YafLe

ApLLcalLL

2.1 DEFINITII PIANUL TOPOGRAFfiC: Este o reprezentare grafici convenlional5 a unor porliuni restr6nse ale suprafefei topografice, proiectate pe un ptan orizontal, micgoratd la o anumiti scar5 gi care prin detaliile pe care le conline
red5 ?n mod fidel suprafala topograficb respectivS. La intocmirea ptanuriloi nu se fine cont de curbura pdmdntului.

HARTA: Este o reprezentare grafic5 convenfional5, rnicgorat5 ia o anumitb scar5, in care este reprezentat5 intreaga suprafalH a Pbmintului sau numai portiuni din ea gi ?n construcfia c5reia se line seama de curbura
pdmSntului.

Nomenclatura hdrfilor gi planurilor tn general, hdrlile Si blanurile sunt delimitate de un cadru geografic, care reprezint5 imaginile plane pe elipsoid ale unor arce de meridiane gi de paralele, figura geometric5 generatS fiind un trapez. Fiecare trapez are o anumit6 nomenclatur6 in funclie de dimensiune gi scard. Scdrile standard folosite ?n lara noastrS sunt: 1:1 000 000, 1:500 000, 1:200 000, 1:100 000, 1:50 000, 1:25 000, 1:10 000, 1:5 000 9i 1:2 000. Clasifica rea hd rlilor gi plan urilor tn funclie de scard ji conginut, planurile gi hErliie se pot clasifica astfel:

PUNURI TOPOGRAFICE Planul topografic de bazd al tdrii, reprezentat prin planurile topografice la scSrile 1:2000, 1:5000 gi 1:10000, tip5rit in trei culori 9i realizat Tntr-un singur sistem de proiectie; Planul topografic special, care este intocmit pentru anumite scopuri economice. Scara sa poate varia de la 1:100 pdni la 1:1000, conlinutul lui fiind foarte variat, in funcfie de scopul pentru care se intocmegte. nAnTt (toate reprezentiiite gr:afice ?ntocmite la scara 1:25000 gi mai mici) Hbrli topografice la sc5ri mari - 1:25000 p6n5 la 1:100000 seruesc pentru studii de detaliu gi o serie de mbsur5tori gi calcule. Scara lor este considerat5 constantd pentru fiecare foaie de hart5. H5r!i topografice de ansamblu - sunt hSrti la sc5ri medii 1:200000 p6n| la 1:1000000. Datoritd gradului mare de generalizare gi a variafiei sc5rii ele servesc pentru studii generale gi nu sunt folosite pentru misurdtori gi calcule. H54i geoqrafice - sunt h6rti la sc5ri mici peste 1:1000000 gi servesc pentru studierea generalS a unei [5ri sau zone geografice.

2.2 SCARA HARTTLOR 9I PLANURTLOR

SCARA NUMERICI: Scara numericb a unui ptan sau a unei h5r!i este raportul constant dintre distanta ,d" de pe plan sau hartd gi omoloaga ei din teren, ,,D", ambele fiind exprimate in aceleagi unitbti de m6sur5. Forma de exprimare a scdrii numerice este l/n sau 1:n. Formula scbrii numerice este:

.^_ d _ l_'P

'"-D-;-T

Cu aceastd formul5 se pot rezolva urmbtoarele probleme: 1. se dd distanfa ,d" de pe plan gi scara 1:n a planului, gi se cere,,D", distanla corespunz5toare din teren D -- d * n Se folose5te in lucririle pe hbrli gi planuri, la extragerea unor elemente din continutul acestora. 2. se dd distanta ,,D" din teren gi scara 1:n a planului gi se cere distanla ,d" de pe plan

o=9
n

3. se db distanta ,d" de pe plan gi ,,D", omoloaga sa din teren gi se cere scara numericS 1:n

n=P
d

Se folosegte in cazul in care se vrea sd determinbm scara la care s-a executat o reprezentare grafic5. Pe hdrli gi planuri, distantd ,d" se m5soard de regul5 in milimetri, iar distanla corespunzdtoare din teren, ,,D", se exprimb in metri. Regula n/ 100O

La scara

1:n,

lmm= n * looo ,

de exemplu, la scara

1:25000,

lmm=25ooo:25m
1000

corespunde o scard SCARA GRAFICA: Fiecdrei scdri numerice graficS, ce constituie o reprezentare graficd a scdrii numerice. Dupb felul de construire a sc5rii grafice, se deosebesc: 1. scara grafici simpl5 sau liniarb z. scara grafici transversal5 sau compusi

ii

2/2

roT o g r afl"e -,+TLLI a[LL 7r a ctLc e

Scara graficd simpld (figura 2.1) asigure o precizie de 1/10 din bazfi. Mod de utilizare: se ia in compas distanla de pe hart5, intre douH . puncte A 9i B gi se ageazS pe scara graficS, astfel inc6t un v6rf al compasului

sE corespundi cu un numbr intreg de baze, iar cel5lalt vArf sd cad5 Tn interiorul talonului. Distanta este egalb cu num5rul intreg de baze la care se adaug5 partea fradionard cititS pe talon.

