Conceptul de SED Sist cu even discrete SED const o clasa de sis dinam neliniare ale caror inv necesita

instrumente matematice proprii dif de ce dif sau ec cu diferente utilizate curand in teoria si practica reglarii automate . In functie de cotext prin SED se intelege fie un sist real fie un MM care descrie funct sist real a carui evol este raportata la aparitia unor evenimente.Astfel producerea evenimentelor joaca rolul de cauza pt.dinamica sistemelor si are ca efect modif. starilor sistemului evidentiind si o similitudine cu tratarea de stare a SC sau discrete in timp. Mai mult si in cazul SED se poate vorbi de o functie de tranzitie a starilor care formalizeaza faptul ca starea trece dintr-o stare in alta stare in care se afla pina la producerea unui nou eveniment. Analogia cu sistemele SC si SD in timp care se vor referi ca sisteme clasice trebuie insa utilizata concomitent cu intelegerea corecta a deosebirilor privind interpretarea cauzala a comportari Dinamica sist. clasice este raportata la un ceas sincron care masoara scurgerea uniforma a timpului continu sau discret. In timp ce dinamica SED se raporteaza la un ceas asincron care marceaza succesiunea evenimentelor si nu in mod obligatoriu momentele de producere a lor. SED implica descrierea unor operati precum concurenta,paralelismul sau sincronismul deosebinduse in mod esential de celelalte categ. de sisteme prin 2 caract. majore. Principalele caracteristici ale SED sint: - ev. se produc la momente discrete de timp si starile au deasemenea valori discrete. - procesele sunt conduse de ev. si nu antrenate de timp. - procesele sunt tipic nedeterministe capabile de alegeri printrun mecanism care nu este modelat de analistul sistemului,nu este formulata nici o trasatura stohastica,accentul fiind pus pe posib. si nu pe probabilitatea rpduceri evenimentului. - procesrle opereaza concurent si comunica unul cu altul,de exemplu prin transmiterea de mesaje pe canale.Procesele au in general o comportare dinamica interna reactionind si interactionind cu mediul. Aplicati ale SED se intilnesc la descrierea,analiza,sinteza resp. controlul sist. flexibile de fabricatie ,retelelor de comunicatii,sist. de transport,sistemelor logistice. Se poate astfel sintetiza o def. a SED formulata de CASANDRAS : Un SED este un sistem cu stari discrete condus de ev. in care evolutia starilor depinde numai de aparitia asincrona a ev. total independente de timp. Ex. se considera un rezervor in care se introduc robinete.Functionarea rezervorului este dependenta de x(t).Variabila de stare x ia valori in x(t) apartine [0,xmax].Nu intotdeauna este de ineres cunoasterea efectiva a valorilor luate de catre x.Am putea considera numai anumite aspecte privind fucntionarea rezervorului:daca este gol,daca contine fluid sub cota x max sau daca este plin.pt acest caz se poate considera o variabila de stare discreta y(t) apartine multimii 0,1,2 in care 0,1,2 sunt asociate in ordine situatiilor mentionate anterior.tranzitiile dintr-o stare discreta in alta corespund unor evenimente care se produc intr-o maniera asincrona.Tranzitia din 0 in1 ,rezervorul este complet gol tocmai a inceput se se umple.Tranzitia din 1 in 0 rezervorul s-a golit complet.tranzitia din 1 in 2 fluidul tocmai a atins cota max.Tranztia din 2 in 1 .nivelul de fluid tocmai a scazut sub xmax. Ex. Se considera functionarea unei magazii automate caracterizata prin evolutia nr. de piese depozitate care repr. Si variabila de stare.Pres ca in magazie si introduce si se extrage cate o singura piesa si ca durata operatiunii de introducere sau extragere este neglijabila.Magazia are o capacitate suficienta a.i. sa nu se umple complet.Se considera drept masimi de intrare u1(t)=1 cand se introduce sau 0 in rest. Si u2=1 cand se extrage si 0 in rest.Introducerea si extragerea pieselor nu pot avea loc simultan.Ecuatia de stare poate fi descrisa de forma x(t la t)= x(t)+1 u1(t)=1,u2(t)=0 sau x(t)-1 u1(t)=0,u2(t)=1,x(t)>0 sau x(t) in rest ;unde t la t este momentul imediat urmator lui t. Construirea unui model pt SED necesita identificarea a 2 mult discrete finite sau nu. X- spatiul starilor ;E- mult. Evenimentelor ,precum si formularea unei descrieri matematice a legilor prin care aparitia evenimentelor din E determina tranzitionarea in spatiul starilor x. Aspecte calitative si cantitative in analiza dinamicii SED. In cazul in care MM nu contine nici o inf.asupra modelelor de timp e1,e2.en apartine E,avem de a face cu un model logic sau netemporizat.Astfel de modele pot pune in evidenta numai prop.de tip calitativ ale comp.sistemului. Explorarea prop. cantitative se bazeaza pe tehnici calitative ce utiliz. ca formalism matematic,fie teoria retelelor Petri,fie teoria automatelor.In cazul in care evenimentele din E sunt prez. sub forma unor perechi(e1,t1)..(en,tn) in care t1..tn momentele aparitiilor evenim. resp.se vorbeste de model temporizat.Astfel de modele putind pune in evidenta prop. de tip cantitativ ale sist.Cunoasterea lui t1..tn poate fi de natura determinista sau probabilistica,modelele temporizate utilizinduse inmodele deterministe sau stohastice. CURS 2 Se poate defini limbajul temporal stohastic ca fiind un limbaj asociat cu functii de distributie probabilistica pt. evenimente.Limbaj care e un model al sist. considerat care prezinta toate posibilitatile de evolutie a sistemului impreuna cu inform. statistice aferente.In comparatie cu limbajul temporal cel stohastic mai detailat avind infor. despre aparitia si ordinea evenimentelor,infor.exacte despre mom.de timp cind apar svenim. precum si inform. statistice despre evolutia si aparitia evenim. 1) servirea clientilor intrun sistem de asteptare.

Un sistem de asteptare se compune din 3 elemente definitorii .Clientii(entitatile) care asteapta cautarea lor dupa resurse.Caract.completa a sist.de asteptare pp. furnizarea urmatoarelor inform.: nr.de servere.capacitatea firului de asteptare ca nr.de clienti acceptati,disciplina de servire a clientilor in ordinea venirii aleatoare sau dupa prioritati.Descrierea ca SED se bazeaza pe o multime de evenimente E care cuprind evenimente de 2 tipuri:sosire(s),plecare(p).Starea sistemului x(t) e data de nr.total de clienti care se gasesc la un moment arbitrar de timp t in sistem,nr.de clienti care asteapta pe fir+clientii care sunt serviti. Procesarea job-urilor intrun sistem de calcul. Funct.sist.de calcul se bazeaza pe organizarea firelor de asteptare pt.diferite resurse.Clientii sunt joburile sau task-urile prezentate in sist.de calcul.Orice job solicita accesul la Uc si eventual la discurile D1 si D2.Modelarea ca SED se bazeaza pe identificarea unor tipuri de evenimente ce pot tranzitiona sistemul dintr-o stare in alta. (s) sosirea unui job in lotul de intrare din universul exterior. (p) plecarea unui job din Uc catre univ.ext. (r1) plecarea unui job pt.utilizarea discului D1. (r2) plecarea unui job pt.utilizarea discului D2 (d1) rularea unui job de la D1 catre Uc. (d2) rularea unui job de la D2 catre Uc. Vectorul de stare este un triplet de forma multime xUc,x1,x2 unde fiecare comp. e un nr. natural limitat superior de capacit.fiecaruia dintre sist.de asteptare care intra in structura prezentata in fig.Deci spatiul starilor este un spatiu definit ca x= multimea Xuc,X1,X2 la t In functie de situatia reala care se modeleaza capacitatea sist.de asteptare va fi prezentata clar sau nu.Daca se considera ca nu exista cond. de funct. Aceasta capacitate nu poate fi atinsa,var. de stare xUc,x1,x2 iau valori in multimea 0,1n..fara a impune o margine superioara.Swtul evenimentelor pt.exemplu din figura consta in seyul sosirilor si plecarilor la diverse servere .E= multimea s,p,r1,r2,d1,d2. Prelucrarea pieselor intrun sistemde fabricatie. Figura un arc s care intra intr-un fir de asteptare x1 apoi in cerculetul M1 apoi intr-un dreptunghi cu 2 casute(x2) apoi in M2 apoi iesirea p; In funct.sist.de fabric.se utiliz.frecvent fire de asteptare sub forma unor depozite care permit stocarea pieselor care trebuie prelucrate pe o anumita masina.Sistemul de fabricatie considerat e alcatuit din 2 masini M1 si M2(servere).Ambele sunt prevazute cu depozite de intrare.Se considera ca depozitul ce precede masina M1 are o capacitate nelimitata practic neputindu-se sa se ajunga la umplerea completa.In timp ce in depozitul ce precede masina M2 se pot stoca doar 2 piese. Multimea evenim.E se compune din evenimente de tipul: (s) sosirea unei piese brute in sist.de fabric. (p) plecarea unei piese prelucrate complet din sist.de fabric. (c1) terminarea prelucrarii unei piese pe masina M1. E = multimea s,c1,p. Pt.a identifica var.de stare se porneste de la observatia ca ficare din cele 2 masini reprezinta serverul unei structuri de tipul sistem de asteptare.In consecinta procesul de prelucrare apieselor poate fi privit ca o conexiune a celor 2 sist. de asteptare ale caror stari se descriu in conformitate cu cele discutate deja.Astfel vectorul de stare al modelului intregului sist. de fabricatie are forma x=multimea x1,x2 laT unde x1 apartine multimii 0,1,2x2 apartine multimii 0,1,2,3. Cu alte cuvinte ,spatiul starilorm este multimea x1=multime x1,x2 la t cu proprietatea x1 mai mare sau egal cu 0,x2 apartine(0,1,2,3); Analizand functionarea sistemului descris se observa ca modelarea bazatat pe x1 desris mai sus nu poate surprinde urm.aspecte privind utilizare masinii M1.Daca M2 prelucreaza o piesa si alte 2 piese asteapta in depozitul ce precede M2 piesa de pe masina M1 poate fi n curs de prelucrare sau prelucrata complet dar ramasa pe masina din lipsa de spatiu pt depozitarea ei.Astfel daca prin var. de stare x1,x2 identificam starile celr 2 masini fara a mai fi interesati de nr. de piese din fiecare sist. de asteptare putem utiliza drept sp. Starilor multimea defnita prin x2= multimea x1,x2 la t cu proprietatea x1 apartine multimii N,L,B, x2 apartine multimii N,L unde: N=masina e neutilizata L=masina lucreaza B=masina e blocata. Prin utilizarea spatiului starilor x2 modelul poate face distinctie intre B si L a masinii M1.Dar de data aceasta nu exista informatii privind numarul de piese din fiecare sist de asteptare.Se pot face referiri si la aceste informatii prinvind aceste informatii.Se obs ca blocajul M1 nu poate aparea decat pt X2=3;rezulta x2 poate corespunde la 2 stari distincte x2=3L-masina lucreaza x2=3B-masina blocata.Astfel spatiul starilor poate fi definit prin x3=multimea x1,x2 la t cu propr x1 mai mare sau egal cu 0,x2 aprtine multimii 0,1,2,3L,3B.

Retele Petri Au fost utilizate initial in studiul si analiza fluxului informatiilor fiind f utile in descrierea operatiilor concurente,asincrone,distribuite.Retelele Petri sunt instrumente teoretice bazate pe grafuri carora li se poate atasa un formalism matematic in analize.Retele netemporizate.O retea petri se compune dintr-un tip particular de graf orientat notat cu n si o stare initiala M0 sau cu X0 denumita marcaj initial.Graful N al retelei petri e orientat ponderat si bipartit constand din 2 tipuri de noduri numite pozitii sau locatii notate cu p si respectiv tranzitii notate cu t,arcele pleaca fie de la o pozitie la o tranzitie,fie de la o tranzitie la o pozitie.Ca simblolizare grafica pozitiil;e se reprezinta prin cercuri iar tranzitiile prin bare sau dreptunghiuri.Arcele sunt etichetate cu ponderile lor care au valori intregi,pozitive.Un arc cu ponderea k poate fi privit ca o multime de k arce paralele cu o pondere unitara Un graf (structura )de tip petri e un graf bipartit ponderat fromat din cvintuplul Pn=(P,T,F,W,Mo) care reprezinta topologia retelei,unde P reprezinta multimea finita de pozitii P= multime P1, ,Pn.T=multimea finita de tranzitii.F=reuniunea dintre (PxT) si (TxP) si reprezinta multimea arcelor de la pozitii la tranzitii si invers.W= aplicatia F cu valori in multimea 1,2-multimea f de pondere arcelor. Mo=apilcatia P cu valori in multimea 1,2,functia de marcaj initial. -Multimea P a pozitiilor si T a tranzitiilor sunt disjuncte(P intersectat cu T diferit de multmea vida.-P reunit cu T diferit de multime vida.-o structura de retea petri N= multimea P,T,F,W fara nici o specificatie se noateaza cu N notune care desemneaza topologia retelei.-O retea cu un marcaj M se va nota cu (N,M);

Marcajul unei retele petri .vector de stare

Unui sed i se poate asocia un graf de retea petri,poz. Lui descriind cond in care evenimentele sistemului pot avea loc.Conditiiloe descrise le sunt asociate jetoane ,un jeton fiind repr. grafic printr-o bulina in interiorul unei pozitii si semnifica faptul ca e indeplinita conditia descrisa de pozitie.indeplinirea unei conditii caracteristice unei pozitii poate fi semnalata si prin mai multe jetoane. In urma marcarii pozitiei unei retele P. se poate vb de starea retelei.Starea retelei P se def ca fiind vectorul marcajelor .Teoretic numarul de stari poate fi infinit.Spatiul starilor x al unei retele P. cu n pozitii este ndimensional,marcajul initial fiind notat cu Mo.

Validarea si executia tranzitiilor (dinamica retelelor petri)

Marcajul unei retele P. are smnificatie de stare a retelei si se poate modifica in conformitate cu urmatorul procedeu denumit regula tranzitiilor.a)o tranzitie tj se spune ca e validata daca fiecare poz, de intrare pi a lui tj e marcatacu cel putin W(pi,tj) jetoane unde W(pi,tj) ponderea arcului de la pi la tj. b)o tranzitie validata poate sau nu sa fie executata dupa cum evenimentele asociate tranzitiei au loc sau nu. c)executarea unei tranzitii validate indeparteaza W(p,t) jetoane din fiecare pozitie de intrare p a lui t ,adaugand W(t,p) jetoane la fiecare pozitie de iesire p a lui t.

Definitia validarii unei tranzitii O tanzitie tj apartine lui T se numeste validata daca x(pi)mai mare sau egal cu W(pi,tj) oricare ar fi pi apartine lui I(tj).o tranzitie e validata daca numarul jetoanelordin poztia sa de intrare pi e mai mare sau egal cu ponderea arcului respectiv. O tranzitie fara nici o pozitie de intrare se numeste tranzitie sursa,o traznzitie fara nici o pozitie de iesire se numeste tranzitie receptor.Modul de operare al acestei tanzitii este urmatorul :a) o tranzitie sursa e neconditionat validata,fara insa a fi obligatoriu sa se execute,dar executia ei produce jetoane. b)executia unei tranzitii receptor consuma jetoane fara insa a produce.Daca o pozitie p e atat pz de intrare cat si poz de iesire pt o tranz t ,atunci p si t formeaza o bucla autonoma.O retea care nu contine bucle autonome se numeste retea pura.O retea p se numeste ordinara daca toate arcele sale au o pondere unitara. Ipoteza (cazul ret. P netemporizate) :exec unei tranzitii nu consuma timp iar jetoanele pot ramane in pozitii pt. orice durata de timp oricat de mica sau oricat de mare.Intrucat executia unei tranzitii e instantanee se considera ca tranzitia se executa numai secvential adica nu se poate vb de 2 tranzitii executate simultan sau in paralel.Graful unei retele P. se mai numesc multigraf datorita faptului ca pot exista mai multe arce care leaga 2 noduri sau echivalent, fiecarei stari i se asociaza o pondere care reprezinta nr de arce care intra in contact.

Definitia dinamicii retelelor petri Functia de tranzitie de stare f definita pe N la n ori T cu valori in N la n a unei retele petri

multimea P,T,F,W,M marcate ,e definita pt tranzitia tj apartine lui T echivalent x(pi) mai mare sau egal W(pi,pj) oricare ar fi Pi apartine lui I(tj).Daca functia tranzitiei de stare f(x,tj) e definita ,atunci se noteaza cu x derivat =f(x,tj) unde x derivat (pi)=x(Pi)-W(pi,tj)+ W(tj,pi). i=1,2,3

P= multimea P1,P2,P3 P1=multimea A ; P2= multimea B; P3 multimea C; Pt determinarea lui T se examineaza pe rand tranzitiile posibile din cele 3 stari construind perechi (x,x prim)

Retelele Petri cu capac finita si infinita Intr-o retea cu capacitate finita (N,Mo) fiecare pozitie p i se asociaza capacitatea pozitiei notate cu k(p) definita ca numarul maxim de jetoane care pot fi continute in p. Pt validarea unei tranzitii t e necesara conditia: nr de jetoane in fiecare pozitie de iesire p a lui t nu se poate depasi capacitatea poz respective K(p),atunci cand t se executa .Astfel o tranzitie tj a unei retele cu capacitate finita e validata daca x(pi) mai mare sau egal W(pi,tj) pt toate pi apartine I(tj) si respectiv K(pi) mai mare sau egal W(tj,pi)+M(pi) pt toate pozitiile pi apartine O(tj).In acest caz ,regula traznitiei se va numi reg. Stricta a traznitiei. Fiind data o retea P. de capacitate finita (N,Mo) e posibila de aplicare fie regula stricta a tranzitiei pt reteaua (N,Mo) fie regula simpla a tranzitiei pt o retea transformata adecvat notata(N prim,Mo prim).Presupunand ca reteaua N e pura urmatorul algoritmpermite constructia (N prim,Mo prim) prin metoda pozitiilor complementare: Pas 1-pt fiecare pozitie p se adauga o pozitie complementara p prim al carui marcaj inital e dat de Mo prim (p prim)= K(p)-Mo(p) Pas 2- intre fiecare tranzitie t si unele pozitii complementare p prim ,se traseaza arcele suplimentare (t,p pim) sau (p prim,t ) cu ponderile: W(t,p prim)=W(p,t) respectiv W(p prim,t)= W(t,p) a.i. suma jetoanelor in pozitia p si in pozitia complementara corespunzatoare p prim,sa fie egala cu capacitatea k(p) ,atat inainte cat si dupa executarea tranzitiei t adica sa fie satisfacute conditiile M(p)+Mprim(p prim)=K(p).Metoda nu adauga tranzitii suplimentare

Studiu comparativ. P1 ( P1,P2) ; P2= f(P1,t1) ;t1= multimea alfa; Un automat este un dispozitiv care este capabil sa rep. un limbaj in raport cu niste reguli bine definite.Cel mai simplu mod de a prezenta notiunea de automat este de a considera rep.grafica a lui ,adica diagrama de tranzitie a starilor. Consid. un ex.de automat simplu reprez. in gradul orientat sau diagrama de tranz. a starilor din fig. Nodurile reprez.starile iar arcele etichetate tranzitiile dinte noduri(stari).Acest tip de graf permite o descriere completa a automatului.Multimea nodurilor este chiar multimea starilor automatului x=multimea A,B,C.Multimea /setul etichetelor tranzitiilor formeaza multimea evenimentelor automatului.E= multimea alfa beta gama delta niu.Arcele din graf realizeaza reprezenarea grafica a fucntiei de tranzitie a automatului ca fiind: f: XxE->X.f(A,alfa)=B; F(B,beta)=A ;F(B,alfa)=C; f(B,delta)=C ; f(C,gama)=C ; f(C,niu)=A; De exemplu f(A,alfa)=B:automatul este in starea A atunci la aparitia evenimetului alfa,automatul trece in starea B.evenimentul poate fi o intrare exterioara sistemului modelat de automat sau poate fi un eveniment spontan generat de sistemul modelat de automat.Se observa ca un eveniment poate sa apara fara a schimba starea f(C,gama)=C.De asemenea 2 evenimente distincte pot aparea la aceeasi stare cauzand aceeasi tranzitie.Se obderva ca din fiecare nod porneste un numar de arce orientate egal cu numarul de elemente al multimii gama mare(x) unde gama mare- multimea evenimentelor posibile. P2 (P2,P1).(P2,P3) ; P1= f(P2,t2); t2 =multimea beta; P3=f(P2,t3);t3 =multimea lamda; P3 (P3,P1) P3=f(P3,t4) ;t4 =multimea niu; Se poate atasa un graf orientat deci practic reteua Petri are urmatarea structura: CURS 5 Criterii generale pt.alegerea tipului de modele. Alegerea de modele ramine la latitudinea modelatorului.Exista si criterii generale orientative,utiliz. Automatelor este recomandata cind se iau in considerare numai evenimente care se produc in univ.ext.Dc.intereseaza punerea in evidenta prin model a evenim.interne sist.fizic,sint recomandate retelele Petri. Studii de caz. Funct. unui proces fizic pilotat de evenimente se baz. pe utiliz. unor resurse care efectueaza anumite operatii(procesari servicii).Obiectul procesarilor il constituie clientii care sint entitati fizice specifice procesului.Servirea unui client pp. in cazul general executarea unei secvente de operatii cu aj, unui set de resurse.De ex.in cazul sist. de calcul resursele pot fi hard sau soft si asigura efect. unor operatii de natura aritmetico-logica.In cazul sist.de fabricatie resursele sunt masinile,depozitele de stocare echipamentele destinate manipularii si transp.In cazul sist.de telecomunicatii resursele sunt echip.de emisie receptie. O resursa poate fi utiliz. pt. una sau mai multe operatii.O resursa care efectueaza o sing.operatie=resursa nepartajata in timp ce una care realiz. m.m.op.=partajata.Utilizarea protejata a unei resurse pt.efectuarea m.m.op. poate fi privita ca o partajare a resursei de mai multi clienti deoarece op .care necesita resursa protejata se efectueaza asupra unor clienti diferiti aflati in diferite etape ale servirii.Un model de tip retea Petri netemporizata poate furniza inf. referitoare atit la modul de desf.a operatiilor cit si la modul de utiliz.a resurselor.Modelul dinamicii operatilor permite numai descrierea relatiilor dinre operatii.Fiecare pozitie a retelei Petri este asociata unui jeton intr-o poz. Marcind efectuarea operatiei si invers.Astfel de modele se utiliz. in situatiile in care op.nu necesita partajarea resurselor.In cazul resurselor partajate modelul dinamicii operatiilor nu furniz. suficiente inf.pt. analiza si proiectare.Modelul dinamicii op.+ resurselor permit atit descrierea rel.din op.precum si a modului cum se utiliz.resursele.Parte dintre poz. retelei Petri sunt asociate operatiilor iar cealalta asociata resurselor.In general modelele cu un grad de detaliere m.m care permite analiza si proiectarea SED contin inf. privind dinamica atit a op. cit si a resurselor.i nunele cazuri este avantajos sa se utiliz. retele cu capacitate finita pt.a se preciza nr.de op de acelasi tip acceptate.Se recomanda transf. unui aceluiasi model intr-o retea cu capacitate infinita care va fi un model al dinamicii op.si resurselor. Modelarea sist de asteptare cu fir de capacitate nelimitata

