Sunteți pe pagina 1din 10

Constructia incintei acustice VOIGT Tapered Pipe (partea I)

ing. Aurelian Mateescu prof. Gheorghe Alexandrescu Motto: Nu-mi dati sfaturi. Pot sa gresesc si singur! Pitigrilli A. Introducere. Aceasta parte va incerca sa lamureasca de ce s-a optat pentru constructia acestui tip de incinta. In aproape patru decenii de lucru in domeniul electronicii si constructiilor dedicate reproducerii de calitate a muzicii, am urmarit cateva principii: obtinerea de rezultate de calitate cu cheltuieli minime; utilizarea de componente si materiale accesibile, pentru reproduse de un numar mare de constructori amatori; utilizarea unei aparaturi de masura si control accesibile.

putea

fi

Am sperat ca dupa 1989, accesul la componente si materiale de buna calitate sa fie cu totul altul fata de ce a oferit comertul socialist. Din pacate acest deziderat s-a realizat numai in parte. Procurarea unui difuzor de calitate ramane inca o mare problema, desi piata este inundata de astfel de produse. Argumentarea acestei afirmatii este foarte simpla: difuzoarele au fost importate pe criteriul "pret minim" (profit maxim); cu una-doua exceptii, nici un importator nu livreaza odata cu produsul si parametrii necesari pentru proiectarea si constructia unei incinte acustice pentru auditii de calitate ( ne referim la parametrii ThieleSmall, nu la puterea si impedanta notate pe unele etichete de produs! ); cu mici exceptii, wooferele sunt de tipul CAR AUDIO, pentru montare pe masini si nu se preteaza la confectionarea de incinte acustice "de casa"; tweeterele si difuzoarele de medie sunt de calitate indoielnica si cu performante acustice slabe; utilizarea difuzoarelor de uz profesional, importate de firme serioase, (care pot furniza toate informatiile necesare pentru proiectare), este prohibitiva din cauza pretului ridicat, iar tweeterele pentru echipamente de scena nu sunt adecvate incintelor domestice. In plus, nu toate se preteaza la incinte de casa.

Daca mai avem in vedere faptul ca un audiofil trebuie sa faca o investitie de minimum 20-30 de milioane lei pentru achizitionarea unei perechi de incinte decente, fara pretentii de high-end hi-fi, ajungem la concluzia ca abordarea unei constructii care sa satisfaca exigentele la limita sumei citate devine foarte interesanta daca pretul de cost este de 5-6 ori mai mic, deci in jur de 5 milioane ROL. De ce am abordat aceasta constructie? Pentru ca: am citit articolul publicat intr-un numar mai vechi al revistei de prof.ing. Emil Marian si am gasit elemente interesante comparativ cu tipurile clasice de incinte: bass-reflex (devenite complet banale prin

repetitie), linie de transmisie ( performante neconvingatoare ) sau palnie acustica (constructie mult mai dificila ca abordare); nu se impune nici un parametru dificil wooferului, calitatea rezultatului fiind dependenta, normal, de calitatea componentei utilizate. posibilitati de upgradare usoara, cu costuri relativ mici si cu rezultate spectaculoase.

Trebuie sa spun de la inceput ca rezultatele au fost peste orice asteptari si, desi constructia pare dificila la inceput, cea de a doua incinta a fost asamblata in circa 3,5 ore de doua persoane. B. Principiul de functionare. Fara sa reluam articolul deja aparut in revista, vom reaminti cateva elemente indispensabile intelegerii functionarii incintei. De la inceput reamintim ca discutam numai de incinta in care lucreaza wooferul pentru reproducerea frecventelor joase. Redarea intregului spectru sonor va fi abordata mai tarziu, in mai multe variante. Incinta VTP este o incinta deschisa, construita la inceputul anilor '30 de Paul Voigt. Este cunoscuta si utilizata si in prezent de constructorii amatori sub numele "Basset" si "Monolith" (livrabila in kit) si realizata industrial sub numele "Howard Castle". Se prezinta ca o incinta deschisa cu sectiune variabila linear (un tub cu sectiune patrata, cu lungime de circa 1,8 metri care este divizat de un perete in diagonala). Consideram numai o jumatate pe lungime: un tub inchis la un cap si a carui sectiune creste la arie maxima la capatul celalalt. Desigur ca lungimea tubului de 1,8 metri nu este usor de manevrat din care cauza s-a preferat plierea sa. La 1/3 din lungimea sa, fata de capatul inchis, este montat wooferul. La deplasarea membranei in spatiul inchis presiunea acustica are valori importante si se propaga catre deschiderea tubului. Randamentul acustic in domeniul frecventelor grave, intr-o plaja importanta, creste mult - incinta lucreaza ca un convertizor acustic. Frecventa de oscilatie a aerului in tubul acustic (considerat atunci cand membrana difuzorului se deplaseaza) este functie de lungimea tubului. Frecventa de rezonanta Fs este data de formula: Fs = c /4*l unde:

c = 344 m/s viteza sunetului in aer l = lungimea tubului acustic Astfel, pentru tub acustic cu lungimea de 2 metri obtinem o frecventa de rezonanta de 43Hz iar pentru un tub cu lungimea de 1,8 m rezonanta este de aproape 48 de Hz (47,77 Hz). Pentru a obtine o frecventa mult mai joasa este nevoie de o lungime mult mai mare, dar, si asa un tub de circa 2 metri reprezinta o problema in utilizarea curenta, de aceea s-a preferat plierea sa. Frecventa de rezonanta in intervalul 40-50 Hz este chiar foarte convenabila iar reproducerea frecventelor joase depaseste media incintelor din gama de pret de pana la 20-30 de milioane (1000 Euro). In plus, caracteristica de frecventa in acest domeniu este plata, mai plata decat in cazul liniei de transmisie si cu mult superioara fata de incinta bass-reflex (fig. nr.1). Forma conica impiedica formarea undelor stationare. Un rol important in functionare il are materialul de amortizare, dar asupra acestui element vom reveni in cele ce urmeaza. In fig. nr.2 este prezentata curba de impedanta a unui woofer montat intr-o incinta inchisa de 14 litri si modificarea curbei de impedanta in sensul aplatizarii caracteristicii in cazul functionarii in VTP.

Determinarile prezentate in fig. nr.1 si 2 sunt efectuate pe un woofer SEAS WP 171 NP, un difuzor de calitate buna si pret mediu. Determinari asemanatoare efectuate pe woofere Davis si Focal au dus la aceleasi concluzii iar auditiile efectuate in laboaratoarele Elektor au dat rezultate excelente. Observati ca nu am amintit nimic de parametrii difuzorului utilizat, ca elemente restrictive. Determinarile si masuratorile efectuate in laboratorul Elektor au avut in vedere doua tipuri de woofere, cu diametrul standard de 200 mm si cu diametrul de 170 mm. (in prezent diametrele difuzoarelor sunt, cu mici exceptii, standardizate international, ceea ce permite posibilitatea inlocuirii unui difuzor cu altul de aceiasi marime, cu pastrarea, intre anumite limite a performantelor initiale la aparatura audio fara pretentii.) C. Constructia incintei acustice. Am plecat de la inceput pe utilizarea unui woofer de 200 mm, avand in vedere ca ascultam muzica din genuri diverse, de la muzica simfonica, opera, la jazz, rock de toate genurile si pana la muzica actuala. Necesitatea unor presiuni acustice mari la rock, sa spunem, ne-a impins catre aceasta alegere de la bun inceput, chiar daca complica, in final, optiunea catre o incinta cu doua cai. Am eliminat deasemenea, utilizarea panoului de amortizare optional care prevedea utilizarea unei rezistente acustice Scanspeak ce nu se pot procura usor. Pentru constructie se utilizeaza placa de PAL cu grosimea de 18 mm, utilizata la productia de mobila. Se recunoaste usor privind cantul: particulele componente sunt mai dense catre cele doua fete si mai putin dense la mijloc. Placa avand densitate relativ uniforma se prelucreaza mai greu, se rupe usor pe margini si este mult mai poroasa. Evitati aceasta calitate de material. Placa recomandata se inscrie in cerintele producatorilor de incinte, putand denumirea de MDF (Medium Density Fibreboard = placa de fibra lemnoasa de densitate medie ). Pentru realizarea unei perechi de incinte siint necesare urmatoarele placi: Dimenisuni (mm) 900 x 400 900 x 209 645 x 209 383 x 209 364 x 209 644 x 209 491 x 209 284 x 209 143 x 209 400 x 400 x 25 400 x 400 x 18 Buc. 4 2 2 2 2 2 2 2 2 2 4 Destinatie panou lateral panou spate panou frontal panou de baza (soclu) panou superior panou interior panou interior panou interior panou interior placa soclu din PAL cu grosime de 25mm (optional)... ...sau executate din suprafata de PAL ramasa, imbinate prin lipire cu aracet, doua cate doua, rezultand doua placi cu grosimea de 36mm.