l"l
.:'-1t
i0Lr t.. o '-t'

SLTARA 1 : 10
Beza =

rlOti

-ru;7*\ it\..
-'\.
440 t,Llc ts,iit --'','tco0

| 66t UAR = Ill) m

-rta'
_ooo"' .2rt,

t:it

14L)

Ltclorlj lt,f.,li

l.lurrrc;r ntreg ce ocze

l__

Figura 2.1 Scara grafic5 liniar5 (simplS)

SCARA 1:10000
Baza = 2 cm IrAR: I 1lJ nl

j--\
Ei)t)

+--:i
t:r(r

--i
I

iu)

Figura 2.2 Scara grafice transversalS (compuse) Scara graficd transversald (figura 2.2) asigurb o precizie de 1/100 din baz6, deoarece talonul este ?mpSrfit in 10 unit5ti pe orizontalS gi in zece pSrgi egale pe verticald, astfel cd o unitate de pe orizontalS reprezintd Ut0 din baz5, iar o unitate pe verticalb reprezintS Lln dintr-o unitate pe orizontalS.

2/g

Mod de utilizare: se ia in compas distanla de pe harti, intre doud puncte A 9i B gi se a9az5 pe scara qraficS, astfel inc6t un v6rf al compasului sE corespundS cu o diviziune intreagi din bazd , iar cel5lalt v6r.r sd cadi ?n interiorul talonului scdrii tranwersale. Se deplaseaz6 compasul astfel ca un v6rf sb rbm6n6 tot timpul pe o valoare intreagd din baz5, iar celilalt sb fie in

talon, p6nd c6nd vdrful din talon atinge o intersedie

marcheazd diviziunile lui. Migcarea compasului se face astfel inc6t vArfurile lui sE fie tot timpul pe aceeagi linie orizontals.Distanfa este egalS cu numdrul intreg de baze la care se adaug5 partea fraclionar5 cititi pe talon. Sc5rile grafice se fofosesc at6t pentru determinarea distanlei de pe her[i 5i planuri, cdt Si in transpunerea unor distanle mbsurate pe plan sau hart5.

a dou5 linii ce

PRECIZIA GRAFIC{ n SCing: Cdnd se mdsoari o distanlE pe ptan sau haftd, sau cSnd se raporteazi un punct sau o distan!5 pe plan sau hartd
se comit erori din cauza ochiului omenesc, care firb m'ljloace optice nu poate asigura o precizie mai mare de 0,1 - 0,2 mm. Se considerd c5 eroarea medie de citire sau raportare a unei distante pe plan sau haftE este de 0,2 0,3 mm. AceastS eroare, la transpunerea sau extragerea anumitor elemente liniare de pe plan sau hart5, duce la denaturarea lungimilor reale din teren, care este cu at6t mai mare cu c6t scara planului sau h5rlii este mai mic5. Precizia grafici reprezinti deci valoarea corespondenti din teren a valorii erorii de raportare sau citire de pe plan. Se exprimd prin relalia:

el

4=;=P-:*''
unde: e= eroarea graficS; Pg = precizia grafici; N = numitoru! scbrii Precizia grafic5 este un parametru care permite stabilirea scSrii la care trebuie intocmit un plan, in funclie de mbrimea detatlilor care trebuie reprezentate.

2.3 INTERPRETAREA CONTINUTULUI NAN;TIOR SI PLANURI!.OR

CAROIAJUL GEOGRAFIC: Fiecare foaie de hartb sau plan este mSrginitS de meridiane gi paralele, care formeaz5 caroiajul geografic al sectiunii respective. In colturile caroiajului geografic ce mbrginegte o secliune de harti sau plan sunt trecute valorile coordonatelor geografice a gi 1., care reprezintb valoarea paralelelor incep6nd de la Ecuator, respectiv valoarea meridianelor incep6nd de la meridianul de origine Greenwich care delimiteazb foaia de hart5.

2/+

>g Orientarea dupd directii corespondente Se identificS diferite detalii liniare sau punctiforme care apar pe hartb cu cele din teren, de exemplu cdi de comunicatie, 16uri, lizieri de pbdure, linii de transport energie electricS, construc care apar pe hartd cu cele din teren, de exemplu cbi de comunicatie, riuri, lizierb de p6dure, linii de transport

energie electricS, construclii izolate, etc. Se rotegte apoi harta in plan orizontal pAni c6nd liniile de pe haft5 devin paralele cu omoloagele lor din teren, realizindu-se astfel prima conditie de orientare, cea de paralelism. Dupb aceasta, se verifici conditia de sens, adicb trebuie ca toate detafiile ce se aflS pe o parte a direcfiei de pe teren sb se afle pe aceeagi
parte Si pe hartd.

2.s nRoBLEME cE poT FI REZOLVARTE PE HiRTI 9I PLANURI

a Determinarea unor elemente de planimetrie

Determ ina rea coordonatelor geografi ce Coordonatele geografice ale punctelor se determinb pe hart5 folosind caroiajul geografic al foii de hart5. - Se duc dln punctul respectiv paralele la cadrul geografic pin5 ce

acestea intersecteazd linia cadrului.

Prin interpolare liniar5 se calculeazb secundele care trebuie ad5ugate la valorile mai sus stabilite, Deterrni na rea coordonatelor recta ng u la re Coordonatele rectangulare ale punctelor se determinS pe hartd folosind caroiajul rectangular al foii de hartd. Se determinb coordonatele rectangulare X,Y ale unui colt de pStrat unde se afl5 punctul respectiv, folosind valorile inscrise in km pe cadrul hSrlii. Se coboarb perpendiculare pe laturile alSturate coltului cSruia i-au fost determinate coordonatele. Se citesc in milimetri distanlele de la collul determinat p6nd la piciorul perpendicularelor gi se transformb folosind scara numeric5 a hdrfii, Se oblin astfel cregterile de coordonate ale punctului fati de coltul cunoscut.

Se stabilegte valoarea minutului de latitudine gi longitudine unde paralelele au intersectat cadrul geografic, in functie de valorile arcelor de paralel gi de meridian care delimiteazd foaia de hart5, tnscrise in coltul de S -V al herlii.

/10

rop o g Y afLe

ApLLca[LL p r a ctLc e

2.4 ORTENTAREA HARTTLOR gr plANURrtoR

Orientarea pe teren a hirlilor gi ptanuritor este necesar5 in special in operatiunile de recunoa$tere a terenului. Condilia de orientare este ca liniile de pe haft5 sb fie paralele cu omoloagele lor din teren gi orientate in acelagi

sens.

a a a Ortentarea cu busola

Orientarea h5rlilor gi planurilor se poate face: Cu busola Dupd directii corespondente

astfel ?ncAt linia N-S sE corespund5 cu cadrul he{ii. Se rotegte trarta p6n5 cdnd acul magnetic al busolei se suprapune peste diredia t\--S.lfigura 2.3) DacE pe harti este trasatS direclia nord magnetic, se va foloii aceasi6 directie pentru orientarea hirlii.

Se ageazS busola pe cadrul h5r[ii, care reprezinti direclia nordutui,

'r..)
.tt . \J/'

':.

"''','/

/4*'

oneiltda

Figura 2.3 Orientarea hirlii cu busola

+""r

- -/
i

.);--)/ / /r/r., ,,,,

.t i /r;,i -i

-t
I

// --"/ ,--< \\ '., \

\, ,/ t I \,
t./\ / 'r,,lv M,'

\\\ \\

\ \u*i {,, r/

r,'

: -

''-

\\

l'i

\'---/:,-' :

t':.-.\ -; .."i .,_

..,,'

'I-eren

Harta

neorientata

Harta orientota

Figura 2.4 Orientarea hirtii dupi direclii corespondente

2/9

t Gard din plasd de sirmd pe stdlpi din lemn

,.

lx

\ Garci ciin lemn

l, fL;:

'.
- ^

i Molrd sau brad

I

Foioase cu frunze mici (mesteacdn, plop, etc.)

_ lt

_l

lt
.c

ll l!tl

:-

ll

1. c. SEMNE

LE EXPUCANVE

F'driure de rdginoase, cu inciicarea fndiiimii la numdrdtor gi a grosimii ia numitor

1r

ii
II

edoure de ioiase, cu inciicarea fndiiimii ia \ numdrdtor gi a grosimii la numitor

ti

inscriptiile lunginii, ldlinii gi tonaiul pcdurilot'cu lungimea perte 3m

2. SEFAHE CON

'OHAIE PEHTR U ALTTM ETRTE

Curbe de nivel (sepia)

Exemple de semne convenlionale pentru scara 1:500 T:halr I UVUIUI rl ? A.I 1

2/8

ropografLe

4LLca[tL TyactLce

SEMNUL CONVENTTONAT

DENUMIREA

1. SEMNE CONVENMONATE PENTRU PLANIT4ETRIE

1. a. SEMNE CONVENTTONALE DE SCARA

Pund al re[elei geodezice de rtat

Stagie de poligonatie marcatd prin pichet de fier

8l'

_-t? _ 1l :rr:

Reper de nivelment de bazd

Cdmin de vizitare canal

- incastrat

fn borne

f\r Ql'i
c,-l

l!

