Sunteți pe pagina 1din 301

'I'i,f':"

'.
c. -"",
.
r-, 1
\ l'f

:'YJ"'\:


CUPHI\,S
r
!'
.vlanualui a [Oft analizat pJ'lJpm peut ru !Juhlical'c dE: cat re colcct ivul
;'1,
Prdaiil. 3
'<Catr'drpj de Gentehnica fi Fundatii fi Consiliul ])fofefoi'al al Facult at ii de
II
, ." .
U I ntrnducr-re o
C6Jl'tr-ucjii Civile, Industrials :\gricole av iza! Biron1 Senatului

1'Jlstitutului de Construct ii Bucurcst.i
C2p. 1.- Xnpuni UCllcrale despr e rod .
Ii
1.1. Bodle magmalire. ,., ",,, .. ,............. . "" .. ""
1.2. Hodle sed i mentare , , .. , . , , , , .. ' .. , , .. , , .. , ..
1.3. RociIe mctamorfice .. ,...... . _.. ""'. . "' ,, ,.
"
1.4. :'Irodnl de formare a parnlnt uri lor . .. , , , .. , . " .. , , .. , .. ' 19
1..1. Principalele cat cgor i i de pamintnri. . 21
,
C:.1p. 2.: p;I111h:turllor -' .
'11
2.1. Granulozitat ea parntnturilor , " '.'." , ., ,,' .
:',.,-2.2. Compozitia milJcralogici'i a pominlllrilcr, ... , "......... . .
'C' 2,3. Fenomene de suprarai:1 Ja parnlntur ile argl loase , ..
,.' 2.4. Structura .. , , , .. , . , .. , . , '." , .

.- . "'- 2.0. Tndici geot ehnic i , .. ,."".. """" , , .. ,. ,J
il-.
Cap. 3._;,\pa , , .. , .. ,." ', .. , .. ,., .
:',\ 3.1. Apa legatii sau adsorbit a .. , .. ",., .. " .. , .. , , , .
1\
.Ii 3.2..\pa c:::pil2ra .
tl
'<I
.).3.3. Apa Iibcra (gravila\ionala) .. ,.,." ,.", ,., ,
":I..f. Presiune efectivA '$1 presiune neu t ra la . .. , , , . 58
tl 3.5. Acl iunca mecanica a aSllI'lra pfill1tntlllui ,. " , .. .19
It
--3.6. Filtre inverse. "'.,""' .. " _.. , .. , ' .. , .. " ,.' , .. -(12
II
,,_ioP:t!"
1..\,,[ 3,7. Apa sub forma soli da , ' ' , ' , (1,1
"4ft til
11
Cl1p. 4., Comportnre a pfUHinturilor sub : ,...... . . I::
Ii
4.1. Fazele pr ocesului oe defonnarr sub 12 pa mintur] JJ
," 1:,
Iii
p
,1.2. Coiuprestbflitat ea pamintllri!or " , .. , . 7:'
4.3. Conso Iidarca argilelcr _ " , ", . ". " ,. , "

'J'
Ii
8'
4.4 .. Hezislenta Ja forfC'e,are a p:iminturilor ..' .
..
L5. Ech i Iibrul masivelor (:c .. _," .... h.le
It
C3P. .) ('cr cetnr ea t rrrnnlu! de Iuudnr'e , " J2(
'l
u
ri
U '0.1.1. Scopul cadrul genera] a] cercet arii t crcnu:ut de Iundare ".. L.:{
5.2-. de prospect are a t crc nului . . . .
!i

5.3. 'v'olu nrul lucr.ir i lor pentru cccctarea t er er.u lut de '. .
ini!. _\lI\Cl})(;H.'\ t'
5.4. Prczen t {'!'t'llll:l1j ccfundnre .. < ". <
ITiTi" RAL\.IT.\

:-':.:1, ,}{'. fnl1dare l)-.l' p.ircurs.ul "r,i e:-.pj(;;1t5.r.d
JJ
,,;]1. OVlDJl'
r' ccnstruqiei
r1
,k
"' __ c,,_,,_, ..__ .. ". .. '
:,::--,,-<:-jj -;:::-7', :.: Or'
, ".' ". -
Stahilttatea taluzunlor iTl"",;msh'e omogene de !Jamlnf necoezlv .
6.2. taluzurllor in masive omogene de .. .
6.3. Vcriflcarea st3bilila\ii taluzurilor In masive ncomogene.. Metoda
GA. Etectul unui cureut de apa asupra stabilil:l\ii t aluzuri lor din pilmlnlllri
coezive , , , . 112
6.:1. Y'erHicnrC'[l sti1bilil:l.tii versant ilor con dit ii le fllprafrte10r (1(> a!Ui1C'C2re
predet crmiuat e . 113
G.G. Exccut arca stlpatnrilor ncsprij}:nil c ........................ Ii,}
I \qhmea lueriuller de ........... 1.fS
7.1. :,lod11ri 0,(: a :tqiunii asupra lucririkr de sus
t incre . , . lj"
Impingcrca in Ipo tcza plane dC' aluuecare . 150
7.:L fnlpillgen.O:l in ipotcza suprnfetelor curhc de alunccar .. , . 153
" " LoC'ri"iri de
8.1. gent'rale. ClasiEcm'(' , .. ,
8.2. Sprijl niri simple ,
3.3. Sr;rijiniri de Up mix t ,
8. L Palplanse ,'.....................
3.:'). Pe]'('\l ingrop.:J.p ,. ,
8.L-i. de pro ivct.are :1 <J(.
::3:i. TirD.111J d(! a!1rorarc... .
8.8. de ',.; ),'": '
1:::;:(;0<--- _r
.. , , , ,.,. IG3
, .. ,
,
'

,., . 1
, , ' .. , .. !D3
,..... . ' . If.',)
" . , " , . 71
. 176
ell car.. rct er tC!l'JporL-;r.. 193
" " , , ::i0j
: . :10t)
, _ __ " _ ,
Funrl .. qii "iut'iu(ime ... ..' :'; ..... : . : .:
Chcsoane deschise .'. ..-; '..- ' -,"
13.2. Chcsoane Cll iii-r comprlmat , " '" ,
13.3. Fundat ii de ,,2l11jltI1S3re sau Ilotant e
Cap, U. Fun.hult pc piloji ;i eo lonn e ' ,
... /: .... ;'.. -..::. :!}!3
'..'.':'. t ... 203
' , . 289
: . 0l)2
" . ' . 304
1-1.1. :--:otiuni ;1.:'11(,1"a1e. -Clasific:ire. Do mvrii i de ut i lizare " . 304
li.2..-\.k,itnirc:a , , . 311
1 LJ. Infigt'l'fa pilot ilor . , . .'315
1-LL Pjlop exvcut at i pc Joe prin bat ere .... , ... " ... , , 322
1-4.:3. Pi!ut.i cxr cuta] i Pt..' 1ltc pr:n Yl!:r3i"l!............ . . . . . . . . . :!20
11.6. Pi10p ex,l,tui:::tt1 pe lee prin Iorr.re , ' . :;30
1-1.7. Cornrulu) c&1it2-.tii jli}o\iJ'J1'........ . " .
1-1.8. Execu\}3 de a e;,::pC'td()j" co}o:;u1i.:1c,r .. 345
.0. r1iit'riLele categorii de pi lo] l , . 3-18
1-4:.10. Crit eri i pentrn a1cgerC'<1, t ipu lui de pilot .. , ' .
1-1.11. Pri ncipalc lc ct apc ill proiectarea 1.;11(:1 Iuhdat i i pc .. , ,
1-L12. Dl.:trrmir:<lrea pcrtuntc a pi lo tu ln i izoL:t,
Grupa de piJoti , "
pc f:an,te : . . . . .. . .. '
Cap.
(-:1p.
..
1;:),1. Tl-llnologia de a t.arctelor . '"
1:1.2. Dorncnii de ut i lizare u barr-tclor ,.
1:).3. Elemcnt c de prolcct are prntru fundatiiie pc
iG. Jlnlmn;"!Ui.{irca ...
in.i. 'Jr1:01" ..
IG.2. St8Ldl.tZ81l..'::.1 p;1;nintl1l'1)or
J G.3, pamtnturiIor .
1G. L 'I'rat nrt-a .1
J7. Fund<!f('a In (';;lldi\li -,:pCt:irtl(:, <!r !t)r('a ..
11.1. pc ,\t'lL.iJJdc ia llJ11t'zhe '
17.2. F\iUd2rn!. urj lH11ihll'j COnLr[H:pi 111;,lri
17.:3. Fund:1j"ca pe fCJ:n'te ccmpresibi''C.
17.-4. F'uLc1ar(';1 in rcginnl ;ei:':illic('- .. : .
.
.
:{il
,. 3ji
:fiG
;>0

3::;;)
-tei
110
IlG
11S
-jl S
.
I

.)0
;-;1
"J
..
\\
,J'
E\e(;qra. in prtlzcu!a,.-3-p:ii-1
0.1. , _... .. .
9.2. Ecrarie de
Epnisrncnh:
\J. L Drcnajc ..
().,J. 1"Ol1!liC pen1.ru 1:Y2C-l::lrC<! ;:Jpci di!l
;}.I). bet01];1ffa Sll]) ,
10. SO{hlHi fle:;jJfe funda!H
10.1. fll11U.ci.tiiJor , . ,
lC1.2. ntiliz8te b ]a
10.3. J..:tClpcJe pl'o;cctarii fnndatii!or
lOA. Et3pc1e e):l'cuUtrii fundatiilof
11. C:dl''l:Iul t('reBn!ni fie
11,1. C2p:.icltatc3. r,Jdanttl a iunu:1tiiL'r
_.. _ _
, . _ _.. _ _ ::B
21 f -;
21:.
2:::j
. " ., . 229
_. , , . , ............' '. '" ..
';" .J
.
,.: .
lUI.:r:lri ftl:Hi:21il]Ol" .. , .. 235
, " . 23G
, " , , .. 2.39
' 4 ' S-H
de . :':H
nep;l.rtiz<ll't'i.\ tlurturllor in ill!trjon:ll118Si"ull'i p<-li1}!;lt, ;5U
1l.3. C<:dCcl!ul .. .. . 257
11.1. ;llC'toctei :-,',t;';riJol' 13. CJicl:hd r;e fund31"{' ... 2(3
Can't. 12. Fnnd;qii dire-de ,1(. ..... ''::"71
LU. [":rctH,.'f dill zid:.1r;l' ..
r.+,
F'i.lrl.1atlih lin beto:l rani:"t ... . ;. u
FUlHhi\ii sub stilp1. .. ,
['.0,-:.1 :nu:: S!Jb ill'i. 2S-1
Rarllere :!;)
Ii
L :i r(,': 1e:'f':1 l:c!tnn;:Wl'p:;l
fi:d<:e :;i ..m.Le H!C .. , _, . j6
L1. Deter:-:1in'UI.:;l graiHll'JziUi\i; _. , ,. , . : It)
I.'2. l)l'tc'I'Jllin;irl';-:'1 grcrd;;\ji Yoh,mke :1 ':'cheh::tuJul . itO
1.3. Ddt:;"n}111<11\:,Q gJ('l1t<':'1ii Y'lln j1dmjntllli\'J".
U. Dt.LuT1inart.<! 1i .i ....
l.j. .. 1n lui i:e
].,;. Dt Ltrm: . '.:i:,'I t:, L' hI
).7. Vtrljk,n(';l \1..']1.']1 :t pri1:
1.8. .;'.-' ... _
LO. Dt'l( ]',1.;ri:,a'J. ('8j"::lar r: .
1.1G. .. ,':l Ij'-,rjl1i.::!:.... ra:;,ir;1'1cj}or,
1
',
'1
-:J:-'
.... ;0. i";,
en ern < ,1(;\J
: f'l
:1;:]
"
1.
0
.1
],11 'l!] ':2bc-;dr'-r.1 p;
(:rlo'n-;{ iT, c:l . :Cl)
r.; 2. Dei e]"'j 1", a ;[3
1.13. 1:J a 471
i
1
Iundare: III Iuudujillor; ..... :' .... : . 479
timp a. 'pamlnturilor argiloase saturate argi
" lelor) ........................., .' ..' , , 479
II.2. Calculul Implngerii active al reztstentei pasive a paminlulni ell ajutorul
tabelelor abacelor :-:"':' . 482
II.3. Capacitatca port ama a f undat iilor de supralata . 488.
IrA. Calculul rcpart Izarl i efort uri lor in Int eriorul masivclor de p1minl. . , .. , 5(13
II.5. Stabilitatea ccrnctcrist lcllor gotelmiee normat e de calcul ale pa
minturtlor , , , , , . , . 509
11.6. CaJcuJnl tercnuln i de fundare la starea Jiml ta de <ld0l"l113\ii , , 523
11.7. Calculul tercnului de Iuudare In. st area lill1it:1 de cnpnr it at e port ant a 5:J4
11.8. Condi\iilE' elcct uarii calculului la lilniUi al t erenului d(' Iun.lare .. 5ci8
11.9. Calculnl )1 alcatuirca Iundat iilor direct e de . 10
11.10. Stabihrca c:1pacita\ii port ant e pikd;'\\lui solivit a! Ill' IJ;1za rcz ul
tatelor incercarUor pe t ercn _" .. , , .. 557
JI.ll. Sbbilirea prin ca lcul a capaci t iit ii port ant e a pi lot ulul solicit at ax ial,
pc hnza prcscript illor , ' . .j
II.12. Stabiiirea prin calcul a capacJ\;i\ii portant e a piIot ului so licit at trans
versal , , .. ,.
II.13. Calculul clcrncnt e lnr rigide lnc:1strate in p[nnint . 580
1I.1,j, CalenluJ grupct de pilu\i . 5,Q2
Anexa Ill. ell (arue:terL5.Hd ::le unor utihlje pentru hU'fiiri lie iunJrqii utll izm e in
lara noastra , , , . 5S9
rrt.t. Utilaje cchipamente rt-alizarea de piJoti
Iorat i burcte , .
III,2. Utilaje }Jl.:'ntru pU1H.:'!"Ca opel":l a p1'in IJ<1tl'lC
saD vibral'e .
:JCJ7
IIL3. Ctilaje C'dlipnnlentc pellti'U compactal'C"3. de ;{(:incime :1 p:1111inlu
rilo!' .. . .. , . .. . . . . . GOa
IILL Instalatii dispozili\'C' lucr:-lr:lof dl' ->l:l!j:llhi'ri
epuisnlcnh: . '" ., . ..... .. ... . " .... " . . . !304
BibHugrnfie . _. . . . . . . . " ceo


'f"
"
[NTRODUCERE
Fundaiia reprez inta part ea din construct ie care pr eia aduse
de suprastructura Ie transmit e la t ere nul de fund are.
I'erenul de [urulcre est e aeea parte 1\ sco artei t erestre in cuprinsul careia
58 manif'esta influent a incarcarilor tr ansmisc de fund atii. Strutele care alca
tuiosc terenul de fundare pot fi alcatuite din roci conip acte s au din ptiminiuri,
. ,
Rocile compacte (roci st.inco ase sau scmistfnco ase) slnt car acterizate
p1"in rezisterite mecanice niari, de acelasi ordin de 1113ri111e sau chiar mai
mari decit ale materialclor de construct,ii artif'iciale (c3ramida, beton simplu,
beton arrnat , etc.). De cele rnai multe ori, fundarea constructiilor obisnuite
pe asemcnea roci nil ridica problcme deosebit e. La construct.iile specials
(baraje, tuneluri hidrot ehnice s.a.), Ia care presiunile tr ansmise de con
structie Ia teren sint foarte mari, cuno ast erea amanuntita a propl'ietatilol'
rocilor comoact.e din t.ercnul de fundare si st.abilirea modului in care acestea
se vor comport.a sub solicit.arile constructiei sint de 0 ext.rcm a import anta.
Studiul'rocilor cornp acte in Ics:atm'a ell difer it e !uC'rar-i inzincresti formeaz a
",biel'tli] unei discipline constituitii. in ultimele decenii, r\;numita JIecaniea
roc-i!cr.
Fllminll/rile sint provenit.e din' dezintegl'area pe cale fizicii 9i din alte
rnrea c.himica a rocilol' comparte. Paminturile constituie sisterne rrifa;:,iee.
F,',Wt salida este fOl'lllati"i din j)a.rtic.n!e minerale de djferite dimensiuni .. In
golnrile pa1'ti0ule se aflii apa (fala lichida), 8er; sau difel'ite gaze (faza
gaznasa). Inl1'e ceIe trei faze compo'nente se stabilesc care se mo Ic
6-iHuri
d ifica neincetat sub influenta unOI' factori externi. intl'e care incarcariJe
de constructii. Stud-iul }liimintlll'ilor in legitu1'a en dit'erite IUCf'dri
ingjnerc9ti constituie' obiectul denum-itc .1Icermieel pali1Lntl1rilor
sau Geatehnica.
Divelsitatca si (Iificultatea probleme1ol' IJe care Ie Geotehnica
dujV:1 alit din complex al pii.mir;turilor cit din multit1Hlinea
d,' "ituatii in care acestea pot interYeni 1a lucf<lrile de const1'uctii.
Situatia cea mui 0UmUlJa cst8' eea a piimintu.lui ca supcrt al construe>
sau ca term de {linda,e. RezifOtcntele mecanice aie paminturilor iiiiid
;llUlt rnai mici decit wateriiIlelor artificiale d,3 constructii, int1'e
portante Ale stn;ctu1'ii (zid11ri, stilpi, diafragme etc.) te:;:;n
tl'('1Juie ir:tcrpus un element. de repartizare a inc3l'ci'trilor -- [undaria. De
exclliplu, la ];,da din figuTil r fundal,iilt? tNtllsmit lncardrile sUlpilor 1a un
d,., ,ugilA. Dimemionijld supraJa1a de tr,8nsmitcre, proiectaptuJ lll'ma
e Sd aiba () ac.ope.rjre suficient-a fata de ,pierdcre a caj){[crlip'l:
portal/Ie a (de pild-a. [,rin a]U11ec81'ea in lungulUrlri supralr;\e
em be). La fel de il;lp0l'tCintii. este pl'obipma de/armo/iiIGT probafJllc sub incaI'
Uire ale stratelor de wb fundatie. 1Iltr-adcvi'lr, chiaro dad'l s'tabiJitatea fun
si neurrni:ii:'me ale tasarile I1l 81'i
normala a constructiei sau, a ut
urm are.jl a stahilirea adincimii de Iundai-e, a tipului dimensiunilor.'
Iundatiei, se are in vedere at it. critei-iul de capacitate port.ant a, cit .)i eel

I -, II ruillC
, I
II [I
;"Z - rf)>C"" ' '. " ',' c/,', ' ..'\'., ), ... , ...... J 1--.
'd<" -, l , -. 1"1In;";''''/
<, __ i__


FiU. 1. Ha la part e r ell Iundare direct a. Firl 2. Pila de 110d
fundnt3 p e pHoti.
de ..-\pJiC;jfeR. aces tor ciiterii rluce uneori 1:1. concluz in CP.. Iundarca
de sl1prafat5 n11 est e in.iicata..\cesta este. iudeosehi, cazul construct.iilor
Iuud at e in alhi.i iiurilor ,c;;{U In apropierea de apa, pe an11)1c1.Sa
ment e la car(J t2]'t-!1nl de fundRre est e caract erizat I{{ Sll}Jr-ufa!8. pi-in prezent a
Ui1lJI' deJJ1]i1t'1'i aiuv ionar rUtH'i.e cornpicsihile. De la pila pod din
;'i"l'l''' a ./ inc'o"''''j'jle l'l'j'j ,,1r- . . Ir ansrnise lllA l', urin IL rr. il:,l sint ' elemvnte '.1, de .. tun- .1 .rc.. '- 't-J.I
dm'e in auincimc. num it e pIIO{l, h un str-at de piet ris aflat sub p achetul de
pAnlJJltnri nisipoase J!utpJ'nic r1cdor-rnc-lhile..\legerea t.ipului .ie
pilot, st.rhiliica port ame. :1 numaiului, modului de di2PU
UtlJ8jUlui de PU1 't?1'e in (ljJ8l'S a pilotilcl' elen1t',nte esenti;jle
trclJuie ]'(-:zolY(-1.1.t: L1 proi:cL;:U'(.:(1. nnei fund[qii piJotl. _\JcBtU]}'ea construc-,
a este d::1r f'tll1C.:tia jJ8 C8.re () pan1intul
din jlHUJ :;i dG Li. rj1c1\i]ol' eft ill c8zuJ ptill1.iDfului de sub fun
r1atiA, din figura 1, aceea de
Sf< Dori.
o. La ]ucl';\ri 109!i1c
pamintul j,ntfl'Yine ca
'1(' cons/ruetzI..'. t)t:- J)8i'aJUI

,le din figura HYlnd cOl-prd
din pl:U111ni }i-'(',Ul. un
Flu. IIi:) par;:i;lL eli t'(, de din :trgilA (0 .('onsin1ctie
dan,:ate di;l ;.:.in1n]H) JlE'cc.sItli L1t'ntl->u 0
j.-:;t{,t:,,(' c:'i
t.' '-d_ '1 \\. .,u ....... ....., c:.
rp8, i:-( pl'l'iJip1i'f' ,J!' ;;'t-ntelJnic{i. forn1R optinl3. a talL!.
zuri]nl' fl.' rd. ;:i, ... (j;. :-de,2erc si 111 1llcTare a parrdn
;:r ;';', 1
rEo e l
o
-.
,SPF9\{I; t re
huie jdimerisionate, pentru;.a rez rsta: la sohcltarga;.; gepeI:ata" de( masivul. de
pa:m(nt:, din solicitare p,oartA.:
";;,".,. .
... ".:.. ,:,,',",
1 I '
Ii: , fg , . Po
I'.>:. Po I
nm:
J
I
I
I fj,
I
1 'j i II
! .. ,,/;:i$';,t....""i<"-'n..
FlU. 1. Zid de spriji. 3. Sprljinire sin1pltl a pc rc
tilQr unei sap:tturi.
Deseori, realiz area constructiilor sau a uno]' lucrari ingineresti (cum
sint , de pilda,. cele legate de exploat arva la zi 3. zac{lmintelol' suhterune).
impune execut area u nor taluzuri prin excavat ii adinci in teren (fig, 6) SHU
a 111J01' mod.ificari In t.aluzuri naturale (fig, I). In situ at.ii de acest fel, pro
hlema de h(U8 est.e tot 0 nroblema de si consta in ver ificat-e a
stabiliuuii t olu.zuhii saii a' oersttntului. r
Scurt istoric
lie rind au inccput :::J au trehuit , fir-esc" sa rezolve
Sl nrobleme de Iundare. ' .
" .Fundat iile pe piloti, care CUtlOsc. 0 mare raspuidire diversitate in zile!e
noasue, au or iginea in [Jilopi de lernn pe caie se ridicau locuinteleTa
custr e ale oamenilor pr-im it iv i. Prerlccescare ale b ar ajelor d igurilor din
paJ;T,dnt, Iolosite in -p'l"ezent pe' 3(:.1-1\1 au fost din pan1lnt

.....,

. , ....... !.


\ \\'"i
.
"" / - '
"'.......
,
' ....
FlU- ti. Dt,:b1'eu.
i ru
in Chin(l antic. cu rnii de ani erei !1.t 3::t r e. C>ln
'
st.ruc-tol'ii ;ti 'portuTilriI', dl'urnurjlor' aj altor 111C:l',1!']
z.;tiau facti rata aUt U[;:)f dificile de CUJl1
o ai'ali{ IlU rJUm,ti oC!'ie,i. Gum slnt. ,-,<.:le ale f811umitullli adlitH:t VitrLl\-jlJ,
C'it mai ales c,l ur;ne ale 11'no]',', din IncI';lri S-C!U 1';1slJ'at pili'<
in zjlele nO"ot1'(,. In lore"pondfnta ,jijilre lm;AratuJ T,:lian :;-i Plinius ("c,l
IT
J .1._"
act ivrtatea de
.
adurmdi' doar
In condit iile de
ce1e mai remarcabile
tui-ntn-ile de aparai-e,
caii m ari transmise la
a prelua in bune
busit, altele au
o t asare de peste 2 m in
sau vest itul turn
avrnd .ill prezent, a
Dezvclt are a
facut: din cele m ai
pirice, piin nansrn itere a,
exper-iente izvorit e
si fundatiei si nu
;lezvolta;'ea
numal' nu \'R fi
al XVIIlea
1."l
.; , ..'
,
de .J?cul{ii ,
construct din Europa;:in,pmnul'
al ' podurilor, a --decazu't trej3taC secolele'\I'rmiifoare
d egradarea r apida a vechilor lucrari,
dezvolt are economics si sociala speeifice Evului l\Iediu,
constructii au fost catedralele, castelele, zidurile
co nstruct ii caracterizate prin masivitate, prin lncar
t.ere n. Fundate uneori pe terenuri prea slabe, pentru
cond ij ii asemcnca imarcari. unele construct ii s-au pra
suferit t asari mari, ca de exemplu catedrala din Riga, eu
de ani, dornul din Konigsberg cu peste 1,50 m
(tampanila] din Pisa, construit intre anii 1174 1350.
tasare diferentiata de peste 1.60 m, inca uest.abiliz ata.
cunostintelor si a realizarilor In dorneniul fundatiilor s-au
timpun s.i pina in secolul al XVIII-lea ba:e elll
de la 0 geuerat ie cle constructori la alta, a u nei
dintr-o intelegere intuit.iva a comportar-ii pamintului
din st apinirea leg'ilor Jiz ice care 0 zuverneaza ; de acee a
lost ineeata' platita eu al CarOl'
cuna.seut, probahil, nicioclata.
AVIntul tehnicii i'ortificatiilor in scopuri milital'e a facut ca in seenlele
al XVIII-lea ingineri militari, in special eei d.e la cmtea re
geJui Frantei, sa se preocupe de formularea unor-reguli pentru calculul aces
tor eonstmqii supme 1a impingerea pi'lmintuhli. Este meritul lui Charles
A ugustz'n COillomb (17:3i3-'1806) ca, pornind de la luerari ale unoI' inainta9i
80i sal (VanDan, Bullet 9.3.), Si\ fi elaborat in auuI 1773, intr-un memorill
prezentat .\cadcmiei de $tiinte din Paris, prima teorie
impingerii eu larga aplicabilitate 9i in zilele noastre. Tot Cou
10m1) a formulat care exprima rezistenta la forfeeare a paminturilor.
In secolul urmator, TVz'lhum ./. .lfarqorn Rankz'ne (1820-1872), profesol'
la Uninrsitatea din Glasgow, a puhlieat in anul 1857 0 teorie a impin.
gerii pamintului echilibrului limita al unui masi\- de pilrnint semiinfinit
presupus a Ii omogen, granular (filra coeziune), incompl'esibil, supus efor
turilor date de greutatea proprie. Se obi9nuie9te sa 58 considere teoriile lui
Coulomb s.i Rankine ell'ept escnta mecanicii clasice a. pilmintmilor. Con
temporcmi cu Rankine au fast fizieienii Darcy 9i Stokes, care in acela9i an
1856 au publicat lucrAri pastreaza yalabilitatea 9i in prezent, refer i
toare la curgerc:a apei grayit3tionale prill medii poroase 9i, lespectiv, la
\'iteza de eddEre a particule]or salide intr-un lichid.
Caraetel'isticii pent.ru perioacla de inehegare a Geotehnieii ca \itiin(,'i.
pste 9i utilizarra uno!' l'ezultai.e obtinut.e in alte I'amuri ale 9tiintei. Astfel,
,
solutia giisiUi. In J 88.S de matel11aticianul francez Boussincsq (1843-1925)
pentl'U una din pl'oblemelc de haza ale Teoriei Elast-ieitatii, cea referit-oare
1a rJistl'ihlltia efol'turilor intrun merliu elastic semiinfinit, aetionut de 0
f(!l'iil concentl''ttli. apJic8ta la supri:\fata masivuiui. a fost este folositil 9i
in prezent la studiul sti'lr-ii de erort\1ri in tererwl de funJare asimilat ell un
mediu elasti,:. Studiincl pl'oprietf,ti1e pamintul'ilor argiloase folosite ca ma
terie prima in inchJ:'tria cel'amic:'i. sueJezul Attaberg a imaginat in anul
1911 dOUR in':.rlGil.1'i':Jmple IJentnl detcrminareil umiditiiplor in limitele
dr-ora pal1)inlul'iJe "8 CC'J:cj)fJr-t:i ('1 un eCirp plastic, incerciiri adoptRte lJlterior>
:i in cercettirile grot eLnic8_
c
, fU.IlSl aWloJ;'. pom
dente, sausaf at.r9fe" ,ihlreI
de u: comisiera .urmare. a, 1
seriii de alunecari, de, teren; pal
materiale, Corn isia, condusa de, T;folrnar,;.fellenius,. a publicat-tn anuI
un studiu in care propunea a metoda pract.ica de verilicare a st abili
t aluzurilor. '
Cn moment important, consider-at. pe hun.i drept ate ca momen
aiinnarii : Geotehnieii ca 9tiinp: de sine staUitoare, l-a constituit apa,
in anul 1925 a tr at atului "Erdbaumechanik" (Mecanica Pamtnt urilor
inginerului de origina austriaca Karl Terzaghi. (1883-1963). Autor al 1.
studii eXJ)erimentale de pionierat asupra proprietat.ilor mecanice ale pal
turilor si al unei tcorii cl asice a consolidai-ii arzilelor. Terz.azhi a real
in u-atatele sale sinteze cuprinz.atuare ale asupra-pamintur
Alaturi de Terzaghi, contrihutii import ante la dezvolt are a Ceot.eh nici
priruele derenii ale acestui secol au adus Gherseoanov, Florin 9i Tito
(U.R.S.S.), .-1, Casagrande, Taylor 91 Hcorsleo (S,13.:\.), [I.-re!) (Ger-man
Caquot (Franta) s.a.
Crest.erca numarului sp ecialist.ilor in acest domeniu si extind crea c
t.inua a' csrcetarilor au Iacut n'ecesara cooperarea illtel:nationala. .\st
1n Ql1ul 1936 s-a constit.uit Asocz'atia Inlernationalii de .1fecanicaPaminlllr
Funda!ii care a organizat in an la 'Cambridge (S. U..-\.) prin11l1 C
gres international in aceastii disciplina.
DeZ\'oltarea Geotehnieii in perioada de dupa cel de-al dOi]('i\ rAZ
mondial este dell10nstratiJ. nu numai de el1 regularitate a mIl
r:oaSf eonferinte tiintifice. pe plan monelial, regional 9i national sau de
manll mare de publ1eatii ci, .inainte de toate, de lucrarile de fundatii 9i e,
stluqiile de p:lmint realizate in conditii din ce in ee mai dificile, C.ll j)(:J'!
manie din ce in cemairidieate. La aceastii clez\,o]tal'e isi aduc conti'i])u
:oi sp'ecialistii tii1'ii, noastre. Cu toate co>. primed creotehnic ,
i:lom{lIlia fost infiintat. abii'lln anu11939, in cadl'ul Administratiei Pnrturi
cailol' de pe apa (P,C.A.), din initiativa ing.' Anton C],
C:U\[1, doctor hono,ris causa al [nstitut'Jlui de Constructii in "
de dupa 23 August 18-'14 progresele geotehnieii in lara noastn'\ au fost l'Bpi
sub impulsul \'Rslului program de constructii cal'e a sc!rimbat.
t,hii noastre. Cu lncepere din anill 1950 s-au infiintat. unitali gc.:otC]lll
in institllteJe de. proiectare, sectii 'labor-atoare de geotehnica 9i fund,
in institu'tele de cercetiiri din domeniul' constnletiiloJ'.
In urma. Reformci iDva.tiimintului din anul 1948, disciplinele de g
tehnieEl 9i fundatii au ocupat IocuLcuHnit. in pJanul de ill\-at<lmint al fac
tiqilor s8ctiilor Cll profil de construqii, alJtllri de alte di,3eipline de hi
in fOl'mal'ea speeiaJistilor Ctl nregatire SlIVerjUara dill acest clolncniu.
ann] 19
/
13 s-a in de Constructii BuclIlPsti. Col
dra de F'llndatii. prima de acest fel ,'lin ta;,a. ale cae
dicIaG,tice, la fel ca '9i din colceti\'eJe <It' speciali! ate d"
'Tnstitutele P"litehnice din TimisoarR. L.1si si CJuj<'\ane'ca. <ill
11\1 l;umai let clifuzal'ca CllDostinteiol' de si ci .si ]a r,'c
zarea a nUl11<?lnilse IUCl',l.ri 'de 9tiintificii' in 'spi{]inul j;lu,juqi
iii and s-a la j,rima Confcrinp .\'al.i n:1" !:'\
("rcctehnica fundatiL urnl ellJ lH inf(:'l":aJe dp }!r"ltro de cor.t"(:!-int-l>
I .. Cca de l:l :1-a ConferJnta na\lCillrt);'l a ::i".'ut
in Sf.jptf:1YIJ:.1'1e ..\('(::,:le c;:, rJ.:.i\>';tn
_- 12'-:-:' _._0_
, . :.,':::::;'>'-'-... ',' _.,
SU."" ..... 'eu caract er.t'ehnico-st.iintif'ic _,. ....... ..
. prilejuiesc'; ample utiW' schirrihui-i"
proiectare 9i in\'ii1i'imint,' lucdnd:nemijlpcij) in;:iieesC'"
dorl1ehia;:'pI'eC\iiJiI inire; aces tia. .cei' din: domeniile structurilor-de, rezis
Jent,a;;ltelinologiei mec.anizarii etc, implicati direct in realiz area fundatiilor
9i'coristruqiilor de pamint pe amplasarnente cu conditii de tereri dintre ceJe
m ai v ariateo " . . .'
. Specialist ii rom ani au solut.ionat cu succes problemele dificile de f'un
dare ridicate de marile lucrari realizate in tara no astra In ult imii 30 ele ani.
cum slnt': Combin atul siderursric de la Galati, Comhinatele chimice din
:\Iagurele Tg. COJ;;hinatlll pet/oc)limic .\lidia-l\:hodari, arne na
ji'iriJe hidroeuergct ice de pe Dunrire de pe riurile interio are, sis ternele de
hidrcam elior-at ii din si Cuupia [h111I\1'ii. dezvnlt arca port urilor
dunarene santierelor din Const ant a, :-langalia, Galati. Braila,
Drohet a-Tr. Sen'r-in, podul rut ier peste Dunare la Giurgeni-Vadul Oii,
primul trcnson a! m etrcului Bucurest i. Jl161'i ansambluri de locuin te :'ji eIA
eliri social-cultural e pe pilmintu1'i sensibile la umezire la Galati, Braila, Con
st ant.a, Iasi, Tulcea, s.a. Specialist i 1'0111 ani din domeniul gc:o
tehnicii si f'unduti ilor aduc coutrihutia Ia realizarea unor lucrari impor
tante, cum sint : Canalul DnniiJ'ea-:darea \e8gril, no ile- poduri dunarene,
calea Ierat a Vilcea. metroul bucurestean, centrala nucleara
elf'ctl'icii de la Cernavoda, const.r uc t iile civile, indust i-iale, agricole pe 'pAmJll
t.uri foarte in difer-ite zone ale tarii s.'a,
In etapa pe care 0 stl'abate in prezent tal:a etapa a llnei dez
yc,]U\ri intensive, s2.rcinilc care stau Jll fa\a spctol'ului de constmqii
9i,
in
cadi'lIl acestuia, specialiytiloJ' din domeninl geotehnicii fundatii]ot; lii:Jt
de C0111p](":,\8..\mplele h:criil'i de invest iiii;' cum siat, de eXE'mplu,
cele neceS,)l'p oen1.r\I punerea in yrtloan a resllrse]or de rnaterii Drime' si de
o
enel'gie: impu;] 'l'ea!izal'ea uno!' comtrnqii care sa heneficieie solutiide
fundal'e economice sigllre, ]luse ill operA en procedee de esecutie de maJ'
eficienl<.t Aclillcirea i r3spindir'en CUJ1C'9tilltelor de speciaJitate in o0'lleniul
geotehnicii s 1 fund at iilol' !'epl'ezinta in preu'nl in tara noastI','l 0 cond i\ie
principaIa a )'calizfirii tehnic in constructii. .
o ras]i1.ll1,]ere deosehiU( revine sDcialistile)r elin 1initiitilf' de exe('(l(.ip.
Luci'8rile cle funda\ii ;;Int, prin esc,'le'n\a, 11;cr8.ri eElrOl' ..
pot a'-ea ur111H.ri cJezastruoase prlltru construe\ie. La fundatii, in mult mai
more m8SUl'8. dedi 13 elementeJe de sUjJI'astructura, Jueri\rile -de I'epell'a\ii

