Perfume Indian Fragrance Oils Introducere Parfum sau Parfum este un amestec de uleiuri parfumate eseniale sau compusi

i aromatici, fixative i solveni, utilizate pentru a da corpului uman, animale, obiecte, precum i spaii de locuit o plcut scent.The compusi odoriferante care alctuiesc un parfum pot fi fabricate sintetic sau extrase din surse vegetale sau animale. Parfumuri au fost cunoscute s existe n unele dintre cele mai vechi civilizatii umane, fie prin texte antice sau de la spturile arheologice. Parfumeria moderna a nceput n secolul al 19-lea cu sinteza comercial a compuilor de arom, cum ar fi vanilie sau cumarin, care a permis alctuirea parfumuri cu mirosuri anterior de neatins exclusiv din hidrocarburi aromatice naturale singur. Istorie Parfumul cuvnt folosit astzi provine din latinescul per fumum, ceea ce nseamn prin fum. Produse de parfumerie, sau arta de a face parfumuri, a nceput n Mesopotamia antic i Egipt, i a fost n continuare rafinat de romani i peri. Lume chimist nregistrat primul este considerat a fi o femeie pe nume Tapputi, un filtru de parfum care a fost menionat ntr-un comprimat cuneiforme din mileniul 2 .Hr., n Mesopotamia. Ea flori distilate, de ulei, i obligean cu alte arome, apoi filtrat i le-a pus napoi n continuare de mai multe ori. n 2005, arheologii au descoperit ceea ce se crede a fi cele mai vechi parfumuri din lume n Pyrgos, Cipru. Parfumurile dateaz de peste 4000 de ani. Parfumurile au fost descoperite ntr-o parfumerie vechi. Cel puin 60 de fotografii, boluri de amestecare, plnii i sticle de parfum au fost gsite n 43000 de metri patrati (4.000 m2) din fabric. n cele mai vechi timpuri oamenii au folosit ierburi i condimente, cum ar fi migdale, coriandru, mirt, rasina de conifere, bergamot, precum i flori. Chimist arab, Al-Kindi (Alkindus), scris n secolul al 9-o carte despre parfumuri pe care a numit Cartea de Chimie al Parfumuri si distilri. Acesta coninea mai mult de o sut de reete pentru uleiuri parfumate, unguente, ape aromatice i nlocuitori sau imitaii de medicamente costisitoare. Cartea descrie, de asemenea, 107 metode i reete pentru parfumuri deciziilor i parfum de luare echipamente, cum ar fi alambic (care poart nc numele Arab). Persan chimist Ibn Sina (Avicenna, de asemenea, cunoscut sub numele de) a introdus procesul de extragere a uleiului din flori prin distilare, procedura cea mai frecvent utilizate de astzi. El a experimentat prima cu Rose. Pn la descoperirea sa, parfumuri lichide au fost amestecuri de plante oleaginoase i concasat sau petale, care a fcut un amestec puternic. Apa de trandafir a fost mai delicata, si imediat a devenit popular.

Ambele materiile prime i tehnologia de distilare a influenat n mod semnificativ de parfumerie de vest i de evoluiile tiinifice, n special chimie. Arta de parfumerie a fost cunoscut n Europa de Vest nc din 1221, dac lum n considerare retete de clugri din Santa Maria delle Vigne sau Santa Maria Novella din Florena, Italia. n est, maghiarii produs n 1370 un parfum din uleiuri parfumate amestecate ntr-o soluie de alcool, la comanda reginei Elisabeta a Ungariei, cel mai bine cunoscut sub numele de Apa Ungaria. Arta de a prosperat n parfumerie Italia renascentista, iar n secolul al 16-lea, rafinamente italiene au fost luate n Frana de ctre Catherine de Medici parfumier personal, Rene florentin (Renato il Fiorentino). Laboratorul lui a fost legat cu apartamentul ei printr-un pasaj secret, deci formulele nu puteau fi furate n drum. Mulumesc lui Rene, Frana a devenit rapid unul dintre centrele europene de parfum i fabricare produse cosmetice. Cultivarea florilor pentru esena lor parfum, care a nceput n secolul al 14-lea, a crescut ntr-o industrie major n sudul Franei. ntre secolul 16 i 17, parfumuri au fost folosite n principal de ctre bogai pentru a masca mirosurile corpului care rezult din baie rare. Parial