1.FiziologiaPlantelor-Stiinta functionalitatii plantelor.Obiectivul de studiu si directiile de dizvoltare ale fiz.plantelor Deriva de la cuvintele grecesti physis=Naturs si logos=stiinta.

Ea se ocupa cu studierea proceselor vitale ce au loc in organismele vii,functiile diferitor tesuturisi organe si legile care stau la baza aparitiei dezvoltarii si activitatii materiei vii.Scopul fiz.pl consta in cunoasterea particularitatilor vietii organismelor vegetale din diferite specii,cultivate sau din flora spontana astfel ca aprofundarea fenomene vitale omul sa aiba posibilitatea sa dirijeze dupu voia sa sau sa schimbe in mod radical desfasurarea principalelor de crestere ,dezvoltare,nutrutie,metabolism.Prin cipalele studii de fiziologie asupra unor procese de viata a plantelor a caror cunoastere este absolute indispensabila specialistilor in agricultura sint:regimul de apa al diferitelor specii si genuri in conditii de irigare sau seceta,nutritia minerala si rolul diferitor macro si micro elemente,dirijarea cantitativa si calitativa a fotosintezei,mecanismul rezistenetei plantelor la ger,seceta,arsita,salinitatea,boli si daunatori,aspectele biofizice si biochimice legate de formarea si calitatea recoltelor. 1.FiziologiaPlantelor-Stiinta functionalitatii plantelor.Obiectivul de studiu si directiile de dizvoltare ale fiz.plantelor Deriva de la cuvintele grecesti physis=Naturs si logos=stiinta.Ea se ocupa cu studierea proceselor vitale ce au loc in organismele vii,functiile

diferitor tesuturisi organe si legile care stau la baza aparitiei dezvoltarii si activitatii materiei vii.Scopul fiz.pl consta in cunoasterea particularitatilor vietii organismelor vegetale din diferite specii,cultivate sau din flora spontana astfel ca aprofundarea fenomene vitale omul sa aiba posibilitatea sa dirijeze dupu voia sa sau sa schimbe in mod radical desfasurarea principalelor de crestere ,dezvoltare,nutrutie,metabolism.Prin cipalele studii de fiziologie asupra unor procese de viata a plantelor a caror cunoastere este absolute indispensabila specialistilor in agricultura sint:regimul de apa al diferitelor specii si genuri in conditii de irigare sau seceta,nutritia minerala si rolul diferitor macro si micro elemente,dirijarea cantitativa si calitativa a fotosintezei,mecanismul rezistenetei plantelor la ger,seceta,arsita,salinitatea,boli si daunatori,aspectele biofizice si biochimice legate de formarea si calitatea recoltelor. 2.Fiziologia celulei vegetale.Structura si functiile organitelor celulare. Fiziologia celulara sau citofiziologia se ocupa cu studiul fenomenelor vietii care se petrec in interiorul celulei.Ea constitue un capitol fundamental al fiziologiei deoarece toate manifestarile vitale au loc in materia vie celulara.Celula este un sistem termodinamic deschis ea face schimb permanent de substante assimilate si energia in procesul de metabolism.Forma si marimea celulei vegetale este foarte diferita.Demensiune minima a celulelor vegetale este de aproximativ de 10 microni iar

demensiuni medii de 100 de micron.Dupa organizarea structural si functional a celulelor totate organizmele se imparta in procariote(bacteriile pirpurii,cianobacteriile) si eucariote,toate celulele procariote si eucariote sunt capabile de a se autoreproduce,de a folosi si a transforma energia,de a sintetiza noi molecule.Continutul celulei procariote consta din citoplasma densa si o regiune nuclear,celula procariota contine ribozomi de care se tine sintetiza proteinelor.Celula eucariota este de citeva ori mai mare de cit cea procariota,celula este acoperita cu o membrane protoplasmatica iar cea vegetala mai dispune inca de o membrane asa anumita anvelopa celulara,pentru celula matura este caracteristica prezenta vacuolelor umplute cu suc cellular.Protoplasma consta din din citoplasma in care se afla organite celulare:nuleul,plastidele,mitocondri ile care pot fi observate la microscopul,optic.Dar citoplasma,ca sistem foarte complicat,contine in matrice o serie de structuri sub microscopice asa ca aparatul golgi,reticolu endoplasmatic,ribosomii etc.Organitele celulei vegetale sunt: Nucleul este unul dintre cele mai importate organite celulare.In celula vegetala nucleul are un diametru circa 10 mm,forma aproape sferica,iar la unele specii de plante se observa forma ovala,discoidala,lobat.Nucleoplasm a constitue continutul nucleului si este marginita de membrane nuclear alcatuita din 2 membrane elementare interna si externa.Membrana nucleara este strabatuta de o multime de pori prin care se face legatura dintre nucleoplasma si citoplasma.De

partea externa a membrane nucleare se poate prinde nemijlocit elementele reticolului endoplasmatic. Citoplasma-este mediul ori matricea in care sint inglobate diferite citoplasmatice cu structure si functii variate ea este capabila de a se redublica aceasta stind la baza mariri si cresterii celulei ea mai joaca un rol ensential in aborbtia apei si elementelor minerale. Reticolul endoplasmatic- este suportul ai ami mult de 70 de enzimi, pe reticolul endoplasmatic (granulat) se afla ribozomii care participa la sinteza proteinelor.In membranele reticolului endoplasmatic neted se formeaza hidrati de carbon,lipide iar pe cel granulat enzime,proteine. Ribozomii-sunt niste particole ultra structural functia lor principal este sinteza proteinelo pe vaza componentilor sintetizati in nuleu. Mitocondriile-ele reprezinta organite de respiratie formata dintro masa fundamental delimitate de o membrane dubla: externa neteda si una interna.in mitocondrii functioneaza sistemele de respiratie aerobe,in membranele interne ale mitocondriilor sint localizati componentii lantului transportor de electroni. Aparatul golgi-el participa la procesele de sinteza si de secretie a poliglucidelor si mai ales la activitatea secretiei celulei. Vacuola-reprezinta un organit tipic neviual celulei vegetale.In vavuolele proriu zise se acumuleaza suc vacuolar el este un produs metabolic al protoplasmei cu o reactive acida mai rar alcalina.sucul vacuolar este format din apain caresint dizolvate,zaharuri,acizi organic glucoizi,enzimi,protein aminoacizi.

Membrana celulara-este un component rigid al tuturor celulelor vegetale cu elascititate limitata substanta de baza a membrane celulare este celuloza care de multe ori se asociaza cu hemi celuloza,suberina,substante pectice,proteinice 3.Organizarea structurala,compozitia chimica si functiile peretelui cellular.este un constituent propriu numai celulelor vegetale,peretele cellular este un produs metabolic al protoplasmei si alcatueste un schelet pericelular relative rigid.Peretele cellular se formeaza in ultima faza a diviziunii nucleului,atunci cind apare placa eucuatoriala.Intre cele 2 celule fiice se formeaza mai intii lamella mediana a membraniei,alcatuita din vezicole provenite de la dictiozomi.Membrana celulara creste totodata cu cresterea celulei atiit in suprafata cit si in grosime.Cresterea in suprafata a membrane celulare se face prin intercalarea de noi microfibrile de celuloza printer cele vechi,in aceste proces un rol important il au unii fitohormoni din grupa auxinelor sunt mai concentrate in zonele de crestere unde maresc plasticitatea peretelui cellular.iar cresterea in grosime.Analiza chimica a membranelor celulare arata 34-46% celuloza,33-42% hemiceluloza,820%lignina,apoi polizaharide,substante pectice,protein,si unele elemente minerale.Membrana celulara ineplineste o serie de functii importante in viata celulei si anume functii de aparare a protoplasmei,rol de sustinere mecanica acelulelor si tesuturilor,permite trecerea plasmodesmelor de la o celula la alta.

