CLASIFICAREA ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE DEFINIȚIE Malocluzie (anomalie) = abaterea de la ocluzia acceptată ca fiind normală.

Malocluzia reprezintă o variație biologică a modului în care se realizează ocluzia dentară. (BISHARA) Malocluzia - ocluzia în care există o anomalie în oricare dintre cele trei planuri ale spațiului sau în care există anomalii în poziția dinților, ce depășesc limita normală. (WALTHER & HOUSTON) CLASIFICARE Funcție de sediul modificării dominante – sistemul dentar & maxilo-facial: 1. Anomalii dentare - Anomalii dentare non-scheletale 2. Anomalii dentare asociate anomaliilor scheletale – anomalii dento-maxilare Dizarmonia dento-alveolară. (izolată/de grup) 3. Anomalii scheletale 1) ANOMALII DENTARE Acestea sunt anomalii dentare individuale ce apar în cadrul unei arcade (intra arch malocclusions). Determină spațiere sau înghesuire. Pot fi împărțite în două grupe –  Anomalii dentare de număr  Anomalii dentare de erupție Anomalii dentare de număr în plus – dinți supranumerari în minus – hipodonție <5, oligodonție >5 și anodonție toți dinții Anomalii dentare de erupție - anomaliile pot fi legate de varsta, pozitia si ordinea de eruptie Interesează dintele în totalitate (coroană și rădăcină) ≠ torsiune – răsucirea este doar coronară. Rotația, înclinația Incluzia (retenția primară), reincluzia (retenția secundară) Transmigratia Ectopia dentară Diastema Transpoziția

Şcoala rom.independenţa celor două sisteme. absența spațiului) Apar la nivelul:  incisivilor. Luate separat atât maxilarele cât şi dinţii pot apărea normali dar în ansamblu devin dizarmonici. transversal (orizontal). feţele vestibulare şi orale ale coroanelor fiind orientate distal sau mezial => tulb. foloseşte termenul DDA (dizarmonie dento-alveolară). Termenul de DDM aparţine Şcolii franceze. cicatrici. fizionomice. blocaje  PM => tulb.Etiologie:  Tulburări din perioada de formare a dintelui (rotație primară)  Cauză mecanică (dt supranumerar. discrete 2) DIZARMONIA DENTO-ALVEOLARĂ (IZOLATĂ/DE GRUP) Acestea se caracterizează printr-un raport anormal între dinții/grupuri de dinți ale celor două arcade dentare. DT. Etiopatogenie . genetic Forme clinice:  DDA-ul cu înghesuire  DDA-ul cu spațiere 3) ANOMALII SCHELETALE Aceste anomalii dento-maxilare sunt cauzate de defecte în structura suportului scheletic însuși (dimensiune. poziție sau raportului dintre maxilare). Se manifestă în cele trei planuri: sagital (anteroposterior). din pct de vedere embriologic. frontal (vertical). În plan sagital (anteroposterior)  Prognatism  Retrognatism  Combinații În plan transversal (orizontal)  Îngustarea/lărgirea maxilarelor provoacă apariția ocluziei încrucișate În plan frontal (vertical)  Afectează înălțimea etajului inferior . dentar şi maxilar. filogenetic.

bazându-se pe rapoartele intermaxilare în plan sagital. CLASA II ANGLE Raportul molar și cel intermaxilar este distalizat cu cel puțin ½ cuspid (baza inferioară este înapoi față de baza superioară) . 3 clase de anomalii (notate cu cifre romane): Clasa I Clasa II cu două diviziuni  Clasa II diviziunea I (Clasa II /1)  Clasa II diviziunea II (Clasa II /2)  Clasa II subdiviziuni (Clasa II diviziunea I subdivizune și Clasa II diviziunea II subdivizune ) Clasa III  Clasa III adevărată  Pseudo Clasa III  Clasa III subdiviziune OCLUZIA NORMALĂ Cuspidul mezio-vestibular al primului molar permanent superior oclude cu șanțul meziovesibular al primului molar permanent inferior CLASA I ANGLE  Raport normal molar. ANGLE. etc. rotații. Baza clasificării – erupția primului molar superior permanent într-o poziție fixă => M6 cheia ocluziei.)  Arada dentară mandibulară este situată în raport normal sagital cu arcada dentară maxilară. a fost primul care a clasificat malocluziile. care este considerat parintele ortodontiei moderne.  Ceilalți dinți prezenți pe arcade prezintă alte anomalii (înghesuiri. spsțieri.• ANOMALII Sisteme de clasificare CLASIFICAREA LUI ANGLE In 1899 EDWARD H.

