3.Definirea i structura ciclului de producie. Fluxurile de producie. Evaluarea lor.

Ciclul de producie: timpul de transformare a materiei prime n produs finit perioada de timp din momentul introducerii materiei prime n producere i pn la fabricarea produsului finit Structura ciclului de productie-timpul pr de munca (de baza sau auxiliare)-are ponderea cea mai mare in structura ciclului de productie,durata acestuia cuprinde durate tehnologice si durate optiunilor de pregatire si inkeiere. -timpul pr naturale-rep perioada de timp dea lungul careia,sub ibfluenta conditiilor natural,pr de munca inceteaza,procesul de productie continua. -timpul inreruperilor -cuprinde intreruperile care au loc in procesul de productie. Reglementate sint: intreruperi in cadrul skimbului ,conditionate de specificul procesului tehnologic(odihna vinului) Nereglementate sint cuzate de stoparea utilajului,lacune in organizarea asigurarii tehnicomateriale. Fluxurile Producerea n flux se caracterizeaz prin urmtoarele particulariti : -procesul de producie este divizat n pri componente, una sau cteva operaii, -fiecare din ele este fixat la un loc de munc concret; -la fiecare loc de munc, se repet aceleai operaii ale procesului; -realizarea operaiilor, la toate locurile de munc ale fluxului, are loc concomitent sau paralel. Clasificarea fluxurilor: -monolinear(procesul de fabricatie este simplu,dintro singura faza tehnologica) -polininear-(compus,din mai multe faze tehnologice) Dup gradul de continuitate fluxurile pot fi: -continue - productivitate coordonat a tuturor locurilor de munc -discontinue - productivitate necoordonat a locurilor de munc Dup gradul de variabilitate: -Flux constant -Flux variabil

Fluxul variabil necesit reglarea ntregului proces de producie la trecea de la o serie la alta. Fiecare trecere creeaz ntreruperi adiionale, asociate cu pierderi cauzate de staionarea utilajului, forei de munc, cheltuieli suplimentare pentru curirea utilajelor i a locurilor de munc, condiionate de folosirea unui nou tip de materie prim 4.Metodele de micare a obiectelor de munc. Evaluarea lor. Se deosebesc 3 tipuri de miscare a obiectelor de munca: -succesiv -paralel -paralel-succesiv Durata ciclului de prod pu toate tipurile de miscare se calc prin 3 matode:analitica(dupa formule),grafica(imaginea procesului de productie in forma grafica) si graficoanalitica. Tipul succesiv-caracterizeaza prin faptul ca toate obiectele,care compun lotul,se transmit la opertia urmatoare impreuna,iar operatia incepe doar dupa sfirsitul prelucrarii intregului lot de obiecte la locul de munca precedent.Durata ciclului de prod egal cu: Tcsuc=tc*n,unde: tc-indica durata ciclului de prelucrare la toate operatiile a unui obiect din lot; n-nr de obiecte din lot Tipul paralel-se caract prin faptul ca fiecare obiec din lot se transmite la operatia urm imediat dupa sfirsitul prelucrarii lui la operatia precedenta,fara stationari. Tcpar=tc+tm(n-1)unde: tm-durata celei mai mari operatii Tipul paralel-succesiv-se caracter prin faptl ca fiecare loc de munca,se prelucreaza intregul lot de obiecte,iar prelucrarea la urmatorul incepe mai devreme,decit se termina prelucraraea lotului la locul de munca precedent.

