UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR A BANATULUI

FACULTATEA DE MANAGEMENT AGRICOL

SPECIALIZAREA: INGINERIE I MANAGEMENT N ALIMENTAIE PUBLIC I AGROTURISM

Eseu:
MANAGEMENT FINANCIAR

Coordonator:

Student: anul III

Influenta mediului extern asupra intreprinderii

Raportarea eficient la mediu face necesar cercetarea componentelor sale, a relaiilor care se manifest ntre acestea si a impactului lor asupra pieei si, implicit, asupra activitii agenilor economici. Analiza structurii mediului extern al firmei se poate face pornindu-se de la mai multe criterii. Structura complex a mediului extern al firmei face ns necesar delimitarea acestuia n dou zone, respectiv micromediul si macromediul ntreprinderii. O asemenea delimitare are n vedere modul n care agenii mediului acioneaz asupra activitii ntreprinderii. Astfel: a. In desfsurarea activitii sale, ntreprinderea intr n relaii directe, impuse de necesitatea realizrii obiectului su de activitate, cu anumii ageni de mediu aflai n imediata sa apropiere. Asemenea factori formeaz micromediul ntreprinderii, putnd fi ncadrai n patru principale grupe: furnizori, clieni, concureni si organismele publice. Furnizorii de mijloace materiale, ce asigur ntreprinderii resursele necesare de materii prime, materiale, echipamente, masini si utilaje etc. In contactarea acestor ageni, ntreprinderile trebuie s dispun de informaii referitoare la dimensiunile si calitatea ofertei, preurile practicate, climatul intern al furnizorului, alte informaii privind factorii perturbatori ai unei bune aprovizionri. In aceast categorie se ncadreaz, de asemenea, prestatorii de servicii (reprezentai de ageni economici sau persoane fizice), din rndul crora se detaseaz intermediarii si, mai ales, prestatorii de servicii bancare si financiare, precum si furnizorii de resurse de munc, respectiv unitile de nvmnt, oficiile de distribuire a forei de munc, persoanele fizice aflate n cutarea unui loc de munc; Clienii, ce alctuiesc cercul firmelor, instituiilor sau persoanelor particulare crora le sunt adresate bunurile sau serviciile produse. Clienii reprezint cea mai important component a micromediului ntreprinderii si, n acest context, se bucur de cea mai mare atenie a acesteia. Sfera clienilor nu se limiteaz la cercul cumprtorilor direci ai produselor, respectiv al serviciilor firmei, ci include si consumatorii (utilizatorii) finali, efectivi sau poteniali; Concurenii, care formeaz o categorie aparte de ageni ai micromediului, nelipsii din cadrul mediului competitiv, specific, de altfel, economiei de pia. Spre deosebire de furnizorii si clienii firmei, acestia nu se afl n contract direct cu firma, dar i marcheaz puternic activitatea In cercul acestora sunt cuprinse att firmele cu acelasi profil, ct si celelalte, cu profiluri diferite, dar care vizeaz aceleasi nevoi de consum, prin intermediul unor produse (servicii) substituibile n consum; Organismele publice, ce constituie o component a micromediului, n msura n care pot influena atingerea obiectivelor ntreprinderii. Trebuie avute aici n vedere asociaiile profesionale, asociaiile consumatorilor, mediile de informare n mas, marele public, etc. Ele ntregesc micromediul extern al firmei, antrennd-o ntr-o reea de raporturi, de o mare diversitate. b. Cu ali ageni ai mediului, ntreprinderea intr n relaii mai ndeprtate, de o mai mic intensitate, influenele acestora fiind, de cele mai multe ori, indirecte. Acestia alctuiesc componentele macromediului ntreprinderii. Componentele macromediului ntreprinderii sunt de o mare diversitate. Cele mai importante se refer ns la: Mediul tehnologic, care este constituit din componente ce explic modul cum se obin produsele sau serviciile de care are nevoie societatea la un moment dat. Mediul tehnologic implic ntreprinderea, att ca beneficiar, ct si ca furnizor, n principal prin intermediul pieei. Este de remarcat faptul c mediul tehnologic reprezint, n condiiile actuale, una din cele mai dinamice componente ale macromediului firmei, cu implicaii asupra cvasitotalitii laturilor vieii societii;