coriso1idiiri :oint foarte dificile cilslisitoRl'e, iar in unele c3zuri de-a <ireptlll
imposibile.
. Cel'cetarea atentit a tprenu]ui de fundal'e, pl'oiectarea 1'ationald (j fUD

datiilor pentrl1 pl'eJuarea in condi\iile de tfren date a Incihd.riJol' de la cor:
sh\leJic, cs('cutia pxemplara a funda\ii]or cn ,tricta res)1EctEtl'e a nom]elclj'
tehnice CCIJ1S111Uii? obl1g8.1ol'ii l'ea11z81'ea unor
<i;)
care "I cor0"rnlndA t u(m'i1r eel'ilJtC'jnl' lle clmahijjtate. sigUl<3l1tii "i cRlit:ette,


.,

','
CAPITOLUL
NOT/UNI GENERALE DESPRE ROCI
ScoaJ\3 t.erestra este alcatuita din roci. Dupa modul ele form are, rccile
sc impart in I rei cl ase principale :
- roci m agmatice sau erupt ive ;
roci sedimentare:
-- roci metmnorfice.
Reparti\ia celor trei clase de roci in cddtuil'ea sco artei t ercst re este,
aprox imativ, urmatoarca: rocile magrnatice 5%, iocile sediment are 5%.
l'oeil" metamorfice 90%.
. t) l'oeil po at e fi definitit c a 0 asociaiic de nnn eralc. Prill mineral se il11e
lege '.JD corp natural, apros pe lntotdeauna anorganic, format din unul sau
m ai mlllte elemente chimice, ol1l.ogen, cu ploprietc'\ti Jizice si chimice con
st.a nt e in orice exemplar intllnit In oeoal\a t erest ra , din care Iormeaza.
Sint cunoseute peste 3000 de miner ale, de al caror studiu se ocupa 0 I'a
mura a geologiei 'denumita, ,\iumarul de minerale ell 1'01 pre
dominant in fop118.rea9i c?l1lportarearocilor. este. mull 111 2i red us: 25... 30.
. }\. linei'eJ,ele se.d.it'eren!iaz3., dupi'\ struct tIra intel'l18. -,- ('/'181(,1I'nl/ s:m amorta;
dupa' projUietatiJe' 'fizice, cum Sll1t Jilri/atca, clilJoju
i
, cli!oarw, lueil/l, dms
.lalfa (2,5 .. .3 gJcm
3
, 'la majoritate'a l11ineI8]e]or); dupe'! pr0l'rieUltile chimiee
- Culi/perlarea' fa!II de acizi, fa;ii de apa etc.. .
Dnpii. 'moduJ de foi'inare, mineral ..]e se clE.sifil'8. in mil/erale primare,
lli'isc,lte odatA eIJ intreaga c]asa de minerale din care fae parte, minerale
sccundcire, fmmate prin degradarea minel'alelor prim are, Dupii ponderea
]li'; ('61''''0 r..u" in compozitia IJnei l'oei, fl1inenllele se impart in iliincrale prin
e/pai!, cc,re "e intilnesc In procentele ceJe m"i mari' in 10C'3 ii definpsc pro
prietfqile de baza, 9i mineraic accesoril. '
Din [Junetul de \'edere nl c'ompozitici nlinel'alele sint' silicaii
(feld!'pati, arnfiho!i, pil:oxeni, mice), silica!i dC,f!fadali (min<:raJe 8rgiJo;;"e
:;i eare.cteristiee rocilor metamorfi<:e - serieit. <:1ol'it, talc, "erp'2!;
tin), o.1'l:::.i (cual't), carbonaii (calcit," c1o]olllit). clomri ("are gem<'i) , sllifap:
Fte.
,. 'HCljJOl'tlll'j]e de fnnna, de cristuljnitate, de marirne rf'Jntiyci. Jeg{flurile
dintJ", miJierakie eomponente defineSG slruelura unei roci. Dn]','! gradul c]f
crisUdinilate, strudurile se impart 111 /'l)cli l'ste comlJlet
In ill inel"Rle perfeet IndiYidualizat.e) IIC/71icris!uline (0
din minr'r;1]c. 'lJine cI'istaliz:clte. plnte,e' j'1tl'-0 masa amorfa). DI1));), ])l,\rij,'f'a
J a se ..:TO fllda rrl , in care 1Tlil1e!'oJe1e
C(ln11 (tJ;t:"nt..e au dirnen:-3iuIli, 3proap2 unifol'D1c'. IiI:;r/;rii.'cl. in
>'C' n1;11'1. biqE dCL.-\-C,1t:l1p, l1",lr-(1 de il1)(:i.
de jn A :llinel'nlCl(,!, je,C!l{';'Cl 'tlnei C'uci_
Pl'il1c,ilJe-J('lr 11jJuti de sillt: atunci lind' nu ;:-:-p n:(:1
(,' ciljd J<,cn QO]t)l i Z)
c.ind rnlneraiele E;-B.U dCf'la:::nt 1n fU1UJ;1it-e ('.lfJd
slot
,
in l);..r'n\p]-p.
,
aSC7-,dte
,
'
----'--'- _. --"--"-'
..- -'--"- .- .-- -- -'"
.-* .', "'--:: ._.'''.
MAGMATICE
au luat nast ere pi-in consolidarea rnagmei, fopitul'a
af'lata ill int eriorul pamintului, la 0 temperatura de 1000 ... COI1Sti
t uita dintr-un amest ec de silicati oxizi, saturat i cu vapoi-i de apa cu
diferite gaze.
Dupii locul unde "'-il. produs consolid area IMlgmei in scoait r. pi'imintului,
rocile magmatice se impart in:
- roci m agrn atice intrusive sau de adinciine, la care consol irlarea magmei
:;-a pi-odus in interiorul scoaitei, la mare adincime, caracterizate prin structuri
holocrist aline granularp:
-- roci magm at ice efuzioc sau -Le suprafatd; la care consolidare a s-a produs
de asupra sco art ei, caractor-izate prin strucl uri hern icrist.aline si porfirice.
Textura tipica iocilor magmatice este cea masiva,
Principal a caracterist ica a cornpoz.it iei chimice a rocilor msgmatice est.e
ccnt.inutul III in st aie liberu san in conipusi (cuart ;;i diferiti s ilicat i).
Dupa coritinutul de SiO" expi-imat in procente din greut ate, rocile magma
t ice, alit intruzive cIt ef'uzive, se impart in: roci acide, avtnd Si0
2
> G-'J%,
rcci intermediare sau ncutre. avind %< < (i&%, :;;i roci baiice. avind
< 50
c
;S.
Cele rnai relJrezentatiYe tipuri de roci maQ'matice il1tmzin; ;;int '!}'((nltlll
(aeida), sienitu/ '(neutral gabroul (bazicil), ia; dintre cell' efuzive dadtlll
(acida), wide::.itlll (neutra) 9i Dazaltul (bi',zicii). Ftocile magmatice pot fi reCllc
noscutedulJ8. aspeetu] cr;stalin, cl;]orile jlcstrite 9i structui'ile C2,ractel'istice.
Hoeile ma"m al.ice se ut ilizeaz?! i 11 cOl1stl'uctii ia elem entl' ((e
(socJuri, pile, ziduri de ebei, stilpi-coIoflne), la r;]acare in s('()]Jul'i decorati,'-e
sau suh forma de ca]upuri ori de payc]e 10. imbrae-amintile drumll1'ilor :;i de
piatr'a spar-tel le, terasamente]e de ('(lie fer8ta etc,
Rezistenl:a la comj)]-esiune a roeile'l' l11i1gmatief', Cart' "c ,ietermina in
,:ol1ditii pc cuburi eu IatlJl'l1de 10 em, in s\[H') sau
e"te foarle ll1alf', de ohieei de pestel 000 da.\/cm'.
Compe,!'la!'ea mmiyeJor lie roci Jl1cwmatice sub actilmea f:.o,ctorilDr externi
este influen\ilti\ de proce:'1Jl de fi'o:lIl1!;ltare primarii 'a acestOr loci. R3CiI'ea
'lI.;p;
magmei este illPotit,'i de a oar-eeare miqorare de HJ]UI11 de apar-itia, in con
%'-"'-"
"t.{
in cllprinsul 1Ocilor magl118tiee a unoI' fisuri fine, numite 1111crofisuri
primare_ ACf'stca 11\1 duc Ie, impii.rtirea maSiYlllui in zone ci e-onsti
luie doar ZOlle de llJai susceptihile dB a ;;e transfOl'ma, sub
4'"' ilctiunea 3genjiJOl' fiziei (-.-ariatii de temperatun'i. apa etc.)
teclonicF-, in fisul'i 9i cr-apatul'i. Djferitelor tipuJ'i de roci li18gmatice !e sint
. I:Bf'<1cteri,c:tice difE:Tite Dl0du1"'1 de ::t'pflJ nrc in blo(cri. ,\stfcI. sieni
'.J'
1ul "e de,fRG in pJ''ici. baZi-lltll1 in eoloane,
< ':0;.., i
,2. ROellE SEDli1ENTp,RE
Jn1r1r(!
a(lciJc :-:t'dlJilt i'C[)l'ci.lnL'i cJ'-I)ozite de prin
i1J1r-1Jl1 anun11t rnrdiil nee) a ei"(!Llunji UflOI'
i (;(-i lJreexisLe
1
J t l' , fiG pIin de !latUl'A. c11jnll('L; din ep08--Se,
in unLil U:l(':I' n::'l\ill';:':; Licdn,.Jic<L
, 0)
1.2.1. ." ,_ _'-j0
.\0este C-6'11hitu; n
er-oz.iunea pe cale fizica (dezagl',egah'l)saiichii11ica- (alterare)'a' altor rdci pre-
existents (magmatice, met amorfice; sail' chiac; sediment.ere).'. '--
Rocile 'sediment are idetritice pot Ii necinicnuite sau ciincntate.
Rocile sediment.are detritice necimcntate, denum ite pdminturi; Iormeaza
ohiectul de studiu al Geotelmicii. Principalclc -categorij de pam lntur-i sint
paminturite necoezioe paminturile coezioe. Dintre pamtntuiile coezive fac
parte, in ordinea desc-rcsc.lltofl!'e a m ar-imii elcment.elor cornponerrte : blocu
rile, bolociinisul, pictrisul; nisipurile. iar dint re eele coezive - pdminturile
9i piiminturile (LTgdonse.
Paruinturilor ca roci detritice necimentate '8 coresnund anumit e roci
detrit ice eimentate. Astf'el, prin cime nt ar-c a piet i-isuiilor "lOll minerale calca
r-oase se Iorm eaz a conglomerate. iar pi-in cimcnt ,rrl'3 grohot isu-ilor se Iormcaza
breciile. Ciment.area nisipurilor cluee Ja ap arit ia gresiilor care, dupa natura
liant.ului sint numite calcaroase, silicio ase, argilo;Jst', iar dupa natura mine
ralului predominant - mic&Clw.;wcuaqitice, f'eldsp et ice. Prill cirnent.arca argi
lelor cu carbonat de calciu marncle. In Junct ie de continutul de
carbonat de calciu, in procente din m asri , se deoscbcsc: a;-gi]e marn'oase (5 ...
.. ,20%), marne argiloase (20 .. ,35%), marne (35 ... 65%) marne culcaroase
(65 ... 75%).
categoric ap'arte de I'oci sedilllC'litare detritice sint Tocile TI'ZI;d/tale Ia
care proclusu] eroziunii riiminc pc ]oc sau este transport at In, distant.a foarte
mica, Factorii care influenteazii. viteza de degradare natUl'a produsului de
degradare sint: clima, tipul rocii-lilamii (roea in loc), natura cOl1di
tiile de cliendre (cllIgere a' alJei). acti,-itateA. bacteriiJor etc. Un nrofil cnrac
teristic printr-un cllprinde mai ll1ulte oJ'izont,J;'i Jistinde,
. Cli un grad de dezagi'egare rielicat 1a sUjJrafap redus la trecerea spre rOca
mama.
[eIe mai raspinclite mai' import ante I'lJci rezicluale fint -soll/Tilc, l'ori
aflatc nemijlocit la supn:fata SCOill'\ci a,-ind dr'ept CHactel,istic,\ distinc
tiva fertilitatea, care fayorizeaz,l dezyoltarea plante1or, De stndiul acestor
roci se arupa Stiin{a solulai Pulo!ogia.
Solurile sint forniate elin: 0 parte mineralfl, ('onlinind sf&l'imiHuri de rocil
altel'atii sau nealtcl'ata: 0 parte oT!Zallicii numita !lI11hns, rellrezcn(lnd combi
natii ol'ganice care au 'apiirut pri;1 aqiu!1C'a. \-ietuitoarelo/ din sol (hactt'l'ii,
fauna eiuperei etc,) asupra materiei ol'ganice: apii; ocr; cllfcrite
ga:e. Grosimea piHurii de fol este variabill\, depin:dnd de tiplll de sol (de
exemplu cernoziom, brun-ro9c-at de padlire, paelzol etc.) 9i 1'areori
to m. De obicei. eota de fundare a eonstrllctiiln1' este euhorit3 limita'
il;ferioi-lra a patul'ii de sol (numitii il) unele stl1'dii geoi ehnice pt1n.int wgdal)_
Pelitru unele lunari de- cC'llstruqji, l'Unl sin\. drurnnriJe. c;'iile feraie,
prolnietiitilm' p:Hnrii de ,o!- impnrlimt/L Jel1arecC', de ;,pgulil,
<'leefte lUCI'ar-i fundate chillI' in ('Uprinsl,) "e-stci p?!turi, Te'U,daLl co]:]]
Sel"-?l?le uneori J11f1tt-I'ial pentru f'<:'aJllHi'l?a lllr:/)lut.lJTilcn'.
1.2-_2. RoellE SEDIt-iENTAIH, DE CHIf'iICA
.\ceste !'t,lci furnliJ,t j)yin jl'i'C(1))ll;ll't'f" e
in apoasc. cn ur-rnare R cre91(;1ji C(1ncflntI'Atie1' .:1
CH.IJUl.:i SHU i1. fnghet1.11ni. sad cl :ict;ltnii sa') e::azr-' x
::c]utiiloe ap(\Gse. J" '. .'-
.,.r- ..- ....
j u -". - flj
..
".' :i:':-;:;.roci d;qjlepipitatie, chi
rn
iq8, marina, form ate in allele marilee "si
,:'; ",'"
:">C',l;?ci' fOr?l'alJ lacq,I:i!O(
sau 19- gura, Izvoarelor (de cret alacustra, tuful c alcaros}.
Inttlnite tn cuprinsul t erenului de uncle din, ac:'estej-6ci, pot
ridicJ'pi'ohlenle' dilicile. Astf'el, tninasivele de sare geml scm-de ghips se pot
f'orni a jll'in"aqiunea apei goluri s au caverner-ar-e proyoaca- t asari m ari ale
ccnstruct.iilor afIat e deasupra. Sub actiunea apei infiltrate de 1" ':':llprafata
\
sau a inghe\ului, m asivele de cret<'l. "e rot iJJ111Uia, micsorindu-si mult, re
zistfnt a.
1.2.3. ROCILE SED1MEI'-lTARE BIOGENE SAU ORGANOGENE
_\ceste foci se fonnef,Z{l in urm a ;'tctiYitAtii Ol'(!'Anisplelor (p lant e
a nirnale}, Itocile biogene se imparl in:
- roci acaustobiotitc (care nu ard}:
- ron: caustobiolite (cue ard).
Hocile acaustobiolite pot fi calcar-case sal! siEcioase,
. Hocile calcuroase (calcarul comp act , calcarul det rit ic, calc.u-ul cochililer
ot c.) au. text.ura m asiva sau str-at iiicata, sint in de cnloar-e alba
g'51bllie se utilizeal.a in constructii ca pial1'a de var',pialr'A de const riict ie,
11'1 at.eriepriina 'la Iabricarea cimentuiilor etc. Cinc! rocile calcaroase SJ? int.Il
nose in cupri nsul terenului de fund are, trebuie ,,2( se aib;\ in \'ec!8rc'pl'oprie
t atca ca]carll]ui de a fi dizoh:at de apele continind acizi,' proces care dnce
la fohJl.areR. Ik caverne san de golen'i (c3I'sturi) ce, trcbuie 1n ]',od' (,hligatol'lu
o0tcetatc' Jnainte de executareft U)!1stl'uqiilor pe asemeneCl i1rnplasanlente.
Din'tre TUcile silicioasc ceil Illai c:unoscntcl este dinlomlud, utiJizat in spe
eiol ca rnatel'ie prima pentl'lI fClbric8.rea carAmizilol' l'efl'[,c!al'c.
PriricipdeJe tipuJ'i de foci camtobiolite ,int: iIlT(;n. Ciirln;nii ?i bitwl1t'/,dc
(titei. gaze nalurale, Turh3 S>2 forme:nii in m(:cesul de jnearho
(\mbogatire in carbon) a plantekr ierboase rLin l',giunile
lacuri sau Es1e un material fih,os, de CU]Oc.l'C 11(,'1g'l'a, f08.1'1e permeabil
fQarte compresibil. OqJOzitele de tl1l'hiircprrzinl<'i de fundare
,UEC',0ptibile de' a ]Jroduc:(' tasi'iri mari. fir suh inciiI'ci'j,'i suplimentare
ek constrllc\ii, fie nuroai 'lib dech1l gl'eut{\tii Sl1'8t,olor anate. dE-a,supra'
..A
: ... 'l t llrbei.' '
F'uncJA.l'ea camtfl:qiilor in reg-iuhi Cll c31'1w11i1'\'1'8 (mllnert'.
in general) Jloate ridi,a, de prohle-me dificile. (LltnritJ
de tc"ren Pto\;'ocate exc.'={Y':=i"tii1(,
i" "
1.2.4. CARACTERIST!CI GENERAL:: AU:: ROC!LOR
..
l) l':)cil(jf' .,:trof:/'-collU. dc1.ica dcpu
in ::tl'ate :3tl',<:til;l e 1111
"J;!;' (I bnUlllita 0 const<11JL1,
lrlll'-O pe.riuchLi in Ca.l'C nlJ
:l1odifical. :'cll! ,ll] slll'(,J'it.]l](ldifj";\i,i '0 :;IUt ;e:c'i ,'i J'Q,.ilcr
n constituie [(Jutid elP (,(+l1tin (0.5:",'(('. ""'-:1'f\0
_ -' 1 .' ,.' .....
S(HI ti1l1 tl't'L'1.-dliJ 'jjtnt ...<t r{)cl1(-4r
j}I:.f}S.
l;et n rrl'UDCI::3l'"U12 dupJ. ('Il!()rr"lf u:n'!(}ro/l> !Jf;lJ1
loS:,
Hocile.rnet amorfice, provin, din,
matice si in special acelor, sediment.are, ca urmare a schimbariloi- condit iilor
de presiune,. temperatura, chimism, Ansarnblul noilor, conditii, .. denumit
metamorfism, duce Ia : 0 recrist alizare paqia]i'i san talala a rocilor, schimharea
compoz.itiei mineralogice chimice, api'lI'itia de str-ucturi textur i carac
t eristice,
:'1elamo1'fisml!1 poal e Ii de contact, atunci cine! 5e produce la contactul
cu roca In lac al unei tupit uri magmatiee ill ascensiune, sau general (dinamic),
cind S8 datoreaza miscarilor scoart ei (tpclonice). :'1a1'ea majorit ate a rccilor
met amorfice se Ionneaza prin metamorfism general.
Dllpa intensitatea cu care se manifest.i rnet amorfismul genel'al se deo
scbesc, pornind de la supralat a sco art.ei, trei zone:
- cpi.zon.a (0 ... 6 km), (;\1 t.emperatui-i de 0 ... 200C, ill care meta
morf'ismul est e eel m ai slah :
- mC.ozona (G ... 12 km), eu temperat uri de 200 ... 400'C;
- catazona (12, .. 30 km), cu t.emper aturi de 400 ... ;ooee, ell meta
morfismul eel mai int ens.
Principal ii agenti de, metarnorf'ism siut :
- presiunea litost atica (data de gTeutatea str ateloi- de l'oeil de de a
supra), minima in epizona, maxima in cat azoua ;
- pcesiunea oricntata tangential, maxima in epizo na. nula in catazoua ;
- diferite fluide - apa (in' speoi&Jin epizona); vapor-ii. gazele, solu1iile
pr()\'enite din Iilagma (in meZ(!zona $i ratazann).
I\ocile metamorfice se caracterizeazii, in general: printro struc'tul'ii
lzolocristalilla. Tex(ura tipica pentru aeeste roc,i este cea car6,cteri
zala jJl'in dispuneJ;'eain strate paralele. $istllozitatea coincide uneori eu s1.1'[\
tificat.ja rocilot' scdimenlare din care au nrovenit rocile metamol'fice.
r:1rillcip,:J,!ele t.ipUl'i .Ie )'oci sinl: in epi:onii.-:-;
(st'ricitos, t'llJl'itos, gralito,s etc.), ardezia, formate prin metamorfozarea argi
le]o:,: in 1!I(':'OWlIG - cuar\itele (dill ,nisipUl'i). $isturile cI,iqR.
lir,,': in catuzona - crlognaislll (proYenit din rocl piwagnaisul
(pr'oYenit din roci :'Tarmura, ill difel'itE: Yarieti'iii, se fOl'meaza
J'1';lJ 11lelamorfoza:ea c(lrbonalului ely eakiu.ill toate trei ZUlle.
1.4. MODUL DE FORM,A,RE A ioAr1iNTUR1LOR
....:e in Hl'J11H llJJui l0J11plex in
:-e faze pl'incipnlf: el'Oziuf:eH. lJ'.'ln:-:pr.rtllJ .?i sE'dinF-r.ku'ea.
1.4.1, EROZIUNEA
ErOliu)i(?il poate fi d-' lIe il ("[rOS(l<3 de pp{t
HI de atrnosfr:l'icd
"('n'O "i rle' y"iR.liiJe l8"lJle'rf1" ",,,1 ,'" 't' ''I';n (';j,; 1_1'l\" j j) C'_'- <..1., , _1, jJ J, . _, . .... <
t::1i'0d. a cornlHtl't(' {;), {;eSc}1}<terea rnlc.rC.rjSUJ llur
fl('jjW1Cd plcn,njeii a :i)',ei nairumii. ]n 1';.'\l1') .. jot m;11'e;:te H,h,mul' ljrili
, 1. J,'
-
'(1"
"Intill constituie agentul de
.':;: - .
etc. atrnosferica
, cal ac}iunca a (rillri,
tor'enti)i:a'ghetarilor,,,il apei rnarilor, constitme cauz a principala a desf'acer-ii
rociloi-rriasive in' blocuri; apoi a farimitarii aeestora in parti din ce'jn ce mai
inid/pina la dimensiunea hobului de nisip, ;'\(?est' proces, numit dezagregare
rZ:zidi,:'este de natura cant it ativa, avind drept rezultat do ar modif'icarea di
mcnsiunilor particulelor. Dezagrcgarea fizic;'i est e urmata sau se poate produce
simult an eu un alt proce,:, dezagregarca pc ('(I(c chinucii sau alttrarea. Schim
b area prcdusa prin alt erave este cantitatio - p'articulele sint micsoratc in
cont.inuare, put i nri ajunge la dimensiuni coloidale - dar calitativa, f'iind
ill50titii de mcdilicarea cornpozit.iei chimico-mineralogice a particu1elo1'. Pe
m:easti'i cale, mineralele prim are, :'int {eldsporiz', se transforma in mineral
secundar? Sill! mgiloa"e, avind alta compoziti> chimica alte propl'iet8.\i.
Azentul eel mai act iv in proccsul de RItel'ai'''' iI cnstituie a1)([. nrin ncb,
u ni cum slnt : hidrotarca (2b"orb1;ia de apa in moleculcle
hidroliza (ctesfacerea mo!ecu!elOi' corpurilcr chim ice si asociere a 101' Cl1 atorn i
de si oxir-cn din apa), dizol
[u:.cii,l i.: .urca . iune a " _ '. ;: JI..:l.: (""1 c. 1_ )1, .. 1..
1,,
J
.---- 8aruril';IJ' ccntim.t e ill ap.l etc. :'v:este
SUPl'..1f:'l\3
act iuni ,HI luc 1a suprafat a de contact
Lat.ura cul.u- Xumarlll de 1Zltenl!;1 in
lui, in ern cubilri :r;cntru dint re pait iculele m ineiale si m ediul
i
m
1/rm3
In
j
i J1l'Unj'11'c)tOl'. ell cit part iculele si nt m"i

fine. ell alit ,oujJrafata eXjJusa inlen
1 1
1 10- 1 1f]2 f3 1 i
"itatea proceslllui de allel'are sint mai
1 10-2 . IU
6 i) . 10-2 ; rnafi. P?ntnj c:xpri]\lC1l'Ca cantitatiYi.1
i
1 . 10' (i' 1\1'1
dJ"c',::ie.i Ll2pendf-1l1te utiljzeRza notil1ne8.
1 . 1 ii
de.."llpra!a!il :-;pCCl/cti rqin care sr.: inte
1 . 10'5 10" liD
1 . 10-
6 lOU SOU le2'e l'i3..TiPflU} dlnlre sllprnfnta latel'alA
1 . 10-
7
10
21
'_lnOO
L\ miner'ule pC'
Calc ,1c'2"te'l J1 (lCl1P:'i.. Odele din t,)])e
luI 1.t ilustI-eazli rnodld in carc S1111l';.-::.f<-:qa IHt0ral2i toL:;J,q a uno}'
IJaeticllle considerat.e de 1'01'1D6. ubicJ. intr-llll \"011.11n de I cnl
J
. pe l
rnasura JatLll ii clIbului.

