mrirea capitalului social. Acestea pot consta n dorina asociailor de a dezvolta activitatea societii sau de a nltura unele dificulti financiare. Mrirea capitalului social se realizeaz potrivit Legii 31/1990, trebuie s existe o hotrre a adunrii asociailor, iar actul modificator s fie menionat n Registrul Comerului i publicat n Monitorul Oficial; - Reducerea capitalului social - Potrivit Legii 31/1990, se poate ajunge i la situaia n care prima nu poate face fa i se ajunge s fie redus, deoarece, astfel, nu se poate face o repartizare sau distribuire de profit. Pentru reducerea pierderilor pe care le sufer se poate face prin: a) micorarea numrului de aciuni sau de pri sociale; b) reducerea valorii nominale a aciunilor sau a prilor sociale; c) dobndirea propriilor aciuni urmat de anularea lor. Potrivit art. 202, al.2 din lege, dac reducerea CP nu este determinat de pierderi, CP se poate reduce prin: a) scutirea de plat total sau parial a asociailor; b) restituirea ctre asociai a unei cote pri din aporturi, proporional cu reducerea CP; c) alte procedee prevzute de lege.

15

Prelungirea duratei societii Societatea comercial va avea durat de existen stabilit de asociai/acionari, iar la expirarea acestei durate se va dizolva. Constatnd c societatea este profitabil, asociaii pot prelungi durata de funcionare. Aceast prelungire se face prin modificarea actului constitutiv. Prelungirea duratei de funcionare nu atrage constituirea de persoane juridice noi. Fuziunea i divizarea societii comerciale Fuziunea: operaiunea prin care se realizeaz o concentrare a societii comerciale. Ea are 2 forme: absorbie sau contopire. Absorbie - implementarea de ctre societate a uneia sau a mai multor societi comerciale care i nceteaz existena. Contopirea - unirea a 2 sau mai multor societi care i nceteaz existena i buna constituire a unei societi comerciale noi. Diviziunea - operaiunea prin care se realizeaz mprirea unei societi comerciale sau desprinderea unei pri dintr-o societate. Realizarea fuziunii sau divizrii implic anumite operaiuni care trebuiesc ndeplinite: - ntocmirea proiectului de fuziune sau divizare; - avizarea sau publicarea proiectului de fuziune; - opoziia asupra proiectului de fuziune sau divizare; - informarea asociailor; - hotrrea adunrii generale a asociailor.

26. Dizolvarea societilor comerciale: noiune, cile dizolvrii. Orice societate comerciala se infiinteaza pentru a desfasura o anumita activitate .De multe ori existenta societatii subzista persoanelor care au fondat-o, insa din diverse motive la un moment dat aceasta isi inceteaza activitatea. Incetarea activitatii unei societati comerciale presupune pe de o parte incetarea personalitatii juridice si pe de alta parte lichidarea patrimoniului si impartirea catre asociati. Incetarea existentei unei societati presupune doua faze distincte:dizolvarea societatii si lichidarea societatii. Faza dizolvarii societatii cuprinde operatiuni care declanseaza procedurile de incetare a acesteia. In aceasta etapa societatea nu isi pierde personalitatea dar isi inceteaza functionarea normala. Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza prin vointa asociatilor sau ca urmare a unei hotarari judecatoresti. Dizolvarea societatii comerciale produce urmatoarele efecte: deschiderea procedurii de lichidare, interdictia de a angaja noi operatiuni comerciale si finalizarea operatiunilor incepute. 16

Cazurile generale de dizolvare ale societatii comerciale: -trecerea termenului stabilit ca durata a societatii comerciale -atingerea scopului sau imposibilitatea de a se realiza acesta -declararea nulitatii societatii (doar de tribunal) ca urmare a nerespectarii conditiilor de infiintare -hotararea AGA -urmare a pronuntarii unei hotarari judecatoresti cauzata de neintelegerile grave dintre asociati -falimentul societatii comerciale Cazuri de dizolvare ale societatii comerciale care exista ca si sanctiune: -societatea comerciala nu mai are organe de conducere sau acestea nu se pot intruni -societatea comerciala si-a incheiat activitatea sau sediul social nu este cunoscut, iar domiciliul asociatilor nu poate fi identificat -societatea nu a depus in termen de 6 luni de la incheierea exercitiului bugetar situatiile financiare anuale