 Mediul demografic, care are n vedere populaia aflat n zona de activitate a ntreprinderii, interesnd ntreprinderile cel puin ca surs de alimentare cu for de munc, dar si ca factori formativi ai cererii de mrfuri si, nu n ultimul rnd, constituind terenul finalizrii activitii economice. Analiza mediului demografic reprezint, de multe ori, punctul de pornire n evaluarea demersurilor cererii poteniale, a pieei ntreprinderii; Mediul economic, care reprezint componenta ce include practic activitatea tuturor firmelor. El este alctuit din ansamblul elementelor ce compun spaiul economic n care acioneaz ntreprinderea. Analizat n corelaie cu cel demografic, mediul economic ofer elementele necesare pentru evaluarea corect a potenialului de pia pe care poate conta ntreprinderea. El poate fi evaluat prin prisma unor indicatori macroeconomici, ce reflect gradul de dezvoltare economic a unei ri, a unei zone, a unui jude etc., structura pe ramuri a economiei, starea infrastructurii economice, nivelul tehnic de producie, al productivitii muncii. Mediul economic include, n acelasi timp, o serie de factori si grupuri de interese ce acioneaz n viaa economic a societii, aciunea lor regsindu-se n conjunctura economic si, n particular, n conjunctura pieei la care se raporteaz fiecare agent economic n part mediul cultural, care este format din elementele referitoare la sistemul de valori, obiceiuri, tradiii, norme de conveuire, etc. Pe baza unor asemenea componente, se formeaz comportamentul de cumprare si de consum, mediul cultural contribuind, n acelasi timp, la exprimarea exigenei unei anumite piee, condiionndu-se, n felul acesta, att politica de produs si modul de distribuie, ct si coninutul si forma comunicaiilor cu piaa. Elementele ce alctuiesc mediul cultural se cer a fi luate n considerare atunci cnd se stabilesc, n mod concret, produsele sau serviciile destinate clienilor poteniali, ca si formele de distribuie, modalitile de comunicare a firmei cu piaa, etc.; Mediul politic, care este rezultatul raporturilor dintre forele politice ale societii, al doctrinei politice dominante, a programelor de guvernare - toate acestea gsindusi reflectarea n gradul de implicare a statului n economie. Un asemenea mediu va condi iona orizonturile firmei, direcionnd interesul acesteia pentru anumite sectoare, piee sau produse; Mediul instituional si legislativ, care este reprezentat att de cadrul juridic, legislativ oficial de funcionare a mecanismului economic, n general, si a agenilor economici, n special, ct si de cel instituional, abilitat s asigure aplicarea legilor si celorlalte acte normative n domeniu; Mediul natural, care reprezint componenta cea mai stabil din cadrul macromediului ntreprinderii. El intr tot mai mult n consideraie n proiectarea si desfsurarea activitii economice, deoarece, n orice situaie, condiiile naturale - clim, relief, etc. - determin modul de localizare, de distribuie n spaiu a activitilor umane. Aceasta, cu att mai mult n condiiile reducerii resurselor de materii prime neregenerabile si accenturii gradului de poluare. O privire atent asupra elementelor mediului extern al ntreprinderii relev gradul ridicat de complexitate a acestora, toate componentele analizate condiionnd, mai mult sau mai puin, activitatea ntreprinderii. Si reciproca este adevrat, asa cum mai menionam, mediul fiind influenat de activitatea ntreprinderii. n continuare am analizat unul din componentele mediului economic, rata dobanzi la creditele pentru investiti, pe termen mediu si lung ntlnit la bncile de pe teritoriul Romniei ( n special la creditele pentru agricultur). Rata dobnzii practicat de bncile Romneti: CEC Bank va lansa, incepand din 26 februarie, un credit destinat cofinantarii proiectelor de investitii in agricultura, care nu beneficiaza de finantare din fonduri europene sau de la bugetul de stat, perioada maxima de rambursare fiind de 10 ani. Dobanda anuala este de 4,95% la creditele acordate in lei, fiind fixa pe intreaga perioada de creditare, a anuntat miercuri banca.

 Banca Transilvania: are o dobanda de 12% Alfa Bank are o dabnd de 11, 78 % ( ROBOR 1M+6%) Bank Leumi practica o dabanda de 10, 08% ( ROBOR 6M+3,95%) Intesa Sanpolo Bank practica o dobnd de 10,32% ( ROBOR 3M+4.5%) Marfin Bank practic o dobnd de 10,82 ( ROBOR 3M+5%) Raiffeisen Bank practic o dobnd la creditul pentru investiii variabila Dupa cum observm cea mai mica rata pentru agricultura a practica CEC BANK, urmata de BANK LEUMI, care practica o dobanda de 10,08%, Intesa Sanpolo Bank : 10,32% Marfin Bank 10,82%. Alpha Bank 11,78% si Banca Transilvania 12%.Aceste rate ale dobanzii variaza intre 10 12% Din punctul meu de vedere bancile practica dobanzi mari pentru creditatea agriculturi, iar agentilor economici le este destul de greu sa se dezvolte, n condiile n care nu se pune problema aurofinanrii deoarece rata srciei n Romnia este de 41,4%. n concluzie rata dobanzi este un factor cu actiune negativa asupra intreprinderilor.

Bibliografie: 1. Gh. M. Pistol Marketing, ediia a-V-a, Bucuresti, Editura fundaiei Romnia de Mine, 2007 2. http://www.ies.org.ro/info-stiri/vrs/IDstire/181/t/romania-cea-mai-mare-rata-asaraciei-si 3. http://www.bancatransilvania.ro/imm/credite_persoane_juridice.html