Gurd de aerisire canalrzare

Cutie din fontd pentru ldZ naturale

Capac telefon

(f-t

St6lp din lemn pentru telefon Rigold cu grdtar de scurgere

Cigmea cu robinet

St6lp din lemn pentru iluminat

St6lp din beton pentru iluminat

St6lp din metal pentru iluminat

Curbe de nivel- reprezint5 pozitia in plan a liniilor care unesc puncte de aceeagi cotS de pe suprafata topograficS. Se impart in urmbtoarele categorii: Curbe de nivel normale - se traseazb la echidistanta normalS ,,E", aleasd in functie de scara hSrtii sau a planului gi in fundie de accidentatia terenului. Se reprezintb printr-o linie subtire 9i continub; Curbe de nivel principale- sunt curbe de nivel normale ingrogate care se traseazlla cote rotunde. Pe ele se fac inscriptiile care indicd valoarea curbei de nivel; Curbe de nivel ajutdtoare- se traseazb prin linii intrerupte la echidistanla ElZ, intre curbele normale; Curbe de nivel accidentale- se traseazb cu linie punctat6 la echidistan\a El4, intre curbele normale.

ultimele doud categorii de curbe de nivel se folosesc

la reprezentarea

reliefului, in teren plan, cu varialii altimetrice reduse ale suprafelei topografice.

HaSuri- se folosesc la reprezentarea terenurilor accidentate, cu panta peste 35", care nu pot fi reprezentate prin curbe de nivel. Aceste zone au indicat conturul, cotele lor la creasti gi la bazi, iar in interiorul conturului apar haguri care sunt linii trasate pe directia de cea mai mare pant5, care prin lungime, densitate gi grosime indicb gradul de accidentatie al terenului. (Exemple: rdpa, viroaga, ravena/ movila, groapa, mal abrupt).
Semnele convenfionale pentru planimetrie gi relief sunt cuprinse in atlasele de semne conventionale pentru diverse sc5ri, ele fiind in general identice ca formb pentru diferite scbri, deosebindu-se numai prin dimensiuni, tn tabelul 2.L sunt exemplificate tipuri de semne convenlionale pentru scara
1:500.

2/6

r op

gr afLe

- *pLLc atLt

pr a ctLc e

Interualele dintre meridianele gi paralelele care delimiteazb foaia de hartd sunt impbrlite pe vertical6 in minute de latitudine gi pe orizontalS ?n minute de longitudine. Baza pentru cadrulgeografic este o linie de 0,1 mm grosime, care se ingroag5 spre exterior pAnH la 0,5 mm pentru minutele
impare.

CAROIAIUL RECTANGULARi Caroiajul rectangular este format din drepte trasate paralel la axele de coordonate rectangulare plane ale sistemului de coordonate adoptat. Aceste paralele formeazi o relea de p5trate cu latura de 1 km sau un num5r rotund de kilometri, denurnitb gi refeaua kilornetricS. Pe planurile cu scara mai mare de 1:10000 aceastS retea de pHtrate se traseazd cu laturile de 10 cm la scara planului. Pe un plan sau hart5, liniile caroiajului rectangular nu sunt paralele cu liniile caroiajului geografic. SEMNE CONVENfiIONALE: Semnele convenlionale sunt semne grafice, simple, generalizate, alese astfel incAt sE sugereze imaginea detaliului din teren.
Se pot clasifica astfel: seffine convenlionale pentru planimetrie, care pot fi: Semne convenfionale de scard - se folosesc pentru reprezentarea pe h54i sau planuri a unor detalii importante din teren, dar care datorit6 dimensiunii lor reduse nu pot fi reprezentate la scara respectiv5. Aceste semne indic6 precis pozitia detaliului pe care il reprezint6 prin centrul ior sau al axei lor de simetrie. (De exemplu, reprezentarea punctelor geodezice, a cdilor ferate, a stdlpilor, fintdnilor, etc.) Semne conventionale de contur- se folosesc pentru reprezentarea pe hSrli sau planuri a detaliilor ce pot fi desenate la scara hErlii (p5duri, mlagtini, lacuri, gr6dini, etc.). Ele nu redau pozitia realS a unui anumit detaliu din interiorul conturul ui. Semne conventionale explicative- sunt notdrile conventionale care se folosesc pentru a da o caracteristic5 c6t mai deplin5 detaliilor topografice. Se folosesc totdeauna combinat cu celelalte doub categorii de semne pentru planimetrie (inscriptiile de pe un pod, in interiorul conturului unei piduri, la cSminele relelelor edilitare, etc.). semne convenfionale pentru relief (altimetrie) Relieful, ca un element principal din continutul hdrlilor gi al planurilor se reprezinti de asemenea conventional. Se reprezint5 in general prin:

2/s

rop o g r afLe

ATLLI atLt

T r a cLLc e

coordonate calculate. Datorit5 unor condilii atmosferice (umiditate gi temperaturd), hirtia pe care sunt Tntocmite h5(ile gi planurile sufer5 deformalii (contralgii sau dilat5ri). Pentru determinarea cdt mai exactd a unei mdrimi de pe hartd (in special lungimi), se recomandi folosirea unui coeficient care sE anuleze diferenfa. Acest coeficient se poate determina folosind caroiajul rectangular al hSrgii. CunoscAndu-se dimensiunea teoretic5 la care fost trasat carolajul rectangular, se poate verifica prin m5surarea pe hart5 dacH acest caroiaj corespunde sau nu gi se poate calcula un coeficient k dupd relafia:

Se calculeazb coordonatele punctului prin adunarea sau sc5derea, in functie de sensul de cregtere al coordonatelor, a cregterilor de

k-

r"or"ti*
1.".1"

fntrucAt deformalia hdrtiei este neuniform5 pe anumite direcfii se vor calcula coeficienti de deformatie atit pe directia axei X, c6t gi pe direclia axei Y. De asemenea, deformatia hSrtiei are valori diferite in anumite porliuni ale foii de hart6. Din acest motiv se va stabili deformalia hdrtiei in zona h5rlii in care se
lucreazS.

Determ ina rea dista ntei

Distanta se poate determina:

folosind seara grafic5 a h6rtii (simpld Si transversald); din coordonate: D* : J(r" - XA)'* (% - \',o)' . Precizia graficd pentru o eroare e=+l-2 mm este:
l' il :' I.f i.lt

folosind scara numeric5 a h5rlii D*

[-]: d[--]L J *; 1000'

,=.

i,J{}{i
:

it
:'- .|,

ri':

g "-' {}-]

1t:t,tt.'i

l)'

:il

iiltit

-.rr:

l!

i.rl: tl

ri

,ii-n

Determinarea orientdrii 9i a unghiurilor orizontale Orientarea unei directii reprezint5 unghiul format de directia nordului geografic cu directia respectivS, mbsurat ln sens orar. Unghiul de orientare al
unei directii se poate determina pe hart5 prin doub procedee:

2/11

>g folosind coordonatele rectangulare care definesc direclia respectivfi:

Y,'-Yn tpo 'b"AI] -

X,, - X^

Cadranul in care se afl5 orientarea calculati depinde de semnele ambelor cregteri de coordonate. Daci se cunosc coordonatele rectangulare plane X, Y ale punctelor A gi B, calculul orient5rii topografice gne se face parcurgAnd urm5toarele etape: se determinb cadranul in care se aflS linia AB (figura 2.5), fie apreciind direct, fie analiz6nd cregterile de coordonate:

se calculeazE primul cadran; cu ajutorul calculatorului cu funcfii trigonometrice se obline valoarea unghiului ro; se calculeazd 0or in funclie de cadranul in care se afld linia AB. Se poate verifica cu ajutorul raportorului valoarea ob[inut5 din coordonate.
CADRANUL

AX=Xo-Xn conform tabelului 2.2; AY:Y,, -Yo' functia tgo sau ctgro, ro fiind unghiul de reducere la

II III

AXas +

AYo" + +

+ l-abelul 2.2 semnele cregterilor de coordonate in funclie de cadran

ry

folosind raportorul circulargradat in grade centesimale. Mod de lucru cu raportorul: Se duce o paraleli din punctul A la direcfia geograficd nord gi se agazd centrul rapoftorului in A, astfel ca valoarea zero sb coincidi cu direclia nordului. Se m5soari direct pe rapoftor valoarea orientlrii direcfiei AB. Cunosc6nd orientdrile mai multor direc[ii cu originea in acelagi punct, se poate determina unghiul orizontal dintre direclii ca diferen!! de orientdri,

2/t2

T oP o gY afLe

ATLL} a[LL 7 r a ctLce

0o=300t+r,ro
tgO. = '
tgOo =

@,=o,
tgO). =

AX ^.-.
AY.nooo

AYo'o' AXo'ut

'

AYoo.o AXo.,"o

CtgO, ,=

- AX O'O,
AYO'"'

or{

O,=200t+ro.
tqo. :

10r

Or=100t+o,
tgo. :
l:oos

'

aY..-. r!o-\
AX
^.^.

illr)

*'r, -l

AX ML ^....
AY^,O'

ctgo. = '

AX..-. {rbr
AY..^. -{ibJ
-11

tgcD" =

AY^"-.

