SISTEMUL LOGISTIC DE TRANSPORT FEROVIAR

Student: Avram Constantin 471 FR

TRANSPORTURILE FEROVIARE Alegerea modului de transport este o parte fundamental a managementului distributiei si trebuie analizat cu atentie, datorit impactului su asupra eficientei operationale a firmei. Esecul n identificarea celui mai potrivit mod de transport poate produce costuri mai mari dect cele necesare si poate determina un nivel redus de servire a clientului potential. Decizia de alegere a modului de transport este extrem de complex, datorit numrului mare de optiuni disponibile si datorit diverselor metode de examinare si evaluare posibile. TRANSPORTURILE FEROVIARE Transportul feroviar are un rol important la ridicarea nivelului si standardelor de dezvoltare a societtii, iar calea ferat a fost si este generatoare de progres si civilizatie. Conform reglementrilor interne actuale, prin transport pe cile ferate romne se ntelege orice deplasare de persoane si bunuri realizat cu vehicule feroviare de ctre operatori de transport pe infrastructura feroviar. n afar de transportul feroviar propriu-zis, serviciile adiacente sau conexe acestuia sunt considerate operatiuni de transport feroviar. Transportul feroviar cuprinde un complex de procese de munc, bine organizate si coordonate, care se desfsoar n mod continuu n timp si spatiu, avnd ca scop efectuarea transporturilor de mrfuri si cltori rapid, confortabil, ieftin, la timp si n conditii de deplin sigurant. Activitatea transportului feroviar se caracterizeaz prin cantitatea de tone si numrul de cltori transportati, precum si prin parcursul mrfurilor si parcursul cltorilor, exprimat prin numr de tone/kilometri, respectiv cltori/kilometri. Realizarea productiei feroviare se obtine cu ajutorul circulatiei trenurilor, un tren fiind un grup de vehicule (n general vagoane) aranjate ntr-un anumit fel, legate ntre ele, semnalizate si puse n miscare de una sau mai multe locomotive. Transportul feroviar cuprinde urmtoarele feluri de transporturi: 1) transportul de cltori, efectuat cu trenuri care circula dup un program bine stabilit; 2) transportul de bagaje, care cuprinde transportul obiectelor cltorilor (expedierea bagajelor se face pe baza unui document denumit recipis de bagaje), iar transportul lor se efectueaz cu vagonul de manipulare al trenului de cltori; 3) transportul de mesagerii, care cuprinde transportul de mrfuri perisabile, n special alimente, care se expediaz sub forma de ambalaje cu volum mic, limitate ca greutate si care trebuie transportate n timp ct mai scurt; 4) transportul de mrfuri, expediate pe baza documentului de transport numit scrisoare de trsur feroviar. Aceste transporturi pot fi: a) de coletrie, care sunt expeditii mai mici ca masa pentru care nu se necesit un vagon ntreg; b) n vagoane complete, sunt expeditii la care vagonul este pus la dispozitia beneficiarului, fiind utilizat n ntregime; 4.1. Logistica transporturilor feroviare Elementele de baz ale transportului feroviar sunt: 1) infrastructura cilor ferate; 2) suprastructura cilor ferate.

