,

O Hitler, cancelar ~i canducatar al Partidului Nazist, asista la un miting nazist, in 1934, desfa~uratintr-a atmasfera de na~ianalism fanatic ~i in stil militar tipic.
un

Promitiind

refacerea

Germaniei,

Adoif

Hitler

puterii

Partidul

Nazist

au

impus

~i

Adolf

Hitler

( 1889-1945),

adresandu-se

regim

dictatoriaL

Politica

membrilor insurec,iei infocata a auditorilor

de partid, la o aniversare a naziste din 1923. Ardoarea discursurilor sale le provoca frenezie ~i entuziasm.

indrazneata

~i

lipsita

scrupu1e

hti

Hitler

de

ciiteva

succese,

dar

impins

avut

~ o

Infrangerea .Razboi Mondial,

Germaniei In Primul ~ aliatii victorio~i au 8

sa accepte conditii umilitoare, pe care le-au redactat In detaliu la Versailles, In Franta. Germania a pierdut teritorii extinse, ii era r inte17.is sa se relnam1eze ~i i s-a impus sa ~plateasca sume enorme de bani pentru r presupusa vina a declafi.5arii razboiului. Germania in haos Aliatii au pretins Intotdeauna ca lupta lmpotriva Kaiserului ~i a sistemului imperial german ~i nu lmpotriva poporului german. Dar, de~i Kaiserul abdicase ~i Germania devenise a republica democratica, gem1anilor le erau impuse acelea~i condir;ii dure ~i razbunatoare. in consecint:l, noua republica ~i-a lnceput existenta cu

Din ce In ce mai multe grupuri de extrema dreapta operau In Bavaria, cu speranta de a dobandi putere sau de a-i obliga pe conservatori s;l decla~eze a revolta Impotriva republicii. O astfel de grupare era cea national socialista, sau Partidul Nazist In frunte cu Adolf Hider, viitorul dictator al Gern1aniei.
dezavantaje impartante. in primii ani dupa razboi, canditiile din Gem1ania erau haatice iar supravietuirea republicii nu era sigura. Dispute ~i lupte repetate au avut lac Intre camuni~ti ~i grupurile natianaliste de extrema dreapta. At:1t extrema st:1nga cat ~i extrema dreaptadareau sa impuna regimuri nedemacratice. Una din zanele In care disputa s-a dus cu mare Inve~unare a fast Bavaria, In sudul Gem1aniei. Cantralata pentru pur;in timp de camuni~ti, a fast apai preluata de canservatari, care functianau legal, 'insa erau astili republicii.

Europa

in

razboi

Partidul Nazist Hider era de fapt austriac ~i nu gennan. Fiul unui perceptor ,,~e~ inteligent dar indisciplinat, nedescurcandu-se la ~oala, e~uand In toate ambitiile sale artistice, traind de pe a zi pe alta In cartierele sarace ale Vienei. Dup~ ce s-a mutat In anul 1913 In capitala bavareza Munchen, s-a oferit voluntar In am1ata gem1aru1, cind a izbucnit Primul Razboi Mondial, pe care a servita cu devotament. Capitularea Gem1aniei a Insemnat a loviturn teribil~ pentru el dar s-a autoconvins repede c:l armata gennaru1 nu a fost ')~"7

HITLER~I NAZISMUL

O cama~ile brune (SA) pe strazile Berlinului. Lu3nd na~tere in octombrie 1923, ace~tia formau armata privata a Partidului Nazist.

O Somnambulii, de Otto Dix ilustreaza via1a la ora~ din Germania, spre sfar~itul anului 1920.