27. Lichidarea societilor comerciale: noiune i principii. Faza lichidarii presupune lichidarea patrimoniului , impartirea acestuia catre creditori iar surplusul catre asociati. Odata cu finalizarea operatiuni de lichidare ,societatea isi pierde personalitatea juridica si este radiata din registrul comertului. Principiile respectate la lichidarea unei societati comerciale : -personalitatea juridica a societatii comerciale subzista pentru a fi acoperite necesitatile financiare si economice ale lichidarii -lichidarea se dispune si se face in interesul asociatilor -lichidarea are un caracter obligatoriu Modificarile in structura si obiectul de activitate ale societatii comerciale ca urmare a trecerii la faza de lichidare: -se modifica atat obiectul cat si scopul societatii comerciale -administratorii societatii sunt inlocuiti de lichidatori -se preda gestiunea societatii comerciale Persoanele care sunt desemnate lichidatori trebuie sa finalizeze operatiunile de lichidare, trebuie sa incaseze creantele societatii, trebuie sa plateasca datoriile societatii si daca rezervele banesti nu sunt suficiente sa vanda prin licitatie publica bunurile societatii. Surplusul de profit astfel realizat si capitalul social se impart intre asociati in conformitate cu aportul adus si cu numarul actiunilor , partilor sociale sau partilor de interes pe care acestia le-au avut in societatea comerciala. Dupa incheierea procedurii de lichidare , lichidatorii solicita incetarea personalitatii juridice si radierea societatii din oficiul registrului comertului.

28. Statutul juridic al administratorilor: noiune, condiii, desemnare, durat.

17

Legea 31/1990 stabileste ca orice societate comerciala este condusa executiv de catre administrator. Ca regula generala administratorul este o persoana fizica.Este permis ,mai ales la societatile pe actiuni , ca administratia sa fie facuta de o societate profesionala. Pentru ca o persoana sa poata indeplini calitatea de administrator este necesar sa indeplinesca in mod cumulativ urmatoarele conditii: -sa aiba capacitatea deplina de exercitiu -conditia de onorabilitate in sensul sa nu fi suferit condamnari penale pentru savarsirea unor infractiuni de dare/luare de mita, gestiune frauduloasa, abuz in serviciu, fals si uz de fals si inselaciune. -conditia privind cetatenia-poate avea calitatea de administrator orice persoana care are cetatenia romana sau a unui stat membru UE -conditia referitoare la cumulul de administrare- legislatia limiteaza posibilitatea ca administratorul sa detina mai mul de 5 mandate in societati diferite. Limitarea cumulului se refera atat la situatia in care societatea are un administrator cat si la situatia in care are un consiliu de administrare -pe perioada in care detine calitatea de administrator persoana respectiva nu poate incheia contract individual de munca cu societatea administrata Functiile si rolul consiliului de administrare sunt identice cu cele ale administratorului. Consiliul de administrare alege un presedinte dintre cei care au fost desemnati ca administratori.Toti membri consiliului de administrare au aceleasi drepturi si obligatii. Primii administratori sunt desemnati prin actul constitutiv. Mandatul lor ,daca in statut nu se prevede altfel, este de 4 ani. Administratorii sunt alesi sau realesi de catre AGA. Mandatul administratorului are o durata stabilita prin actul constitutiv. Societatea comerciala are obligatia de a publica in registrul comertului numele administratorului precum si orice modificare a acestuia sau a statutului profesional al acestuia. Administratorul are dreptul de a gestiona si conduce societatea intre sedintele AGA. Administratorul are dreptul de a primi o remuneratie pentru munca depusa sub forma de indemnizatie . Marimea sumei respective este stabilita de catre AGA. Administratorul are urmatoarele drepturi: - dreptul de a administra societatea si de a o conduce in limitele stabilite de adunarea generala a asociatilor. In cadrul acestui drept apare si abilitatea de a o reprezenta in relatiile cu alte societati comerciale, in relatiile cu persoanele fizice si cu institutiile publice ale statului. - administratotul are dreptul de a primi o remuneratie pentru activitatea desfasurata. Obligatiile administratorului : - obligatia de a indeplini formalitatile necesare constituirii societatii respective; - obligatia de a depune semnaturile la Registrul Comertului; - obligatia de a pastra documentele societatii; - obligatia de a indeplini toate atributiile care ii sunt conferite; - obligatia de a tine in mod legal registrele societatii; - obligatia de a intocmi bilantul societatii si de a propune proiectul de buget. - obligatia de a participa la sedintele adunarii generale ale societatii. Calitatea de administrator inceteaza in situatiile urmatoare:la finalizarea mandatului, prin demisie sau prin revocare de catre AGA. 18