A. Infrastructura transportului feroviar Constituie proprietatea public de stat, fiind format din ansamblul elementelor necesare circulatiei materialului rulant n scopul efecturii serviciului public de transport feroviar, n conditii de sigurant, potrivit tehnologiilor si reglementrilor specifice transportului feroviar. Elementele ansamblului care formeaz infrastructura sunt: a) liniile ferate deschise circulatiei publice, terenul aferent pe care acestea sunt efectiv constituite si terenurile situate de o parte si de alta a axei ci ferate, necesare exploatrii, n limitele concrete stabilite prin standardele de stat si prin hotrri ale Guvernului, pe baza propunerilor S.N.C.F.R., nsusite de Ministerul Transporturilor. b) lucrrile de art (poduri, tunele, viaducte etc.) aferente liniilor ferate deschise circulatiei publice; c) lucrrile geotehnice de protectie si de consolidare, plantatiile de protectie a liniilor ferate si terenurile pe care acestea sunt amplasate; d) instalatiile de sigurant si de conducere operativ a circulatiei feroviare; e) triajele de retea ale cii ferate si terenurile aferente acestora; f) instalatiile de electrificare; g) instalatiile de telecomunicatii care asigur transmiterea informatiei pentru siguranta si conducerea operativ a circulatiei; h) cldirile care contin numai instalatii de centralizare, electrificare si telecomunicatii feroviare, inclusiv constructiile de orice fel afectate lor si terenurile aferente; i) dotrile care sunt utilizate pentru ntretinerea, repararea si modernizarea infrastructurii. Nu fac parte din infrastructura transporturilor feroviare: a) instalatiile de siguranta circulatiei, control al vitezei, schimb de date cale-tren si de telecomunicatii, aflate pe materialul rulant; b) constructiile de orice fel, terenurile si liniile ferate utilizate pentru activitatea tehnologic de transport feroviar; c) instalatiile, echipamentele si terminalele de telecomunicatii si prelucrare electronic a datelor care sunt utilizate numai pentru exploatarea comercial a serviciilor de transport public pe cile ferate. 1) Calea ferat Calea ferat reprezint o cale de comunicatie destinat circulatiei vehiculelor prin rulare pe sine; ea este format din: a) infrastructur b) suprastructur. a) Infrastructura const din: - terasamente care pot fi executate n umplutur (rambleu) sau n sptur (debleu) si cuprind platforma de pmnt, taluzele si sistemul de scurgere a apei; - lucrrile de art - asigur continuitatea infrastructurii prin poduri si viaducte care sustin calea deasupra obstacolelor (vi, ruri, sosele) si prin tunele care strbat obstacolele (munti, dealuri);

b) Suprastructura serveste drept baz pentru circulatia materialului rulant, preia sarcinile provenite de la acesta si le transmite infrastructurii, care la rndul ei le transmite terenului. Ea este alctuit din: - patul de pietris si stratul de presiune de sub travers (are rolul de a distribui n mod uniform, pe platforma terasamentului, sarcinile pe care traversa le primeste de la materialul rulant prin intermediul sinelor si al plcilor de suport) si balastul din jurul traverselor (are scopul de a asigura traversele, respectiv sinele n pozitia proiectat); - traversele: au scopul s preia presiunea de la sine si s o transmit pe o suprafat mai mare patului de pietris si s mpiedice deplasarea sinelor, s mentin ecartamentul constant (distanta dintre fetele interioare ale ciupercii sinelor, msurat la 14 mm sub suprafata de rulare); - sina este partea cea mai important a unei ci ferate, ea venind n contact direct cu rotile, asigur ghidarea acestora si sustine materialul rulant. Sinele sunt din otel special si trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii mai importante: rezistent suficient fat de fortele statice si dinamice care intervin si fat de uzur; rulare corect si conducere sigur a perechilor de roti; suprafat de rulare neted, pentru a opune o rezistent de rulare mic si n acelasi timp zgrunturoas pentru a asigura o fort de aderent corespunztoare. n proiectia de plan orizontal, adic n asa-numitul plan de situatie, calea, reprezentat prin