3.Indicatorii eficienei economice a msurilor tehnice, destinaia lor i metoda de calcul. Orice intreptindere are ca scop imbunatatirea continua si isi planifica masuri tehnicooragnizatorice,care permit imbunatatirea indicatorilor de performanta. Eficienta economica a masurilor tehnice si oraganizatorice poate fi calculata in baza eficientei relative si absoluta. Eficienta relativa- permite compararea ctorva variante a planurilor, a msurilor tehnice i selectarea celui mai bun. Se bazeaza pe indicatorul CR. CR=CC+EnK (min) En coeficientul normativ al investiiilor capitale, exprim valoarea efectului de la utilizarea unei uniti de investiie; CC cheltuieli curente; K cheltuieli capitale. Efectul economic relativ: Eec.anual rel.=(CRb - CRpl.)* Qpl. CRb i CR cheltuielile recuperabile pentru perioada de baz i cea planificat pe unitate de produs. Qpl. volumul anual planificat n cazul cnd implementarea msurilor se planific nu de la nceputul anului n calitate de Qpl. va fi volumul planificat din momentul implementrii. Variantele trebuie s fie comparabile!!!! Eficiena relativ Perioada de recuperare: Kpl.- Kb. T= , (zile,ani) CCb.- CCpl. Coeficientul de eficien a investiiilor: CCb.- CCpl. E= Kpl.- Kb. Eficiena absolut Indicatorii acesteo eficeinte exprima eficienta nemijlocit primita de la investirea banilor. -Efectul economic absolut: Eec.abs.an.= Ran.- CRan. Ran. rezultatul anual al activitii (vnzrile=Qpl.*pre) CRan. cheltuielile recuperabile anuale Metoda simplificat de calcul a efectului pentru toat perioada de exploatare:

Ran- CRan* Et = --------k+ En k coeficientul de renovare a tehnicii noi=0,066 * Exclusiv uzura 4.Planificarea necesitii de materie prim i materiale. Normarea consumului de resurse materiale. Indicatorii de utilizare a resurselor materiale Normarea consumului de resurse materiale-presupune stabilirea unei masuri planificate de utilizare a lor in producere.Aceasta include elaborarea si aprobarea normelor de consum pentru o unitate de productie in conformitate cu nonmenclatura stabilita.Sarcina de baza a normarii consta in utilizarea in producere si planificare a normelor progresive de consum de materie prima si materiale. Norma de consum este cantitatea planificat de materie prim i materiale maxim posibil de utilizare n fabricarea unei uniti de produs de o anumit calitate (t.de struguri/1000dal) Normativele reprezint componena pe elemente a normelor. La ele se refer: consumul specific de materiale pentru o unitate de mas, suprafa, volum, lungime pentru ndeplinirea proceselor tehnologice (ex: consum de energie pentru nclzirea cu 1C pe zi a 1000m3 din interiorul cldirii; % de deeuri i pierderi tehnologice pe operaii sau faze de producere aparte. Normativele se elaboreaz n procente, mai rar n uniti naturale. Componena normei de consum norma de consum = consumul util de materiale + deeuri + pierderi. Indicatorii de eficien a resurselor materiale Coeficientul de utilizare a materialelor - reprezint raportul dintre consumul util la norma de consum; Coeficientul de consum mrimea invers a coef de utilizare a materialelor; Rentabilitatea utilizrii materiei prime sau coeficientul de

ieire a produciei raportul dintre cantitatea de produs (semifabricate) obinut i cantitatea de materie prim efectiv consumat; Coeficientul de extragere a produsului din materia prim iniial. Acesta caracterizeaz nivelul de utilizare a componentului util, coninut n materia prim iniial, i se calculeaz prin raportarea cantitii componentului util extras la cantitatea lui total coninut n materia prim. 3.Principiile de organizare i normare a muncii n cadrul ntreprinderii industriale. Sistemul de organizare si normare a muncii in cadrul oricarei intreprinderi se construieste pe anumite principii: -pr eficientei-presupune necesitatea elaborarii normelor de munca,care ar asigura rezultatele inalte cu cheltuieli de munca min. Eficienta=Pret/cost Efect=Pret-cost -pr complectitatii-presupune luarea in consideratie a interdependentei din factori tehnici,economici,psihologici,so ciali de drept care influenteaza ONRM -pr de sistem-organizarea si determinarea normelor de munca tr sa corespunda rezultatelor finale ale producerii si sa ia in consideratie toate cheltuielilie la toate etapele pr de productie -pr dinamismului-presipune prezenta necesitatii de modificare a organizarii muncii,revezuire a normelor de munca ,at cind se modifica conditiile de producere -pr obiectivismului-crearea conditiilor egale pu indeplinirea normelor pu toti angajatii intrep -pr legalitatii-prevede conducerea stricta de prevederile codului muncii si legilor statale cu privire la ORNM -pr atitudinii pozitive a angjtilor fata de intreprindere-crearea unei astfel de organizari a muncii,normari si remunerari care ar asigura o atitudine pozitiva a intregului colectiv de munca fata de o indeplinire.

