PENTRU MEMORIA DE MAINE

Despre experimentul comunist sovieto-roman intitulat reeducare cu demascare Dupa cele cateva cazuri de sinucidere de la penitenciarul Pitesti si dupa cele cateva tentative de sinucidere din penitenciarul Gherla, reeducatorii tortionari au luat dure masuri de supraveghere a detinutilor supusi reeducarii. Iar atunci cand s-a auzit de aceste atrocitati dincolo de numele sus-mentionatelor inchisori si dupa ce cateva posturi de radio din Occident au vorbit despre detinutii politici din inchisorile si lagarele comuniste din Romania, fortati sa se bata intre ei, initiatorii si conducatorii din umbra ai acestui experiment criminal si terorist denumit reeducare cu demascari au inceput treptat sa opreasca desfasurarea actiunii-experiment. Au inceput cu lagarul de munca fortata si de exterminare Peninsula-Canal, in care fu-sese maltratat, schingiuit, torturat si impuscat doctorul Simionescu, ministrul sanatatii in Guvernul Goga catre sfarsitul anilor 30. Reeducarea cu demascari a fost oprita si in penitenciarele Ocnele Mari, Targu Ocna si Pitesti, insa a continuat la penitenciarul Gherla (la care a fost transferat Eugen Turcanu), unde programul a incetat abia anul urmator, la data de 6 ianurarie 1952. Autorii din umbra ai experimentului, cei care au initiat si dirijat reeducarea cu torturi continue s-au prefacut ca nu au stiut nimic despre aceasta actiune criminala, fara predecent, si au pus-o pe seama organizatiei legionare, respectiv a lui Horia Sima, care se afla refugiat in Occident inca de la sfarsitul lunii ianuarie 1941, precum si pe seama unor condamnati legionari din tara, care se aflau incarcerati in inchisorile in care a avut loc actiunea-experiment si care, chipurile, i-ar fi dat ordin lui Eugen Turcanu sa initieze, sa organizeze si sa desfasoare actiunea terorista de reeducare cu batai bestiale, schingiuiri si torturi inimaginabile, in ve-derea compromiterii regimului democrat popular (regimului comunist din Romania). Adevaratii vinovati Dupa transferarea lui Eugen Turcanu, a lui Alexandru Tanu Popa si a altor detinuti, acoliti ai celor doi, de la penitenciarul Gherla la penitenciarul Jilava, aici avea sa inceapa ancheta celor doi, care a continuat la Ministerul Afacerilor Interne, la Inspectoratul Regional de Securitate Ploiesti si la Penitenciarul Ramnicu-Sarat (locuri in care au fost anchetati si alti detinuti reeducatori tortionari, colaboratori ai lui Eugen Turcanu si Alexandru Tanu Popa). Ancheta a durat intre 15 ianuarie 1952 si octombrie 1954, exercitandu-se presiuni asupra celor anchetati pentru ca acestia sa recunoasca faptul ca au initiat, organizat si desfasurat in secret, din ordinul unor condamnati legionari, actiunea de reeducare cu demascari, comisa cu concursul organelor administrative ale inchisorilor si lagarului in care au avut loc, in vederea compromiterii regimului comunist. La data de 20 septembrie 1954, Procuratura Militara Teritoriala Bucuresti dispune sesizarea Tribunalului Militar Bucuresti, pentru a incepe judecarea unui numar de 22 de acuzati de crima contra ordinii si sigurantei statului, sef de lot fiind Eugen Turcanu. La data de 10 noiembrie 1954, Tribunalul Militar Bucuresti a judecat procesul Turcanu Eugen, Popa Tanu Alexandru si alti 20 de colaboratori ai celor doi. Toti au fost acuzati de crima, de acte de teroare in grup, de pregatirea si uneltirea impotriva securitatii