Toate panourile necesare pentru doua incinte se pot taia din doua placi de PAL de 18 mm grosime procurabile de la magazinele de materiale de constructie ( ramane aproape 1/2 din placa), costul aproximativ 80 RON. Nu se recomanda a fi executata cu scule de mana, ci la un atelier de specialitate pe un ferastrau circular cu masa si vernier. De calitatea taierii depinde usurinta montajului si calitatea imbinarilor si etansarilor.

Se identifica panourile taiate conform desenelor nr. 3 si 4 si se executa urmatoarele operatii de montaj, pentru fiecare incinta acustica: preliminar, in panoul frontal se va executa decupajul circular necesar montarii wooferului ales. Centrul cercului de decupat se gaseste pe axa de simetrie a panoului frontal (645 x 209 mm), la 124 mm de marginea superioara. Diametrul decuparii se va trasa dupa masurarea precisa a diametrului de asezare al difuzorului utilizat. Taierea se executa cu traforajul, chiar daca este o operatiune obositoare si necesita mai multe panze de traforaj. Cei care dispun de o freza electrica, pot realiza decuparea cu precizie si fara efort si mai pot executa o operatie: executia unui lamaj care permite "ingroparea" difuzorului la fata panoului frontal. ingroparea are atat un rol estetic cat si unul practic. Se evita astfel difractiile sunetului ce apar pe marginile sasiului, pe muchiile sale. Desigur, acesta operatie nu justifica procurarea unei astfel de scule. Adancimea si diametrul lamajului se stabilesc dupa dimensiunile wooferului si se executa pe toata suprafata. Apoi, se traseaza decupajul propriu-zis si se executa. Pentru a nu pierde centrul cercului, acesta va fi fixat prin gaurirea cu un burghiu spiral de diametru mic a panoului frontal pana la strapungere. Se poate trece apoi la operatiile de montaj ale componentelor incintei. 1. pe un panou lateral 900 x 400 mm se traseaza pozitiile de montaj ale celorlalte panouri ca si locurile in care se vor utiliza suruburile de fixare, conform desenului. Locurile suruburilor se vor marca pe placa astfel ca ele sa fie plasate la jumatatea grosimii placii imbinate. se plaseaza al doilea panou lateral sub primul si dupa alinierea lor perfecta se rigidizeaza cu 4 prese de lemn. Se pot da 2-4 gauri cu diametru 4 mm pentru fixare, plasate catre marginile celor doua placi suprapuse, imobilizate de un ajutor, prin care se trec suruburi prevazute cu saibe plate, cu care se imobilizeaza placile pentru a se putea gauri simultan cele doua panouri. se dau gauri strapunse cu diametml de 4 mm prin cele doua panouri. se zencuiesc pe 4-5 mm adancime gaurile pe partile panourilor care raman la exterior (atentie !!! - daca ati desfacut sumburile de fixare dintre cele doua placi). Se foloseste un burghiu cu diametm de 7 sau 8 mm. pentru montaj aveti nevoie de un ajutor. Se monteaza, pas cu pas panourile exterioare: spate, fata, soclu, superior, astfel: cantul placii exterioare ce se monteaza se unge uniform cu aracet gros de tamplarie si se pune pe masa de lucm cu cantul uns in sus. Ajutorul va aduce panoul lateral in pozitia de montaj, sprijinit de panoul ce se monteaza si de un alt panou cu aceiasi latime de 209 mm. se fixeaza panoul uns cu aracet in pozitia de montaj cu suruburi de Rigips 3,5 x 35 ( 40 ) mm, care se strang cu atentie pentru a nu rupe materialul. Capetele suruburilor, ingropate in material se vor astupa cu chit in final, la operatiile de finisare. aracetul in exces se intinde pe imbinari iar surplusul se elimina cu o carpa umeda. Se monteaza toate panourile exterioare si se verifica etanseitatea imbinarilor. La nevoie se etanseaza cu amestec de aracet cu rumegus fin de lemn sau numai cu aracet gros. se monteaza panourile interioare in aceiasi mod, verificandu-se pozitionarea corecta, de care depinde imbinarea cu celalalt panou lateral. Se verifica etanseitatea.

2.

3. 4. 5.