4.Citoplasma:compozitia chimica,proprietatile fizicochimice. Citoplasma are o masa transparent in care existe mici particole component intro continua deplasare,celula este fluida.Cind celula moare,citoplasma optic neomogena si apare la microscop ca o masa granulate si puternic cuagulata lipsita dde miscare,si de aici reazulta ca citoplasma este componentul essential a oricarei cellule vii atunci cind se afla in stare fluida si in continuu miscare.Lipsa citoplasmei sau cuagulizarea ei determina incetaea manifestarii vitale si moarte celulei.Citoplasma este constituita dintrun numar mare de compusi organic sau minerali,insolubili sau dizolvati in apa.Reactile chimice din interiorul citoplasmei se desfasoara indeosebi la limitele de contact dintre faza dispersa si cea dispersata a coloizilor.Marea varietate de protein existente in citoplasma exercita functii matabolice si enzimatice caracteristice care determina specificitatea si diversitatea organizmelor vii.Sub aspectul structurii fizice citoplasma ar fi cuplarea intre un sol si un gel,gelul plasmatic determina elasticitatea si forma citoplasmei in celula.Citoplasma are o structura vie,dinamica in continua transformare.Citoplasma este alcatuita din:Helioplasma,membrane plasmatice,organite celulare. 5.Structura protoplasmei.membranele biologice structura si functiilor. Protoplasama principalu fenomen vital a servit drept obictiv de

cercetare in vederea conoasterii compozitia chimica chiar si in ziua de azi din cauza anumitor obiective,compozitiea chimica a protoplasmei nu e clasificata de finitiv.Una din cauze consta in caracterul foarte complicat si variabil.O alta cauza este ca faptul protoplasma ocupa o parte mica din volumu total al celulelor.In linia generala este stiut ca protoplama oricarii celule vegetale continua in mijlociu pina 75-80% apa,10-12 subst albuminoase,2 lipide,1%de hidrati de carbon si aproape 1% de alte substante. 6.Patrunderea ionilor prin membranele biologice.Transportul active si pasiv.Membrana ca formatiune sub microscopic e cea mai raspindita in organitele celulei fiind in acelasi timp legata de cele mai responsabile procese vitale metebolive asa ca fotosinteza si respiratia in cadrul carora au loc procese de de transformare a energiei,de acumulare a ei in ATP si utikizarea in toate procesele vitale.Baza membrane o alcatueste stratul biomolecular de fosfolipide care constitue miezul membrane.Functia primare a membrane celulare a fost separarea mediului intern de cel extern.Odata cu aparitia membranelor ce separau si in acelasi timp aparaucontinutul intern a celulei de mediul extern a trebuit sa apara si mecanisme special de autoreglare a transpotului de ioni,subsatnte dintro parte a membrane in alta.In procesul de evolutie sau constituit diverse mecanisme de transport pasive si active.Mecanismul de transport pasiv al substantelor are loc dupa gradientul electrochimic,pe cind cel active in potriva gradientului

electrochimic.Transportul pasiv se infaptueste ca regula prin stratul biomolecular de fosfolipide a membrane,daca substanta se dizolva in lipide.Transportul active se realizeaza prin intermediul ATPazelor de transport-pompa de ioni,k+-ATPaza,Na+-ATPaza cu folosire de energie metebolica si pompa de protoni.Pompa de protoni regleaza pH din interiorul celulei,participa la rezervarea si transformarea energiei la absorptia si transportul membranar al substantelor de la distant.Schimbul de substanta dintre celula si mediul extern are loc prin plasmalema.Membrana este unica masina care asigura organismul cu energie. 7.Patrunderea apei prin membranele biologice.Difuziunea si osmoza.Celula ca sistem osmotic.Aspectul fizic al patrunderii apei in celula este conditionat de permiabilitatea membranelor plasmatice si se desfasoara conform legilor osmozei.Patrunderea sau iesirea apiei este determinate de gradientii concentratiei ai sucului cellular iar protoplasma proriu zisa se comporta oare cum pasiv.Aspectul biologic a padrunderii apei in celula presupune consum de energie eliberata in respiratie,ceea ce inseamna absorbtia active sau fiziologica. Difuziunea si osmoazaIntrepatrunderea moleculelor a doua gaze sau lichide de concentratii diferite puse in contact direct se numeste difuziune.Difuziunea capata alt aspect dacamembrana,care separa cele 2 lichide este semipermiabila:membranele semipermiabile permit trecerea

solventului prin ele,dar opresc moleculele substantei dizolvate.Osmoza-este fenomenul fizic de amestecare a 2 solutii sau gaze miscibile cu concentratii diferite separate printro membrane semipermiabila care permite trecera solventului dar se opune traversarii substantelordizolvate.Presiunea osmotic se exercita numai la substantele cristaloide.La substantele nedisociate presiunea osmotic se calculeaza dupa relatia P=C X R X T.Membranele plasmatice ale celulei (plasmalema si tonoplastu) prezinta semipermiabilitatea relative si selective,intucit pe linga apa permite sa treaca unor substante dizolavate in apa.Pentru a absorbi apa,celula trebuie sa se afle intrun mediu mai diluat de cit sucul vacuolar hypertonic.Difuziunea si osmoza sint fenomene fizice si nu fiziologice.Cunoasterea lor este necesara deoarece astfel de fenomene au loc la nivelul celulei,celula insasi fiind un system osmotic servind la stabilirea momentelor optime de udare si a normelor de apa necesare pentru diferite culture irrigate,precum si la intelegerea unor procese fiziologice,cum ar fi absorbtia apei de catre perisorii absorbanti,concentratia solutiei din sol. 8.Rolul apei in viata plantei.Continutul si starea apei in plante. Toate formele de viata cunoscute astazi pe planeta contin apa.Apa serveste ca mediul in care au loc toate procesele vitale mediul apos incepind cu macromoleculele in protoplasma si terminind cu tesuturile si organelle

plantelor,uneste organismul intrun tot intreg.Apa este un bun dizolvant si un mediu excellent pentru toate reactiile biochimice.Ea serveste un metabolit si un component nemijlocit a proceselor biochimice,ea mai serveste ca material brut pentru fotosinteza.Apa este necesara in procesele de hidroliza si de siteza prin intermediul apei structurate din membranele tilacoidale ale cloroplastelor si membranelor mitocondriilor,cu viteza mare are loc transportul de electroni si protoni.Continutul de apa al tuturor organismelor vii este foarte ridicat,apa fiind componentul mineral predominant,comparative cu celelalte substante.Cantitatea de apa din plante se determina cindarindu-le,initial in stare proaspata,apoi in stare uscata la temperature de 105 C,diferenta dintre acestea reprezentind cantitatea de apa.Continutul de apa este variabil cu specia de planta,cu virsta,cu organul sau chiar cu tesutul.Alegele contin cantitatile cele mai mari de apa 94-98% ,la plantele superioare frunctele cirnoase,tomatele,castraveti contin in jur 95 % de apa.Continutul de apa al plantelor sau a organelor vegetale variaza in cursul zielei in functia de evolutia factorilor climatic.Continutul de apa in planta variaza si cu virtsta,frunzele tinere avind un continut de apa mai ridicat decit cele batrine.Cantitatea de apa absorbita si consumata de planta este mult mai mare decit cantitatea necesara pentru reactiile chimice in care participa apa si pentru mentinerea starii de turgenstenta a celulelor.Apa din corpurile superioare se gaseste sub doua stari:lichida si gazoasa iar in timpul iernii o putem gasi si in stare

solida,sub forma de gheata. Apa lichida se intilneste in toate organelle plantei ca un component de baza.in stare gazoasa in forma de vapori ,apa exista in spatiile intercelulare si in toate spatial airifele ale tesuturilor.Apa lichida in corpul plantei se gaseste in doua forme:libera si legata.Prezenta acesotor forme de apa in citoplasma aigura dispersia micelelor coloizilor plasmatici ,precum si dezolvarea unor substante organice si minerale. 9.Formele de apa in sol.Apa accesibila si inaccesibila plantelor.Coeficientul de ofilirie.Solul consta din particulele solide de diferite dimensiuni,resturi vegetale descompuse si coloizi anorganici.Apa este legata cu particulele de baza a solului.Puterea capabila sa retina apa in sol se numeste puterea de retinere a apei.Apa din sol poate fi accesibila si inaccesibila plantelor:a)Apa gravitational- cea mai accesibila .Ea umple cele mai multe capilare a solului ea nu este retinuta de sol si se supune fortei de gravitationale.Apa gravitationala apare dupa plaie sau dupa irigare.b)Apa capilara- este mobile,este usor absorbita de plante,constituind forma de baza in aproviziunea cu apaa plantelor.c)Apa peliculara-formeaza straturi successive de apa la suprafata particolelor solului si esteretinuta cu forte diferite.Plantele pot absorbi numai o parte din apa peliculara anume aceea din straturile periferice.d)Inaccesibila este si apa hidroscopica care este retinuta de particolele solului cu o putere de 1000 atmosfere.