Se poate formula definitia formala a automatului:Un automat este un cvintuplu (E,X,gama,f,Xo) in care semnificatia cvintuplului este urmatoarea: CURS 4 Conflict decizie alegere libera Doua evenimente e1 si e2 sunt in conflict daca realizarea lor nu se poate efectua in acelasi timp.Cu toate ca fiecare dintre ele se realizeaza la un moment dat.In momentul executari oricaruia dintre tranziti la t1t2,jetonul va parasi pozitia P ducind la invalidarea pozitiei ce nu a fost executata.In fond ambele tranzitii sunt validate,dar numai una dintre ele se poate executa.Executia uneia duce la invalidarea celei de -2 a.O astfel de structura se poate utiliza in modelarea unui proces de luare a unei decizi,conditionind realiz.unei tranziti sau in cazul unei alegeri libere.In functie de modul cum este interpretata are una din cele 3 drumuri(conflict-decizie sau alegere libera) Alegerea libera extinsa.Atit tranzitia t1 cit si t2 sunt validate dar numai una dintre ele se va executa. Iu urma executari oricareia dintre ele jetoanele din cele 2 poz.P1 si P2 vor fi consumate ducind la invalidarea tranzitiei care nu este executata.Alegerea tranzitiei care va fi executata nu depinde de nici o conditie aceasta realizindu-se in mod aleatoriu.. Alegerea asimetrica.Atit t1 cit si t2 sunt validate.Efectuarea orcareia dintre cele 2 tranzitii conduce la invalid.celeilalte.Tranzitia t1 se executa doar dc.avem jeton atit in pozitia P1 cit si in P2,pe cind tranzitia t2 se executa doar dc. In P2 avem jeton nedepinzind de starea pozitiei P1.Deoarece executarea tranzitiei t1 este conditionata suplimentar de prez. unui jeton in P2,str. se numeste alegere asimetrica. E multimea evenimentelor X-sp.starilor GAMA indice x-multimea even.posibile care se pot produce in starea x apartinind lui X ,gama(x) inclus in E.Cu alte cuv.aparitia evenim. prin E este dependenta de st.curenta a lui x. f-functia de tranzitie a starilor f:XxE->X , x prim = f(x,e) definita numai pentru e apartine lui gama x,atunci cind starea este x. f(x,e) nu este definita pt.evenimente care nu apartin gama x.Starea x prim rep.starea in care tranzitioneaza automatul aflat in st. X.Ca urmare aaparitiei evenimentului e apartinind lui gama de x.Cu alte cuvinte problema tranzitiei dintr-o st. X in alta stare x prim se pune numai pt.evenim.posibile in starea x. Xo apartinind lui X-rep.starea initiala. Oricarui automat i se poate asocia si o iesire,situatie in care automatul este definit printr-un septuplu (E,X,GAMA,f,Xo,Y,g) unde E,X,GAMA,f,Xo au aceiasi semnificatie ca in cazul precedent. Y-mult.iesirilor. g- functia iesirii g:XxE->Y ;y=g(x,e) Paralelismul sau concurenta.E xecutarea tranz.t duce la plasarea unui jeton in fiecare din poz.P1 si P2 astfel devenind validate in acelasi timp t1 si t2.Activitatile modelate de ramura poz.P1,resp. P2 se pot desfasura in paralel iar tranz. t1,t2 se executa independent,modelind 2 evenimente fara a fi generat un conflict. Conexiuni intre modele de tip automat si de tip retea petri Se poate asocia unei retele de tip Petri un graf de accesibilitate .El transpune de fapt mecanismul de functionare a unei retele Petri intr-o descriere de tip automat .Nodurile grafului orientat reprezinta starile sistemului ,adica marcajul retelei iar fiecare arc orientat este etichetat cu evenimentul care produce schimbarea de stare corespunzatoare.Analizand intuitiv modul in care s-a realizat asocierea automatului se concluzioneaza faptul ca pt orice retea Petri se poate construi un automat caresa puna in evidenta aceeasi crestere nelimitata a marcajului diferitelor pozitii.Este adevarata si informatia inversa adica fiind dat un automat se poate construi o retea Petri care pune in evidenta aceeasi dinamica pilotata de evenimente.Un procedeu care permite construirea unei retele Petri (P,T,F,W,Mo) plecand de la automatul (E,X,F,f,x0) se bazeaza pe urmatorul algoritm fiecare stare din x devine o pozitie in p adica P=x apoi fiecarei perechi de stari din x desemnata prin (x, x prim) ,x prim =f(x,e) i se asociaza o tranzitie t apartine lui T in reteaua Petriatasand si arcele (x,t), (t,x prim) apartine P,F ,ambele cu ondere 1 .Prin aceasta constructie unui acelasi eveniment e apartine lui E i se poate asocia mai multe tranzitii in T.Aplicatia W ia numai val 1,cu alte cuvinte W: F-> multimea 1.

(a)Tranzitia S din care merge in jos in poztia F apoi in traznitia i apoi in pozitia L apoi in tranzitia p apoi in pozitia Cs.Din p mai merge in sus in pozitia N cu bulina si apoi in i.

Confuzie este o imbinare intre concurenta si conflict.Tranzitile t1 si t3 sint validate si se pot executa in acelasi timp,executia lor nefiind conditionata de nici o poz. comuna.Deci t1 si t3 sunt concurente.Tranzitia t3 poate fi executata doar in cazul in care atit in P1 cit si in P2 exista cite un jeton.Executia lui t3 duce la invalidarea tranzitiilor t1 si t2 existind astfel un conflict.Validarea structurii considerate corespunde confuziei simetrice. Confuziei asimetrice.Tranzitiile t1 si t2 pot fi executate in acelasi timp. Tranz.t1 este validata si poate fi executata nefiind conditionata decit de prezenta jetoanelor in poz.P1 si P3.Tranz. t2 se executa independent de celelalte fiind conditionata doar de existenta unui jeto in poz.P2.Deci tranz. t1,t2 sunt concurente.Tranz. t3 se executa doar daca t1 nu se executa si tranz. t2 se executa.Aceasta este in conflict cu t1 si de asemenea este conditionata de realizarea tranz. t2. Sincronizare .Tranz. t se realizeaza doar dc. Atit in P1 cit si in P2 exista un jeton.Cele 2 poz.corespund unei activitati care se desfasoara in paralel dar a caror finalizare trebuie corelata.Prin executare lui t,se extrage cite un jeton atit din P1 cit si din P2. Cost conditie comuna .Structura tipica este prez. in fig.h.Tranz.t1 si t2 pot fi realizate independent fiindu-le asociate 2 evenim.distincte.Realizarea oricaruia duce la satisfacerea conditiei asociate lui P, unde va fi plasat cite un jeton dupa executarea oricareia dintre tranz.

Prin retelele Petri un s.de asteptare poate fi modelat printr-o retea cu marcaj initial de tipul celei prez.in fig.Se considera cazul in care servirea se realiz.de o sg.resursa si capacitatea firului de sateptare este nelimitata. Aceste ipoteze simplificatoare pot fi inlocuite cu unele mai restrictive,executarea tranzitiei s (de tip sursa) coresp.evenim sosirea unui client in firul de asteptare.Nr .de clienti din fir este dat de nr.de jetoane care se acumuleaza in poz.F.Initial in fir nu se afla nici un client deci F nu contine nici un jeton.Serverul fiind si el neutilizat adica N contine un jeton. Efectuarea tranz. i coresp. evenim. incepe servirea unui client.In urma executarii tranz. serverul devine ocupat adica primeste un jeton iar N devine vida. Executarea lui p are semnif.evenim.plecarea unui client dupa servirea sa completa.Inurma executarii acestei tranz.serverul devine neutilizat adica N primeste jeton iar L vida. Modelarea servirii m.m.clienti coresp. Nr.de jetoane din F revine la succesiunea de executari a tranz.(i,p) pina cind F devine vida.Modelul de tip retea Petri incorporeaza evenimentele care piloteaza funct.sist.de astept. De tip s,i,p.Sp.starilor generat de vectorul starilor multimea M(F),M(N),M(L) cu M(F)>0,M(N) apartine multimii 0,1 ;M(L) apartine 0,1; M(N)+ M(L)=1;

Se considera automatul cu 3 stari A,B,C .Din A intra cu alfa in B,din B intra cu beta in A si cu gama,alfa in C ,din C intra cu niu in A si cu eta in C.

Mecanismul de realiz.a tranz. dintr-o stare in alta este asigurat de regula tranz.prezentata anterior.Este evident ca nr.cliuentilor din sist. de asteptare(incluzind clientul servit) M(F)+M(L).De asemenea poate fi introdusa poz. Suplim. Cs,S de tip receptor ce va acumula nr.de jetoane coresp.clientilor serviti care parasesc sist.Pt. a se sublinia utilitatea si flexibilitatea retelelor Petri se consid.modelul de tip automat al sist.astept,a carui diagr.de tranz.este in b).Starile din diagr,de tranz.preciz.nr de clienti aflati in sist.Notatiile s,p desemneaza aceleasi evenimente ca si modelul de tip retea Petri.M odelul de tip automat nu ofera toate detaliile pe care le da reteaua Petri deoarece nu surprinde starea serverului utiliz.sau neutiliz.In plus reteaua Petri evidentiaza clar dintre evenim. S care sunt impuse de m.ext(clientii sosesc indep.de funct.sist.) si evenim.de tip p care rezulta din operarea sist.

Teorema 2:un marcaj Md nu este accesibil din Mo ,daca egalitatea de ranguri rang A la T =rang [A la T 3 puncte delta M] nu este satisfacuta.

Proprietati comportamentale ale retelelor Petri 1)Accesibilitatea o secventa de executari de trazitii ale unei retele conduce la modificarea marcajului(distributie de jetoane ) in conformitate cu aplicarea regulii tranzitiei.Un marcaj Mn se spune ca este accesibil din marcajul initial Mo daca exista o secventa de executari de tranzitii ce transforma pe Mo in Mn.Aceasta secventa de tranzitii se noteaza prin teta= Mo ti1,M1 ti2....Multimea tuturor marcajelor ce pot fi atinse in reteaua (N,Mo) pornind de la Mo se noteaza R(N,Mo) sau R(Mo) atunci cand se subintelege reteaua N la care se face referire.Multimea tuturor secventelor de executare posibile in reteaua (N,Mo) se noteaza cu L(N,Mo) sau L(Mo). 2)Marginirea. O retea Petri(N,Mo) se spune ca este K marginita sau pe scurt marginita daca numarul de jetoane din fiecare pozitie nu depaseste nr. finit K pentru orice marcaj care este accesibil din starea Mo,adica pentru orice secvente de executari de tranzitie pornind de la Mo.Formalizand M(p) mai mic sau egal K pt orice p si oricare ar fi M apartine R(Mo).O retea Petri (N,Mo) se spune ca este marginita din p.d.v. practic cand reteaua apeleaza un proces,proprietatea de marginire permite sa se studieze eventualele depasiri ale unor capacitati fizice.Marginirea asigura nedepasirea unor valori indiferent de secv. De evenimente,adica de tranzitiile executate. 3)Viabilitate.o retea Petri (N,Mo) se spune ca este viabila sau este un marcaj viabil daca indiferent de marcajul care a fost atins din Mo este posibil ca in continuare sa fie executata orice tranzitie t a retelei.Pana la executarea tranzitiei t poate fi necesara executarea unui nr finit de alte tranzitii.Un marcaj pt care nici o tranzitie a retelei numai poate fi executata se numeste blocata.Din p.d.v practic cand reteaua modeleaza un proces real proprietatea de viabilitate permite sa se studieze functionarea fara incidente care sa necesite o interventie a procesului.S-a cautat insa o relaxare a viabilitatii.L1-adica potential executabila daca t se mai poate executa cel putin o data in unele secvente din L(Mo);L2-daca t se mai poate executa de cel putin k ori;L3- daca t se mai poate executa de un numar infinit de ori in L(Mo); L4-daca t este viabila pt orice seceventa din L(Mo). Def. O retea (N,Mo) este viabila Lk daca fiecare tranzitie a ei este viabila Lk k=0,1,2... Viabilitatea de tip L4 este cea mai puternica si corespunde def de mai sus.La polul opus L0 coincide definitiei pt blocaj

Modelarea serverelor cu posib.de defectare. Modelarea cu aj. retelelor Petri poate include si situatia defectarii serverului caz in carest.retelei poate fi modif.astfel: Se pp.ca defectarea serverului nu poate sa aparadecit incazul in care se serveste un client( L)Se mai pp.ca servirea clientului curent nu mai poate fi reluata dupa defectare, serverul trecind in N repz.o servire un nou client.Astfel sa introdus evenim. d care corespund. unui defect si evenimentul de tip R care corespunde terminarii reparatiei. Aparitia defectului (adica executarea tranz. d) face ca jetonul din N sa se depl.in D coresp.starii serverului defect. Dupa terminarea repartiei adica executarea lui r jetonul ajunge in N ce ce inseamna ca servirea clientului curent nu mai poate fi reluata,serverul fiind pregatit pt.servirea unui nou client.Modelarea la automat a funct.serverului este ilustrata prin diagrama de tranz. b).Acest grafic rep.tocmi graful de accesibilitate al retelei Petri din b).I continuare se consid.cazul in care serverul poate relua servirea clientului in urma aparitiei si remedierii unei defectiuni.Modelul de tip retea Petri este rep.in fig. Pozitia D intra in L si apoi in N cu bulina .Din D intra in tranzitia r apoi in L .Din L intra in tranzitia d apoi in D.Din L intra in traznitia p apoi in N iar din N in tranzitita i apoi in L.

Ecuatiile de stare ale unei retele Petri. Se considera o retea Petri pura N cu n tranzitii si m pozitii.Se numeste matrice de incidenta a retelei o matrice A=[aij] de dimensiune nxm si ale carei elemente sint numere intregi. aij=aij + deasupra -aij cu deasupra ,i=1.n cu linie deasupra ,j=1,m cu linie deasupra unde aij cu + =w(ti,pj) (ponderea) adica ponderea arcului de la poz.ti catre iesire pj,aij cu - =w(pj,ti)=ponderea arcului catre tranzitia ti de la poz.lui de intrare pj.. A+=[aij+]; nxm dim=matrice de incidenta de iesire; A-=[aij-]; mxn matricea de incidenta de intare; Scrierea matricii de incidenta A din p.d.v. al aplicatiilor se poate face global construind A+ A- si A=A+ - A-.Conform regulii tranzitiei se considera ca ai,j+ si ai,j- reprezinta nr de jetoane indepartate resp. adaugate in pozitia pj,atunci cand ti se executa o singura data.Tranzitia ti este validata de un marcaj M echivalent ai,j- mai mic sau egal cu M(pj), j=1..n; Considerand o secv . de executare e tranzitie si pp. ca ceea ce de-a K executare din aceasta secventa are loc in tranzitia tj,i adica tranzitia desemnata prin ti aflata in pozitia K in secventa executarii. Teta=ta,tb,..ti Acest aspect poate fi descris global cu aj unui vector coloana uk ale carui elemente sunt toate 0 cu exceptia celui de-al i-lea element care este 1 ,corespunde tranzitiei ti,unde are loc cea de-a K executare a secventei.Forma particulara a lui uk face ca vectorul coloana rezultat din multimea A la t uk sa reprezinte tocmai cea de-a i minus a coloana a lui A la t ,respectiv cea de-a i a lui A . Vectorul coloana A la t uk contine toate schimbarile de marcaj rezultate la a k minus a executare .In urma celei de-a k executari poate fi scris Mk Mk-1 unde Mk,Mk-1 marcajul dupa cea de-a k,k-1 executare din secventa considerata .Cum asupra lui k,i nu au fost puse nici un fel de conditii rezulta ca schimbarea de marcaj dupa cea de-a k executare este descrisa de Mk-Mk-1=A la t uk. Rezulta Mk=Mk-1+A la t uk ce reprezinta ecuatia de stare a retelei petri.vectorul uk=vectorul de executare sau vectorul de control. Curs 6 Ax la T =delta M; delta M=Md-Mo; A= A+ - A-; Se pune problema in ce conditii sistemele de ecuatii algevrice liniare Ax la T= delta M are solutii si seminficatia lor din p.d.v. al accesibilitatii.Se formuleaza urm. conditii: Teorema 1:daca marcajul Md este accesibil din Mo atunci are loc egalitatea rang A la T=rang[A la T 3 puncte delta M].Conditia suficienta pt neaccesibilitate data de o forma echivalenta exprimata prin reciproca este : 4)Reversabilitate O retea petri este reveribila daca pt orice marcaj M apartine lui R(Mo),marcajul initial Mo este la randul sau accesibil cand se porneste din M .Astfel intr- o retea reversibila este intotdeauna posibila reintoarcerea la Mo.Proprietatea nu urmareste introarcerea chiar la Mo ci intr-un alt marcaj M prim=stare recuperabila.Se spune ca un marcaj M prim este recuperabil daca pt orice m apartine R(Mo) M prim este accesibil din M. .