axa sa, apare compus din portiuni de trepte si arce de cerc dintre acestea. Se spune c linia ferat este n aliniament cnd traseul este ales dup o linie dreapt si n curb cnd traseul este construit dup un arc de cerc. Totalitatea aliniamentelor si a curbelor unei ci ferate poart denumirea de traseu. Portiunile drepte si arcele de cerc sunt racordate printr-o curb de tranzitie cu raz variabil. Profilul transversal al cii ferate cuprinde elementele necesare constructiei infrastructurii si indic unele elemente ale suprastructurii cii. Pentru caracterizarea cii din punct de vedere al tractiunii, este important profilul n lung, adic proiectia axului traseului n sensul de mers, pe un plan vertical. Profilul n lung este alctuit din portiuni de linie n urcare denumite rampe si din portiuni de linie n coborre denumite pante. Rampele si pantele se numesc cu un cuvnt declivitti si se exprim n metri pe kilometru. Declivittile ntre ele sau declivittile si palierele, sunt racordate prin suprafete cilindrice de raze foarte mari, astfel ca nivelul cii sau asa numit nivelat cii s apar ca o linie continu fr schimbri bruste de declivitate. Calea este prevzut cu instalatii de ramificatie, de ncrucisri, de jonctiuni, cu indicatoare de cale si de semnalizare. Liniile ferate se pot clasifica din mai multe puncte de vedere, si anume: a) Dup importanta economic: - linii principale, care leag capitalele cu centrele industriale si urbanistice ale trii, linii pe care intensitatea circulatiei are o valoare mrit; - linii magistrale, care au un pronuntat caracter de linie principal, legnd capitala trii cu orasele mari de frontier sau portuare, linii pe care circulatia se face cu trenuri de cltori sau de marf directe de la un capt la altul al traseului;

- linii secundare, care leag diferite regiuni ale trii cu liniile principale, avnd intensitatea circulatiei relativ mic; - linii de interes local, care se construiesc de obicei de unitti economice si industriale pentru deservirea intereselor locale. b) Dup mrimea ecartamentului, se deosebesc; - linii cu ecartament normal de 1435 mm, care sunt cele mai rspndite pe glob; - linii cu ecartament larg, mai mare de 1435 mm; - linii ferate nguste cu un ecartament mai mic de 1435 mm, cum sunt de exemplu, liniile cu caracter industrial si forestier care au un ecartament de 1000 mm, 760 mm si 600 mm. c) Dup numrul de linii dintre dou statii, se deosebesc: - linie simpl, cu circulatie specializat n ambele sensuri; - linie dubl, cu circulatie pe fiecare linie dintr-un anumit sens; - linie multipl, cu circulatia specializat pe sensuri de circulatie; d) Dup relieful terenului, se deosebesc: - linii de ses, cu o declivitate maxim de 5 ; - linii de deal, cu o declivitate de 5 10 ; - linii de munte, cu o declivitate de 10 20 ; - linii alpine, cu o declivitate de 30 40 care n general au un scop turistic. e) Dup felul traficului, se deosebesc: - linii pentru traficul de mrfuri; - linii pentru traficul de cltori; - linii pentru trafic mixt (cltori si marfa) cum sunt de exemplu liniile ferate din Romania. f) Dup felul tractiunii: - linii ferate deservite de locomotive diesel; - linii ferate deservite de locomotive electrice. g) Dup felul de transmitere a fortei de tractiune: - linii ferate cu aderent, la care naintarea trenului se realizeaz prin simpla rostogolire a rotilor locomotivei pe sine; - linii ferate cu cremalier, la care locomotiva dispune de o roat dintat ce se angreneaz cu o sin dintat special asezat ntre cele dou sine 2) Instalatii de electrificare n tractiunea electric se utilizeaz urmtoarele sisteme (mentionate n ordinea cronologic a aparitiei lor): sistemul trifazat, cu frecventa 25 Hz si tensiunea 1,5; 3; 6 kw; sistemul curentului continuu cu tensiunea de 1,5 si 3 kw; sistemul curentului monofazat cu frecvent joas de 16 Hz si tensiune 15 kw; sistemul curentului monofazat cu frecvent industrial de 50 Hz si tensiunea de 25 kw. n Romania se utilizeaz sistemul monofazat 50 Hz, 25 kw si locomotive monofazate echipate cu redresoare cu diode de siliciu si motoare electrice de tractiune de curent ondulat (continuu).