1.4.2. TRANS?OR.TUL

In faza de tramport conlinua de mJ.run\ile incepuL j'n cm,,,,r!
)-"
f(-i.zei de eroziune, asociai (U lrj(!difiearea fOITn,?i !lartit:.:u](-]OI' ell un i:leeput.
sortarc. Principalij agenti de trJH"]1c>rt :,i\1t:'
-- care J1;).}-ticulek,!' ;::..!it 111'i:1 :':;(\lunp E1PcarI1(';,:1
'"j
dar mai ales pJ'in alt('J'i!I'e: i'drlicuI8]e; 'le lJi"jp si pietri;;
[-oll 11l11C!Jii t't-te Cf('(:tlll .ie (J;:-:te par
t'ic,lJ!r;,le 1J}i.1ri depu111ndu-sp ('. Je (lj:ltjj:
-,- ghql.Irii. cd rn:)l-L1j\;!'. ,.1:1.1'
c-ste 1 I'pr"ldV r:(' (1-: ;-!;-J rl1;lchiile
colt"Ul'oa;38
-- gra(!ifa{l"o, 1:1 ,'cn"c iIJi(:JJ!:Jiatt:d de pHl:ta tPl't:.
n;Jhll; nljc:,cr;:l'p,t ..l1f:;lcq-' S8 ]l:-'ll' ,:t1 _:h 1:
fCllTfH! en S<:l:l

-
alit micsorarea: particule]or, cit 9i', sort area sint, importante; .particulele an
..
muehii rntunj ite,' iarv fetele sirit- zgiriate. ," '
1.4.3. SED1MENTAREA
Sediment area, adica dep unerca in straturi succesive a materialului
rez ult at din eroz iune, se poate produce in aer (sedimentare sub aeriana) san
in apA (sediment are sub acv at.ica).
Ca rezult at al sedim entarii sub aeriene se Iormeaza :
- rlepozite residuale (eluviale), cind sediment area se produce chiar
pe locul rle formate;
- depozite dciuviale coluciale acumulare in lungul, respect iv l a baza
versant ilor :
-'dcpoz ite coliene (dunele de nisip, pRminturile loessoide).
Depozitele caructcrist.ice formate III unua sedimentarii in apa sau cu aju
torul apei sint :
- depozitele [luviale sau aluvionare, formate pe fundul patului i1i pe
maluiile cursurilor de apa ; funrlarea pe a::emr?DW depozite ridica problerne
datorita jJl'oprieUltilor mecanice nefa\'orabile ale paturii supel'ficiale recent
!lepuse; un exemp]u caracteristic de depuneri a]uyjonare recente, nee-onso]i
date. ii constituie mill/rile; cind ;::on\in materii organice mai mult de 5% din
masa tot.ala a fl',1gmentelol' solide, paminturilc miJoase sint numite lIamaluri:
- depozitele glaciare sall nwrme, cHl'tlcterizate prin prezenta UDor huca\.i
de roca taJ'e, inglobate intr-o masa de srgih'i.
- d.epozitele lacllstre;
-- rlepozitele murine.
1.5. PRINc'IPALELE C,h,TEGOi\!1 DE PAMfNTURI
PAminturile COJ1Etituite ciiJl J.iarticull' whde, pr'oYenite prin deza
pe cale fizicii' sau' chimica a l:iferitelor Foci intilnite in te
[(>5t1'3, 111 fUl1ctie de pl'ezenta unoI' forte d.e legatura intre particulele solide,
paminturile se jmpart in 'doua eategorij: necoeziYe coezi\'e.
1.5.1. PP.MiNT-URILE NECOEZiYE
Si'lL pamintul'i la \3.1'10 intre jJHrtlcule nu e:-:jsta de legiHm3. (d.,
cocziune). Dupa criteriul marimii p11l'ticu]e10]' pr-edorninant,c, deos,:]Jcsc
tipllrilt'. de piiminturi ne10ezi\'8 jJreze)]tate In cpntinllare.
13!oC:irtlc hucati de rocn, t-Oll .ce Jepa9SC 200 rn:-n.
de:-:pr-inse din fnasiv'ele stincoase prin actiun,ea JB c:.rOZiUD0
a 8gent::1cr' cxte.rni. trbnsl;or"Late pr-in Qj'Hyjtatie la bt1za ycr
,'3an\ilc:; trnl1sportat.e de 8pele' te'ruJ\iale. ., .
CSle format din fr8:;mePl' de: roci eu muchij rotunjite, c:yhc]
in majc'I'itnte dimensiuni ,'uprinse inlre 20 200 nU::J, transpol'tate de &pt'ie
cllJ'gatoare.
:'''!

.' <" .. . : :
.; .. goilstituit, din' fragmente. de rodi. cu. dimensiunsa 'predo;i':'
n:iIla:-1?t.afde;; 2 cu2'muchii, rotunjite',' avlnds intel'spatiill:l.-;um!)]ute> ; ',"
cuO: iiisip'sari' ,nish); PI'B.fQs' 9i, Iorrntnd depozite: aluviale.: Un tipi.de' paniig1!;,cJC (
e-
dimensiunicar-acteristice.. dar cu. particule avind muchii colt.uroase,
depuspe vers anti. sal! la poalele acestora, este grohotisul : am est ecul de pietris "?"
cu isip in, albiile rlurilor poarUl 9i nunielede prundis.
Dspozitele de pietris const.it.uie, in stare de indesare mijlocie sau in stare
indesat a, un teren bun de Iundare, Ioart e putin cornpresibil ; ca urmare a
permea])iliHqii mari a pietrisurilor-, 1" Iundarea in uscat, sub nivelul apei
subt.erane, sint necesnre inst alat ii de pomp are pu t ernice.
Nisipurile const ituie grupa cea mai I'aspindita de paminturi necoezive;
sint formate dill fragmente mici de roca (dirnensiuni predorninante lnt re
0,0:'> 2 mrn ) viz ihile cu och iul libel' "au cn lup a. Dupii compoz itia miner-ale
gicJ st;' deosebesc difer ite t ipuri de nisip : cuartos, micaceu, Ieldsp at ic, J)up,\
marimea paiticulelor pledominante, exista : nisip m are. nisip n.ijloc iu, nisip
fin,
ea pietrisurile, nisipuri!e indes ate san de indcsme mijloc ie ccnstituie
un tercn bun de fundare; nisipuriie af'iuat e sint suscept ihile de tnsJri mari,
atrt sub inC,{I'C8I'i st at.ice cit mai ales suh efectul vibrat iilor. S,'ipiitmile exe
cut.ate sub nivelul apei subt erane in pi\minturi nisipoase, in special in nisi
purl fine, pot duce 1.'1 dif'icultat.i mari de executis, ca urrn are a t end int ei accstor
pamintur'i de a trece in anumit e COl1ditii in stare de plutire.
1.5.2. PAt-iINTURiLE COEZIVE
intl'e pfll,ticulcle lIecstor p,'imintul'i forte de legi'\tuj'ii sall coeziune,
Exista 0 mare diversitate de parninturi coezi ..,'?, cal'e se deosebesc dup,\:
ol'iginea geOlogica, c:ompozitia mineralogica, transformiirile suferite din mo,
mcntul formarii pinii in prezent etc. ,11iJ.turi de coe::zunc, 0 alUI carade
risticii a pamintllrilor coezi\'e 0 constituie p!astzci!a/{'(/, proFictatell de a.
cOn1porta, lntre anumite limite de: umiditate, corpuri plastice. DUlJ''i
c1'iteriilc mi\rimJi particulelor, "Ie c-oeziunii 9i ].ilasticitiJ.tii, ]Jaminturilc coe;;,ive
se impart in clon,l categorii: prlmfntar;: priJ(oase prill/i.n/uri argiloase.
Piimfl1tun1c pr%ase (praf mg.-jlos, praf argilos,nisip(ls, pl'af, })l'fif
sinL paminturi de coeziune plasticitate mijlocie redusii, la CMe preoomjnil
particulelc en dimensiuni intl'e 0,05 0,00,,) 111m:, vizibile greet ru lu}Ja. Aceste
paminturi fonnea'zR de ohicei depozite aluvionar8, glaeiare S(1U eoliene, rnUc
pamintmile pri'lfoase de origine se numarA pilmfntarile !oessoide, lal'g
raspindite in \al'a noa,tI'3, II c<'iro!' principala tn'\s5.tnra Ga tlen df' fund'11'e
o constitu)e ,,'r]}Sz:b,1itaf (' (r hi linlc:Jrc.
I
']" , ""t' d' 11 "f"'] I' 1 1 ,,\.
. aOlrntUl'Ur pr<l 0af:.e pun pro) erne 01 lClle (.lC Ul)t c &toJ'ILa
)0
COJ)1])l' sibiliLHii m.ari. ::t't2ridintei de a fj mol' fll1t.renii.te de aDa in miSCiUt'
; se;l,ihilit,Hii' la acliimea inghetulni. " , ,
, , '-' J
\
IJiirointnn)c arg7'loG.sc (t"ugila f3J'gila, argila argila nisi
sint. pamintnri de coe7.iune 9i p!a!'ticitate mijlocie, fOCtrte
C:l un (_'on\,inut irnp0l't..a:"'lt de pl1rticule foal'te fjne, 111Pl;
cornportRTea. suh a n<=inlinturilc;' argjloi.1se denillde de sial-'ea luI'
fizica: acei3,sta 18 \-'1 pst(.)"- dr de 1J11
11.1 are'
!(?dilSa t r('pi-fli: 11lL -l U:l tfl'Cn D1.111 de lundarr. l),unlntld'>]le lltit,)J)
eurn 2,]nt ,t,,? ('elf') nlhi rYiulLe ori cli-p()t.itl'-le ::duYll111are, lTPtrine

sall lacu-stru recent sint
de Iundare necorespunzatcare pentrumajorit.atea const;'uctiilcH':' partici.dar'i
Uit
i1e
corn poz.it.iei rniner-alogice st.ructurii interne. a pamlnturilor. argiloase
determina 0 propriet ate tipica a acestor pamint uri foarte pronunt.ata la
uncle dintre 8]e, aceea de a suferi variatii de ,"0IU111' (umflar'e-contraqie)
l a v ariat ii de umid it at e. Execut arca sapaturiloi-, sprijinite san nespr-ij init c,
in argiloase ]June de mult e or i problcme dificile.
In general, car-act erul mull mai complex -, in .comparatie en pamtn
t urilo llisipoase - III !pgaturilol' dintre particuJele de argila, dintre accstcn
si ap3, scus ihilit at.e.. acest or legaturi la dif'eritele vaiiat ii ale mediului, impun
un st urliu atent al propriet at ilor p,imjnturilnr <'ll'giloase l.lri de cite ori sint
int ilnite in ]ucrariJe de construct ii,
1913/5
deterrnins prin ,
metoda, cernerii peciururii pentru gra'riule .... C'
--:- metoda cernerii pe site, pentru granule intre 2 0,05 mrn j.,
- metoda sedimentarii (eu areometrul sau cu pipeta) pentru granule
CAPITOLUL 2
ALCATUrREA CLA5IFJCA.REA PAMiNTURILOR
Geotehnica def'inest e pilminturile ca medii disperse alca t uite din mal
multe faze (fig. 2.1):
_ faza solida (particulcle solid c care forrne aza schelet [1] mineral);
_ faza lichida (apa din porii l'i\nHl9i intre p art icule}:
_ f'aza gaz oasa (aerul gazele dir- pori).
Intre f azele parnint.uiilor exist.a 0 int eract iune. Raport mile care S8 sta
hilesc intre faze nu sint fixe, ci se pot modifica sub act iunea diteritilor facto]'j
exteriori, ca : incarciirj]e tr ansm ise de constructii sau de str at ele de pamint
de eleasupra, v ariatiile de temperatura etc.
In cele ce urmeaza se YOi' exam ina pr incip alele cai-act ei-is t ic i ale fazei
solide a piimlnturilor: g:rannlozitatea cornpoz.itia mineralogica.
2.1. GRANULOZITATEi'\ PAMiNTUR!LOR :J
Dupa cum s-a arat at, un.il din crit,)riile dupii. care S8 po ate feluJ
pamintului 11 const.ituie maiiruea 1'8.!'liculelor care 11 alcatuie"c. 1ma nu est e
sulicient sa se !jtie eli Intr-un pihnint dat 5e gasesc particnle de anumjte l11a
rimi, ci trebuie sa se preeizeze ]n cc proportie intervin partiClJlele, de djferite
ll1arimi. Jn acest seop este neceS(l!'il cunoa9lerea gra
nuloziUi:l;ii piimlntuIui, prin C(HG "8 inteJeg:e reporti\ia,
in procellte, din greutate" talala a I11fltet'ialului uscat,
a difel>itelor fractiui1i (I>anulare care alcc'ituiesc pa
mintul.
Fl'(lqiunea granulcu','\ se drept grupa de
frcHrmente s(IJide ("dnd dimensiuni cupl'inse in intelvale

:kD:" " 2 (le:8rmin ate. .
[11 scoj1ul clasificdrii pamintulilol" ST.\S 1243-74.
-] define9te urmAtoill'ele fraq,iuni granu]nre, In ordinea
llcscrescatoa18 a ll1:;limij fragment"lor :,olide:
Fin. 2.1. Src\iune i!rlJ1
..
lro prabl de p:'ill1inC
1 - var1iell].'1 2
:ip!lj J-3tr ucius.
t
- bloclll'i, Deste 200 111Il1 :
- LoJoYJ.nis, 20 ... 200 mm :
- pil:tris. 2... 2\J mm : '
)',i"1' 11 '.) I) "'," 1'11')1
-- ..... ". _.
- rnl1l'L:, U,:J ". J fJll1-:l ;
- ni"ip mijlocill. 0,25 ... 'J,;) mm:
")";1) 1':1' I) rj' () 2
c
, ml')'
- " ! I,_. ., . ; J j
- :)l'a!. '.J,O:1 ... I.'.O,\) mm :
- 81':-ri(5. O.(I(\S
()perat
ia
de laborator 1)1 in C\ll'e dt'lp!'nliJ18 unul
p5.rnint. poarta JHln1elp de anuh -:() 8:S1P reglt:rneIJ1 aLi I
l)in
m ai mici de 0,05 rnm.
In cazul paml nturilor carc co ntin atit granule m ai mari de 0,05 mm
cit mai mici de 0,0:') mrn, analiza granulorneu-ica se det ermina printr-o
metoda comhinata (cernere si sediment are).
In anexa I so prezinta detalii referitoare la modul de efectuare a deter
m inarilor de granu10zitate prin cernere ])l>in scdim ent.are.
Rcprezentarea a zranulozitatli. Curba de eranulozitate este 0
rel'rezentare semilog"ritmica care pe orizo nt ala shIt diametrele granu
lelor l a scara logai-itrnica, jar pe axa vert icala procentele din acestea (fig. 2.2, a).
Un punct .1f de pe cmbA are drep t coordcnat.e un diametru d un pro
cent a care se int.erpret eaza astfel: a %din materialul analiz at are diametrul
mai mic decit d. De ex emplu, pentru p unctul JI de pe eurb a din figura 2.2, a:
45% din material are diametrul mai mic elect\. 0,3 mm. Curb a S8 co.nstruieste
prin puncte, nurnarul de punct.e Iiind egal cu nU1112Ju] de ciururi sau de site,
in caz ul analizei prin cernere, si cu nurnarul de prdevari cu pipet-a' sau de
citiri pe areometru in cazul analizei prin sedimentare, -, . ,
Histograma (fig. 2.2, b) este 0 diagrama in trepte, Iiecare treapta cores
punzind fractiunii zr anulare definita de ceJe doua rliamet re Intr e care se ex
Linde treapt.a. treptei
reprezint:l procentul aferent frac-.
1iunii respective.
Trecerea de Ia curb a de gra
nuloz it.ate la histograms este exern
pJificata prin cmba din figura 2.2, o.
Pent ru a aEla procentlll afelent unei
. , .. I . 1
anlll1nte iraq!Ul1l, S8 vertlccLe
elm dreptul celor cloua
v
d1ametre care
defincsc fractiunea ])ina la intersec
tia cu cmba de granulozitate. 5e
citesc pe a"a ordonatelor procentele
cor8spunzatoare celor doua diame
tre. Diferenta celor' doua procente
l'eprezint<\ procentul cautat., ad ira
iniiltimea treptei respective din his
togrRD:a.
D(a21"(1/1/(1 ierrwrii. utilizeazc'\
)Jl'oprietjtile triunghiului eehilate
raJ. ["Ie trpj latul'i slnt gradate de
la 0 1a 100 (procente) sint atl'i
buite fieeare '111el anumite fractiuni
granular\.'. In diagrama din
%
JOoe i I I I
80/ --Hi I i;>etT I I I
6Ct= : I , I j
45
40
'- - - - - -tl =J;,-5M I I
20' I I , : i
I i c.Yj I J I
a! .,-Yi t I I j
0,07 OJ Q3 7;0 iO
" toga [mmJ
w.
20/ U
...... -.
b.
Fi!j.' Cnba de granu]fJzitale (al hE
tb3rama (b).
2.3, a, lalul'ile flnt atribllite odor trei
fraqiuni gronulare. principale: nisip, praf, argiJii.
. Granule'zit"Lea unui pamint se ',,,prima in djugrama printr-un
punct. Fie Ull pal!1int eu urmatoarea gramuDzitate (fig. 2.3, a): inisip 50%,
pNI[ 30%, argilti 20%. Din dreptul procl'lltului 50 de pe scara "niiip" se duce
o pal21eli\ Cll feW'a ]11:ecedenta (argila), iar din dl'eptul pl'ocentlJ;Iui 30 de pe
0"_".-:."...
.. '2&':
,2,1-:,:"::,:, ':,""," c'
__ -C:_,-.
','
Cunosctndu-se curha de 'gr anuioz.it.ate, se poate, apreciacIt de uniform
sau neunilorm este pamtntul respectiv.: eu ajutorul coeficientului' de' neuni
: - "; .,
scara 5e int ilnesc in
B, care def'inest e gr-anulozit atea pamll1tulm reslJectw;'l , , .;'
"cste lltiHzata hi problclnelc' de- amcstecurt iiltrc pamhlturf. Din
du-se <loua ale carer granulozl tat i reprezen ta t e prin punctclc iJ C iu ::;lie:'
gr8ma te.rnara (fig. b). un parnlnt uht in u! prin arncs tecul in ori ce proportlc ;1 p5i11inturilor
o
iDD

\

\
!
jDO

Prot
Praf
a
f;
:!,:l. (a) folosirea t'j Ia j)o.1mlnr.uri (J,.I.
13 C cst e re prczt-nt at print r-un punct [) arJat pc dr.-apia cart JJ ell c. Fie, de
plu.. un p.imtrit D, avind urmat carcn compoztt ic :
f) = (m %) 13 -;- (11 %) C.
Pcntrn 2fh1rC8 li;:mdii
/\0
t ulul U .sc prcrede:gzD.
5<: imp,utr dreapta DC in
100 dlvlzi.mi. Sc masoni3 n.
"*\7f
C
diyizli::l1i.. inCCplJld din B.
2i
/ ., 7"\/0>1.0\/ ,,\' o hi inin du-se pu nc t ul
/ \
In cxemplul din b
r \/ />. / \
,$. j::'I,C \ :' - 5,:;-:o'S n1 = 17. = ,()
,"J,(- \ 1\ .. , / \ / \ 'Q.Q
::":'''r:(j.1) \ ,/ / \-:'n::;rf(]\ / \ , af la t punctul 1;,
;'(./5C \ /:::v
./ <: ArCJ,,:6 nisicvcsc. .I \ / '.,' -:..- \.\ clndnd p3.):'ale1e la lrd
, / -, !p15j5! ;' . / I..r'J:!G "
cD /\ pru(uos6 1,0 \ JelturL s(' ;jfJfi compozitia .:;r3o
/\ 1 \ I.Y/I' \\ fp;S-35 ;' \
nulornetrica (in }JTocenlc. Jin
7.' \ / \! \1,;525 \/ \ I ;:;
,L\ 1\, c"cll\ ,\ /- principalc) ;1
. l.'i5ip crgitGs / / Profc.rC"IQS
,
\/ (,..-.2,.os ......; 'D7/--)-':><::\1.--- ""0 mintl1Jui D rC7.ult:1t din
ell \ - \ /\ / fD,:;-2u ...... -7'
tt:cul in dal:1 :1
GD JJ ", \2\1. "'i' 'v
n .?i
- 1\--/\."'!5!PF'rQ"!5\ /\j' j , 1 \
"r' , I r' iO/ 'I j'''' .U :C''. /
\,;p,,.- \ \. \.,' \ / __\.:..._.l{

" ....-...... o 10 20 .30 i.e 5D 60 70 0 9) 100 Crc)nuk1zi1.. atc:?
--F,::::J:.r- , "t ituie un tri't erlu cJ e !J;\zi'i
;CC5".0.:;:'5 .---;.7'; ....
pellt!u 7l8{:lin
t','rnnr;'. tl1rilol'. tn
FiU' 2A.
sint (:1,I'l:'
"p "!'III'PPI'C ,1ifCI"J'tC 'i"'<',')J"l'Jcjr-e 11>('/-'1'1"2 t.:tl 1'(JI"';f)'11:':
('.Ll." \ jJl_ ..... .. )'--'"
pc-lrnirrr. c\ fi \18 eXCrnl)]u, dt'fDL nisiD. priJ :-:h"l
argi1a prafo&o-a d',:. In !d.:mdClI'J este data tel:n'ara din !is;,)'a :2.-1;.,
(
.;;1. ujutuf'ul cdT'eid t.<,dt' Jinl r--cdali,t p6:liJrJ1 ,;1 \.In}) 1. ce -t [: ,
p0zj!ia. in diagram2..
formiiate U;; care se defineste astf'el: .:

dID
unde d
eD
d
lO
reprezima diamet rele l'arii<:uklol' de pamint cor espunz.atoare
procentelor GO rcspectiv 10 de pe curba de granuloz.it ate.

ri!J. :2.:i. (l.;[Le g?arn.Jlozit3tc [:cntf\l
:
l1!'iJ!c,rrn; B-uuf'AIl1; C-f":E.UTJ1
f'Jl In.
[n Iuncrie de v aloare a coelicienl.ului de neuniioi-mit ate se apreciaz.a ca:
- Un < 5, )J3!1lintulal'c 0 granulczitate foarte unifcnna ;
cla.cil Un = 5 ... 1\ pilmintul are 0 granulozit.ate unilorrna i
- dac;i U" > 15, psmintul are o gnil1ujozitclte neunilorrna.
Cu ell un pamint este rnai uriilorm, ell at it curb a dcgranulczitate este
mai p.pr"niaia de verticala {fig.' 2.5). _ ". , .' -, ' .,
Pe utiliz.area la olasilicarea p;"iminturilof,' cunoasterea granllj('zi
ta\ii este impoitant.a ori de cite ori parnintul servest.e ca rnat eri al de
.const ruct.ie, la iealiz are a amestecurilor de pamintUl'i, Ja confect.ionarea Iil
trekr inverse etc.
2.1. COf"iPOZiTiA MINERALOGiCA. A P!d'1INTUR.ILC?.
CCimpuzi ia mineralogica a pamililurilor de moriul lor de formare.
Cind )leO,mintl ri]" S:ilU fnrmat printr-un ]Jroces de df;:zagl'egare pe caJe fjzjca
3 rocilor exi" ente, prin modificarea dimensiunilor fra,S'mentekr
de I;Jd !ll8'ltinel'ea compolitiei
ca in tOea de baz;'L J\cestea siJll minefalele'primare: ca,
de cuat'\uL fdrlspr,!ii, caJcituL mica etc.:P'i'!111iiiturj]8 1a care pre,
Joniir:a Ic;=t::11Ul1i}p ni-sjp ('raf 'slrr!,' aJcatuite' di?1"7rninerHJe
. . . . - '.
pnnl Porc,
l)1ljifl un) !)- ... \ Hraiat. () alta cale de fcn'111Rl'C' a punlinturdol" 0 const1t.uie
pr-o::csu)' ,jp oherat? ,1 care CH rezultti.t Ini lHllllai farSrni18rea
11'11211\(-';0)', ttl) I Ge,s. f!\na !3. co]ojd.. ci
lOr In [H':C;':'(Ul proces 0 clasa 08 111lner'ale prlnl::i['e,
Ll JlhFJI rl!., ill lJi.inrr:J!e se{:undarc sau n1l'ntra!e
..:,!i.l( ('onstituie din I)unct -de chinlie alunu'no
s;'!r:c,:ri i'u.1u:i, 'Ele fonr:.eilza 0 din care l.lrinc.ipalii
211i L {'CoI:.'j ,1.' J( l';rJ/lti'n(JrJ,'?!on. itul ill'l'tul, acestor' rninel'ale sint
inr1"]cn\ "ttL 111cd111 de in' C:jst3]inan
}/A C' (;', pUD.
,-":;"
'. -::", .c,-:.,' ".,::<,;;: ':: -f'- . ',', :\ t-.;-r :', ":.:- .. <- ...: }<::>;. _ .:' _.
(fig;,<'2.10),' cllpi'ins
k,',,'c:,c lntrer straturi- tetraedriee,{o,este);.
l\fai iriulfe: asemenea lamele
de atorni ale' IamelelorfataIn fata- sine identice 0
27
;' legatur adintre Iarnele
'-;',"
unit.atea tip. tetraedru, eu formula Si0
2
; avtndatomul deSi
H
iar- cei de oxigen 0
2
- In colturile tetraedrului (fig. 2.6}; prin asocierea
a
multor tetr aedr i se formeazii un. strai la care atornii de oxigen de la bazii este foart e slaha, permitind apei S8: irrl:re intre ele sa le lndeparteze.. Reteau a
ap artin coneomitent la doi tetraedri; stratul tetr aedi-ic' se noteazii cu sim
boJuV-"';
- unitatca tip octaedru, eu formula -\J(OH)2' eu atomii de AP+ (sau :'IIg2+)

in centru si de (OIft Ja colturi (fig. 2.7); prin asocierea mai mul tor oetaedri
t ..
se Iorrneaz a Ull strat care se noteaza cu simholul I I


@=fOl-fr


(ii;:., J..
:,.l,I sau Mg"

fff'
Fig. 2.6. Unttate tip (c Fig. 2,i. Unitat c tip octacdru.
tracdru,
Distantele intrc atornii ailat i in colturile uriit at.ilor de tip t etr aedric
si oct aedric sint idcnt ice. Ace ast a fayorizeilza asocierea suaturi lor tetra
si oct.aedrice pentru a forma lamele structurale.
Diferitele miner-ale ale f'am ilie: de mincrule argiloase S8 deose besc prin:
- modul de asociere a struc tui-ilor t etraedrice oct.aedrice jwntru a
forma laruele structurale ;
- modul de asociere a Jamelr lor psntru a Iorm a mineralul argiles.
Lamela bisrral. (fig. 2.8), rezultata prin asoeierea llnui skat tetl'aedric
cn llnu] octaeelr-ie, Este penLru eaolinil.
.-\so..i2rea uuui nnmar mare dl! asemenea lamele, r'eprezentatii simboEc
III figura 2.9, forl11eaza 0 pill'ticulJ de c30Jinit. Doua lamele succesiye pun


0=0'
Il =IOHr
= A/
3f
Sou I/,g 2 -
if): 5i
4
t
'tJ
Fla. 2.U. Lamcla :!.9. ncprc-zentarca
siniboJic:'i :l caolini ..

1'3.16, in 1'813 atornii 0
2
- ili t8traedrie ell atomii (OHt ai stratu1ui
octaedric ':3.re, au sarcina (:']eclrica de acel",?i (')]111 au naturi rliierite;
intre atomii de 0
2
- (OII)- ,e 0 Icgiitu;c3. rp1ativ jluternica - lega
iur/i hz'drogr'nidi. Re1eaua cri::talilJC'! a cao]j;1itului p:Ole fixa (rigid,'!): partic1,11ele
sale slut lnfJuen1ate in H]i:l::3ur(i rn a1 rcdllsfi de in
dnd de cele ale apfi.
r

L
)
,(
0: oz
t /
;> =IOHr
@ : 119
2
-I
0=5/
4
' < 7
I
I
-L '''; - / \.
Flrl . 2.10. La mela tristrat (nlontl112,jlJonit). Fig, Reprezcn
t arca J
mont mori lloni tu) ui.
crist alina a montmorillonitului est e extensibila. To ate propl'ietilti1e mont
morilloriitului legate de prezent a apci sint mai prcnuntate (plasticit atea,
contractia, umfl area),
Illitul arc 0 structura similar-a ell a mont morillonitului, deosebu-ea con
stind in faptul ca un numar de atomi de Si;l-c sint inlocuiti cu Al
3T
Larnela
trisu-at devine astfel eu () sarcina. electrica negat iva, neutralizata
prin atragcrea de ioni de pot.asiu E:+, ceea ee asigul'ii 0 JcgiHura rnai put.ernica
int re lamelc (fig, 2,'12). Din punct ul de vcdere al proprietrit ilor in r aport cu
apa, illitul ocupa 0 poz.ii ie intenucdiara Jntl'e caolinit montmorillonit.
2.3. FEi'JOMENE DE SUPfZ!lFATA LA PAM;"HURiLE :\RGiLO.ASE
Ca urm a re a structurii bidiincnsionule a minera]8Iol' arailoase.
<it' argila au forma unoI' loirc pl<iCII!,n. Datorita gradn'lui rid;c'at de C]is
pel'sje formei de pI2,cup, pal'ticulele de argila au 0 suprafaF, specifieit foarte
mare (de exemplu, 800 JJl2/ g la montn'torillonit, SOJn
2/g
1a i1Jit, 15 m
2
/g 1a caolinit). SUjll'afB\a laterr.Ui d foi\eloJ'
al'giloase l;epl'zinUi sediul Ullor fenomene caraderistice
denumite fenomenecle supralara.
In cursul nrocesului de allerare suferit de' lHl'ticu!ele
de argila, 0 din ionii lio'ziti,-i (eatiouii) lIe pe fata
,particlllei sint. smulsi din retealla Cr is\a!in:l. t.rednd jlJ
mediul ineonjllrfttor.' I f1 acest'1',:1, wpJ'afa\8 particulei are
n sarcina eleetriea ne.gati\"?i.
o alt,1 III a ;)I'U( e:'tll\] i dp ,dte1'8J'e. ;tic inc!
Fif;. :2.12.
Oi'ept u'nei ::ercini {:JP.c trlcc:, () 'C1JJ1 sU a
luje Silbstilrt(.io'l:::..fJ/]lor{ri: p'l'in C'ni'C. 8e. int,2Jegp lnlo(uitea l!!ituld.
unl1i lU:-1 cri:::.talln'::i (u lJfi 0'\ ,ind apl't)si
i\' :lcppas.j ':11r;{")(' . Dc,.. j"}I)CU\l""'-' il)f"I111 i
_ ,-,_ ..... '.<.' J j _, "fL.' ",<..1 _\1._ '.' "',' ,. 1, . ,"
de Si: 1] sar2ini (--10'\. ttj,";:: pliziti'i-f- eu 10[1l11 ,{t: \.1
1
(l.'-ind i111liJai :3
elcc.tl'i,:r .'1,Pi-.ri1ja 11i'lc:j ..:a;'cjnl elt.;ctrice :re
6
"f \.j\: e. l")e lIe
nltfi 1-1a]'tP.\ c.hj3r &lucci cinu icu};?, il1 poate. fi cclflsj\le[:at.a l1eu
tJ'A. dj;l ;J'..lfJC't rie Ycdr!'l:) t'}ectl'li.' {'\:,atr{-le (-i--') ',i (--) llU
{'Ginci': '[ l"l,'+jr",l"]"I' cp RtI>, Q'('ll];j "]C,c\l''C"ti 'wlT:',ti\: ,10 () <j _ l'_ ._c _ 'i' n <.: \< ,'l- . '. "_ (. ,l' jJ ll- '-b'C . ' ,. ";
29;
, ,.,.
"",,"-
, ..,! "'to' .:,:",: . .
in.ti',tLol'"se gasesG cei.Incarcati pozitiv, de;Si, Al etc., 'astfel
ap are incarcata . negativ.
.. a particulei de
_ati:ag?!'e,f:de:cationi met alici (de LiT, Xa'", ](+, J[g2+, Ca
2T
prin' disocierea electrol it ica 'a dif critclor siirmi ailate ill. apa din pori
. formeazii un lnvelis san 0 pelicula de apd (ega/a
.1
i
{";,, rulcationilor (apa 'de hiMatare):
cimpul electric al p articulei de argila
., ,.;. ",:,):,.; -. '.'
argilli, fste. neut.raliz at.a prin
, A13+; et<:..)
,l.,po - 1 .
, 2 sau apii adsorbitii. Presiuuea cu care moleculele
'3f
I

.: de up,'\. sint atr ase de part icula de (\rgilii, denumita


,i
p'" (j
.j' +
presume osmoiicii, desciest e 0 data cu distants de

(;(? +
"I 2 l a f at a parti culei (fig. 2.17). La limita str-atulu i .'?i
+
;.,
,=1.': :
+
ij
c!
J r:... .f de apii. lega ta. presiunea osmotica se anuleaza, ::;:-( .......
+ ' +
moleculele de ana in st are a de azitat ie
-i3 de fapar;ici.Jio
c[ir<1ct<?]'i,ticii (n{iscuea b'u\yni"naL iar al);
Fju. Variatia prcsiun.i
osrnot tce eu distanta de
FIU. 3. Cat Ioui .it r.is! Fin. 2.1L Variat ta gro.-,imii st rat ului t i nd :,J se m ai sub influent:J, . ,. nal't(c\llei Sl'


1'1 ..
dr par ttcula dE zn;ihi: .lifuz ell caUoniJur:
cpa nocru.
1 - l!ertir'!e P:1rt'cu]ci c;(' 1 -- Y:tJefq;'1. 2::: 2 z,
Pclicul a de ap.ilegaL} straturile de cationi
'2 -
din juru I part iculei de 8J'gi!cl Iorrueaza compl eru!
Cat ionii atrasi .le part iculei po t fi inlo(ui\i. .vces t 1'8r1l1men de adsorbiie (fig. 2.J8).

u import ante aplicntii pr"dic
p
, in special in IJJ'ohleme de irnhuniiL\tire a
I t' Q1
piiminturilol' piin t r ata re a cu S\I b"t:m\e chiin ice, poartil nurn ele de scl.imb
c;i
de cationi.
\ .7;) 8/
2.4. STRUCTURA P';;,MINTURILO:\
1ntl'-0 exprimare C'onYf:nt-tollD.llL caticnilor de .:\(1"'- nrin rationi
\ 8 8///
.... , 's @.-/
dp est e ilustrata ' '-'"2''':i.
:\a .'IP, \'a :\:1 Ca ell Pi-in strut/nul S0 int"]i?e aranj area 1'e1ati"'11.
Fi!J. :!.HL Cornplexul de ad
a 'l'.rticule!or c m:e un nam int. , ,
,-" I, C,Ct, -;-- 3 \';o-CJ
2.4.1. STRUCTURI CARACTERISTiCE PEt-lTRU COEZiVE
Ca ea
Fie doull de argjlt\ care SB ana ir.tr-un b az in cu Hjlll (fig.
SclI\:inii elt:'ttl'icc 11l'.q>1.l1\-r de l;-\ particulei ii COJ'Gspunde un
Clnd p art.iculel e S8 apropie unn de cpalillta, lncep SA se in!1uPil\eze reciproc.
!.Jofel:tzal r-lr.:cfr/c ::.t pe 1118Sl11'i1. dep8.1tal'il de- pcllti
Ca 111'111(11"8 a f.:'tpt111ui C.i.\ fetele p.artit.::ulelcn: slnt incarl.'ate Cli ;:arcinii. cJeL'tI'1('-&
('11]3.. pO!,0Tltjal e.ste ?,f}jlljj[tt prin catinnii 1n 5uJ'ul pRrt,icnlei
de (negc:J.iYa), jptre PHloticuJe se Jnanjj't:::sia 0
in stralul'l: sfratul de (ontraioni, aJc-atuit din cationii rctinu1)
forFi. eledroslatica. de res[Jingcre R. Pe de parte, Int),'
dil'l'ct pf; sllj'l'c.fa\:l part ;,;.;ici, d:ll::, format din cationii afleti in
Jlartic1l1e Sf' manifesta. 0 fOlIa de atraqie .L de
I.ona d,:, :1tractie :1 IJartl l: u],' i. (;r(,SimELl stl'atului difllZ scade pc maslll'a ee
electl'O-molpcu];wi't, ele tip \'an df'r \Vaals. Ambele {01'\8
(TEste ;'nJrnta' ''l1.ionilol' (L'd. 2.1 I,). concentl'atia de ioni a iJpei din juruJ /\19 ... jilA
descresc: pe m!\:;\1la co distanp dintre la
, " l'ill'tieu]ei. tempeI'LllUra ' l',
diste,n\e foal't,c mici, forta A este intotdeauna mui miHc,
AUt p&l'ticulJ de. nrgjj;l cit ,,'alioni; llin jUl'ul particlllci pot atn,ge
in scllimh se atenucazii'niai l'epede eu dist:Jnlei. treY.
mO!i'CeJlc (1<0. apii. \lo1e':uLt de apc! e"te neutra din punet de \',,;]ere electrie,
....
Forta de atractie ol, -este iri'cl'ependentA de natura mediulllj

R
0 - - 1 "" l' 1 I
(
",,:JL
Q@r;>f!/>I
'b: jl {j (y/?)
in l"e-H'e se (n SCllJ111D, fOiota JOC:-:Pl;l
-{OJ - (_\
. ,,; c/
"e1"8 n depindc de natura mediul\li, de catiDnjJur
FlU'
"
C1? (ti cq:
: iU1Ha j;llre dOl1:i
din ce'mples1l1 de adc;nl'biir, de c()!1centrati;J, de de
,--1.
//"-"'''''', ! I \J \2) ,\"':) j-'arlicuie lle algi;;;
'''-....,-+1.;
tC'Jnpr>1'8t 1u'a H.pei.
f!
;( if ",-<.J. !:n
o
Op l' i ;3 (; a 'pul'l-il..:IJlelor e"ste npzl1jCiJlllri 111 1 - l'artlL'tJlrt de df
.' .... " :.::ll;i.j ,;: {L'
Fi:!o LJillollll 8:<i o Fi51. 2.1 fj. : ape']'t (,U H ,t. astf(J IIlCI! for(o !lela. rezuj[a pr];1 j!]<ti-
Jllnkn:.Ll..-:'r Cit" ;:j;n-t'rc de secn:il CO;)lr(1r' I? .-\.
dar t(-;Jt!'I.:'Je ..::n;Tjrli1r'l"' el("" "Li,j{ e (-i nu cojncid. tstfcJ
Cinc! de cpa lugat:l cste H1Hl'e \CPt'H in
.1ili(Jt (:"1g. 20.i."}). lLolec 1Jjelc de aptt dl.? ell ioni SilU .1.n lJ
;d;<:il .:" ',U p:;J;j] (._) (-) ciiU'e supl'ct!e\dc inC81'Cate eJc.etl'ic ell C0JlC0Jli_.ratip de U1J[-i
2.1(';, '-',' Llt;]]:.I. ,j j
0
1 ji;!'ul p:-,r-tic ...dri de ::'1 q,-iI ll" (J J!lute ,_lin
de ;:.dLi 1.J}i:\' la 1200('t" Ceq de It rsL81);I"tl\lldirJ(i:ita.
:-.-.(J
. ., .", _ , ',': ,.. ,' -. r-:, '0 . "
_, ".,DiIerite cauze ipot. produce rndlfi carl' ale' a pamlnlurilor. 0 aseme
; 'cum este cea care
f p;ift!: p'r"Dl1e
. " .:-;: ',.-;: 0';";:;" - ;L" :'.'-';:;"','1". 2: .: - . ;
bazinului
structura- la' care dii naU,re,este 0;
asezarea faI4:. inlari? a' particu-,
numelei,:dei'jjeptizare sau dispersie, r.iar
structurii{de' tip 'dispers, caract.eriz.ata prin
care Iort a neta de respingere este maxima, (fjg. 2.20)-.



"

J


Fig. 2.20. St ruct ur:1 ilL' t lj)

fTl
I;l
!L
=J
Iii
I
lJ
FiU. 2.21.
int rc J11l1Chia unei
part icu le iat a
altd part icule.
Su-uct ur a de lip dispels est e proprie aJ'gilelor .lepuse in bazine ell hp'J. dulce
(la care conccntrat ia de :'i'iJ'uJ'i est e minima).
Cind invelisui de apa !egaU"l cst e subt ire (ceca ce se intlmpla in cazu!
sat urar-ii com plsxului de adsorb t ie cu ioni de valent a ridieala sau in cazuJ
unei cu ma'l'e de ajung in contact
liI1a eu cpalalUi. sc asociazii in forta de atractie A 83t8
. .-\e8,t fenumen P03rtii. mm1ele de' coagl/h:re sau 'flowlar;,
iar structura la c;Jrco (L; nastere este () slructurii. de liD {loci/lar. ContactuJ
:'ll'e Joc in meid ]lIpft'lelJ\-iai intI'" mUl:hia ullei parti/uJe fa\a celpilalte
(fig. 2.2J), deoaj'(,:(, djsco!1tinuitalea de atomi din reteaua crista
lini'i, in c1n;ptu! l1Hic:hiilrlt', Ie la",} pr' aeestea inciiJ'cate electric po:citil
T
.1ft
limp ce fetele sint. dupi'i Cum s-a C\riitat, inearcate eledr-ic ncogatiy.
Strwtur[l rie tip fJocular. eal'act8l'izaU; prin nwchie pc (aid
(fig. 2.:21), se Ja i1rgilele III bazine eu apa sarat:L
o pal'ticul3l'itRte R :'trllct\lrii 1]]]01' p!lmJnLul'i argiloase 0 constituie
jJl'ezcn\a unor legfnuri llllre paI'1.icule. ['onnate in drc\ll'S\ll timpului geologic,
(

ri!l' :!.:.!:!. Strut( 1ip F:U. 2.2;l. Lcgaturi iIe C'imcn
tare intJf' p2rticule de (lrgiJ5.

}Jl'in in (le L-Cllt.:tCt a lJl1Ui lnat.erial de ci!nentru'e }Jl'O
'-,:nit iie din sCir''1!i)p ;Tiiat2 in al,a din pori, fie ('a prcdus i1l aJtrrii.rii cbimiee.
!([!(ituri df ("l'rl/tnt/ire
.' _ "'I { n,
F1Intl !'lg:fle (iJg. 1-'1). !'I-'plE'Zl!lti"i
:,j]\'11"' tTgiJt
.. :32
lJdf,tlcule, (.. pot 11 ,'l.sen1uite c:u nistc
J ',' ,j. , 1 '-' , 3
una dUl COP:'.llUUl- parnintn
--- -_ '"
.. - --
- diri"tereh/ Intr-o pasta: Aceasta' rernaniere are drept'efect. rupcrea legaturilo't de clmcntare
0' particulelor, ceea eel 'ia ;Accasta scadere
. de este structurii exprtma prin raportul S
!ntre reztstenta Ia compresiune cu deforrnare libera Iat erclda unei probe. de pamlnt nctulburat
rezis tenta la compreslune, in aceleasl condltii, pe proba din acelasi pilJ?i:,f, tulburat, fara
modiflcarea u.ni di tatii porozitatii.
In Iunct ie de marimca raportulul S. p:'lminturiJe se c1asiiica astfel ;
S < 2 pamlnturt nesensttive:
S = 2 4 pamlrituri put in scnsitivc :
S = 4 S palninturi sensi ti ve ;
S> 8 pam!nt uri foarte sensitive.
HeIllanierea st r u ct ur ii pamintunjor argiloase in urma UTIli actiunl mccanicc Yi
hrapi) poat e avca Jrept rez ultat trecerea p5mintuJui in stare curgatoarc, transformarea aces
t uia int r-un lichi d viscos. Aceasta consiituie 0 manifest are a ii x otropiei ]3 paminturi. In pri
mul stadia al dcpuncrii, un parnf nt argilos Iorrneaz a ceca ce chi mia coloi dala dcnumeste gel;
particulele coloi dalc alcatuies c a retea struct urala continua, dar fragih1. in tirnp, numarul de
contacte intrc parti cule crest c, de apa legat a sc sub1i<lzfir rezis t cnt a sis tcmului crcst e :
chid sc produce actiunea rnccanica, rete2ua structurala este dupa trccere:l und
de tilnp de }n incetarea aciiunii, !:e fcface.
Tixotropi'a 2.rgiJelor se llianifesUi, de exen1plu, 1a prin huteTt: sau vibrare a pilo
Remanic'rea strllcturii- p.1lJ1intului hi contactul Cl,l" piJotul pcrnlitc p::itrunderta nlJt
a- pilotului in !J<-ln1jnt. Estc nccesara i;eccrea l1nd perlcade de ihDp de 13. lncctaft:3
baterii san \ibr.. 1rii: pClltru CD legatllrHt' distruse sa sc fefa(;!.
2.4.2. STRUCTURA PAMiNTURILOR NECOEZIVE
Paminturile necoezive caracterizeaz:l. nr.in zriiuntoac:a. rn
cursul proeesului de sedim8ntc-lre 'fol'te1e particulele se
depun sub efectul gravita\iei. Struc-tnrii grauntoase 1i este propriu cont.aetuJ
direct de la particuUi la particula (fig. 2.24.).
2.5. INDICI GEOTEHNICI
:115.l'im8a rdativa a fazelor constituente ale pilmtnturilor, l'apuJ'turile
cantitati\8 dinti'e ell'. exprima prin caracteristici denumite indici geo
t ehniei.
. 2.5.1. POROZITATEA n. iNDICELE PORILO;l e
Fie UIl l'ol1Jn1 de piimlnt V CC'llJpU5 in eaw1 eel m3igc!:l'ra! din: volu
1nu1 folidc yolurnu1 :)c\1pat de 8pa din }JJTi. F
1C
; yr1Ufnu] nC1Jpnt
de &'2l'ul gazele din pori }T 91 llg fGI'111e2La yu]urnul pc::"ilc,l' lZp.
17
. li1 1l10d G
n
G:.
i
, 7i C;p fPPte,zi,nt;"- grent2t,\j]e ('r\!'E: ,'c}C")j'
1rc'! ,-o)ume, Jar- (r {st" grClltalf,a t('tala.
') ']
q .. ;
l
------
porozitate- a
prOcent,:aL
.
zitatea n
III care
cum
P'
I
aferentecelor. trei Iaze s-ar fiseparat
pam,int'avindsectiunea unitar<i yolumulY, (fil.::
paminturilor lii, se . noteazii-, cu' n,
intre.-"ohimuL porilor Vp dintr-o cantitate de pamlnt,

-----=--l
F
ICb 9,9
I t
I
i



FiU' 2.2-L St ruct nra
FiU. 2.2:J, Velum de pa
mint.

aparent V (volumul total al pamintului, inclusiv golurile) al acelei canti
tAti : .
. Q! V" 11'1"
II /0 .= ----' (2,1)
V
Se defineste indice 111 porilor se not eaza cu e r-aportul tntre volumul
porilor V" dintr-o cantitate de parriint. volumul particulelor solide [,
din acea 'cant.itate (Ie pilmint: -,'
l
p
C ==i (2,2)

Helatiile dintre II e ;
F
p
11% lip f' r e
-:==---..;:::=--- (2.3)
100 V Tis + F"
r, IIp 1. + e

;,' S
V V ,V

F V-V V V
[f8
V
p
s p __
I, V V
n
,
100 ';l!
(2,4)
('

.. ....
lUO
tn CflZU] p:'1mintul'ilor necoeziYe ma
I'imea lui n (sau c) poate cla (J inrJicatie
nS'I])l'fl ot8.rii l'elatino de indesale a pd
riD. partiCldtl(\f ell"" Inr;};:j
ll,inlllbi,
Sfl:'fic:."i:
Tie un de der,e egale (fig. 2.20,
G. - in U;:::t (J 1:-:::
DQca soar nm centree sfel'elur f-ar OD-
t'r;;.-( 1jJr1es:,1:1.
'cuburi. ..
maximde goluri; cirsa 48% din; voluniul.total,' Dad sferele ar fi astfehlse
. zate lncit prin unirea centrelor lor sa's'eOb\inaYtetraedre' (fi,1F:
mul. qe goluri ar firninim, reprezentlnd circa:26% dinvolumul- total.' '
Granulele unui piin;int ' nisipos "nu'slnt gg.;,'le nicinu au formii sfe
rica. Totusi, analogia cu slerele duce la valori extreme ale porozitatii, care
si nt destul de apropiate de cele ale psminturilor reale. Intr-adeviir, poro
a nisip ur ilor variaza intre 20 i 50%., Paminturile neuniforme au
porozitati mai reduse, deoareee par-ticulele mai mici intra in golurile ce se
forrueaza intre p art.iculele mario Nisipurile care corit.in midi (mineral primal'
suh forma de Ioite) pot avea poroz itati mult rn ai mari (pina la 90% in cazul
mica reprez inta 40%),
La paminturile coezive, gama de v aiiatie a poroz.itat ii est.e mare, dupii
rezultii din urmatoarele v alori orient ativec_ale lui n :
- argile recent dcpuse, m lluri, 70 ... 90%;
- argile moi, 50 ... 70%;
- argile consistent e 91 virto ase, 30.,.50%;
- argile tari, 15 ... 30%.
Piiminturile loessoide se caractcrizeaz urin poroz itat.i mario cuprinse
lntre 40 60%. " .
2.5,2, UI"'liDITi\TEA w
Se umidit ate se not.euz.a cu tv iaportul int.re m asa apei Ji,c/
.continuta in uor-ii unci cant itati de pamiut, si masa uart iculelor soli.ie jJ
din' acea cantitate:' ' ' ,. ,<
iV% = . JOO, (2.G)
Jl"
in laborator, uroiditntca se detmminii ell ajutorul etuvei (", anexa I),
2,5.3. GREUTATILE VOLUMICE DENSlTATILE. PAMINTULUI
Greuiaiea poll/mica a scheletului se notcaza Ys ii. se def ineste ca raportul
intre greu tatea p art.iculelor solide dintr-o cant it.ate de pamint :;i vclumu 1
propriu al aces tor part icule (fiirii goluri):
Go<
Ys == V
(2.7)
- s
Densitatca selIc/etlillii ,,' noten[i p, Fe dr,j"inqte-ca raporiul Jntn'mnsa'
pal'tic.ulelor ooljcle dintr,o de p6mfnt :;i yolumnl p1'0jll'iu r;) Clcestor
partieule (fild galmi):
_ __ .11,
-- V (2.8) t"'s
s
jfal'in1ea deY1,siU"it ii schelet
1
Jh.li dcpind e ;1 t d nrl!JPf;11e}or C,{rp
,DRlnintld. acesteA. tine de1ePJn.i"natp . ,;;entrn fif'cote
P.s V81'laza lJ.1L.tI3 1ilnite 2.C;S
3.4 ..
, ,I, G'
iritre 2
se
'Gfeutatea'()olumicaa piimintului se noteazii 'r :;i se def ineste ca raportuJ
greutatea parnintului 9i volumul acestuia
'-
In
c) Grellta/ea q.' fig.
'y ..... v; f " ":
"",'
relat.ia (2.6), 'umiditatea IV
':,'') 'i" 3>"
detei-mina- tn-Jaborator
:.
...
(inclusiv golurile):
'l

.(
I
in laborator a
en st anta sau prin parafinare (v.
G
== -_. (2.9)
F"
gn.'uta\ii volumice a pamintului 1313 face
anexa I).
1.5.4. ?ELATIILE iNTRE y, y, n, w iN fUNCT1E DE STAREA I'IZICA A PAMh../TULUI
Asa cum 13-;1 ruat at. norozitatea n estc un indica care 8'3 calcule az.
In acest C('OJ) est.e 1'pr'ec'aI:ii ("'IY"'ohro o unor relatii intre n si indicii (" ., .:1_ ,_ __ _,j \-10.., ....1..: t:v. J.1_-,1 r .1. l "j'" J',:, 0..; 0..;
'(, care se stabilesc prin incercari de laborator.
Fie un cuh en latura egala cu unitates. reprezent.incl 0 proba de pii
mint la care partea solida s-a concenu-at pe (i anumita inalt.im e, ia bazi'l,
, , .,.... n% "
iar restul este ocupat de golnn. i ntrucit. rin oefini LIe --= --", Jl1 cazul
. . . 100 V
V = 1, n%/100 = V
p
, dcci ]niiI1,imeH volumului de goluri este n%jl00,
iar lIJ[\ltimea volumului pi"irtii solidc, eu greutatea volumica a scheletului 'l"
este (1 - n%/100). .
Expresiile greutatii volumice se definssc corespunzator dif'eritelor st.ari
.Ie umidit.ate ale pamintului.
a) Creutaiea ooluniicii a pdmintului in stare uscoui 't (fig. 2.27,' a).
In acest caz, G
p
= 0, G = G
s
:
' !
( J - J ': 0
G
s ,

-.::
- !. -
I 1
b) Grr:utatea ('olLnrnO({], a p{nnfntuluZ: in s'{are




4, '
l l ' .' !'iIIUljJ..
li
1.
.l.1.ll fi'f 11j!,: I
)
D
Fru- 2.27. V(}lUln dr 1.:;".millt
n% \
LOa) 'j',.
(2.JU)
,
,
satnrata (fig. 2.27.. [l)

,...,;=-,- --,

11

0=---,111:
I' ,il,dI\J,lI, I"""
ill!'
ii;! U?5cud! 'l'i'llV'
!l.illLl:1JJll.illLV
c
diftrjteIor stari fizicr:
a - 11::<:at; I"- ::3t;11""[ : (- p,1m ;;It s;lturat.
. G ",
(VO/o = _,e . lOu.
(2.12)
r G, '
, (\.'%
G=G"Gw=G'+100-
G,=G,
1+ 100 ;
,vOl )
G 1+-'::'.
(
, . ='r
G
5
-f- Glf)
100 (1- n%)(i..L (V% I.
---
(2.13)
V i ., \. 100 I 100)
.vceast a este cca mai general a relatie intre indicii geotehnici y, y" n
w. Oricnre dinue acest.ia ponte fi calculat daca se cunosc ceilalti trei.
d) Greutatea oolumicii a pdmintului in stare submersatii. y' (fig. 2.28).
Cubul unital', lncoujurat de apa, este supus fOl'iei de subpresiune egala eli
greutatea G' a volumului de apa dislocuit.:
G=:G,-G';.
G' = ('1- -.'l'%
100
)".,
/t.,'
....., ;
C - G"
r: G' ( 0/ ) ( n. %)
'/
V .
u, -=-- = \ 1 - - y", =
(
. nOll \ . " rl
V I
."
= J - --,(" - ','.. ) "'/m'j. (2.H)
\ l(\')\/S "f,
"
Spre cieosebire Je greut.atca volumica a scheletului, greui"tea \'olu
micl a p{imJntului Yariaz{i. in limite largi, de la valori in jur de to kl\/rn3,
r,entru in star02 ::ubmersata, la ya]ori in .ill!' de
20 kN/n-J
8,
pentru panlintul in stal'e sc;,t"urata. Ilnpor
pra,:ticii a unci asemenea val'iatii peate inte
leaca din urmiHerul :':emplu: daca printro coborire
generala a nivelului apei' subterane Ull piimint trcce
din stare S,l hm ersattt in stare saim-atiJ, greutafea lui
i.:a se dublcaz&. Tas{h'i snplimcntare ale construc.
t iilof au 0 u'scvlenea coborire' a IJi\7e1ului 1
subtenwe, au' fe'5t explicate pe ?ceasta CEde.
IJaL:a in IGC de Q. l'?port.a greutate.a la Yolurn, se
re.p0l'tf8Z
1
.t rnasa 18. Yohnn) so ob1in yalori ale dcnsit6.t i i
p.8.ll1ilJtII]ui cort'.spurJZ5.tonre CdOI' 4 stii.ri de Ilmiditatr\
/-r--
.' ).=-__ -=:2'J



III
\'] anunle:" ".' . . ...
I ar,est '/. (; :.:= GIl'" ::..= (;$ . f;
I_L.)l1sn F".tC3. pnnllnt.:U]Ul in usc,aLa Pa;
subnlffS2t.
n dC'nsitatea j ' 3.Inlnt:cJu.i 1n .stare. saturata Pn.l:
denS1ta"Lea p&niint.l.Ilui in B.tA.fC unledf.i p;
n%. "
.L - - (1' (2.11) - D9rnint ldui . in HI'e. .SU.!)1l1CrSal.a o.
, 100
v
DelFlta\ea pAn1intuJui 111 grHJTitJ pe centhnr;CfU cub (g/cJn3) .

, delineste ca '1rit're' Yolumu! apei con
volumul total al p or ilor din acel. pamint.:
:_'i.'
S = v." . .: (2.18)
V .
p
Tinind seama ea
V
w
= G",I-:'JJl iarconf'orm relat iei (2.4) Vp = eV,,-relatia
(2.18) devine: _
G
w
G
u
'
. ,0/
r " (;
:== 10_ _'_'
Sr == -1
t' s e J. C", we
c
- 00 i ",P
'Ys
Luind "0 = 10 kl\ /m
3
:

s
.
=
(2.18')
1000 e
!n expresi a (2.18') (V se exprima in procent.e, iar '(. in kl'Z/m'.
In Iunctie de marimca lui S" pamll1turile EC clasifica astfel:
S. :s;; 0,1 . . . . . . . . , . . . . . .. pamint meat;
O,!. < S. :s;; 0,8 pamlnt umed ;
O,S < Sr < 1 pamlnL foarte umed ;
S. = 1 pamint saturat.
2.5.6. GRADUL DE iNDESARE
Pentru starii naturale a paminturiIor nisipo ase, uti
beaza un indice geotehnic denumit grad de fndes-are, care so noteaza I Ii 9
i
3e ell relatia:
ePIC"': -
; (2.19)
In =
emax - e.);;:z
in C;Irc:
este indicelc porilor in starea cea mai afinata;


indicele pariIor in starea cea mai indesata;
e
m b
e
indicele porilor in stare naturo.la.
J,
Fig. Gradlll de
.
re tn !uncre de
Cr.:.';r...! de :nde-;orr 11)
,l in;Jicdc ptH:ilor c.
< \
a
p
-,"7l.'n
Pcntru a ua 0 semnific3\ie geomel:'i':A reIa1i\'i (2,19), ,'e 1-'12
o. (fig. 2.29) valnrde pcsibile :,le indicelui pOlile,r ]Jl':ltru Ull l'i(mint
mSJ]Jos:
en", 0= OJ): e c";,; e OC;
DB - DC CB
I = ----_._=----.
n
. OB - 0,1 ,J B
' ':;\,,<. " :;- .; .: ,_.;. e-, -
Valcarea- lui Iii depinde de' a-
fixe A 9i' B. e se apropie de.'Af apropie:r
C'BlAB" t.inde catfe lr iar patnlntul ' este' indesat;idacii,c,c' dilnp'otriva;J C se
apropie de S; adica e se apropie de raIJortul'CBIAB tindecatre- 0; pac
mintuleste af lnat.: .' .
.. P entru clasiiicarca parninturilcr nisipoass; dupa gradul de 1ndesare,
intervalul A.B se Impurtc in trei zone. In func}ie de pozitia lui e ?i de rna
rimea ce rezulta pcntru JIi' starea de indesare se defineste astfel :
0< I Ii 1/3 pamint annat;
1/3 < 1Ii :s;; 2/3 piimlnt de indesare mijlocie;
2/3 < JD ,,-:; 1 pamint indesat.
Gradul de def'init pi-in relatia (2.19) se determina 111 lahorator
pe probe de nisip uscst., aduse prin procedee simple (v. anexa I) Ia 'starile
extreme de Indcsare. Se st abilesc greutat ile volurnice in st.ar-e uscata si,
apoi, prin calcul, C",:" em",'
Aprecierea corecta a gradului de indesarc dcpjnde de modul In .care
Fe determina inclicele porilor in stare naturala, c. In acest seep, pe probe
netulburat.e de nisip urmcaza a Fe determina greut.atea volurnica y 'umi
dit.at.ea IV si apoi, prin calcul , Co Este foarte dificil sa se recolteze, m ai ales
de la adincirne 9i sub nivelul apei, probe de nisip fal'a a se deranja structur a
naturala a pamintului, De aceea, in pr act ica se ut ilizeaza de cele mai multe
ori metode de recunosstere in situ (pe lac, in strat) 0. starii de indesare a
nisipurilor c a, de exemplu, metod,ele cle penetnne (v. cap. 5).
2.5.7. CAPACITATEA DE iNDESARE'
Projn-iet atea p.imlntucilci- micsora volumul porilor
pi-m reusez area psr-ticulelor solide estc exprimata prill c3.pacitatea de indc
ERro 'care ;":(3 cn]cu.1caza en
c. ::== - em:;,
,
10
:r./:l
2.5.8. PLAST1C1TATEA PAMiNTURILOR COEZI'IE. LII-1ITELE DE PLASTICITATE.
INDICELE DE PLASTICITAT12
Daea se in <) IJJ(jhi! de p,-uJ1int CGeZlY in stare utcatii i S8 adauga sue
c.eoiY cq.ntjUi.ti de .1jJA, se constati'i ca intre ,'olumul probei umiditate
C'xist,'i 0 rrIQtie c",n), in mud sirnpJificat, poate fi reprezClltata prin doni).
drcl'(e (fig. La inC-GIlt;! \'olul111l1 pre'bei raml1'8 l:cschimbat., \,u]oan'3.
cEte deschisa (datoritcl Berulni din pori), iar proLa'estp, taee. Pentru a SUlU
!nita Y",loBre a umiJiiiHii "'.,, denu;11it<1. limita de contraelie,' pl'oba 5]1ecp8
r;;'i-:?i IT,{tr83SC;t VOhlJ'H1L Ctl1c!!uea se inchide ..\li1rirea 1n eontinu,o.re a nmi
li In;';C1,it5 nu L11.Dl['.i G8 t.) ;::reitere de y(?]urn de lnehiderea culr:rii
,sewn al so.im-:lJii jJClJ,j!c'r eu apJ), ci iii de a mo3ificrre 3. sElr)i fizir,e. AsHe!'
1;., (I unumiLil. valu'ile a umiJit.A1ii, piirnintul incepe sa. S8 com porte ca un
(orp j)/n ..,"ric: ;,tli(',q ).]H CCl l'p ('8;-(' :-:e defonn"enz\l irev(;rsibil sub -actiul1.ea for
,\(0101' e);'Lt:I'ic>;-,J'f" mnrlific'l1,lu-,:i fonna fsra schimbe volnJ1lul \'i fad. apa
0 valo are mai.rnare a um iditat.ii, :-tJ1.n examinsrea capamiritul,ile, se" P9t\
intr-un: .lichid . viscos. '.; '. .1:.C
pI i ;' ;';:; ':;
... ,j.: UmiditiHilel care', definescl domsniul. in! care pamintul' se".comporta ;'ca
un"corp; plastic. 'se\ nuniesc lim ite de plasticitate, iar propriet.atsa parntntului
" .' -; p,amiJl1.uri cu 11' ':".;) .:. 29,:- nisip ,.;argil.<!sii pr af
. coeziv de ase coruport.a, intr-un anurnit dorneniu
nisipos.i pr al.c pr af. argilo-nisipos i- ',"",': ... ;.:: ,.,', .'".,.. ;, ;; ...:' .':"". "i', i"
" .. ' ,,,' ,', de' umiditati, ca un corp plastiC:se nurrieste
. plasticiuue. . '.
!/I
.... >(
Limite- inferioarii de plasticitaie sau limita
de [rdinintare II'p este umidit.atea minima l a Care
pamintul se m ai comporta ca un corp plastic :;oi
I / riCUi!lO!O'
m archeaza trccerea uarnintului din stare tare
in stare plastid. '
Limite su perioara de plasticitate sau litnita de
1
curgcre iV
L
este umidit atea maxima la Core pli
ISoH' l_l_
mintul se ma] cemporta ca un corp <jJbstic; la
valoi-i ale umiditat ii mai mari ca \V
L,
p;1n1inL1.1}
w
p
v'!. 1'::Ji1%
curge sub propria greutate (de pilda 0 past,1 ia
FiJ. 2.:10. ,VariQtia forma v asului in CaI'E' pusa}; marcheazs
tn funci w de urniditat e. trecsrea pan:intului din stare pla:-:.tici.{ in stare
curgiitc are.
Limitele. de plasticitate 8C determine in [abor ator pe probe tulhur atc,
prsgatite sub forma de pasta oniosenii.
... Limit.a de framintare se poate determine prin dow} m etode : met(Jria
cilindrjlor de pamlnt :;.i metoda mediilor absorb ante.
limita de curgere se poute detel'mina de ASC;11cnea p'in doua 111 "t.ode :
;-netoda eli cuna si metoda 0.1.1 conn!.
patfl.t csit' GaLl in Hnexa 1.
Plasticitatca reprezinla 0 lJ1'o}Jl'ietate po.rrdnturilo; co::
zive. care se.datoreste m8zentei IllYclisurilor de apa !egata din iurul lj3.l'ti
rull"ior solide.: AI)a t "are. ralnl de' lubrifiant (f8.v0rizeaza
a partic.u}elor u'na in l;aport cu' c:.e:1.laltG; pcrnlitc n10delarerf nnrnin
tului, cOlnportarea accstuia eEl un CO!'[J
cant.itatiY8. a plnsl,ic.iv\1;i ::-r:' face prill l:ndcele de
citalC care rep1'8zintiJ. inteIT8lul de l1lniditate in car8 pilminturile sr, aU!l
in dat de, l'(Jlatia:
,:!>
I;; -- d'l, - ,,'po
(2.20)
l$Ot1
/1
Cunodstet8a indicelui de pJhsiicitate f este
"'.
tor
t inlpc1rtantA 'lJentru identiflC(}rCa si c)2,sih.c,arca

W
I
' a"m' nt "" ilor 'cneliYe e:\i':+2 0 k,->it"r':i
70'
.! .. _", {.<1 v\.. '. .>-or.. It c,
I .
intre Irdir1lnea ;lcestuia si f,J f Hll1.1 }ozit at e8. jidrn1n

tului. fn fjgnril :2.31 cum (;('je

1 doua ljn1ite cit:- p]asticitat.e in de
" lOr / .......---_1' --""'p
d /" 1--
nut:ul de iu'giL':i djn p:?';rnlnt
(paJ'ticu1e 1l1ai lnjci de OJ(/;.J
..,V,,_' 4) 5()cO 7JJ()90 a f?7 I)entru a difE;l,pni(:l lntre o!'i':onatele
I
2..:11. VHriatia ;lmiieJor de puncteJol' pe cole J'\.';lrezirrt..l IJ!1HJ'
eu' procrnLui de
[po S8 con::tatCt ('5, re
iine OJ005 lill;l) (1 f::J
de fractiuJ1c intl,i,'01e d8 jJJH::t ;cj
ate. Pu aeeaf=.l.i3 naZi1, in din 2. (l
(lor definite prin li ';t::
;;'Jli.:rnite vi.1.Iori al'J lui 1
j;
__
,
- paminturi cu plasticitate mijlocie, I p = 15 ... 25 - praf argiles; argila
prafo asa nisipo asa, argila nisipoasa, argila prafo asa ; .'. . ..
- paminturi cu pJasticitate mare, T
p
= 25 ... 50 - argila ;
- parnlnt.uri cu plasticitate foarte mare. I jJ > ,jO - argilii grasa.
2.5.9. CONSISTENTA PAt-1iNTURILOR COEZIYE. lND1CELE DE CONSISTENTA
St are a fizica a paminturilor coez ive depinde de co ntinut.ul lor 1n
Unul acelasi pamint coeziv poate avea, In Iuncj ie de nmiditatea sa, stari
Iiz ice ioavte diferite: ca 0 bucata de piatra, d aca E'ste meat,' sau ca un
lithic! viscos, daca are 0 urnidit.at.e foarte mare. St area fizica a unui pamint
coeziv , ciepinzlnd de umiditate, se denumeste stare de consisteniii sau, pc
scurt con 5'1",' cnui
unui pamint se exprima cantitativ prin indicele de consis
len!ii J,., derinit prin relatia :
f _ wI, - (V p
c --- (2.21)

tn functie de yaloorea i11dicclui-- de consist.c;1\a I" (,:re de
pozitia relative1 a urnidit.atii (\J fata de 9i (Vi, un pa,mint COGziv poate fi, din
punet.ul de vedere' 0.1 cansistentei: tare, plastic sau curgator 2,1).
Consistent.a plastica cuprinde, I" rinduL oi, patru tl'epte,' dupa cum pamintul
we,te a)Jl'oape de starea tare sau de cea curgiitoare.
Tabehd ::.1
Tare
a'e ccnsisfc;r-;/o
.Vo..:/ajiG,./U;" lIe
,n fUf'C!Je ae VS/
Va,:":ot/'J umjdifatii
nafu{'o:'f! k'V"
I
i
Score umiddr5tiJor
i .
'----------- f--------------------..
I
-
D >'ip
IV
CWlO'l$terea indiceJui de cOl1sisfent;\ 1, deterrninarea sa. :1d
(1 dcosebi,::\ imDortaDtiL :\.stfc1, presiuniloi' cOlwcntionah de calC'11
C3X8 intervii1 in calcll!ul fnlld,;tiiJor, f31nt dat.r
n S'f.\S 8)10;'-77. fund<iTe..Prjnl:ipii fundarnent8.le de
n cIe I 1j ,
st:lrii ce. 3. coezlq:. pc });}!.a indic,J1.l1 de c'Jl1sis"Lcnt;) Ie,
(;.. ca (2.21) i:1 ft1;lCpe de linlitclc de p]ac:tlciLlip, fi 1.!j}eori rI'onatJ. ACc8St'J.
inUnJpJ"l la ::i care de c.:rncnl:tre dinlre
La pa:>t6!or pcntlll detrrm,;naT{'a lirnite1Qf de pbs1itLtatc: aceste lo:gaturi
Lipsit::i I'je ap'Jrhil pasta, cu 0 !'ia1a (:u n. p5nlintu1ui in
;i;'C \J lI1ai De f:lpt, Ie c:1lcl.l]::tt eli rt13tia. (2.21) Hrata
40
i
-----
"' '..'0 .. __
'.':.';;:J -.- L"> >:"

Contlnutul procentual aferent Iract lunilor granulare de bizii Ia piimJnturile, B C 'este
slntetlzat in tabelul 2.4. '
"'.". '," .' . .
: ):'. asernenea erori, este indicatii stiil'jj de consislelltil' Tabe/ul 2.4
tode care nu lmplica deranjarea struclurii naturale a piirniiitului. In Iabcrat or, se poate Iolosi
ruaces t-sccp-ccnut care serveste pcntrufrctermtnarea limi't el de curgcrc, Adlncimca de infl Kisip
Fracttunea granulara,
gere a conului in proba nctulburat a consti tuie 0 masura a. consist cn t ci pfimtnt ului (Y. ancxa J).
mm
2 ... 0,05 mm
Aplicati i
Continutul af crcnt Irncl iuuii granulnre,
in
1. Cranulozi tatca B C cst c drfinH?i prin datcle cuprinsc in t abclul 2.2. pamlnt u) 13 i2 39 19
Sa se cxprirne granulozf t atr a unui pamin t D olJtinut prin nmcs t ccarca p3ilJlnturl1or B C pihnintul C 90 10
ill proporj ia 1 : 3.
1'abclul ;.1.':
I' , Se utiliz3Za diagrama tern3ra Cll lat urile atrilJuitc Iractiunilor nisip, praf', argi15. (fig. 2.32)
Fracuunca cranu.ara, 0,5-/0.25,.-1 (.10- 0-C\5-- 0,01--1
nlln
:2-1 1-0.5
(J.'25 I 0;1-0 I 0.05 0,Oj 6,005 I<ll,l](,&
sc rcprezint a parniuturtle B U2%?'-', 39 % P, 19 % A) C (90 % 10 % Pl.
Se cnnst r uieste dreapta BC. Proportia 1 3 irnpusa intrc pamtnturilc B C este ecni
en urmat oaren compozi] ie a panunt.ului D: 25 B }i 75 C. Sc impar t e drcapta BC
in in ,1 i nt crvalc :?i se dctcrmina punctul din diagrams atercnt p5rn!ntuini JJ. Ductnd p arale!c
pamtnt ul B 2 5 s 12 15 2::> 14 ",9
Cont inu tul afrrcnt frac\in,,;;,
13 cclc trci Iaturi se obtin gr auc coordonatcle punctului D: 78 N, 1'7 P, 5 A..
piimintlll C S "::::J 18 I 6 4
Prccizla mctodci gralice cs te s at isf dcatoare, avlud in vcderc c;'1 proccntcle Db1inutc p e
cale anaJitkfi (v. tab. 2.3) smt : 17,25% respe ct iv,
Rczolvare
:J. Pcntru executarcn unul dig de aprirure se utilize az a 11n p:.i1ninl local A.. care coutine
P21nintul D rcz ultat dill amcs t ec Y8, cOll1ine t rei parti pamrnt C si 1 parte p.imtnt B. De
52 partlcule 1113i marl de 0..05 m.!11. Pentru asigurarea ccndi t iilor de compactare se cere
cxemplu.. iJr 4. J.:g din- pamintul D se vor !-!2si 3 J.:g C 1 kg }.J0mint B. Proporl,ia
ins3 C;1 matcriatul diu corpul digullli C s;1 cllprjuda eel .0 % partic:u1c'-11-;3,i mad de '0,0'501111.
se va ca drul Iiccart-i Iract iuni granularc.. fl:lqi"IHC:l 2 ... 1 ;11111 ;l
Cali tate a ne ccsara se olrtinc prin amcstccarca _Cll 1111 alt pan1int B care cent inc doar 16?{,
p3mintullli D va cintiiri (1 kg X 0,02 + 3 kg X o,ns) = 0,02 + 0,2,1. = 0,26 kg.
particule :mni J113ri de O.b5 J1iI'il. Se cere detC'rnlinarca de :natl?ri:1l de aport, ex
1... 0,5 mm: (1 kg X 0,05 -+- 3 X 0,25) = 0,05 -+- 0,,5 = 0,80 kg Continlltlll pro
primnt=1 in din totala a
ccntual at fractiunilor gr;lllulare 2le }JJ111iat1JJui 1) sc dcternlinii rapOl"Hnd 1113sa fraq,iunii Ja
t"t1J.l csteC111ui. (J1\,00
masa to!ala de 4 kg, asUe!:
0,20 Sc note8.z!i: 10/ \\00
fraetiunca :2,.. 1 1111n: ---- . 10 :::..'= d.5
1
bYo=16; '\00 ;I
0.80
- r,eniru fr3qillnca 1 ... 0:5 nun: . 10() '::'-';: 20
x
j 30' \70 "
Rezlll!atcle sin! sin!etizatc in t<JJe]ul 2.3. 100 40/ . \60
'$.::)-.
Ta!:dul :1.0'

,r
.,< / \
,,>' <50. \ 50
-- --,---- --(a%- =
100
;:. 7 '
Fra(;tilll1J I ,1,5 ' .. :),-:'5... 0,10 ... (IJ'5 ... 50 \ ..(;0
n1Hl _.. 0,5! 0.:25 J O.iO 0,0;) 0.01 <0.GI15
a 01 {, I i
707 \0 \;0
a %_ b 100:
,fa \
Con1illlltul
, 1
0! '\0
in kg
\ 50 I
'".1 52 - 40
13 l\G2 i IU'';S r!.08 n,12 J f).I!) I 0.25 0:1 n,1
:r = . 100 = / '\D L iO
\. 25 --- -----------\5
C i 0.7;) 0.21 i 0.13 .';2 >- 11j
,co L. I. . __ 0
i. 1'01'11 lJ) 0.26 O.SO 0.013 I 0,36 1 0.32 0,3 U,19 0, JO 1720 30 '40 50 60 70 60 90 ;00
. !.. I' I
i---:--- --'--1-----'1---
12 Pre!
. lUO = 33
Conthjl;tl:] :Jfcn:nl frac
3G !'in. 2.32.
tltlllii, in '0' In
I .
I
p{;lnlnLul D
f" :., f'1 I (' r I q () s -4 - 'C
__ !__.. __. :I,) til ((mc1n;:ie: luind 2 in din pi3:;111ninJ A. 0 I'Llrtc din p&lT:inil1] B se
C dont.
Folosindu-sc' d2.tde cuprinst' in t:d'cJuI 2.2 Sil se rq)rcl.J1.te vn.nJirdll
rUGf C eu njuior111 1CilHtfr . i ::., d'!f'rndlH:; pc c.le pTO
I
I
.{. br8rilllozi U't\ii nnui pan11nt pzin :11.etoda ('{?t!1trii 55:;11.('
aferent fractiullilor nh.ip. j,r..;f,. [irgi]a
J
prin ST;\S /J
tizatc 2.5.
pamintul J) cbtilll't prin B .?i C 1n l'rrporpa 1
i
I
.
. r--
. - L- , :. r.' . ;i'-
.-=-------..:..._'--'-----_.-
Dia metrul ritei, % de p.hnil1t C"'t de p:imint
........... , mm ret iuut r.'t' S!!fL care a t recut prin sit a
2 o 100
1 2 98
U.S 10 88
0.25 30 58
0,10 26 22
(I.UO 10 12
l:l]gu.' U,(6) 1'.2 o
s e rcprczint e curba <i hist ogrmna pamintulul st udiat sa sc e31'.1(
'Ll'rjzt'ze dill punct ul de al :..:r:':J1u1czlL11ii si <lin eel llnifofli}it;j\ii.
Rezolccre
Valori!c din coloanele 1 :3 ale t abc!ului :2.5 rcprezint a coor don atclc unor punctc in
sist r mu] de axe (d, care prin unire ddinesc curba granulornctri ca (fig. 2.33). C21cl'
lin d djff.:rent(,je orclonatclor punctclor ('OJ1::ccctiye accstcl curbe sc ohlin ordouat cle h is t o
grsn1ei (fig. 2.33.,). Pe bnza lC7l.1}t.l c<'i proccntul aterent Iract iunii nisip (2.
.. _(JeD:] nun) est c 88. iar eel afcrcnt praf (0.05 ... 0.005 mm) 2St2- de 12 Conform
t ernarc standard (Gg. 2.4), parn!ntul sc drc pt. nisip rta(cs.
Fe haza curbci se dctcrrnina : d
10
= 0))5 mrn ; a'tO = 0,25 mrn;
df.[I
0,26 = 5,2_
Gra dul de uniformit atc :
d}1) 1),04
PftJrintul are granuloztnt unii orn:.
-- ,
N 15 I.P- -J'I ,"';'EUnS I
T I - L ---- I .! ':)- : f
1
%1 A ;o'-/L,j P t- I ;'if: fc,c"i1tUI mar_ . ",.._-;-_.

t J,iJ , i i_
1100 , I I ! j'. i i __I '-1-> j
I 1.1.--" --.-- 'I "
, 90!----r--- ! !__j_ _ _ :
I -; I ! 7 r- --.L.._ __.
I 8Ol---W- i ! Ii! --- I I I __L"'-I_!
,I ! _1__ ,-,---r I' I----t-t- ! J .
. '7'DI---;-- I ; I ) I : L-L. -- I' I
( ! "0
1

I
..'----l
I
' --\-- - ----t---- ,
J r . -----1 -.1')0/ I


I 2
"
F'
'.' ".)
.... '.f.
:l. L;::e:-l Pl"OlN de r:;}r:;LJL in ;;::r;!e l..:l j : l r}ii 1,'5 S. in 11SC.3tfi 121 g, yo]u
;;l'd pTub'i 1Ti::l.i!ite de tHe 1.J;) i:n ,,,chde1d.llJi Pi! = 2::-0
S<1. cderrpjnt.: F, ;::'!. ,::, n
Sr
-44--
'" =:. (J; -'! "/' ,:;';
Datele cunoscut e ale probremei pot fi reprezcntate gralic (fig.
2.34); 'se calculeaza:
',. f
111.. = ,11::....: 175 - 121 =:-.54 s:
121
Y = 111<1 =
Fs
2,70
r
I
A,er
-I
s ,14 eD1:); '1g:7cm
J
11
0:0
JI
w
51 = 5-1 'em' : r-,l i
1'w = -- = 100
Di
{w , 8 j' /-po

:?!
-; ...."
I D,
" I'
e;
I' I' S - 17" lDS 1-4 - 5-1 I cm,s; 'tl ;
, '1 sou a

:,1 r:. -- J-
__ , 's=L,I9/::Jn':
.c, 't
_-'----=-.L.._
JI _ 175 = 1,07 g/cm';
1
l' - 105 Fig. 2.:3-1
.U1 _ = 1.15 g:em':
c = - 10,1
:j4
.1f,"_ . 100
w . 100 -14.13
,"11 s 121
,. "17 , ,.
,.-g -;- o: 7+ 3-!
Jl 0/
100 . 100 . 100 = 58: 1 :
. ,
\
105
61
c=
= .j.i = 1,39:
2.--1
S'T = = 0,88.
I'p 61
n. Sc cunosc u rrn at oarele cnrnct crist i ci ale prolre de p:1!"!11nL: w=30 F= J.82f!'tln
3
..

Ps = 2.65 gjcm
3
Sa 5e det crminc n e. -er-
Rezoloarc
p! j 111 a v a r i a n t tl. aplica relat i a cxprimata In Iunc l ie de. ?' in care sc
CUl1Qse tV, p, ?s ::tfW as tf'cl:
II 10 I (
W%)
r n 0/ ) ( so )
? p,
(
1 - 1;0) 1 -t 2,
65
l1- '1(;; t
1
+ = 1,82:
100
2,63 J.3 1-82;
(1-
iooJ
II 0/
,0 LS2
1- 0.53 ;
100 2.. 1,3
n =:=; (1 '- 0,5::',)' 1(J[) .= -i -; :'c'
Sc ;1plica (2.4} pcatru ;-I!];.-+rt'J. lid c:
n :;
100 0.47

nO'
'c /,) 1- CU7
100
...
(111
3
; 61,4
.U. 172

l' _
'. -
F' 2.80
)\
' JIoJ) 43
c w = -== - = 43 cn1
3;
P,C 1 .
Sc aplica rclatia (:fis'), pcntru aflarea lui s..
w% 30
. 2,65
S; = 100 . ys . 100
e : --;w 0,89
A do u 3. v a r i a n t n. Sc det errnina masele volumele Iazclor componcntc in Iunc
tic de care se cxprtma indicii fcotehnici c3u13!L Intrucit volumul proliei nu cstc pre ciz.at, sc
considera in mod arbirrar r = 100 cln
3;
se calr ulr.az a :
IV 0/ (30 )
.11 = V?= .11,+.11,,=.1I. -0- ..-'1,=.11,< 1 -;- 100 182 g;
182

1,3
i.1"' 0/
."\lv_, . .11, = 0,3' 1-10
'0
,.) a'
.';:) 1
JUO
Jj s 1-10
r.v = -- = -- == 52.8 C1l1
3;
Ps 2:l15
JIll) _ _ = 42 cm':
I',t' --_.
Pw
10
1'g = V-- F - F1.:;Fs = 100 - 52)3 - -12 5,2
-;- Ff.' n __ V p 1'u} _,_ 17,2

--
i'
e = F p .l"
v:-::= = 0.8g ;
\. yU}
<r =--= := O)SS.
i. 0 prob.i dE' in s t are unic d.i 215 g. inr in stare usc'lUi ] g; lirni
tcle de plas t icit at c smt t:'L = ;34 wp = 18 t'f'l"lsitatl'a 5che1etllJlJi cst c = g/cn1
3.
Se ('C:TC:
'J;"'J'
a) cnract eri znrr-a pPd.nllltliLli din punctul de ve dcre al plas ti ci t ati}:
h) pl1minlului din punct ul de vcderc 31 co nsi st cn t ci :
\, c) cit ar fi tre;]uit s;1 fie volumcl ir;itial 3.1 prohr-l corr.spunzat or nnui grad de: SalLlra\iI:.
.t;,::,:,:,,: 1',) pentrn ;:"'j =--:: J)7?
nc:t,!z.-'Q,'C
;
:i) liJ -= ;;'J.. -- w},,::::,,: cf -- 1,S =

[,rc
.'J,. '.j - 1'."1
b . 1(JO =. .
.11., 1"7
-- ;}; e,
1- = (;.:'
,i;
jJ IG
i6
__ \w _ I'll' _ ,13
S ---- "r-
V
p
v - \'. \: - 61,4
Pcnt ru S; = 1; V = 43 + 61,4 = 104,4 em':
r 43 + 0,761,4
122.8 em>.
Pent ru Sc = 0,7; O.7(\' - 61,4) = 43:
0,7
Lotal ric 100 (;00 111..l
dr schi de 0 de trnprumut iritr-un avind grcut3tra YolulY2icfi mcd. uscaLwi,
;d,,;,(d =
1-1 k2'J/rn3 um.dtt atca in stare na turala tIl = 8 Pus in OPCI".1
n. Pcntru rrmsl ruirc a unci lucrfir! de tcrasrd11tntc cu Ull voluru
';ii c(J,np.Jdat p:'iluintul
" . t rcbu!e 10;5
I a"uI
S8. 5\; :lfle:
volurnnl de piimint ce trcbu!e cxcavat dill gro3pa de i.nprumut ;
b) grcDt3tcn 10t:11ii a pi11"!1!Utului cc urrnr az a a fi transport at. pus in operfi.
Rc:olvare
165
,,1 V = 100 000 = 117860 Ill"
. 14
b) = F = 117 SGOx 14. = 1 G50 000

, m"l )
G=G,ll+ =1650000XLU8=1782000 k'"
PentTll rcalizarra unci umplul uri sc uti lizeaz I un nlsi p pr:ifos. a .... in d = 10,8
w -= 18 "'($ = 25,5 care ['stc asternut hl st ratnri de n;50'11 compact a!e
pinel. 13 sat urnre a Se cere dctcrrnlnarca grosirnii ficc;lrui s t .. ,;:\. dtlp5. C(iIl1pact;;:re.

Po roz i t a.Lea ini\iala a pfiEttntuh!i no se deter.nina tn fl1nc.!ie -Jc y, -(c. w:
nO%J' ( ,"'%' ( Ilo%),.-.r, 18) 10,8 J..?'/m";
'( =
(
1 - 100 y, I. 1 'T lOO) = 1 - 100 II T )00 )
(1- no%) 16,3 =0,54
l 100 ; 26,.1 x 1,18
..;

Indicck ror:;or Gl' C('(1!r'scLarc ('';le: Co =- 0.8".
54
Inc1jcl.:)(' poriJor dllpa atl:;gcYca .ctfirl1 dr C:1 rcb.jia
;t.'% 18
-- "(s ' 26,5
S .. -=-:- __ == ___ ="! n
Cf' . ,:/. 1U
.. , '8 x2i3,5 0'8:
'- ,'-1
r.r=
10
1-7
1;,(1 + eo) = S h,
!n care S reprezlnta suprafat a stratulul Sl1pUS
Sh

1 -:--(0
CAPITOLUL 3
Vo]uJ11uI schelct ului f2Inini"nd ncschimbat, t asarca Dl!. a strntului supus cornpactaril sc dcfi
APA iN pAMINT
neste dre pt variatle a volurnului pori lor af cre nt- suprafr-te l 5:
. !; l' F,(co - ei) 5 h(co - ei) - 0 n
I.!.h = --= = = - = ,1."
Se vor examina succesiv principalele varietat i de apa din pamtnt., carl?
S 5 5(1 - co) 1,05
iniluenteaza comportarea pamintului ca teren de fund are sau ca material
Grosimca st rat ului dupa compactare rez nlt a:
in constructiile de pamint.
hi = li o - !'oil = 0.00 - 0,10= 0,'10 m = em.
10. en pamint locs soi d arc lL'p = 14 J
p
=C'21 '{s = 27 1-.::-\/rn3.
Sa se det errnine indicelc pariJor CL Iimi t ci de' curgere U.J..
3.1. APA LEGATA SA,U ADSORBITA
Rezolcare
Ap a legatii rcprezinta apa atr asa in jurul part.iculelor de argila incar
cat e electric, ca urmare a propriet.atii moleculelor de apa de a se orienta.
I p = wL - 1:."0 ::= U'L - 1--1 = 21 :
IVL --= 35 %.
intr-un einrp electric. Xloleculele de apa se f'ixeaza fie direct de supr af'at a
Pamint ul adus 130 li mi t a de curgcre fjjnd 52L"Urat (Sr = 1), sc p oat c s crie:
part iculci, fie In.jurul catioriilor stratului difuz sau se afJii in zona de influ
('11\2. a part.iculei.
WL = (L "{1(':
tn cuprinsul invelisului de apil legata din jurul p articulei de argilii se
100
deosehesc dona straturi (fig. 3.1):
35
27 '---= "r . ; ('.
- un st.r at foarte suhtire, cu grosimea a 3 sau 4 molecule de apa, af'lat,
100 .,- ,U (1..=0,95.
in imediata vecinat.ate a particulei de aceast a en presiuni Ioarte
rnari, dcnumit strat de apa sirins lrgata;' .
- in coritinuare, pina la limita unde incetloaZd. atractia part.iculei, se
afla stratul de apii slab legatii. .
rn af ar a invelisului de apa legaUi se gase;;te ap a Iibera.
Ap a stiins legata are proprietati diferite cIe' ale apei ohisnuite : densi
tate m ai mare, temperatura de iIighet mai scazuta , viscozit.ate. Se admite
ca acest strat se deplaseaza solid ar cuparticula salida,
put ind fi indepar-tat doar prin uscare la temperatut-i
<leo peste 200C. 1 2 ?
.vp a sla h legiltii. const ituie par-tea mobilii a inve

lisului de ap a legata. Grosime a accstui invelis depinde
in primul rind de natura nrediului in care se afli'! par
4
f t icula. La fel ca 1n cazul stratului difuz decationi, gro

simea pclicu lei de api'i legA.ti'i est.e ell atit. mai mare ell \

r
cit sint mai scazute valent a ionilor din coinnlexul de
i
j
cOllce.ntratia de'ion] si tcrnDPratuI.l.a s'o}utiei

-
I
,
jn <.-a1e' se aIEl Pc l;n,prietate se ba
..
/; ,. !
.
i
.,
zeaza \HleJe J':,ocedec de .imblln5tu\ ire a' -, 1
:.J,j
/, ','I ._
l a0ij.ugal'8a Ea-ruriJo; UDOl' rnetale ITtO'r;OV
in (lpa din porii, pal11intldui, prin efectul de jngro9ATc rin. :;.1. IegsUi:
d p.'lieu]0] de apa lCi!at.3: dl1ce Ja co]n1atGrea pO!'iJor ]'---:3ptL lcg:lt;'i; 2-
- _ _ -", '-' J '", ". J}a 3 -
CAt1'8 aceasta apa rec uce (:ol1s1dera1JJJ ])c,rmeaJJllltme" ]jber;i.
;j;il"niniuhJi. Gr0f3i;T1Ca Jllyelis:ulu.i de anti ]ev-at.:; rse pO<3te
;l1C'liifica, de Rsemenea, plin eyapo;[\f(' prin ]Jresiunii, ca
:l1'nlRre [l exterioarc ri]J!icatc Tn din
49
Este cuncscut Ienomenul de a apei In
; ';','" :-':;:,
-. '.:c
j ni ..'suiJU sa
-: geargila,suficient de aprapiate, astf'el inert Inveli
9urile de; leg.atif sa S8 intrejJatl'undii (iig. 3.2). Ionii 9i moleculele de apa
din zona cornuna sint atrasi concoinitent de ambele part icule, st abilindu-se

\
( 3)
Fi(l. :J.::!. Cocz iu nca FIfJ. 2
1
) ei
primara.
pl'111 interrnediul lor 0 legAtura CiJre P(liJlta nume!e de coeziune prunarii.
In cazulin care invelism-ile au grosimi eliferite (fig. 3.3), moleculele de iii'i}
VOl' fi atrase m ai mult spre p articula cu pelicula m ai suht.ire, Se produce
astf'el o, dcplasare a apei de Ia p ar ticula ce excic ita 0 for13: de atract ie mai
rcclllsa spre cea care cxercitii 0 fOlVl'de ati-act ie m ai putcrnica, pina la ega
lare a celor doua fo1'\e de au-actie.
Acest ;;nod' de migrare a apei legate oferll. 0 explicat ie a f enornenclor
de eontractis si umll arc. La un pachet de p art icu le de argili\. ell invelisui-ilc
respecti"/e'd_e 'aiJ;l legalii (fig. 3.4, a). ,se observa d. prine se pro
duce 0 a invelisului de A.pi'l legati1, din jured p art iculei in ccutac:
eu atmosfera. Molcculele de apa din jurul part.iculei u nnat oare sint 1,tr8.S"
rn ai nut.emic de mirna particula, acenst a la iindu-i uicrde 0 1l0U{l cantit..t e
de 81;a prin ia.m.d.; 'plocesul se iJ]'opaga'"ii1 lant" la' p ait.iculele
pinil cind at.inge limit a F'PJ1,{)Jl1enul J
ue umf'lare are un IJ1EcfU1Ism S1l1111ar. Proba de pam11lt pusa cu haz a III con
tact eu apa se umf'la (fig. 3.4, b), ca urrn are a faptului C'el invelisurile ,ie
apii legat a se
4 ,

,..'-D
\
.... \! I /

(\Z==t'

tftc----.
. '"
W
\\ (..
(tJ (----,
"I J I.J'
";y
\>
,,;:
If ::J)\
=--, )i
\

a
ingros9i'i., rind, pc rind, prin migrarea apci in sus.
F:\J. Contracpa 'l (1))
.
,} == 'J)
(
{==
L lv'
---"
t':-. -:.__ _
L
.A$a CUD1 s-a arato.t, ,plezentH 11l\eli
9ului de apii legata explica prnpl'ietatcit
paminturilor coezive de a nu iJUiea fi mo
delate deeit in euprinsul unei [mumi,,!
game de umiditati, adil!i plasticitat8a.
Dac3. in jurlll particuIelor s-ar ai'Ja m:nlai
apa libera, ntuDei din stare mC,Qt3, dnd
pamintnl 8ste [are, S-8.I' treef' direct L,
st area de eurgere.
Culitatiy.' sturile de conSfstenta rile
pamlnturiloI' 'euezjye pot Ii asoci;t,!, in
special, UI1ui anumit tip de ap<l.. "\stfeJ, ;'"
poate C'r:nsldeI'll cd. 1J;)'liditat,ca ptnnintJlui
in stare t2.l'e se l.lHt01e:t/}i in cca rnhi
rnar::: parte r:prj CI'(i. it
In ape'l sjab iar a paJllintulpi in :::t:lt'L
.;urgatodl'G, apel JIDer\,.
tuburi eapi! are (fig. 3:5). Coloana de apa' de' de
Iort a de t ensiune superficiala care S8 dezvolta pecircumferinta rneniscului
ee se Iormeazf l a ccnt.actul intre apa 9i peretele tuhului capilar de raz a r:
2-;;rIs cos CI. = -;;r
2h
c
l' w. (3.1 )
11

oi 'c I
"I

I ,.r;,
"'I
I _
i
1"/1
FJ :i.5. Tuhuri capilar (a) Iorta care actionr az asupra unui
tub capllar (h).
Luind (f. = n g/c'rn
3
1?1J
2I,
hr.;;';r::r == r
-, (3.2) >
lind" L, rcpr eziuta [pmiunca wpediciaJ5 (T, 72,3 = 0,075 gjcm): CC.C:
l nlocuind in relatia (.3.2).
015 [
h.. = "-- cm l,
'"'rrax r ...
C;o}urjle: pL'in}intu1ui -- porii -- pot fi asimilate
Jar e ell s",qiune ner+:gnlat{ Empiric S8 comidel'a d
(3.2'),
cu nist.e tuburi capi
dimensiullea medie a
per-ilor ul1ui pamint este ega];l ell aproximativ 1/5' \1in diametrul mediu a]
jHldic'lle]ol'. In "irtutea reguli, un i)amlnt nisipos avjnd diametrul
mediu al granulelol' de 1. mill are pori de cit'Cll 0,2 ml'll, un piimint pr8.fos
e11 dimensiunea medie de 0,01 mm are pori de 0,002 mIll, iar un pamlnt al'gi
lns en particule rie 0.002 mm are poei de c:irea 0,0004, mIll.
j n;'l!\imile uwale de I'idieare capilara observat'! la ]J8,mintul'i sin!.:
-- In pf{n)lnt
l
Jl-i n}sipc,a:sc:\ 10 ... -100 ern:
'- la p':-uniJ1Turj 2 B 1.11;.
- lA pilruil1bll i 4 .5 Tn.
lilll'S' \),.l11in1l1e c,bsen'ate c['1'e ealculnle eu (3.2''), introdur:1nd
n1erijl gohJriJor, indicate I11rd inainte, djferen1E:
.. , ... "'J't]] t' ]'., "l' 11"']']' l"'J l''t ')"j)l,,.,t:ll ""13 I' r]'t]c",j"'Je I"]] "'I' n1;C.I .\cn,',,
J I ,,1 I \.. l cl l (1 . , .l' 1. t,t l ". n.t J C l ...-, \. (l (... .. L
ir;:t:J'eJ1\e :-:8 crill in jlJnll f)ne. de ilihnint ::,
d-? !3p4 li:lC"aL'i ubtnyeaza irnp1l:dieind ,c1rc1J)a\ia apei
..so
"
primei pinze de apa sub
nermite' recuno asterea urmatoarelor zone cu
capiJara; ','
partial ii:' '
- 'ZOna"cu apa de contact EaU de colt.
Apade contact sau de colt (fig. care apare cabe supr'lfata tcr c
nului in punct.e izolat.e, la cont actul tntre particu]e]e de pi'imint, est.e rarnasa
dupa evaporarea apci din zona de saturate p ait iala san provine din infilt r-atii .
.----s

-rTTf\TlTTll -! : ; j j 1ni! j IJ-j
n
I i i \' I I U.lJJ.!.L..L
- 11 ''', "["'" 'iI'"",I" I
" " ' \ \
U'
i
'
l
" I" ','1" : 1..::1",'""I. " ," I 'J; "','I""I'i:"I" ! v':', ' i .;"."" r :
''1,,11, i Ifllll"1 il.L:.ji,; ,I,'! i', ,,,,"'" Ii',i'l""'1," !ill' "L--./.
u I J';! I; i 'I Ii N1! j! '!! 1, i l!.J! i, ii:l' 'I ,ll' I J

n
1;11" I1 II iII[iii i:; Iiii ;fli iiIjl iilllili 1
't ,!"!
1'
I:
Illillllllliii IliIJii!!!iw1j,I%!j!
lill:llit i
1
ili!it"1NI!..u:1Li:!I:iL.L" llbl.....".
1111l 01 0 P. 0 ; s:
w
A
FlU. :1,n. Zor.c de

capilara :

1- nivelul apci
ra ne: :} - zon,'t tie ;.;a
2
turare c<1pilar:1; 3
zona de saturarc pa r Fi!fo ;"L7. Apa de
11:11;1, capilara : 4- Ul
contuct :
na ell ':::'P? eapiiara de
cnlf; /) -- suprafat a 1-- v,rtic!t1e; 2- ap,1.
tc!'C'nului. cap;];:tr:J..
In figura .3,6 cste reprez ent at a si di"gramil ciG pre,il:ni in "pa din porii
pamintului. La nivclul pinz.ei Ire at.ice, presiunea este zero, sub ac est niv cl
are valori pozit ive, jar ue2.suprn acest ui nivcl. in zc ncle eu c\pi\ capi1:11'ii pre
siu nea II). apa 0Et8 Se de ascmenea, diDgl'(llJ1 a de '<1
riatie'deasupra pi nzei Ireat.ice a gradului de sat uratie Sr'
Act iunea apei capil are asupra fchel0-t",hi mineial pcatc f i puscl in ev i
denta eu ajutorul tubului eapilar din figura3.5, b. Intl'e peretii tubului
<:hid"existi'i 0 interactiull';, FOI'tei de, tensiune oupaficii1.1!i ii corespunde a
l'orta egala si de "8llS contrar eli1 ii) c\qi0D28Za 85upra peretelui eu 0 compo
pe peretet-S1re Uncle sa mi_c'-cQI,eze- s;ircumfcr:.illJ,a....Lu]mLu.i, 'ii
o Cl)nl poneD1a 1l11uDguC]) i2J':'fL;:)9..QI.t-,,!i'\..,Q.__
f]:lare.-::-\,naJi5g;-m--'pofli-FaliJ:i'ntuJ'L1Y-fIfeniscurilc capilnre tind sa apropie
part.icuJele de pamint "i totodata exercitii. 0 adiune de comnrimare, Pre
zent,ei apei eapilJre i se'dcttoreaz,l o:'ja,nElnita cce:;;'une aparen!c{51 nisip,ITiloT',

care,' reprezintii 0 Jegatura intre, granule asiguratcl, de meniscurile cRpiJare.
Ea inceteaz;'i in morncntul dispari(,iei meniscmilor (prin inundal'e sau tlrin
evapol'are), de unde denumirea de aparel1ta. In ceea re prive:'jte aqiunea,
J,
de comprimareexereitata de apa c3pilarii. ell e;:te uneori sllficient de ]Juter
nidi. pentl'u a produce t;;"i\ri ale tiCl'enului ale c'JnstrnC\iilol' funciate p8
terenul riCspectiy.
l-,
3,3, P.,PA LIBERA (GRAVITi\TIONAL7\)
sou apa gl':,\ it 8.Vl{jj}(:Ll f?ste Ci.}J:"-j \..';nc I..ICIJLisfj;.L,:8. in pGllll:1L
gra';ilapei. 3pre de hi"':; lcgr
1
J {1 np:l r r.ir'il,:!"'<l cate
sint ret,inute la :-:uprafG.tJ. pArt}(uJe.lnr Jc l_'z\L-l>.ll {i1'!!1 ...
prin }-.t;petficicJu, \Jp1 g: ..... i.y}; r_;::.f,? I:Lcnl 1 .J(. ,,-,.'tll'lt<ul
rninerEl.1, fijnd a in ;.,011i l1(\{ot"'I'J"-e.
intre dO,lJii puncte din pamlnt, trebuie ca intre
diferenP. de nivel piezometr-ic. Prin nivel piezometric
..""., .. IL
,-,on de referin/a
FiB- St rat de ;3pa suhtcrnna FiU. Strat de ajli! sub teran.i sub
cu n ivc l Ii bcr. preslune,
se intelege 111:iltimea, masurata fata de un plan de ref'erinta orizontal, la care
se ridica spa i nt r-un tub perfor at l a parteI' inf'erioara, intrcdus in pamint,
numit tub piezometric. ' ,
In Iiecare din puturile montate in punct ele J 9i :2, ap a se st.ahilizeaza
la nivel ca in st ratul de apa suhter ana din jur (fig. 3.8), Acest a este
cazul stratului de apa cu nivel liber. Daca hi = hz, apa nucirculajntra punc
tele iespect.ive ; rcgimul est e hidost.at ic ; daca hI -f h
2
, apa circula de la punctu1
en nivel piezometric' ridicat catre eel eu nivel mai cobortt ; regimul este hidro
dinamic. Stratul de apa suhter ana din figura 3.9 se gils8fite lntre doua stra
te de pamlnl. il11jJerrneabile. EX'2cutind un put lntr-un punet, apa se ridiea
mai sus decit !livelul ap8i subterane in acel jJullet allume, in conformit'l.te
en pl'ineipi1l1 v8selor cOmUl1iC8ntc, plna la nivelul eel 111ai J'jdicat a1 strntului
J'espeetiv de apa, Acesta pste cazul stratului de apii su!Jterana sub presiune.
Un caz particular d stl'aturiior de "pa subteranasub presiulle j] constituie
al'te7jrm de ]G care niyeJul ap'ei intr-un l)ut care 1) '1'fo
l;eal8. w deasupra suprafelei tcrenului (fig. 3.10)."
Curge-reG, pl:iri ,
10a':,e: c:11n "ll1t poate. fI .,:=\ /1 I" '''''
]ammru:.":.
IGjJtul en ll1 cCTG rDR.l 1'1\.l1te pCllmntun Ii

de tj;J bulr-nL cnracterizat8 prin . "
de })!-in
/
juri) lJoatc ar;ll'r::a Ja yjtezC' in j)i:l,
Fin :1.10. SIf8t de "pa "rt('z;an:
rnhltufl Z'U gellUl') CUIn sint pie
'1 - slr"te .impcrll1eabiJe,
tri"llJ'i
1e,
])nJo\'H]]j'llrile. J'kClll'i!e.
. Ener,gia il;Jei l'artieuJe de apii. in mi
7c:Jre
prin porii llamintulnl
oe "CmpUD(o <lin: fmcrgia potcntiala, date-nihi \ a Li.t,3.
or;ZOnll'1] de rcferint-e.; enel'g1g c0r"espUl1Zato8re preSlUnll Pwa <,lpel:
'"!l',rt:ia cineLici'i datorat5 vitczei (' apC'i. In mod energia 'op8i
L
., -"" ,,",;._,, ", " , .__
de:: coloana deapa corespunzatcare,'
suma a' trei terrneni::.
.," ,
..--: ";;:'i," hI = Ii + PtC + ",2
e Yw 2g
TermenuI ;:' corespunzator energiei cinetice poate fi neglijat, deoarece
a
viteza de mise are a 'apei prin porii pamintului este rcdusa. Fie r = 0,1 mis,
o viteza dintre cele m ai mari, Inaltimea de colo ana de apa corespu nz ato are
',(!2 0,01 0 0('('- 0 - 1 ", l'l"
es t e - =-- = m = ,J mm "a lliH'e negllJa Jl 8..
2g 2 10 '
In acest e ccndit.ii, expresia (3,3) devine:
hi = h, + hr.'
(3.3')
in .11., cnergia pot.ent iala. iar h
p
exprima energia corespunzatoare
presnmn 3pe1 p.
Pcntru st.ud iul miscaiii ap ei prin medii poi-case se poate utiliza un dis
pozitiv de felul celu i din Iigura 3.11, alcat uit dintr-un cilindru transparent
continlnd proha de pamint, In capetele cilruia si nt r acordat e, prin tuburi
flexihile, (lana rezervo are de apa cu prcaplin. Ap a va circula intre pu nct ele A
B C11 conditia existeritei nnei diferente de nivcl piezometric li lntre punct ele
A si B. Se cxpiima he si!L
u
entru ]1r,t1'11 punct e car acteristice De traseul dintr-e
dOll?\ vase : jJunct'ele "de intr are (A f si iesire (B) a apei dispozitivul
experimental 9i pu nctele de intrare (C) iesire (D) a apei din proha:
--------D ------1--;:----
<, I 1 !.J 'L.J.
,I) I I I
" :_i ------j --- ----'------ i
I I I I I I
i ,I,. ! IfA _ IIe : JJD ! H B i
: ----------/-----'- ------!--------- ,-------;
; h
p
0 I 7Jl'- lIe j{J]- Un! 0 :
i ---------.--' -------; -----------, -------1 -------1
I ;, ,;
i ht ll,--l! )1.4 Il B i JiB !
- -------=---------- -------_:_-_._-------------'
Se constat:; ca circuli1\ia apei se prOduce, jJl':lctic, fi'irii pierdel'i de energie pe
p0I'\illnile A - C D- B. Pierderea de energie Lese realiLeazii pe llortiunea CD,
i
I
i' ,,'
)
"\
-,- -0 \
; 7 J LJ- j Q'l
i ) - I" " I
; l-i n -::? !
! !I rJ 'i :1 ,( i
; !I 13 J) i
1 1 ,i IJ w\'//
II rj I.
'"
1
I " )'-- ''I -9
': i I t/.
I[ >''', /
il __ ,///1./
... //
i
,--,_._------
-::0 Jnlnr(_'ilJi ii ,J11,t,1'(: d1F\ ::_nlide ('gn.la (jU dife
elf; l1iYel Ii. E:q:J!'t1:nr"1':Lid C'::-:11!. p11S ill eyidenta faptul ea
dehituJ If lie Ui'f' t ..ere in ,j.-. j ;,nj' ,J,. :a ,,1 la B dil'ectpro
port-jonnl (.u ltl? flle;::( h (:11 a a pl'oDei
:::,54-,,:'
. -,
'.(;

Fi:i. :3,11. pcntfn curgl?rii
:lli('i
1 -'- prvl':l Jc ;! - feZHYvr eU ap:1.

(3.3)
invers projiortion'aj"cu Iur1'glnieai l: k pr6bei:' Legea:::care'gu\rernbaziiicqrgerea
apei prin pamint]
in 'care:
" este vit ez a medie de curgere a ape} prin pamint;
k coeficientul de permeabilitate;
gradient ul hidi-aulic care se ca r aport ul intre diferent a
de nivel piezometric h intre doua punct.e drurnul l strabatl1t.
de ilpa intre cele doua pu nct e :
. h
1 =-. (.3.5)
l
Deliitul q in unit at.es de t imp san dehitul specific:
q a . " === a . l: . , (3.6)
in care a este scctiunea prohei normala pe linia de curent.
Debitul total Q corcspunzator unui timp t de curgere a apei prin proba
este:
Q = q . t = a . k . i . t. (3.7)
Daca in expresia (3.7) a = i t = 1, sc obtine Q =k. Coeficientul de
permeahilit.at.e k poate fi def'init dreptcantit atea de apa care se scurge printr-o
's('(.tiU11I'; unit ara normala pe linia rl8 curent, in unit.atea de timp, sub un gra
dient l.idr-aulic egal cu unit atca. Coeiicientul de permeabilit.ate are dimen
'sillnile unei yiteze (cm/s, m/zi etc.).,
In expresia (3.4), '" reprezint.'i 0 viteza ilparenta, deoarece sa considerat
c5. ap'a ar vircula prin il1treaga seqiune a. In realitate, apa cir\'llJ!i doar prin
porii pamlntlllui, ast.fel incit iritre Yitcza reala iii \'iteza apal'(!ntil '" exist;'[ (Jr
relatia:
(!
v, - -,,0/ " (3.8)
, l" /0
:[00
unde, n% reprezintii porozitatea pamintlllui (in procente).
Coeficient.ul de permeilbiJitate poate fi determinat pin jncerc.ari de
1abol'[<t0r S(lU LIG tereh. rn labo"'ato1'. d8terminariJe dectueilz.a in anal'ate
nurnite permeametre, care S6 probCl de p:1mlnt prin cm:e esLc
]iisata filtreze ape.. In funqie de conditiile sub care are loc filtratia, :'e
deosebesG pe1111Cmll8Lre cu niH>] constant jJHmeanlPtre l'll nivel variilbiJ
(Y. anexH. i).
C,'l Hl:;i c(lncllldcni. n:;ijJo(' de a coencientuhli de pl\flllenbiJIlQt-c ii
de prob5. pe t(01'tl1, .in 3CCSt 5(OP cxecllHi un put-fUtnJ dac;"i. la stra
tuJ i:mpl';nlcahl. se put pcrJrd. oPe. fun(Iul PtJtU'JUI :\c intr0dllCf' SUd'l,l \.l.l1d j)fnrpr 0
larDa P01l1f!.. 1rU din pu\ a ullui (;ebit de .rc;2Il11 q prCoduce 0 cub(jfjrc a lJ!nzei
frt:aUce Uig. 3.12). Pen1r'u a rieducc cC:1<:;1L1 supr3fc;ei dClliYe1nte B ::>pd. St' ('ol1sidcnl un riHn
dru de r:"ilU :r in .. llt-ilne =. Ci1rditBtca dc apa 1 ce se infi1trehl:l in put in
'0:-':::;":::,,,.

unui punctal suprafetci apei. r1l acest scop; dupa Inccperea pomparil; se masoara tntr-un put
di{ ce; se a cilindru!ui
apruplat; anat ]a "I; nurni t pur de 51 a, apei, pe
rezultii:;:, 'j L .,
baza eilrcia se calculeaza ordcnata cu rclat la :,,;
q = aki = 2::.r:ki;
=1 = JT- , ,1, (3.15)
(3.9)
i= dz = sin a ;

In care JJ cste grosirnca stratulul de apa.
Cocfi cient ul de perrncabillt atc k se calculcaza cu ecuat ia (3.14), in care s-an introdus
d..
... - 1."1, ; = :1:
..

I q
//" / :'. :. . / . '. .
1 Q..1'l
!"l..'= In- (3.16)
.... '-:
/.
J I'. .: +'. '. : '. :,II :r:.' <' ..... : (:1--1i");: r
d-..::::::-:.....:..,:. - \:\ 2": ." . A
" .....rn r'j' .. ..1./ ... 1n unor vn lori ex pcrirncn t alc ale lui k. in scupuri pra ctl cc -:12 pot foJosi Iorrnule 011
\
. .. '----i . 1;5. .: --..
' ,.... 'r-: ",. i.1 VlI, /"./-:-:1.. ,
piri c care lC.lga pc I: I.2C caT8cL:rislici flzicc i)3111jntullli.
I, [ ... .. lijl.'.>:".r... :I ...

/' ,.... 1 Ast Icl .. c:ul1osdndu-se cur ha de. g:<;?nulozitate :l nistpurilcr unifcr m, se st abilestc \lia
,.",' . "t
I I', ".l" .. !.. :. '. : I . ", '. ..' '.

rnct rul rl
l GJ
nU111it di a m cl ru cfic;1CC', in Iunct ie de care se calcIl1cnz,"J. l.:
I ,....:v I
'1 . -I ' ': ... .. "1' . i' 1: = 100 dic), (3.17) l
,7!. . .. '. ! ',' ."1'
j
.I..j '.'j ... ......f'


. t . :. 'j .. ,. 1=-13. f I
unde k 5C c:\prirna in jar d1C in ern.
:\!t.'I Clnpiric:a It..... g3 pc 1: de. in dic:-le pori lor e :
-,
; , X ! x I
"'-.
,
!
l; = 1.A J:O,B5 ' e?, (3.18)
[-'-__._1_----f>-i
unue I:
v
rcprez i n ta de perJTIl'labilit.3tc 3.1 ir:dicele porilor 0,85.
F:U' :).1;;. F'o;l:pnrc ell' PJ'(;l){l:
1- strat Impcrrnealnl : :! ---- ;;.pri o:.1r:r - nivcl uI i
n
ir' al j.! ::l;-'c. CudlciCl1tul de in llmitc ro.rrte ls.lgi: depinZ1i1d in principal de
(10:- tie il:des:11'1: a t1:1rr.llutnrilor_. de struc. ur, gradul de saturat ie.
:x ':-J.!ori mlci, sin x tg :'-J e ci : uzual :11e l: Sl :J.CC3.StCl 8. pcr'l:e:::.bilib1tii
slnt ;n tabel;11 :3.1.
(3,10)
lix
Il:
Tabdul ;:.1
rcLitia (3. Ul) in rcl:1tL.1 \3.C'). 5C ohtillC:
).-:i{l:r;t c; .:t )!1 eni/S i Penr;eabilit::tLa
q "::'.:: 2-::.r:k (:3.11 )
d.:::
!_._-- ._----------- ----,-----------'---
Se. yarl3.biIclc 5(' intC'grC:lZ8; 10+1.... 10.-1


?\,j,.. ;jP eu nisip mc.I'c. nisip lllijlodl1 :0--
1
... 10
0 3
llledic
<:0--'>""
dx
.= __ n!1: ni:::ip fin 'pLlf ,-.;sipos 10-
3
.. 10-
5
rcdusa
:2;:k argiJO$, nrgiJa prt-fo8Si.i.. ;.i;:nb. 10-
5
... 10-
7
fosrle rCGusa
cd:
(3.1:2) < 1('l-7 pr[tciic
.'\ -,
{ . i::'JlpernH:,aJJiJe
1n:t ,'- C.
:J 2-::k
,
:"f:El't:3 C. sc (["jildl\_;;1 pe pcnLrll :l.' i. ':=}l,
COlji("ieHtul de PCrIl,Pi.-.!Ji!;:iile in I.:[;zul (urucrii ;,[.('.i in !H.'.O!lHineH ..

IntroducilJdu-sc in fe];:qia C3.12):
(':'til..:). Fie IT.lcdiu f(';:'rezc:n.l:'t >'1;,1 :l ;j,"'jrld grosin:i]e J1,-, /1-;:< 11
3
.,. co/.:'[jclclitii Gt:
112 fr
1:
1
, Sc {!{li.l;l di2 clrgcr::: <1pd l'r:!) 'in.celu1 11 C:O:l: LiP..0'",..
2- = - 1n r C.
(3.13)
II} Cu,'g,'l'e in. CI lifnifel{' de '-:(To:o{il.' c'nlrc S:ld:C') un. r,i<.uilfil!
inlre fcJefe eD {:! cd 3.1.:;.. (1! lJd.Jllul !Jt:::d con:sp;:;lZ;-,.!"r g:-cs'lPJi if cste i':i!.-:;1
Sc (:t]:3) d:n .1'2} )cntl';'" h,i c:
(,lJ t:<:bHc)ol' ..,re I..'(ier n
,lj:'! =-- __ ._- in
'; ,
(:3.]
:'-z . , ..I-... ..::f-I'1. -- k:):.l -- ... f:n'i.;!:
;;k
'i .. ,IIi
r.c:-hqia (3.1 I) const;tulc de<li\-"l:1te Jpd ,:llpa pOI1))JarC'. k; 0' 1-'1 /..'z1/
2
1:)1
3
J11) (:l.lD)
,--
/1 -/Jf
l'f'ntru aflHrea coeficienlului k c::-..ll' ddcnnil1:l.fca prill n COvfC:'Oll3.tc1or
;
/lfilitele' de (fig. i 3:1J.;, b ).0
stratelc 1/ 2) Vltcz a (debltllJ) slnt '
. 'I., , .-- '0
Vy = k
y'1
= k,iI = k
2
i
2
= k
3
i 3 .. = kni".
ill acelasl limp, pierderea
lotalii de energie h corospunza
c t oare Iungimii totaJe II cste
cgalii ell surna ptcrdcrllor par:
H, 1. t iale hi corespunzatcare lu ngi
.,''-'
milor in di vi duaie H v H
2
, 11
3
..
" I
1'"

11= hI .-- h
2
-+- h
3
-1- lin = hi ;
h In li;
k
y
' ,-- = lt: - = k
2
---".
II u: Il
2
. -=
, U" '
Hoi Y."
;
k ' = = -
DJ----.-L ' d u
jJ III liz ...
I
;':1 k
2 I
o Y
b
tY
Fin. 3.13. Curgcre prin nicd ii strat iiicate: paralelfi en 1i111i lin :L:hi h
1cle de sc-parat ic dlrrl rr. str.ite (a) ,?i r-crrnala pc Innit rlc
= Ii;; = l.Ut = BIll;
de scparut i e r.intrc stratc (b):
It ; c: k i k i
] -lillie curent.
k
y
= _....!.!.- CJ20)
.
Ili
3.4. PRESIUNE EFECTIVA PRESIUNE
Presiul1ea to tala P san G care. ce excrcit a uitr-un punct al unei m ase
piunint saturat cste preluat a aut de scheletul mineral, cit, de ap a din pori.
Partea preluata de schelctul mineral se numeste prcsiune creeti"a (efOl't unital'
i S8 note azu P,! san c;'. P artea prelu atn de ap a din pori se numeste.
presiune neutralii sau prcsiunca apei din pori i se !10tl:'RZ8. eu Pw sau u. Se
poate deci scric:
(3.19)
P = Pc! -;- p",
saD:

p = p' + /I.
Conform principiului presiunii dective enurJtDt (Ie Earl Tcrzaghi in aDu]
\
192:). COl1lportarca rJ{:l1JinilJlui sub "oJicitiiri este ata de pre"illllf;a
;.. , ...
,18 schcletul minclaJ, adiei) de presiuJJea l:'fcctivQ. In ceJc ce l.irm"3za se pre
Z1.11:1 U yer)ficRre CypCrlFlent;:l};{ sJrnpJA 2. IJI'incipii/Jui fJfeet-jye.
Se considu'il 0 rrel ]; [ \ de nisip sat11J'D.t, de in5.11irnc L, aDEtlil la fund1.1l
1.1;,'.1i ,-"s.,\supl'a jd'o))('i ,'.(' ('.\:err'ita n p prin intprnlcdiul unui pi:::ton
DJ ol'lfl(.-,ji Cdl'n s{l penniLfi 11'C'CC'l"C'R (q)ei 3. 'J0, 0). Sub nct.i-iJLea
l)les]u1tji p se 0 I ('furln ill ie d d :"l J
PI la fllnrJlll \, t.1nicl de prc:::iunr<l exlc.Jl'jn; l'fi. p Ja '2:il'(J D{J;"u
ga CCll'0::v\:nz;::!to81'E greutfqii p1'UpLii ;-i ,'t1 tie inil1111ne
(.j, ::::0)
PI '= P + )',r.t . L.

Se' efecttieazii' 0 noua tncercare
oc de a aplica presiunea p prininterrnediulpistonului
, de; apa de.Inaltirne !i echivalenta cu presiunea:'
H='
Yw
'\7

I

-...
II I
"'I
p=HTw f
? i
c- 0 0 0
o Oo"ClO"tlQ _!_
FiU. 3.1-L Principinl prcsiunii cfcct ive :
]- piston ell GnfiC'ii.
Presiunea to talE, la Iundul v asului riimine neschimb ata :
PI = J'.... fl + 'o',at . L = P -;- "(,at , L, (3.21 )
C\I toate acestca, in eel de-al doilca cal, prob a nu se m ai
Aceast.a se explica pi-in actiunea jn-incipinlui prcsiunii ef'ective. Intr-adevar,
in prirnul caz presiunea exterio ara s-a transmis in intregime scheletului mi
ner al, marind astfel presiunea intergranul ara (presiunea ef'ectiva] deter
m inind deform area probei. In eel de-al do ilea caz , sporul de presiune, cores
punzator greutatii colo anei de apii de In{tltime!J, a rev enit exclusiv presiu nii
neut rnle, acarei muime. la baz a v asului, a devenit :
II' = -(,to H + Y::-.' L = )',)11 + L). (3.22)
Presiunea ef'ect ivs in eel d!'-aI doi1f;a cal pstc:
,
o - Pt t: = ':',"1 L -(,c' Ti -- y,)H + 10)
(3.25)
- '(fJL -
Helalia (3.25) este impol'tanta, araUnd' cit jJlcs'iuncct efectivil intr-ull
;,irat de pamint sub apa, supm greutalii propri;, es.te data de grelltatea in
;,tare submcl'sata a ]lilmintullli este il1depc-ndenta de ina]1imea coloanei
de apa aflata deasujJl'a.
3,5. ACTJUNEA A /\PEI !\SUPRA PAI1fNTULUi
In curgerea'prin porij pamintului, apa Jihcrii aSllpra !'arti';;JJcjOl'
solide 0 nctiu"ne del!UJnit.l ,1ctiune lneC8D1C3. cl.ct,iun81JidtodinaJTlic3. Pent.rn
a 0 ihlstro.., se inc ere nrc ;::rnpl."l fic
,- fie di1ua ,-05f con1unic;u1te _A B, unlpldtp eu np;:'l ;
printt-un tub flexiLl! (fig. '1.)). In B ;:"c () pl'nbti -(10 niC:1p
1La11,irne [.I. :3[: A inclt -i:liI'e nlyr']llriJe dt.J. ara jn
,::,q
>" ; .. " A' 9i B trr--",,xiste 0 diferenp.
,11 '. '
'.:' L
din
W",,:,'-: "I,. .vspre A spre,B, strabatlnd. l,lrob"a.?w jos In
:-:--: ...... : .:' I sus (cur ent ascendent). Denivelarii h 11 corespunde 0
=:-- - -: -ci pierdere de presiune {de sarcina) egala eu ;u/l, careia
pentru prob a de sect iune a Ii corespunde 0 forta:
t:
t ...
J =., .. li: a: (3.26)

Hi '

[ - --r--=-- '1 J[Joarta nurm-le de for-tii tot <iLi a curentului si
\' I
]'eprezintii, forta. 1;e opa in mise are
rl \
asupr-a scheletului miner-al. Se laporteaza Iort a j
\..1
la voluniu l pr-obpi ,ie piimint:

/J
J .,'..... h. a II. ,
Fin. 3.15. A('!illliea meca
}
- = -"'-- -- =., - =', .. I: (3.27 )
V L.a IW ,<t"
a ape i asupra p;11rdn L
t ului in cazul cnrcnt ului
ascendent :
1-- r:rt"':ba r8.rnirlt <:;;:!f.'ll'.'lL j reprez.int a fori a curcntului asupra
de velum.
Din exprcsia (3.25), in care i replezinUi. un nurnar far:) dimensiune , re
Iu.lic\ C8. ,f se c-xprinlJ:, ca {rJ.:; in kl'\/n1
3
. Hc-yiunea pe apa in miscare
prin porii pamintull.li exerc itri asu pra scholetului mineral se m anif'est a prin
J,ceica eil in fi(,( are punct &1 t.raiectoi-iei ellrentului de api'[ (traiectorie denum iU\
lillie de curcni.) ap are o forla de natura masica (ca si greut atea proprie) diri
in curentuln i, t ange nt a l.a liniu de cment., TlHlJ11tU f()l't,;l cure n
t.rlui. Daca se iidica t reptat Vcl,-ild {),cind astfel;:3. hi anu
11,it:i valoare a 1ui h se constCl.t,'L 0 rtfincu'e p1Jternica a care trece
J;] st \.lc p]uUr:j (plaslnd, ln rreulrdJiL 0 IH S11pi';_daia prcbej,
:='8 EcufllndJ bJ'usc in ptii11ir:t). _\C2St fenorncn poaTtn nUlnele
de antrcll ciJ'8 11idrolliui.:unici.l,
Pentl'u d expl'irna Dnaljt](' (_onditia Je rJparitie 8. antrtlii1.rii Lidrodinq
:38 \:CJJ12idl:l'J. un '-Olti111 de p{unlnt de Ja supr8fa1a probe} de
;:i3.
n.isip..\snpra \'rdun1nlui nn.itar daua fOIte (fig. 3.10):
- pl'\iprie 'it' dirjjilta de in .los
- IC'l'ta l8r-entu]1.;i j = ','". , dirijat6 de ,jos In
l.

1
J= t>/,
SjLllHtia (Title,). ,Ie dnt.rcn8f8 11jdn_i dinanl 1c5. [8 ptO
....>
./7"""[--/'1
LI_,_/ !
,]lIC8:clnli CUf011tuiul .1.1UJlf;'C sa t (-t.te [}
roo" II I I
1'1 ...111 r i(J R
,- ,I I () I,
i r;--',--/> .- f
I / /\ I I
-- l(r (3.28)
-<'I '
'" \
j Ii;. :1.1(:, "\

''(
1 - )(':
:n \,,>....
(:3.
i,.(
lui n% ')', lulndy,i. '. "10 kNjm3, i refulta
..,.. ..::.".' ;.".".; ,.".' .:. Ii_, '
='......l!..., ccndit.ia 1\3.28) uoate fi pllsa si-sub forma:
. ,
:'.,
=', her
;:oL'
L - U CL:;O)
Dr-u'. asa cum s-a ,,'L r:fEctjYa i a b az a 1JrJiJl
prnbe de irtal\1111e /J
1
in c(,nditii Li(L'(i:,tatic8 curent dc apa).
Cuientul Dl-e dcci ca !'czult(t!_ pr2::i'cl:1ii clect ive en 0
,'1)1. a carei dcp1n.de Je. nivei piezometr-ic h
care eurgerea apei. _\ntrCl1fU'ea hidrodinamica C(1;'-'8spnncle acclei
den],'e}{;ri her rare duce la anular'ea presiunii Stal'ea de pint-ire j l l care
trcce corespuude, inil'-8.de\-J.l>, situat ici in care presiunea efectiv{i
devine nula, scheletul mineral Iiind incap abil de a prelu a vreo incarcarc.
- -------'::':\-2
'f!'
.....
..,.--,l 'I
I
;
i roo! i Il ii ,i
0' )
(1
n _ ('.', _ I'''.
) i \ \ \ !;I il i
' \ ' \' \ q "
]\ \ v,.\.. hi)!,! 1---,
100 'c .. CUI)
Ie! == F,
\ \, \ n, \ Iii 'I' ! ,
\ \ \ 'Ii \ :11 I / J I
F,'{w
\ , \ -\ \ Ui i I ! / /
Dintre to<1te liniile de curent pc care
\ \\ \;\ \:)1/ / / / /
\ ('':=-/ / / /
1e descrie a.pa.ln dintr,o parte \\, _....... //
'-. ".:::..=:::-/
in u1tR n pe-retclui, in yirtntca difercntci
de piezometric Il, intE..rescc',zC, (;(:8
:J.17. C:;ndi\i2. ?lC ,-UiLrcn 1r!2 h :"1['(\
Ul1ce la D1(lXlrna 8.
la tin l".:'l\:i.c din
eniL:ui cfectiv. ;\.C(i.c,sta corcspunde .,Jru
i - i""'l'(:'le; 2 - ,1 -- !I!]l:- de . r',',t.
rn_uJui rehli rnni pa,rC1Jl'S dt:, H1Jci.
1,di"il h ;,1 +- [= 11 -,- 21;
Ii
i,/ =- 2t
I'
(3,01.) in l'cla\i:J (2:.,'-32) obtir:e L11 t
i)8 e1; se ia ('gal l:lI 2,5 .,.
G1
eXCava!i!'
po ate in copditiile' existentei unei pinzede apa. ub pre
siune; insotita de'epiiiZarea; apei din
.'. . ..: incint.a, stratul de argila este
. , supus presiun}i Y.. h. Ce?area
.---:-:. . . . . . . . . . . . . . :--are loc atunci cind presmnea
I
-<:.
I
I
_I
=
t. ts; t ftW .. I 1'" t 1 .r .1 p 1_ "] , 1'" I -j '1 . t j. i i ......
:.:.:.:.:.:.: .:.:.:.'.:.:.:.:,:.:.:.:.:.:.:.' "-2
corespunziHoare greutatii stra
tului de argila ramas deasupra
-str at.ului de apa sub presiune
devine egalii cu i',c' h , deci:
F d = y,jL
Fi:/. :J.13. Condiiia de rupcre hidrau1icii a Iundulul
(3.33)
excavatiel:
1- strat imperrneabn : 2 - stra t permea bil In care
cantoriata plnz a de apa sub presiunc.
est e
(.d- '()1 = 0
Expresia (3.33) are acee asi
sem nificatie ea expresia (3.30). Huperca hidraulica a fundului excavatiei
coincide cu anularea presiunii efect.ive la haz a su-atului de argj]ii.
Pentru a urrnari efectul unui curent descendent de apa asupra pamintului
se utilizeaza acelasi disp ozitiv experimental din figur a 3.16, cu deosebirea
eii v asul A. este cohortt in r aport cu vasul E, dct errninind curgerca apei de la
B spre A 9i realizarea unui curent descendent prin proha (fig. 3.18).
Considerind un velum unital' de pamint (fig. 3.20), asupra acestuia actio
neaza tot f'ortele masice / ':)ij=yw' i, dar, de data aceast a, ambele avrnd acelasi
semn. Spre deosebire de cazul curentului ascendent, in caw] curentului des
cendent presiunea efectiva ell ','w' It, CEca ce are drept eIect indcsarea
piimintului.

(
Fig. :J.l Aqiunc<i ll1ccan:c,i FiO. :J.:!u. YclUInul
a apci i:1 llnit:n il1 iil<'
c<1l\l I c:ncll1Ullli d(:5('1:.11
" dent.
3.6, FiLnE iNVEF:SE
.\Tij.locu.l eel Jllhl uti1jZJ"L de pl'r,LIJtie fe\;J. de (c..
n ijJire]e [Jrou::c-t1:"::. in pC' tliul de
('c J,Tebuje 8pO.l'a1., a 'rlu"i nl1:)VT \le n-j inl g.l'HrJi;!al' i"i1
,
trant.., marimea, particulelor, crescind ' ce" se'; iifdepiirteaza . stratul
pl'otej.at .(%flea este: orizontal,
cele dintii, apoi altele mal marl s.a.m.d., In ordme
prin unde :;i,
In figura 3.21'se ar ata un har a] al cih;uipicior. de:
antrenarea A 'arata modul de'alCiituil'e' a filtrillui in've'rs;
In figura 3.22 se aratiialciituirea unui dren -pentrU:(6borirea"nivelu]ui
apei subter ane. " " -,,'. '
netalir.:I.4
I - y-----_
;(:..A-..J
.
.. c;e/
''"'''-- .,,,,,,,:-,, ".
1
. __



FIn- Protcei ie eli filtru invcrs la picio FiG. Dren de piatr?i:
rul unui ]J8f3j.
1-umplutura de :ugil,j.; :2- pta
tr:l SpJr1i1; 4-- C'J!l
perforatrl; 5 - Jundat ie.
Pentru a picveni cclm at.area golm-ilor umpluturii ..din zidarie de piatra
de catre particulele de pamint antrenate de curcntul de apa, aceasta este pro
t ej ata Cll un Iiltru alcatuit din 1--:-3. straturi de nisip.
de. in primuJ-strat al'filtl'ului in-{cers trebuic sa indepli
neaoea duua condi\Il:" : . .' r; , .'. ",
- :=;l'anulele trebuie sa fie suficient de mari, astfel ii1cit sa, permita [)
corespunziitoare a for\ei curentului;' .
. - granulcle trehuie sii nu depii:;;easca 0 anumitiimal'ime, pentl'U cil. atunci
porii (golurile) dintre ele ar fi mai mari, existind riscnl antren3.l'ii parti
culclo)' din p2lJnlntul de protejat printre ace':)ti pori., .
Experirnent.al s-au stabilit
urmatoare]e .. condit,ii pentru eli

t I
mensionarea filtrului:
S5r----I,---
1) d!5j> (4 ... 5) d!5' (3.3.3)
I I
care coresjJlinde primei conditii
enuntate mai lnaintc
I I 0"
2) dl:'1 < (4 ... 5) d
S5
' (3.3'1.)
."1[ __- care corespundc' ce]ei de" cloua
" i I
conJitii.
! \ '
aI'S d
85
5d
' 5
5des log a 1;1 (.3.33) ':)i (3,.%),
. " ,,, '. d); reprezIJiLl. (barnetrul COr(;s-
Fin :1.:!:J. DmH'mlonarea Jiitrelur inn]Se: <I "t '. t]" 1" .J
'. '. _'. plJJ1ZaOr pr0.::en.u U1 :) ue pe
2---V.ill;i, li1 'dl"t' llt);l:!:' I 1 . 1 '. f"\
"lila liltn'J. cur)a (e gr8.nu oZltate a
lar'((5 d
S
"5
pun:dH,'are proc,:ntrJol' IS ;i 3:) d'3 pr clirha granulomet.rica a pamintului
,Ie proll.:jat (tig. Se 11lni l...:& uniforrnitateafi1tr-ului a pihl11ntulni
rIe sa fie asrrn.an.9:tfJ3re, ceea r.e JDei-tn1na lJlclinliri apro}Jiate ale

62
dc-aceste' conditii, rezulta, 'ca brice'
bconstituie peritru: prote- tateunele
j ifea:'8'panliptull1i' aC" ',: ' . '. ';," c'>; .,":'
" " dimensioneaza' pe. oa;a)lulhd
phriiut stl'at-ce: se prctejeaza- si- aplicind prin raport cu acesta coriditiile
(3.33) (3.34) a.m.d. Grosimea unui filtru invers trebuie sa fie de eel putin
de 30' em. "Eficacitatee filtrului invers asupra reducerii fortei curentului este
ilustr ata pr in urrnatorul ealeul: se exprima conditia ca cu care apa eurge
pr in pamintulde protcjat prin filtru (deci debitul) sa fie ccnst anta (con
clitia de continuitat.e a curgerii}:
= ki === kffo (.3.3S)
Dupa cum sa arat at , coeficientul de perrneahilit ate k. poat e exprima
c1.1 rel at in mp irica:
k = 100 . dio'
In mod aproxirnativ se po ate scrie:
le = 1iJ0 . dr5' (3,36)
Tinlnd seam a de relatiile (.3..33), (3.3S) (3.36), se scrie :
. tc . . I'
lf = - = r r-; = -.-_--;;- = .--:- .
(3.37)
k
f
0
100 disf .2::> d
l s
2.')
gl'adientul hidraulic in filtru devine i/2S, ceea ceo tinindseama de
rdalia (3.27), insemnni'i a micfjorare de 25 ori a fortei curenlului.
Solutii aYantajo8.,e penlru j)roLejarea paminLurilor fa\a de aqiunea
mccanica a apei utilizarea geote:ctilelor. AcesLea sint materiale textile
te,ute sau netesuLe, confeqionate din fibre SclU fire la prima intrebuintare


i
ij'<J.:
Fig. Drcn en gectcxUl:
1- umr.,]utUfi'i din grJnu
Jar; 2-- pe cont urul cre
n"Jlui; 3- gcotxtil !n jurul C(ll(c
lrJruJ:1i; .if de ('(I!ecL'1l"e.



(
sau din III tara n082Lla 58 p'odue se folos8sc indcuH'bi geotextilele
(Terusin. ;-':et0sin In figura J.2.'t se un dren la Ciire geo
./
..
lextilul 3. prroluaL atit fUilctia filtrullli inver"., cit si pc cca a cLlDacului de ('./crila
b:Huta de la drcnul trddi\:Ul1Rl din figura '3.2i. ' 0
"
3.7. /\PA SUB FORJ-1A, SOLIDA
.\2eas a esle 8:H sub formti de gheap. C8.re se incepind ell" la
elcnului. Lind le:npc.rhlura aerului cohoa18 sub (fe. P)in inghet-rire,
"lEI m e \'0:\]'1[\1\ ('U cir-ca de yolum t'Ol'C'sj1unzatoare
i l
30%)., ,.'
o explicatie' a acestui fenomen est e urrnatoarea (fig. 3.25): inapropiere
de - supraf'at.a terenului se formeaza Ientile de gheala prin ing1ielarea apei
libere a unei parti din invelisul de apa.legata din
solid e. Trecerea unei . T - 0 T
1"'\; din '1" dab 1,- = = - .
gata ill cristale. de -;-------------------::
ghea1}i duce la rmcso- <:::2i2?
r area de 1
apii legata in jurul -- ---=
uarticulelor aflate in ---';--- * t j
'. I I I I I I 2 "
contact direct cu fron- I I I I I ,.. ) 1\
__ I 1 I! __._
t ul de inghetare. Sta- . -- - --=. --' - - -=-= t\
(
rea de cchilibru in care - --=.- _--=:--= -- . 8
i S8 g,isea u invelisurile - _ - j _
,. I . t- 1 -.1'L
1 ega a e aces ( e apii a
t t'': 1 I Fiy. :1.2:;, Apa solrda :
or p ar e cu ce c ] _ nivelul _apei suhteraue, 2 _ asccnsiuuea capilara, 3 _ 1.01':3 Inf'eri
aflate mai jo s est e oan'l de ler.tile de gllea\.l; ,- zona pamintului inghet at In masa ,
. " I . 5 - zona supcrlcara de lcntilc de ghea1a. '
ranj at a. 11 vrrtut ea
acestui dczechilibru , apa din jurul part.iculelor all at e .mai in adincime est e
;1
;' atrasri spre p art.iculele de la supraf ata, iar de acolo treceln.sfaresolida, ingj,o
!
sind lentilele de gheata. Aceast a migrq.l\" a apci legate face ca volumul de apa
SUPU3 Inghet.arii sa fie mai mare d:eciCalapei annte in J'orii zonei din ime
j
diata apr"]Jiere a suprafetei. Proprietaten pamintului de a umfJiiri
j
prilJ inghet poarta nun:eJe de gelivitaLe. Din punctuJ de 'ieelel'e al comporLl1ii
In inghel, pamintUl'ile,se clasifica in negelive gelive. A.vlnd ill vedere meen
nismul umflarii prin inghet rezulUi ca posibiliLq,ile unoI' umWiri mari prin
inghey sint foarte recluse la nisipuri, datorita faptului ca nu an
clecit lib era deci nu apare presiunea osmotica, presiune care face sa
vehiculez8 apa din adincime spl'e suprafata, Jupa fornHnea primelcJI' Ientile
de gheata. Fe asemenea, ar'gilele argilele grase, din cauza permeabilitaiii lor
foarte scilzute, daLorita intrepiHrunclerii de ap5 legaLa, care impie
dica accesul apei atl'ase spre suprafata, SiIlt piiminf1.!ri de gelivitate
PiiminLurile intermecliare din punctul de\'edere al granulozitatii \'i avind
pla!Oticitate redusa (nisiplll'ile fine prafoasC', pI'Monse, jJl'afuriJe
nisipoase, njsipurile al'gilo3se) sint pamint\ll'i geliYe deoH.rece, pe de a part(",
contin fine inconjurate de pelicule de apii JegflUi i, pe de alta parte,
!OInt snficient de permeabile.
Umflarea prin inghet Ul'matii. ele inmuierea p,;mintulni la dezghct cJegf!:
de.'lza luC'ri'triJe ere construqie fundate. in apropierr,a sllprafetei Lcrenuhi C3,
lie exempJll, drumuri!e, caile [erate eLc.
Ll pentl'u eyitarea degradari]or prin inghet-dezghet-, cotC} de'
fundare ..aJe:lsa sub adincimea de inglJet dnti'i in ST:\S 6054-76 pentnl
;gineip3.lele loealiti'lt,i din lar;l. .
ApJicatii
1. In cllpiin<,ul 1l1li1i "Lr:.1t .3,f.:yj[l:f se Inrig tulJuri pit..'zochlricc pULctde 1 d!' ('>
tC' fat:i ue nn 'pJ:l'n ()rizonL1J de' .. i;-;fJ1lirn'i:e tota1c

"
.. h ' -75 -
i = --=- =- == 0,5;'
lip, ,= bt, - he, = 18":" 5 = 13 m;
PI = hp,' Yw = 13 10 = 130 kN!m'.
In punctul 2:
hp,=hl,- h,,= 16-11 =5111;
P2 = br,: '.'w = 5' 10 = 50
11
1/'
" 2
'itJ<""""'V"Y'M""'")M"""v'lr"'"''

tJ


8 I
I=Lm:
;:!2j I
,
i

c;
I l:jy. 3.2i.

tl)l
!
Pian "de.
re/erinla
FlU. 3.2.G.
Intrucit 111
1
> lu.; sonsul curcntului de 2pa est e de la P1.HICtul 1 spre punctul 2.
2. Doua foraje grotehnice executat e in lungu! unui versant (fig. 3.27) au interccptat
plnzn Ircatica la urmatoarcle adincimi : 6,50 m in punetul 1 ,I 3,50 11l In punctul '2. Cunoscin
dn-se cotelc absolute ale cclor do ua puucte (Ih = -+- 68, is In, H
2
= +65,20 m), dist an ta
dintrc de I = .:15 m cocticlentul de pcrmeabilitat e 81 pihntatului, k = X 10-
3
ctn], sase
determine vi tcza de curgerc ;,1 apci in pamint.
Rezoluare
Inallimllc totale ale coloanci de apa In ce!e doua punctc slnt:
'/)1 ht, = 68,75 - 6,50 = 62,25 lTI:

hi, = 65,20 - 3,50 = 61,70 m :
!:"h = hI! - hI! = 62..25 - 61..70 = 0s 55 m,
Gradlcntul hidraulic :
L',h _ = 0,0122.
,i5
..
t';:;'l
COnf0rIl1 legii lui Darcy:
u = k i = 21 / X X 0,0122 += 0J03
3. Pentnl delCrrni!larr:1 cudicientlllni de pc:rnl('fibiEtalc k al unei probe dlindrice de
pam!ntJ cu dianlctrul de 1:JngiIl1r3 de 150 rrnn, 5C utilizE'.1zfl un disp07.ltiv ('xpcrirnental
de Upul ct111i d;n figura 3.11. Care valo:1rea lui A.+ dac':;' 0 de nh'd pkzome
tric de ,5 lTIJn se fj1tre:t%3.) rin proha 50 CDi
s
de cuts LIe 5 rn:n.
1 )22
50
= 1,7 X 10-
2
em/s.
ait 19,6 X 0,5 X 300
4. Se un rn asi v ncoiuogen _de (fig. 3.28).
x
",P=l
Cunosclndu-se cocflcicntli de perrncahilit at e ai cclor

,1 strate, sa se determine:
a) coeficie n tul medi u de permcabiht a te l::
b) cocficicnt ul mcdru de permeabilit at e J:
2
}.
Rezoiiare
a)
'I
k
i ' l!i =
k
z
= ):Jl,
2(1,5>:10-
6
..).. 2XlO-
5
+ 1)(10-'+1) =2,52X10-
1
Clll! S.
Fig..
8
cocfi cicnt.uhri de permeabllltat e in direct.ia p aralcla cu lirnitele de separatle
in tre st rate dcpinde, in prinml rin d, de valoarca k a coef ici cntulu i de pcrrneahili tate 31 stra
tului eel m ai perrncahil, de grosirne H', In cazul unor stratc en per!11cabiHi:1ti foarte difetitc,
sc poat e Iclosi rclai ia aproxitnativ.i :
'!
!II.'::::: -k' "'"' ,1 = 2)5 X 10-
1
CH!S
If S
7J'
_1 I'
b)
l:v = tt,
1 X 10-
2

-- ---c;-- -- - J .:: .) = O,55 /' 10-
5
clnfs.
-
coefi cicn tului de pCfl;1tabilit8.te in direct in norrnala pe Iimitelc de separat i e
intre st rato depinde in p rlm.i; rind de cccflrf ent ul de pcrmeablhtnte- de groslmea H
stratulut eel mai putln pcrmc.rbil.. In cazul u110r st rate en pcrrncabi1itat-i dif crit e, se poat e
Iolosi rclat ia aproxirnati va :
Jf , 8 _
k y = - "k" =:: '1,:) :-< 10-
0
= 0:60 X cm.s.
II" 2

5. Se consi dcra nn str.it ck 1);tlTlint coeziv af lat inte
gral suh !"ii\ cluj npei sub tcrane (fig. ;).20). Se cere:
a) sc calculcze presiunca apci int r-un punct A

1:1 0 de rn ;

b) se caln;]r'ZC prrsiunea ap l in punrt.ul _1. ill urrn a '// 2"

cnb or irii nivelului apci ell 3 ::1r 1.-'3.
!'
n!!111EC ::pd; ,/// / / // / /; /; . u
c) se 'iJ1oc!iric;lrv:J. de; C'oLr,:r-L:-ea n!
Fig'. :1.29.
\"chllui ,'lpl'i. pre:,i"tl1di dcc1i Ye jn A..
l:c,:cIPare
a) l! =:: j'H . :: = J(} 2 ;oc-:.. 20
Lj F;'n:nintnl <.lf13.t )ljYfluJ."l. (.lbhr:'r)(;. fiind ,sat'lf8t Fe
Lapi
ian:, :1jJLl 1H j){JrJ ;1] 3U':JsL1 7.0:-'3 r'cg:"lliY8. :=:.29)
-_:-= - 1I :.-, ';.' .. --10 k;'",m
2

67
-0
egalii' ell
urmare{ pori mareste cu
punclul A sporcste
w =25%;,"{< =
n%'7 26,5,ckNlrn
3.'pentru
<"<,.' , - .
prcsiunca totala' minus prcsiunea
aceeasi valeare presiunca efectiva.
prin din stare subrner
cantit.atca ""to" a-
In concluzie, prin coborlrea nhdlului apei subterane 3 n;, sporul total al presiunil

erective tn A
-.
este :
:'P'I = :(".= + y,ch = 20 + 10 = 30 k!':jtri'o
G. Pcntru reallzarca unci gropi de Jundat ic I relruie sa sc excavez e intr-un strat de argiUi
dL
de 7 In groslmc urmat de un sl ra t de nisip in C:l.C cst e cant onat a 0 PlllZii de apa sub 0 pre
siurie c.ircia Ii corcspunde 0 coloaua 1I = G m (fig.
3.30). ;-'d se ddt'rmine pe cc adincirnc 11 s c poat e
cx cava. f3[;1 dcprcsi onarca plnz.ei de ::tp.1 fara a sc
's I
--'- i produce r upcre a hi drnulrcf a st ra tulni de 3Tgiln.
-'.>.,- ,1
Cl110SL'111du-se grcuta tca volumice a :1rgilci "'( =
20 l,:\',n,'.
c_
-.-'" I Icczolccre
==t= '
Prcsiunca exrTc]t::-:;t:1 de pi nz a ar t czi an d asupra
- - -
jTlTITt.t. t.t toP.
s t rutului de 3rgila supus excaviiriI est e :
. . . ' .......
. . . . . . . . .
1'" = Yw'II = 10' G = 60 k!':jll1'.
FlU' :3,:JO. Lu adinclmca h, accastu prcsiunc t rrbui e
con t racarat a, de prcsiunea grcuiaiH
5tratl11ui de care mal dcusupra st ratului de nisip
GO = or (7 - ill = :20 (7 - Ii) = 1.J.0 - 20 h.
UO - (ill
l: '=
-_._------ m.
:20
!j(",kNlm
2
4J 80Per
u,kN/m
L
I.{) 60
201;(j 50 EO

://07
u
2p a20J{4.. -1'_7

:;;;//
-r-/// I
////0
\
!\

I '//// .
,4 W:
O

i46

,,,'//'j;/
I '
r
I \
. \
. I \
//%//
\
\

U
I \
\
__
I
-. . .-,
I \
t :.:
\
\
,
j
I \ t=l
I \
' \
. - - \
f 982 \
"?I
I
:
,--,
1-- _ __1
,
.J b
Fi!J' :1.;]I.
7. Sa e21cl1(';:e pi v-,p.lllCa 3fjd diu I)(;;'J presiill1C>;1 l:l de :2 III ?i
de I) III de in cl);](LtiiJp st;-::1ific;ipei din [igUT::l :J.31 pUliru \Jaud. sitU<.itii
l'\r.,l ;.:iyeln1 "i'ci ylbtcr:':lJh .ifL\ ;:1 lcn:"n.lni; (Ind niydul [!pd !'.:ubtcn1l1C afJa
':} :)i ':dt.hd ,:e Si' 11)': :de (",101' ,Jcua strD.t.c:
CoS
. th diagramcle de. adlnciine:1'afe' p;esillnilor' neutrale" si cfecli ve
corespunzatoare. celo;;.'douli'situn'tii;>:" : .: ;',;.;: ;. -.",' .,;,,' i" .. , 'cl ie'C." "., .-..; , ..
,II
Rezoluare
Pentru stratul de praf argiles:
25
s, = 100";-' 100
, 27
1. e= 0.. 67:
C01'1O e'10
nOt' e 0.67
_,_0 = __ = _._ = 0:.10;
100 1 + e 1,67
n O/ ) . ( IV0/ )
,,= 1- 1;; 'r, II -:- = (1- 0.-10) 27(1 -i- 0.25) = 20,2 kNjlJ1':
(
n 0
-r; = 1 -
/)
C(, - Yll) = (1 - 0,40) (27 - 10) = 10.2 k:\'jm
3
;
(
n
o
/- ) .
Yd,.= 1. - ," (1 -- 0,1)27 = 10,2 k:-':/m'.
(
Pcnt ru s l rat ul de nisi p :
.,. i n %) (35 ). ,r . ,. 3
:, = r: 100 (y, - y".) == 1 -, 100 (26.0 - 10) = ,U,' ],;\;m.
a) La : = 2 m
;Ii = y". . 2 = 10 2 = 20 k!':/m';
Pcj, = Y, . 2 = 2 = 20.4 k:--:Jjm".
La : = G m
U
6
:.-..=; ;lU' 0 = 10' G =- GO
IhfG = . 4 .+- t; 2 = 10.:2' J --J- 10.72 = Ll:2,2 k0:/111
2

b J La z =----.: :2 III
11
2
--= - or/v' 2 = - 10' 2 =- - Zu 1'-).'1;.:"1
2
.
La cnlculul pres(unii cfcc-ii\'e ill ,-lc('8s1:'1 situatjc', 'sC
Lond de capi}3r:l .-;pd satuT3t ill cllprillsu] ,Z0]1(' :"3.::n. b):
jhf
z
= 'Yd11 -+ Y1 1 + ";I!,.I 2 =--=- 16.2' 1 + ..2 1 -;-- 1U' 2
: -= 6 11J
il
,j
-=:.. .[,1" 2 = 102 = :2i)
P.I" -=- '-ti'l' 1 -T ':1' + = 1G.2 1 _L 20.2' 3 .-<- in.. 7 2 = kl\', :1]:=.
n. Se lll} J")T'ofil a]C:ltl,It dintr-l!Jl >.:trat (le int1'(,
slr;ill' ;Jb.:ip: In stratl;J 111frr::Jr de nit.,jp sc 0 pilJZ.;:l de :;,p:'t 3rfc;:..i:lnj Ing. -:; ::2).
LUi.d..:t.t:rbt1ci.Jt ct.:'1t)l' t1u',,:l
Litip, .1" == j q.5 !n.l, ;'d
J
:-=: 1i3.5 k:\/n11". ];1 = 1 >< t'r'il!s.
...
,",: In" k?";111
3:
';,'2 -= 2 >' IG-
fi

.9.2
;." . ' ",,' "
cantitateade, apli care se va Iiltra in decurs de 0 zi prin 1: m
2
,a l st ra(uJui de a:rgila;
, " ii{'pori prcsiunca electlva Ja baza strat;;l,',,; dd argil1l
presiunea apei In' de nisip pentru care soar produce ruperea hidra'ulicif
de argiHi.
Rezolocte
a)
i --- -!z = = 1,5;
- I ,1
A. = 1 rn
2
= 10 000 CI1)2;
l = 1 'zi = GO X GO X 24 se c =- 86 4.00 s ;
I "' . ,. !
"') ....'.,... ',' i I Q = Ackil = 10000 X 2 X 10-
5
X 1,5 X:86 4.00 =
" : -:.:-:-:-:- .: i E!
cln
3/zi/rn:!.
" .: ""7 " c r C"i "= 2592
:+ -:.:.: -: :: ::::": ::: Jf l -/
b) 11=':w'lJ= 10'12= 120 k>ijm
2
;
, , I
EI --- : ,
Pt = "(ii, . 2 T j'sai
1
2 + "(cat
i
4. =
"<.1 . ' ,I
= 16,5' 2 + 2 + 18 X 4 = 33 .+ 72 =
= 1-14
J'cf= PI - U = 1.44 - 120 = 24 );):/1,,0
c) h iclrauli ca corespunde si tual.icl p en t ru
Fig, 3.32. care Pella baza s t r at ului dc al'di1a devine z ero, as lIel :
Pd = P: - ;'11:;11 = 14.1 - 10' II = a
H = 1-1,\ rn .

9. Curgere a apci pr.ntr-un -tr.u de nisip l'5te sludi2ia .ntr-uu dispozitiv ':'XI_<'1:fr1cnt:d
de Iclul celul in Iigura Se da u : hI -= 1.5 ern, 11:2 ::...--:: 20 CI]), prccum
n .. = 35 .. '(s = 26,7 Sa sc constr niascii diagrmDc1C' de prcsin:.-d ncutrale
presiuni efective p cnt ru trci situatil:
a) r cgim hi-Iros t.atjc, li -zz: 0;
b) curcnt de dcs ccudcnt priu proba ni sl p , 11 = 10 ern:
cj ci.rent de apa asccndeutvprin proba de nisip.../1 = 10 cm ; IJcrdrn ce valcar e ;i lui h
l'c:11izc:J.z3, in occs t cnz, cc n dij.i a de ant rcn..rc hl d ro di na rni ca ?
Rerolcare
/} II % "j .n % ( 35 I , :J5
yz,at = - Y8 -t. = 1- --120,1 +- ---10 :::..-::.
(
100) 100 100) 100
= 17,05 -i- 3;5 = 20.S5 1,:,:-\/)11
2;
'l
, ( (35) .".,_ ." ",_ '.0'
y i 1- --- ("(s -- = \1- -' (..0.:O,1 -- 1U; =--:: 10,1"':"1
100) lOG}
-,j
Ordon3tclc diagra111e1or de PITS] lU1i prl,!=il:ni neutr:.:dc l;fcsiuJd (;1CI':UVC 1:1 1,0.:::3.
l:Lip
a) Pt = y ..j'l +- = 1.0' 0..05 -+- 20,85' \1,20 =-= 1,;-) + 4.2 = 5,7 !,'NfJn
z;
U = Yn;(h1 + hJ = 10(0 .. 15 + 0.20) :;:::; J,5
j;11 = fJt U = "'(lift + Y.<o'Jth.!. - "';';t} 1 -= '--= 0,22 ],:.:-(-/111
2.
..'1) {Jz==5,7
U -;-.:= (hI + 11
2
- h) I'll' = (0)5 + - 0.10)' 10 = 2..5
!Jc: = '(h
l
-+ 2,J 10 O..lD =
e---rift==. 5,7' kNjm
2
;
u= ihl +h
2
'+ h) y';' =' (0,15'+ 0,20 +0,10)' 4,5
Pd ='y; -ywh,::' 2,2- 10: 0,10' = 1,2 kNjrn
2
...
. I .
Conditi a de antrenare hidrodlnami ca cste:
prJ = - = 0
her = "'('ll == 2,2 = 0.22 m = 22 em.
l"w 10
I"'.'" v ",I i I I

t , __ I
,
' .' ',-', , I' \ 1r
r
-s# '
I

II>r1 1-'1
l.,

,
IJ
-,oj I r<-'l.l1r:lh;
.a / ,4
11 c.t; Ih,-h;, h... r "1
I. saf
tt --d
a
,'7

,\

I .
P
\
'\ I !\""

\ I i E-t_,
I \ \ I I -"
I
L-.l-\ -

I I 'l i Per 2
i }h'w i I
I /L.- I A .'"
'I I
,I hi"""" ! I
u:=.t'r'r'{hj"'hz" I '.:-, r
"1 ",;
b


I

1 \
Ii I J
II

II
'",
- t, ' 'l
i I
I :\ 11'1''-'
i I-
i I ( l", I
I ,.)
L-.!
;1 "..:::.:....,/ 1 _J- _,h{w iii I
I'
;J
1,.:.....
5 '_
_

II,
. I
[I
1",,_

1 1 ..... jlo(oM-hr",
\..:
;-- / i :/1""1 (;----1... l
u=l!w;"',h/h)
h2 "so!
Fi!J. :Ll:l.
o h s e." lJ.1 t i (. toLl1?i Ja atit fJl regiln
':It 'j In l'o])di!;j]e dl' curgc-fc :: ::.pei lntr-un f8.i:. ::dtuL In prtsiuc:i
Iii 111r;:..1e ,td11CC (J en Jcenl?i :l. 1-1rcsinnii e[cctiyl', i)1YCn:.
':: ,,0
70
CAPITOLUL 4
'1
j ( I "C=::J
"
"
..... 3-
,/

a) diagralna prcsmr.i.or a pci in mi scarc
asupra pcrctclui Ingropat ;
I I
, , b) cocficient ul de siglJr:lnFt F R fa\;) de
, i
i :Ii t rcnarca
_
Re:D!i;CiC
Fin- ;3.31 fl) In condit ii hidrost ancc.
de prcsiuni ;:Jr apei , de> 0 pnrt e :)i de
alta a cap.it ului inferior B al perct clui, au urrnatcarelc valori .
pe fatn AE
p:l'l=AB'Yw=9.10=S10 k:\:'nl
2;
pe f'ata EC
= Be Yw 4' 10 = -1\.) 1,:-\jlfi
2

npci pc sub b::?8 IJcr('tdlli ct ans s c pro.luce (':1 urma re <l difc:i'cntei de r.lv cl pie
zornctric 12 = 5 111.
Grndi cn ul hi drnull c maxim dr ai (trnscu cs l e t COI"eSpUi"lCe uuiului CCh1i rn SCUTt
('gal en:
=--::"
h -}- 21 ;) + 2 1
Encrgia cores punzat oarc pi ez orn et rlt c h se pe t rnscui .. A.. Be prin Jrcc.ire a
diri tre 3pa si part lcuklc de pilG11nt.
Pc tn.1SC'.U1 /lB, curcntulut (lr: :11J:1 ii CGl'(,spl1ndc. 0 Cl'c'?tvrc prcsiunf ctcct ive
0 dlmiriur.r a prc::.iunii ...-i (:11 cant it at cn :
:..= .-1 n :?/<.. +t) 1_' - A(U; = D 10 = 8l,bj k:""in1
2
,
]I -i- 2t
.1 , Pc tr.iscul Be. curcn l ului elL- ti I) :t prcsi uriii ('l e c


UYC 0 crcsl cre a prcsiuni: apci en canti t a l ca :
= 1 03Sj,ji,
Jj 2!
i o1-ah) ];1 b:u:1. 11('l'rtc1ui, fe ftltn. J H e ,\c:
[":<,'1: 2 -- - DO - ': 1135 :<:.:-;;i
,,,]
1
inL1};'{ la Ll,1za .. ]ui, Ll\U Dr
<\ I),; '/ /[,".'2, -+- 1;:\3:1 =
"
nO:, 1 . ( '.' \
Ii) -r" = (; -- .-._- I -- -.-".) -, J
,>" I 'r' l(j) :-= HI.":::) Joe'
-- lOG J 1..)
1UU) .' .....
-( 1
_-:-- 1
1cr 10:":;
;'l{ 1:)
I. cr _ l.O;; 2
s
F = -- (.1,,5;-::::)
72
COMPORTAREA PAMINTURILOR SUB. SOLICITARI
Pentru r-ezolvarea problemelor puse de proiectare a fuud atiilor a con
-t ruct iilor de pi'\mint. TIU este sulicienta I111mai cuno astcrea car acteristicilor
car-e la identilicarea clasificarea pilminturilor (granulozitate, cornpo
zitie miner alogica, plasticitat e, permeabilitate etc.). Comport.are.a sub solici
t&!'i depind e in pr imnl rind de proprietiuile mecanice ale piiminturilor : GO m
pre sib i 1ita 1 e a I' e z i s t. e n a I a for fee are.
inaint8 de a se prezenta modul de det erminare in Iaborator 9i pc teren
a acest cr proprietat-i, se prezinta principalele faze ale procesului de deformare
sub inci\l'Cal'e Ia pJmlnturi_
4.1, FAZELE PROCESULUI DE DEFORi'l/\RE SUB lNCARC,A.RE
LA pAr-1!NTU R!
- Un mijloc concludent de a: pune in modul in care se
HGe"t proces 11 const ituis efectuarea une i incarcari de proha asupr a unci placi
'sau chiar a unei fund alii la scara natl1ralii (fig, 4.'1)_, Se imegistJ:eaza t.asarile s
_ale placii (Iundatiei) corespunzatoare presiunilor p care se dezvolta pe supra
fata de contact cu terenul; construindu-se diazrama- de lncarcare-t.asare,
In' cazul eel l11Hi genel'aJ. De 0 asemene a distinge trei sectoare
'---- , '
i
p
O. _' Pi P2
P
3
:T-P
" 1 Ii
p
I 1 j I
i-I!
,I
I
0'
Fi!l .. de unci funcla'ii.
"1
, I
Fj!J. 1.2. D i2gnl!11a t
t:ls::r'2. si
cOt'eSo!Jnnd l1noc faze distincte 8.]e de defornlnI'(; sub 11iCf1,'CcH'I'
(fig, /1.2):
I - l'rlatia intrc presi'Elca ]J si laslil'ea S pote c,-ilsiliniar{\: de exernp]u.
jaUt1 S-dl' e::--:;rnlina dou:l \"nlurne tie- uarnint sit.{late jJe YE;rtica.'leJe lluse
,
Drin
,
rnuchiile de ine(lfCCtre, inainte :;i dlJD8. s-ar CB.
se 0 modifi'::al'e de w,]C:J11, [lU rl'e for;nii, pe !nlles;}!'ii, A. mi;
1
__
-.: _..
,
sf :: ,.:,\1
nm
SiJ I Jr
s.
b
nil_ 4.6. Rcprezentarea relatiel tncarcare-tasarc-descarcare,
ol'atiih:ir
(fm;datieij se produce 0 revenirecarej eyolueaza;
def?tn'latiile n11 se. anuleaza, ci se imegist!eaza.o remanenui
-, ( - - _c.,,',_ ,.:. '.< .
11
111
P>P1
UlI" I htU hmJ,(p<pz
I"" j i i 1,1"", II IIl-P<P
t
I
,;";JAonnA" Iiind numita din'
comport.area pamintului in aceasta
a
l'lg. ".3. DdorIl12\iiie paminluJui In difcrlte st adi i de indrcGH':
a _ Ia za ,je tndes are ; b - Ia za zonelor pj asvtcc.
II _ daca presiunea depage9te 0 anumita valoare PI' relat
ia
p-s devine
in mod vauit neliniara ; cresterea tasarilor este mai accentuate dectt crestcre a
presiunilor. Modif'icarile velum sint Insotit.e de modificihi de forma,
ceea ce dcnota ap arit.ia unor deformatii de lunecare determinate de cresterea
temillnilor VUJgeni.iale (fig. 4.3, b). Ca urmare, la inceput in puncte situate
sub muchiile placii, iar apoi in zone nurnite zone plastice (fig. 4..4), este intre
cuta la forfecare a pamintului (capacitatea pamintului de a pr01ua
solicitari tangeniiale). Sect.orul II corespunde [azei de dezcoltore a zonelor
plastice san [azei lunecarilor progresive;
III - dincolo de 0 anumita v aloare ]Jz a prcsiunii, deformatiile'deviJl
neamortizate $i se pot produce chiar ruperea san cedarea prin
a unei parti din masivul de piimint. de r estul masiyului, ca urmar e Q depa9irii
rez istcntei Ja forfecare de-a lungul unei supr afete llumita suprafaiii. de alu
nee are (fig. 4.S). Aceast a est e [aza de rnpere sau raw de cedare.
<. p Pz

J
,
\ '
!
_.I'
,
, Fin. L;J. CedareH Icreill.llUi ds Lll1 <.1::1 rl' .
Fin. Lt. Df2yo]1:1rea zone-Jor
,,
tice frmd:1t it :
]_ zone pl:u:t1ce; : - ir:dl?ctol'ii
p2rticu1fll,r L1e r<il"!:int.
In l'aze]e II III preriomina defonnatiiJe sJlu:ifjce (le lur18C,UI'. PrO)
prj C' arc UUVE'rnea:di c()rn pOltalt) 8. DDn11nt i in acbstc f cste r(;'::ist en!rj
la forf,'(ure. '
ic?i c::te si ;:yolut la in tinlp a deforn1at.iilor. Cu eli ril u1
cste'mai putin p"nneabi'J, cu ath timpllJ necesar pent'I'u amortiz:lrZr, I},,1'01'
_..
4.2. Cm1PRESIBILITATEA PAt11NTURlLOR
4.2.1. COMPORTAREA FAZELOR COMPONENTE ALE pAM1NTURILOR
SUB ACTIUNEA SOLICITARILOR DE COMPRESIUNE
Compresibilit.atea reprezinta proprietatea paminturilor de a se deforma
1Ib actiunea unor solicitari de cornpresiune, devenind mai indesate (mai
cornp acte).
Dupa cum s-a aratat, compresibilit.atea guverneaza comport area pamin
t.uiui in pi-ima fa.zii a procesului 'de deformare sub ine:1rcare, in care rclat ia
inulrcCIl'e-t;:lsare noatc fi considerata liniara. Se snune ca parnintul se com
_ pOl lil in 8ceasU( f ala ca un mediu Iiniar -9i' nu elastic, deoarE:ce
in Ci'ZUJ ridicarii Incal'ci1rii t.asarca nu so anulcaza. ci se a t.asare
rem anenta s, (v. fig. !1.6). Pentru a intelego fizice compresibilitatii
se v a exam ina comuortarea fazelor cornuonente ale paminti.Jl'iJor sub act.iuuea
,0Jititi1ri]or de con\presiune." .
;1. Y;lza solida. 'Ca urrn are a.aulicarii mcarcarilor exterioare, CreSL: ])1'12
siunile la co nt.actul dintre particule.vceea ce produce compriruaiea acestors.
Dcsi presiu nile de contact slut mari, rezistcntele' mccanice ale particulelor
solide sint de aseruenea mari, asHe1 incH 'compr'in,\at'ea acesto1'a este fcarte
2i 1111 poate expJica defol'matiile imul,wtante [\le sLratului de parilint.
Aceas{{i comprimm'e are, in generai, un r:eversibi1,particulele reYG
ckstic la l'idicarea incarcarii. In uuele [Juncte de contact se pot p1"o
dllce sfn:('iri locale, oJ carol' efect globaJ asupra deformatiei este de asemcmea
Jicglijabil. In schirnb, s(ri"'i1i1o locaJe constituie 0 explicatie a
renl:onente. Log;lturile jJA.rticl;le fiind mult rnai slabe decit rezistentelt:
DG.rLiculelc\r, actiunea soliciUiri1ol' do c<Jmnre.;,iune se produce 0 I'earanj(;re
J ... 1 AI!. '-' d' J." . '
(/- pO.rtlCtUUOr, lnsopt8. ,e 0 rntc.90rare a yolurnuhn gOlurl.
h. =.\]1'1 din pori. Pr'e,iu nile suplimentarc care;e dezvoltii. 1n p<lmint slntln
j' [imul rMiJ11 en:' pl'e!ui{te de apa din pori. Apa iiincl practic inccm presihiJ::l,
t"lca jJl'eSiU'lii ap ei ,lin pori nu poate cxpJica deformatiile piimintului. Pe maSlJ['a
,:r,,11:1l'ii ;{Dei ,lin pori, prcsiunea excedentari'( in apa diminueaza si. ;Je
.... .,... I - ..
pC';'110r {18 apa, sc p01.tc
"'_1cn1elcl'. Ir ('azul cOPzlv ., sub Efect\.lJ suplirneoturc
rqcdUf'e t!'ec,ersH. llDei Dal'ti d)n aDa le\:rata in n1
l)
11 ]lbc!'B.\ suhtijndu-se astfeJ
,J., v'" .::> 1:'
(l8 llpa ie:;'Ui.ta. La descarcare; fe.nolIlt.:>.Dt)l se prOfJuce In sens' 111VetS,
"'i\--' .'. . <
initials a'
{
,
;',:" f .. _,"
invelisulu]
de pana". al apei legate (fig;,
. ,;!
, c.-Aerul' pori: Aceste"comporiente sint ccmprimateLa (
terea presiunii. gazeJe pot Ii dizolvhte ill apa din pori. Amhele feno
mene au u
l1
, c ar act er : reversihil.
-r" ...".... .. I r 1 ' ,'.
... __--. 111lttlt"l1t,f

&;:==5 - "=,' Y
==..,,,

!HIHHI'HII:,
iH!HHHHIH
Fin- Li. Efcct u l .lc pan;"i. 31 <-\pd legate.
......
In concluz ie, princi pola cxplicatic ,I dcior.natiitor sub solicitarca de COI)/
presume rezidd in rearanjarca particulclor. In..cazul pc''imillturiltrr "fiturilte,
rcai-anjarea paiticulelor est e pc,s'jbjHi numai dupfi. evacu area apei din por-i.
Riunul de tleformare estc dcci determinat de permeabilitatea jJnnfnlullii.
4,2,2. DETERMINAP,Eh COtvlPRES[5ILiTAT" IN LABORATOR.
Pcntru stud iul compr-esibilitat ii in Iabor ator ,,8 utilizeHza au aratul d(
nurn it cdometrii (fip'. 11 .8) , Prine})),;l,'le cn.ract!i,tici ale tneE'l'cArj(si nt. 1.1r1l11;
toarcle : '0, ..
.; deform area l,ltETalil a prohei oste iml'iedicaHi: in acest. scop , prob a
en diametrul de 7 ... 10 ern si inalt imea de :2 ... J ern ?ste: 1r:.tl'oclllt:il intr-un
inc! de ot-! ; .'
- trehnie asiguraUi posibilitatva cvucu.uii ape} {lin porr : pl'oba est e
asez ata lntre dOlJ3. piet 1'8 porua-e.
Incarcarea se 8.p11l'8 in trept e prin in! rmediul unui sistem de
Sub fie-care se rae citiri );:1 13 Qifei'ite lntel' ... ale
de dnljJ. plna con;;:trtt{i anlol'tiz.:-;fP(t.
< l.lr,j"'''''j "j ;,10'" "lC,.',],,'0"P' (I, ,J,' \'h'('j' ','ih'; f.------"-"" ... \,' .1 I J.' '.'. 1,-, " ,_ .J.... .J 'l... ..-1.,1 '- l..{ l', L t.l t;. . - .. ,!.
\ la lntt.?1, ...?Je de 0 era f:6 nn t:U
" f I, IJl ai ,r,ulL de CI.U 1JlJ1l1).
'....... ' ,
_L P'"illru fieCCll'e inc:i'lT<:are N, ci'treia Ji <:0

\: .' ... ---] 0 pl'E--siune p =--= un-de j c:ste
c"j3. il'c1ulni <12 l ,
e 0
r i ,\j{ h
I Cl: t ".- 1"- .1 -E:- '. __ '- ... "",t, - <
, ,
.j UmjJI t:
t1 '
r: '. !'," -\ U\ I" :J' .
Pi' \, LiJJ}'I', ( ....... l.l J.'.' . ,1:/;).,,;
-'
"7
1"'1. in fi2: (-".,'])" (.':J.fJ1: ... (-".Ii?l"'"
"' ..."
J - proM; ':! -. ire!: ,1 .. - pIcl1'a }7" : (..:, {j,}f), (..:, it
In ;UW\<1 [ ,f!1te dd,dii m.l11Ji'a 11;1'U'('.ilrii,
lnregi..,1rar('a pr(.!ucrorca, re::lI.ltrLlf/lor
nezi.lltniele unci incet'ci.\ri de c.OJnrircs;hilJi Iii e in ,'dQ;;jGLj"LI ::-e put pl'i?'
prin cUl'ba de }!rin ...10 (On1IJl'e3iunv

-:r
iO
..
zinta-ptesiUllea, Ja (fig:J.9,b),
iar in or-donatii tasare.a 10 deformatia Iinala
J.H sub presiunea p prqcente.v- '
I ,., '. 7 ,-- ..
I
P, 'P
z
{L fJ, P:'<zc- _ ;ogp....
I
[P,,,, .........l 0
c I "".
'
cpJ '<, f,-,carcore
ct: -"', '-<;1

21
1',



'-
S
I
I ....

t Oesccrccre I OESCarCOre
I I
I
I
Vt%
c
*c%
b
FiU' Curbe cle ccmprcsiune-tasar o:
<: -l'cpl'c-ze-n!:\re uurrnala: t, - repr czentare St'mil(g.'lrilr:1ic:l.
Pe haza curhei de cornpresiune-tasare, se )1ot det.ermina urmatoarele
caracteristici de compresibilitatc: t as area spscifica, rnodulul de deform atie
edometric modulul de deform at.ie liniara.
Tosarea specificii p entru 0 presiune data. Pentru compar area pamin
turilor in d,-; specitica
zEltOI' presiunn de L, da:\/cn1". !n runctis ue Qceasta valoare paminturile
:..:.e r:.:onsidpl'8..:
- pu\in cornpresihilo, d aca Sp=2 < 2% ;
- comp res ilril e, clacii '= 2/i' ... G%';
- Ioart.e compresibile, daca > 6%,.
.JIodlIint de dcfoi-maiie edometrc 011. 5e consider"; intervalul dintre doua
presiul1i PI 9i]J2 (fig, LL9, ci) 9i tasarile eores])unziltoare lOp" Sp,. Pentru
into-ntld cOnsiderat se asimiJcaza cl11'ba cu 0 di'C'apta:
P2 - PI 0.[1
tg == .Jl ==
-. -"-
(4.1)
'. 0.
z_... : .t-jJ 00
Ddillitia modulului rlrformatie edOl'H,tl'i..: .II ];eamint(;ste de cea a
moclnlului 'de elasticitate E == (I/s (l'egeA. lui !looke). Intre ce!e doui'i carac
teristici exist a totu9i 0 diferent,ii inipol'tanta, RlHlme raptul ca pentru un
pilmint delt m0c11l1ul de deformatie edoUletric .11 nu este constp,nt, ci depinde
de interv;,lul de Jlcntru care este definil. Pentr'] a compara pihnin
(mile in- rUilclie de aceasta c&ractpristica, se (lbislHJieste sa ,se caJculc2e .11
penll-u de p1'8s,il.:l1i de 1rl 218..3 da\"jcm
2
, ' astf el :
i
I
.3- 2 iC{l

1r _'
":1=3
I

I wo
I -77
i J
i.
',=C =-::,' ..,:c.c,'
I Natura ;1[,_" da,,/cm'
\ - I
i ArgiJii 15 50
I "\rgiJii plastic cnnsistent a 50 100
.;c
.: i. :
Tabclul4.1
I
i ..:\rgHa plastic virt oasa 100 ." 150
::-;isipuri al iriate 100 200
:\"bipuri de iudesare medie 200 500
:\"isipuri ludesat e, argile tnri E.(H)
J[Odllllll de deiormatie Hnlard E. ACfSl ruodul se obt inc in fllnqie de jl in coridit iile
so]icitiirii edometrice (ng. 4.10), ast Iel :
2x=E)/=0;
va: = VJ:/.
Se cxprirna legea lui Hooke gencralizata :
E" = "y = -
1
[vx - 'I (0)/ + uz)] = 0,
E
unde \l est e coefic(entul de deformare 1ateraLl (cocficient ul lui Poiss on) 21e u'irui valor! la pa
mint nri slnt date in t abclul -1.2.
V;;; - VCy =
v,,(l- ',) = 'Iuz;
v ..
G;::; = vy Gz= ;]'1'.:;
1 -- V
Vx = Gy = !ioCi"z. . (43)
Ace asta I2StC relat ia intrc norm!e in cornportanl pii111intuh}1.ca un Elt:dil1
:niar-defotlnabil; ](0 sc dcnumcste cocficicn t de irnpingfrc J::::.tcIala 1n st are ,JC rcpaus.
1 1 r y2 1 0, r 2'1
2
1 07"
= - [vz - '.(vx + vy) = - Cz - :2 ---- G'J = - 11 - ---1-= --".. S,
E E _ 1 VEL 1 - 'ij E'
Mi ,:"p
dar: E:z = H' 0z = f',p; E = t;jT= ,il;3; E = .11;3.
JI
Intrucit ? < 1 rczuha ca, t corcti c, E < .II.
Tctus}, in STAS 3300"", se da rclat ln :
.E = Jl
o
J'l 1. . (4,5)
-I'
r,
Tcl'dul ';.2
Cit .." :":d.ori
t111 h:I ((JClJ("jCnl111 l.f;1IdiJij('Tll JaU'

...
,
rnle III 5falr lIt' repa:.lS

I
fZ
r;u- j. t O. 1.:OhditH (1(' s.u]Jci1src in
:
J _-1'1"...113 rir 1;;'l,::Ji:,1.
It.'7{! '." '.'. i-'
XI)
, . I:,.q 1
, C,l;)
(,,;)0 ...
0)2G ... G.:=!9
0)3(\
')):.3"

; ;'i.rnl/;lld') '(:1'

Sisipilri
.\rgllc
f'r'J!ur! [lJ:,.;du, "B
1'1
i0
__
tntre 1,0 2,3. Valorlle supraunitare
valorilor modulului E, obtlnute prln tricercarlpe """..
edornetrlc, se explica prin cfectul de deranjare
turii pamlnturilor. coczlve produs prin operatille de e
recolt are a probelor pe teren, transportul la Iabora-:
lor etc.
Curba de com.presiune- porozitate (fig. 4.11)
est e 0 diagrama in care in abscise se re-
prez ints presiunea la scara obisnuita sau 'I
inCOrCQie
la scara lcgaritmica, iR1' in ordonata ind i
cele por-ilor e.

Trecerea de la un mod de recrezentare

la celalalt se poate race stabillnd relat ia
care leRgii variatia de velum (sau de lnal
---..--+!":''-''"-'('''-.,
p
Pr
time) a de variatia indicelui porilor.
P
2
Deo arece deiormatia laterala este tmpiedi
.1.11. Curbc de coinpresiunc Fin
cata, se po ate scrie: porozit at e.
6fT A-!1H fJ.H
(4.6)
V
o
A 'H
=li'
Yo-V,
V= -V-"-;
o 0
V .t., V = V' .i; e V .
V
o
=
8' gO 8' 0 8
V
f
= V. -+- Vgf = V. +- efVs;
f,J:l
V. +- eaT', - V
s
- efV., eo - e, !J.e
=---.
V
o
V,(l -+ eo) 1 + eo 1 +eo
Deei:
M1 Lle
--=---_. (4.7)
H '1 +- eo
Pentru a putea construi curb a de compresiurie-poroz.itate, atunci cind
se cunosc t.asarile fJ.H, este necesar sa se cunoascaindicele initial al porilor eo.
Caracteristicile de compresibilitate obtinute din curba de com.presiune
-porozitaie sint: . ,
- coeficicntul de compresibilitate at, este dat de 1'e141a:
D.e
2
1 r C:111
(4.8)
au=c t:..P.

- coeficientul de comprcsibilitate yolnmica III v EC detclTninii
0.H
LlC _ -.3:,,' == In ' t1p;
, -l-'-e
v
H 1 -, eo I 0
2
r cm _1
IlI
v
= 1-+ to
L daN J
79
i
-----
-i1H -
ilp',_ 1
Jl=
, ))!.
H
1
III v (4.10)
.11
4.2.3. DETERMINAREA COMPRESI81L1TATII PRIN iNCERCARI PE TEREN
_\'('e;dsUl dct crrnlnare sc po a tc cf ect ua f ic pc calc dil'(:cU'i prin illCCrc8.ri I..:U pluca in
ell prcsf omet r, fie pc ca!c iJldirt.>L.'U1, pc JJ<:1.za probclor de pcnctrnr (dluarm c.i SL1
t j C:;1)_
a. [p(:c'l"e.iri eli. phl<'a 1,(,!llrU lui E. Sc Ia i\1C'rll'carc3. lind pl:lli
rifidl' patratc san ci rcularc. ell ar!u minima de 2500 Cl11
2
(de rcgu15 .5 000 .. ,10000 (111
2),
Ja
inccrcarea in son d aj dcschis, ,?i de minimum (jon (':m
2
J30 in ccr carea in p-aura cll' Ioraj. lnaintc
de inc('\Jcfei\ propri P!2.C3 c u inc<1rc1ril c-ztse.. Sl' pn311C1fCl. 0 Jig co
lo anci at:' P2JllIl1t de dcasupra nlvelului pJsdi. sc face in trcp:.
t asarca placii dtrc ct pc supralat a placil ]a incl'rc:.'irne ill soridaje dcs chise S:TU 1)('
l;lctalic solid::nlzat ell p13c8., la in('(:rcarj]e ill Jorajc (Y. 1).
b. rHten:ari!or prC'si0111dt'i(c pCHtrH carnct criz ar ea l:olnprcsiLil1U'I!ii. Frcsiu
l11L'trul (fig, 4.12) c:uprillde 0 sonja cjl1ll(i!icu colJol'iUi intr-ul1 iiI prc;1
J:d)d si dintrul1 ap::nat de (Yo]uHi(:iru) ..:.11'1<1t Ja supr:1f3ta tcrenu]ni. Sm;(l;J ('stc
luiUi diIitr-o cc1'i1);l sub ciect})] prcslunii lll1ui din celu1c de
indlrcii,,! stat icc, In .schi mh; . Piitninturile nisipoase stnt, in
.h - ,
dcfor'matti le erose mull In caz ul pamln turf Ior supuse vi.brat lilor. 0' de nisrp. supusa In
cdomclru unor incarcihi ciclic ajuugc, dupa un de ciclurt, - sa' aiba 0 comportare
elnstica (curbcle de ln cfircare, desdhc::ue rctn carcare sc suprapun).
Piuniniuri arqiloase, Fie curba de compresiune-porozf tate a unei probe de argi15 (0]1
fcctiul1stJ III Iahorat or (fig. .!,J:jJ 0). avin d initial C-0115ist(,1113 !JJ1ci mol,
cc1ci pc care 0 are nn st r.it de .:rgDJ in p1'1111n1 st.ull u fOrm31'ii. In sis ternul de ccordo
nate c- P (Jig. b). curha de (curb a primara) ponte fi ell 0
dr eapt a. D3c:1 ]:1 0 :lllumiLl P proba sc iar apo! se rl'inc3!'C::L curbcle de
.si rctncar carc form.c:n.J 0 J)lH:]fi de h is t erez i s, c1l1j)a arc curba de rClndilTDre
c.OJiUnlJj curha
Curba e - Jog p a lind prot,-' ell st r nct ura Joraj de 1:1 0
adincimc, se caract crlzr az a printr-o illiti?13, cvasj-oriz on t ald (fig. 4.14)_
E:\j-11i csic urmatoarca: port iunca cvasi-orizcntnlfi reprezillUi, dc Iupt , 0 curD.} Lle rein
prin rccoltarr-a probci de b. aGll"lcirne t::-t a dcscJ;yc-ata dc p n-siunca ('(;
r c-punzatoare coloan ei de p;;millt. Proba se V.1. dciunna in edomct ru ahi a dupa ce
prcsiu nea va ln trcce presiunca 11laxiJ113 la care a fost anterior. Curba e - log p
a unc i prol.e de <J.r:5ii;l ponte oh-ri deci inforrnat i! <15:.11j1"a .Lslorici: st/iri i de icnsinni hi care
a proba.
Se drept presiunc de consolidaTe._ Po prt'siU!j(,3 It] (2fL"' :l fns1 Sl!]jns
in c,:xist(:nta un str:lt de 121 dl'l.'Ilt presiL'ne!!co[O!j[Ccl. Pc'
:-J.lc::re g!"CJltf\1ii strateJor de. pall1int in prl'zent d(:3supra ('o115idefal.
j}J ;11Dc1ie de rnportul Intrc Pc }.'g
- argile consolidate, la care Pc := Pill :)[..n!lntari L'2.re 1111 ;.lU fast
eari Tllni Inari dedt presiunea gpo!ogiea
-- argile Ja c:tre pc > pan1inti)j"i supnse tn:cut ll]1ur prc.5iuni rl1<1i
lli;:n-j dc-dt :"!.ctu;lJa pres-june gculogidL Pn:corlso)Jda:n:'2. plltui 1Ji-::or s.tr.lte
5
r- ,:;;;./
! ',1V
i.l


'00'
I
/7FS.,'/'-;/'/'Y'/' (:::r-
I ICi I


1:1
r----"-- EI ,._-_':>
,,/'
I'
I -:r I J I:cl \
i I ;/
<Sl
I ':d-l I cor
,/,.::"__1-:- - / al
f \----- I \<gt iel
./ t
r:rr?::J/
I - 7,
;<-----._ r1
1
I -
1'jU lnc:1rciirii in
de' JO);lj C'.1 ;-,lb:Grd:
/ l,ju;,l {'j -- ccJuJa (;c lZ.1rdi1;
., U 1); ,1 :; - gilZ FJlJ p!'e
-:;1 dedcsu1J t uJ c('lnlei in
se ins;) ttl tdulond
l1:i11i .. Scopu1 ceJll]p1or de gJ.rdfi t:-ste Crem'c,}
C'i11:p l1nifonn de in jurul - ceiulci
('cntr;;1c. :1.1e c;irei dC'forn13\ii se
ell :ijldoful \"01Ul11ctl"u1ui. In fllllc1ie presiu;lca p
i1c!ClrJnriLia r3din.];'i Sf' SC' <ldcrmin:\ D"JoclUJtll
rJ('fornL--ltie E'Prui c.;rc pGi1lC Ii 1.1tiHz3t
in ('o1culr de Pres iOln c!r111 en ('ufr,'/ororc
J'ff:zillta :1\';1nt3jll! e<'{,_ pe t-'>.:ccut2rii fnr:J
ju]ui , <:c L'fc('tHC<1Lfi '3i iJ1l'CfC1TCa
r. l'lilizal'ea iIleCr'c-;"nilor (ic prJltrn
(,lJ!inejC;1
lrH1'ea stalic:\ consUl dill infigL'rC3 prill
:l l:nl?i tije ttrnlinaUi cD lIn virf ronie.
illHgi:::tr)\lI:hi-5l' pe C(\l1 rc,.isk1113 Rp: a unci 1........d
Cll tija. tnla!:i
Cc frccHrc pc 111nnta (f:upr[;LJia F r, St'
rlc- \;-l.l-;n1ic l'U ,u..!inci:r::l:':t
:-lle \;lJCJfJI(1r rtp Fi (\-. CDlJ. 5).
"thll'!crt:/13]ill: F, ::.r:]J' (1.1 J)
t I' J.;./;' de
=_ 8 Y
l.l,ejL' _" :IUIJJ:1f,;} ';(' ]()\'i(t.:j clJ\inuL' JIL:-;irll '-:,(r8tl 1
.d;'j,: \" ;).).
,_0
prin ]''l''"1I1.!
.\2)

;
de Indtj)2st3.IC prin erOz.lu:;lL: sau
01
I

C
j
I 1
;
I ..----- 3
I, '",,'( /-0 ./.,


:
i I "'"
I i _
1 - 'p
L -
.., b
Fi!t. {.l:l. Curta., de- un..:.'!
fd'(ilJe'de, argi l;i confl'qi(llJ;)t;"l ill
u _ . ':2Hi;1i\;:rr-:1
1 - curJJa de (prj;na!"a): :! eLil l:,e de
:; --- rejjil:ihc<uc.
;)';1I'lil COIHEiii pCJllfU p-r... ::'c
:.: -unoI' glli.:>'I\Dri care torit Li. schim.
e!

i
i
i
L __-.
icg P
FiH. 1. ,i( L:'..iIrly:n'$ i
PO}..... Zit;itC' :i ;;l1l.i :1 r!:;]l rl
'\ t t'l'(';l.
in CU :.:.(:.ld .-\j
prin .. l.rC:l pi1nllnt'll]ui. De rid1c1fl':l nhcillh:i :qhi : ..!;ui
cu.ri;"J1TsiLljl 0 prLCDl1:c,1iddl"t.': ... PTl":,iIi' 'C;l \-:,.
8]

-I