AY

$-x

Moro,

Figura 2.5 Calculul orientbrii din coordonate

Determinarea tlnor elemente de altimetrie

Determinarea altitudinii unui punct Altitudinea (cota) unui punct de pe plan sau hart5 se determini folosind curbele de nivel ale hbrlii sau planului. Cdnd un punct cbruia dorim s[-i afl}m cota, se afl5 chiar^pe o curb5 de nivel, cota punctului corespunde cu valoarea curbei de nivel. in cazul in care punctul se afl5 Tntre dou5 curbe de nivel, cota sa se determini ducdnd prin punct linia de cea mai mare panta (linia care este perpendiculard pe ambele curbe). Din triunghiul de pant6 se

determind:

,r Er'[*l::F+ L r D|.trr*]. E[-]

r
I

Cota unui punct poate fi determinatb mult mai expeditiv, dar cu o precizie mai sc5zutd folosind o rigld gradatb (metoda zecirnilor). Se agazd rigla astfel inc6t muchia gradatd sd fie tangentd la punct gi se rotegte in jurul punctului p5n5 cind zero al riglei atinge o curbb de nivel, iar valoarea de 1 cm Ce pe riglS atinge cealalti curb5. Cunosc6ndu-se echidistanta curbelor de nivel, fiecirui milimetru de pe rigli ii va corespunde 1/10 din E.

2/tg

Determinarea diferentei de nivel intre doud puncte

Cunosc6ndu-se cotele a dou5 puncte A gi B determinate ca mai sus, se poate determina diferenfa de nivel ?ntre cele dou6 puncte:

AH*:H,,-Hn

,ra-,'-

r\. ,\,r
--

\A

--,D--r i

rl d

..

-i i ,t" ..:,:
_t)i

Figura 2.6 Determinarea cotei unui punct

Determinarea unghiului veftical (de inclinare) al unei drepte de pe plan Cunosc6ndu-se distanta orizontalS determinatb prin una din metodele arState anterior gi diferenta de nivel, se poate calcula unghiul vertical (de
inclinare) al dreptei respective:
tgcl,

AH^rc

D*

Figura 2.7 Determinarea unghiului de panti

/t+

Tap o g Y afLe

ApLLc a[LL 7 r a cttce

Determinarea pantei liniei intre doui puncte de pe plan Tangenta unghiului de inclinare cx, reprezint5 chiar panta liniei
unegte cele doud puncte de Pe plan:

P=tgcr=

AH*
Dou

Poate fi exprimatd in procente (la sut5) 9i la mie: po / o = 100 * tgu; Po /o " = 1000 * tgcr sau se mai poate exprima in grade sexa sau cente.

Panta se mai poate exprima gi pe cale graficS, folosind graficul de

pant5.

Graficul de pantS este o scarb care permite determinarea grafici pe un plan sau hart5 a pantei unei linii numai intre doui curbe de nivel. Graficul de panti se deseneazb pe marginea foii de plan sau hart5, in funclie de echidistanla E a curbelor de nivel gi a numitorului scSrii, in construc{ia graficului de pantb se pleacb de la formula pantei, ludndu-se un sistem de axe rectangulare, apoi pe una din axe la intervale arbitrare se noteazd valorile pantei sau ale unghiului de pantS cx. Din aceste puncte se ridic6 perpendiculare de lungime:

o=9=D-loo*E

np

ale cbror extreme se unesc, oblinSndu-se graficul de pant5.

Figura 2.8 Graficul de pantb

/15

aibS panta pa/o egalS cu cea impusS. C6nd punctele A gi B se aflS ?ntre CouH curbe de nivel, se vor calcula distantele dr$i d: de la punctul respectiv p6nd la prima curbd de nivel, iar intre curbefe de nivel se va calcula o distanf5 d2, flurnitd gi pas de proiectare, toate corespunz6nd pantei pVo impuse. Se calculeazS dt, dz, d: dupi formulele de mai jos, av6nd semnificalia: dr - distanta de la punctul A la prima curbd de nivel; dz pasul de proiectare (distanfa intre dou5 curbe de nivel consecutive); d3 - distanta de la ultima curb5 de nivel la punctul B. 100*AH.._n 1 loo1E * 1 u, * d, = d, = n p9" n p?; n Poo