3) Instalatii de semnalizare, centralizare, blocare Circulatia trenurilor pe cile ferate se execut conform graficelor de circulatie, respectndu-se anumite reguli prevzute n instructiuni speciale. Ea trebuie s se efectueze fr pericol de accidente, n deplin sigurant. Pentru realizarea circulatiei trenurilor n deplin sigurant se folosesc instalatii de semnalizare, centralizare si blocare denumite prescurtat n limbajul feroviar S.C.B. 4) Puncte de sectionare a cii ferate Pentru realizarea procesului de transport, liniile de cale ferat se mpart cu ajutorul punctelor de sectionare n portiuni de linie, numite distante de circulatie sau sectoare. Punctele de sectionare, n functie de activitatea si dezvoltarea lor, se clasific n: statii, halte de miscare, posturi de manevr n linie curent; posturile blocului de linie semiautomat; semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat. B) Suprastructura transportului feroviar Multitudinea vehiculelor care circul pe calea ferat pentru transportul mrfurilor, cltorilor sau n alte scopuri, formeaz materialul rulant al cilor ferate. Pentru caracterizarea efectivului, a capacittii, a strii si utilizrii materialului rulant, se folosesc urmtorii indicatori: a) parcul inventar - cuprinde totalitatea vehiculelor nscrise n inventarul unei unitti de transport, respectiv a unei regionale de cale ferat sau depou. b) parcul efectiv - cuprinde totalitatea vehiculelor aflate pe raza de activitate a unittii de transport la un moment dat si poate fi mai mic sau mai mare dect parcul inventar, prin vehiculele detasate sau primite de la alt unitate de transport (pe ntreaga retea de cale ferat parcul efectiv nu difer de parcul inventar). c) parcul activ - cuprinde toate vehiculele n stare bun de functionare care particip la efectuarea transporturilor. d) parcul utilizabil (bun) cuprinde vehiculele n stare tehnic bun de functionare, indiferent unde se gsesc, care pot fi folosite n orice moment pentru efectuarea transporturilor. e) parcul inactiv (imobilizat) - cuprinde vehiculele care nu iau parte la efectuarea transporturilor, gsindu-se n reparatie, rezerv, conservare, defecte sau folosite n alte scopuri. Materialul rulant feroviar se mparte n vehicule de tractiune si vehicule de transport propriu-zis. 1) Vehicule de tractiune Vehiculele de tractiune cuprind: locomotive cu abur, locomotive Diesel, locomotive electrice; automotoare si vehicule speciale cu propulsie ce execut lucrri auxiliare sau accesorii procesului de transport (pluguri de zpad, trenurimacarale, autodrezine, auto de linie etc.). 2) Vehicule de transport Vagonul de cale ferat este un vehicul feroviar fr autopropulsie care se deplaseaz tractat de o locomotiv, de un automotor sau de alt vehicul feroviar cu autopropulsie.

Vagonul de cltori este destinat transportului de cltori sau deservirii lor n timpul cltoriei si poate fi cu schelet metalic sau lemn, mbrcat cu tabl. n prezent, se construiesc numai vagoane cu schelet metalic, n general de tip autoportant, avnd sasiul solidarizat cu cutia, peretii si acoperisul participnd la rezistenta ansamblului.Vagonul de marf este destinat pentru transportul de marf si intr n compunerea unui tren de marf. 4.2. Derularea activittii n transportul feroviar Romnia, prin asezarea sa geografic, reprezint o zon de intersectie a magistralelor internationale de transport pe calea ferat, care leag att Nordul de Sudul Europei, ct si Vestul de Estul acesteia. Avnd n vedere preocuprile companiei pentru integrare n sistemul european de transport feroviar, la nivelul standardelor de calitate cerute, programele proprii de modernizare sunt corelate cu obiectivele strategice ale UIC si cu termenele propuse pentru realizarea acestora. Transporturile feroviare internationale sunt reglementate prin conventii care cuprind reguli generale aplicabile contractului de transport si cooperrii ntre cile ferate participante la transport. A. Transportul de mrfuri Conventiile internationale prevd obligatia cii ferate de a transporta mrfurile ncredintate la transport dac: - transportul este posibil cu mijloace de transport normale de care dispune calea ferat; - transportul nu este mpiedicat de mprejurri pe care calea ferat nu le poate evita si a cror nlturare nu depinde de ea. Prevd de asemenea: - eliberarea temporar a cii ferate de