10.Sistemul radicular ca organ specializat pentru absorbtia apei.Transportul radial al apei. La plantele superioare terestre,absorbtia apei se realizeaza,in cea mai mare parte,printrun organ specializat si anume radacina.Aparitia radacinii la plante si specializarea ei ca organ de absorbtie sa facut treptat,intrun process indelungat a evolutiei.Daca la inceput ea indeplina numai functia de fixare,ulterior a capatat si functia de absorbtie pentru a sigura o stare permanenta de saturare cu apa a celulelor.Sistemul radicular al plantelor superioare este primul organ care se formeaza dupa germinare semintelor si se ramifica treptat in sol,pe vertical,sip e orizontala formind numeroase radacini,secundare,primare si tertiare si un numar enorm de perisori absorbanti.Suprafata radacinelor la ceriale sun de 130 de ori mai mare decit suprafata organelor aeriene prin care se efectuiaza transpiratia.Plantele adaptate la lumina solara intense(heliofite) au un system radicular mai dizvoltat decit plantele care sint adaptate la lumina difuza.Plantele care au sistemul radicular reprezentat prin fire lungi,subtiri si numeroase xerofite si mezofite rezista mai bine la seceta decit plantele cu radacina groase si putin numeroase. 11.Presiunea radiculara ( forta motrice inferioara a circulatiei apei).Fenomenele de lacrimare si gutatie. Este cea forta care pompeaza apa prin simplastul endodermului spre vasele conducatoare din cilindru central.Valoare presiunii radiculare depinde de acumulare substantelor

plastice in celule parenchimului cortial de metebolismul energetice al celulelor.In anumite conditii in dependentii de valoare presiunii radiculare,seva bruta poate fi ridicata la o anumita inaltime a plantei.Primavara cind multe plante sunt lipsite de frunze,unica forta care misca apa prin planta este presiunea radiculara.Denspre aceasta usor ne convingem in timpul curatitului la vita de vie,cind din locurilr ranite se scurge seva bruta acest fenomen se mai numeste lacrimarea vitei de vie,el poate fi observat la multe plante in timpul verii daca se inlatura partea terestra a plantei lasind doar un cep.Gutatiaea are loc atunci cind atmosfera este saturata cu vapori de apa si exita exista un surplus de apa in corpul plantelor,unele din ele elimina apa la nivelul frunza in forma de picaturi,ea se observa noptii ,si dimineata vara si primavara,dinte palntele cultivate guteaza bine cartoful,cerealele.La baza acestui fenomen sta diproportia,care se creaza intre absorbtia apei de catre radacini si eliminare ei sub forma de vapori.La ceriale gutatia se observa foarte bine la o virsta tinara ea se face prin virful frunzelor,in urma ruperii straturilor de celule tinere sub presiunea interna.Fenomenul gutatiei,ca si lacrimarea plantelor,este cauzat de presiunea radiculara,care impinge apa prin vasele conducatoare ale plantei. 12.Transpiratiea,rolul ei fiziologic.Frunza ca organ al transpiratiei.Elimanarea apei sub forma de vapori de catre plantele la suprafata corpului lor poarta denumirea de transpiratie,prin transpiratie plantele terestre pierd in anumite conditii o cantitate enorma de apa.Transpiratia este un proces

fiziologic invizibil strins legat de proprietate asimilarii de bioxidului de carbon din atmosfera.intre regimul deapa si nutritia plantelor cu carbo exista o contradictie interna profunda in timpul secetei,transpiratie poate duce la pierirea plantelor scade rezerva de apa din sol.Insa fara transpiratie plantele nar fi in stare sa asigure plantele cu apa din solul uscat. 47.Rolul fiziologic al macroelementelor (P,S,K,Ca,Mg,Fe s.a) in viata plantelor.Multe elemente sunt absolute necesare pentru cresterea si dizvoltarea normal a plantelor.Acestea sunt azot potasiu ,caliu,s, magneziu.La anumite grupe de plante se mai adauga si natriu,cl,siliciu.Potasiueste un element dinspensabil pentru metabolismul plantei,participind in sinteza a aminoacizilor si a proteinelor.Potasiu stimuleaza functionarea unor enzyme care participa in procesul de respiratie si in metabolizmul hidratilor de carbon,in metabolismului azotului si in sinteza vitaminelor.Carenta poasiului in nutritia plantelor diminueaza cresterea si dezvoltarea lor.Ferul-este utiliza de plante sub forma de saruri feroase si ferice el este absorbit de plante terestre prin sistemul radicular, 48.Rolul fiziologic al microelementelor()microelementele sunt prezente in cantitati mici in corpul plantelor prezenta lor este insa absoluta necesara.Ele intervin in metabolismul general,in cresterea si dizvoltarea plantelor,in procesele de imunitate.Lipsa unui element poate fi corectata prin adaugarea lui in mediu.Borul- are un rol fiziologic

multiplu,participind in metabolismu plantei,ca anion si formind esteri fiziologici activi.Insuficienta lui in nutritie provoaca cloroza.Zinculeste indinspensabil pentru plante.El este absorbit de acesta din mediu de viata,sub forma de ioni,el este raspindit la plantele inferioare prin alge si ciuperci,si plantele superioare.Cupru-Intra compozitia chimica a multor substante.El constitue componentul metalic al fenoloxidazei,lactazei,ascorbi-acidoxidazei. 49.Rolul fiziologic al azotului in viata plantelor.Formele accesibile de asimilare a azotului.Azotul este un element plastic.El intra in structura moleculelor de nucleoplastine,proteinelor,protoplas mice,exesul de azot duce la prelungirea perioadei de vegetatie la formarea ambudenta frunzelor si la marirea sensibilitatii la boli,azotul poate fi luat de plante din sol din apa din atmosfera si chiar din corpul altor organisme.Sursele de azot pentru plante.Plantele pot absorbi azotul sub forma organica si anorganica,iar unele sub forma de azot moleculat.Dintre substantele organice,ureea este bine absorbita de radacini si frunze si transportata in plante sub forma amidica.Cele mai importante surse de azot sunt formele anorganice,anorganice,nitrica si amoniacala,bine absorbite prin radacinele si prin frunze. 13.Transpiratia Stomatala.Transpiratia cuticulara.Reglarea transpiratiei stomatale.Transpiratia stomatala-ea se realizeaza prin stomate care sunt celule modificate din endoderma,cu structura si functii particulare.Stomatele se gasesc fie

pe abele parti ale frunzei fie numai pe partea inferioara sau numai pe partea superioara.La transpiratia stomatala se disting 3 functii :cedarea vaporilor de apa prin membranele celulelor,-deplasarea vaporilor de apa prin spatiile intercelulare pina in camera substomatica,-difuzia vaporilor de apa prin osteolele stomatelor in afara. Transpiratia cuticulara-in genera are valori relativ scazute deoarece stratul hidrofil de cutina in peretele extern al epidermei este impregnate cu substante grase hidrofobe,sub forma unor bastonase de ceara.In cazul cind cuticola este perfect uscata,bastonasele de ceara sint foarte apropiate intre elesi nu permit trecerea apei.Daca frunza vine in contact cu apa cutina se imbiba si bastonasele de ceara se indeparteaza permitind trecerea apei in ambele sensuri,realizind transpiratia cuticulara. 14.Influenta factorilor interni si externi asupra transpiratiei.Mersul diurn al transpiratiei.Dintre cei mai inportenti factori sunt :1.luminalumina solara influinteaza taranspiartia atit printrun efect direct cit si indirect,actiunea directa este legata de capacitatea frunzelor de absorbi energia luminoasa,actiunea indirecta a luminii este corelata cu miscarea stomatelor,la lumina osteolele stomatelor se dischid ceea ce intensifica transpiratia.2.Umeditatea atmosferica.3.Influenta temperaturii asupra transpiratiei.4.Influenta curentilor de aer. Factorii interni sunt :1.Structura foliara,2.Structura frunzei,3.Numarul de stomate,4.Pozitia stomatelor pe

