Viaa este Aici i Acum de

OSHO

---

Traiete total, traiete cu pasiune... n felul acesta fiecare moment devine de aur, iar ntreaga ta viaa se transforma ntr-o niruire de clipe

aurite. O astfel de fiina nu moare niciodata, caci atingerea ei seamana cu aceea a regelui Midas: orice atinge, se preschimba n aur. ---

Aceasta scurta viaa pe care o avei poate fi transformata ntr-un paradis. Aceasta mica planeta este floarea de lotus a paradisului. ---

Singura raspundere adevarata este faa de propriul tau potenial, faa de propria ta inteligena i contiena, faa de aciunea conforma cu ele. ---

Atunci cnd te nati, nu eti un copac, ci o samna. Trebuie sa creti, trebuie sa ajungi la o nflorire, iar aceasta nflorire va fi mulumirea ta, mplinirea ta. Aceasta nflorire nu are nimic de-a face nici cu puterea, nici cu banii, nici cu politica. Nu are legatura dect cu tine, cu evoluia ta personala. ---

nelege, trebuie sa devii o adevarata celebrare pentru tine nsui! ---

Daca tnjesti dupa o utopie, dorina ta se ndreapta de fapt catre o armonie individuala i sociala. Aceasta armonie nu a existat niciodata, ntotdeauna a fost un haos. Societatea a fost mparita n diferite culturi, n diferite religii, n diferite naiuni - toate avnd drept fundament diverse superstiii. Nici una din aceste mpariri nu e valabila. Ele arata nsa ca omul este divizat n el nsui, iar acestea sunt proieciile conflictului sau interior. Omul nu are unitate launtrica si, prin urmare, nu este n stare sa creeze o societate, o umanitate unica, nici n afara lui. Cauza nu se gaseste n exterior. Exteriorul este doar o reflectare a fiinei sale launtrice. ---

Nimeni nu a acordat o atenie prea mare individului, i aceasta este cauza fundamentala a tuturor problemelor. nsa datorita faptului ca individul pare att de mic i societatea att de mare, oamenii au impresia ca societatea poate fi schimbata, dupa care individul se va schimba la rndul lui.

Dar lucrurile nu stau deloc aa, caci "societatea" nu este altceva dect un cuvnt; exista numai indivizi, nu exista societate. Societatea nu are

suflet, n cadrul ei nu se poate produce nici o transformare. Schimbarea este posibila numai n cazul individului, indiferent ct de mica ar fi aceasta. i odata ce nvaati cum sa schimbai individul, acest lucru poate fi apoi aplicat asupra tuturor indivizilor, de pretutindeni. Eu cred ca ntr-o buna zi vom avea o societate care sa fie n deplina armonie, care sa fie mult mai buna dect toate ideile pe care creatorii de utopii le-au produs de mii de ani. Realitatea va fi cu mult mai frumoasa. ---

Nu eti niciodata mulumit cu ceea ce eti i cu ceea ce i-a daruit existena, deoarece atenia ta se ndreapta ntotdeauna spre altceva. Ai fost plasat acolo unde natura nu a planuit sa fii. Nu te ndrepi spre realizarea propriului tau potenial. Tu ncerci sa fii ceea ce vor alii sa fii, nsa acest lucru nu te va putea mulumi niciodata. Iar cnd apare nemulumirea, logica ii spune: "Poate ca ceea ce ai nu este suficient; straduiete-te sa obii mai mult!" Atunci ncerci sa obii mai mult, ncepi sa caui. i toata lumea apare cu o masca zmbitoare, toata lumea zmbete fericita, astfel nct fiecare vrea sa-i pacaleasca pe toi ceilali. i tu pori, la rndul tau, o masca, astfel nct ceilali cred ca eti ceva mai fericit; iar tu, la rndul tau, ai impresia ca ei sunt mai fericii. Iarba pare a fi mai verde n curtea vecinului. El priveste nsa iarba din curtea ta; pentru el aceasta este mai verde. Ea pare efectiv mai verde, mai mladie, mai frumoasa. Acestea sunt iluziile pe care le creeaza distana. Cnd te apropii nsa mai mult, ncepi sa vezi ca nu este chiar aa. Dar oamenii ramn la distana unii de alii. Chiar i prietenii, chiar i iubiii, se in unul pe altul la distana; o apropiere prea mare ar fi periculoasa, s-ar putea ca ei sa vada ceea ce eti n realitate. Iar eroarea i are sursa n chiar modul n care pui problema, astfel nct - orice ai face - nefericirea te va urma. Vezi pe cineva care dispune de muli bani: i vine imediat ideea ca banii reprezinta cauza fericirii. Privete la acest om! Ct de fericit pare sa fie! Aa ca alergi dupa bani. Un altul este mai sanatos; alergi dupa sanatate! Un altul face altceva i arata foarte mulumit - l urmareti! Dar de fiecare data e vorba de celalalt... ---

Societatea a aranjat lucrurile astfel nct sa nu i pui niciodata problema propriului tau potenial. i toata nefericirea provine din faptul ca nu eti tu nsui. Fii doar tu nsui i toata nefericirea i toata competiia cu ceilali dispare; nu i mai pasa ca alii au mai mult, ca nu eti tu cel care are mai mult. Daca vrei ca iarba sa fie mai verde, nu are rost sa priveti n curtea vecinului. Este att de simplu ca iarba sa fie mai verde!

Omul trebuie sa fie nradacinat n propria sa energie poteniala, indiferent care este aceasta. Lumea va fi att de mulumita astfel, nct acest fapt vi se va parea pur i simplu incredibil. ---

A fi viu nseamna a avea simul umorului, a avea o profunda calitate de a iubi i de a te juca n voie. Sunt absolut mpotriva oricaror atitudini negative n privina vieii, iar respectul acordat Divinului a reprezentat ntotdeauna o negare a vieii. Pentru a transforma acest respect n ceva pozitiv trebuie sa i se adauge neaparat calitatea jocului, simul umorului i iubirea. Respectul faa de viaa este singurul fel de respect care poate fi aratat Divinului, deoarece nimic nu este mai divin dect viaa nsai. ---

Omul poarta n interiorul lui un mare tezaur, nsa el mai poarta n sine i ntreaga motenire animala. Aceasta trebuie ndepartata, pentru a permite comorilor sa se nale n cmpul contiinei, pentru a fi mpartaite cu ceilali. n realitate, aceasta este caracteristica bogaiei: cu ct o mpari mai mult cu alii, cu att i aparine mai mult. ---

Cea mai mare parte a problemelor noastre apar doar pentru ca nu le-am privit niciodata cu adevarat, nu ne-am ndreptat niciodata atenia asupra lor pentru a vedea ce sunt ele n realitate. ncercai sa creai numai lucruri frumoase, nu aducei la viaa nimic urt. Nu avei prea mult timp i nu avei nici multa energie de pierdut. Avnd o viaa att de scurta, avnd o sursa de energie att de mica, este pur i simplu stupid sa o pierdei n tristee, n furie, n ura, n gelozie. Folosii-va energia n iubire, folosii-o n actiuni creatoare, n prietenie, n meditaie; ndreptai-va spre ceva care sa va nale. i cu ct va nalai mai mult, cu att ntlnii mai multe izvoare de energie care stau la dispoziia voastra. Depinde numai de voi. ---

Nici o fiina umana nu este o insula. Trebuie sa va amintii mereu acest lucru, deoarece el reprezinta unul din adevarurile fundamentale ale vieii. Insist asupra acestui fapt, deoarece exista mereu tendina de a-l uita. Facem cu toii parte din aceeasi energie a vieii, din aceeai existena oceanica. i tocmai datorita faptului ca radacinile noastre sunt ancorate n aceeai unitate, este posibila iubirea. Daca nu am fi o singura unitate, iubirea nu ar fi nicidecum posibila. ---

Omul poarta nca n el multe instincte animalice: furia, ura, gelozia, posesivitatea, iretenia. Tot ceea ce a fost condamnat n interiorul omului pare sa aparina unei pari incontiente foarte profunde. Iar scopul alchimiei spirituale este acela de a produce eliberarea de ntregul trecut animalic. Daca nu se va elibera de acest trecut animal, omul va ramne divizat. Trecutul animalic i calitaile umane nu pot coexista, deoarece calitaile umane reprezinta tocmai opusul celor animalice. Deci tot ce poate sa mai faca omul este sa cada n ipocrizie. n ceea ce privete comportamentul lui formal, omul se conformeaza idealurilor umane de iubire i adevar, de libertate, neposesivitate i compasiune. Toate acestea reprezinta nsa numai un strat foarte superficial, iar animalul inut ascuns se poate ivi la suprafaa n fiecare clipa; orice ntmplare l poate face sa apara. nsa, indiferent daca apare la suprafaa sau nu, contiina interioara este divizata. Aceasta contiina divizata a facut sa se puna ntrebarea: cum ar putea individul sa devina un ntreg armonios? Acelai lucru este nsa valabil i n cazul societaii: Cum putem transforma societatea ntr-un ntreg armonios fara razboaie, fara conflicte, fara clase sociale; fara separare pe criterii de culoare, religie, casta sau naiune? n loc sa gndim n termeni de revoluie i sa schimbam societatea, structura ei, ar trebui sa ne punem mai serios problema meditaiei i a transformarii individului. Aceasta este singura cale ce poate duce la dispariia tuturor diviziunilor existente n cadrul societaii. nsa ele trebuie sa dispara din interiorul individului. Iar acest lucru este posibil. ---

Nu exista nimic care sa poarte eticheta "adevar"; adevarul nu este un lucru pe care l vei putea gasi ntr-o buna zi ntr-o cutie,i pe care,deschiznd-o, sa exclami uimit: "Fantastic! Am gasit adevarul!" Nu exista o astfel de cutie. ---

Motivul pentru care oamenii vorbesc mereu despre adevar este clar. n inima lor exista o sete dupa adevar, le este ruine ca nu sunt n posesia acestui adevar i, de aceea, vorbesc despre el. nsa acestea nu sunt dect cuvinte. Faptul de a trai n conformitate cu ele este prea periculos, riscul este prea mare. La fel se ntmpla i cu libertatea. Toi oamenii doresc libertate de exprimare, nsa nimeni nu este cu adevarat liber. i nimeni nu dorete sa fie cu adevarat liber, deoarece libertatea aduce cu sine responsabilitatea;

ea nu vine singura. Iar faptul de a fi dependent este simplu; n acest caz raspunderea nu i revine ie, ci persoanei de care eti dependent. Oamenii au adoptat deci un mod de viaa schizofren. Ei vorbesc despre adevar i despre libertate, nsa traiesc n minciuna i sclavie... Iar lanurile robiei sunt numeroase, deoarece faptul de a fi sclavi va face sa fii eliberati de raspundere. Un om care dorete sa fie liber trebuie sa accepte responsabilitai imense. El nu i poate arunca raspunderea pe umerii nimanui. Indiferent ce face, indiferent ce este, raspunderea i revine n ntregime. ---

O persoana cu adevarat non-violenta este cea care nu ucide pe nimeni i care nu face rau nimanui, deoarece este mpotriva faptului de a ucide, este mpotriva faptului de a face rau. Ea se va mpotrivi nsa i n situaia n care altcineva ncearca sa i faca ei vreun rau. Daca cineva ncearca sa o ucida, ea se va mpotrivi i n acest caz i nu va permite ca acest lucru sa se ntmple. Ea nu va iniia nici o violena, nsa daca mpotriva ei va fi ndreptat vreun act violent, atunci se va bate din toate puterile. Numai aa oamenii nonvioleni pot ramne independeni; altfel vor fi sclavi, vor ramne saraci i vor fi ntotdeauna exploatai de alii. ---

A fi tu nsui i ofera toate elementele pentru a te simi mplinit, pentru ca viaa sa aiba sens, semnificaie. Simplul fapt de a fi tu nsui i de a crete conform firii tale va duce la mplinirea destinului tau. ---

Fii plin de neprevazut i mereu schimbator. Nu te mpotrivi schimbarii i nu nceta niciodata sa fii imprevizibil; numai atunci viaa poate fi o permanenta bucurie. n momentul n care ceea ce faci este previzibil, ai devenit un robot. Aciunile unei maini pot fi prevazute. Ea este astazi la fel ca ieri i tot aa va fi i mine. Este neschimbata. Numai omul are calitatea de a se schimba n fiecare clipa. n clipa n care ncetezi sa te schimbi, ntr-un mod foarte subtil ai i murit. ---

Risca tot ce ai! Fii asemenea unui jucator! Risca totul, deoarece clipa urmatoare ar putea sa nu mai vina, aa ca de ce sa i pese? De ce sa te intereseze? Traiete intens, traiete plin de bucurie. Traiete fara teama, traiete fara sa te simi vinovat. Traiete fara sa i fie frica de iad i fara sa doreti

raiul. Traiete pur i simplu. ---

Fiecare greeala este o ocazie de a nvaa. Totul este sa nu comii aceeai greeala n mod repetat - ar fi o prostie... nsa comite ct mai multe greeli noi de care eti n stare; nu trebuie sa-i fie teama, caci acesta este singurul mod n care natura i permite sa nvei. ---

Religiozitatea nseamna pur i simplu o provocare pentru a crete, o provocare aruncata seminei pentru a ajunge la apogeul exprimarii sale, a se deschide n mii de flori i a-i raspndi parfumul ascuns n ele. Aceasta mireasma subtila este ceea ce numesc eu religiozitate. ---

Fiecare este att de nefericit nct vrea sa gaseasca o explicaie acestui fapt. Iar societatea v-a dat pentru asta o strategie foarte buna: faptul de a judeca. Mai nti te judeci, desigur, pe tine nsui n legatura cu toate lucrurile. Nici o fiina nu este perfecta i nici un om nu poate fi vreodata perfect, deoarece nu exista perfeciune; prin urmare, faptul de a judeca este foarte uor. Tu eti imperfect i exista o serie de lucruri care dovedesc aceasta imperfeciune. i atunci te nfurii, te ridici mpotriva ta i mpotriva ntregii lumi: "De ce nu sunt perfect?" dupa care priveti spre ceilali, ncercnd sa regaseti aceasta imperfeciune n fiecare. i doreti sa-i deschizi inima, deoarece pna nu o deschizi, viaa ta va fi lipsita de orice celebrare, va fi aproape moarta. nsa nu poi sa faci acest lucru direct. Trebuie sa distrugi mai nti n ntregime acest mecanism. Deci, n primul rnd: nu te mai judeca pe tine nsui. n loc sa te judeci, ncepe sa te accepi pe tine nsui cu toate imperfeciunile, cu toate slabiciunile, cu toate greelile i eecurile. Nu i cere sa fii perfect. Aceasta nseamna sa ceri ceva ce nu este cu putina; te vei simi frustrat. La urma urmei, eti o fiina omeneasca. ---

Privete animalele, privete pasarile: ele nu sunt triste, ele nu sunt frustrate. Niciodata nu o sa vezi un bizon ieindu-i din fire. El este pe deplin mulumit sa i mestece aceeai iarba n fiecare zi. El este aproape iluminat! Nu exista nici o tensiune, el este n deplina armonie cu natura, cu el nsui, cu tot ceea ce este. Bizonii nu fac partide pentru a revoluiona lumea, pentru a schimba

bizonul n super-bizon, pentru a face bizonii religioi sau virtuoi. Nici un animal nu este preocupat de vreun ideal uman. Cu sigurana ca bizonii rd i ntreaba: "Ce vi s-a ntmplat? De ce nu putei fi pur i simplu voi niva? Ce nevoie avei sa fii altcineva?" Primul lucru este aadar acela de a te accepta, n mod profund, pe tine nsui. ---

Nu condamnai senzualitatea! Ea a fost condamnata n ntreaga lume. i din cauza acestei condamnari energia care poate nflori n senzualitate se transforma n perversiune, gelozie, furie, ura; ea genereaza o existena arida, lipsita de orice savoare. Senzualitatea este una din binecuvntarile omenirii. Este sensibilitatea voastra, este contiina voastra. Este contiina voastra filtrata prin corp. ---

Parinii au crezut ntotdeauna despre copii ca sunt proprietatea lor i ca acetia trebuie sa le fie ntrutotul asemanatori, sa i copieze ntocmai. O copie este nsa lipsita de orice frumusete, iar existenta nu apreciaza aa ceva; ea se bucura numai de ceea ce este original. Trebuie sa i ajui copiii sa creasca, astfel nct sa te depaeasca. Trebuie sa i ajui sa nu te imite. Adevarata ndatorire a parinilor este aceea de a-i ajuta copiii sa nu i imite. Copiii sunt tentai, prin nsai firea lor, sa imite. i pe cine ar putea imita? Parinii sunt cei mai apropiai. Pna acum parinii au apreciat foarte mult faptul ca propriii lor copii le seamana. Tatal se simte mndru ca fiul sau i seamana. Iar viaa copilului este pierduta, el nu este dorit aa cum este el de fapt. Datorita acestei concepii greite, de a fi mndru de copiii care te imita, am creat o societate n care toata lumea imita. ---

Obediena nu presupune inteligena. Toate mainile sunt obediente. Nimeni nu a auzit vreodata despre o maina care sa nu se supuna. Supunerea este, de asemenea, simpla. Ea te elibereaza de povara oricarei raspunderi. Atunci nu mai este nevoie sa elaborezi un raspuns, trebuie sa faci doar ceea ce i se spune. Raspunderea aparine celui care a dat ordinul. Dintr-un anumit punct de vedere, eti foarte liber: nu poi fi condamnat pentru aciunile tale. ---

Religiozitatea nu este ceva n care sa crezi - este un fapt care trebuie trait, experimentat; ea nu este o credina pe care sa o ai n minte, ci o savoare a ntregii tale fiine.

---

Mintea nu se poate menine ntr-o atitudine lipsita de judecata. Daca o forezi sa fie astfel, se produce o blocare a inteligenei. Atunci mintea nu mai poate judeca aa cum trebuie. A adopta o atitudine lipsita de judecata nu este un lucru care sa ina de sfera minii. Numai o fiina care a transcens mintea poate sa fie libera de judecata; altfel ceea ce pare a fi o afirmaie valida, un lucru valabil, este numai o aparena. Orice hotarate mintea, orice afirma ea, este poluat de condiionarile sale, de prejudecaile sale - tocmai acestea o fac sa judece. De exemplu: vedeti un ho. Faptul ca el fura este ceva real, nu contesta nimeni asta; prin urmare, afirmai despre el un anumit lucru. i, fireste, faptul de a fura nu este bun; astfel nct atunci cnd afirmi despre un om ca este ho, mintea ta spune: "Ai dreptate; afirmaia ta este adevarata". De ce ar fi nsa un ho rau? i ce este de fapt rautatea? De ce a fost oare obligat sa fure? Iar aciunea de a fura este numai una din aciuni: pe baza acesteia afirmai ceva aflat n legatura cu ntreaga persoana. i afirmai despre individul respectiv ca este un ho. El face nsa i alte lucruri, nu numai faptul de a fura. Poate ca este un pictor talentat, poate ca este un dulgher bun, poate cnta frumos sau danseaza bine; acel om poate avea o mie i una de calitai. Omul, n ntregul sau, este mult prea vast, iar faptul de a fura reprezinta o singura aciune. i nu poi sa te bazezi numai pe aceasta aciune pentru a afirma ceva despre ntreaga sa fiina. Nu o cunoti deloc. i nu cunoti nici macar aciunea care a avut loc, condiiile care au determinat-o. Poate ca i tu ai fi furat n acele condiii. Poate ca n condiiile respective faptul de a fura nu este ceva rau, deoarece fiecare aciune depinde de circumstanele n care se produce. Daca priveti lumea din jurul tau i observi condiionarile oamenilor, parerile lor despre ceea ce este bine i rau, corect i greit, vei vedea - pentru prima data - ca i propria ta minte face parte dintr-o anumita seciune a omenirii. Ea nu conine nimic adevarat; este doar o parte. i tot ceea ce priveti prin intermediul acestei mini poarta n sine amprenta faptului de a judeca. ---

Existena este una singura. Ea se exprima n milioane de forme, nsa spiritul care este exprimat este acelai. Este o singura divinitate, cu o varietate infinita de creaturi. ---

Banii sunt un lucru ciudat. Daca nu i avei, lucrurile sunt simple, nu

apare nici o problema. nsa daca i avei, problemele i fac,cu sigurana, apariia. Una dintre cele mai mari probleme pe care le creeaza banii este faptul ca nu tii niciodata daca tu eti cel dorit sau ei. i acest lucru este att de dificil de aflat, nct ai prefera sa nu i ai deloc. Atunci, cel puin, viaa ar fi simpla. Banii, care ar fi putut reprezenta o mare placere, devin nsa - n acest caz - o sursa de angoasa. Nu ei sunt nsa adevarata sursa, ci propria ta minte. Banii sunt folositori, nu este nici un pacat sa i ai, nu este nevoie sa ai un sentiment de culpabilitate. ---

Acesta este modul n care mintea i creeaza starea sa de nefericire. Chiar daca cineva te iubete, nu i pune aceasta ntrebare delicata: daca va spune ca te iubete, vei avea ndoieli, iar daca va afirma ca este atras de banii tai, l vei crede. nsa, n acest din urma caz, daca atracia o reprezinta banii, ntreaga relaie este terminata. Iar n cealalta situaie vei continua sa pori n tine banuiala ca este atras de banii tai, nu de tine. nsa nu e nimic rau: banii sunt ai tai, la fel cum ale tale sunt i nasul, ochii sau parul. Iar celalalt te iubete n ntregime. Banii reprezinta, de asemenea, o parte a ta. Nu i considera ca pe ceva separat, i atunci nu va fi nici o problema. ncearca sa traieti o viaa fara complicaii i cu ct mai puine probleme posibil. ---

A cunoate ntreaga lume nu este nimic n comparaie cu faptul de a cunoate misterul interior al fiinei tale. nsai ideea de a compara este n ntregime falsa. Fiecare individ este unic, deoarece nu mai exista nimeni asemenea lui. Faptul de a compara ar fi fost ceva normal daca indivizii ar fi fost asemanatori. Dar nu sunt. Nici macar gemenii nu sunt absolut identici. Este imposibil sa gaseti o alta fiina care sa fie exact ca tine. Noi comparam deci fiine unice. i de aici provin toate problemele. ---

Un lucru fundamental i n acelasi timp foarte dificil, este acela de a nu mpari viaa n aciuni frumoase i aciuni prosteti, de a nu crea nici o diviziune. Toate sunt pari ale aceluiai ntreg. Trebuie numai sa avei puin sim al umorului. Iar pentru mine simul umorului este esenial pentru ca persoana sa reprezinte un tot unitar. Ce este rau n aceste maruniuri, n aceste lucruri prosteti? De ce nu putei sa rdei, de ce nu putei sa va bucurai de ele? Tot timpul judecai ce este bun i ce este rau. Tot timpul suntei aezai pe scaunul unui

judecator, iar acest fapt va face sa fii serioi. Florile sunt frumoase, nsa ce sa spunem despre spini? i ei fac parte din existena florilor. Florile nu ar putea exista fara ei; spinii le protejeaza. Ei au o anumita funcie, un anumit rol, o anumita nsemnatate. Daca nsa mpari mereu, atunci florile sunt frumoase iar spinii devin uri. Aceeai seva hranete nsa tulpina, floarea i spinii. n viaa copacului nu se produce nici o mparire, nu are loc nici un raionament. Floarea nu este favorizata, spinul nu este doar tolerat; amndoi sunt n ntregime acceptai. i acesta ar trebui sa fie i modul nostru de a vedea lucrurile n propria noastra viaa. Exista unele lucruri, lucruri marunte, care, daca le judecai, par stupide, prosteti. nsa acest lucru se ntmpla datorita raionamentului vostru; n realitate ele ndeplinesc, la rndul lor, un rol esenial. ---

Singura funcie a minii este de a diviza la nesfrit. Rolul inimii este de a vedea ceea ce unete, lucru de care mintea nu este deloc capabila. Mintea nu poate sa neleaga ceea ce se afla dincolo de cuvinte; ea poate sa neleaga numai ceea ce este corect din punct de vedere lingvistic, ceea ce este corect din punct de vedere logic. Ea nu este preocupata de existena, de viaa, de realitate. Mintea este, ea nsai, o ficiune. Poti trai i fara minte. nsa nu poi trai fara inima. i cu ct existena ta este mai profunda, cu att este i inima ta mai implicata. ---

Viaa este o curgere, este un fluviu, este o micare continua. Dar oamenii au impresia ca ei nii reprezinta ceva static. Numai obiectele sunt statice, numai moartea este ncremenita; viaa este o continua schimbare. Cu ct exista mai multa schimbare, cu att viaa este mai abundenta. Iar o viaa abundenta aduce cu sine extraordinare schimbari, clipa de clipa. ---

Nimeni nu este superior, nimeni nu este inferior. i nu exista nici persoane egale ntre ele. Fiecare este unic. Egalitatea este, din punct de vedere psihologic, o aberaie. Nu toi oamenii pot fi un Albert Einstein sau un Rabindranath Tagore. nsa aceasta nu nseamna ca Rabindranath Tagore este superior pentru ca nu poi fi asemenea lui. Nici el nu poate fi ca tine. Eu cred ca fiecare reprezinta o manifestare unica. Trebuie deci sa

renunam la toate ideile de superioritate, inferioritate, egalitate i inegalitate i sa le nlocuim cu ideea noua de unicitate. ntr-adevar, fiecare individ este unic. Privete doar cu mai multa iubire i vei vedea ca fiecare individ are ceva propriu, un lucru pe care nu l mai are nimeni altcineva. ---

Fa pur i simplu doar ceea ce i face maxima placere ie i celor din jurul tau. Fa ceva care sa nale n tine un cntec i sa creeze un ritm al celebrarii n jurul tau. O astfel de viaa o numesc religioasa. Ea nu se bazeaza pe principii, pe disciplina i nici pe legi. Ea se rezuma la o singura idee: aceea de a-i trai viaa n mod inteligent. ---

Obediena are o anumita simplitate; nesupunerea presupune o inteligena de ordin mai nalt. Orice idiot poate fi supus. i de fapt numai idioii sunt supui. Persoana inteligenta ntreaba ntotdeauna: "De ce ? De ce trebuie sa fac acest lucru? Pna cnd nu voi cunoate motivele i consecinele, nu ma voi implica n realizarea lui." Numai aa devine cu adevarat raspunzatoare. ---

Este imposibil pentru un sfnt sa fie mecher, n timp ce un mecher poate fi sfnt. ---

Omul nu a nvaat nca sa guste frumuseea singurataii. El cauta mereu sa se angajeze ntr-o relaie, sa fie cu cineva - cu un prieten, cu un parinte, cu o soie sau un so, cu un copil... cu cineva. El a creat societai, cluburi - Lyon Club, Rotary Club. El a creat partide politice, ideologice. El a creat religii, biserici. nsa toate acestea sunt necesare pentru a-l face sa-i uite singuratatea. Fiind n mijlocul acestor mulimi ncerci sa uii ceva, ceva de care i aminteti uneori n ntuneric: ca te-ai nascut singur, ca vei muri singur, ca indiferent ce ai face, traieti singur. ---

Orice efort de evitare a singurataii eueaza i va eua, deoarece este mpotriva legilor fundamentale ale vieii. n fond, nu ai nevoie de un surogat care sa te faca sa-i uii singuratatea; trebuie doar sa devii contient de singuratatea ta, care este o realitate. Iar faptul de a o

experimenta, de a o simi, este att de frumos tocmai pentru ca reprezinta eliberarea de mulime, de turma, de celalalt. Este eliberarea de teama de a fi singur. E de ajuns sa auzi cuvntul "singur", ca i i aminteti de o rana; ai nevoie de ceva pentru a umple acest gol care te ranete. Ai nevoie de cineva pentru a-l umple. Cuvntul "singuratate" nu are acelai sens - de rana, de gol care trebuie umplut. Singuratate nseamna pur i simplu mplinire. Eti un ntreg; nu este nevoie de nimeni altcineva pentru a te completa. ncearca deci sa gaseti centrul tau launtric n care eti totdeauna singur, n care singuratatea a fost ntotdeauna perfecta. n viaa, n moarte sau oriunde ai fi, eti mereu singur. nsa aceasta singuratate este att de plina - nu este nici un gol -, att de completa, att de ncarcata cu toate darurile vieii, cu toate frumuseile i binecuvntarile existenei, nct imediat ce ai gustat din propria ta singuratate, durerea va disparea. n locul ei se va nate un ritm nou, de o extraordinara blndee, pace, fericire i binecuvntare. Aceasta nu nseamna ca un om care este centrat n singuratate nu i poate face prieteni; n realitate, numai o asemenea fiina poate avea prieteni, deoarece pentru el prietenia nu mai reprezinta o nevoie, ci o mpartaire. Fiina umana are att de mult, nct poate mpari cu alii. ---

Facem cu toii parte din aceeai existena. Indiferent pe cine raneti, n cele din urma te raneti pe tine nsui. Poate ca acum nu i dai seama de acest lucru, nsa ntr-o buna zi vei nelege i i vei spune: "Dumnezeule! Acest lucru mi l-am facut cu mna mea." Ai ranit pe cineva, creznd ca este vorba de un altul. Nu este altcineva. Existena este una singura, este o unitate cosmica. Din aceasta nelegere se ivete non-violena. ---

Cnd eti furios, te pedepseti pe tine nsui. Arzi. i distrugi inima i calitaile ei nalte i te umpli de ura. ---

Omul este plin daca este n armonie cu universul. Daca nu este n armonie cu universul, atunci este gol, n ntregime gol; iar din aceasta stare de gol se nate dorina de a poseda. Aceasta dorina de a poseda poate fi umpluta cu bani, cu locuine, cu mobila, cu prieteni, cu orice, deoarece nu poi sa traieti n acest gol. Este ngrozitor. Este o viaa de fantoma. Daca eti gol i nlauntrul tau, este imposibil sa traieti.

Pentru a avea senzaia ca interiorul tau este plin exista numai doua cai. Fie intri n deplina armonie cu universul... te umpli cu tot ceea ce este, cu toate florile i cu toate stelele. Aceasta este adevarata mplinire. nsa daca nu faci acest lucru, i milioane de oameni nu l fac, atunci singura cale este de a te umple cu tot felul de reziduuri. Dorina de a poseda nseamna ca simi pur i simplu o stare de gol, pe care vrei sa o umpli cu orice, indiferent care ar fi respectivul lucru. Odata ce nelegi acest lucru, dorina de a poseda dispare. Atunci apare dorina de a intra n comuniune cu tot ceea ce este, astfel nct tot acest gol interior sa dispara. ---

ntregul trecut al omenirii a pus un foarte mare pre pe saracie, pe care a echivalat-o cu spiritualitatea, ceea ce este cu totul lipsit de sens. Spiritualitatea este singura bogaie care i se poate ntmpla unui om. Ea conine toate celelalte bogaii. Ea nu este mpotriva nici unei alte bogaii; ea este, pur i simplu, mpotriva oricarui fel de saracie. Pe de-o parte oamenii respecta saracia, iar pe de alta parte va ndeamna: "Ajutai-i pe cei saraci!" Ciudat! Daca saracia este att de spirituala, atunci cel mai spiritual lucru este acela de a transforma un om bogat n unul sarac.Ajutai-i pe bogai sa devina saraci, astfel nct sa fie spirituali.De ce sa-i ajutam pe saraci? Vrei sa le distrugem spiritualitatea? A trai n abundena este singurul lucru spiritual care exista. ---

Banii sunt un subiect dificil de abordat, din simplul motiv ca nu am fost n stare sa punem la punct un sistem financiar sanatos, n care banii sa deserveasca ntreaga omenire, i nu sa devina obiectul de manipulare al ctorva indivizi posesivi. Banii reprezinta un subiect dificil, deoarece psihismul omului este plin de lacomie. Astfel, banii nu reprezinta dect un mijloc de schimb, o modalitate perfect adecvata schimbului; nu exista nimic rau n ei. nsa felul n care este pus la punct ntregul sistem este complet greit. Daca nu ai bani, eti condamnat, ntreaga ta viaa este o catastrofa. i toata viaa ncerci sa ctigi bani, prin orice mijloace. Daca ai bani, asta nu schimba cu nimic lucrurile; doreti tot mai mult, iar aceasta dorina nu mai are limite. i n cele din urma ai att de muli bani - cu toate ca nu sunt destui, nu sunt niciodata destui, sunt nsa mai muli dect ai altora nct ncepi sa te simi vinovat, deoarece pentru a-i acumula ai folosit mijloace imorale, inumane, violente. I-ai exploatat pe ceilali, le-ai supt sngele, ai fost un parazit. Acum ai aceti bani, nsa i aminteti de toate crimele pe care le-ai comis pentru a-i ctiga. Astfel, vor exista doua categorii de fiine: prima - cele care ncep sa faca

donaii unor instituii caritabile, pentru a se elibera de culpabilitate; a doua - cele care se simt att de vinovate nct fie nnebunesc, fie se sinucid. Existena lor este o continua angoasa. Fiecare respiraie devine din ce n ce mai grea. i cel mai ciudat este ca respectiva fiina a lucrat din greu, o viaa ntreaga, pentru a acumula aceti bani, societatea fiind cea care sadete dorinta, ambiia de a fi bogat, de a fi puternic. Iar banii aduc cu sine puterea; cu ei se poate cumpara orice, n afara de acele cteva lucruri care sunt imposibil de cumparat. nsa nimanui nu i pasa de aceste lucruri. Meditaia nu poate fi cumparata, iubirea nu poate fi cumparata, nici prietenia sau gratitudinea; nsa nimanui nu i pasa de acestea. ---

Priviti existena, cu ntreaga ei abundena. De ce este nevoie de att de multe flori n ntreaga lume? Trandafirii ar fi fost suficieni. Existena este, nsa, abundenta - milioane i milioane de pasari, milioane de animale, totul exista din abundena. Natura nu este ascetica, ea danseaza pretutindeni: n valurile oceanului, n zborul pasarilor. Ea cnta peste tot - n vntul care trece prin ramurile pinilor, n ciripitul pasarilor... De ce este nevoie de milioane de sisteme solare, fiecare sistem avnd milioane de stele? Nu pare sa existe nici un motiv care sa justifice existena lor, n afara faptului c aceasta abundena este n nsai firea existenei, aceasta bogaie este nsai esena ei; existena nu crede n saracie. ---

Eu nu vad lacomia ca pe o dorina. Ea este n realitate o boala existeniala. Nu eti n armonie cu ntregul; i numai aceasta armonie cu ntregul te poate vindeca. Pentru mine, lacomia nu reprezinta o dorina, prin urmare nu trebuie sa facei nimic pentru a o nlatura. Trebuie sa nelegei acel gol pe care ncercai sa-l umplei i sa va punei ntrebarea: "De ce am aceasta senzaie de gol? ntreaga existena este att de plina, de unde aceasta stare de vid? Poate ca m-am ratacit. Nu mai merg n aceeai direcie. Nu mai aparin existenei, aceasta este cauza starii de gol pe care o ncerc." Ramnei deci n acest curent existenial, lasai-va n voia lui; apropiaiva de existena n tacere i n linite, n meditaie. i, ntr-o buna zi, vei vedea ca suntei foarte plini pe dinauntru; este un preaplin din care se revarsa bucuria, beatitudinea, binecuvntarea. Avei att de mult nct putei sa daruii ntregii lumi, fara ca bogaia voastra sa se epuizeze. n acea zi vei fi pentru prima data liberi de orice dorina de a poseda bani, mncare, lucruri... sau orice altceva. Vei trai nsa liber de aceasta

dorina de a poseda, care nu poate fi satisfacuta, de aceasta rana care nu poate fi lecuita; vei trai firesc. i vei gasi tot ce ai nevoie. ---

Fiecare se simte inferior ntr-un fel sau altul. Motivul este neacceptarea faptului ca fiecare este unic. Nu se pune problema superioritaii sau a inferioritaii. Fiecare face parte dintr-o categorie care i este proprie. i din acest lucru nu rezulta nici o comparaie. Noi nu le-am permis oamenilor sa se accepte pe ei nii aa cum sunt. n clipa n care te accepi aa cum eti, fara nici o comparaie, orice inferioritate i orice superioritate dispare. n acceptarea totala de sine vei fi liber de aceste complexe de inferioritate sau superioritate. Altfel, vei suferi toata viaa. i nu pot sa-mi nchipui o fiina care sa aiba totul n aceasta lume. Unii nau ezitat sa ncerce, dar au euat lamentabil. Fii doar tu nsui i va fi suficient. Eti acceptat de soare, eti acceptat de luna, eti acceptat de arbori, de ocean, de pamnt. Ce poi sa i doreti mai mult? Eti acceptat de ntregul univers. Bucura-te i savureaza acest lucru! ---

Nevoia imperioasa a fiecaruia este de a fi aprobat i recunoscut. Mentalitatea generala are la baza ideea ca, pna cnd nu suntem recunoscui, suntem nite anonimi i nu valoram nimic. Nu munca noastra este importanta, ci recunoaterea ei. Aceasta nseamna a pune carua naintea boilor. Munca noastra ar trebui sa fie o bucurie n sine. Trebuie sa lucrezi nu pentru a fi recunoscut, ci pentru ca i place sa fii creativ. i place munca doar de dragul muncii. Trebuie sa munceti numai daca i place. Nu cere i nu atepta nici o apreciere. Daca ea vine, nu i da o importana prea mare. Daca nu vine, nu te gndi la ea. mplinirea ta trebuie sa se gaseasca n nsai munca ta. ---

Daca o fiina nvaa acest lucru simplu, de a-i iubi munca, oricare ar fi aceasta, de a o iubi fara a cere nici o recunoatere, lumea n care ne gasim ar fi mai frumoasa i mai plina de celebrare, altfel cadei n cercul vicios al nefericirii. Lucrul pe care l faci nu este bun pentru ca i place, ci pentru ca lumea l recunoate, l recompenseaza i te premiaza, i decerneaza Premii Nobel. Lumea a distrus ntreaga valoare pe care creativitatea o are n sine i a distrus milioane de oameni, deoarece nu toi pot fi laureai ai Premiului

Nobel. Iar dorina de recunoatere a fost creata n interiorul fiecaruia, astfel nct nimeni nu mai poate lucra n linite, n tacere, bucurndu-se de orice ar face. Iar viaa este constituita din tot felul de lucruri marunte. Pentru aceste lucruri mici nu pot exista recompense sau titluri de onoare decernate de diverse universitai sau guverne. ---

Bucuria nu nseamna a finaliza ceva; bucuria consta n faptul ca ai dorit respectivul lucru, ca l-ai dorit din toata inima, ca n timp ce te ocupai de el ai uitat de tot restul lumii; era singura preocupare a ntregii tale fiine. n aceasta se gasete binecuvntarea i recompensa ta. i nu n faptul de a-l finaliza sau de a-l avea permanent. n acest curent schimbator al existenei, fiecare clipa trebuie sa conina propria ei recompensa. Orice am fi facut, ne-am dat ntreaga silina, am facut-o din toata inima. Nu am lasat nimic neexprimat, ntreaga noastra fiina a fost cuprinsa n respectiva aciune. n aceasta se afla toata beatitudinea noastra. ---

Realitatea este ca fiecare este unic, fiecare are o anumita individualitate. Trebuie sa renunam pur i simplu la ideile noastre despre cum ar trebui oamenii sa fie; ele trebuie nlocuite cu ideea ca, indiferent cum ar fi, oamenii sunt frumoi. Nu se pune n nici un fel problema lui "ar trebui sa fie"; cine suntem noi pentru a impune un "trebuie" asupra altcuiva? Daca existena va accepta aa cum suntei, cine sunt eu pentru a nu face la fel? Este necesara numai o schimbare de atitudine; este ceva foarte simplu, odata ce ideea este acceptata de gndirea voastra: fiecare om este unic, fiecare om este aa cum este. i trebuie sa fie aa cum este. Acesta este adevaratul respect pentru individualitate, pentru oameni, aa cum sunt ei. ntreaga omenire ar fi ntr-un cu totul alt spaiu, mult mai plin de iubire i de mplinire, daca i-am accepta pe oameni aa cum sunt ei. ---

Numai comunismul care i va cauta sursa n iubire, n inteligena, n generozitate, va fi autentic. Comunismul care este impus cu fora este fals. i nu exista nici macar un singur om, orict de sarac ar fi, care sa nu fie n stare sa contribuie i el cu ceva. ---

De ce sa nu creezi o viaa acolo unde banii nu creeaza nici o ierarhie, ci dau pur i simplu din ce n ce mai multe anse tuturor? ---

Oamenii autoritari sunt cei care sufera de un complex de inferioritate. Pentru a-i ascunde inferioritatea, ei ncearca sa-i impuna o falsa superioritate. Ei vor sa arate ca sunt cineva, vor sa demonstreze ca propriul lor cuvnt este singurul adevar i singura litera de lege. n strafundurile lor nsa sunt fiine mult inferioare. ---

Natura nu are, cu sigurana, nici o ierarhie. Ierarhia este un joc al minii omeneti, deoarece ego-ul nu poate fi hranit n afara unei ierarhii; n afara acesteia el moare - pur i simplu. n natura fiecare lucru are o ansa, are un spaiu al lui; nimeni nu este ef. Nimeni nu este stapn. i nu exista nici un servitor. Natura funcioneaza aproape ca un ntreg organic, n care individualitatea nu este pierduta, nsa n care ego-ul nu are nici o ansa de a se dezvolta; ca urmare, copacii sunt lipsii de ego, pasarile sunt lipsite de ego. Problema apare odata cu omul. ---

Este privilegiul exclusiv al omului - i numai al lui - de a ramne singur, de a se ridica mpotriva ntregii lumi, n cazul n care crede ca adevarul se afla de partea sa. Daca tu simi ca aceasta este calea care duce la libertate, atunci accepta bucuros orice fel de raspundere. Atunci toate aceste raspunderi nu te vor mai mpovara. Toate aceste raspunderi te vor maturiza, vei fi mai centrat, mai nradacinat, mai individualizat. ---

n miinile tale se gasete doar o singura clipa - cea autentica. Iar ea nu se mai ntoarce vreodata. Fie o traieti, fie o lai netraita. ---

Fiecare copil nelege faptul ca modul n care priveste el lumea este diferit de acela al parinilor sai. Acest lucru este sigur, cel puin din punctul lui de vedere. El are cu totul alte valori. Poate ca el strnge scoici de pe plaja, iar parinii i spun: "Arunca-le! De ce i pierzi timpul degeaba?" Iar pentru el sunt att de frumoase...

Copilul observa diferenele, el vede ca valorile lor sunt diferite. Parinii sunt ahtiai dupa bani; el dorete sa colecioneze fluturi. i nu poate nelege motivul pentru care ei se arata att de interesai de bani. "Ce o sa facei cu ei?" Iar parinii sai nu pot nelege ce va face copilul cu acei fluturi sau cu acele flori. Fiecare copil ajunge sa i dea seama de acest lucru, de faptul ca exista diferene. Singura problema este ca i este teama sa afirme ca dreptatea este de partea lui. Cea mai buna soluie, n privina copilului, ar fi aceea de a-l lasa n pace. Trebuie doar sa ai puin curaj; acesta nu i lipsete, numai ca ntreaga societate este astfel facuta nct pna i frumoasa calitate a curajului copilului este condamnata. Daca parinii i iubesc cu adevarat copiii, i vor ajuta sa fie curajoi, chiar daca acest curaj e mpotriva lor. Ei i vor ajuta sa se arate plini de curaj faa de profesori, faa de societate, faa de oricine ncearca sa le distruga individualitatea. ---

Amintete-i n permanena sa nu faci niciodata compromisuri. Compromisul nu i gasete nici un loc n viziunea mea. Putei ntlni muli oameni nefericii, datorita faptului ca au facut ntotdeauna compromisuri, iar acum nu pot sa i ierte acest lucru. Ei tiu ca ar fi trebuit sa ndrazneasca, nsa s-au dovedit a fi lai. Ei i-au pierdut respectul de sine, s-au devalorizat n propriii lor ochi. Acesta este rezulatul compromisurilor. De ce trebuie sa facem compromisuri? Traii, n aceasta mica viaa, ct mai total posibil. Nu va fie teama sa mergei pna la capat. Nu putei fi mai mult dect totali - aceasta este ultima linie. i nu facei nici un compromis. ntreaga minte va pleda n favoarea unui compromis, deoarece aa am fost crescui, acesta este modul n care am fost condiionai. "Compromis" este unul dintre cele mai urte cuvinte ale limbii. El nseamna "eu pun o jumatate, tu pui cealalta jumatate; eu ma ocup de o jumatate, tu de cealalta." Oare de ce? Atunci cnd totul se afla la dispoziia ta, atunci cnd poi sa alegi daca sa mannci prajitura sau sa o pastrezi, de ce sa faci un compromis? i trebuie doar puin curaj, puina ndrazneala, nsa numai la nceput. Odata ce ai experimentat frumuseea faptului de a nu face compromisuri, odata ce ai experimentat demnitatea, integritatea i individualitatea care rezulta din acestea, simi pentru prima data ca ai radacini, ca viaa ta se desfaoara dintr-un centru care este doar al tau. ---

Persoanele nefericite pot fi nrobite foarte uor. Persoanele pline de celebrare, de beatitudine, nu pot cadea n sclavie. ---

Sexul este nceputul vieii, iar moartea este sfritul aceleiai viei; ele sunt aadar cele doua capete ale aceleiai energii, cei doi poli ai aceleiai energii. Ele nu pot fi separate. Poate ca sexul este prima rata a morii, n timp ce moartea este sexul cu toate ratele achitate. Este vorba nsa de una i aceeai energie, care i manifesta ambele aspecte. ---

De ce sa nu traii o viaa n care sexul sa fie lipsit de experiene amare, gelozie i eecuri, n care sexul sa fie doar ceva amuzant, la fel ca oricare alt joc; de ce sa nu fie un simplu joc biologic? Daca jucai tenis, nu nseamna ca trebuie sa jucai toata viaa cu acelai partener... Viaa ar trebui sa fie mai bogata. Este necesara doar puina nelegere, i iubirea nu va mai reprezenta o problema, iar sexul nu va mai fi tabu. ---

Mintea nu este nimic altceva dect o colecie de amintiri din trecut, din care se construiesc toate imaginile i visele. ---

Folosii fiecare ocazie pe care v-o ofera viaa pentru a va mari inteligena, pentru a va ridica gradul de contiena. De obicei facem tot ce ne sta n putere pentru a ne transforma viaa ntr-un iad. Cei care suferii suntei voi niva. i din cauza suferinei voastre i facei i pe alii sa sufere. Iar cnd este vorba de un grup mai mare de oameni, care traiesc mpreuna i i produc suferine unii altora, aceasta suferina crete. Aa s-a transformat ntreaga lume ntr-un infern. Aceasta situaie poate fi schimbata ntr-o singura secunda, nsa trebuie neles un lucru fundamental: nici un paradis nu exista daca nu exista inteligena. ---

Eu cred ca rolul parinilor nu este acela de a-i ajuta pe copii sa creasca; ei cresc i fara sa fie ajutai de parini. Rolul vostru este acela de a-i ntreine, de a-i hrani, de a proteja ceea ce este n cretere. Nu le impunei nici o direcie i nu sadii n ei nici un

ideal. Nu le spunei ce este bine i ce este rau; lasai-i sa descopere asta singuri, prin propria lor experiena. ---

Modul de gndire conform caruia copiii sunt proprietatea voastra, este greit. Ei au luat natere prin intermediul vostru, nsa nu va aparin. Voi avei un trecut; ei au doar viitor. Ei nu-i vor trai viaa n conformitate cu ideile voastre. Daca ar trai n conformitate cu ele, ar nsemna sa nu traiasca aproape deloc. Ei trebuie sa-i duca viaa n acord cu ei nii, n libertate, pe deplin responsabili, nfruntind toate pericolele i obstacolele ce le ies n cale. ---

Odata ce ai neles ca propriii tai copii nu-i aparin,ca ei aparin existenei, iar tu ai fost numai un vehicul, trebuie sa fii recunoscator existenei ca te-a ales ca intermediar pentru venirea pe lume a unor copii minunai. nsa nu trebuie sa intervii n dezvoltarea lor, n potenialul lor. Nu le impune propria ta gndire. Ei nu vor trai aceleai vremuri, ei nu vor avea de nfruntat aceleai probleme. Vor face parte dintr-o alta lume. Nu i pregati pentru aceasta lume, pentru aceasta societate, pentru acest timp, deoarece le vei crea probleme. Nu-i vor gasi locul, nu vor fi pregatii. ---

Cruzimea este o nenelegere. Ea i face apariia n noi pentru ca ne e frica de moarte. Nu vrem sa murim, aa ca nainte ca altcineva sa ne ucida, vom ncerca sa ucidem noi, avnd n vedere ca cea mai buna aparare este atacul. i nu se tie cine te va ataca. n lumea animalelor, n lumea oamenilor, concurena este mereu prezenta, astfel nct oamenii ataca nencetat, fara sa-i puna problema pe cine ataca sau daca respectiva fiina se pregatea ntr-adevar sa atace. nsa acest lucru nu se poate afla, aa ca ocazia nu trebuie ratata. Iar atunci cnd ataci pe cineva, inima ta se mpietrete din ce n ce mai mult. i faptul de a ataca ncepe sa-i faca placere. Fenomenul poate fi observat n lumea animala, fiind cauzat de aceeai concurena pentru hrana, pentru putere... Cruzimea nu nseamna altceva dect spiritul de competiie, dorina de a fi neaparat cel dinti. Daca e necesar, ajungem sa folosim chiar violena, nsa primul loc trebuie cucerit cu orice pre. Ea apare att la animale, ct i la om. De ce nsa aceasta goana dupa primul loc? Adevaratul motiv este moartea. ---

Cruzimea dispare numai atunci cnd descoperi ca moartea nu exista, cnd experimentezi ceva aflat dincolo de moarte, ntreaga cruzime dispare cu desavrire. Atunci nu mai conteaza: nu mai este nevoie sa fugi, poi sa l lai pe celalalt sa o ia naintea ta, deoarece acum tii ca lumea este infinita, ca viaa este nesfrita. Nu se poate pierde nimic; daca nu se ntmpla astazi, atunci se va ntmpla cu sigurana mine. Daca nelegi cu adevarat acest lucru, este imposibil sa mai pierzi ceva. ---

n realitate, faptul de a lupta i de a fi plin de cruzime te asprete din ce n ce mai mult, iar inima ta mpietrete. Cu o asemenea inima mpietrita vei trece pe lnga tot ceea ce este minunat, frumos i plin de beatitudine. ---

Este dificil sa dai explicatii animalelor. Problema este nsa ca e i mai greu sa se explice fiinelor umane ca prin intermediul competiiei, al ambiiei violente, al dorinei de a fi ntotdeauna pe primul loc, se creeaza o lume anormala, n care nimeni nu se mai bucura de nimic. i n care toi ramn saraci. Singura cale de a-i face pe oameni sa neleaga este aceea de a-i face sa perceapa existena sinelui lor nemuritor; ca urmare a acestui fapt, orice urma de cruzime va disparea. Problema apare din cauza faptului ca viaa este prea scurta.Daca la ambele capete ntilneti infinitul trecutul i viitorul - nu e nevoie sa te grabeti, nu este nevoie nici macar sa intri n competiie. Viaa este att de vasta i de plina, nct nu o poi epuiza. ---

Pentru cei ce doresc sa analizeze viaa, trairea i iubirea prin intermediul gndirii, trecutul i viitorul sunt pe deplin satisfacatoare, deoarece le ofera un cmp de aciune nelimitat. Ei pot decora trecutul, l pot nfrumusea aa cum doresc, chiar daca nu l-au trait niciodata; atunci cnd lucrurile se petreceau, ei nu traiau n prezent. Toate acestea sunt numai umbre, reflecii. n goana lor nentrerupta au zarit cteva lucruri i au impresia ca au trait. Singura realitate a trecutului este moartea, nu viaa. Singura realitate a viitorului este tot moartea, nu viaa. Cei care i-au ratat viaa, cei care nu i-au trait-o atunci cnd trebuia, ncep sa viseze la viitor pentru a umple cumva acest gol. Viitorul lor este doar o proiecie provenita din trecut. Tot ceea ce au ratat n trecut este proiectat i ateptat sa se ntmple n viitor; iar ntre aceste doua

inexistene se gasete aceasta scurta clipa care exista cu adevarat i care este plina de viaa. ---

Se crede ca timpul este format din trecut, prezent i viitor, nsa acest lucru este greit. Timpul este format numai din trecut i viitor. Prezentul este nsai esena acestei viei. Aadar, cei ce vor sa traiasca nu au alta cale dect aceea de a trai n prezent. Numai prezentul este existenial. Trecutul este doar o colecie de amintiri, iar viitorul nu este nimic altceva dect imaginaia, visele voastre. Realitatea este aici i acum. ---

Prezentul nu are nimic de-a face cu timpul. Daca te afli pur i simplu aici, n aceasta clipa, timpul nu exista. Exista doar o imensa tacere, linite, nemicare, nu se mai ntmpla nimic, totul s-a oprit deodata. Prezentul i ofera posibilitatea sa te cufunzi n adncurile oceanului vieii, sa te nali spre seninul cerului vieii. Suntei nsa pndii de pericole din ambele sensuri: "trecut" i "viitor" reprezinta cele mai periculoase cuvinte ale limbajului uman. ntre trecut i viitor, faptul de a trai n prezent este similar cu a face echilibristica pe o frnghie; pericolul exista de ambele pari. nsa odata ce ai gustat din darurile prezentului, nu i mai pasa de nici un pericol. Odata ce intri n armonie cu viaa, nu mai conteaza nimic. Iar pentru mine, viaa este tot ceea ce exista. ---

Pentru cei care vor sa traiasca viaa i nu sa se gndeasca la ea, pentru cei care vor sa existe cu adevarat i nu sa filozofeze despre acest lucru, nu exista nici o alta alternativa: ei trebuie sa savureze nectarul clipei prezente. Umplei-va cu tot ceea ce va ofera clipa prezenta, deoarece ea nu se va mai ntoarce. Odata ce a trecut, a trecut pentru totdeauna. Viaa dureaza aptezeci, optzeci de ani; moartea se ntmpla ntr-o singura clipa. Este att de condensata, nct daca ai trait o viaa justa, vei putea intra n misterul morii. Misterul consta n faptul ca moartea nu este dect coperta; n interiorul ei se gasete nemurirea ta, viaa ta eterna. ---

Nu ma gndesc prea mult la viitor, deoarece acesta se nate din clipa prezenta. Daca putem avea grija de clipa prezenta, am avut grija i de viitor.

Viitorul nu va aparea din neant, el va crete din clipa prezenta. Urmatorul moment crete din acesta. Daca acest moment este plin de frumusee, pace, beatitudine, urmatorul va fi i mai panic. i mai beatific. ---

Pentru mine, seriozitatea este o boala, iar simul umorului va face mai umani, mai smerii. Simul umorului este unul dintre cele mai importante aspecte ale religiozitaii. ---

Omul nu trebuie sa urmareasca transcenderea naturii. Adevarat va spun, fiina umana trebuie sa aduca natura la mplinire, fapt care nu poate fi facut de nici un animal. Aceasta este diferena. Voi suntei nascui ca fiine n cadrul naturii. Nu putei sa va depaii condiia. Este ca i cum ai ncerca sa va tragei de par pentru a va ridica n aer. S-ar putea sa facei un mic salt, nsa mai devreme sau mai trziu vei cadea pe pamnt i s-ar putea sa va alegei cu cteva fracturi. Nu putei zbura. Acest lucru a fost ncercat dintotdeauna: oamenii au ncercat nencetat sa se ridice deasupra naturii, sa i depaeasca condiia. nsa ei nu sunt separai de natura. Omul are capacitatea, inteligena i libertatea de a explora; iar daca ai explorat n ntregime natura, ai ajuns acasa. Natura este casa voastra. ---

Una din legile fundamentale ale vieii este aceea ca tot ce se afla pe un plan mai nalt este i foarte vulnerabil. Radacinile unui copac sunt foarte puternice, nsa florile sale nu sunt la fel. Florile sunt foarte fragile; un vnt mai puternic le poate distruge. Acelai lucru e valabil i n cazul contiinei umane. Ura e foarte puternica, nsa nu la fel se ntmpla i cu iubirea. Iubirea e ca o floare care poate fi strivita cu uurina de orice vnt, care poate fi distrusa de orice animal. Valorile superioare ale vieii sunt cele care trebuie sa fie protejate. Valorile inferioare se protejeaza singure. O piatra nu trebuie sa fie protejata, nsa tufa de trandafiri, aflata n apropierea ei, are nevoie de aceasta protecie. Piatra este deja moarta, ea nu mai are cum sa moara. Ea nu are nevoie de aparare. Dar trandafirul este viu: plin de culoare, frumos, atragator. Acesta este pericolul: puterea sa consta n frumusee, nsa datorita frumuseii

pericolul i poate face apariia. Cineva ar putea sa-l rupa. Nimeni nu va ridica piatra, nsa floarea poate fi rupta cu uurina. ---

Trebuie sa faci dragoste numai atunci cnd te gaseti pe cea mai nalta culme, iar pentru a face acest lucru este nevoie de o anumita disciplina. Disciplina a fost folosita, nsa nu pentru a face dragoste. Eu va nva disciplina de a face dragoste aa cum trebuie, astfel nct iubirea voastra sa nu fie un simplu act biologic, care nu patrunde n lumea voastra psihica. Iubirea are puterea de a ajunge chiar i n lumea voastra spirituala, desavrirea iubirii nseamna atingerea acestei culmi a spiritualitaii umane. ---

Orgasmul nu este ceva necesar reproducerii. Este ceva care deschide o fereastra catre evoluia superioara a contiinei. ---

Experiena orgasmului este ntotdeauna nesexuala. Chiar daca ai ajuns la ea prin intermediul sexului, ea nu conine nici o urma de sexualitate. Aceasta conduce la ideea ca orgasmul ar putea fi atins i prin mijloace care nu au nimic de-a face cu sexul, deoarece el nsui fiind nesexual, sexualitatea nu reprezinta neaparat singura cale. Cei care au experimentat pentru prima data acest lucru trebuie sa-i fi dat seama ca pot exista i alte cai pentru a ajunge la orgasm, deoarece sexul nu este o parte integranta a acestuia. Orgasmul este n ntregime liber de orice impresie sexuala. Apoi ei au urmarit probabil modul n care se produce acesta. i lucrurile s-au limpezit: n momentul n care are loc orgasmul, timpul se oprete, uii de existena timpului. Mintea se oprete la rndul ei, devine libera de orice gnd. Clipa este de un calm deosebit, iar contiena atinge o culme. Orice fiina care a experimentat aceste lucruri va concluziona: "Daca asemenea lucruri - contiena, absena gndurilor, ieirea din timp - pot fi obinute i fara a face apel la sex, atunci se poate ajunge la starea orgasmica i fara a face apel la sexualitate". i aceasta este certitudinea mea: n felul acesta a descoperit omul pentru prima data meditaia. ---

Libertatea aduce cu sine o totala responsabilitate faa de tot ceea ce eti i faa de tot ceea ce urmeaza sa devii. ---

Exista fiine care se nfurie: ele pun la cale revoluii, produc schimbari n societate, n stat. nsa toate revoluiile lor eueaza, deoarece tot ceea ce se bazeaza pe furie, se bazeaza i pe ignorana. Iar o schimbare autentica nu poate fi posibila. ---

Schimbarea n mai bine nu este posibila daca are drept punct de plecare furia. Vreau sa va reamintesc faptul ca tristeea este o furie inversata. Ea nu este diferita; este o furie reprimata. Daca o analizai, vei ajunge la aceasta concluzie. Tristeea poate fi uor transformata n furie; tot astfel, furia se poate transforma n tristee. Ele nu sunt doua lucruri diferite, ci sunt doua aspecte ale aceluiai fenomen. ---

Lumea este trista, este nefericita. n inimile oamenilor exista o mare suferina. nsa acest lucru nu trebuie sa va ntristeze, pentru simplul motiv ca, fiind trist, te vei alatura celor aflai n aceasta stare; vei crea o tristee i mai mare. Iar acest fapt nu ajuta cu nimic. Este ca atunci cnd oamenii sunt bolnavi iar voi, vaznd starea n care se afla, va mbolnavii la rndul vostru. Dar boala voastra nu-i va putea n nici un caz vindeca; procednd astfel vei mari numarul celor bolnavi. A avea compasiune pentru boala lor nseamna a-i cauta cauzele, motivele care le genereaza suferina i nefericirea. i a-i ajuta sa nlature aceste cauze. Iar n acest timp trebuie sa ramnei ct mai bine dispui posibil, deoarece numai bucuria voastra i poate ajuta, nu i tristeea. Trebuie sa fii bine dispui. Ei trebuie sa tie ca exista posibilitatea de a fi fericit n aceasta lume trista... ---

Furia, mnia, reprezinta ntotdeauna un semn de slabiciune. ---

Atunci cnd au loc cataclisme, devii contient de realitate aa cum este ea. Ea este ntotdeauna fragila, fiecare este n pericol. Numai ca, n condiii obinuite, eti cufundat ntr-un somn adnc, astfel nct nu vezi acest lucru. Continui sa visezi, imaginndu-i lucruri frumoase pentru

viitor, pentru zilele ce vor urma. Cnd pericolul este iminent, i dai seama deodata ca s-ar putea sa nu mai existe nici un viitor, nici un mine. i ca aceasta este singura clipa pe care o ai... Vremurile n care au loc cataclisme sunt revelatoare. Ele nu aduc nimic nou n lume, ele arata lumea aa cum este. Ele te trezesc. Daca nu nelegi acest lucru, poi nnebuni; daca l nelegi, poi sa te trezeti. Nu are nici un rost sa i faci griji, deoarece vei rata aceasta ocazie i nici nu vei ajuta pe nimeni. Acesta este deci secretul pentru a depai pericolele. Soluia este urmatoarea: ncepe sa traieti mai intens, mai total, mai contient, astfel nct sa descoperi n tine ceva ce nu poate fi distrus de moarte. Acela este adapostul, acela reprezinta singurul lucru sigur. Singura problema care se pune este aceea de a folosi aa cum trebuie fiecare ocazie care i se ofera. n orice ar consta ea, folosete-o n mod just. Dezastrul poate fi mare, pericolul este mare, nsa i ocazia este pe masura. ---

Nici o iluzie, orict de mare i frumoasa, nu poate rezista n faa realitaii. Realitatea o va strivi mai devreme sau mai trziu. ---

Rolul tatalui i al mamei este mare, deoarece ei aduc pe lume un nou oaspete, care nu tie nimic, dar care este dotat cu un anumit potenial propriu. Pna cnd acest potenial nu crete, copilul va ramne nefericit; i nici un parinte nu-i poate imagina nefericirea propriului sau copil. Ei doresc sincer fericirea copilului, nsa modul lor de gndire este greit. Ei cred ca daca propriii lor copii devin doctori, profesori, ingineri sau oameni de tiina, vor fi fericiti. Dar se neala. Copiii lor pot fi fericii doar daca devin ceea ce trebuie sa devina. Ei pot dezvolta numai samna pe care o poarta n interiorul lor. ---

Judecata este ceva urt, ea i ranete pe oameni. Pe de o parte i raneti, le provoci rani, iar pe de alta doreti ca ei sa te iubeasca, sa te respecte. Acest lucru nu este posibil. Iubete-i, respecta-i. i poate ca iubirea i respectul i vor ajuta sa schimbe multe din slabiciunile lor, multe din eecurile lor, deoarece iubirea le va da o noua energie, un nou rost, o noua putere. Iubirea le va da radacini adnci pentru a se putea mpotrivi vntului puternic, soarelui fierbinte, ploilor grele.

---

Ori de cte ori se va pune problema unei alegeri, amintete-i ca nu trebuie sa preferi mintea n locul inimii. Inima este legatura ta cu existena, n timp ce mintea este legatura cu societatea. ---

Daca eti trist, undeva greeti; daca eti plin de bucurie, tot ceea ce faci este corect. ---

Cnd va spun sa fii bine dispui, sa fii fericii, sa va bucurai ca nu suntei n situaia de a fi nefericii, de a suferi, o fac cu un anumit scop. Scopul este acela de a fi un exemplu pentru cei care au uitat n ntregime ca viaa poate fi o celebrare. Cu tot ntunericul din jur, putei sa nu va lasai mpovarai de acesta; chiar daca el va nconjoara, putei - totui sa dansai. ntunericul nu poate mpiedica dansul vostru; el nu are nici o putere. Iar pentru mine, aceasta este adevarata slujire a aproapelui. ---

Mintea trebuie nvaata sa devina un slujitor al inimii. Raiunea trebuie sa fie ntotdeauna n slujba iubirii. Atunci viaa se poate transforma ntr-un festival de lumini. ---

Vechiul dicton "aa cum este sus, tot astfel i jos" i invers, conine unul din adevarurile fundamentale despre misticism. Acesta ne arata ca nu exista nici deasupra, nici dedesubt, ca existena este una. Diviziunile sunt create de minte. Existena este nedivizata. mparirile sunt propriile noastre proiecii, cu care ne identificam att de mult nct pierdem contactul cu totalitatea. Mintea noastra este doar o mica fereastra care se deschide spre vastul univers, nsa atunci cnd privii dincoace de fereastra, conturul ei limiteaz cerul. Dei cerul nu are nici o limita, pentru percepia voastra conturul ferestrei se confunda cu cadrul ntregii existene. ---

Astfel se ntmpla uneori i cu cei care poarta ochelari: ochelarii sunt pe

nas, iar ei i cauta. Au uitat pna i faptul ca le-ar fi cu neputina sa vada

fara ochelari, dei faptul ca pot privi, ca pot vedea, reprezinta o certitudine a faptului ca ochelarii sunt la locul lor. nsa daca foloseti ochelari ani de zile, ei devin ncetul cu ncetul o parte din tine; devin ochii tai. Nu-i mai priveti ca fiind separai de tine. Dar fiecare pereche de ochelari coloreaza ntr-un anumit fel lucrurile care trec prin ei. Voi suntei observatorul aflat n spatele lor, ochelarii nu pot privi ei nii. Lucrurile din exterior nu au culoarea pe care o arata ochelarii, nsa voi ai devenit att de identificai cu ei nct... Mintea omului este doar un simplu instrument. Ochelarii se afla n afara capului, n timp ce mintea se gasete n interiorul acestuia, n aa fel nct nu o poi scoate n fiecare zi. i este att de aproape, n interior, nct nsai aceasta apropiere s-a transformat n identificare. Prin urmare, tot ceea ce nelege mintea pare a fi real. Dar mintea nu poate percepe realul, ea nu poate vedea dect propriile sale prejudecai. i poate vedea propriile proiecii afiate pe ecranul lumii. ---

Cel mai mare duman al adevarului este persoana cunoscatoare, iar cel mai bun prieten este acela care tie ca nu tie. ---

Am fost nvaai, programai, ni s-a spus mereu ca pna i un lucru cum ar fi iubirea trebuie sa fie o problema a minii. Iubirea aparine inimii, nsa ntreaga noastra societate a ncercat sa o ignore, deoarece ea nu este logica, ea nu este raionala, iar mintea a fost educata ca tot ceea ce este ilogic e greit, ca numai lucrurile logice sunt corecte. Iar n programele noastre colare inima este complet ignorata, educaia se ocupa numai de minte. Inima a fost aproape nlaturata din existena noastra, ea a fost aproape n ntregime redusa la tacere. Nu i s-a dat niciodata ansa de a crete, nu i s-a dat niciodata posibilitatea actualizarii propriului potenial. Mintea este, deci, aceea care domina. Mintea este buna atunci cnd e vorba de bani, mintea este buna atunci cnd e vorba de ambiie, nsa ea nu este de nici un folos atunci cnd este vorba de iubire. Banii, razboiul, dorina, ambiiile - iubirea nu poate fi pusa n aceeai categorie cu ele. Iubirea are o alta sursa n fiina voastra, ea se gasete ntr-un spaiu lipsit de orice contradicie. ---

O educaie autentica nu se va ocupa numai de minte, deoarece mintea va poate oferi numai un nivel de trai ridicat, nsa nu i o viaa buna. Inima nu este capabila sa va ofere un nivel de trai ridicat, nsa va poate oferi o viaa buna. i nu exista nici un motiv sa alegei ntre cele doua: folosii

mintea n domeniul n care aceasta trebuie sa funcioneze. i procedai la fel i cu inima. ---

Toi oamenii religioi, politici, toi oamenii de afaceri i cei care au drept ocupaie razboiul insista asupra unei educatii a minii. Iar inima poate nsemna un obstacol; ea va reprezenta neaparat un obstacol. Daca eti soldat i ai inima, i este cu neputina sa ucizi dumanul. n clipa n care vei pune mna pe arma pentru a ucide pe cineva, inima i va spune: "aa cum ai o soie, copii, o mama i un tata care te ateapta, tot astfel i acest biet om trebuie sa aiba o soie, copii, mama i tata care l ateapta; cu toii l ateapta sa se ntoarca acasa." El nu i-a facut nimic, iar tu l vei ucide. De ce? Pentru a fi recompensat de academia militara? Pentru a fi promovat n grad? ---

Daca ncercai sa va imaginai modul n care societatea ar putea deveni perfecta, pna la urma renunai - pare cu neputina. Exista att de multe conflicte. i se pare ca nu exista nici o cale de a ajunge la armonie. O societate umana armonioasa este posibila - ar trebui sa fie posibila deoarece ar reprezenta pentru fiecare prilejul cel mai favorabil de a evolua, de a fi el nsui. Fiecare ar avea la dispoziie cele mai bune posibilitai. Se pare, aadar, ca modul de a fi al societaii contemporane este absolut stupid. Cei care creeaza utopii nu sunt nite visatori, nsa aa-ziii realiti, care i condamna, sunt cu adevarat stupizi. Toi sunt nsa de acord asupra unui lucru: ca trebuie sa se faca ceva n legatura cu societatea. Att unii ct i ceilali se ocupa numai de societate. i aceasta este greeala lor. Aa cum vad eu lucrurile, utopia nu este ceva care se realizeaza; este ceva posibil, nsa trebuie mers direct la cauze, nu la simptome. Iar cauza se gasete n individ, nu n societate. ---

Omul a uitat cine este cu adevarat. El este aproape hipnotizat de o anumita idee despre sine nsui, pe care o poarta cu sine toata viaa, fara sa tie ca nu este el, ci numai umbra sa. Iar aceasta umbra nu poate cunoate nici un fel de mplinire. ---

Nu este nevoie de nici un razboi, de nici o lupta; nu este nevoie nici de gelozie, nici de ura. Viaa este att de scurta, iubirea este att de preioasa... Iar atunci cnd poi sa i umpli viaa de iubire, de armonie,

de bucurie, cnd poi sa o transformi ntr-o poezie i ratezi, eti singurul raspunzator de acest lucru, tu i nimeni altcineva. Este doar o problema de nelegere; o pura intuiie este suficienta pentru a nu te lasa trt de forele ntunericului, ale negativitaii, ale distrugerii. Doar puina atenie este necesara pentru a te devota creativitaii, iubirii, sensibilitaii. i pentru a transforma aceasta viaa ntr-un cntec - astfel nct viaa sa fie un dans, iar moartea sa fie numai un punct culminant al acestui dans; astfel nct sa traiesti total i sa mori total, fara sa te plngi, ci cu deplina gratitudine i mulumire faa de ntreaga existena. ---

Fiecare dorete sa fie iubit. Aceasta abordare este greita, i acest lucru ncepe nca din copilarie; copilul mic nu poate iubi, nu poate spune nimic; el nu poate darui, el poate numai primi. Singura sa modalitate de a experimenta iubirea este una pasiva; el primete de la parini, de la frai, de la surori, de la oaspei, de la straini, nsa ntotdeauna primete. Prima experiena care se fixeaza n profunzimile incontientului sau este aceea de a fi iubit. Problema apare pentru ca fiecare a fost copil. i poarta n sine aceasta dorina de a fi iubit; nimeni nu are alt destin. Prin urmare, fiecare cere: "Iubete-ma" i nimeni nu daruiete, deoarece partenerul a fost crescut n acelai fel. Prin urmare, fiinele trebuie sa fie mereu atente ca acest accident aparut n copilarie sa nu se transforme n ceva aflat permanent n mintea lor. n loc sa cerei: "Iubete-ma", ncepeti sa iubii. Uitai cu totul faptul de a primi; daruii. i va garantez ca vei primi foarte mult. ---

Evoluia funcioneaza prin poli opui. Aa cum nu putei merge folosind un singur picior - avei nevoie de doua picioare pentru a merge -, tot aa i existena are nevoie de poli opui - barbat i femeie, viaa i moarte, iubire i ura - pentru a genera micarea, transformarea; altfel nu ar exista nimic altceva dect tacere. Polul opus va atrage pe de-o parte, iar pe de alta parte va face sa va simii dependeni. i cum nimeni nu dorete sa fie dependent, ntre ndragostii exista o permanenta lupta. Fiecare ncearca sa-l domine pe celalalt. Numele este acela de iubire, nsa ceea ce se ntmpla de fapt este politica. Barbatul face eforturi pentru a domina femeia, pentru a o aduce ntr-o stare de sclavie, pentru a nu-i permite sa evolueze, astfel nct sa ramna ntotdeauna ntr-o stare de napoiere. Libertatea femeii, ieirea ei din sclavie, va nsemna n acelai timp i

libertatea barbatului de a experimenta. Ca urmare, cred ca micarea de eliberare nu va aparine exclusiv femeilor; ea este de fapt i a barbatului; prin aceasta se vor elibera amndoi. Amndoi sunt nlanuii. i sunt ntr-o permanenta lupta. Soia i are propriile ei procedee de a-i cicali soul, de a-l reduce la tacere, n timp ce barbatul le are pe ale lui. Iar noi speram ca ntre aceste doua cmpuri de lupta sa apara iubirea. Au trecut de atunci secole ntregi. i iubirea nu a aparut, sau a aparut mai mult sporadic. Aceasta este situaia n ceea ce privete iubirea obinuita, care este iubire numai cu numele. i care nu a devenit realitate. ---

Daca vrei sa cunoateti viziunea pe care o am eu despre iubire... ea nu mai aparine domeniului dialecticii, al contrariilor. Barbatul i femeia sunt diferii i complementari. Barbatul lasat singur este doar o jumatate, la fel ca i femeia. Numai mpreuna, ntr-o profunda stare de unire, barbatul i femeia vor simi pentru prima data totalitatea, perfeciunea. ---

Ceea ce a facut barbatul, de sute de ani, femeii, este pur i simplu monstruos. Ea nu poate sa se considere egala cu barbatul. Iar condiionarea ei este att de profunda nct chiar daca i se spune ca este realmente egala, nu va crede acest lucru. Aceasta idee i-a patruns n adncurile minii, iar condiionarea a devenit propria ei convingere; ea crede ca este inferioara n fora fizica i n calitaile intelectuale. Iar barbatul care a adus femeia n aceasta stare, nu o poate iubi. Iubirea poate exista numai ntre egali, ntre prieteni. ---

Daca poi iubi fara gelozie, daca poi iubi fara nici un ataament, daca poi iubi un barbat att de mult nct propria sa fericire sa fie fericirea ta chiar daca el este cu alta femeie i este fericit - atunci iubeti cu adevarat. i acest fapt te umple de bucurie. Vei fi fericita deoarece el este fericit. i vei fi recunoscatoare femeii care l-a facut pe partenerul tau fericit; gelozia va disparea. Astfel iubirea a ajuns la puritate. Aceasta iubire nu poate crea nici o legatura. Iar aceasta iubire este pur i simplu o deschidere a inimii n toate direciile, catre ntregul cer. ---

Gelozia este un lucru foarte complicat. Ea este compusa din mai multe lucruri. Unul din ele este frica, altul - atitudinea egoista, dorina de a

monopoliza; ea nu este o experiena a iubirii, ci una a posesivitaii, o tendinta de a fi competitiv, o profunda frica de a nu fi inferior. Gelozia este compusa din att de multe lucruri... ---

Riscul trebuie sa fie una din trasaturile fundamentale ale omului autentic. n clipa n care vezi ca lucrurile se aeaza, destrama-le. ---

Tu nsui reprezini o mulime, o multitudine. Trebuie doar sa priveti mai ndeaproape, mai profund. i vei gasi nlauntrul tau mai multe persoane, care pretind - toate - ca sunt "eu". Cnd eti furios, o anumita personalitate te ia n stapnire i pretinde ca este "eu". Cnd eti plin de iubire, o alta personalitate te domina, pretinznd ca este eul tau. Acest joc nu te induce n eroare numai pe tine, ci i pe toi ceilali care intra n relaie cu tine, deoarece ei nu reuesc sa deslueasca cine eti de fapt. Iar ei poarta n interiorul lor - la fel - o ntreaga mulime. Astfel, orice relaie implica nu doua persoane, ci doua mulimi. n aceste condiii, razboiul devine permanent, deoarece foarte rar se ntmpla ca eul iubitor al unei persoane sa se ntlneasca cu eul iubitor al celeilalte. i astfel, ratezi mereu. Tu eti plin de iubire, nsa celalalt e trist, nervos sau ngrijorat. Atunci cnd el este plin de iubire, tu nu eti. i nu exista nici o cale de a face aceste personalitai sa se ntlneasca; ele se mica independent una de alta. ---

n interiorul tau se produce o anumita micare de rotaie. i daca continui sa i priveti numeroasele personalitai, atunci este bine sa nu te amesteci n ceea ce fac ele, deoarece acest lucru va crea i mai multa confuzie. Mulumete-te sa le priveti, caci numai astfel vei deveni contient de faptul ca exista i un martor - care nu este o personalitate n faa caruia aceste personalitai apar i dispar. Iar martorul nu este o alta personalitate, deoarece o personalitate nu poate urmari o alta. Este foarte interesant. i este un lucru fundamental faptul ca o personalitate nu poate urmari o alta, ntruct niciuna din aceste personalitai nu este nzestrata cu suflet. Exact ca hainele voastre. Putei sa va schimbai hainele, nsa ele nu tiu ca au fost schimbate, ca acum este folosit alt costum. Voi nu suntei hainele voastre, astfel nct le putei schimba. Voi nu suntei o personalitate. i de aceea putei deveni contieni de nenumaratele voastre personalitai. Un lucru devine nsa clar: exista realmente cineva care priveste n permanena acest joc de personalitai din jurul tau. Acesta eti tu nsui.

---

Urmarete aadar aceste personalitai, nsa adu-i aminte mereu faptul ca starea de martor reprezinta propria ta realitate. i daca poi ramne atent la aceste personalitai, ele vor ncepe sa dispara; ele nu mai pot ramne n viaa. Pentru a ramne n viaa, au nevoie sa te identifici cu ele. Daca eti furios, este nevoie sa-i observi cu atenie furia, sa nu te identifici cu ea. i atunci, lipsita de energie, ea moare, dispare pur i simplu. Rami aadar din ce n ce mai concentrat n aceasta stare de observare, i toate aceste personalitai vor disparea. Iar cnd nu a mai ramas nici o personalitate, atunci realitatea ta - maestrul interior - s-a ntors acasa. Atunci comportamentul tau va fi sincer, autentic. Atunci tot ceea ce vei face, vei face total, n ntregime, fara sa regrei nimic. Iar starea ta va fi ntotdeauna una de mulumire. ---

Multe din problemele noastre, probabil majoritatea lor, exista datorita faptului ca nu le-am privit n faa, ca nu le-am nfruntat; iar faptul de a nu le fi observat cu atenie, le da amploare. Faptul ca ne este frica de ele le da energie, faptul ca ncercam n permanena sa le evitam le da amploare. Ele nu sunt acceptate; acceptarea este nsai existena lor. Problemele nu exista n afara acceptarii voastre. Locul de unde izvorate energia va aparine... Orice lucru care se ntmpla n viaa voastra are nevoie de energie. Daca nu va trimitei energia - este ceea ce numesc "identificare" - deci daca nu va identificai cu nimic, lucrul respectiv moare, el nu mai are o energie care sa l susina. Iar neidentificarea este cealalta faeta a faptului de a ramne martor. ---

Obinuina este comoda, luciditatea este dificila - nsa este astfel doar la nceput. ---

Nu ne-a interesat niciodata care sunt radacinile iubirii, ci ne-au interesat doar roadele ei. Le spunem oamenilor sa fie non-violeni, sa fie plini de compasiune, sa fie att de plini de iubire nct sa-i iubeasca pna i dumanii, pna i vecinii. Vorbim despre fructe, nsa nimeni nu este interesat de radacini. Adevarata problema este:" de ce nu suntem fiine iubitoare?" Nu este vorba de a fi plini de iubire faa de o persoana sau alta, faa de un

prieten sau un duman; problema este daca suntem plini de iubire, n sine. Va iubii propriul corp? V-ai interesat vreodata de el astfel nct sa l atingei cu o micare uoara, mngindu-l? Va iubii pe voi niva? Greii i este nevoie sa va ndreptai. Suntei pacatoi i trebuie sa va transformai n sfini. Cum ai putea sa va iubiti pe voi niva? Nu sunteti n stare nici macar sa va acceptai pe voi niva aa cum suntei. Acestea sunt radacinile! Florile artificiale nu se ofilesc niciodata; iubirea artificiala este permanenta. Floarea autentica nu este permanenta; ea se schimba de la o clipa la alta. Astazi este aici, dansnd n bataia vntului, a soarelui i a ploii; mine va disparea. Ea a disparut la fel de enigmatic cum a aparut. Iubirea autentica este ca o floare adevarata. ---

Iubirea nu tie nimic despre trecut, nimic despre viitor; ea cunoate numai prezentul. Inima nu are nici o noiune a timpului. ---

ncearca sa nelegi faptul ca att trecutul ct i viitorul sunt inexistente, ireale. Tot ce posezi este clipa prezenta - chiar aceasta clipa. n minile tale se gasete ntotdeauna o singura clipa; ea este att de mica i de trecatoare, nct daca te gndesti la trecut i la viitor, o vei rata. i ea este singura realitate i singura viaa care poate exista. ---

Politica este o boala. i ea ar trebui tratata ca atare. i este mai periculoasa dect cancerul: daca este nevoie de o intervenie chirurgicala, aceasta ar trebui facuta numaidect. nsa politica este, n esena ei, ceva murdar. Trebuie sa fie astfel, deoarece mii de persoane doresc un singur post, tnjesc dupa el. Este firesc sa se lupte, sa ucida, sa faca orice pentru a-l obine. ntreaga condiionare a minii noastre este fundamental greita, prin faptul ca am fost programai sa fim ambiioi; aceasta este politica. Acest lucru nu se ntmpla doar n lumea obinuita a politicii; poluarea a atins ntreaga noastra viaa. ---

Chiar i un copil mic ncepe sa-i zmbeasca mamei sau tatalui cu un zmbet nenatural. Acest zmbet este lipsit de orice profunzime, nsa el tie ca atunci cnd zmbete, este recompensat. El a nvaat prima regula a unui politician. Copilul este nca n scutece. i l-ai nvaat politica. Care poate fi apoi regasita n toate relaiile interumane.

Barbatul a distrus femeia. Este tot o politica. Femeia reprezinta jumatate din omenire, iar barbatul nu are nici un drept sa o striveasca; el a facut nsa acest lucru secole ntregi. El nu i-a permis accesul la educaie, nu i-a permis nici macar sa asculte sfintele scripturi. n multe religii i-a fost refuzat pna i accesul n templu; sau, daca acest lucru i-a fost permis, atunci numai ntr-un loc separat. Ea nu poate fi egala cu barbatul nici macar n faa lui Dumnezeu. ---

Barbatul a ncercat sa limiteze libertatea femeii n orice fel posibil. Aceasta nu este iubire, ci politica. Iubeti femeia, nsa nu i dai libertate. Ce fel de iubire este aceasta, care se teme de libertate? Femeia este pusa n cuca, la fel ca un papagal. Poi afirma ca iubeti papagalul, nsa nu nelegi ce se ntmpla n realitate - l ucizi. I-ai luat tot cerul pe care l avea i i-ai dat n schimb numai o colivie. Ea poate fi facuta din aur, nsa nu nseamna nimic faa de libertatea pe care o avea zburnd n naltul cerului, trecnd dintr-un copac n altul, nalndu-i cntecele proprii; nu acelea pe care este obligata acum sa le cnte, ci pe acelea nascute spontan, firesc. ---

Jumatate din omenire, indiferent de ara sau de cultura, a fost distrusa de politica familala, care este tot o politica. Ori de cte ori apare dorina de a avea putere asupra altei persoane, este vorba de politica. Puterea este ntotdeauna politica, chiar i atunci cnd este exercitata asupra copiilor minori. Parinii cred ca este iubire, nsa aceasta este numai o idee a lor; dorina lor reala este ca propriul lor copil sa fie supus i ascultator. i ce nseamna sa fie ascultator? nseamna ca ntreaga putere se gasete n minile parinilor. Daca ascultarea n sine este o calitate att de importanta, atunci de ce sa nu fie parinii cei care i asculta copiii? Daca ascultarea este ceva att de religios, de ce sa nu fie parinii cei care asculta de copiii lor? Puterea nu are nimic de-a face cu religia. Singura legatura dintre putere i religie este aceea de a ascunde politica n spatele unor cuvinte frumoase. Este necesar sa fie dezvaluite toate domeniile n care a intrat politica. Ea a patruns pretutindeni, n toate relaiile. Ea a contaminat ntreaga viaa i o contamineaza continuu. ---

Ambiia cultivata n fiecare este aceea de a deveni cineva, de a trebui sa dovedesti ca nu eti o persoana obinuita, ci una extraordinara. Oare de ce? Cui folosete?

Scopul este evident: tu nsui devii foarte puternic, iar ceilali i se subordoneaza. Omenirea a fost castrata n diverse moduri, iar aceasta castrare este un fenomen pur politic. ---

Oamenii iubesc libertatea, nsa nimeni nu dorete vreo responsabilitate. Iar aceste doua lucruri sunt legate unul de altul; ele sunt inseparabile. ---

De ce va pasa daca suntei recunoscui sau nu? Preocuparea pentru apreciere are sens doar atunci cnd nu va iubiti munca, dorina de a fi recunoscui are atunci un sens: ea este un substitut. Va uri munca, ea nu va place, nsa o continuai deoarece va urma o recunoatere; vei fi apreciai, acceptai. Va place? Atunci totul este n regula. Daca nu va place, atunci schimbaio. Parinii, profesorii, insista asupra faptului ca trebuie sa fii apreciai, ca trebuie sa fii respectai. Aceasta este o strategie foarte subtila pentru a pastra lumea sub control. nvaai un lucru fundamental: facei tot ceea ce vrei sa facei, tot ce va place sa facei. i nu cerei niciodata ca munca voastra sa primeasca vreo recunoatere. Ar nsemna sa cerii. De ce sa ceri sa i se acorde vreo recunoatere? De ce sa umbli dupa acceptare? Privete n profunzimile fiinei tale. Poate ca nu i place cu adevarat ceea ce faci. Poate ca i este teama ca nu te afli pe calea cea buna. Recunoaterea te va ajuta sa simi ca ai dreptate. Faptul de a fi recunoscut te va face sa simi ca te afli pe drumul cel bun. Adevarata problema ine de sentimentele tale; ea nu are nimic de-a face cu lumea exterioara. De ce sa depinzi de alii? Toate aceste probleme depind de alii, iar tu nsui devii dependent. Cnd te eliberezi de aceasta dependena, te transformi ntr-un individ. Iar faptul de a deveni individ, de a trai n deplina libertate, de a-i potoli setea de libertate bnd de la propriile tale izvoare, nseamna a fi o fiina pe deplin centrata, nradacinata. i acesta este nceputul ultimei tale nfloriri. ---

Daca inteligena te menine n sfera inocenei, este cel mai frumos lucru cu putina. nsa daca ea este opusul inocenei, atunci este pur i simplu iretenie. i nimic altceva; nu este vorba n nici un caz de inteligena. n clipa n care inocena dispare, puritatea inteligenei dispare la rndul ei; inteligena se transforma ntr-un cadavru. Este mai bine sa o numim "ntelect". Ea va poate transforma n mari intelectuali, dar nu produce nici

o transformare a vieii voastre i nu deschide nici o poarta spre misterele existenei. Aceste mistere sunt revelate numai copilului inteligent. Iar fiina cu adevarat inteligenta i pastreaza prospeimea copilariei pna n ultima clipa a vieii. Ea nu i pierde uimirea pe care o simte copilul atunci cnd privete pasarile, florile, cerul... Inteligenei trebuie sa i se alature i calitatea de a fi inocent. ---

Faptul ca adevarul nu e ceva democratic este un lucru realmente straniu. Ceea ce este adevarat nu se poate hotar printr-o majoritate de voturi; aceasta cale nu duce niciodata la adevar. Oamenii vor vota pentru ceea ce este mai confortabil; minciunile au aceasta calitate, deoarece n legatura cu ele nu trebuie facut nimic - ele trebuie doar crezute. Adevarul presupune un efort intens, o cercetare profunda i un sim al riscului; trebuie sa paeti singur pe o cale neumblata de nimeni. ---

Un om cu adevarat matur are o serie de calitai care sunt mai degraba stranii. n primul rnd, el nu mai este o persoana, el nu mai este un ego. Este prezent, nsa nu n calitate de persoana. n al doilea rnd, el seamana cu un copil; este simplu, este inocent. Susin deci ca o persoana matura este nzestrata cu o serie de calitai foarte stranii, pentru ca noiunea de "maturitate" este de obicei asociata cu experiena, cu vrsta. Persoana cu adevarat matura poate fi batrna din punct de vedere biologic; din punct de vedere spiritual nsa, ea va fi la fel de inocenta ca un copil. Maturitatea sa nu e o simpla experiena dobndita de-a lungul vieii; atunci ea nu ar mai fi ca un copil, nu ar mai fi o prezena. Maturitatea nu are nimic de-a face cu experiena de viaa. Ea este legata de calatoria interioara, de experienele interioare. ---

Cu ct o fiina patrunde mai mult n interiorul ei, cu att este mai matura. Atunci cnd a ajuns n nsui centrul fiinei sale, este pe deplin matura. n acea clipa nsa, persoana dispare, ramne doar o prezena; ego-ul dispare, ramne numai tacerea. Cunoaterea dispare, ramne doar inocena. Pentru mine, maturitatea este un alt nume al realizarii de sine. Ai ajuns la o deplina actualizare a potenialului tau. Potenialul s-a actualizat. Samna i-a ncheiat lunga calatorie i a nflorit. Maturitatea are un parfum specific; ea nzestreaza individul cu o frumusee extraordinara. Ea aduce cu sine inteligena, o inteligena

neobinuita. Fiina respectiva se transforma n pura iubire. Aciunea sa este iubire, iar absena aciunii este tot iubire. Viaa sa este iubire, moartea sa este iubire. Acea fiina este pur i simplu o floare a iubirii. ---

De fiecare data cnd o fiina realizeaza ceva adevarat, inima sa ncepe sa danseze. Inima sa este singura care poate sa marturiseasca adevarul. Iar aceasta marturie nu poate fi facuta prin intermediul cuvintelor. Ea poate fi realizata n felul ei: prin iubire, prin dans, prin muzica - folosind modalitai nonverbale. Comunicarea se produce, nsa fara a face apel la limbaj i la logica. ---

Muzica moderna i-a pierdut locul pe care l avea n trecut, deoarece a uitat care este rolul ei real. Ea i-a uitat originile. Ea nu tie ca se gasete n legatura cu meditaia. Iar acest lucru este valabil i pentru celelalte arte. Ele s-au ndepartat, toate, de meditaie. i mping fiinele umane spre nebunie. Artistul prezinta un pericol att pentru el nsui ct i pentru publicul sau. Poate ca respectivul se exprima prin pictura, nsa aceasta pictura este nebuna; ea nu provine din meditaie. ---

Singurul rol al minii este acela de a diviza. Inima are rolul de a descoperi legaturile care unesc lucrurile, iar acest lucru nu poate fi facut de catre minte. ---

Gndul la linite i tacere nu ncnta pe nimeni. Iar aceasta problema nu este numai a voastra; este problema minii n sine, deoarece a fi linitit, a ramne n tacere, nseamna de fapt a fi ntr-o stare non-mentala. Mintea nu poate ramne linitita. Ea are nevoie n permanena de gndire, de continua ngrijorare. Mintea funcioneaza ca o bicicleta: ct timp pedalezi, i continua activitatea; din clipa n care nu o mai faci, se oprete. Mintea este un vehicul cu doua roi, iar gndirea ta este o permanenta pedalare. Chiar daca uneori rami puin n tacere, dupa un timp ncepi sa i faci probleme: "Ce e cu tacerea asta?" Originea tensiunilor poate fi diversa. gndurile pot aparea din orice sursa. De fapt, mintea poate exista numai ntr-un singur fel - fugind n continuu dupa ceva sau de ceva; goana este prezenta nsa n ambele cazuri.

Aceasta fuga este nsai mintea. n clipa n care te opreti, mintea dispare. ---

ncercam, prin orice mijloace, sa trecem peste senzaia ca suntem straini unul faa de altul. De aceea am i inventat tot felul de ritualuri. Un barbat se casatorete cu o femeie. i ce este n fond casatoria? Este doar un ritual. De ce este nevoie de el? Deoarece soii doresc sa treaca peste faptul ca sunt straini, doresc sa comunice cumva, sa intre n relaie. nsa aceasta relaie nu este creata niciodata; ei i imagineaza ca unul joaca rolul soului, celalalt rolul soiei, nsa ramn straini unul faa de altul. i vor trai astfel mpreuna toata viaa, nsa nu vor fi nimic mai mult dect nite straini, deoarece nimeni nu poate patrunde n singuratatea celuilalt. Senzaia de ciudaenie dispare numai daca putei patrunde n singuratatea mea, sau daca pot intra n singuratatea voastra - nsa acest lucru nu este posibil, acest lucru nu se poate realiza din punct de vedere practic. Putem sa ne apropiem foarte mult, nsa cu ct ne apropiem mai mult, cu att devenim mai contieni de faptul ca suntem straini; apropiindu-ne, observam mai bine acest lucru. Celalalt mi este total necunoscut; s-ar putea chiar sa nu fiu n stare sa l cunosc. ---

Fiecare este mbracat ntr-o armura. n primul rnd: copilul se nate, complet neajutorat, ntr-o lume despre care nu tie nimic. Este firesc sa i fie teama de necunoscutul care se deschide n faa lui. El nu a uitat nca acele noua luni de deplina sigurana, n care era lipsit de orice grija, liber de orice raspundere, fara sa-i faca probleme n privina zilei de mine. Pentru noi este vorba de numai noua luni, pentru el este nsa o eternitate. El nu are noiunea timpului; nu tie nimic despre calendar, despre ore, minute, zile sau luni. El a trait o eternitate n deplina sigurana, fara nici o responsabilitate. Apoi este aruncat deodata ntr-o lume necunoscuta, n care depinde cu totul de ceilali. Este deci firesc sa se teama. Toi sunt mai mari dect el, mai puternici i i este imposibil sa supravietuiasca fara ajutorul lor. Copilul este contient de dependena sa; el i-a pierdut independena, libertatea. Dintr-un anumit punct de vedere, armura poate reprezenta o necesitate; poate ca este. nsa, odata cu naintarea n vrsta, are loc nu numai o cretere ci i o maturizare. i ncepei sa devenii contieni de ceea ce purtai n interiorul vostru. Privii ndeaproape i vei gasi n voi teama. O persoana matura trebuie sa renune la tot ceea ce are vreo legatura cu frica. Astfel se instaleaza maturitatea. Urmarii pur i simplu toate aciunile voastre, toate credinele

voastre i ntrebai-va daca au la baza realitatea, experiena sau teama. Tot ceea ce se bazeaza pe teama trebuie aruncat imediat, fara nici o ezitare. Este armura voastra. ---

Armura voastra psihologica nu poate fi ndepartata; va vei lupta pentru a o pastra. Suntei singurii capabili de a face ceva pentru a o ndeparta: trebuie sa i examinai cu atenie parile componente. Daca acestea s-au format ca urmare a nelegerii, a experienelor voastre, atunci nu trebuie operata o renunare, ci o integrare n propria voastra fiina. nsa nu vei gasi n armura voastra nici macar un singur lucru care sa aiba la baza experiena. Ea este formata numai de teama, de la A la Z. ntreaga noastra viaa se bazeaza pe teama, iar toate celelalte experiene sunt otravite de ea. Iubim o alta fiina, nsa aceasta iubire are la baza frica. Frica distruge, frica otravete. Cautam sa descoperim adevarul, nsa n cazul n care cautarea noastra se bazeaza pe teama, nu vom reui sa-l gasim. Orice ai face, reinei un singur lucru: creterea voastra nu se va putea realiza daca are drept fundament frica; vei tremura i vei muri. Frica este n slujba morii. O fiina lipsita de teama este rasplatita cu toate darurile vieii. Nu mai exista nici o separare; suntei ncarcai cu daruri. i n tot ceea ce ntreprindei avei o putere, o sigurana, o extraordinara senzaie de autoritate. ---

Este necesara nelegerea procesului de identificare - modul n care fiina se identifica cu ceva care nu este ea nsai. n acest moment va identificai cu mintea. Credei ca suntei mintea. De aici provine teama. daca va identificai cu mintea, atunci bineneles ca n clipa n care se oprete, suntei terminai, nu mai existai. Iar voi nu cunoateti nimic care sa fie transcendent minii. Adevarul este ca nu suntei mintea, suntei ceva care o transcende; ca urmare, este absolut necesar ca toate micarile minii sa se opreasca pentru a va da seama - pentru prima data - ca suntei diferii de ea; voi putei exista chiar i n absena ei. Mintea a plecat, iar voi suntei nca prezeni - cu mai multa bucurie, mai multa glorie, mai multa lumina, mai multa contiina, mai multa fiinare. ---

Adevarul este ca suntem singuri, ca suntem straini, iar lumea ar fi cu mult mai buna daca am accepta acest lucru ca pe un adevar fundamental - faptul ca suntem straini.

Ce este rau n a te ndragosti de un strain? De ce trebuie neaparat sa distrugi aceasta senzaie a necunoscutului nainte de a te ndragosti de el? Unul din lucrurile frumoase ale vieii este acela ca suntem cu toii straini i nu avem nici o posibilitate de a schimba aceasta realitate. Este frumos sa existe straini care se iubesc, sa existe straini care i sunt prieteni i pe care i ntlneti n ntreaga lume. Atunci ntreaga lume devine un mister; ea este realmente un mister. ---

Este cunoscut faptul ca atunci cnd te ndragosteti de un barbat, iubirea ta nu se ndreapta catre barbatul real ci catre unul plasmuit de imaginaia ta. nainte de a fi mpreuna, cnd l zareti de la fereastra ta, cnd l ntlneti pe plaja cteva minute, sau cnd va inei de mna la film, ncepei sa va spunei: "Suntem facui unul pentru altul". nsa nici o fiina nu este facuta pentru alta. Va proiectai doar, n mod incontient, propriile fantasme asupra celuilalt. Creai astfel n jurul lui o anumita aura, iar el o creeaza n jurul vostru. Totul pare frumos, deoarece nfrumuseai totul, visai, nu vedei realitatea. Mai mult, fiecare se straduiete sa deranjexe ct mai puin imaginaia celuilalt. Prin urmare, femeia se comporta aa cum dorete barbatul, iar acesta se poarta aa cum dorete partenera sa. nsa acest lucru se poate ntmpla numai cteva minute, cel mult cteva ore. Odata ce va casatorii i trebuie sa traii mpreuna douazeci i patru de ore pe zi, acest lucru aceasta pretenie de a fi ceea ce nu eti de fapt - se transforma ntr-o povara de nesuportat. Ct timp putei sa va comportaai n aa fel nct sa satisfacei fantezia celuilalt? Mai devreme sau mai trziu acest lucru devine dificil. i ncepei sa va razbunai. ncepei sa distrugei tot ceea ce imaginaia barbatului a creat n jurul vostru, deoarece nu dorii sa fii prizoniera unei imagini - dorii sa fii, pur i simplu, voi niva. Tot astfel se ntmpla i cu barbatul: el dorete sa fie liber, sa fie el nsui. Acesta este venicul conflict dintre ndragostii, senzaia la care se ajunge n toate relaiile. ---

Iubirea va daruiete ntotdeauna libertatea. Iubirea permite celuilalt sa faca tot ceea ce simte ca trebuie sa faca. Indiferent ce hotarate el ca l va transpune ntr-o stare de beatitudine, alegerea i aparine n ntregime. Daca iubii persoana respectiva, i respectai intimitatea. Nu va amestecai n viaa ei intima. Nu ncercai sa impunei nimic fiinei sale interioare.

