CLASIFICAREA ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE DEFINIȚIE Malocluzie (anomalie) = abaterea de la ocluzia acceptată ca fiind normală.

Malocluzia reprezintă o variație biologică a modului în care se realizează ocluzia dentară. (BISHARA) Malocluzia - ocluzia în care există o anomalie în oricare dintre cele trei planuri ale spațiului sau în care există anomalii în poziția dinților, ce depășesc limita normală. (WALTHER & HOUSTON) CLASIFICARE Funcție de sediul modificării dominante – sistemul dentar & maxilo-facial: 1. Anomalii dentare - Anomalii dentare non-scheletale 2. Anomalii dentare asociate anomaliilor scheletale – anomalii dento-maxilare Dizarmonia dento-alveolară. (izolată/de grup) 3. Anomalii scheletale 1) ANOMALII DENTARE Acestea sunt anomalii dentare individuale ce apar în cadrul unei arcade (intra arch malocclusions). Determină spațiere sau înghesuire. Pot fi împărțite în două grupe –  Anomalii dentare de număr  Anomalii dentare de erupție Anomalii dentare de număr în plus – dinți supranumerari în minus – hipodonție <5, oligodonție >5 și anodonție toți dinții Anomalii dentare de erupție - anomaliile pot fi legate de varsta, pozitia si ordinea de eruptie Interesează dintele în totalitate (coroană și rădăcină) ≠ torsiune – răsucirea este doar coronară. Rotația, înclinația Incluzia (retenția primară), reincluzia (retenția secundară) Transmigratia Ectopia dentară Diastema Transpoziția

fizionomice. absența spațiului) Apar la nivelul:  incisivilor. DT. foloseşte termenul DDA (dizarmonie dento-alveolară). frontal (vertical). cicatrici. genetic Forme clinice:  DDA-ul cu înghesuire  DDA-ul cu spațiere 3) ANOMALII SCHELETALE Aceste anomalii dento-maxilare sunt cauzate de defecte în structura suportului scheletic însuși (dimensiune. feţele vestibulare şi orale ale coroanelor fiind orientate distal sau mezial => tulb. Se manifestă în cele trei planuri: sagital (anteroposterior). Şcoala rom. În plan sagital (anteroposterior)  Prognatism  Retrognatism  Combinații În plan transversal (orizontal)  Îngustarea/lărgirea maxilarelor provoacă apariția ocluziei încrucișate În plan frontal (vertical)  Afectează înălțimea etajului inferior . poziție sau raportului dintre maxilare).independenţa celor două sisteme. filogenetic. din pct de vedere embriologic. Luate separat atât maxilarele cât şi dinţii pot apărea normali dar în ansamblu devin dizarmonici. blocaje  PM => tulb. dentar şi maxilar. Etiopatogenie . discrete 2) DIZARMONIA DENTO-ALVEOLARĂ (IZOLATĂ/DE GRUP) Acestea se caracterizează printr-un raport anormal între dinții/grupuri de dinți ale celor două arcade dentare.Etiologie:  Tulburări din perioada de formare a dintelui (rotație primară)  Cauză mecanică (dt supranumerar. Termenul de DDM aparţine Şcolii franceze. transversal (orizontal).

ANGLE. etc.• ANOMALII Sisteme de clasificare CLASIFICAREA LUI ANGLE In 1899 EDWARD H. bazându-se pe rapoartele intermaxilare în plan sagital. spsțieri. 3 clase de anomalii (notate cu cifre romane): Clasa I Clasa II cu două diviziuni  Clasa II diviziunea I (Clasa II /1)  Clasa II diviziunea II (Clasa II /2)  Clasa II subdiviziuni (Clasa II diviziunea I subdivizune și Clasa II diviziunea II subdivizune ) Clasa III  Clasa III adevărată  Pseudo Clasa III  Clasa III subdiviziune OCLUZIA NORMALĂ Cuspidul mezio-vestibular al primului molar permanent superior oclude cu șanțul meziovesibular al primului molar permanent inferior CLASA I ANGLE  Raport normal molar. CLASA II ANGLE Raportul molar și cel intermaxilar este distalizat cu cel puțin ½ cuspid (baza inferioară este înapoi față de baza superioară) . a fost primul care a clasificat malocluziile. care este considerat parintele ortodontiei moderne.  Ceilalți dinți prezenți pe arcade prezintă alte anomalii (înghesuiri. Baza clasificării – erupția primului molar superior permanent într-o poziție fixă => M6 cheia ocluziei. rotații.)  Arada dentară mandibulară este situată în raport normal sagital cu arcada dentară maxilară.