6. 7. 8.

se confectioneaza din polistiren expandat sau din lemn, baghetele de racordare a panourilor interioare la peretii laterali. se lipesc baghetele de racord pe pozitii cu aracet gros si se imobilizeaza pentru 24 de ore cu ace de gamalie pana la uscarea completa. dupa o perioada de uscare de 24 de ore, se verifica imbinarile, etanseitatile si se fac eventualele corectii.

9.

10. 11. 12. 13.

14.

15.

se ung toate canturile ce se imbina cu panoul lateral ramas cu aracet gros si se pozitioneaza panoul lateral dupa care se imobilizeaza cu suruburile Rigips. Se sterge surplusul de aracet. Se lasa ansamblul sa se usuce 24 de ore. se executa chituirea canturilor cu chit de buna calitate pentru lemn sau cu chit poliesteric pentru masini (atentie!!! - se intareste rapid, se prepara in cantitati mici). se astupa cu chit capetele suruburilor Rigips. dupa uscare, se slefuieste cu atentie toata suprafata si se sterge de praful rezultat. finisarea: la alegere. Se poate opta pentru vopsire cu o vopsea in ton cu restul mobilei, de preferat prin pulverizare in 2-3 straturi cu uscare si slefuire fina intre straturi. Se poate folosi si o folie autoadeziva procurata din comert, la un cost de circa 300.000 ROL pentru 2 incinte. placile de baza de 400 x 400 mm, indiferent ca sunt din PAL de 25 mm sau din doua placi de 18 mm suprapuse, se finiseaza asemanator. Se va prefera culoarea neagra. La partea inferioara se vor monta cate 4 rotite orientabile, de mobila, avand in vedere ca incinta are o greutate mare si este dificil de manevrat. De altfel, personal am montat un maner de mobila nichelat, pe panoul spate, in partea sa superioara. Puristii vor prefera rotitelor, montarea de spike-uri, adica varfuri metalice din otel calit, ce vor reduce la minimum cuplajul incintei cu suprafata pe care este asezata, evitand zgomotele parazite si vibratiile nedorite. placa de baza se monteaza cu 4 suruburi pentru lemn, cu pas mare. Intre incinta si placa de baza se pune un strat de amortizare din burete dens de 10 mm grosime, sau o placa de cauciuc spongios de 5 mm grosime, pentru amortizare (fig. nr.5).

Dupa executarea tuturor operatiunilor, am obtinut cele doua incinte acustice, finisate, din care mai lipseste wooferul (difuzorul pentru reproducerea frecventelor joase), materialul de amortizare si solutia practica de redare a intregului spectru sonor, avand in vedere ca wooferul va acoperi, partial si o parte a spectrului de frecvente medii. D. Materialul de amortizare. Rolul materialului de amortizare este deosebit de important. La o frecventa de rezonanta de exemplu de 40 Hz, linia de transmisie produce armonice ale frecventei de rezonanta (80, 120, 160, 200, 240 Hz), armonice care se reflecta in caracteristica de raspuns a incintei sub forma unor umflaturi ce determina colorarea puternica a spectrului jos si mediu, fapt ce se manifesta si la incinta VTP. Pentru remedierea fenomenului se utilizeaza materialul de amortizare de buna calitate si singurul capabil sa rezolve integral problema este lana naturala cu fir lung. Lana sintetica poate fi utilizata dar rezultatele sunt mult mai slabe sub aspeetul eoloratiei sunetului in registrul mediu si unele manifestari de "boom" la unele frecvente joase. Singurul aspect ce trebuie avut in vedere este protectia la molii cu ajutorul insecticidelor. In plus, lana naturala este mai ieftina decat lana sintetica. Se procura din piata, lana alba sau cenusie, spalata, pentru tors, cu fir lung, doua caiere de circa 1 kg fiecare cost aproximativ 200.000 ROL. Cantitati egale se vor distribui uniform in fiecare incinta, din portiunea inchisa ( prima treime ) si pana in limita superioara a panoului frontal, fara ca materialul sa fie vizibil. Abia dupa aceea se poate monta wooferul. Conexiunile acestuia se vor scoate la exterior in functie de solutia finala adoptata, prin peretele din spate sau prin cel superior. Eventualele modificari operate asupra materialului de amortizare se vor face prin demontarea difuzorului (atentie! - lasati cablul suficient de lung) si prin partea deschisa a incintei. E. Alegerea wooferului.

Articolul de la care am plecat la executie nu face nici o referire la parametrii Thiele-Small sau alti parametri electrici sau mecanici, deci se poate trage concluzia ca orice woofer de 200 mm diametru este utilizabil. Practica de zeci de ani in constructia incintelor acustice si utilizarea difuzoarelor a confirmat totdeauna corectitudinea esentei exprimate de proverbele romanesti, referire directa la cel cu "productia de bice din ceva mirositor si de la care asteptam rezultate grandioase!". Asadar, am considerat ca un difuzor de calitate indoielnica va da rezultate pe masura si am inceput cautarile. Desi oferta este aparent mare, de la majoritatea magazinelor nu poti obtine informatii asupra produsului oferit la vanzare. Doar doi importatori au putut oferi date tehnice care sa usureze decizia achizitionarii a 2 woofere necesare abordarii lucrarii (un tip de woofer produs de Monacor - Germania si cateva tipuri produse de firma SAL din Ungaria). Caracteristicile tehnice sunt sintetizate in tabelul nr.1. Tabelul nr.1 Caracteristicile tehnice ale unor woofere cu diametru de 200 mm, disponibile pe piata romaneasca. Marime/Tip FIRMA Putere RMS (W) Putere sinus (W) Impedanta Z (ohmi) Banda F (Hz) Masa magnetului (kg) Diametrul bobinei (inch) Materialul membranei Rdc (ohmi) X max (mm) Sd (cm2) Fs (Hz) SPL (dB/1W/1m) Mms (g) Qms Qes Qts SBX2030 SAL 80 120 8 35-3k 0,85 1,5 kevlar 5,95 4,5 216,4 29,22 89 36,07 4,13 0,29 0,27 SBV2020 SAL 50 80 8 50-6k 0,567 1 paper 7,4 1,5 213,88 39,4 86 20,22 4,01 1,19 0,92 SR2030 SAL 50 80 8 45-3,5k 0,85 1,25 paper 7,7 3 216,4 41,5 88 29,44 3,6 0,61 0,52 SRP2030 SAL 50 80 8 45-4k 0,85 1,25 PP 7,3 3 213,8 40,3 89,5 23,78 3.5 0,5 0,44 SA2030 SAL 70 100 8 40-4k 0,85 1,5 Al+PP 7,2 3,5 213,8 31 85,5 27,45 2,9 0,81 0,63 68 91 SP202A Monacor 50 100 8 43-4,5k 0,8 0,7 paper

Vas (l) B x L (Tm) Rms (Kg/s) Cms (mm/N) Ls - la 400 Hz (mH)

49,6 12,39 1,82 0,75 3,93

52 5,35 1,36 0,81 0,5

32,7 9,2 2,32 0,50 3

42,25 8,99 1,87 0,66 2,1

62 6,5 2,00 0,96 1,33

Wooferul Monacor este un produs tip piesa de schimb care poate fi utilizat la inlocuirea oricarui woofer de 200 mm, ca un substitut de calitate medie. Frecventa proprie de rezonanta in aer liber (Fs) are valoarea prea mare pentru ce doream sa obtin ca raspuns la frecvente joase, din care motiv am renuntat la utilizarea sa. In plus valoarea coeficientului de calitate Qts este prea mare, apropiindu-l de un woofer pentru car-audio. Firma SAL din Ungaria a plecat cu pretentii mai mari, cel putin asa reiese din documentatia tehnica oferita (contra cost!!!). Originea componentelor utilizate este China, difuzoarele fiind probabil asamblate atat in China cat si in Ungaria. Calitatea manoperei este insa indoielnica (din 4 difuzoare, 3 bucati prezentau imperfectiuni de montaj care va obliga la o atenta verificare a produselor !!!), din care cauza apar suspiciuni si asupra corectitudinii incadrarii difuzoarelor in parametrii specificati. Am ales in cele din urma doua woofere SAL tip SBX 2030 dotate cu membrana de kevlar si suspensia (rila) din cauciuc, in primul rand avand cel mai mic Qts=0,27 din toate variantele oferite, coeficient care ar fi garantat, in caz de esec, utilizarea in incinta de tip bass-reflex. Nu a fost insa cazul, rezultatele fiind peste asteptari. Recomand insa alegerea tipului SRP 2030, dotat cu membrana de polipropilena (tot de productie SAL ). Acest tip are o caracteristica in domeniul mediu ceva mai extinsa, ceea ce usureaza imbinarea cu tweeterul atunci cand se opteaza pentru o incinta cu 2 cai. Mentionez ca SAL nu ofera si caracteristica de frecventa, in grafic, pentru a usura alegerea frecventei de taiere, iar insistentele mele la importator s-au lovit de un zid al indiferentei. Montarea wooferelor se va face utilizand suruburi tip Rigips 3,5 x 25 mm, care au un pas suficient de mare pentru a asigura o strangere suficienta pentru etansare fara a distruge PAL-ul. Sub sasiul difuzorului se poate pune o garnitura de etansare subtire din cauciuc sau plastic. F. Verificari acustice. In aceasta faza se pot face unele verificari asupra calitatii sunetului in domeniul frecventelor joase daca se dispune de un CD pentru teste audio (pe care sunt inregistrate semnale sinusoidale de diferite frecvente), o incinta de calitate ca referinta si eventual un egalizor. Conectand la amplificator, pe un canal incinta de referinta si pe celalalt incinta VTP, fara corectie de ton, se compara domeniul de frecvente grave emis de cele doua incinte pana la circa 2.000 Hz. Se pot face corectii prin redistribuirea materialului de amortizare intre prima treime (portiunea inchisa ) si cea deschisa dar si prin variatia densitatii materialului. De ajutor este o proba facuta fara material de amortizare. Atentie la reproducerea frecventelor foarte joase, sub frecventa de rezonanta a wooferului, care pot produce deplasari nepermis de mari ale membranei chiar la puteri relativ mici. Probele cu material sonor muzical implica utilizarea egalizorului pentru a reduce la minimum influenta semnalelor cu frecvente peste 2.000 Hz. In cazul in care se opteaza pentru incinta cu 3 cai sau pentru cuplarea VTP cu o incinta asociata de mici dimensiuni, se reduce domeniul explorat la max. 1.000 Hz.

Mentionam ca aceste verificari si reglaje acustice se recomanda celor care au ceva experienta in constructia incintelor, pentru a efectua verificari logice si a ajunge la concluzii juste asupra distributiei materialului de amortizare. G. Redarea intregii benzi de frecventa. Pentru aceasta propunem 3 solutii: Varianta 1. - constructia unei incinte VTP cu 2 cai, ceea ce presupune constructia unei incinte mici ( 120 x 120 x 200 nun ) din PAL cu grosime de 10-12 mm, in care sa se monteze un tweeter, reteaua de separare si placa de borne; Varianta 2. - constructia unei incinte VTP cu 3 cai care presupune o incinta care sa contina: un difuzor pentru frecvente medii, un tweeter, reteaua de separare si placa de borne. Evident ca aceasta solutie este mai scumpa din cauza aditionarii costului unui midrange suplimentar si a componentelor pentru reteaua de separare. O solutie cu difuzoare SAL cuprinde: woofer SBX 2030, midrange SBX 1320 - 130 mm (sau chiar SBX 1010 - 100 mm , tweeter DTF 12 si retea de separare HV 316 (cu frecventele de taiere la 750 Hz si 3,5 kHz si panta de taiere de 12 dB/octava ). Desigur, se poate utiliza orice alta combinatie utilizand componente de pe piata sau de care se dispune. Reteaua de separare se poate confectiona conform indicatiilor din revista Tehnium, la alte frecvente de taiere decat cele la care se gasesc retele de separare gata confectionate. Trebuie mentionat ca retelele de separare, denumite curent si filtre, comercializate in magazinele de profil sunt departe de necesitatile impuse de o auditie de inalta calitate din mai multe motive: componente de calitate slaba, bobine cu sarma de cupru subtire (deci cu rezistenta ohmica ridicata), rareori se potrivesc cu necesitatile reale in ceea ce priveste valorile frecventelor de taiere alese sau atenuarea la frecventa de taiere pe care o introduce (altceva decat panta de taiere si care poate conduce la nelinearitati mari ale benzii de frecventa a incintei daca nu are valoarea optima). Aceste retele au o singura calitate: sunt relativ ieftine fata de costul confectionarii lor care presupune nu numai bani dar si pricepere. Varianta 3. - aceasta varianta presupune existenta a unei perechi de incinte de mici dimensiuni si de calitate buna, care evident nu pot satisface pretentiile in ceea ce priveste reproducerea frecventelor joase. Incinta VTP va prelua reproducerea frecventelor joase, pana la 700 Hz - 1 kHz, restul benzii de frecventa unnand a fi reprodus de incintele de mici dimensiuni, care nu vor mai lupta din greu pentru a reproduce gravele. Daca aceste incinte lipsesc, dar se dispune de posibilitatea financiara de a procura 2 incinte mici de calitate (pe piata sunt procurabile Canton sau si mai bine Tannoy, seria M sau pentru surround) investitia se dubleaza, dar este, oricum de 2-3 ori mai mica decat pentru incintele echivalente disponibile pe piata. In varianta aceasta este necesara doar constructia retelei de separare la o frecventa de taiere cuprinsa in domeniul 500-1000 Hz. Evident ca o pereche de incinte VTP, cuplate cu o pereche de incinte Tannoy (sau alta fabricatie, dar de calitate si de mici dimensiuni) va asigura solutia optima pentru auditia dorita. Nu trebuie sa uitam satisfactia oferita de construirea in intregime a unei incinte complete, cu 2 sau 3 cai. G1. Varianta 1: INCINTA VTP cu 2 cai. Aceasta varianta este cea mai economica pentru constructorul amator, investitia suplimentara, pentru redarea intregului spectru sonor fiind minima. Varianta presupune constructia a doua mici incinte, care vor gazdui un tweeter, o retea de separare si placa de borne. Din gama SAL a fost ales tweeterul DTF 12, o calota moale, din material textil impregnat si avand ferofluid in

intrefier. Utilizarea ferofluidului presupune o buna amortizare a tweeterului si un transfer termic mai bun intre bobina si piesele polare, reducand sansele de distrugere a bobinei la nivele mari de putere. Tweeterul, sau cel putin componentele sale sunt de provenienta China, dar pare sa fie cel mai reusit tehnic, acustic si ca pret, comparativ cu celelalte tweetere de pe piata. Incinta sa poate fi executata din PAL cu grosime de 10-12 mm, material plastic cu grosime de 8-10 mm, sau orice alt material prelucrabil in conditii de amator, suficient de gros pentru a avea frecventa de rezonanta joasa si care sa poata fi imbinat prin lipire si suruburi. Personal, am utilizat PAL de 10 mm iar incinta a capatat dimensiunile aproximative 120 x 100 x 200 mm (1 x h x L ), avand un capac superior de 120 x 200 mm, prins in 4 suruburi Rigips (3,5 x 25 mm) de peretii laterali si care permite accesul la reteaua de separare si conexiunile acesteia. Incinta, in care s-au practicat gaurile pentru montarea tweeterului si a placii de borne, este slefuita si finisata prin vopsire sau acoperire cu folie autoadeziva. Pe placa de fund se lipesc cu prenadez 4 picioruse amortizoare din pasla de 10 mm grosime si diametru de 20 mm. In placa se executa o gaura de 10 mm prin care se vor trece cablurile de conexiune ale wooferului. Se va utiliza pentru toate conexiunile, cablul special pentru conectarea incintelor, preferabil cel cu sectiunea de 2,5 mm2. Se pozitioneaza incinta mica simetric pe axa longitudinala a incintei VTP, cu fata tweeterului aliniata cu cea a wooferului si se monteaza cu doua suruburi Rigips (3,5 x 50 mm) plasate pe axa centrala. Sub capetele suruburilor se pune o saiba lata si o garnitura din pasla sau cauciuc pentru a avea o amortizare a vibratiilor produse de woofer. Gaurile prin care trec suruburile de fixare pe placa de baza a incintei mici vor fi mai mari in diametru pentru a nu transmite vibratiile (fig. nr.6). Se da o gaura corespondenta in incinta VTP pentru cablul wooferului. Se executa conexiunile intre reteaua de separare si cele doua difuzoare conform figurii, respectandu-se conectarea in antifaza a tweeterului. Nu este necesara fixarea retelei de separare in incinta cu suruburi. Fixarea se va face prin invelirea acesteia intr-un strat de burete poliuretanic suficient de gros pentru a bloca placa retelei de separare in incinta. La nevoie se adauga o placa suplimentara de burete. G1a. Calculul si constructia retelei de separare ( fig.nr.7) Trebuie mentionat de la inceput ca lipsa unor informatii asupra difuzoarelor utilizate conduce, de cele mai multe ori, la o munca suplimentara laborioasa si care necesita si experienta pentru a obtine un rezultat bun. Asa s-a intamplat si in acest caz daca a fost imposibila procurarea curbei de frecventa a celor doua difuzoare de la importator. Wooferul ales prezinta o curba crescatoare pronuntata la capatul superior al benzii de frecventa si primele teste au aratat ca este necesara o corectie a caracteristicii de frecventa, incinta prezentand o banda de frecvente medii foarte "avansata" comparativ cu restul caracteristicii. Pentru reteaua de separare s-a optat pentru un filtru Butterworth de ordinul II (panta de 12 dB/octava), cu frecventa de taiere fT=2500 Hz si punctul de intalnire al celor doua caracteristici la -6 dB, pentru a lineariza caracteristica de frecventa. Aceasta presupune ca frecventa de taiere a wooferului este fTw = 0,7692 x fT = 1923 Hz, iar frecventa de taiere a tweeterului este fTtw = 1,3 x fT = 3250 Hz (pentru intelegerea acestor detalii vezi bibliografia ). Din calculele efectuate au fost stabilite valorile componentelor retelei dupa care s-a trecut la executia sa. Au fost alese valori standardizate pentru valorile condensatoarelor, fiind utilizate condensatoare cu folie metalizata tip MKT care pot fi procurate din comert. Tensiunea de lucru minima 160 V. Pentru executia bobinelor se procura sarma de CuEm cu diametru de 1 mm ( magazin FCME) si se construieste un mosor demontabil (fig. nr.8) care va fi utilizat pentru executia tuturor bobinelor. Cei care pot procura 4 mosoare din

lemn sau plastic cu dimensiunile indicate pot sa le utilizeze ca suport fix pentru fiecare bobina. Bobinele de 0,95 mH au cate 140 spire, bobinate spira langa spira, iar cele de 0,55 mH - 106 spire. Daca se utilizeaza mosorul demontabil, se pune pe miezul sau o banda de hartie ca sa usureze scoaterea bobinei si 4 benzi de banda izolatoare care sa blocheze alunecarea spirelor. Se bobineaza strans numarul necesar de spire, lasand capete suficient de lungi ( cca 50 mm) dupa care, se innoada capetele benzilor izolatoare si se demonteaza mosorul pentru scoaterea bobinei. Bobina se izoleaza cu banda si se inscriptioneza cu un marker permanent. Montarea componentelor se face pe placa de cablaj placat cu folie de cupru, pe care se traseaza traseele necesare (dimensiuni aproximative 90 x 120 mm). Bobinele se monteaza "in picioare", cu axele orientate la 90 grade, prinse de placa cu sarma de cupru de 1,5 mm diametru, (cu izolatie, pentru a nu creea o spira in scurt-circuit), care se trece prin gauri date in placa. Atentie la fazarea corecta a tweeterului. S-ar putea ca pentru unii, sunetul sa fie inca prea "stralucitor in partea de medie, caz in care se reduce valoarea condensatorului in serie cu tweeterul de la 4,7 microfarazi pana la 3,7 microfarazi (combinatie 3,3 micro + 1 micro = 4,3 micro, sau 2,2 micro + 1,5 micro = 3,7 micro ). Personal am utilizat valoarea de 3,7 microfarazi. Trebuie sa mentionam ca am incercat si utilizarea unui filtru SAL tip HV 211, cu frecventa de taiere de 2,2 kHz, panta de 12 dB/octava si punctul de intersectie la -12 dB. Din pacate, solutia nu este utilizabila, caracteristica avand un gol pronuntat in partea de medii, cu sunet tern si recesat. Modificarile aduse filtrului nu au dat rezultate multumitoare, din care cauza am procedat la constructia filtrului. Varianta de incinta propusa este mai dificila decat o incinta bass-reflex, dar a dat rezultate practice incomparabile si a prezentat avantajul simplitatii reglajelor si testarilor, fara sa solicite aparatura fara de care, realizarea unei incinte bass-reflex bune este mai mult decat foarte dificila. Mentionez ca un program de calculator sau recomandarile unui importator nu dau garantia obtinerii unei incinte acustice, de cele mai multe ori obtinandu-se numai o lada cu difuzoare numita pompos "incinta acustica HI-FI"! Asteptam comentariile si intrebarile constructorilor amatori si stam la dispozitia acestora cu lamuriri suplimentare. In urmatoarele articole vom aborda celelalte doua variante mentionate: incinta VTP cu 3 cai si utilizarea unei incinte mici (denumite curent bookshelf), asociate incintei VTP. BIBLIOGRAFIE. - colectia revistei "TEHNIUM 70 International"; - revista Elector EXTRA X-l5, 12/97; - A. Mateescu - Incinte Acustice - supliment al revistei RADIO nr.9/95 editat de Editura Teora; - Catalog SAL nr. 1/2001;