FLUIDE VASCOELASTICE

Fluidele care poseda atat proprietati vascoase cat si proprietati elastice se numesc fluide vascoelastice. Comportarea reologica a acestor fluide depinde nu numai de marimea solicitarii (, ) ci si de durata de solicitare, de istoria solicitarii. Majoritatea fluidelor isi modifica vascozitatea in timp pana la o anumita limita, corespunzatoare realizarii unei noi structuri a fluidului. Dupa un repaus indelungat, in fluid se reface structura initiala; efectul timpului este reversibil. Fluidele vascoelastice se impart in: -fluide tixotrope -fluide antitixotrope -fluide vascoelastice propriu-zise.

Fluidele tixotrope
La solicitarea constantelor vascozitatea aparenta a fluidelor tixotrope se micsoreaza functie de durata de actionare a tensiunii de forfecare; astfel la t0, vascozitatea variaza intre 1,0 si 2,0. Comportarea tixotropa se explica prin ruperea succesiva in timp a unor legaturi, fluidul tinzand catre un nou echilibru care depinde de valoarea tensiunii. Limita distructiei corespunzatoare unei noi stari de echilibru se poate stabili experimental cu ajutorul reogramei. In reograma din figura 2.10, curba ABC corespunde cresterii lui pana la o valoare M; daca imediat dupa atingerea lui M se construieste curba de revenire prin scaderea lui se obtine curba CDA. Mentinand un timp teoretic nelimitat fluidul de reopanta M, tensiunea de forfecare scade si mai mult, obtinand curba limita de intoarcere FA, corespunzatoare limitei distructiei structurii si stabilirii unui nou echilibru. Exemple de fluide tixotrope:

-unele vopseluri -cerneluri; -noroaie de foraj; -bentonita .

Efectul barus
Efectul weissenberg Efectul kaye

Fluide antitixotrope
Vascozitatea fluidelor antitixotrope, la o tensiune de forfecare constanta, creste cu durata solicitarii; la t0 vascozitatea variaza intre 1,0 si 2,0. Fenomenul de antitixotropie se observa numai la reopante mici, la reopante mari structura nu se mai reface. Comportarea antitixotropa se explica prin reorganizarea in structura mai rigida a fluidului cand este supus la o tensiune redusa de forfecare. Exemple de fluide antitixotrope: -suspensii diluate de oleat de amoniu; -suspensii de ghips; -sol de betonita. Tixotropia si antitixotropia pun in evidenta dependenta de timp a comportarii fluidelor reale. Fluidele nenewtoniene pseudoplastice, dilatante si cu prag de curgere (vascoelastice ) reprezinta modele ale unor fluide reale cu restructurare practic instantanee dupa deformare.

Fluide vascoelastice propriu-zise

Fluidele vascoelastice fluide a caror comportare este partial vascoasa si partial elastica disipeaza numai o parte din energia care li se furnizeaza (componenta vascoasa) , iar o parte (componenta elastica) o conserva si dupa indepartarea solicitarii, o recupereaza. Datorita proprietatilor elastice, in comportarea reologica a fluidelor vascoelastice apar fenomene speciale, manifestare a eforturilor unitare normale (tensiuni normale) .

Concluzii :
Cunoasterea comportarii reologice, exprimata prin reograme caracteristice fiecarui fluid, permite proiectarea tehnologica corecta a proceselor, utilajelor in care intervin fluide reale; in mod special, in proiectarea utilajelor pentru prelucrat mase plastice. Modificarea vascozitatii in timp este necesar sa fie cunoscuta cand fluidele strabat trasee lungi sau sint supuse timp indelungat amestecarii. Cunoscandu-se capacitatea fluidelor vascoelastice de a curge mai usor la cresterea solicitarii se realizeaza curgeri mai economice prin alunecarea fluidului fata de peretele solid; se poate mari debitul lichidului in curgere fortata prin tevi curbe prin adaugarea in lichid a unor substante care sa confere proprietati elastice.