care împreună cu funcția musculară compensatorie & poziția modificată a limbii tind să accentueze:  îngustarea maxilarului  protruzia. supraocluzie și o tendință de "aplatizare" & alte neregularități. înclinarea vestibulară și spațierea incisivilor centrali superiori  accentuarea curbei Spee  aplatizarea grupului frontal inferior CLASA II DIVIZIUNEA 2 Alături de modificările caracteristice ale rapoartelor molare de clasa II incisivii centrali superiori sunt poziționați normal sau sunt înclinați spre palatinal iar incisivii laterali superiori sunt vestibulo-înclinați.over-jet cu over-bite sau over-bite) CLASA II DIVIZIUNEA 1 Incisivii centrali superiori sunt înclinați spre vestibular (în prodenție/vestibulo înclinați). În unele cazuri incisivii centali și laterali sunt înclinați palatinal iar caninii sunt vestibulo înclinați. mezio-înclinați sau rotați meziopalatinal. adâncă acoperită (USA . maseter & pterigoidian lateral.dacă este <130. "ocl. In contrast cu clasa II div 1 funcția musculaturii periorale este normală dar pot apărea unele probleme funcționale ale mușchiului temporal. CLASA II SUBDIVIZIUNI Exista posibilitatea ca ocluzia să fie modificată mono-lateral. Funcție de înclinația vestibulo-palatinală a incisivilor superiori (unghiul pe care îl fac incisivii sup.Nu este specificat raportul dintre ceilalși dinți și planul de ocluzie. & inf.dacă este >130. "forma de acoperiș"  Clasa II diviziunea II (Clasa II /2) . clasa II se asociază cu disfuncție musculară În deglutiție apare o activitate musculară anormală a mușchilor mentalis & buccinator. Datorită înclinării spre vestibular a incisivilor centrali superiori => overjet crescut. de regulă cu devierea liniei inter-incisive de partea distalizată => subdiviziune (1 parte-neutral. Frecvent segmentul inferior anterior prezintă tendința de egresiune. Aracda superioară are frecvent forma de“V” dar foarte rar normală. care normal este de ~130›) = > două diviziuni:  Clasa II diviziunea I (Clasa II /1) .. Buza inferioară se așează în spatele incisivilor centrali superiori Spre deosebire de clasa I angle. 1 partealunecat) .

Dezavantajele CLASIFICĂRII ANGLE 1) Angle a considerat ca M6 ani este fix pe bazele maxilare. Incidențã redusã (este habituală). ocluzie labiodontă (cap la cap) sau ocluzie inversă anterioră. CLASA I Muchiile incizale inferioare sunt în contact cu/sau direct sub cingulum-ul incisivilor centrali superiori (convexitatea 1/3 cervicale a feței palatinale) CLASA II Muchiile incizale inferioare sunt posterior de platoul cinguluar al IC superiori. Overjetul poate fi în limite normale . Spațiul disponibil pentru limbă pare a fi mai mare și limba se află pe planșeul bucal în cea mai mare parte a timpului. PSEUDO CLASA III În ocluzie centrică mandibula se deplasează anteriorl în fosa glenoidă datorită contactelor dentare premature sau din alte motive. Anomalii în planurile transversale și verticale nu sunt luate în considerare.  Diviziunea 2 – IC superiori sunt retroînclinați. Overjetul este mărit. clasificarea nu se poate în cazul în care primii molari lipsesc.CLASA III ANGLE În majoritatea cazurilor incisivii superiori sunt inclinați excesiv către lingual. deci apreciind pozitia M6 ani se apreciaza pozitia celor 2 baze. Sunt frecvente tulburări individuale ale dinților. 3) sunt luate în considerare numai anomaliile în plan anteroposterior. normal overjet. 4) anomalii dentare individuale nu au fost luate în considerare 5) nu se face diferențierea între anomaliile scheletale & dentare 6) clasificarea nu ia in considerație etiologia anomaliei CLASIFICAREA INCISIVĂ* Are la bază clasificarea lui Angle.  Diviziunea 1 – incisivilor centrali superiori au o încinare normală sau sunt înclinați vestibular. Simplă & mai releventă decât clasificarea lui Angle. *Relația incisivă – raportul dintre muchia incizală a incisivilor inferiori și platoul cingular al incisivilor centrali superiori. Prin urmare. Critica la teoria lui Angle: M6 ani nu e fix și migrează 2) unghiul depins exclusiv pe primii molari.