interne a Republicii Populare Romane. Tuturor li s-au confiscat averile personale si au fost condamnati la moarte. Printre cei 22 a fost condamnat si detinutul politic Cobalas Nicolae, fost avocat si comandant legionar, si care era total nevinovat. Dintre cei 22 de condamnati la moarte numai unul, Popescu Aligo Aristotel, a refuzat sa faca cerere de recurs. Insa pentru acesta a cerut recurs avocatul sau din oficiu. Prezidiul Marii Adunari Nationale a respins cererile de recurs a 18 din cei 22 de condamnati, precum si cererile de gratiere si comutare a pedepsei cu moartea in munca silnica pe viata. In noaptea de 17 spre 18 decembrie 1954, la penitenciarul Jilava, pe poligonul de executii din Valea Piersicilor au fost impuscati Eugen Turcanu si alti 16 complici ai sai. In noaptea de 22 iunie 1955 Vasile Puscasu (prim-adjunct al lui Eugen Turcanu si Alexandru Tanu Popa, la penitenciarele Pitesti si Gherla) a fost executat la penitenciarul Jilava, pe acelasi poligon de executii. Corabia Mortii Din lotul Turcanu au ramas neexecutati 5 detinuti. Pe la inceputul lunii octombrie 1957 Prezidiul Marii Adunari Nationale le-a comutat pedeapsa cu moartea in munca silnica pe viata. Este vorba de fostii reeducatori si tortionari Alexandru Tanu Popa, Voinea Octavian, Nutti Patrascanu si Dan Dumitrescu. Ultimii doi au fost omorati in 1957 in sectia speciala de exterminare denumita Corabia Mortii din Penitenciarul Jilava. In vara anului 1957, tot in Penitenciarul Jilava, in Corabia Mortii a fost omorat si fostul reeducator si tortionar principal Popescu Aristotel Aligo. Dintre organizatorii si diriguitorii la vedere (cadre MAI) au fost arestati, judecati si condamnati numai 5 ofiteri: lt. col. Tudor Sepeanu, fost sef al Serviciului Inspectii din Directia Generala a Penitenciarelor, arestat la 15 martie 1953; lt. maj. Alexandru Dumitrescu, fost director al penitenciarului Pitesti, arestat la 12 iulie 1953; lt. Gheorghe Sucigan, fost sef al biroului Inspectii al Penitenciarului Gherla, care a ocupat apoi o functie importanta in Serviciul Inspectii al Directiei Generale a Penitenciarelor; slt. Constantin Avadanei, seful biroului Inspectii al Penitenciarului Gherla; dr. Viorel Barbosu, medic al Penitenciarului Gherla. Sucigan si Avadanei au fost arestati in martie 1953, iar Barbosu, la 1 septembrie 1953. Ei au fost deferiti justitiei militare, Tudor Sepeanu fiind invinuit de crima de favorizare a crimelor, de acte de teroare si de acte de pregatire si de uneltire contra securitatii interne a RPR si pentru delictul de favorizare la crima de uneltire contra ordinii sociale. Alexandru Dumitrescu a fost invinuit de crima de favorizare a crimelor, de acte de teroare si acte de pregatire la crima de uneltire impotriva securitatii interne a RPR. Gheorghe Sucigan a fost invinuit de crima de favorizare a crimelor, de acte de teroare si acte de pregatire pentru uneltire contra securitatii interne. Constantin Avadanei a fost invinuit de crima de favorizare a crimelor, de acte de teroare si de acte de pregatire la crima, de uneltire contra securitatii interne a RPR. Viorel Barbosu a fost invinuit de crima de favorizare a crimei, de acte de teroare si acte de pregatire la crima de uneltire contra ordinii sociale. Procesul acestor cinci cadre MAI s-a judecat la Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militara - Bucuresti, la data de 16 aprilie 1957. Acuzatul Tudor Sepeanu a fost condamnat la opt ani de munca silnica si confiscarea totala a averii. Acuzatii Alexandru Dumitrescu si Gheorghe Sucigan au fost condamnati la sapte ani de munca silnica si confiscarea totala a averii. Constantin Avadanei a fost condamnat la sase ani de munca

silnica si confiscarea totala a averii. Viorel Barbosu a fost condamnat la cinci ani de temnita grea si confiscarea totala a averii persona-le pentru crima de nedenuntare a actelor de teroare. Sentinta a fost citita la data de 20 aprilie 1957. Tribunalul Suprem Colegiul Militar, prin decizia din 11 decembrie 1957, a respins cererile de recurs ale inculpatilor sus-mentionati. Insa la scurt timp dupa aceasta condam-natii mai sus amintiti au fost gratiati de Marea Adunare Nationala. Alte cadre M.A.I. care au lucrat la vedere, sprijinind actiunea de reeducare cu demascari, au fost: cpt. M.A.I. Constantin Gheorghiu, directorul Peniten-ciarului Gherla, referentul politic M.A.I. Ion Marina (Itcovici) si lt. M.A.I. Mircea, de la Penitenciarul Pitesti, precum si cadre ale Penitenciarului Pitesti (militianul Ciobanu, comandant al corpului de paza al penitenciarului, militienii-gardieni: Lazaroiu, Dina, fratii Nistor, Alexandru Georgescu, Gheorghe Geogescu, Gheorghe Ion si prim-gardianul Mandruta) si ale Peniten-ciarului Gherla (sefii Sectiei Izolare-Reeducare, etaj 3, care au sprijinit actiunea reeducare cu demascari, precum si militienii gardieni: Mihai Cucu, Niki, Augustin Vascan, Tiberiu Gabor, Mihai Lazar). In afara celor patru ofiteri si a medicului inchisorii Gherla, care au fost arestati si condamnati pentru spijinirea actiunii teroriste reeducare cu demascari, alti vinovati de organizarea, dirijarea si sprijinirea acestei actiuni criminale nu au fost trasi la raspundere de regimul comunist. Nici ministrii de interne din acea vreme, nici directorii generali ai Securitatii, nici directorii generali ai Directiei Generale a Penitenciarelor si Lagarelor, nici chiar detinutii tortionari principali nu au fost trasi la raspundere, dupa caderea dictaturii comuniste in 1989, pentru atrocitatile comise. Dar cine sa-i traga la raspundere? (VA URMA) Timofei N. MANDRU Atitudini

TRAGEDIA PITESTI Cassian Maria SPIRIDON

La nceputul lunii august din acest an a plecat dintre noi pentru totdeauna, unul dintre ultimii supravietuitori ai experimentului Pitesti (cum este supranumit reeducarea detinutilor politici n nchisoarea de

aici, mai apoi extins si n alte locuri din tar, ntre anii 1949-1952), Costin Merisca. Nscut la 21 martie 1927, ntr-o localitate n apropiere de Iasi, ntre 19461948 va fi student la Facultatea de Litere si Filosofie a Universittii din Bucuresti. Aici i are ca profesori, ntre altii, pe G. Clinescu si Tudor Vianu (scriitor despre care va si scrie n ultima sa carte antum, Amalia si alte fpturi, aprut cu circa o sptmn naintea mortii (de altfel snt si alti scriitori descrisi n paginile de memorialistic ale volumului de povestiri). ntre 1948-1953, va fi detinut politic, n principal la Pitesti. Dup eliberarea din nchisoare va primi domiciliu obligatoriu (D.O.) n satul de bastin. n 1954 si va relua studiile si va lucra ca profesor de liceu pn la pensie, fiindu-i nchis cariera universitar din cauza dosarului de fost detinut politic. Din aceeasi cauz, nici crtile nu-i vor fi publicate. Primul volum i apare abia n 1993, Trmul Gheenei, cu o prefat de Paul Goma. Detinut la Pitesti, prozatorul Costin Merisca va fi un mrturisitor, unul lucid, lipsit de patim, cu o detasare pe care doar cel trecut prin iadul suferintei si-o poate permite. ntre primele crti publicate, practic prima n spatiul romnesc despre reeducarea de la Pitesti, va fi Fenomenul Pitesti, ce vede lumina tiparului n primvara lui 1990, dup ce fragmente cuprinztoare au fost transmise n 1975-1976 la Radio Europa Liber. Prima editie a Fenomenului Pitesti va fi publicat de Virgil Ierunca, la Paris, n 1981, n Colectia Limite. Cartea este nchinat memoriei lui Ovidiu Cotrus, fr de care, precizeaz Virgil Ierunca, aceast mrturie n-ar fi fost cu putint. Reeducarea de la nchisoarea Pitesti, instrumentat de Securitate, ce-l avea comandant suprem pe generalul Nicolski, cu stirea si aprobarea ftis a conducerii comuniste, a debutat n 6 decembrie 1949 si avea drept scop anihilarea rezistentei morale a tinerilor detinuti politici, majoritatea studenti si elevi de liceu. (Alexandru Nicolski va conduce 16 ani Securitatea, de aici va iesi la pensie si a mai trit ctiva ani dup decembrie 89, fr ca nimeni s-l fi tras la rspundere pentru faptele sale abominabile.) Experimentul de la Pitesti se va rspndi si n alte nchisori din Romnia, pentru a se stinge, la ordinul stpnirii, n august 1952. Dou au fost motivele, n opinia lui Virgil Ierunca, pentru care uitarea si tcerea au cuprins aceste incredibile fapte: Mai nti, cenzura oficial a functionat cu att mai drastic, cu ct procesul cu tapi ispsitori nscenat de comunisti n-a putut s fie destul de bine pus la punct spre a se desfsura la lumina zilei si a acredita versiunea dorit de partid. Apoi, si aici st, fr ndoial cheia tcerii, victimele reeducrii au fost nevoite s devin, la rndul lor, cli. Or, clul chiar mpotriva vointei si firii lui nu se grbeste niciodat s-si mrturiseasc crimele. De-a lungul experientei de la Pitesti, categoria

martorului inocent a fost pur si simplu suprimat. ntre cei, nu foarte multi, care au rupt acest vl al tcerii s-a aflat si Costin Merisca. Prima sa carte, Trmul Gheenei, a fost un roman memorialistic de sertar, cum va remarca Paul Goma: Primul pitestean care si-a scris Patimile n Romnia, nainte de a primi (n decembrie 89) autorizatie de la politiune (un adevrat text-de-sertar; sau pasaport-pentru-esafod) este Costin Merisca. (n parantez fie spus, nc o carte de sertar ce demonstreaz n contra celor ce au sustinut c n Romnia n-a existat o astfel de literatur.) Reeducarea avea ca surs de inspiratie teoriile lui Makarenko, afirmate de acesta n Poemul pedagogic, cu aplicatii la detinutii de drept comun, unde, cum expliciteaz sintetic Virgil Ierunca, infractorul, constient c e un element declasat care nu mai are alt salvare dect sprijinul partidului, si ia sarcina de a-i reeduca pe altii, care au fost n situatia lui, pe drumul cel bun. n fapt, totul se reducea la aplicarea torturii nentrerupte. Cel care va prelua, organiza si conduce reeducarea la Pitesti este Eugen Turcanu, membru n Frtiile de Cruce n anii 1940-1941, de unde se retrage imediat dup nbusirea rebeliunii legionare. Dup 23 august 1944, se va nscrie printre primii n partidul comunist. Student la drept, foarte apreciat agitator de mase, este bine vzut de partid, n 1948 devine membru n biroul judetean de partid din Iasi. De aici este trimis la Bucuresti la specializare pentru a pleca n calitate de diplomat la Berna. Cariera sa de activist comunist va fi frnt cnd unul din lotul lui Alexandru Bogdanovici sef legionar, va recunoaste sub tortur c la o ntlnire cu acesta a participat si Turcanu. Imediat va fi arestat si nchis la Suceava, inclus n lotul Bogdanovici. Eugen Turcanu nu uit si nu iart pe fostul lui sef, pentru c la trdat; Alexandru Bogdanovici va muri n timpul reeducrii, chinuit de el. Initial reeducarea debuteaz la nchisoarea de tranzit de la Suceava, unde Bogdanovici citeste colegilor si de celul crti marxiste, ncercnd o ndoctrinare ideologic pasnic. La aceast actiune se altur si Turcanu, devenind un fel de adjunct al initiatorului. n scurt timp, nesuportnd rolul secund si manifestndu-se mult mai intransigent si de neclintit n a urma linia ideologic, si va forma propriul su grup. Transferat la Jilava, dup o ntrevedere cu Nicolski, cnd se vor pune la punct cu noul stil de reeducare, va forma, mpreun cu vreo zece-douzeci de studenti, O.D.C.C. (Organizatia detinutilor cu convingeri comuniste); organizatie ce nu va fi deconspirat pn la declansarea reeducrii prin tortur nentrerupt. Studentii de la Jilava dar si de la alte nchisori vor fi afluiti la Pitesti, o nchisoare complet izolat de oras. Nimeni din cei adunati acolo nc nu stia ce infern se va declansa ncepnd cu 6 decembrie 1949.