Folosirea graficului de pantb se face astfel: se ia intre vdrfurile compasului sau distanfierului segmentul ,,di' intre dou5 curbe de nivel pe directia liniei cSreia dorim s5-i aflSm panta. Aceast5 distan!5 d; s transpune pe graficul de pant5 astfel ca o ghearS a compasului s5 fie agezat5 pe axa pantei, iar cel6lalt vdrf sb fie pe grafic (vezi figura), citindu-se prin aproximare panta acestei linii pe axa pantei, Graficul de panti se poate construi pentru orice formS de exprimare a pantei unei linii (o, p %, p'7*), folosind una din axele sistemului rectangular pentru forma de exprimare a pantei, iar cealaltd axd pentru distanfe. Trasarea pe plan a unei linii de pantd datd Trasarea pe plan a unei linii de pantb constant5 (datb), apare de regulS in lucririle de studii, pentru trasarea axei unei cii de comunicafie, a axei unui canal, etc.. Pentru trasarea unei linii de pant5 constanti intre doud puncte se folosesc curbele de nivel. tn esengS, aceasti problem5 se reduce la gdsirea unor distanle ,di' pe plan, astfel ca omoloagete tor D; din teren sE

=I*--],

Pentru a trasa linia de panti constantd pe plan, se ia in comBas distanfa dr, gi, cu v6rful compasului in A se descrie un arc de cerc care va intersecta prima curbS de nivel in dou5 puncte. Aceste puncte unite cu punctul A dau directii care respectd condifia de pantd impusd. Cu v6rful compasului in aceste puncte gi cu distanfa d2 s descriu douS arce de cerc care intersecteaz5 curba de nivel urmitoare in patru puncte, obtindndu-se patru variante care respecti condilia dat5. Mergbnd ?n continuare cu dz in compas, variantele se dubleazi mereu, p6nb ll ultima curb5, din care, cu d: in compas se face inchiderea pe punctul B.

2/16

r .7 c1r a{Le -,/r?LLc

atLL ::r a ci-tc

p-

construirea profilului topografic al terenului pe direclia punctelor A gi B:

i r -r1-' i'.,' r ir- L
r

i,TFi i- rt_ : I

i li.:
:ll

I
-_,-

SCn: l.

SCo: i:25000
1:2500

,-.
r

l-'-----._

i-'j''-.
l

-"--,r." ,

ti'

"

Figura 2.12 Profilul topografic al terenului

Trasarea unei linii de pantd

constanti

io/o

5o/o

(vezi harta 2.9)

2/22

TapogYafLe

,47LLca[LL practLce

= 5090745.00 m = 5302444.77 m Determinarea distan[ei orizontale dintre punctele A gi B folosind coordonatele rectangulare: =2343.22m Determinarea orientdrii dintre punctele A 9i B:
eno

m; m; ffi = 255.00 m; AYs = 444,t7m;

AXn = 379.05 AYA = t5t.74

Xn Yn Xs Ye

- 5092620.95 m - 5303848.26 m

D^n=

: arctg+:5 "Xn-Xo -

24os9ac41cc

Determinarea cotelor pundelor A gi B gi a diferen$ei de nivel dintre acestea: HR = 655 m + (O.Bmm 5 m I 1.5 mnr) = 655 rn + 2.67 m = 657.67 m He = 515 m + (0.9mm5 m/ 1.8 mm) = 515 m + 2.50 m - 5L7.50 m AHou = Hn - Hn = -140' 17 m Determinarea pantei liniei dintre punctele A 9l B:

p=tgcr=T*
D*

=-0.059819

p"lo- 100*tgu = -5.9819o/o, Po f oo=1000*tga = - 59'819o/a6 AH ^" n -to-tr'^t a" -o = -3o25'24 ^o^^crrccoo rgu = -uf = -3s80'37"; ; ss
Trasarea pe punctele A gi B:

harti a unei linii de pante datd (constanti) intre

. I00'7.67rn o,=ff

^r*:6.imrn I 100'25m , ?o'otntn : d, -;1: ,'* = . 100'7.5m = 6.0ntm d, =

frl:

-r*

2/21

jl
R)V{A I :25t-tD Rq =2on

\-315m
Reciza:l,/lmxbror=5m

Figura 2.1I Utilizarea sc5rii grafice transversale

Determinarea coordonatelor rectangulare ale punctelor A gi B;

Pentru punctul A:

= 5093 km Yrur = 5304 km XR = Xnrr - AX = 5093 km - (15.2mm 25000 / IOOO) = = 5093 km - 380 m = 5092620 m Ya = Yur - AY = 5304 km - (6.1mm 25000 / 1000) = = 5304 km - 152.5 m - 5303847.5 m
Xrue

Pentru punctul B:

findnd seama de deformalia hfirtiei hdrfii:

Pentru A:

= 5091 km Yruv = 5302 km : Xe = Xlrv - AX 5091 km - (10,2mm 25000 / IOOO) = = 5091 km - 255 m = 5090745 m Ya = Ylrv * AY = 5302 km + (17.9mm 25000 / 1000) _ = 5302 km - 447.5 m = 5302447.5 m
Xruu

Pentru B:

K,=44/40.1 =0.997506
Kv=4A14A.2=0.995025

K=1

Kv=40/40.3=0.992556

2/20

Tap o gY afLe

ApLLc a[LL pr a ctLc e

Determinarea distantei orizontale dintre punctele A 9i B folosind scara graficd simpl5 a hirtii, cu baza b=lcm

il ,.,t{=9l..-_i.....
lllt

r.^

'icrAt'A 1 25 ccrj
Baza: I cm

-_
.-'.

l:rl

t) .."-::"

:r(lajr

]a)lt

l:,riri-r

a'r,rt

g*4--.,,* j,:-:--l--- f--1a-.,-

-1--- *1--j
l

...-

.:: rtj

jlcllil

'i:11"1

f3 -

li-r'r r'

l!1::1

i: r!-''----

t --l
''i'.rtll

':l [-,,-.]:e r ?f,'l,rir

D*:2345 m

Figura 2.10 Utilizarea scirii grafice liniare

Determinarea distantei orizontale dintre punctele A 9i B folosind scara grafic; transversal; a hirtii, cu baza b=2cm (figura
2.11)

Determinarea coordonatelor geografice ale punctelor A 9i B

Pentru punctul A:

ee = eo +
45a56'24"

AA = 45056'+ (29.2mm

60"174

mm) = 45056'+23,'7 5
24028'

In = Ao + A A

24028'

+ (12.3mm 60'152 mm)

+I4,"2 x

24028' L4"

Pentru punctul B:
ea^ =,

eg + A A = 45055' + (27.0mm

60" 174

mm) = 45055' +2L,"9 x

45"5522 tra = tro

24027'L2"

Atr = 24027'+ (10.2mm 60"152 mm) = 24027'+Il,"B x

2/19

T o? o gr a{Le

ApLLc a[LL T Y a ctLc

varianta definitivS. Pentru a elimina inci de la inceput unele variante care devin neeconomice (se Tndepirteazd mult de aliniamentul AB), este bine ca proiectarea liniei de pantd constantS impus5 sb se porneasc5 din ambele puncte A gi B, fbcindu-se joncJiunea lor pe traseul dintre A 9i B. Construirea profilului topografic al terenului pe o anumitd

tn fundie de condiliile de proiectare se alege din aceste trasee

directie De multe ori, ?n lucrSrile de studiu pe hart5, se ridic5 problema reproducerii configuraliei naturale a terenului pe un anumit aliniament' Pe planuri sau hdrli cu curbe de nivel, aceastb problem5 se rezolvb construind
profilul topografic al terenului pe o anumit6 directie doritS' Pentru a reprezenta cflt mai sugestiv terenul dintre doui puncte, se ia de regulS scara inSlgimilor de 10, 20, 25 de ori mai mare dec6t scara lungimilor. Se unesc punctele A 5i B cu o linie dreapt5 9i se numeroteazi toate punctele unde linia taie curbele de nivel; Se considerb scara lungimilor egal5 cu scara planului, iar scara Tn5llimilor de 10 ori mai mare; Pe axa orizontald se alege o origine care se atribuie punctului A; Se iau in compas distanlele intre punctul A gi punctele de interseclie ale dreptei AB cu curbele de nivel gi se transpun pe axa orizontalS, din aceste puncte ridicSndu-se verticale; Pe axa verticalS a profilului se ageazi cotele punctelor la scara inllfimilor, pornind de ta un plan de referinld care sH permitd reprezentarea punctului de cea mai micd cot6; Avfind pe aliniamentul AB toate punctele de cotd cunoscut5, se duc drepte orizontale din aceste valori reprezentate pe sca.ra verticalb, p6nb

ce

acestea intersecteaz5 verticalele ridicate

din

punctele

corespondente; Unind punctele de interseclie obfinute, rezultd profilul topografic al terenului pe direclia AB. tn general, la intocmirea profilului topografic nu se mai construiegte scara in5lgimilor, valoarea cotelor raportdndu-se direct pe verticalele ridicate din punctele caracteristice, elimindndu-se astfel incdrcarea nejustificati a graficului,

2 /17

.l

aY

a{t. -

AVLLI a\i-L 7r

crtct

a Exemple
Pe

o harti la scara 1:25000 au fost amplasate douS puncte A 9i B.

Figura 2.9 Harta la scara 1:25 000.Zona de lucru

Pe porliunea de

harti anexatS

se vor rezolva urmbtoarele probleme:

Determinarea distantei orizontale dintre punctele A 9i B folosind scara numericd a hdrtii:

DAB

(m)

- d (mm) . n / 1000 - 93.9mm . 25000/1000 Pg = e. n = 0.3 mm.25000/ 1000 - 7.5 m

2345'0 m

2/Is