suprafata limbului,5.Gradul de deschidere al stomatelor. Dinamica diurna a transpiratiei urmeaza, in general, zilnic al luminii si temperaturii,avind un maxim imediat dupa amiaza si un minim in orele de noapte.Aceasta dinamica a transpiratiei este determinata de deschiderea stomatelor in orele diminetii sub influenta luminii si inchiderea acestora in cursul noptii.In zilele senine si calde de vara intensitatea transpiratiei are valori scazute dimineata se intensifica in mod treptat pina la orele amiezii.In periodele de seceta,curbatranspiratiei poate prezenta 2 maxime,unul in cursul diminetii,urmat de depresiune in orele de amiaza dupa care se realizeaza al 2 lea maxim.Inchiderea stomatelor in orele de prinz duce la reducerea pierderii apei prin transpiratie,darsi la scaderea intensitatii fotosintezii. 45.Nutritia minerala(radiculara) a plantelor.Macro-microelemente necesare plantelor.Nutritia minerala a planteloreste un proces fiziologic de aprovizionare a plantelor cu substante nutritive.Acest proces are loc la plantele talofite,prin toata suprafata talului iar plantele hormofite,dar prin sistemul radicular si prin frunze.Substantele nutritive absorbite din mediu pot fi anorganice sau organice.Macroelementee sint C,O,H,N,P,K,Ca,S,Mg,Na,Cl,Si ;iar microelementele sint :Fe,Mn,B,Sr,Cu,Zn,Ba,Ti,Li,I,B r,Al,Ni,Mo,As,Pb,Va,Rb,si altele. 54.Notiunea generale denspre cresterea,divoltare si ontogeneza plantelor.Ciclu de viata a plantelor-

ontogeneza consta dintrun sir de etape de creste si dezvoltare :1.etapa embrionara,2.tinerete,3.maturizare,4 .inmultire,5.imbatrinire, Ontogeneza plantelor :este in dependenta de conditiile mediului schimbind conditiile mediului,se poate de grabit sau incetenit dezvoltarea organizmului,grabind inflorirea si fructificare. 18.Difinitia si importanta fotosintezei.Rolul cosmic al plantelor verzi.Absorbtia energiei solare si transformarea ei in energiei chimica precum si absorbtia bioxidului de carbon in atmosfera si reducerea lui pina la glucide. 6CO2 +H2O+6H2O-C6H12O6+CO2GLUCOZA.Plantele folosesc energiea solara pentru a sintetiza hidratii de carbon,albumine,grasimi care servesc ca hrana pentru animale si om,ramasitele de plante cu timpul se transforma in zacaminte de carbine,pietrol care deasemenea sunt folosite.In asa fel omenirea permanent foloseste energia solara conservata de planta. Oamenii In intregime depind de plante.Pentru a se elibera de acesata dependenta omul trebuie sa descopere secretul fotosintezei si sa afle petreceri ai carui proces si sa treaca la fotosinteza artificiala. 19.Frunza ca organ a fotosintezei.Patrunderea CO2 in frunza.Pentru fotosinteza o insemnatate deosebita au particularitatilede structura ale frunzei care asigura intrarea CO2 in celulele parenchimului foliar si patrunderea lui in cloroplaste.Parenchimul foliar este alcatuit din 2 tipuri de tesuturi 1. Plastic,2.lacunos.In parenchimul foliar mai ales in cel spongios sin prezente spatiile intercelulare care

usureaza accesul CO2.Apa siCO2 nimeresc mai intii inspatiile intercelulare ale parencimului foliar,de aici in celule parenchimatice iar apoi in cloroplaste.Schimbul de gaze are loc la nivelu frunzelor.Caile principale de patrundere a CO2si caile de eliminare oxigenului sint osteolele care comunica cu spatiile intercelulare ale frunzei.Cantitatea de CO2care patrunde in frunza depinde de gradul de deschidere a osteoleloe si de concetratia lui in atmosfera. 20.cloroplastel ca organite specializate ale fotosintezei.Compozitia lor chimica,structura si ontogeneza cloroplastelor.Cloroplastele sunt niste formatiuni vii,care indeplinesc rolul bacteria solare miniaturizate,convertind energia fotonilor de lumina in substanta organica.Culoare verde a cloroplastelor a rezultat ca un process indelugat de adaptare a plantelor la conditii externe de lumina solara,in care predomina radiatiile rosii complimentare culorii verzi.Sub aspectul morfologic,cloroplastelese prezintaca cele mai mari organite ale citoplasmei, cu marime de 2-7 m lungime si 0,5-2m grosime. La celulele tinere in formare, cloroplasmele sint mai mici, mai putine la numar, crescind in dimensiuni si numar pe masura ce celula se mareste. Formele lor cele mai frecvente sint : ovale, sferice, lenticulare sau discoidale. Cloroplastele contin 57-70% apa si 30-45% substanta uscata, din care 90% este reprezentata de materii organice.In interior, cloroplastu prezinta o structura lamelara, alcatuita dintr-o retea de

lamele stromatice (tilacoide), care sint prelungiri interioare ale foitei interne din peristroma. 22Pigmentii clorofilieni.Compozitia chimica si structura clorofilei.Proprietatile optice.Clorofilele au aparut pe o anumita treapta a evolutiei regnului vegetal,mai intii la unele bacterii si ulterior la plantele superioare.Ele sunt cromolipoproteide complexe,ale caror structuri sint absolut aceleasi la toate speciile de plante verzide pe pamint.Moleculele clorofileleor sint bipolare si au forma unui zmeu.In frunzele veerzi sau stabilit concomitent 2 pigmenti clorofileni :clorofila a si clorofila b.Clorofila a are formula bruta :C55H72O5N4Mg si constitue un ester al acidului clorofilinic a,in carecele 2 grupuri acide suntesterificate cu alcool fitolic si alcool etilic. Corofila b- are formula bruta :C55H72O6N4Mg,fiind un ester al acidului clorofilinic b cu alcool fitilic si cu alcool metilic.Raportul dintre clorofila a si clorofila b ramine constant a/b=3/1 cu mici variatii. 23.Biosinteza clorofilei,dependenta procesului de factorii interni si externi. Calea chimica a clorfilei in plante a fost studiata deacadm Godnev conditional ea poate fi inpartita in 3 etape principale :1.compusii organici,2.include sinteza din 4 inele periolice,3.formarea si transportarea magnezioporfirenilor in clorofila. Biosinteza clorofilei este controlata,se vede,de catre o gena specifica prin sistemul de multifermenti.Mecanizmul enzimatic al biosintezei clorofilelor a sib depinde multi factori

fiziologici interni si o serie de factori externi.Una dintre cele mai importante conditii pentru sinteza clorofilelor este lumina,in lipsa luminii plantele nu inverzesc,devin palide,estioleaza.O lumina prea intensa include formarea clorofilei ori poate opri formarea ei.Unal factor care conditioneaza formarea clorofilei este temperatura,form clorofilei incepe la o temperatura anumita,specificafiecarii plante,pentru formarea clorofilei este necesar si oxigenul deoarece intre reactiile de oxidare care au loc la respiratie si formarea clorofilei exista exista o strinsa legatura.Pentru formarea clorofilei mai este necesare si unile saruri de fier,azot,magneziu,mangan,si sulf.O alta conditie necesara pentru formarea clorofilei sint zaharurile.Daca una din aceste conditii lipseste formarea clorofilei nu are loc. 24.Carotenoizii.Structura si proprietatile.Rolul lor in procesul de fotosinteza.Pigmentii de carotenoizi prezinta hidrocarburi nesaturate de culoare galbena rosietica.Ei sint solubili in solventii grasimilor.Toti pigmentii carotenoizi sint sint derivati ai izoprenului.Molecula beta-carotina este alcatuita dintrun lant de 18 atomi de carbon cu 9 legaturi duble conjugate.De acest lant se fixeaza 4 grupuri metilice.La cele 2 extrimitati ale lantului se afla cite un radical ciclohexanic cu cite o legatura dubla,conjucata cu legaturile din catena moleculei.Prezenta carotinoizilor in cloroplaste ne face sa credem, ca ei participa in procesul de fotosintezei.Insa numai in prezenta carotenoizilor in cloroplaste fotosinteza nu are loc ,de unde