CLASA II SUBDIVIZIUNI Exista posibilitatea ca ocluzia să fie modificată mono-lateral. mezio-înclinați sau rotați meziopalatinal.dacă este >130. In contrast cu clasa II div 1 funcția musculaturii periorale este normală dar pot apărea unele probleme funcționale ale mușchiului temporal. Buza inferioară se așează în spatele incisivilor centrali superiori Spre deosebire de clasa I angle. "forma de acoperiș"  Clasa II diviziunea II (Clasa II /2) .over-jet cu over-bite sau over-bite) CLASA II DIVIZIUNEA 1 Incisivii centrali superiori sunt înclinați spre vestibular (în prodenție/vestibulo înclinați). Frecvent segmentul inferior anterior prezintă tendința de egresiune. În unele cazuri incisivii centali și laterali sunt înclinați palatinal iar caninii sunt vestibulo înclinați.. care împreună cu funcția musculară compensatorie & poziția modificată a limbii tind să accentueze:  îngustarea maxilarului  protruzia. & inf. adâncă acoperită (USA . maseter & pterigoidian lateral. clasa II se asociază cu disfuncție musculară În deglutiție apare o activitate musculară anormală a mușchilor mentalis & buccinator. Aracda superioară are frecvent forma de“V” dar foarte rar normală. Funcție de înclinația vestibulo-palatinală a incisivilor superiori (unghiul pe care îl fac incisivii sup. supraocluzie și o tendință de "aplatizare" & alte neregularități. 1 partealunecat) . Datorită înclinării spre vestibular a incisivilor centrali superiori => overjet crescut. înclinarea vestibulară și spațierea incisivilor centrali superiori  accentuarea curbei Spee  aplatizarea grupului frontal inferior CLASA II DIVIZIUNEA 2 Alături de modificările caracteristice ale rapoartelor molare de clasa II incisivii centrali superiori sunt poziționați normal sau sunt înclinați spre palatinal iar incisivii laterali superiori sunt vestibulo-înclinați.dacă este <130.Nu este specificat raportul dintre ceilalși dinți și planul de ocluzie. de regulă cu devierea liniei inter-incisive de partea distalizată => subdiviziune (1 parte-neutral. care normal este de ~130›) = > două diviziuni:  Clasa II diviziunea I (Clasa II /1) . "ocl.

ocluzie labiodontă (cap la cap) sau ocluzie inversă anterioră.  Diviziunea 1 – incisivilor centrali superiori au o încinare normală sau sunt înclinați vestibular. CLASA I Muchiile incizale inferioare sunt în contact cu/sau direct sub cingulum-ul incisivilor centrali superiori (convexitatea 1/3 cervicale a feței palatinale) CLASA II Muchiile incizale inferioare sunt posterior de platoul cinguluar al IC superiori. Overjetul este mărit. clasificarea nu se poate în cazul în care primii molari lipsesc. Overjetul poate fi în limite normale . deci apreciind pozitia M6 ani se apreciaza pozitia celor 2 baze. *Relația incisivă – raportul dintre muchia incizală a incisivilor inferiori și platoul cingular al incisivilor centrali superiori. Critica la teoria lui Angle: M6 ani nu e fix și migrează 2) unghiul depins exclusiv pe primii molari. Simplă & mai releventă decât clasificarea lui Angle. 4) anomalii dentare individuale nu au fost luate în considerare 5) nu se face diferențierea între anomaliile scheletale & dentare 6) clasificarea nu ia in considerație etiologia anomaliei CLASIFICAREA INCISIVĂ* Are la bază clasificarea lui Angle.CLASA III ANGLE În majoritatea cazurilor incisivii superiori sunt inclinați excesiv către lingual. normal overjet. Anomalii în planurile transversale și verticale nu sunt luate în considerare. 3) sunt luate în considerare numai anomaliile în plan anteroposterior. Dezavantajele CLASIFICĂRII ANGLE 1) Angle a considerat ca M6 ani este fix pe bazele maxilare. Incidențã redusã (este habituală).  Diviziunea 2 – IC superiori sunt retroînclinați. Spațiul disponibil pentru limbă pare a fi mai mare și limba se află pe planșeul bucal în cea mai mare parte a timpului. Prin urmare. Sunt frecvente tulburări individuale ale dinților. PSEUDO CLASA III În ocluzie centrică mandibula se deplasează anteriorl în fosa glenoidă datorită contactelor dentare premature sau din alte motive.

