Gioada Delia Alexandra Master RRMSF

Reprezinta schimbul de mesaje intre cel putin doua persoane, din care una emite o informatie, iar cealalta o receptioneaza (intelege), cu conditia ca ambii parteneri sa cunoasca codul (sa vorbeasca aceeasi limba); Mesajele pot fi verbale orale, scrise, citite sau nonverbale semne, gesturi, desene; Instrumentul comunicarii este limba; Limbajul corpului (paraverbal) reprezinta de asemenea, o parte importanta a comunicarii tonalitatea vocii, expresia fetei, pozitia corpului, gesturi etc.; O buna comunicare presupune combinarea armonioasa a limbajului verbal cu cel non-verbal.

Trebuie stiut ca achizitia limbajului la copil, chiar daca depinde de nivelul de dezvoltare psihomotorie, este un proces de invatare prin imitatie.

Comunicare

Emitator

Canal

Receptor

Mesaj

Schema generala a comunicarii

 Coborarea la nivelul copilului;

Captarea atentiei copilului inainte de a vorbii;

Folosirea unui limbaj simplu si clar;

Laudarea incercarilor copilului de a comunica.
Foarte bine!!!

 Deficiente de auz daca copiii nu aud bine le va fi greu sa vorbeasca. Aceasta deoarece copilul invata sa vorbeasca auzind cum vorbesc ceilalti oameni si ascultandu-se pe sine cum vorbeste; Deficiente mintale;

Deficiente neuro-motorii;
Deficiente multiple/asociate; Dificultati de limbaj.

Sistemul auditiv este una dintre principalele surse de obtinere a informatiei din mediul inconjurator. Auzul constituie principalul canal de receptie si sistem de control si reglaj al comunicarii. Astfel deficienta de auz este acea stare de alterare sau pierdere a structurii responsabile cu perceptia si receptia stimulilor auditivi din mediul fizic.

Se poate face folosind mai multe criterii, dintre care cele mai utilizate sunt cele etiologice si temporale. Astfel avem:
deficiente ereditare si dobandite. deficiente: a.prenatale, b.perinatale si c.postnatale.

Gradele deficitului de auz se clasifica dupa cum urmeaza:

1. 2. 3. 4. 5.

Auditie normala (0-20dB). Deficit de auz lejer hipoacuzie usoara (20-40 dB). Deficit de auz mediu hipoacuzie medie (40-70 dB). Deficit de auz sever hipoacuzie severa (70-90 dB). Deficit de auz profund surditate sau cofozapeste 90 dB).

 Trebuie sa-i vorbim copilului despre lucrurile care se

intampla in jurul lui. In acest mod el va incepe sa asocieze sunetele care le aude cu actiuni, evenimente, oamenii si obiectele din jur; Trebuie sa coboram la nivelul copilului si sa vorbim cu el fata in fata; Inainte de a vorbi cu copilul, trebuie sa-i atragem atentia usurel si sa-i spunem pe nume. Sa ne asiguram ca ne priveste;

Trebuie sa folosim gesticulatia cand vorbim si sa-l incurajam si pe el sa faca acelasi lucru. Trebuie sa vorbim intr-un mod firesc. Nu trebuie exagerate miscarile gurii! Trebuie sa vorbim pe un ton normal (nu strigat, nu soapta); Cand vorbim trebuie sa folosim expresia fetei pentru a ajuta copilul sa inteleaga ce spunem. Cand vorbim despre ceva, trebuie sa tinem obiectul aproape de fata astfel incat copilul sa vada buzele si obiectul. Trebuie sa-l indemnam sa priveasca si sa asculte;

!!!Cea mai buna metoda de comunicare pentru un copil cu deficiente de auz este metoda care foloseste in paralel limbajul verbal si semnele!!!

Comunicarea totala a celor cu deficiente de auz se face prin: Dezvoltarea limbajului vorbit; Labiolectura (citirea buzelor); Limbajul semnelor.

Este principala forma de compensare a deficientei de auz. In locul

emisiilor verbale conventional stabilite pentru fiecare limba in parte, continutul comunicarii este transmis prin intermediul unui cod reprezentat de miscari ale mainilor acompaniate de miscari ale buzelor sau emisie verbala si expresie faciala;

Sunete/cuvinte Stie ordinea semnelor

semne

Decide cum transmite mesajul

imagini Transmite mesaje prin semne Decide asupra raspunsului

Ciclul comunicarii nu se destrama

Recunoaste sensul

Vede mesajul

Inregistreaza semnele

Recunoaste semnele

Schema comunicarii totale

Limbajul mimico-gestual nu este cunoscut auzitorilor, de aceea comunicarea prin intermediul acestei cai va fi limitata la mediile persoanelor cu deficiente de auz sau putinilor auzitori care cunosc limbajul acesta; Nu poate transpune nuantele si expresivitatea limbajului verbal; Nu poate transpune umorul de limbaj, jocurile de cuvinte regasite in limbajul verbal; Dezvolta gandirea in imagini, nespecific umana;

Limiteaza

accesul persoanelor ce utilizeaza comunicarea non verbala la continuturile culturii si civilizatiei societatii care sunt bazate pe limbajul verbal oral si scris; Este un limbaj global, cu sintaxa dar fara morfologie; Unul si acelasi gest poate avea semnificatia unui substantiv sau verb; Din acest limbaj lipsesc: articolul, numeralul, frecvent prepozitiile, modul verbului, astfel timpurile sunt trecut, prezent si viitor iar exclamatia si interogatiile sunt exprimate in completare prin mimica fetei;

Alfabetul limbii romane in dactileme

ASL ( american sign language )

 Este limba materna a multor oameni cu deficiente de auz.

Este un limbaj cu reguli proprii, structura proprie si modalitati proprii de exprimare. Exista semne diferite folosite in comunitatile de surzi din fiecare tara (la fel ca si in cazul limbilor: franceza, engleza etc.); Semnul nu este doar o miscare a mainii. El presupune miscarea intregului corp, expresia fetei, vorbirea;

A ajuta un copil sa invete semnele echivaleaza cu a ajuta un copil sa invete cuvinte; Este important sa invatam copilul sa foloseasca acele semne care-l vor ajuta sa-si exprime necesitatile, emotiile, dorintele si interesele; Odata ce copilul invata multe tipuri de semne, el poate invata sa formeze propozitii, fraze; Desi este important sa invatam un copil cu deficiente de auz limbajul semnelor, trebuie sa stimulam si alte moduri de comunicare cum sunt vorbirea si scrisul;

Va multumesc!