Conform principiului simetriei orice revocare trebuie sa se faca in conformitate cu modul in care a fost numit atat in privinta numarului de voturi necesar cat si in privinta mandatului de raspundere 29. Rspunderea administratorului: natura rspunderea civil i rspuderea penal juridic a rspunderii;

Potrivit legii, administratorii rspund fa de societate pentru prejudiciile cauzate. Administratorul nu rspunde fa de teri dac prin actele sale, acetia sunt pgubii. Cei care sunt pgubii se pot ndrepta mpotriva societii, deoarece actele juridice ncheiate de administrator angajeaz societatea. Aciunea n rspundere mpotriva administratorului aparine i creditorilor societii care o vor putea exercita numai n caz de deschidere a procedurii reglementate de prevederile Legii 85/2006: a) Natura juridic a raspunderii administratorilor Administratorii pot rspunde fa de societate pentru nerespectarea obligaiilor izvorte din contractul de mandat. Administratorul rspunde i pentru nerespectarea obligaiilor prevzute n sarcina lor de legea privind societile comerciale. Deoarece nerespectarea unei obligaii legale poate fi o fapt ilicit civil, ori o infraciune, rspunderea administratorului va fi dup caz, ori o rspundere civil delictual, ori o rspundere penal. b) Rspunderea civil a administratorului Rspunderea civil a administratorului este supus prin aptitudinile generale ale rspunderii civile i dispoziiilor speciale cuprinse n Legea 31/1990. c) Rspunderea penal a administratorului Potrivit Legii 31/1990, unele fapte svrite de administratorul societii sunt incriminate i pedepsite ca infraciuni. Aciunea penal nu poate aparine adunrii generale a acionarilor, ci se execut de ctre procuror. 30. Controlul gestiunii societilor comerciale. Cenzorii: desemnare, drepturi i obligaii. Sunt alesi de catre adunarea generala a actionarilor. Numarul poate fi intre 1 si 3 , societatea pe actiuni fiind singura forma de societate care are obligatia de a avea un numar de 3 cenzori , dintre care cel putin o persoana trebuie sa aiba calitatea de contabil autorizat sau expert contabil. Nu pot sa fie cenzori , iar daca au fost alesi decad din drepturile lor urmatorii: - rudele administratorilor pana la grad 4 inclusiv; 19

persoanele care primesc de la societatea respective un salariu diferit de indemnizatia fixa pentru functia de censor; - persoanele care nu indeplinesc conditiile pentru a fi administratori. Cenzorii au urmatoarele obligatii profesionale : - de a supreveghea gestiunea societatii; - de a verifica daca bilantul si contul de profit si pierdere sunt legal intocmite si de a prezenta adunarii generale raportul asupra gestiunii societatii , raport fara de care adunarea generala nu va putea sa aprobe bilantul contabil. Modul de lucru al cenzorilor este colegial , rapoartele si verificarile urmand a fi facute impreuna. 31. Auditorii financiari: noiune, desemnare, drepturile i oligaiile auditorilor financiari. Activitatea de audit financiar este reglementat de Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar. Auditul financiar reprezint activitatea de verificare a situaiei financiare de ctre auditorii financiari potrivit standardelor de audit internaional. Auditorul financiar este o persoan fizic sau o persoan juridic care dobndete aceast calitate prin atribuire de ctre camera de audit financiar n Romnia. n condiiile Ordonanei de Urgen a Guvernului, i exercit activitatea n mod independent, nu poate avea raporturi de munc sau civile cu societatea auditat i niciun fel de alte interaciuni materiale directe sau indirecte n raport cu societatea. 25.Modificarea societatiilor comerciale. Condiiile generale a) modificarea actului constitutiv prin hotrrea Adunrii Generale; b) modificarea actului constitutiv prin actul adiional; c) modificarea actului constitutiv prin hotrre judectoreasc. Principalele cazuri de modificare a societtilor comerciale Legea societilor comerciale prevede n mod concret anumite cazuri de modificare a actului constitutiv: - Mrirea capitalului social - Anumite condiii i nevoi pot impune mrirea capitalului social. Acestea pot consta n dorina asociailor de a dezvolta activitatea societii sau de a nltura unele dificulti financiare. Mrirea capitalului social se realizeaz potrivit Legii 31/1990, trebuie s existe o hotrre a adunrii asociailor, iar actul modificator s fie menionat n Registrul Comerului i publicat n Monitorul Oficial; - Reducerea capitalului social - Potrivit Legii 31/1990, se poate ajunge i la situaia n care prima nu poate face fa i se ajunge s fie redus, deoarece, astfel, nu se poate face o repartizare sau distribuire de profit. Pentru reducerea pierderilor pe care le sufer se poate face prin: a) micorarea numrului de aciuni sau de pri sociale; b) reducerea valorii nominale a aciunilor sau a prilor sociale; c) dobndirea propriilor aciuni urmat de anularea lor. 20