Reeducarea se producea n patru etape. Prima era denumit demascarea extern n care detinutul si afirma lealitatea fat de partid si O.D.C.C., mrturisind tot ce reusise s nu spun n timpul anchetelor de la Securitate, toate legturile din afar si complicittile, cei care l-au ajutat etc. Informatiile obtinute, se ntelege, prin tortur, n aceast etap depseau tot ce adunaser cei de la Securitate n timpul anchetelor. Urma demascarea intern, cu mult mai bogat si mai pretioas n date pentru Securitate. Cel schingiuit demasca pe cei care i-au fost alturi, l-au sprijinit pentru a rezista regimului din detentie prieteni, camarazi de celul, personal administrativ al nchisorii, anchetatori sau militieni vag binevoitori etc. Cele dou etape, prin informatiile furnizate, aduceau servicii de nesperat, n conditiile unor anchete obisnuite, Securittii; i permitea arestarea elementelor dusmnoase din afar si eliminarea din administratia intern a personalului mai ngduitor. Dup epuizarea primelor dou se trecea la a treia etap, demascarea moral public, n care studentul era obligat s-si calce n picioare tot ce avea mai sfnt, familie, prieteni, iubit sau sotie, pe Dumnezeu; nimic nu era iertat, era pus s inventeze cele mai ngrozitoare lucruri la adresa celor dragi, cu detalii de neimaginat despre prostituarea mamei, incesturi etc. Toat viata intim era umplut cu noroi. Cnd orice urm de personalitate disprea sub tortur si propria avalans de aberatii, abia atunci Turcanu l considera pe detinut demn de a fi admis n rndurile O.D.C.C. (odecaca dup pronuntia ascuns a celor din celule). n ultima etap, care anula orice sperant de recptare a demnittii, reeducatul primea sarcin s instrumenteze reeducarea celui mai bun prieten al su, torturndu-l cu minile sale, transformndu-se, la rndu-i, din victim n clu. Ultimele dou etape ale reeducrii tinteau pulverizarea moral si anularea personalittii detinutului. De aceast dat experimentul de la Pitesti intr n aria patologiei mintale dup expresia lui Virgil Ierunca. Tortura continu era cheia succesului n cele patru etape, toate la fel de zdrobitoare de trup si de suflet. n Tragedia Pitesti, Costin Merisca si propune si realizeaz, cum precizeaz si n subtitlu, o cronic a reeducrii din nchisorile comuniste. Unicitatea fenomenului Pitesti este dat de metodele de constrngere (violent maxim, martiriu, tortur nentrerupt) care au dus, n opinia celui trecut la rndu-i prin acest ngrozitor experiment, la transformarea oamenilor n monstri (procesul tragic al uciderii personalittii si al mutilrii sufletesti, cnd unele victime ajung cli). Aplicarea acestui experiment si are asemnarea doar n spatiul asiatic, cu deosebire n lagrele Chinei, realizat, e drept, cu mai mult subtilitate si cu efecte de pulverizare a personalittii aproape totdeauna definitive.

Costin Merisca apreciaz c la noi reteta a fost aplicat n supradoze extranocive de ctre creierele diabolice ale unor indivizi, n majoritate alogeni, calificati la Moscova si cocotati n fruntea Securittii romne de atunci. n anii 50 se tortura n toate nchisorile din Romnia, dar, dup anchet, detinutul revenea n celul, unde, de era singur, avea rgazul s-si revin, s se refac fizic si psihic; dac nu era singur colegii l ngrijeau, l mbrbtau, ntrindu-l pentru viitoarele ncercri, nu si la Pitesti. Cum precizeaz autorul Amaliei si alte fpturi: La Sigurant aveai un singur anchetator, maximum doi. Te puteau plesni din cel mult dou prti. Dar s sar 20-30 de oameni dintr-o dat pe tine! Si cine? Tocmai camarazii ti de suferint si de idei, care n-o fceau pentru c asta le era meseria si trebuia s le mearg salariu, ci o fceau cu osrdie, ca s-l conving pe Turcanu si s se conving unul pe altul c o fac cu ur, din convingere, cu hotrrea de a termina cu trecutul. Reeducarea se ntemeia pe nchiderea n aceeasi celul a tortionarului cu cel torturat si pe a nu ngdui celui din urm nici o pauz, nici o clip de rgaz. Se luau toate msurile ca cei torturati s nu se poat sinucide, aflati sub permanent supraveghere, orice ncercare era aspru sanctionat. Au fost foarte putine cazuri din cei care nemairezistnd au reusit s-si ia viata. Multi au nnebunit, s-au smintit cu totul. n cartea lui Costin Merisca snt, ca ntrun catalog al ororii, nominalizate astfel de cazuri, locurile unde s-a aplicat reeducarea, cine si cui, perioadele, cine dintre gardieni si comandanti au participat sau asistat n direct la aplicarea acestor nesfrsite torturi etc. Se aflau, dup spusele sale, ntr-un imperiu al suspiciunii, al delatorilor, al urii. De remarcat evolutia fenomenului prin rafinarea mijloacelor de tortur motivat de amplificarea strii de alienare a tortionarilor, a sadismului lor, dar si de ncercarea de a micsora procentul cazurilor mortale. La Gherla celulele de reeducare snt botezate de ctre victime: Camera mortii, Camera nebunilor, Camera chinezeasc etc. La intrarea n nchisoarea Pitesti, pe frontispiciu era scris: Pentru dusmanii poporului nu exist nici mil, nici ndurare. Si, ntr-adevr, cum si subliniaz Costin Merisca, Pitestiul a fost o insul a terorii absolute. Aici supliciile reeducrii erau infernale, conform dispozitiilor minutioase date de ofiterii politici lui Turcanu, dar pe care unii schingiuitori le-au amplificat si diversificat. Voi apela la descrierea, in extenso, a torturilor aplicate de reeducatori si prezentate cu obiectivitate si luciditate de autorul Tragediei Pitesti: Te obligau s mnnci pinea din trei nghitituri sau, dimpotriv, s stai cu pinea n gur zile ntregi; s mnnci stnd ntr-un picior; s guiti ca porcii si s mnnci din treuc mncare fierbinte, cu minile la spate, deci

fr ajutorul lor; pe burt sau n genunchi, aplecat deasupra gamelei, ti se ddea cte o lovitur scurt cu bocancul, arzndu-ti fata cu arpacasul fierbinte si mozolindu-te; ti se adugau cantitti exagerate de sare n mncare (metoda Grama), dup care, timp de cteva zile, nu ti se ddea ap, apoi ti ddeau ap cu foarte mult sare n ea. n afar de faptul c organismul era foarte slbit, dup luni si ani de nfometare, tortionarii inventau pozitiile cele mai chinuitoare: s intri si s iesi de sub prici, la serprie, n zece secunde, dar ore n sir, la comand; s stai n sezut nemiscat, pe scndura priciului, cu privirea fixat la degetul mare de la picioare sau cu minile ntinse la vrful picioarelor, cte 16 ore pe zi, timp de cteva sptmi, ceea ce-ti crea o stare demential, ajungnd s misti intentionat cte un deget, ca ei s te loveasc iar tu s profiti pentru a-ti schimba ct de ct pozitia (metoda Neculai Popa); s faci sute de genoflexiuni, fandri, culcri, tumbe pe ciment, srituri ca broasca; s stai cte o sptmn ntr-un picior, cu ochii la bec sau cu minile n sus, supravegheat de plantoane; s stai n picioare, cu minile n sus si bagaj n spate, cte dou zile si dou nopti; s fii pus s te mbraci cu tot ce ai si apoi s ti se lege, de mini si n spate, bagaje si greutti de 20-40 kg, timp de 4-5 ore, pn lesinai; s freci mozaicul, pn la epuizare, naintnd ca broasca, fr s-l atingi cu genunchii sau s freci pe jos n timp ce altii te clreau; s salti ca mingea si s mergi n patru labe pn la tinet; s ti se acorde la WC doar 20 de secunde de om; s ti se interzic s dormi noaptea sau s te trezeasc brusc din somn, la mici intervale de timp; s te trnteasc de la nltime pe mozaic; s te asfixieze cu ptura n cap, sau s te culci pe burt si 5-10 oameni s se tot urce unul peste altul deasupra ta, pn ce simteai c esti strivit si s te acopere cu ptura ca s te sufoci; s stai ntr-un picior pe hrdu, cu minile n sus, cte 24 de ore, pn cnd cdeai lesinat; s stai cteva nopti cu picioarele n sus, uitndu-te la bec. Btile erau si ele nfiortoare: te bteau la palme pn se nvineteau; te puneau s te bati unul cu altul; se urcau si jucau cu picioarele pe tine, te loveau cu bocancii sau cu ciomege, n cap si n coaste; te dezbrcau complet, dup care erai obligat s alergi printre furcile caudine, adic, tortionarii asezati pe margini, n cerc, te loveau unde te nimereau, cu bete si curele, pn ce cdeai jos n nesimtire sau, n alt variant, te nvrteai n jurul unei cozi de mtur, n timp ce ei te loveau (metoda Romanescu); te crucificau, adic, urcat dezbrcat pe o mas, un servet sau ciorap n gur, erai tinut de mini si de picioare si btut peste spate, fese si la tlpi de ctre doi dintre ei, care, se schimbau cnd oboseau, cu altii doi, asezati de o parte si de alta a mesei, cu nuiele, bete, pari, picioare de la caprele priciurilor, cozi de mtur, bucti de scndur, cabluri, curele mpletite, vn de bou. Dup btaia la

tlpi, te puneau s joci pe crpe ude, pentru ca tlpile s se dezumfle si s poat continua btaia. Dup ce tocau pe tot corpul pn cdeai n nesimtire, erai nfsurat n cersafuri ude si urma btaia pe rni deschise, peste plgile mai vechi. Erau provocate cu predilectie durerile violente: te obligau s te bati cap n cap cu altul sau s te izbesti singur cu capul de pereti pn se umfla capul; ti fracturau coastele; te bteau la vrful degetelor si la fluierele picioarelor; te loveau cu vrful pantofului n ficat (lovitura Diaca); te strngeau de gt si jucau cu genunchii pe pieptul tu (metoda Turcanu); sau te sugrumau, legat la ochi, dar si de mini si picioare; ti strngeau minile cu usa; ti scoteau dintii si mselele cu pumnii sau cu bocancul (metoda Turcanu); ti smulgeau musttile; ti smulgeau prul din cap cu ajutorul unui nasture prins de o at; ti striveau pe rnd fiecare falang a degetelor de la mini si de la picioare cu un cleste de lemn; ti ardeau cu tigara prti ale corpului, mai ales fesele. Era njosit, batjocorit demnitatea uman: erai vopsit pe fat cu past de dinti sau crem de ghete, ti se punea un colac de WC n gt si erai obligat s reciti poezii de autobatjocorire; dac aveai deranjat stomacul, cnd stteai pe tinet, erai admonestat c esti un nesimtit, c ai stricat aerul; te obligau s lingi closetul; erai tinut fortat (botezat) cu capul n hrdul cu urin si excremente, pn la sufocare; erai pus s te tragi cu altul de organele genitale sau unul din ei ti bga n gur penisul su; dac te scpai pe tine n timpul btii, erai obligat s-ti mnnci fecalele si s lingi izmenele murdrite sau s mnnci fecalele altuia din propria-ti gamel pentru mncare, fr s ti se permit apoi s-o speli; erai constrns s te sruti reciproc, cu altii n fund; erai silit s urinezi unul n gura celuilalt; cnd cereai ap ti se ddea urin de la tinet sau se urinau n gura ta, sau erau pusi ceilalti s te scuipe n gur; erai obligat s te scuipi reciproc cu altul n fund si apoi s te lingi acolo unul pe altul; te ungeau pe la gur si n gur cu un bt uns la WC n materii fecale; erai silit s-ti bagi degetul n fund si apoi s-l sugi. Apostaziile si blasfemiile erau la ordinea zilei. Erai fortat s-ti renegi conceptiile prin relatri mincinoase despre sefii politici, despre comandantii legionari, despre rege, despre mosieri, preoti, printi (la Gherla, fiul a fost pus s-si bat tatl si invers); s defimezi figurile sfinte ale crestinttii si ale familiei tale, inventnd autobiografii aberante, monstruoase, denigratoare pn la absurd; s minti c-ai avut relatii sexuale cu sora sau cu mama ta, cu diverse animale. Mai ales de srbtori, dar nu numai, erau regizate procesiuni religioase, conduse de teologi cntnd melodii bisericesti, n timp ce fceai onanie n public, nchinndu-te si srutnd un falus din spun care semnifica pe Iisus Hristos sau un sex de femeie care ziceau c e Maica Domnului si erai silit s bei aghiazm din urin si s te mprtsesti cu

anafur din excremente. La acest summum dantesc nu se mai poate aduga nimic. Nu ne rmne dect tcerea si groaza c asa ceva a fost cu putint. La mijlocul anului 1952, Securitatea si conducerea partidului hotrau ncetarea reeducrii prin tortur nentrerupt. Si cum trebuiau aflati niste tapi ispsitori, s-a nscenat un proces tipic comunist, de demascare a celor care au introdus reeducarea n nchisori la ordinul sefilor legionari din afara trii, fr stirea partidului si guvernului. Versiune aberant, pe care nici cei care au instrumentat-o n-au sustinut-o pn la capt. Cert este c o parte dintre detinutii tortionari, n frunte cu Eugen Turcanu, au fost condamnati la moarte si executati; ofiterii de securitate, gardienii, comandantii de nchisori implicati n-au avut de suferit mare lucru; la scurt timp au fost eliberati. Adevratii vinovati n-au fost nici atunci, nici dup Revolutie judecati si condamnati. Vinovatii reali de cele ntmplate la Pitesti, cum precizeaz Virgil Ierunca n Fenomenul Pitesti si aproape identic Costin Merisca n Tragedia Pitesti, au fost autorittile comuniste, cei din conducerea Securittii, initiatorii demascrilor si, n al doilea rnd, grupul celor vreo 20 de detinuti condusi de Eugen Turcanu, care au torturat fr a fi fost ei nsisi torturati mai nainte. Dar n nici un caz, atentioneaz Costin Merisca, nu-i putem pune alturi pe cei care, torturati, au devenit ei nsisi tortionari. Ne ntrebm, alturi de Virgil Ierunca, cine poate avea dreptul s-i judece pe acestia? n 1999, doi cineasti francezi, Anca Hirte si Jean Legeaux, realizeaz documentarul Treptele cderii, apelnd la trei dintre supravietuitorii reeducrii de la Pitesti: Paul Caravia, Nicolae Ionit si Costin Merisca, documentar ce va fi vizionat la Paris, ntre altii, si de Monica Lovinescu. Mrturiile snt zguduitoare, imaginea reusind acolo unde cuvintele snt neputincioase. Cum se explic absenta acestui documentar de pe ecranele de cinematograf si de televiziune din Romnia? Cred c rspunsul l stim cu totii, dar ne artm preocupati de alte probleme, mult mai importante, procednd ca n cazul pacientului lui Freud, nchidem cosul de hrtii cuprins de flcri n dulap, creznd c am scpat de incendiu. Citim ntr-un P.S. la o amintire de la Cenaclul Sburtorul cuprins n Amalia si alte fpturi, urmtoarele: N-am crezut c dup 54 de ani, ridicnd receptorul, de la cellalt capt al firului, voi auzi din Paris: Aici Monica Lovinescu. M felicit pentru aparitia mea n filmul documentar Treptele cderii, realizat de doi cineasti francezi. Eram de-a dreptul coplesit de surpriz si de emotie. n finalul Tragediei Pitesti, supravietuitorul diabolicului experiment apreciaz drama pitestenilor mult mai lung si mai complicat dect se crede

n general; teroarea intrat n oase, ne spune, n-a mai iesit din noi ani de zile. Aflati n libertate, s-au izolat singuri, stpniti, unii dintre ei, si acum de o fric maladiv. Revenirea la normal a fost ndelung si chinuitoare, rnirea sufletului e de obicei brusc, dar cicatrizrile cer timp. Costin Merisca, Dumnezeu s-l odihneasc, mult a ptimit ct a fost pe pmnt, se arat ncreztor n sansele recuperrii celor reeducati: Acei dintre noi nc timorati, si nu numai cei trecuti prin sindromul Pitesti, de obicei tac si-si refuleaz amintirile. Din punct de vedere psihologic e cea mai proast solutie. Ei ar trebui s povesteasc, s fac mrturii mcar prietenilor intimi sau duhovnicului, epuiznd astfel tot infernul acumulat n suflet. Spovedania are un miraculos efect purificator. Important este totusi c, n finalul finalului, experimentul Pitesti, pentru cei care nu s-au dereglat grav, a esuat. Treptat, mai devreme sau mai trziu, cu infime exceptii, fostii reeducati si-au regsit echilibrul, verticalitatea. Nadejda Mandelstam, n amintirile sale, crede c problema de cpetenie este de a nvinge amnezia. Trebuie ca totul s se plteasc, altfel nu exist viitor si afirm, n alt loc: trecutul nu poate fi falsificat, pentru c fiecare dintre cei care au fost exterminati are, mai departe, cuvntul lui de spus.

Fenomenul Pitesti

In anii 1949-1951, distrugerea elitelor societatii era pe cale de a se infaptui: intelectualii, diplomatii, preotii, militarii, magistratii, politistii, oamenii politici ai vechiului "regim burghezo-mosieresc" erau in inchisori, taranii cei mai gospodari erau deportati in coloniile de munca fortata. Tuturor impreuna si fiecaruia in parte li se aplica eticheta de "dusman al poporului". Mai ramasesera tinerii, o forta sociala imprevizibila si care trebuia sa fie anihilata. Pentru ei a fost inventat experimentul de la Pitesti (denumit de Securitate "reeducare"). Metodele cele mai barbare de tortura psihica au fost aplicate asupra tinerilor detinuti "recalcitranti", de cele mai diferite credinte politice si religioase, cu scopul de a-i face sa se umileasca reciproc, sa se maltrateze fizic si sa se mutileze psihic denigrandu-si trecutul. Aceasta operatie diabolica de depersonalizare, de "destramare a anturajului" si de asasinat moral s-a desfasurat cu incepere din vara lui 1948 in penitenciarul Suceava, in penitenciarul Pitesti, apoi a atins apogeul

cruzimii si bestialitatii, continuand apoi, cu o putere mai scazuta, in penitenciarele Gherla si Targu Ocna. I s-a pus capat printr-o ancheta si printr-un proces mamut in anii 1953-1954. Sentinta din 10 noiembrie 1954 condamna la moarte 22 de membri ai comandourilor legionare conduse de Eugen Turcanu (fiind executati 16). In proces nu au fost incriminati ofiterii de securitate sau de penitenciar care instrumentasera "reeducarea", reprosandu-li-se, doar, in cursul anchetei, "lipsa de vigilenta si neglijenta criminala" care "a permis" experimentul! Intr-un alt proces, din 1957, acesti ofiteri au fost si ei condamnati la pedepse minore, ca ulterior sa fie gratiati, fara sa fie macar amintita vinovatia mai-marilor Securitatii: Teohari Georgescu, Marin Jianu, Gheorghe Pintilie, Alexandru Nicolschi, Misu Dulgheru s.a. Experimentul de la Pitesti este considerat un unicat in panoplia mijloacelor de distrugere in masa a personalitatii umane.

Mrturiile a 50 de supravieuitori ai experimentului Piteti vor fi strnse ntr-un documentar despre o cumplit barbarie a lumii contemporane. Despre fenomenul Piteti s-a scris i s-a vorbit mult i ntotdeauna epuizndu-se sinonimele pentru cutremurtor, diabolic, oroare, tortur: schema de generare a omului nou conceput n nchisoare, n 1949, ntrece n inventivitate malefic torturile Evului Mediu. Romnii tiu ns prea puin din ce s-a petrecut cu adevrat acolo, crede regizorul Sorin Ilieiu, care i-a adunat pe 50 dintre ultimii supravieuitori ai reeducrii comuniste ntr-un documentar ce se anun cutremurtor: Genocidul sufletelor.

Va fi un film despre cea mai cumplit barbarie a lumii contemporane , aa cum a fost considerat experimentul Piteti de celebrul scriitor Alexandr Soljenin. Nu exist cuvinte pentru a descrie cu adevrat tot ceea ce au ndurat aceti tineri anticomuniti, n jur de 2.000, majoritatea fiind studeni n momentul arestrii. Aproape la fiecare mrturie filmat am aflat cte ceva nou. Inventivitatea diabolic a celor care aplicau experimentul era inepuizabil, spune cineastul, care-i va termina documentarul la finalul anului. Fotografii inedite cu urcanu Mai exist astzi sub 100 de supravieuitori ai experimentelor din 1949-1951, toi cu vrste cuprinse ntre 80 i 85 de ani. Cu 40 dintre ei exist deja interviuri filmate, urmeaz alte 10 mrturii. Dei ntre ce s-a ntmplat atunci i confesiunile de acum se ntinde o jumtate de secol, unii dintre cei torturai au refuzat s vorbeasc, iar unii dintre cei care au devenit atunci i torionari au refuzat s mrturiseasc. Muli au dat detalii care nu apar n niciun studiu, n nicio carte despre experiment. Din nicio amintire nu lipsete ns eful torionarilor, studentul Eugen urcanu, arestat pentru legturi cu legionarii i executat n 1954 din cauza ororilor de la Piteti. Recent, profesorul universitar Ilie Popa, preedintele Fundaiei Memoria din Piteti, a descoperit n arhiva CNSAS dou fotografii - fa i profil - ale suceveanului colit n Drept. Fotografiile sunt fcute n momentul arestrii, cu aproximativ un an nainte de demararea experimentului. n ele nu se ntrezrete absolut nimic din ceea ce avea s devin urcanu, remarc Ilieiu. Cuvntul-cheie: reeducarea Mrturiilor din nchisoare li se vor aduga opiniile unor istorici, scriitori sau eseiti precum Stphane Courtois, Vladimir Tismneanu, Vladimir Bukovski, Thomas Blanton, Thierry Wolton, Dennis Deletant, Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleu sau Horia-Roman Patapievici. Vom filma la nchisorile unde a fost aplicat experimentul: la cele din Piteti, Gherla, Trgu- Ocna i la Canal. Dar vom filma i la Memorialul Sighet imagini emblematice pentru orice nchisoare, precizeaz Ilieiu. Despre dezumanizarea prin tortur fizic, psihic i sufleteasc a deinuilor de ctre ali deinui, Virgil Ierunca a publicat, n 1981, o carte care a produs rumoare n Occident, Fenomenul Piteti, n care nchisoarea era numit metaforic insula ororii absolute. n aceast vgun a rului suprem, cuvntul de ordine a fost reeducarea. Reeducaii erau obligai s se autodenune, s se nege pe sine, s-i denune i s-i renege familia, prietenii i iubita, adic s-i demate dezicndu- se de ei, de tot ce

aveau mai sfnt, batjo corind credina n Dumnezeu. Reeducatorii i obligau s participe la veritabile ritualuri satanice antireligioase. n final, reeducaii erau obligai s devin reeducatorii altora, adic torionari. Cei care refuzau erau obligai s se reeduce din nou, pn acceptau rolul de reeducator. Muli au ncercat s se sinucid pentru a scpa de infern, dar foarte puini au reuit, explic Ilieiu. eful torionarilor, studentul Eugen urcanu, arestat pentru legturi cu legionarii i executat n 1954 din cauza ororilor de la Piteti. n dreapta, un foior de paz de pe zidul nchisorii din Piteti. Fotografii descoperite recent, n arhiva CNSAS, de profesorul universitar Ilie Popa, preedintele Fundaiei Memoria din Piteti FILMRI Se caut figurani cu aspect scheletic. Interviurile cu fotii deinui vor alterna cu reconstituiri ale unora dintre torturile aplicate. Din raiuni de deontologie, dar nu numai din acestea, reconstituirile vor fi fcute sub ndrumarea unor foti deinui politic care au fost victime ale experimentului, detaliaz Sorin Ilieiu. Distribuia va include cel mai probabil actori din trupa lui Dan Puric i figurani. Pentru filmri, regizorul caut brbai cu aspect scheletic, pentru c deinuii ajungeau n cteva luni la circa 35-40 de kilograme. Personajele din cadru, respectiv torionarii i victimele, sau altfel spus - reeducatorii i reeducaii, vor fi filmai n clar-obscur, n siluet, n contralumin, astfel nct umbra proprie s fie dominatoare fa de lumina minimal proprie. Filmul va debuta cu lectura unor fragmente din memoriile celor care au murit i nu au apucat s ajung n faa camerelor de filmat, citite de elevii colii de Var de la Sighet. Nu va exista un comentariu din off, iar coloana sonor special va fi conceput de compozitorul Andrei Tnsescu. Varianta pentru cinema va avea circa 75 de minute, ns

cineastul intenioneaz s regizeze separat i un serial, pentru a nu irosi cele 150 de ore de material brut. Donaii pentru film Genocidul sufletelor are o via interesant i dincolo de camera de filmat. Documentarul a primit de la Centrul Naional al Cinematografiei 36.000 de lei, adic aproape 10% din bugetul necesar de 377.700 de lei (Am stabilit astfel recordul celei mai modeste solicitri, spune Ilieiu). Restul va fi acoperit din surse proprii i din donaiile care au nceput deja s apar pe site-ul filmului, www.experimentulpitesti.org, creat de un romn din Canada, Dan Clinescu. Unii oameni au donat sume simbolice, de 10 lei, alii cteva sute de dolari, pentru ca documentarul s poat ajunge pe marile ecrane. MRTURII Te gndeai s scapi de tortur prin sinucidere Mrturisirile unora dintre fotii deinui pot fi citite i vizionate pe site-ul documentarului, www.experimentulpitesti.org. Aristide Ionescu, consultant al echipei de filmare, relateaz un episod dramatic: n noaptea de Crciun, a dat ordin urcanu s asistm la naterea lui Iisus. i atunci i s-a pus unui bandit - c aa eram numii cei care eram torturai - o ptur n spate. S-a aezat pe tinet i i zice: Mi, cnd i faci treaba s ne spui, s sali mna!, i la pe urm a sltat mna. i acum nchinai-v, c s-a nscut Iisus. i dup ce la zicea c gata, L-a nscut, s ne nchinm i s spunem c am vzut naterea. Scene, de-acestea religioase, care i este i greu s le poi descrie, parc n momentul sta cnd descriu, consider c fac o profanare. Era ceva de neimaginat i te gndeai, n momentele cnd erai torturat, s scapi de tortur prin sinucidere. Ei bine, acei care-au avut aceast ans, au fost la nceput i cel de la Gherla, care a srit peste balustrad, dar de a doua zi au aprut plasele i nu mai puteai s te sinucizi. Uite o tortur fizic: s i faci nevoile n gamel i s i se toarne mncarea n gamela pe care din care-ai scos rahatul pindu-te n ea i splndu-se aa. i dup aia s te pun s-i toarne mncarea n gamela asta i tu, legat la spate i n patru labe, s mnnci ca porcul din ea, povestete un alt deinut, Marcel Petrior.