4.Procesul de producie i componentele lui. Proces de productie- reprezinta procesul de transformare a materii prime in produs finit,prin observarea sau participarea omului nemijlocit. Procesul de productie consta din 3 procese: -pr.tehnologic-o consecutivitate de operatii tehnologice efectuate la diferite locuri de munca. -pr. de munca-interdependenta dintre obiectul muncii si mijloacele de munca care au loc nemijlocit prin intermediul omului. -pr.naturale-procese de modificare chimica a proprietatii obiectului muncii si conditiile dinainte determinate. Procesele de prod se clasifica in:- pr de baza-Procesul fabricarii productiei,cre constituie destinatia de baza a intreprinderii -pr auxiliare-in urma carora se fabrica diferite tipuri de energie;creaza conditii pu de desfasurarea pr de baza. -pr.de servire-suport materil si tehnic a producerii de baza si auxiliar. Procesele de munca mai pot fi clasificate dupa urm crtiterii: I.dupa caracterul obiectuluisi rezultatul muncii: -pr ale muncitrilor -pr ale functionarilor si specialisti II.dupa functiile indeplinite: -pr ale mincitorilor incadrati in sectia de baza,auxiliara,servire -pr al specilaistilor,functionari si conducatori III.dupa nivelul de mecanizare : -pr mecanizate -pr manuale -pr manuale- mecanizate -pr automatizate -pr automate. Procesele de munca au urm caracteristici: -utilitatea rezultatelor -chelt de timp si energie ale lucratorilor -venitul si nivelul de satisfactie si urma functionarii indeplinite Organizarea si ormarea muncii depinde foarte mult de tipul procesului de munca.

3.Documentai ce trebuie sa ntreprind organizaia privind procesul de aprovizionare. Procesul de aprovizianare Organizatia trebuie sa se asigure ca produsul aprovizionat este conform cu conditiile de aprovionare specificate. Tipul si amploare controlului aplicat asupra furnizorului si produsului aprovizionat tr sa depinda de efectul prod aprovizionat asupra realizarii ulterioare a prod asupra asupra produsului final. Organizatia tr sa evalueza si sa selecteze furnizorii pe baza abilitatii acestora de furniza un produs in concordanta cu cerintele oraganizatie. Trebuie sa fie stabilite criterii de selectie,de evaluare si reevaluare. Tr mentinute inregistrari ale rezultatelor evaluarii si ale oricaror actiuni necesre aparute in urma evaluarii. Inform referitoare la aprovionare tr sa descrie produsul de aprovizionare,inclusiv atunci cind este cazul: -cerinte pu aprobarea produsului,proedurilor,procesel or si echipamentelor -cerintepu calificarea personalului -cerinte pu sistemul de mg al calitatii Organizatia tr sa se asigure ca cerintele de aprovizionare specificate sunt adecvate,inainte de comunicarea acestora cetre furnizor. Verificarea prod aprovizionat Organizatia tr sa stabileaska si sa implimenteze inspectia sau alte activitati necesare pu asigura ca prod aprovizionat satisface cerintele de aprovizionare specificate.

4.Documentai care este esena efecturii auditului intern a sistemului de management al calitii. Auditul intern Organizatia tr sa efectueze audituri interne la intervale planificate pu a determ ca SMC -este conform cu masurile prevazute referitoare la cerintele Standartului International si la SMC stabilit de intrep -daca este implimentat si mentinut eficace. Managementul responsabil pu zona auditata tr sa se asigure ca actiunile sunt intrprinse fara intirziere pu eliminarea neconformitatilor detectate si cauzelor acestora.Actiunile de urmarire tr sa includa verificarea actiunilor intreprinse si raportarea rezultatelor acestora. Auditul intern seveste pu determinarea aplicariisi opurtunuttilor SMC al intrep: -instruirea verificarilor -programarea auditorilor -interdependenta verificarilor fata de procedurile si serviciile verificate -elaborarea rapoartelor de audit -discutarea rezult cu responsabilii -actiuni corective Compania tr sa efectueze audituri interne ale calitatii. Programarea auditorilor interne este bazata pe:-natura -importanta. Auditul tr efectuate de personal independent. Auditorii: -informeaza personalul responsabil despre neconformitati -asigura dezvoltarea eficientei a masurilor corective