numindu-le dizarmonie = "dezvoltare nearmonioasă" între structurile cranio-faciale  au descris un vocabular general folosind termenii: Ø bazie .baza craniului Ø gnatie .CLASA III Muchiile incizale inferioare sunt anterior de platoul cinguluar al incisivilor centrali superiori.dinti Ø ocluzie . CLASIFICAREA CANINĂ CLASA I Panta incizală mezială a caninului superior articulează cu panta distală a caninului inferior.baza maxilarului Ø alveolie . CLASA III Caninul inferior este dispus anterior față de caninul superior fără a exista suprapunere între caninul superior si inferior.întâlnirea dintilor • Termenii anteriori sunt precedați de un prefix. care indică sensul modificărilor Ø pentru planul sagital: pro / retro Ø pentru planul transversal: exo / endo Ø pentru planul vertical: supra / infra  iar la sfârșit li se adaugă un calificativ Ø usor / grav Ø simetric / asimetric . CLSIFICAREA ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE DUPĂ ȘCOALA GERMANĂ După școala germană anomaliile se împărt în sindroame (clasificare avantajoasă dpdv didactic):  sindrom de compresie de maxilar  sindrom de ocluzie deschisă  sindrom de ocluzie adâncă  sindrom de ocluzie încrucișată  sindrom progenic  alte anomalii ( sindrom de incongruență) CLSIFICAREA ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE DUPĂ ȘCOALA FRANCEZĂ Francezii le-au considerat boli. Overjetul este inversat. CLASA II Panta incizală distală a caninului superior în contact cu panta mezială a caninului inferior.procesul alveolar Ø dentie .

SALZMANN în 1950 a stabilit modificarea clasificării clasice a lui Angle. Clasa I scheletală . SNB. Se descriu trei clase de anomalii scheletale:  Clasa I scheletală: corespunde unor valori normale ale unghiurilor SNA. • mandibula este mai puțin dezvoltată față de maxilar și situată distal • profil retrognatic Clasa III scheletală • • • corespunde unui unghi ANB micşorat sau negativat (punctul B este situat anterior de punctul A în plan sagital) corespunde unei creșteri în exces a mandibulei cu unghi obtuz profil prognatic . tulburările se regăsesc nu numai la nivelul arcadelor dentoalveolare. SNB şi a unghiului ANB care se delimitează între acestea. care apare prin mărirea unghiului SNA şi/sau micşorarea unghiului SNB. Apert etc). ANB. definite prin valoarea unghiurilor SNA.  Clasa a II-a scheletală: corespunde unui unghi ANB mărit. în ansamblu: profil. care apare prin mărirea unghiului SNA şi/sau micşorarea unghiului SNB. În anomaliile dento-maxilare scheletale. în funcţie de raportul în plan sagital al bazelor. Ele pot coexista în cadrul unor anomalii craniofaciale complexe (sindromul Crouzon. alegerea tipului de tratament. Anatomo-clinic. maxilară şi mandibulară.  Clasa a III-a scheletală: corespunde unui unghi ANB micşorat sau negativat (punctul B este situat anterior de punctul A în plan sagital). pe lângă patologia ortodontică dentoalveolară. dar şi la nivelul faciesului. orientând. ANB. SNB.CLASIFICAREA SCHELETALĂ Pentru stabilirea diagnosticului complexal anomaliilor dento-maxilare scheletale. simetria facială. de la început.corespunde unor valori normale ale unghiurilor SNA. proporţia etajelor figurii. Clasa II scheletală • corespunde unui unghi ANB mărit. apar modificări morfologice de mărime. formă şi/sau poziţie a maxilarelor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful