Sunteți pe pagina 1din 1

Eroziunea solului consta n pierderea particulelor de sol prin aciunea apei si vntului.

Riscul erozional trebuie

minimalizat printr-un management adecvat. Adncimea de nrdcinare si cantitatea de apa accesibila pentru plante se reduce. Aceste procese sunt si mai intense pe solurile subiri, unde roca este mai aproape de suprafa. Intensificarea eroziunii conduce la pierderea treptata a stratului superficial de sol si astfel la reducerea fertilitii solului prin pierderea particulelor fine de sol bogate n nutrieni. Eroziunea contribuie la creterea riscului fata de inundaii prin intensificarea scurgerilor, blocarea drenurilor si canalelor de drenaj. Covorul vegetal protejeaz solul mpotriva eroziunii, dar pot avea loc modificri semnificative pe solurile arabile ori pe terenurile intens punate, ori pe terenurile recent defriate. Independent de pierderile de sol, culturile agricole n primele faze de vegetaie pot fi afectate prin pierderea solului din jurul rdcinilor (prin procesul de splare) sau prin ruperea si detaarea lor n atmosfera odat cu particulele de praf datorita eroziunii eoliene. n astfel de condiii culturile agricole trebuie rensmnate, ceea ce nseamn costuri suplimentare si risc crescut de pierdere sau reducere severa a recoltei urmtoare. Pot fi necesare lucrri suplimentare pentru uniformizarea suprafeei solului. De asemenea, curirea canalelor si drenurilor de sedimente devine costisitoare. Apele de suprafaa pot fi contaminate de ctre sedimente, nutrieni, pesticide care se gsesc n solul erodat. Lacurile destinate creterii petelui pot fi serios degradate prin depozitarea sedimentelor. Cazuri evidente au loc n imediata vecintate a diferitelor lacuri de acumulare dar procese semnificative se pot produce si n zonele de deal unde vegetaia este afectata prin punat excesiv,ori chiar n zonele cu lacuri, eletee piscicole sau recreative. Eroziunea poate cauza probleme negative deosebite zonelor nvecinate, chiar populaiilor locale; de exemplu prin inundaii, prin depozitarea sedimentelor pe arterele de circulaie, ori pe proprietile nvecinate. Fiecare deintor de teren are obligaia de a lua toate masurile necesare pentru prevenirea eroziunii, iar daca s-a produs deja atunci trebuie ntreprinse lucrri pentru a nltura orice sedimente depozitate. Chiar si simplele scurgeri de suprafaa fgaele - pot deveni foarte importante. De asemenea, chiar daca aceste scurgeri nu sunt cu particule de sol pot deveni duntoare, pot polua apa de suprafaa cu nutrieni si pesticide aflate n soluie sau ataate particulelor foarte fine. Scurgerile de la cresctoriile de animale pot avea efecte similare. Eroziunea prin apa Eroziunea prin apa duce n aceeai msura la pierderea solului de pe terenurile arabile situate pe panta, ca si de pe terenurile care sunt alternativ sub folosina la arabil si apoi cultivate cu plante perene daca sunt situate pe pante. Procesele erozionale se pot produce atunci cnd apa din precipitaii este mai mare dect cantitatea de apa pe care o poate absorbi solul. Evenimentele climatice care provoac scurgeri nu sunt att de rare pe ct se crede. Exista un risc semnificativ al proceselor erozionale de suprafa-ogae i rigole-care se produc pe terenurile susceptibile atunci cnd cad peste 15 mm precipitaii/zi sau peste 4mm/ora.Eroziunea moderata se produce pe solurile nisipoase, uor lutoase atunci cnd cad ploi puternice, pe terenuri n panta, cu infiltraie redusa. Eroziunea poate fi sub forma unor simple scurgeri (run-off) care conin particule fine de sol sau poate deveni mult mai serioasa prin formarea ogaelor si rigolelor (rills, gullies). n tara noastr procesul erozional s-a intensificat, cu precdere, din pcate n ultimii ani ca urmare, att a exploatrii neraionale a fondului forestier dar si a fondului funciar si a aplicrii unui sistem tehnologic total necoresunztor n special pe terenurile aparinnd gospodriilor mici si mijlocii. Eroziunea prin apa s-a intensificat mai ales datorita cultivrii prsitoarelor, urmelor ce rmn pe sol n urma efecturii diferitelor operaii din amonte n aval si invers, pregtirii unui pat germinativ fin si ndeprtrii gardurilor vii si altor bariere de protecie. nainte de efectuarea tuturor lucrrilor agricole, cu deosebire a arturii, ori rensmnrii pajitilor care sunt situate pe pante ori n zone de cmpie de revrsare a rurilor, trebuie avut n vedere posibilitatea producerii eroziunii. Punatul, chiar mai puin intensiv n astfel de zone nu face dect sa stimuleze intensificarea proceselor erozionale. Este duntor punatul pe digurile de protecie de pe lng ruri de ctre animale; distrugerea acestora este inevitabila si constituie o sursa importanta de cretere a cantitii de sedimente. Eroziunea prin apa poate apare n cmpurile cultivate n panta (preluata dup Codul de Bune Practici Agricole Protecia Solului, realizat de Marea Britanie).