obligatia de a transporta n cazul cnd autoritatea competent hotrste suspendarea temporar, total sau partial a traficului - cu obligatia cii ferate care a introdus asemenea restrictii s avizeze telegrafic despre aceasta cile ferate interesate, participante la conventie; - calea ferat nu este obligat s primeasc dect expeditiile al crui transport poate fi efectuat fr ntrziere; - calea ferat nu este obligat s primeasc mrfuri a cror ncrcare, transbordare, descrcare, pretind folosirea unor mijloace speciale, dect n cazul cnd statiile unde se fac aceste operatii dispun de asemenea mijloace; - cile ferate pot decide, de comun acord si sub rezerva ncuviintrii guvernelor lor, s limiteze transportul mrfurilor, n anumite relatii, la puncte de frontier si tri de tranzit determinate. C.I.M. prevede s sunt excluse de la transport: - obiectele al cror transport este rezervat administratiei postelor (monopolului postal); - proiectilele explozibile si munitiile (afar de cele pentru vntoare si sport); - materiile explozibile, materii care se autoaprind, materii radioactive. Sunt admise la transport n anumite conditii: - vehiculele de cale ferat care circul pe roti proprii; - animale vii; - mrfuri foarte grele cu gabarit depsit; - transporturi funerare.

Pentru aceste transporturi trebuie ndeplinite o serie de conditii speciale. De exemplu, pentru mrfurile agabaritice, pentru animale vii, pentru material rulant, este obligatorie prezenta unui nsotitor care s ung pe parcurs materialul rulant, s hrneasc si adape animalele (pentru acestea predtorul trebuie s respecte prescriptiile sanitar veterinare ale trii de predare, de destinatie si ale trii de tranzit). n traficul international de mrfuri, contractul de transport mbrac forma scrisorii de trsur internationale. El se consider ncheiat din momentul n care calea ferat de preluare a primit marfa pentru transport, nsotit de scrisoarea de trstur pe care a aplicat stampila sa; data stampilei aplicat este considerat dat a expedierii mrfii. Contractul de transport ncheiat ntre calea ferat de predare si expeditor are n virtutea conventiilor internationale, un caracter international unic. El angajeaz rspunderea cii ferate de predare dar si a celorlalte ci ferate care particip la derularea transportului. Expeditorul se oblig s respecte toate obligatiile ce-i revin n legtur cu predarea mrfii si cu plata taxelor de transport. Scrisorile de trsur sunt n dou variante: a) pentru transportul mrfurilor cu mic vitez; b) pentru transportul mrfurilor cu mare vitez (acestea sunt barate n cadrul C.I.M. cu 2 benzi rosii). Aceste scrisori de trsur trebuie tiprite n dou sau eventual trei limbii strine, din care una trebuie s fie limba francez, german sau italian. Scrisorile de tip C.I.M. sunt nsotite si de un buletin de francare n care cile ferate care particip la transport nscriu taxele de transport si accesorii care li se cuvin (n valuta trii respective). Datele nscrise n contract sunt obligatorii si se ntlnesc n orice scrisoare de trsur international. B. Transportul de cltori Transportul feroviar al cltorilor se poate realiza cu dou tipuri de trenuri - de mers regulat sau speciale. Trenurile regulate sunt destinate satisfacerii turistice si transportului cltorilor ce nu intr n categoria turistilor (cei care se deplaseaz n scopuri lucrative). Ele se caracterizeaz prin faptul c circul, cu putine exceptii, de-a lungul ntregului an, dup un orar fix. Pentru trenurile internationale alctuirea garniturilor, repartizarea locurilor si programelor de mers se stabilesc anual n cadrul conferintelor internationale, pe baza prevederilor de trafic, care includ si propunerile organizatiilor de turism. Trenurile speciale sunt puse n circulatie n perioadele de sejur turistic, att de cile ferate interne ct si de cele ale unor tri emittoare de turisti. Ele circul dup un program special, transportul fcndu-se n lant pe toat durata sejurului, ocuparea fiind asigurat integral de grupuri de turisti. Serviciile oferite de calea ferat pot fi: - servicii feroviare propriu-zise - se refer numai la transportul persoanelor cu mijloacele cilor ferate; - servicii auxiliare - au n vedere crearea unor conditii favorabile de transport (vagoane paturi, vagoane cusete, vagoane restaurant, vagoane salon, vagoane cu sli de cinematograf, vagoane de bagaje etc.).