Wcinta, ci Wdata -"1:njunghiata pe la spate" de evrei, sociali5ti, comuni5ti, precum ~i de alte grupuri "sWine" , Re1:ntorcindu-se la Munchen, dupa razboi, Hitler s-a alaturat Partidului Muncitorilor Gennani, de extrerna dreapta. Abilitatile sale politice ~i talentul remarcabil de orator l-au facut 1:n curand conducatorul partidului (Fuhrer), pe care l-a transfonnat 1:ntr-o organizatie de tip fascist, preluiind multe idei de la liderul fascist italian, Benito Mussolini. Partidul sau a fost redenumit Partidul Muncitoresc National Socialist German. Au fost adoptate unele simboluri, cum ar fi zvastica. Mi$Carea nazista era intensificata cu ajutorul steagurilor, mar~urilor ~i paradelor cu torte aprinse. Partidul a fonnat o aripa militara, carna~ile brune SA, care operau 1:n calitate de annata privata, interven1;iile sale publice ~i tacticile violente la 1:ntiilnirile politice contribuind la crearea unei atrnosfere explozive, favorabile extremismului politic. Puterea Fuhrer-ului Sub conducerea lui Hider, nazismul a devenit o fol1:l importanta 1:n politica bavareza. Insa, ciind a venit vremea sa ac!;ioneze 1:nlpotriva republicii, partidul nu era 1:nca destul de putemic pentru a face singur acest lucru, fonniindu-se 1:n cele din urma o coali!;ie de grupuri de extrerna dreapta. Aceasta s-a 1:ntiimplat 1:n dezastruosul an 1923, ciind francezii au ocupat centrul industrial german, zona Ruhr, pentru neplata datoriilor, iar o infla!;ie rapida a mic~orat considerabil valoarea monedei germane, spulberiind majoritatea economiilor popula!;iei. Hider ~i alia!;ii sai au v rut sa profite de acest moment pentru a declall$a o revolta, Insa poli!;ia din Munchen a stat pe pozi!;ii $i a deschis focul, iar 1:ncercarea acestora a e~uat. Deoarece autorita!;ile bavareze aveau o anumita simpatie secreta fa1;a de parerile lui Hider, acesta a primit doar o sentin1;a u~oara, faciind o impresie foarte buna In timpul discursurilor sale 1:n salile de judecata; 1:nsa la eliberarea sa, 1:n noiembrie 1924, perspectivele pentru Partidul Nazist erau descurajante. Gennania ~i revenea de pe unna crizei, iar sf~itul anului 1924 s-a dovedit a fi o perioada

optimista in care Imprumuturile acordate de americani au incurajat prosperitatea Germaniei; vechiul antagonism dintre Franta ~i Germania parea ~a inceteze. Republica a fost acceptata, fiind improbabil ca oamenii sa voteze In favoarea unui program nationalist extrem, abandonand astfel ideile neob~nuite ale lui Hider. Aceste idei au fost elaborate in cartea lui Hider, Mein Kampf (Lupta mea), pe care a dictato secretarului sau Rudolf Hess, in timp ce se afla la inchisoare. Cum era de a~teptat, Hider voia sa distruga prevederile de la Versailles, sa-i zdrobeasca pe comuni~ti ~i pe social~ti ~i sa faca din Germania a tarn puternica. Acesta, insa, era doar preludiul unei viziuni sinistre mai largi, inspirata din politica rasista bizarn a lui Hider. El considera ca istoria reprezenta mai intai de toate o lupta pe viaJ;a ~i pe moarte intre rase, desfa~urata farn rnila sau sentimente ~i in care folosirea fortei ~i rninciuna sunt justificate. Germanii erau considerati neamul cel mai mare ~i mai pur -o~ ariana de varf, superioarn tuturor celorlalte. \rienii erau inconjurati de du~mani evreii, care doreau sa-i corupa ~i sa-i domine ~i nu I,..i asigurasern inca propria suveranitate asupra raselor "inferioare", cum ar fi slavii, care populau cea mai mare parte a Europei de Est. Prin urmare, evreii trebuiau elirninati, insa nu era Inca evident cum dorea Hider sa faca acest lucru. Filosofia lui Hitler Bazata pe fantezii, nu fapte, ~i pe glorificarea fortei, autoritate brutala ~i intoleran1;;l,fllosofla lui Hider era opusul a tot ce era civilizat ~i rational; iar unul dintre avantajele lui era faptul ca, chiar dupa ce a ajuns la putere, multi oameni refuzau s~ creada ca va lua in serios propriile idei. Majoritatea gennanilor care votasera in favoarea naz~tilor aveau motive simple -dorinta de a gasi un tap isp~itor pentru suferintele lor ~i atraqia faJ;ade un conduc~tor ~i un partid ce reprezentau a schimbare dinarnic~, in locul "afacerilor ob~nuite". Acest lucru a devenit important din anul 1930, cand "afacerile ob~nuite" sau prnbu~it, iar lumea a fast zguduita de Marea Criza, deosebit de grava in Germania, unde

~ ~

"' -'ii >

O Propaganda era foarte des folosita in timpul lui Hitler. jar posterele reprezentau instrumente eficiente de convingere. Aceste postere naziste din 1930 indeamna oamenii sa boicoteze magazinele evreilor . imprumuturile americane care aduseseri[ prosperitate au fost cerute 1napoi ~ peste ()asemilioane de oarneni ~i-au pierdut locurile de munca. Pe masuri[ ce numarul ~omerilor cre~tea, la fel se lntampla ~i cu numarul de voturi In favoa-

258

O Incendierea Reichstag-ului, in februarie 1933, i-a oferit lui Hitler pretextul de a-i ataca pe comuni~ti ~i de a suspend a libert31ile garantate de constitu1ia republicii.

O Pre~edintele Hindenburg. generalul cel mai competent al Germaniei in Primul Razboi Mondial. il nume~te pe Hitler cancelar al Reich-ului. in 30 ianuarie. 1933. ~ ~ ~ Incendlere de cartl' In Berlin, efectuata de or~

atotputemic al acestuia. Cand SA-ul parea sa scape de sub control, acesta a fost zdrobit 1n "Noaptea Cutitelor Lungi", lasand puterea 1n mainile poli1;iei politice 1n unifonne negre (SS). Adversarii politici erau aduna1;i 1n lagare de
concen .. tra re, evrell .. erau persecu ta t' ,1 ~1 , pnva.. .t; d e

~ .s

gamza,lIle

e s, In ca

de

I .. fi -. ru unel purl Icarl

tlneret ale

Partldulul

I I cu tura e.
Nazlst

L .b

~I

I e a ea

rt t

Goeb-

maJon tat ea dr ep tu nor. 'I Revigorarea C u toate acestea,

~ cuvantului "' Reich.

a fost complet

suspendata

in al Treilea

H1 ' d er

economiei se b ucura d e spnJm ..., m

O Poster de propaganda din 1930. reprezentand triumful nazi~tilor asupra finan,elor interna'ionale. care la lupta: flind hotarat s~ nu repete gre~elile pe care le facuse 1n anul 1923, inten1;iona sa dobandeasca putere In mod legal ~i sa se foloseasca apoi de aceasta pentru a declan~a o revolu1;ie, Ocazia i s-a ivit cand cei doi condualtori conseIVatori ce controlau guvemul german au intrat 1n conflict. Unul dintre ace~tia, Franz von Papen, s-a oferit sa fonneze o coali1;ie cu nazi~tii, crezand ca ace~tia-l!!!t fi "Imblanzi1;i". Astfel, 1n ianuarie ~933, Hi~e: a~venit caI?celar (p?m-ministru), msa nazl~tilor h s-au ofent doar cateva posturi 1n guvem. Cu toate acestea, conseIVatorii au ajuns la concluzia ca subestimasera metodele bruta1e ~i dure prin care nazi~tii manevrau puterea statului ~i poli1;ia Impotriva rivalilor lor; de exemplu, incendierea Reichstagului a fost folosita drept pretext pentru a ataca numerosul Partid Communist Gennan. Apoi, o 1ntelegere cu Partidul de Centru Catolic a conferit nazi~tilor suficiente voturi pentru aprobarea unui Act de imputemicire, prin care Hider avea sa detina puteri dictatoriale timp de patru ani.

( ~itltr-5eroegung

~rea Partidului Nazist. pana In 1932, a devenit cel i mare partid independent din Reichstag parlamentul german), Insa era Inal departe de a ob1;ine majoritatea voturilor ~i de a forma un ,guvem. Exista tot timpul pericolul ca sprijinullui ~ Hitler va disparea daca se 1mbunatateau conditiile economice, iar In noiembrie 1932 voturile In favoarea nazi~tilor au Inceput sa carla. Hider a respins ideea de a Incerca o ridi-

Ridicarea celui de-al Treilea Reich Confonn planurilor sale, Hider putea acum sa se foloseasca de puterile pe care le dobandise 1n mod legal pentru a crea o noua Germanie, Al Treilea Reich. Toate partidele politic~,cu exceptia Partidului Nazist, au fost dizolvate, la fel s-a 1ntamplat cu sindicatele, publica1;iile anti-naziste ~i cu alte elemente de opozi1;ie. Nazismul a devenit doc1rina oficiala a celui de-al Treilea Reich, iar Hider era glorificat 1n calitate de Fuhrer

Germania, mai ales datorita faptului al un program de re1narmare ~i construirea de strazi au oferit noi locuri de munca, revigorand economia: muncitorii germani ~i-au pierdut o mare parte din drepturi, dar macar aveau de lucru. Propaganda nazista afi~a imaginea unui popor care urma o anumita direqie, iar succesele lui Hider 1n ceea ce privea politica extema au dus la cre~terea prestigiului ~i a popularita1;ii acestuia, Prin re1narmare ~i introducerea recrutarii, Hider a 1ncalcat fati$ re!,tric1;iile impuse de Tratatul de la Versailles. Apoi, 1n 1936, a trimis trupe. 1n Rhinela~? ~cesta ~ra terit<:riu g~rman, dar ~1 zona demilltanzata -m care, mcepand cu anul 1914, Gennania nu a mai avut voie sa plaseze fol1e militare. Re1narmarea Germaniei se afla doar 1n priri1ele etape ~i, daca Franta ar fi atacat, Gennania ar fi ,fost nevoita sa accepte o retragere umilitoare. Insa acest lucru nu s-a 1ntamplat. Stratagema lui Hider funqionase, iar succesele pe care le-a avut l-au convins al puterile occidentale erau "delasatoare", slabe, fiindu-le teama sa poarte un nou razboi. Marea Britanie ~i Franta nu doreau izbucnirea unui razboi pe plan european, fiind convinse ca Gennania a fost tratata prea dur 1n Tratatul de la Versailles. Astfel, 1n 1938, devenind din ce 1n ce mai putemic, Hider a anexat Austria, ~i a cultivat apoi cu abilitate nemul1;umirile din randul minorita1;ii gennane din zona Sudeta 1n Ceho-, slovacia. Amenin1;ari1e lui Hider au adus Europa 1n prag de razboi 1nsa, din nou, Franta ~i Anglia s-au dovedit mai 1ngaduitoare, iar la negocierile duse la Munchen, o zona substan1;iala a Cehoslovaciei a fost cedata Germaniei. pana acum, ca~tigurile lui Hider pareau justificate, de vreme ce teritoriile anexate erau popu-

259

HITLER

$1 NAZISMUL

late de germani, care pur ~i simplu "se 1ntorceau la Reich". insa 1n martie 1939 Hider a constcins Cehoslovacia -o tara non-germana -sa accepte un "protectorat" gennan. Acest lucru a 1ntarit atitudinea puterilor vestice, iar 1n momentul 1n care Hider a 1nceput o noua campanie diplomatica, bazata pe revendicarile minoritatii ger mane din Polonia, Marea Britanie ~i Franta l-au avertizat pe acesta ca 1n cazul1n care Polonia va fi atacata, ele vor lupta de partea ei. Pe masura ce tensiunea cre~tea, Hider a reu~it sa-i manipuleze pe rivalii sai, prin 1ncheierea unui pact de neagresiune cu Uniunea Sovietica, 1n ciuda urii pe care o nutrea fata de acest stat comunist, 1n majoritate slav. Eliberat de riscul unei posibile aliante 1ntre puterile vestice ~i Uniunea Sovietica, Hider a ordonat atacarea Poloniei la 1 septembrie 1939, 1n cazul1n care polonezii refuza sa faca compromisuri. in urma invadarii Poloniei de catre Hider, Marea Britanie ~i Franta sau tinut de cuvant ~i au declarat razboi Germaniei. O Neville Chamberlain la Munchen, in 1938, unde, printr-un acord semnat de Germania, Marea Britanie, Italia ~i Fran,a, Hitler a reu~it sa faca acceptata impart,irea Cehoslovaciei.

O Berlin, noiembrie 1938. Magazine ale evreilor distruse in cadrul ac1iunilor antievreie~ti, numeroase in Germania.

x, ""f '.

.O Obscenita~i anti-evreie~ti pe fa~ada unui magazin din Viena. Proprietarul risca sa fie dus in lagar, daca le ~tergea. 260

~ ., O c 0 '3 I

Istoria universal~ 82 -MAREA

CRIzA

Istoria universal~ 83 -~UL

FASCIST