din cauza acestei patronaj, industria parfumurilor a fost creat. n Germania, frizerul italian Giovanni Paolo Feminis a creat o ap de parfum numit Aqua Admirabilis, azi cel mai bine cunoscut sub numele de ap de Cologne, n timp ce nepotul lui Johann Maria Farina (Giovanni Maria Farina), in anul 1732 a preluat afacerea. Prin secolul 18, plante aromatice au fost cultivate n regiunea Grasse din Frana, n Sicilia, i n Calabria, Italia, pentru a oferi industriei de parfum n cretere cu materii prime. Chiar i astzi, Italia i Frana s rmn centrul de design european parfum i comerul. Concentrare Tipuri de parfum reflect concentraia de compui aromatici ntr-un solvent, care, n parfum fin este de obicei etanolul sau un amestec de ap i etanol. Diverse surse difer considerabil n definiiile de tipuri de parfum. Intensitatea i longevitatea unui parfum se bazeaz pe concentrarea, intensitatea i longevitatea de compusi aromatici (uleiuri esentiale naturale / parfum uleiuri) utilizate: Ca procentul crete compui aromatici, la fel intensitatea i longevitatea parfum creat. Termeni specifici sunt folosite pentru a descrie un parfum de concentrare aproximativ cu sut / volum de ulei parfum, care sunt de obicei vagi sau imprecise. O list de termeni comuni (Parfum-Clasificarea), este dup cum urmeaz: Tipuri de solvent Uleiurile de parfum sunt adesea diluat cu un solvent, dei acest lucru nu este ntotdeauna cazul, i necesitatea acesteia este contestat. De departe cele mai comune pentru solventul diluarea uleiului parfum este etanolul sau un amestec de etanol i ap. Ulei de parfum pot fi, de asemenea, diluat prin intermediul neutru cu miros uleiuri, cum ar fi uleiul de nuc de cocos fracionat sau ceara lichide, cum ar fi ulei de jojoba. Imprecis terminologie -

Dei destul de des Eau de Parfum (EDP), va fi mult mai concentrat dect Eau de Toilette (EDT), i, la rndul su Eau de Cologne (EDC), acest lucru nu este ntotdeauna cazul. Produse de parfumerie sau de diferite case de parfumuri atribui diferite cantiti de uleiuri pentru fiecare dintre parfumuri lor. Prin urmare, dei concentraia de ulei a unui parfum n diluie EDP va fi n mod necesar mai mare dect parfum acelai EDT din cadrul aceluiai interval, sumele reale pot varia ntre case de parfumuri. Un edt de la o cas poate fi mai puternic dect o EDP de la un alt. Parfumuri pentru barbati sunt rareori vndut ca extractele de parfum EDP sau, la fel, astfel, parfumuri de femei sunt rareori vndute n concentraii ECD. Cu toate c aceast tendin de denumire gen specific este comun pentru atribuirea concentraiile parfum, nu are nimic de a face direct cu un parfum dac a fost destinat pentru brbai sau femei. n plus, unele parfumuri cu nume de acelai produs, dar avnd un nume diferit de concentraii nu poate s difere doar n diluiilor, dar de fapt folosesc diferite amestecuri de ulei de parfum cu totul. De exemplu, pentru a face versiunea EDT de un parfum luminos si mai proaspat decat sa EDP, ulei EDT pot fi trucuri pentru a conine note ceva mai sus sau mai puine note de baz. n unele cazuri, cuvinte cum ar fi extreme, intens, sau concentre care ar putea indica concentrarea aromatice sunt de fapt complet diferite parfumuri, legate numai din cauza unui acord similar cu parfum. Un exemplu n acest sens este Pour Monsieur Chanel si Monsieur Pour Concentre. Eau de Cologne (EDC), deoarece 1706 n Kln, Germania, este iniial un parfum specific i marc. Cu toate acestea n afara Germaniei termenul a devenit generic pentru parfumuri de citrice chypre (fr baz note). EDS (din 1993) este o clasa parfum nou i o marc nregistrat. Plant surse Plantele au fost mult timp folosite n parfumerie ca o surs de uleiuri eseniale i compuii de arom. Aceste hidrocarburi aromatice sunt, de obicei metabolii secundari produse de plante ar fi protecia mpotriva ierbivorelor, infecii, precum i pentru a atrage polenizatori. Plantele sunt, de departe, cea mai important surs de compui parfumate utilizate n parfumerii. Sursele acestor compusi pot fi obinute din diferite pri ale unei plante. O planta poate oferi mai mult de o surs de aromatice, de exemplu, poriunile aeriene i semine de coriandru au mirosuri extrem de diferite unul de altul. Orange frunze, flori, fructe i coaja sunt sursele respective ale petitgrain, neroli, uleiuri si portocaliu. Surse sintetice Multe parfumuri moderne conin odorizante sintetizate. Sintetice poate oferi arome care nu se regsesc n natur. De exemplu, Calone, un compus de origine sintetic, confera un parfum proaspat ozonous marin metalic, care este utilizat pe scar larg n parfumuri contemporane. Aromatice sintetice sunt adesea folosite ca o surs alternativ de compusi care nu sunt usor de obtinut din surse naturale. De exemplu, linalool i cumarina sunt ambii compui naturali, care pot fi sintetizate ieftin de la terpene. Mirosuri orhidee (de

obicei, salicilai) nu sunt de obicei obinute direct de la planta in sine, ci sunt create pentru a se potrivi sintetic compui parfumai gsite n diverse orhidee. Una dintre clasa cea mai frecvent utilizate de aromatice sintetice, de departe, sunt mosc alb. Aceste materiale se gsesc n toate formele de parfumuri comerciale, ca un fundal neutru la notele de mijloc. Aceste mosc sunt adugate n cantiti mari pentru detergenii de rufe, n scopul de a da hainele splate o durat curat parfum. Obtinerea odorizante naturale nainte de parfumuri pot fi compuse, de odorizante utilizate n compoziii de parfum diferite trebuie mai nti obinute. Odorizante sintetice sunt produse prin sinteza organica si purificat. Odorizante din surse naturale necesit utilizarea unor metode diverse pentru a extrage aromatice din materiile prime. Rezultatele de extracie sunt uleiurile esentiale, fie absolute, betoane, sau unt, n funcie de cantitatea de cear n produsul extras. Toate aceste tehnici vor, ntr-o anumit msur, s denatureze miros de compui aromatici obinute din materii prime. Acest lucru se datoreaz utilizrii de cldur, solveni dure, sau prin expunerea la oxigen, n procesul de extracie, care va denatura compui aromatici, care se schimb, fie caracterul lor miros sau le face inodor. Macerarea / solvent de extracie: Tehnica cea mai utilizat i economic important pentru extragerea compuilor aromatici n industria parfumurilor modern. Materiile prime sunt scufundate ntr-un solvent care poate dizolva compusi aromatici dorite. Macerarea dureaz oriunde de la ore la luni. Compui parfumate pentru lemnoas i materiale fibroase vegetale sunt adesea obinute n acest fel cum sunt toate aromatice din surse animale. Tehnica poate fi, de asemenea, folosit pentru a extrage odorizante care sunt prea volatile pentru distilare sau pur denaturat de cldur. Solveni utilizate n mod obinuit pentru macerare / extracie cu solvent includ hexan, i dimetil eter. Produsul a acestui proces este numit un beton. Extracie lichid supercritic: o tehnica relativ noua pentru extragerea compuilor parfumai dintr-o materie prim, care are de multe ori CO2 supercritic. Datorit foc mic a procesului i solventul relativ nonreactive folosite n extracie, compuii derivai de multe ori parfumate semene ndeaproape mirosul original al materiei prime. Extracie etanol: Un tip de solventul de extracie folosit pentru a extrage compusi parfumate direct din materii prime uscate, precum i materialele impure uleioase compuii rezultai din extracia cu solvent sau extracie. Extracie etanol nu este folosit pentru a extrage aroma din materiale vegetale proaspete, deoarece acestea conin cantiti mari de ap, care va fi, de asemenea, extrase n etanol. Distilare: O tehnic comun pentru obinerea de compui aromatici din plante, cum ar fi flori de portocal i trandafiri. Materia prim este nclzit i compuii parfumate sunt recolectate prin condensarea vaporilor de distilat.

Distilare la abur: abur din apa de fierbere este trecut prin materie prim, care alung lor compui volatili parfumate. Condensului de la distilare sunt decontate ntr-un balon florentin. Acest lucru permite separarea uoar a uleiurilor parfumate din ap. Apa colectat din condens, care pstreaz unele dintre compuii parfumate si uleiuri de la materia prim este numit hidrosol i, uneori, vndut. Acest lucru este cel mai frecvent folosit pentru materiale vegetale proaspete, cum ar fi flori, frunze, tulpini i. Distilarea uscat / distructiv: Materiile prime sunt direct nclzite ntr-o nc, fr un operator de transport solvent cum ar fi apa. Compui parfumate, care sunt eliberate din materia prim de caldura mare multe ori sunt supuse piroliza anhidr, ceea ce duce la formarea de compusi diferite parfumate, i constat, astfel, diferite parfumate. Aceasta metoda este folosita pentru a obine compui parfumate din chihlimbar fosil i lemnul parfumat cazul n care un miros intenionat ars sau prjit este de dorit. Fracionarea: Prin utilizarea unei coloane de fracionare, diferite fraciuni distilate dintrun material poate fi exclus selectiv pentru a modifica mirosul produsului final. Dei produsul este mai scump, acest lucru este uneori efectuate pentru a elimina mirosurile neplacute sau nedorite ale unui material i ofer un control mai bun asupra procesului de parfumier compoziia lor. Expresie: Materia prim este stors sau comprimat, precum i uleiurile sunt colectate. Dintre toate materiile prime, numai uleiurile parfumate din cojile de fructe din familia citricelor sunt extrase n acest mod, deoarece uleiul este prezent n cantiti suficient de mari pentru a face aceast metod de extracie punct de vedere economic. Extracie: Absorbia de materiale aroma n grsime solid sau de cear i apoi extragerea uleiului mirositoare cu alcool etilic. Extracia prin extracie din flori a fost utilizat n mod obinuit atunci cnd distilarea nu a fost posibil, deoarece unele parfumat denatura compui prin cldur mare. Aceast tehnic nu este frecvent utilizat n industria ziua de azi din cauza costurilor prohibitive sale i existena unor metode de extracie mai eficiente i mai eficace. Extracte parfumate Dei extracte parfumate sunt cunoscute publicului larg ca termenul generic uleiuri eseniale, un limbaj mai specific este folosit n industria parfumurilor pentru a descrie sursa, puritatea, precum i tehnica folosit pentru a obine un extract special parfumat. Dintre aceste extracte, absoluturi numai, uleiuri eseniale, i tincturi sunt direct utilizate pentru a formula parfumuri. Absolut: Materiale de parfumat, care sunt purificate de la un pommade sau beton de nmuiere-le n etanol. Prin folosirea unui compus hidrofil uor, cum ar fi etanolul, cele mai multe dintre compusi parfumate din materiale ceroase surs pot fi extrase fr nici dizolvarea a moleculelor fragrantless cear. Absolute sunt de obicei gsite n forma unui lichid uleios.

Beton: Materiale parfumat care au fost extrase din materii prime prin extracia cu solvent cu ajutorul hidrocarburilor volatile. Betoane conin, de obicei o cantitate mare de ceara din cauza uurina n care se dizolv solveni diferii compui hidrofobi. Ca astfel de betoane sunt, de obicei, n continuare purificat prin distilare sau pe baz de extracie cu solvent etanol. Betoanele sunt de obicei fie solide ceroase sau rasinos sau lichide uleioase groase. Ulei esential: materiale parfumat care au fost extrase dintr-un material surs direct prin distilare sau expresie i a obinut, n forma unui lichid uleios. Uleiurile extrase prin intermediul expresiei sunt uneori numite uleiuri de expresie. Pomad: O masa de grsime solid parfumat creat de procesul de extracie, n care compuii mirositoare din materiile prime sunt absorbite n grsimi animale. Pommades se gsesc n form de un solid gras si lipicios. Tinctura: Materiale parfumat produse de nmuiere direct si infuzarea materii prime n etanol. Tincturi sunt de obicei lichide subtiri. Produse din diferite metode de extracie sunt cunoscute sub diferite denumiri, chiar dac materia prim sunt aceleai. De exemplu, flori de portocal de la Citrus aurantium, care au fost supuse de extracie cu solvent produce floare de portocal absolut, dar ceea ce au fost de aburi distilat este cunoscut sub numele de ulei de neroli. Compunerea parfumuri Compoziiile parfumante sunt o parte important a numeroase industrii, de la bunuri de lux, sectorul alimentar, industriile de servicii pentru productorii de produse chimice de uz casnic diferite. Scopul de a folosi compoziii de parfum sau parfum n aceste industrii este de a afecta clienii prin simtul mirosului i atrage-le n achiziionarea parfum sau un produs parfumat. Ca atare, exist un interes semnificativ n producerea unui parfum formulare pe care oamenii vor gsi punct de vedere estetic. ParfumierDe locuri de munc de a compune parfumuri care vor fi vndute este lsat la latitudinea unui expert n compoziie parfum sau cunoscut in industria de arome ca parfumier. Acestea sunt, de asemenea, denumite uneori ca o afeciune Nez (francez pentru nas), datorit simtul mirosului fin i de calificare n compoziie miros. Compoziia unui parfum de obicei, ncepe cu o scurt de angajator parfumier sau un client din afara. Clientii la parfumuri sau angajatorii acestora, sunt, de obicei case de moda sau corporaii mari din diverse industrii. Parfumier va merge apoi prin procesul de amestecare amestecuri multiple parfum i s vnd la formularea client, de multe ori cu modificri ale compoziiei parfum.

Compoziia parfum va fi apoi fie utilizate pentru a consolida un alt produs ca un parfum funcional (sampoane, make-up, detergenti, interioare auto, etc), sau comercializate i vndute direct ctre public ca un parfum fin. Tehnica Dei nu exist o singur corecta tehnica pentru formularea unui parfum, exist orientri generale cu privire la modul n care un parfum poate fi construit dintr-un concept. Dei multe ingrediente nu contribuie la mirosul unui parfum, parfumuri de multe include coloranii i anti-oxidanti pentru a mbunti viaa de comercializare i depozitare a parfum, respectiv. Basic-cadru Uleiurile de parfum conin, de obicei zeci pn la sute de ingrediente i acestea sunt de obicei organizate ntr-un parfum pentru rolul specific pe care va juca. Aceste ingrediente pot fi grupate n aproximativ patru grupe: Mirosuri primare (Heart): poate consta din una sau cateva ingrediente principale pentru un anumit concept, cum ar fi trandafir. Alternativ, ingrediente multiple pot fi folosite impreuna pentru a crea un abstract parfum primar care nu poart o asemnare cu un ingredient natural. De exemplu arome, iasomie si trandafir sunt frecvent amestecuri de arome florale abstracte. Cola flavourant este un bun exemplu al unui parfum primar abstract. Modificatori: Aceste ingrediente modifica mirosul primar pentru a da un anumit caracter parfum dorit: de exemplu, esteri de fructe pot fi incluse ntr-un primar floral pentru a crea un fructat floral, calone i arome de citrice pot fi adugate pentru a crea un proaspat floral. Mirosul ciree n Cherry Cola poate fi considerat un modificator. Blendere: Un grup mare de ingrediente care netezi tranziiile ale unui parfum ntre diferite straturi sau baze. Acestea s-au poate fi folosit ca o component major a parfum primar. Ingrediente comune includ amestecarea i linalool hydroxycitronellal. Fixatori: Utilizat pentru a sustine parfumul primar prin susinerea ea. Rini multe arome, din lemn, i baze de chihlimbar sunt folosite ca fixatori. De sus, de mijloc, precum i notele de baza ale unui parfum poate avea mirosuri distincte primare i ingrediente de sprijin. Uleiuri parfum de parfum sunt apoi amestecate cu alcool etilic si apa, nvechit n cisterne pentru cteva sptmni i se filtreaz prin prelucrarea de echipamente, respectiv a permite ingredientele parfumuri n amestec pentru a stabiliza i de a elimina orice sedimente si particule nainte de soluia poate fi umplut n sticle de parfum. Parfumuri Baze de -

n loc de a construi un parfum de la zero, multe parfumuri si apa de colonie moderne sunt realizate folosind baze de parfumare sau pur i simplu baze. Fiecare baz este, n esen parfum modular, care este amestecat din uleiuri eseniale i substane chimice aromatice, i formulate cu un concept simplu, cum ar fi iarba verde sau mar suculent acru. Multe dintre Guerlain Aqua linie Allegoria, cu conceptele lor parfum simplu, sunt exemple bune de ceea ce baze arome de parfum sunt ca. Efort utilizat n bazele de dezvoltare de ctre societile de parfumare sau de parfumieri individuale pot egala cea a unui parfum comercializate, deoarece acestea sunt utile n sensul c sunt reutilizabile. Pe partea de sus a acesteia reutilizare, beneficiul in utilizarea bazelor de constructii sunt destul de numeroase: Ingrediente cu dificil sau copleitoare, mirosuri, care sunt adaptate ntr-o baz de amestec poate fi mult mai uor ncorporate ntr-o oper de parfum O baz poate fi aproximri mai bune Parfum de un anumit lucru dect extractul de lucrul n sine. De exemplu, o baz a fcut s ntruchipeze parfum pentru trandafir proaspt proaspt ar putea fi o aproximare mai bun pentru conceptul parfumul unui trandafir dupa ploaie decat simplu ulei de trandafiri. Flori ale cror arome nu pot fi extrase, cum ar fi gardenie sau zambila, sunt compuse de baze de date din derivate din tehnologia headspace. Un parfumier poate de repede dur un concept de la o scurta prin combinarea mai multor baze, prezenta apoi feedback-ul. Uniformizare out marginile de parfum se poate face dup un rspuns pozitiv. Reverse Engineering Crearea parfumuri, prin inginerie invers cu tehnici analitice, cum ar fi cromatografia de gaze-spectrometrie de mas (GC / MS) poate revela general formula pentru orice parfum special. Dificultatea de analiza CG / SM apare din cauza complexitii de ingrediente de parfum a lui. Acest lucru se datoreaz n special prezenei uleiurilor naturale esentiale si alte ingrediente care constau din amestecuri chimice complexe. Cu toate acestea, oricine narmat cu buna GC / MS i echipamente de experien n folosirea acestui echipament poate astzi, n cteva zile, pentru a afla multe lucruri despre formularea de orice parfum clienii i concurenii pot analiza cele mai multe parfumuri mai mult sau mai puin precis. Parfumuri antice sau prost conservate n curs acestei analize pot fi, de asemenea, dificil din cauza degradrii numeroase de produse i a impuritilor care ar fi putut rezulta din descompunerea compuilor mirositoare. Ingrediente i compui pot fi, de obicei exclus sau identificate cu ajutorul gaz cromatograf (GC) smellers, care permit componente individuale chimice care urmeaz s fie identificate att prin proprietile lor fizice i mirosul lor. Inginerie invers de best-seller-parfumuri de pia este o practic foarte comun n industria parfumurilor, datorit simplitii relative a echipamentului de

operare GC, presiunea de a produce parfumuri comercializabile, precum i natura extrem de profitabila a pieei parfum. Problemele de sntate i de mediu Ingrediente de parfum, indiferent de origini naturale sau sintetice, poate provoca toate problemele de mediu sau de sntate atunci cnd sunt folosite sau abuzate n cantiti substaniale. Dei zone sunt n curs de cercetare activ, mai rmn multe de nvat despre efectele parfum asupra sntii umane i a mediului. Sntate Imunologic Dovezi n reviste arat c unele parfumuri pot cauza reacii astmatice la unele persoane, n special a celor cu astm bronic sever sau atopica. Multe ingrediente de parfumare poate provoca, de asemenea, dureri de cap, reacii alergice cutanate sau grea. n unele cazuri, o utilizare excesiv a parfumurilor poate provoca reacii alergice ale pielii. De exemplu, acetofenonei, acetat de etil [necesit citare] i aceton n timp ce, n prezent multe parfumuri, sunt, de asemenea, cunoscute sau poteniali alergeni respiratorii. Cu toate acestea, acest lucru poate fi neltoare, deoarece prejudiciul prezentat de multe dintre aceste substane chimice (fie natural sau sintetic) este dependent de condiiile de mediu i de concentraiile lor ntr-un parfum. De exemplu, linalool, care este listat ca un iritant, provoac iritarea pielii atunci cnd se degradeaz la peroxizi, cu toate acestea utilizarea de antioxidani din parfumuri sau reducerea concentraiilor poate preveni acest lucru. De asemenea, prezenta furanocumarina n extracte naturale de grapefruit sau de telina poate provoca reacii alergice severe i de a crete sensibilitatea la radiatii ultraviolete. Unele cercetari privind aromatice naturale, au artat c muli contin compusi care cauzeaza iritarea pielii. Cu toate acestea unele studii, cum ar fi cererea de cercetare IFRA c opoponax este prea periculos pentru a fi utilizate n parfumerie, nc nu au consens tiinific. Este de asemenea adevrat c, uneori, prin inhalare este singura care poate provoca iritarea pielii. Carcinogenicitate Exist dovezi tiinifice c nitro-mosc, cum ar fi xilenul de mosc poate cauza cancer in timp ce ingrediente comune, cum ar fi anumite mosc policiclic sintetice, poate perturba echilibrul de hormoni n corpul uman (tulburrile endocrine). Unele aromatice naturale, cum ar fi absolut muschi de stejar, conin alergeni i compui cancerigeni. Toxicitate -

Anumite substane chimice gsite n parfum sunt de multe ori toxice, cel puin pentru insecte mici, dac nu pentru oameni. De exemplu, compusul Tricyclodecenyl eterul de alil este adesea gsit n parfumuri sintetice si are proprietatea mpotriva insectelor. De mediu Poluare Moscuri sintetice sunt plcute n miros i relativ ieftin, ca atare, acestea sunt adesea folosite in cantitati mari pentru a acoperi mirosul neplacut de detergenii de rufe i multe produse de curare personale. Datorit utilizrii lor pe scar larg, mai multe tipuri de substanta sintetica, au fost gsite n grsimi din lapte uman i, ca i n sedimente i n apele Marilor Lacuri. Aceti poluani pot prezenta suplimentare pentru sntate i probleme de mediu atunci cnd intr diete umane i animale. Specii periclitare Cererile pentru materiale aromatice, cum ar fi lemn de santal, Agarwood, mosc a dus la disparitia acestor specii, precum i a traficului ilegal i recoltare. Sigurana regulament Industria parfumurilor, n SUA nu este direct reglementat de ctre FDA, n loc s FDA controleaz sigurana de parfumuri, prin ingredientele lor i cere ca acestea s fie testate n msura n care acestea sunt n general recunoscute ca fiind sigur (GRAS). Datorit necesitii de protecie a secretelor comerciale, companiile rareori dau lista complet a ingredientelor, indiferent de efectele lor asupra sntii. n Europa, de la 11 martie 2005, listarea obligatorie a unui set de 26 de parfumurile alergene recunoscute a fost executat [33]. Cerina de a lista aceste materiale este dependent de utilizarea preconizat a produsului final. Limitele de mai sus, care a allegens sunt necesare pentru a fi declarate sunt 0,001% pentru produsele destinate s rmn pe piele, i 0,01% pentru cele destinate a fi indepartata. Acest lucru a dus la multe parfumuri vechi, cum ar fi chypres i clase fougere, care necesit utilizarea de extract de muschi de stejar, fiind reformulate. Conservarea parfum Compuilor parfumai n parfumuri va degrada sau rupe n jos n cazul n care necorespunztor stocate n prezena: caldura, lumina, oxigen, materiale strine organice Conservarea corespunztoare a parfumurilor implic pstrarea acestora la distan de surse de cldur i stocarea lor n cazul n care acestea nu vor fi expuse la lumin. Un flacon deschis va pastra aroma intacta pentru mai muli ani, att timp ct acesta este bine pstrat. Cu toate acestea, prezena oxigenului n spaiul cap factorilor de sticl i de mediu va fi, n termen lung modifica mirosul de parfum.

Parfumurile sunt cel mai bine conservat atunci cnd este pstrat n sticle de aluminiu de lumin etane sau n ambalajul original atunci cnd nu sunt n uz, i s frigorific relativ temperaturi sczute: intre 3-7 grade Celsius (37-45 grade Fahrenheit). Osmothque, un conservator parfum i muzeu, pstreaz parfumuri lor n recipiente vidate cu argon de aluminiu la 12 de grade Celsius. Dei este dificil de a elimina complet oxigenul din headspace de un balon stocate de parfum, optnd pentru dozatoare de pulverizare loc de role i deschise vor reduce expunerea sticle de oxigen. Spray-urile au, de asemenea, avantajul de a izola parfum intr-o sticla si impiedicand-o sa amestec cu praf, piele, i detritus, care ar degrada i altera calitatea unui parfum.