Cele mai frecvente aranjamente turistice sunt: 1) Rail Inclusive Tour (R.I.T.) - presupune comercializarea unui pachet de servicii turistice pentru grupuri organizate, la un pret global, folosind ca mijloc de transport trenul. Ele pot fi de clasa I-a si a II-a cu mai multe variante de cltorie: a) dus-ntors pe un anumit traseu, circuit; b) curse speciale ntr-o singur direcTie; c) curse combinate cu autocarul. 2) Rail Inclusiv Tour I (R.I.T. I) este folosit de turistii individuali si presupune o reducere a tarifului feroviar cu 20% fr a fi limitat volumul minim al traficului. 3) Rail Inclusiv Tour IG (R.I.T. IG) este utilizat tot pentru cltorii individuali sau n grupuri mici si presupune reducerea tarifului pn la 40%. n contractul ncheiat ntre parteneri se prevede un volum minim de trafic. 4) Rail Inclusiv Tour G'P folosit de grupuri de turisti care sunt programati pe subperioade de timp, prevzndu-se pentru fiecare un anumit minim de trafic. Reducerea tarifului este de pn la 45%. Indiferent de tipul de aranjament R.I.T., conditiile de vnzare sunt: a) Vnzarea R.I.T. se face numai prin agentiile de voiaj care capt acest drept de comercializare n urma ncheierii unui acord-contract cu administratia cilor ferate din tara lor de resedint; b) Agentia de voiaj trebuie s lanseze si s fac publicitate pentru un aranjament R.I.T. ce nu poate depsi 12 luni si pentru care precizeaz tipurile de prestatii turistice si datele programate; c) Pretul minim de vnzare al aranjamentului trebuie s depseasc cu minim 10% pretul transportului pe ruta respectiv, pentru cltori izolati; d) Tariful transportului nu poate fi publicat separat, ci numai inclus n pretul I.T. (inclusiv tour) al aranjamentului; e) Publicitatea realizat (pliante, brosuri) de ctre agentul de voiaj trebuie s ndeplineasc anumite conditii privind continutul (s cuprind: durata cltoriei, tipul de cazare folosit, clasa cltoriei, tipurile de prestatii, pretul de vnzare). 5) Inter Rail reprezint un aranjament de transport feroviar ce se organizeaz pentru posesorii de legitimatii cu acelasi nume si implic acordarea unei reduceri tarifare de 50% la vagoane de clasa a II-a pe tot parcursul tarifar al trilor care au aderat la acest sistem. Sistemul se adreseaz tinerilor sub 21 de ani si este girat de cile ferate franceze. 6) Eurail (Tariff; Group; pass) se adreseaz turistilor din trile extraeuropene care pot achizitiona bilete cu acelasi nume de la reprezentantii unor administratii ale cilor ferate europene sau agentii de voiaj acreditate n America de Nord si Sud, Africa, Japonia, Australia, pentru destinatii europene. n contextul celor prezentate putem spune c trenul rmne unul din mijloacele preferate att de grupurile organizate ct si de turistii individuali, pe cont propriu. Evident, din punctul de vedere al furnizorului de servicii, apar mai avantajoase cltoriile prin intermediul grupurilor, care asigur coeficienti superiori de utilizare a capacittilor, cheltuieli proportional mai reduse si diminueaz incertitudinile n previziunile de trafic. Aceasta explic actiunile care ncurajeaz transporturile n grup si reducerile acordate acestora.