Cerina fundamentala a vieii este urmatoarea: "l accept pe celalalt aa cum este". Iar iubirea nu ncearca niciodata sa l schimbe pe celalalt n conformitate cu ideea pe care o avem despre el. Nu ncercai sa ajustai persoana pe ici pe colo, pentru a o potrivi cu un ablon; nu procedai la fel ca toata lumea! Daca iubii cu adevarat, atunci nu avei de pus nici o condiie. Iar daca nu iubii, atunci cine va da dreptul sa punei condiii? Este foarte clar. Daca iubii, atunci nu se pune problema unor condiii. Iubeti cealalta fiina aa cum este ea. Nici daca nu iubii nu este nici o problema. Nu va privete ce face celalalt: nu se pune problema nici unei condiii. Celalalt poate sa faca tot ceea ce dorete. Daca gelozia dispare, iar iubirea ramne totusi prezenta, atunci viaa voastra are ceva care merita sa fie pastrat. ---

Cnd i mpari fericirea cu altul, nu te nchizi mpreuna cu el ntr-o nchisoare: pur i simplu daruieti. Nu atepi nici macar mulumire sau gratitudine. Daruieti pentru ca eti prea plin, daruirea este o necesitate. Aadar, n cazul n care apare gratitudinea, ea este ndreptata catre persoana care a acceptat iubirea ta, care a acceptat darul tau. Acceptarea ei te-a eliberat, i-a permis sa-i reveri iubirea asupra ei. i cu ct mpartaeti mai mult celuilalt, cu ct daruieti mai mult, cu att eti mai bogat. Daruind astfel, nu pierzi nimic i nici nu se ivete gndul "a putea pierde totul". De fapt, cu ct pierzi mai mult, cu att existena i revarsa mai mult prospeimea asupra ta, daruindu-i primaveri pe care pna atunci nici nu le banuiai. ---

Daca ntreaga existena este unitara i daca are ntotdeauna grija de copaci, de animale, de muni, de oceane, de la cel mai mic fir de iarba pna la cea mai mare stea, atunci va avea grija i de tine. De ce sa fii posesiv? Posesivitatea arata un singur lucru: ca nu poi avea ncredere n existena. Trebuie sa te asiguri ca totul este n regula n ceea ce te privete, nu ai ncredere n existena. Neposesivitatea nseamna, n principal, ncredere n existena. Nu ai nevoie sa posezi, ntregul i aparine deja. ---

Renuna la ideea ca ataamentul i iubirea sunt unul i acelasi lucru. Ele sunt antagoniste. Ataamentul este cel care distruge ntreaga iubire. Daca alimentezi ataamentul, iubirea va fi distrusa; daca ntreii i alimentezi iubirea, ataamentul va disparea de la sine.

Iubirea i ataamentul nu sunt unul i acelai lucru; ele sunt doua fenomene complet distincte. i chiar antagoniste. ---

Amintii-va n permanena regula de baza a vieii: daca adorai pe cineva, mai devreme sau mai trziu va vei razbuna. ---

Trebuie sa fii ateni sa nu va lasai manipulai de nici o persoana, indiferent care ar fi inteniile acesteia. Trebuie sa va ferii de aceti oameni de bine, care va sfatuiesc sa facei aa i pe dincolo. Ascultai-i i mulumii-le. Inteniile lor nu sunt rele, nsa pna la urma se termina prost. Ascultai-va doar inima. Ea este singurul vostru maestru interior. ---

Oamenii din jur v-au judecat mereu, iar voi ai acceptat automat ideile lor. Suferii din cauza tuturor acestor judecai, pe care le aruncai la rndul vostru asupra altora. Acest lucru este nsa cu totul nefiresc. i ntreaga omenire sufera din cauza lui. Daca vreai sa nu fii antrenai n acest joc, prima condiie este de a nu va judeca pe voi niva. Acceptai-va, plini de umilina, imperfeciunea, eecurile, greelile, slabiciunile. Nu este nevoie sa pretindei ca suntei altfel. Fii pur i simplu voi niva; spunei-va: "Mi-e frica; mi-e teama de nopile ntunecate. Mi-e teama sa merg noaptea n padure." Ce este rau n acest lucru? Este ceva omenesc. Odata ce te accepi pe tine nsui aa cum eti, vei putea sa i accepi i pe ceilali, caci i vei da seama ca sufera - la rndul lor - de aceeai boala. Iar faptul de a-i accepta i va ajuta sa se accepte la rndul lor. Putem inversa ntregul proces: va acceptai pe voi niva, iar acest lucru va face capabili sa i acceptai i pe ceilali. i pentru ca sunt acceptai de ceilali, ei cunosc pentru prima data frumuseea acceptarii - ei experimenteaza aceasta stare de pace i ncep, la rndul lor, sa i accepte pe ceilali. Daca ntreaga omenire ajunge n punctul n care fiecare este acceptat exact aa cum este, 90 la suta din ntreaga nefericire va disparea pur i simplu de la sine. Aceasta nefericire nu are nici un fundament, iar inimile voastre se vor deschide de la sine, iubirea voastra se va revarsa asupra celorlali. ---

Adevarul este ntotdeauna pur, direct, detaat de toate. El are o

frumusee deosebita, deoarece este esena vieii, a existenei, a naturii. Nimeni nu minte, cu excepia omului. O tufa de trandafiri nu poate mini. Ea trebuie sa produca trandafiri; din ea nu pot iei galbenele, ea nu poate nela. i este imposibil sa fie altfel dect este. ntreaga existena, cu exceptia omului, traieste n adevar. Adevarul este religia ntregii existenae; numai fiina umana face excepie. Dar n clipa n care omul se hotarate sa devina o parte a existenei, adevarul devine religia sa. Aceasta este cea mai mare revoluie care i se poate ntmpla oricarei fiine. Acesta este momentul de glorie. ---

Voi nu vedei lumea aa cum este, o vedei aa cum va obliga mintea voastra sa o percepei. i acest lucru l putei constata pretutindeni. Oamenii sunt condiionai n cele mai diverse feluri, iar mintea nu este nimic altceva dect condiionare. Ei privesc lucrurile conform prejudecailor pe care le au; acestea au o anumita culoare. Facem distincii, consideram o fiina superioara i alta inferioara, consideram ca barbatul este mai puternic iar femeia mai slaba i i difereniem pe oameni n funcie de inteligena lor... Unele rase au susinut ca sunt poporul ales al lui Dumnezeu. Fiecare religie pretinde ca scriptura ei este scrisa de Dumnezeu nsui. Toate aceste lucruri constituie, strat peste strat, mintea voastra. Pna cnd nu vei fi n stare sa lasai ntreaga minte deoparte i sa privii lumea direct, imediat, prin intermediul contiinei, nu vei fi niciodata capabili sa vedei adevarul. Cel mai mare act de curaj este acela de a renuna la minte. Cel mai curajos om este acela care privete lumea aa cum este ea, fara ca ntre aceasta i el sa se interpuna mintea. Lumea este cu totul altfel, neasemuit de frumoasa. Nu mai exista nimic inferior sau superior, nu mai exista nici o deosebire. ---

n general se crede ca intelectualii sunt oameni inteligeni. Nu este adevarat. Intelectualii se bazeaza pe cuvinte moarte. Inteligena nu poate face acest lucru. Inteligena arunca cuvntul, care este cadavrul. i pastreaza vibraia lui vie. Calea unei fiine inteligente este calea inimii, deoarece inima nu este interesata de cuvinte; o intereseaza numai seva coninuta n ele. Ea nu pastreaza recipientele, ea bea pur i simplu sucul i arunca recipientul. ---

Pentru mine, fiina religioasa nu este cea aflata mai presus de natura, ci

aceea care este n ntregime naturala, care a explorat natura n toate dimensiunile ei, care nu a lasat nimic neexplorat. ---

Fiinele trebuie sa traiasca o viaa naturala pentru a ajunge la o moarte fireasca. Moartea care se ntmpla firesc reprezinta culminarea unei viei traite n chip firesc, fara nici o inhibiie, n absena oricarei stari depresive. O viaa ca aceea a animalelor, pasarilor i copacilor, fara nici o discontinuitate; o viaa traita liber, care i permite naturii sa se reverse prin intermediul ei, fara nici o opoziie, ca i cum voi ai fi abseni, iar viaa s-ar mica de la sine. Nu voi suntei cei care traii viaa; mai degraba viaa va traiete pe voi; voi va aflai undeva n umbra. n acest caz, punctul culminant al acestei viei va fi o moarte fireasca. Moartea va fi o reflectare a acestui punct culminant, crescendo-ul ntregii voastre viei. Ea este, ntr-o forma condensata, tot ceea ce ai trait. Foarte puini oameni au murit nsa n mod firesc, deoarece foarte puini au trait n chip firesc. ---

Ne este teama de moarte, deoarece tim ca vom muri (?...) i nu vrem ca acest lucru sa se ntmple. Dorim sa ramnem cu iluziile noastre; dorim sa traim ntr-o stare n care sa putem spune: "toi ceilali vor muri, nsa nu i eu." Aceasta iluzie este omniprezenta: "Eu nu voi muri." Moartea este un subiect tabu. Oamenilor le este teama sa discute despre ea, deoarece le amintete de propria lor moarte. Ei sunt preocupai de viaa de zi cu zi; apropierea morii este iminenta (?...). i ca urmare apare dorina de a se refugia n activitaile lor. Acestea sunt ca o perdea: nu, nu vor muri, n nici un caz nu vor muri, cel puin nu acum, poate mai trziu. "O sa vedem noi, atunci cnd se va ntmpla." Daca acceptai viaa n totalitate, ai acceptat i moartea; ea este doar o odihna. Ai lucrat toata ziua; nu dorii oare sa va odihni? Somnul va reconforteaza, va pune din nou n forma. ntreaga oboseala dispare, suntei din nou proaspei. Moartea realizeaza acelasi lucru, la un nivel mai profund. Ea schimba acest corp cu un altul, deoarece corpul pe care l avei nu mai poate fi nviorat de un somn obinuit - a mbatrnit (...). Se impune o schimbare mai importanta; este nevoie de un corp nou. Energia voastra vitala are nevoie de o noua forma. Moartea este doar un somn care va ajuta sa trecei mai uor ntr-o noua forma. ---

Un om care este plin de frica, i duce viaa nsoit de o nentrerupta teama launtrica. El este ntotdeauna la limita nebuniei, deoarece n viaa se pot ntmpla multe, iar motivele de teama nu lipsesc. Putei face o lista considerabila cu toate motivele temerilor voastre; indiferent de prezena lor, ramnei - totui - n viaa. Epidemii, boli, pericole, rapiri i - de cealalta parte - o viaa att de scurta (...). Iar apoi urmeaza moartea, pe care nu o putei evita (...). ntreaga voastra viaa va deveni sumbra. Renunai la teama. Ea a patruns n voi atunci cnd erai copii, n mod incontient. Renunai acum la teama n mod contient i devenii persoane adulte. Viaa este cu att mai frumoasa i mai luminoasa, cu ct suntei mai maturi. ---

Responsabilitatea nu este un joc. Este una din cele mai autentice cai de a trai periculos. ---

Pentru mine lipsa de supunere este cea mai importanta revoluie. Aceasta nu nseamna nsa ca trebuie sa spunei "nu" n orice situaie. Aceasta nseamna sa decidei pur i simplu ce sa facei i ce sa nu facei, daca este bine sa facei lucrul respectiv sau nu. nseamna a deveni voi niva raspunzatori. ---

Pna cnd nu vei afla adevarul fiinei voastre, nu vei simi niciodata marea binecuvntare a vieii. Nu vei fi niciodata capabili sa fii plini de bucurie pentru simplul fapt ca existai. Daca nu putei experimenta adevarul, nu vei putea sa intrai n legatura cu acest cosmos infinit care este casa voastra. El v-a nascut. i asteapta de la voi sa ajungei pe cea mai nalta culme a contienei, deoarece prin voi existena poate deveni contiena. Nu exista nici o alta cale. ---

Intelect nseamna gndire, n timp ce constiena este descoperita ntr-o stare de ne-gndire, ntr-o linite att de deplina nct nu mai suntei deranjai de micarea nici unui gnd. n acea tacere, descoperii faptul ca fiina voastra intima este la fel de vasta ca i cerul. Faptul de a o cunoate este ceva care merita cu adevarat sa fie experimentat, restul cunotinelor acumulate de voi nu reprezinta dect reziduuri. Cunotinele va pot ajuta, va sunt utile, nsa nu duc la o transformare a

fiinei voastre. Ele nu va pot conduce la mplinire, la mulumire, la iluminare. Ele nu va pot conduce ntr-un punct n care sa putei spune: "Am ajuns acasa". ---

Nu exista nici un loc pe care sa l putem numi casa, pna cnd nu l gasim nlauntrul nostru, n propria noastra fiina. ---

A darui iubirea este o experiena reala, frumoasa, deoarece n acest caz eti rege. A primi iubirea este o experiena nesemnificativa, ca aceea a unui ceretor. Nu fii ceretori. Macar n ceea ce privete iubirea, fii regi, deoarece iubirea este o calitate inepuizabila; putei sa daruii ct de mult dorii. Nu va fie teama ca se va epuiza i ca va vei spune ntr-o buna zi: "Dumnezeule! Nu mai am nici un pic de iubire de daruit." Iubirea nu este ceva cantitativ, ci calitativ; ea are calitatea de a crete atunci cnd daruii i de a se diminua atunci cnd o inei doar pentru voi. Daca ramne numai n voi, moare. Daruii deci ct putei. Nu trebuie sa va pese. O minte zgrcita i spune: "mi voi darui iubirea numai anumitor persoane, care au anumite calitai". Voi nu nelegei faptul ca avei n voi att de mult... suntei la fel ca un nor gata sa-i reverse ploaia. Norului nu i pasa daca se revarsa asupra stncilor, gradinilor sau oceanului - acest lucru nu are nici o importana. El vrea sa se elibereze. i acea eliberare i da o senzaie extraordinara. Primul secret este: Nu cerei niciodata sa fii iubii. Nu ateptai iubirea, gndindu-va ca o vei darui numai atunci cnd vi se va cere acest lucru. ---