Potrivit art. 202, al.2 din lege, dac reducerea CP nu este determinat de pierderi, CP se poate reduce prin: a) scutirea de plat total sau parial a asociailor; b) restituirea ctre asociai a unei cote pri din aporturi, proporional cu reducerea CP; c) alte procedee prevzute de lege. Prelungirea duratei societii Societatea comercial va avea durat de existen stabilit de asociai/acionari, iar la expirarea acestei durate se va dizolva. Constatnd c societatea este profitabil, asociaii pot prelungi durata de funcionare. Aceast prelungire se face prin modificarea actului constitutiv. Prelungirea duratei de funcionare nu atrage constituirea de persoane juridice noi. Fuziunea i divizarea societii comerciale Fuziunea: operaiunea prin care se realizeaz o concentrare a societii comerciale. Ea are 2 forme: absorbie sau contopire. Absorbie - implementarea de ctre societate a uneia sau a mai multor societi comerciale care i nceteaz existena. Contopirea - unirea a 2 sau mai multor societi care i nceteaz existena i buna constituire a unei societi comerciale noi. Diviziunea - operaiunea prin care se realizeaz mprirea unei societi comerciale sau desprinderea unei pri dintr-o societate. Realizarea fuziunii sau divizrii implic anumite operaiuni care trebuiesc ndeplinite: - ntocmirea proiectului de fuziune sau divizare; - avizarea sau publicarea proiectului de fuziune; - opoziia asupra proiectului de fuziune sau divizare; - informarea asociailor; - hotrrea adunrii generale a asociailor. 29. Raspunderea administratorului, natura juridical a raspunderii, raspunderea civila si penala. Potrivit legii, administratorii rspund fa de societate pentru prejudiciile cauzate. Administratorul nu rspunde fa de teri dac prin actele sale, acetia sunt pgubii. Cei care sunt pgubii se pot ndrepta mpotriva societii, deoarece actele juridice ncheiate de administrator angajeaz societatea. Aciunea n rspundere mpotriva administratorului aparine i creditorilor societii care o vor putea exercita numai n caz de deschidere a procedurii reglementate de prevederile Legii 85/2006: a) Natura juridic a raspunderii administratorilor Administratorii pot rspunde fa de societate pentru nerespectarea obligaiilor izvorte din contractul de mandat. Administratorul rspunde i pentru nerespectarea obligaiilor prevzute n sarcina lor de legea privind societile comerciale. Deoarece nerespectarea unei obligaii legale poate fi o fapt ilicit 21

civil, ori o infraciune, rspunderea administratorului va fi dup caz, ori o rspundere civil delictual, ori o rspundere penal. b) Rspunderea civil a administratorului Rspunderea civil a administratorului este supus prin aptitudinile generale ale rspunderii civile i dispoziiilor speciale cuprinse n Legea 31/1990. c) Rspunderea penal a administratorului Potrivit Legii 31/1990, unele fapte svrite de administratorul societii sunt incriminate i pedepsite ca infraciuni. Aciunea penal nu poate aparine adunrii generale a acionarilor, ci se execut de ctre procuror. 31. Auditorul financiar: notiune, desemnare, drepturile si oblicatiile auditorului financiar. Activitatea de audit financiar este reglementat de Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar. Auditul financiar reprezint activitatea de verificare a situaiei financiare de ctre auditorii financiari potrivit standardelor de audit internaional. Auditorul financiar este o persoan fizic sau o persoan juridic care dobndete aceast calitate prin atribuire de ctre camera de audit financiar n Romnia. n condiiile Ordonanei de Urgen a Guvernului, i exercit activitatea n mod independent, nu poate avea raporturi de munc sau civile cu societatea auditat i niciun fel de alte interaciuni materiale directe sau indirecte n raport cu societatea.

22