tragem conluzia,ca ei indeplinesc in acest proces un rol auxiliar.In utimul timp sa constatat ca carotinoizii pot transmite pe deo parte energia cuantelor absorbite clorofilei ,largind prin aceasta spectrul de actiune al aparatului fotosintetic,pe de o alta ,ei apare clorofila de fotodistrugere. 73.Rezistenta plantelor la seceta.Particularitatile fiziologice ale plantelor rezistente la seceta.Seceta este scaderea brusca a umiditatii,care aduce la dereglare regimului de apa a plantei se cunosc 2 feluri de seceta :Seceta atmosferica,si seceta pedologica.Atiunea secetei consta in marimea transpiratiei si micsorarea absorbtiei,in urma vinturilor uscate frunzele sunt acoperite cu praf,stomatele sunt inchise,se dezichilibreaza schimbul de gaze.Se intrerupe fotosinteza.In acest caz cea mai mare parte din frunze cad.Cind seceta atmosferica dureaza mai mult timp dureaza la uscarea solului. 72.Influenta insuficientii de apa asupra plantei.Ofelirea temporala si de lunga durata.In timp de vara spre seara frunzele multor plante sunt ofelite din cauza dificitului de apa.Dificitul de apa apare in rezultatul dezichilibrului dintre evaporare apei si absorbtia apei din sol,in decursul noptii dificitul de apa dispare fara a petrece irigarea,datorita micsorarii transpiratiei care incurca lucru radacini.Asa fel de ofelire plantelor se numeste ofelire temporara nestabila.Ofelira de lunga duratacind in sol lipseste apa accesibila ofelirea plantelor in timpul noptii nu dispare,celulele nu trec in stare de

turgher.Asa fel de ofelire se numeste indelungata(stabila). 26.Faza de lumina a mecanismului fotosintezei.Transportul electonic ciclic si aciclic.Fotofosforilarea.Este numita faza Robin HILL si consta dintrun lant de transformari fotozice si reactii fotochimice desfasurate in granele cloroplastelr,caracterizate prin urmatoarele procese de primaimportanta :captarea CO2 in cloroplastele celulelor asimilatoare,stimularea clorofilei pentru fixarea energiei luminoase,fosforilarea ADP in ATP.Toate aceste procese necesita in mod obligatoriu,prezenta luminii si sint grupate in 3 etape :patrinderea CO2 in cloroplaste,absorbtia energiei luminoase,si transformarea acesteia in energie chimica.Fosforilare fotosintetica sau Fotofosforilare-este procesul de formare a ATP in fotosinteza.In prezent se cunosc 3 tipuri de fotofosforilare :ciclica,aciclica,pseu dociclica.Fotofosforilarea ciclica e imbinata cu curentul ciclic de electroni care apaere la transferul de electroni de la compusii redusi.Procesul de fotofosforilare ciclica poate fi reprezentata prin urmatoarea ecuatie ADP+P-ATP. Fotofosforilarea aciclica este insotit de curentul de electroni de la apa spre NADP+,energia de lumina este transformata in legaturile macriergice ale ATPFotofosforilarea aciclica spre deosebire de cea ciclica se efectuiaza in conditii aerobe. 27.Tipul fotosintetic C3 de asimilarea a CO2 ( ciclu Calcin). I n ultimii 30 de ani au fost obtinute

succese mari in studierea problemei fotosintezei,in general,si discifrarea cailor de formare a substantelor organice din CO2,in particularReactia de reducere a CO2 pina la hidrati de carbon si alti compusi organic are loc in plante atit de repde,in cit cu ajutorul metodelor obisnuite ale analizei chimice este imposibil de a observa formarea produsilor intermediary si cu atit mai mult de a stabili consecutivitatea transformarii lor.In etapa actual ciclu Calvin include reactii enzimatice care constau din 3 etape principale:1.Etapa de carboxilare;2.Etapa de reducere;3.Etapa de regenerare a acceptorului de CO2.

28.Tipul fotosintetice C4 de asimilare a CO2(ciclu Hatch si Slack).Produsii primari cere se formeaza in urma reducerii CO2 ciclu a primit denumire de ciclu C4 sau Hatch-Slack.Afost studiat chimismul acestei ca de transformare a carbonului in fotosinteza.In primul rind a fost descoperita enzima ,care catalizeaza unirea CO2 cu acidul fosfonilpiruvic.Plantele la care fotosinteza se desfasoara dupa ciclu C4 au Frunze cu ostructura anatomica originala.Fixarea CO2 potrivit tipului C4 are o serie de prioritati.In primul rind unii reprezentati infaptuesc primele etape ale procesului la intuneric.Iar ziua CO2 se elibereazasi se reasimileazain ciclu C3.Acest fapt piermit plantelor sa infaptuiasca fotosinteza ziua. 34.Influenta temperaturii si apei asupra fotosintezei.

Temperatura-La majoritatea speciilor de plante fotosinteza incepe in jurul 0 grade si se intensifica paralel cu cresterea temperaturii.la fiecare 10 grade se inregistreaza o intensificare a fotosintezei 1,5-1,6 ori fiind in relatie cu cresterea vitezei reactiilor chimice.Temperaturile optice pentru o fotosinteza intensa sint cuprinse intre 20 si 37 de grade cu unele variatii infunctie de specie.Cind temperatura depaseste 37-40 de grade procesul de fotosinteza scade rapid pina la intreruperea totala datorita vatamarii protoplasmei. Apa-fotosinteza depinde in mare masura de aprovizionarea cu apa a tesuturilor frunzelor care asigura turgescenta celulelor stomatice cu rol de in deschiderea si inchiderea stomatelor.L un deficit mare de apa,in timpul secetei atmosferice si a solului fotosinteza scade mult in intensitate sau incetineaza complect.Relatia dintre intensitatea fotosintezei si gradul de aprovizionare cu apa depinde de particularitatile biologice ale speciilor(hidrofite,higrofite,mezofite ,xerofite. 35.Influenta substantelor minerale asupra fotosintezei. Au un rol important in procesele de asimilatie.Unele elemente minerale(Mg,n)participa la alcatuirea moleculei de clorofila,altele intra in componenta proteinelor din garane sau din intreaga masa foliara.Oserie de alte elemente minerale au rolul de a cataliza diferite reactii fotosintetice,Fierul determina o stimulare a sintezei nucleilor pirolici din molecula de clorofila,Fosforul si potasiul au un rol important in sinteza glucidelor solubile si a amidonului,Borul stimuleaza

asimilatelor din frunze asigurin conditii favorabile pentru fixarea unor noi cantitati de CO2. 36.Dinamica diurna si sezoniera a fotosintezei. Inzilele senine si linistite de vara fotosinteza creste in intnsitate incepind cu primele ore ale diminetii datorita cresterii intensitatii luminoase,a ridicarii temperaturii si a deschiderii stomatelor prin reactia fotoactiva.Fotosinteza se intesifica pina spre orele 9-10,se mentine la un plafon ridicat in timpul amiezii dupa care urmeaza o scadere treptata spre seara si incetineaza in cursul noptii. Variatii in intesnsitatea fotosintezei diurne au loc si in zile cu nebulozitate mare, cind curba fotosintezei este aproape paralela cu abcisa, la un nivel foarte scazut. In aceste conditii, frunzele plantelor ombrofile acumuleaza de patru-cinci ori mai multe zaharuri de cit ale plantelor heliofile. De remarcat ca plantele ombrofile, fotosinteza are un mers diurn mai regulat, fara maxime si minime.In cursul perioadei de vegetatie,fotosinteza are un mers variabil functie de complexul factorilor naturali care caracterizeaza diferitele anotimpuri si de modificarea factorilor interni in cursul perioadei anuale.In primele faze de vegetatie,cind frunzele sint foarte tinere si mici,fotosinteza este redusa.Valoarea fotosintezei se intensifica odata cu maturarea frunzelor si atinge valori maxime spre mijlcul perioade de vegetatie. 37.Importanta fotosintezei in formarea productivitatii plantelor.Fotosinteza si recolta.Fotosinteza este un factor determinat al productiei

vegetale,fiind unicul proces de producere a substantei organice.Acumularea substantelor organice se pune in evidenta prin sporirea in greutate a masei vegetale.Daca vrem sa marim recolta trebuie sporit productivitatea fotosintezei prin sporirea suprafetei asimilatoare,asigurareaunei inalte intensitati a fotosintezei in perioada de vegetatie a plantelor.Recolta de plante agricole se gaseste in strinsa legatura cu productivitatea fotosintezei.Deosebim 2 tipuri de recolta :recolta agricola si biologica,adica tot ce ea agricultorul de la planta sub forma de seminte,furaj ect. Iar recolta biologica constitue greutatea totala a biomasei uscate.Deci recolta biologica este suma cresterii zilnice a masei uscate la ha in timul perioadei de vegetatie. 38.Respiratia plantelor.Difinitie si importanta .Tipurile de respiratie.Respiratia este procesul fiziologic in care substantele organice sint descompuse in celule vii,pe cale enzimatica,prin reactii de oxidoreducere,cu eliberare de energie chimica.Respiratia,ca proces exergonic,are o mare insemnatate in viata plantelor,intrucit furnizeaza energia necesara reactiilor de sinteza,respectiv sinteza proteinilor,grasimilor,pentru absorbtia elementelor nutritive din sol,circulatia diferitor substante,miscari ale plantelor,procese de crestere ect.Se disting 2 tipuri de respiratie :aeroba si anaeroba. Respiratia aeroba-este specifica plantelor aerobionte adaptate sa respire in prezenta oxigenului molecular (plantele superioare si unele dintre cele inferioare)

Respiratia anaeroba-este specifica plantelor anaerobionte,adaptatesa respire in absenta oxigenului molecular atmosferic ( microrganisme de fermentatie si unele ariobionte aflate in conditii de lipsa de oxigen molecular. 70.Adaptarea si rezistenta plantelor la foctorii de mediu.Rezistenta la ger si frig in regiunele subtropicale si cu clima moderate plante suporta temperaturi mai joase de 0 grade.Factorii ne prielnici ai plantelor in decursul vietii de multe ori plantele sunt supuse conditiiloe ne plrielnice vietii de multe ori ai mediului inconjurator.Fctorilor neprielnici de mediu sint :Temperaturi inalte,seceta,saraturarea solului,Plantele sunt capabile de ase adapta la conditiile mediului aceasta inseamna crestte capacitatea de a vietui si rezistenta lor la conditiile neprielnice.Capacitatea de a suporta conditiile neprielnice la diferite plante este diferita.Unele plante sunt mai rezistente decit altele la actiunea animitor factori deaceea plantele se inpart in :rezistenta lager,rezistenta la iernat,rez la seceta,rezistenta la saraturare.Adaptarea plantelor a decurs un sir de ani sub influenta factorilor si se schimba in procesul dezvoltarii individuale. 72.Influenta insuficientii de apa asupra plantei.Ofelirea temporara si de lunga durata.Postactiunea ofilirii.In timp de vara spre seara frunzelor multor plante sunt ofilite din cauza dificitului de apa dificitul de apa apare in rrezultatul dezichilibrului dintre evaporarea apei si absorbtia apei din sol,in decursul noptii dificitul de apa dispare fara a

petrece irigarea datorita miscarii transpiratiei,care incurca radacinii.Asa fel de ofelire a plantelor se numeste ofelirea temporara,Ofelirea stabila-foarte daunatoare deoarece mor perisorii absorbanti se intrerupe legatura dintre sol si radacini.Aceasta duce la dereglarea schimbului de apa proceselor de crestere,schimbului de substante. 41.Ciclu Krebs(ciclu acizilo di si tricarbonici)Rolul lui fiziologic. Ciclu crgs este precedat de o carbozilare axidativa si acidului piruvic care consta in degajarea unei molecule de CO2 si oxidarea substratului prin dehidrigenare.compusul rezultat duce la sinteza acetil CoA in urma uni proces de activare catalizat de enzime,cu consum de energie 43.Influienta factorilor ecologici(temperatura,apa,continu tul O2 siCO2) asupra respiratiei.Temperatura are o influienta puternica asupra intensitatii respiratiei.In cursul perioadei de repaus,la plantele ierbacee si lemnoase respiratie decurge si la temperaturi negative sun 0 grade.La griul de toamna in timpul iernii,respiratia incepe la temperaturi negative pina la -4,-7 grade,iar unii licheni pina la-27,-37 grade,la temperaturi mai scazute respiratia este blocata,iar plantele trec in stare de anerobioza.In timpul vegetatiei temperatura minima este situata in jur de 0 grade aproximativ la toate planteleSub temperatura minima,activitatea vitala a celulelor icetineste,prin sporire viscozitatii si reducerea fractiunii de apa libera din protoplasma,scaderea permiabilitatii membranelor pentru schimbul gazos ,inactivarea

sistemelor enzimatice.Prin crestera temperaturii peste plafonul optim,respiratia scade rapid in intensitate,iar peste o anumita temperatura maxima incetineaza complet.APA- are un rol important in mersul respiratiei,cind continutul de apa din seminte esrte subcel umiditatii critice de pastrare timp indelungatCunoasterea influientii continutului de apa al semintelor asupra intensitatii respiratiei este importanta atit la pastrare lor in depozite cit si asigurarea umeditatii necesare germinarii semintelor in sol.CO2 si O2 influienteaza puternic asupra intensitatii respiratiei.La concetratii de 10% O2,respiratia radacinii decurge aerob intens ;la 5% O2 virfurile de radacini rspira cu o intensitate de 2 ori mai redusa decit la 20% ;la concetratii mici de 3% oxigenul devine cu totul insuficient iar radacinele respira numai anaerob.Concetratia de bioxid de carbon din atmosfera solurilor grele tesat sau cu umeditatea in exces,influinteaza mult respiratia radacinilo,cresterabioxidului de carbon pina la 3-5%nu efectuiaza respiratia aeroba,iar peste 12,5-15% CO2 respiratia poate fi oprita,datorita efectului toxic al CO2. 50.Asimilarea si transformarea compusilor azotosi in plante.Una din functiile principale a azotului este legata de sinteza proteinelor si in primul rind,a enzimelor,elementele de constructive ale carora sunt aminoaciziiIncludera azotului in nutritia plantelor joaca un rol hotiritor in transformarea si folosirea acelui material initial,in principal hidrati de carbon care se formeaza in procesul

fotosintetic.Azotul deasemena,participa la sinteza stimulatirilor de crestere a plantelor cum sint auxinele si chinetinele.Din toate formele de azot plantele folosesc direct numai azotul mineral din nitrati,nitriti si sarurile amoniacale. Sursele de azot pentru plante- plantele pot absorbi azotul sub forma organica ,anorganica iar unile in forma de azot molecular .Azotul organic poate fi folosit numai din formele lui dizolvabile in apa :ureea,aspargina,arginina. 51.Solul ca sursa de nutritie a plantelor agricole.Izvorul principal de nutritie minerala a plantelor este solul..Conditiile denutritie minerala a plantelor din sol sint mult mai complicate,decit nutritia lor din mediile culturilor artificiale.La absorbtia substantelor din sol planta,radacinile ei intimpina o serie de greutai.Mmulti compusi organici,mineralai solubili nus accesibili pntru plante.Numai o parte mica de compusii minerali ai solului se gasesc sub forma de solutii,alcatuind solutia solului.Caracterul interactiunii plantelor si solului intr-o mare masuar tine de asa anumita capacitatea de absorbtie a solului. 52.Mecanismele de absorbtie a elementelor minerale si transportul lor in planta.La plantele superioare functia de absorbire a ionilor din mediul inconjurator o indeplinec celulele vii din zonele de absorbtie a radacinilor-perisorii radiculari,Cercetarile lui Sabinin au stabilit ca ionii absorbiti din mediul inconjurator sint folositi la prelucrarea glucidelor formate in procesul de fotosinteza cu transformarea lor in

macromoleculele componente al structurilor protoplasmatice din toate celulele organizmului.Pe baza cercetarilor sa demonstrat ca circulatia ionilor are loc numai intro singura directie sub forma deplasarii lor in sol spre planta,ci,in anumite conditii si invers.La plantele superioare procesele de absorbtie decurg mai complicat intrucit schimbul de ioni se realizeaza in organr,care sunt indepartate unele de altele.Aici deplasarea ionilor incepe la nivelu perisorilor radiculari prin celulele parenchimului cortical,apoi sunt intrenati prin curentul de seva bruta din vasele lemnoase ajungind in sfirsit in frunze si in conurile de crestere. 53.Bazele fiziologice ale aplicarii ingrasamintelor. Unul dintre intemeitorii invataturii despre nutritia rationala aplantelor Timireazev a mentionat ca pentru asigurarea unei recolte inalte se cere in primul rind de stiut cerintele plantelor in igrasaminte si posibilitatea de ale satisface.Pentru folosirea rationala si efectiva a ingrasamintelor se cere de cunoscut indicii cantitativi si calitativi ai cerintelor plantelor in elementele nutritiei minerale in ontogeneza lor pentru capatarea unei recolte planificate,indicii gradului de fertilitate a solului,coieficientii de folosire a substantelor nutritive din sol si din ingrasamintele administrate,deasemenea asigurarea plantelor cu apa.In primele faze de crestere si dizvoltare plantele folosesc in principal rezervele de substante nutritive din saminta.Sporirea substantei organice in plantula in aceasta perioada este ninsemnata.Mai tirziu cerintele plantelor in elemente

minerale repede sporesc,deaceea aplicare ingrasamintelor inainte desemanat nu numai ca este necesara da dimpotriva creaza conditii de ridicare a valorii presiunii osmotice a solutiei solului,nefavorabile atit germinarii semintelor cit si cresterii plantulelor. 57.Influienta factorilor externi asupra cresterii plantelor.Intensitatea cresterii reprezinta o rezultanta a interrelatiei dintre actiunea factorilor de mediu si particularitatile fiziologice si biochimice caracteristice fiecarii specii de plante.Temperaturainfluienteaza asupra cresterii asupra plantelor in mod diferentiat prin punctele de cardinare de crestere(minim,optim,maxim).Un rol important in ritmul cresterii a plantelor il are raportul dintre temperatura zilei si a noptii.Temperatura are o actiune morfogenetica asupra plantelor modificind forma diferitor organe vegetale,in afara anumitor limite termice. Lumina-influtienteaza ritmul de crestere al plantelor atit prin actiuni directe cit si indirecte,prin intermediul procesului fotosintetic in care se sintetizeaza materia organica.Actiunea diferintiata a luminii si intunericului asupra plantelor poate fi folosita in practica horticola si agricola.Insasi productia culturilor si calitatea recoltelor sin dependente de intensitatea luminii,reglata prin densitatea plantelor la unitatea suprafatei. Oxigenul-Este absolut necesar atit in atmosfera solului cit si in aier,pentru o buna crestere a radacinilor si a masei supraterestre.In atmosfera solului,dozele optime de O2 pentru

asigurarea un ritma intens al cresterii. 63.Starea latenta la plante.Repausul biologi si fortat.Ca tipuri de repaus se disting :repausul biologic,repausul fortat. Repausul biologic-Este o insusire eriditara a plantelor ca rezultat al adaptarii la conditii nefavorabile,fiind provocat de acumularea in tesuturi a substantelor inhibatoare de crestere si de scaderea brusca a continutului in auxine.Durata de repaus biologic variaza in functii de specii si de soi.Intarea in repaus se realizeaza in diferite momente de ex :ceapa si usturoiul intra vara,speciile lemnoase si vita de vie intra in repaus toamna dupa ingalbinirea si caderea frunzelor. Repausul fortat-Este determinat de condii nefavorabile de mediu(temperatura,lipsa de apa,oxigen)din lunile ianuareie si februarie.Iesirea din repausul fortat are loc ca urmare a reducerii treptate a acidului abscizei stimulatorilor de crestere si acizilor nucleici,precum si a intensificarii activitatii enzimatice. 64.Dezvoltarea plantelor.Etapele dezvoltarii a plantelor.Prin dezvoltarea se intelege evolutia individuala de la zigot pina la pierirea lui naturala.Dezvoltarea plantei se realizeasa in etape,numite stadii fiecare rprezentind o stare fiziologica noua,cu o baza biochimica noua proprie individului si care se manifesta prin anumite procese morfo- fizilogice in studiu fenomenului de dezvoltare se inbina armonios stiinta cu practica deoarece scopul final al acestui studiu este elaborarea unor procedee

de dirijare a procesului pentru prelungirea sau scurtarea perioadei de vegetatiei si deci a perioadei de inflorire,modificarea sezonului de fructificare sau extinderea lui pe intregul an.1.Etapa ebrionara ;2.Etapa juvenila ;3.maturitatii ;senescentii. 46.Continutul de elemente minerale,Metodele de cercetare ale nutritiei minerale. Savantul francez J.Boussingault primul in cercetarile sale a folosit pe larg metoda cresterii plantelor in vase de vegetatie.Rezultatele experientelor efectuate i-au permis sa combata conceptia gresita a lui Liebig denspre nutritia plantelor cu azot,mentionind particularitatile specifice ale nutritiei plantelor leguminoase cu azot.Paralel Hellirigel descopera,ca aceasta funcitie plantele leguminoase o indeplinesc in simbioza cu bacteriile de nodozitati.Metoda vaselor de vegetatie a permis cercetorilor sa obtina si sa acumuleze date privitor la particularitatile absorbtiei elementelor minerale de catre planta,privitor la insemnatatea fiziologica a elementelor minerale.In particular a fost dovedit,ca nu toate elementele minerale,extrase si sol odata cu recolta,trebuiereintoarse solului pentru a preintimpina scaderea fertilitatii lui.

73.Rezistenta plantelor la seceta.Particularitatile fiziologice ale plantelor rezistente la seceta.Resistenta la seceta a plantelor este exprimata prin capacitatea lor deasi pastra in metabolismul in conditiile insuficientii de apa,care la plantele nerizistente la seceta provoaca

schimbari patologice.Plantele rezistente la seceta le este caracteristic capacitatea de a mentine nivelul metabolismului chir si la o deshidratare puternica a tesuturilor.La plantele nerizistente se micsoreaza forta de absorbti a coloizilor scade gradul lor dehidratare,scade viscozitatea protoplasmei.Toate acestea duc la modificarea actiunii fermentilor.Pentru plantele rezistente este caracteristica stabilitatea proceselor metabolismului chiar si in conditii de seceta indelungata. 59.Fitohormonii cu efect inhibator de crestere(acidul abscizic,etilena)rolul lor fiziologic.Fitohormonii sunt compusi organici,ce provoaca stimularea sau inhibitia proceselor de crestere si dezvoltare a plantelor.Reglator de crestere si dezvoltare sint substante de origine naturala sau sintetica,folosite la prelucrarea culturilor agricole.Fitohormonii se formeaza in cantitati mici intro parte a plantei,de obicei se transporta prin alte parti ale ei si provoaca efect specific de crestere sau dezvoltare.Inhibitori ai cresterii sint compusi,ce stagneaza procesele de crestere,in coltirea a semintelor si desfacerea mugurilor.Ctre inhibitori se refera compusii organici de tip hormonal :acidul abscizi si analogii lui ;Etilena si inhibitorii naturali de origine fenolica.Etilena-hormon(sub forma gazoasa),are o actiune de inhibitare a cresterii-caderea frunzelor,curbarea petiolului,frinarea cresterii plantulelor.Etilena poseda efect de frinare aactiunii auxinelor,giberelinelor,citocheninel or.Sub actiunea etilenii are loc

accelerarea coacerii fructelor,provocind miscarea nivelului auxinelor libere si acitichininelor.Acidul abscizihormon natural de inhibitie a cresterii de origine terpenica.Denumirea a primito in legatura cu capacitatea de a provoca caderea petiolului frunzelor. 56.Particularitatile de crestere ale diferitor organe ale plantelor.Frunza- este un organ vegetativ care se dezvolta la nodurile lastarilor si are culoare verde,functiile ;de fotosinteaza,de respiratie,transpiratie,acumularea substantelor,inmultire. Tulpina este un organ vegetativ mai mult eierian care poarta la noduri muguri si frunze,funtia de transport,de sustinerea a organelor generative,funct de fotosinteza,de depozitare ,si de inmultire vegetativa. 62Miscarile la plante.Tipurile de miscari.Tropismele si nastiile.Miscarile plantelor,de si aparent reduse in comparatie cu miscarile animalelor,reprezinta un fenomen,destul de raspindit in lumea plantelor si totodata foarte divers ca forme de manifestare si mecanisme de executieTipurile sunt :Miscari cu mecanisme fizice,miscari citoplasmice,miscarile celulelor izolate,miscari provocate,miscarile organelor plantelor fixate.Tropismele :-sunt miscari de orientare ale organelor plantelor fata de directia si sensul excitantului.Se pot deosebi 2 tipuri tropisme pozitive-cind organul increstere se orienteaza in directia de actiune a excitantului si tropisme negative-cind organul se orienteaza opus directiei excitantului.Nastiile-

miscarile de crestere neorientate,determinate de actiunea uniforma a unor factori fizici sau chimici.Nastiile sunt miscari provocate de factorii de actiune difuza ca :schimbarea temperaturii sau intensitatii luminii. 58.Fitohormonii cu efect stimulator de crestere (auxinele,giberiline,citochininele), rolul lor fiziologic.Substantele stimulatoare in aceasta grupa se desting trei categorii de compusi:auxine,giberiline,citochinin e.Auxinele-exercita actiuni fiziologice,care declanseaza reactii particulare de crestere,dezvoltare si metabolism,in concetratii scazute activeaza dividerea,iar in concetratii ridicate stimuleaza alungirea celulelor,necesare pentru formarea fascicolului vaselor de conducere si a radacinelor,stimuleazagerminarea semintelor,retine procesele de inbatrinire a tesuturilor.Giberilineleexercita o actiune multilaterala asupra plantelor.Dintre cele mai importante sint stimularea germinarii semintelor,stimularea cresterii tulpinii in lungime,cresterea frunzelor,nudificarea dominatii apicale,stimularea infloririi si fructificarii,modificarea raportului dintre florile femele si masculine in favoare cresterii numarului de flori femele la bostanei si harbuji.Citichinine-Toate substantele cu activitate biologica similara au primit denumirea de citochinine.Actiunele fiziologica a citochininelor ca si ceilalti stimulatori de crestere,citochininele au actiuni multiple.Stimuleaza sinteza ARN,ADN si a proteinelo, actiune care se manifesta prin diviziunele celulare si inlungirea celulelor.CITOCHININELE

ANULEAZA dominanta apicala a mugurelui terminat acest efect pare a fi corelat cu actiunea citochininelor asupra diferentierii tesutului vascular. 74.Rezistenta plantelor la temperaturi scazute.Rezistenta la frig si ger.Calirea plantelor.Rezistenta la ger-in regiunele subtropicale cu clima moderata plantele suporta plantele suporta temperaturi mai jos de 0 grade.Aceasta se datoreste rezistentei la ger.Plantele anuale ierneazain forma de seminta si nu simt gerurile.La unile plante multi anuale ierneaza numai partile subterane :bulbii,rizomii,tubercolii ; Aparate de un strat de sol insa plantele,culturile de toamna,cele lemnoase suporta actiunea gerurilor,capacitatea acesta de iernare se numeste rezistenta al ger.Capacitatea plantelor de a suporta temperaturi joase mai sus de 0 grade se numeste rezistenta la frig 47.Rolul fiziologic al macroelementelor (P,S,K,Ca,Mg,Fe s.a) in viata plantelor.Multe elemente sunt absolute necesare pentru cresterea si dizvoltarea normal a plantelor.Acestea sunt azot potasiu ,caliu,s, magneziu.La anumite grupe de plante se mai adauga si natriu,cl,siliciu.Potasiueste un element dinspensabil pentru metabolismul plantei,participind in sinteza a aminoacizilor si a proteinelor.Potasiu stimuleaza functionarea unor enzyme care participa in procesul de respiratie si in metabolizmul hidratilor de carbon,in metabolismului azotului si in sinteza vitaminelor.Carenta poasiului in nutritia plantelor diminueaza cresterea si dezvoltarea

lor.Ferul-este utiliza de plante sub forma de saruri feroase si ferice el este absorbit de plante terestre prin sistemul radicular, 48.Rolul fiziologic al microelementelor()microelementele sunt prezente in cantitati mici in corpul plantelor prezenta lor este insa absoluta necesara.Ele intervin in metabolismul general,in cresterea si dizvoltarea plantelor,in procesele de imunitate.Lipsa unui element poate fi corectata prin adaugarea lui in mediu.Borul- are un rol fiziologic multiplu,participind in metabolismu plantei,ca anion si formind esteri fiziologici activi.Insuficienta lui in nutritie provoaca cloroza.Zinculeste indinspensabil pentru plante.El este absorbit de acesta din mediu de viata,sub forma de ioni,el este raspindit la plantele inferioare prin alge si ciuperci,si plantele superioare.Cupru-Intra compozitia chimica a multor substante.El constitue componentul metalic al fenoloxidazei,lactazei,ascorbi-acidoxidazei. 49.Rolul fiziologic al azotului in viata plantelor.Formele accesibile de asimilare a azotului.Azotul este un element plastic.El intra in structura moleculelor de nucleoplastine,proteinelor,protoplas mice,exesul de azot duce la prelungirea perioadei de vegetatie la formarea ambudenta frunzelor si la marirea sensibilitatii la boli,azotul poate fi luat de plante din sol din apa din atmosfera si chiar din corpul altor organisme.Sursele de azot pentru plante.Plantele pot absorbi azotul sub forma organica si anorganica,iar unele sub forma de azot moleculat.Dintre substantele organice,ureea este bine absorbita

de radacini si frunze si transportata in plante sub forma amidica.Cele mai importante surse de azot sunt formele anorganice,anorganice,nitrica si amoniacala,bine absorbite prin radacinele si prin frunze. 75.Influienta exccesului de saruri in sol asupra plantelor.Particularitatile fiziologice a plantelor rezistente la saraturare.Cantitatile prea mari de saruri minerale in orizolnturile superioare ale solurilor saraturoase sint daunatoare pentrumajoritatea plantelor de cultura sau din flora spontana in 2 moduri :pe deoparte maresc concetratia solutiei solului,pedealta excesul de saruri din sol are actiuni toxica asupra plantelor.Concetratia mare de saruri din celule exercita actiune toxica asuprsa protoplasmei,inhiba procesele sintetice,mai ales fotosinteza si sinteza proteinelor.Caracteristica principala a solurilor saraturate este excesul de saruri solubile care modifica insusirele fizice,chimice si biologice ale solului :-porozita si permiabilitatea pentru aer si apa se reduc,datorita unor modificari in dispersarea coloizilor solului.coieziunea si capacitatea solului se maresc,mai ales sub influienta Na+schimbabil.-microflora si micro fauna saraturilor mai ales bacteriile nitrificatoare si cele libere fixatoare de azot,isi reduc activitatea.echilibrul ionilor nutritivi se modifica si apare un dezechilibru intre reactiile chimice care se petrec in sol.Plantele halofite supravetuiesc unor concetratii foarte ridicatede saruri datoritor unor insusiri anatomice si fiziologice care le confera o mare toleranta.Halofitele pot fi inpartite in trei

grupe :Euhalofite,Crinohalofite,Glic ohalofite. 67.Transformarea substantelor constiutuiente la germinarea semintelor.Enzimele procesului de germinare.Germinatia semintelor reprezinta un ansamblu de modificari morfologice,anatomica,biochimice si fiziologice complexe,care piermit trecerea embrionului de la starea de repaus la starea de viata activa.Longivitatea facultatii active germinatice-pentru germinare,semintele trebuie sa posede o anumita capacitate sa facultate germinativa,care este conditionala de o serie de factori interni si externi.In functie de durata de timp cit se pastreaza capacitatea germinativa semintele se inpart in trei grupe de longivitate ;1.Seminte microbiotice,2.Seminte mezobiotice,3.Seminte macrobiotice. In conditii naturale,capacitatea germinativa a diversilor categorii de seminte se conserva pe o durata de timp mult maiscirta,deoarece se gasesc intrun mediu cu mari variatii de umiditate si temperatura.Conditiile externe ale germinarii semintei :Pentru germinarea semintei sint necesare anumiteconditii externe(apa si oxigenul in cantitati suficiente,temperatura intre anumite limite,lumina sau intunericul) 56.Particularitatile de crestere ale diferitor organe ale plantelor.In ritmul de crestere a plantelor si separat a diferitor organe si tesuturi exista o anumita legitate.La inceputcrestere este mai lenta,urmeaza apoi o crestere foarte intensa,pina la atingerea unui maxim iar la sfirsit are loc incetinirea a ritmului cresterii pina

la oprirea totala.Cresterea organelor la planta este,in general,foarte lenta si se poate stabili numai prin comparatie,la intervalele mari de timp Se cunoaste :cresterea in lungime a tulpinii,cresterea in grosime a tulpinii,cresterea radacinilor,cresterea frunzelor,cresterea fructelor. 25.Organizarea pigmentilor in cloroplaste,rolul lor in absorbtia luminii.Procesul fotosintezei este strins legat de absorbtia luminii de catre pigmentii cloroplastelor.Plastidele incolore sint lipsite deasemenea insusiri.Deci numai in prezenta pigmentilor fotosintetici in cloroplaste poate avea loc fotosinteza.Pigmentii cloroplastelor reprezinta compusii organic,care selective razele de lumina din spectrul vizibil.Culoare lor este determinate de razele care ei le reflecta ori care trec fara sa fie absorbite.Spre exemplu pigmentii din cloroplaste,in special cei clorofileni,practice nu absorb razele verzi din spectrul luminii.Deaceea culoare lor este verde.Grupele principale de pigmenti din cloroplaste,care intrun mod sau altu participa la fotosinteza,sint urmatoarele:1.pigmentii clorofileni;2.pigmentii caratenoizi;3.pigmentii ficobilini.