Overjetul este inversat. numindu-le dizarmonie = "dezvoltare nearmonioasă" între structurile cranio-faciale  au descris un vocabular general folosind termenii: Ø bazie .baza craniului Ø gnatie . CLASA II Panta incizală distală a caninului superior în contact cu panta mezială a caninului inferior. CLSIFICAREA ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE DUPĂ ȘCOALA GERMANĂ După școala germană anomaliile se împărt în sindroame (clasificare avantajoasă dpdv didactic):  sindrom de compresie de maxilar  sindrom de ocluzie deschisă  sindrom de ocluzie adâncă  sindrom de ocluzie încrucișată  sindrom progenic  alte anomalii ( sindrom de incongruență) CLSIFICAREA ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE DUPĂ ȘCOALA FRANCEZĂ Francezii le-au considerat boli. care indică sensul modificărilor Ø pentru planul sagital: pro / retro Ø pentru planul transversal: exo / endo Ø pentru planul vertical: supra / infra  iar la sfârșit li se adaugă un calificativ Ø usor / grav Ø simetric / asimetric .CLASA III Muchiile incizale inferioare sunt anterior de platoul cinguluar al incisivilor centrali superiori. CLASIFICAREA CANINĂ CLASA I Panta incizală mezială a caninului superior articulează cu panta distală a caninului inferior.dinti Ø ocluzie .întâlnirea dintilor • Termenii anteriori sunt precedați de un prefix. CLASA III Caninul inferior este dispus anterior față de caninul superior fără a exista suprapunere între caninul superior si inferior.baza maxilarului Ø alveolie .procesul alveolar Ø dentie .

CLASIFICAREA SCHELETALĂ Pentru stabilirea diagnosticului complexal anomaliilor dento-maxilare scheletale. simetria facială. în ansamblu: profil. formă şi/sau poziţie a maxilarelor.corespunde unor valori normale ale unghiurilor SNA. În anomaliile dento-maxilare scheletale. apar modificări morfologice de mărime. dar şi la nivelul faciesului. Clasa II scheletală • corespunde unui unghi ANB mărit.  Clasa a III-a scheletală: corespunde unui unghi ANB micşorat sau negativat (punctul B este situat anterior de punctul A în plan sagital). Apert etc). ANB. ANB. de la început. tulburările se regăsesc nu numai la nivelul arcadelor dentoalveolare. alegerea tipului de tratament.  Clasa a II-a scheletală: corespunde unui unghi ANB mărit. SNB şi a unghiului ANB care se delimitează între acestea. • mandibula este mai puțin dezvoltată față de maxilar și situată distal • profil retrognatic Clasa III scheletală • • • corespunde unui unghi ANB micşorat sau negativat (punctul B este situat anterior de punctul A în plan sagital) corespunde unei creșteri în exces a mandibulei cu unghi obtuz profil prognatic . care apare prin mărirea unghiului SNA şi/sau micşorarea unghiului SNB. Anatomo-clinic. pe lângă patologia ortodontică dentoalveolară. proporţia etajelor figurii. Ele pot coexista în cadrul unor anomalii craniofaciale complexe (sindromul Crouzon. Se descriu trei clase de anomalii scheletale:  Clasa I scheletală: corespunde unor valori normale ale unghiurilor SNA. care apare prin mărirea unghiului SNA şi/sau micşorarea unghiului SNB. orientând. Clasa I scheletală . SNB. SALZMANN în 1950 a stabilit modificarea clasificării clasice a lui Angle. SNB. maxilară şi mandibulară. definite prin valoarea unghiurilor SNA. în funcţie de raportul în plan sagital al bazelor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful