Academia de Studii Economice Bucuresti Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori

Rolul politicii de protectie sociala in procesul bugetar, in Romania, in perioada 2011-2013

Bucuresti, 2013

Cuprins

Introducere

1. Politicile de protectie sociala 1.1. Aspecte teoretice privind politicile de protectie sociala 1.2. Dimensiunile protectiei sociale

2. Bunastarea sociala 2.1. Asptecte teoretice privind bunastarea sociala 2.2. Statutul bunastarii bazat pe economia de piata

3. Politicile in domeniul asigurarilor si asistentei sociale in perioada 2011-2013

4. Studiu de caz. Date statistice si interpretarea lor

5. Anexe (tabele si grafice)

6. Concluzii si propuneri

Introducere

Din activitatea neintrerupta a personalitatii, ca si a unitatilor sociale, nationale si umanitare alcatuite din personalitati in diferite directii ale actualitatii se nasc valorile culturale, spirituale, economice, politice si juridice. Dimitrie Gusti

Politicile de protectie sociala , dupa cum urmeaza sa demonstram in analiza cuprinsa in acest studiu, ocupa un loc foarte important in politicile bugetare ale statului. Consider ca aceasta tema legata de rolul politicilor sociale in procesul bugetar este o tema foarte interesanta de abordat datorita faptul ca componentele acesteia (respectiv asigurarea si asistenta sociala) au o mare insemnatate in randul oamenilor care au nevoie de sprijinul societatii in probeleme atat de natura materiala cat si de probleme legate de sanatate, cultura, inavatamant etc. Cred cu adevarat ca nivelul de trai al societatii in care traim este unul scazut pentru marea majoritate a populatiei; cu siguranta statul ar trebui sa adopte anumite masuri pentru a asigura persoanelor nevoiase un trai decent, pentru a-i ajuta sa treaca mai usor prin greutati si pentru a le asigura un standard de viata macar decent. Am ales aceasta tema pentru a putea observa mai usor la ce trebuie sa lucram cand indicatorii arata ca toate lucrurile stau bine si de fapt populatie traieste din ce in ce mai greu dar si pentru ca o analiza mai amanuntita a acestui tip de serviciu ne poate arate multe cai de salvare pentru oamenii care au nevoie de sprijin si ce putem face cu adevarat ca lucrurile sa mearga mai bine. Lucrarea este conceputa astfel: in prima parte am definit termenii pe care i-am folosit dea lungul lucrarii, aceste aspecte teoretice sunt foarte importante pentru intelegerea deplina a lucrarii. In a doua parte am vorbit putin despre politicile sociale din Romania, precum si anumite masuri adoptate de stat. Acesta este de fapt cadrul legal in care se inscrie prezentul proiect. Si nu in ultimul rand, studiul de caz in care am demonstrat ca politicile sociale ocupa un loc si un rol inportant atat la nivel national cat si la nivel categorii pe tipuri de venituri si cheltuieli.

Rolul politicii de protectie sociala in procesul bugetar, in Romania, in perioada 2011-2013

1. Politicile de protectie sociala 1.1. Aspecte teoretice privind politicile de protectie sociala Politicile de protectie sociala ale statului se refera la un ansamblu de modalitati si oportunitati prin care puterea publica repartizeaza veniturile prelevate de la contribuabilii apti de munca, folosind o maniera umanista, catre persoanele care au nevoie atat de sprijin material cat si de sprijin de oricare alta forma (spre exemplu, invatamant, sistemul de sanatate etc). O alta definire a conceptului de protectie sociala a statului prevede obiectivele principale ale acestui sistem si anume rezolvarea marilor probleme sociale legate de sanatate, educatie si locuinte. Interventia statului se face asupra urmatoarelor categorii de beneficiari: copii si tinerii ce nu sunt apti de munca, copii orfani, familiile cu multi copii fara sustinere materiala, persoanele aflate in incapacitate de munca (temporar sau definitiv, in aceasta categorie sunt inclusi si somerii care temporar sunt pusi in situatia de a nu-si gasi un loc de munca adecvat), persoanele varstnice, etc. Componentele sistemului de protectie sociala sunt greu de universalizat deoarece obiectivele sociale se schimba de la o perioada la alta in functie de necesitatile actuale sau viitoare ale populatiei dar si datorita politicilor promovata de partidul de guvernamant si a mecanismelor politice specifice acestuia1. Este important sa se faca distinctia intre conceptele de protectie sociala, asistenta sociala si asigurare sociala. Din aceasta cauza, in cele ce urmeaza voi prezenta principalele caracteristici ale acestor tipuri de sisteme. Asistenta sociala este o componenta a sistemului de protectie sociala si reprezinta un ansamblu de institutii si reglementari prin care statul si autoritatile publice ale administratiei locale asigura prevenirea, limitarea si inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor anumite persoane. Asigurarea sociala reprezinta forma de ocrotire a persoanelor aflate in dificultate si care se incadreaza in anumite conditii inferioare de trai. Aceasta componenta a protectiei sociale oferite de stat consta in acordarea de ajutoare materiale sau in natura persoanelor dezavantajate. Masurile de care dispune acest sistem iau forma indemnizatiilor si prestarii serviciilor care se asigura de catre stat doar in cazul producerii unor evenimente sociale stabilite prin lege. In lucrarea sa cu privire la problematica politicii sociale, T.H.Marshall considera ca rolul principal al politicii sociale este bunastarea. Astfel, putem aminti principalele obiective urmarite de protectia sociala asa cum autorul le denumeste in articolul sau, urmand ca mai tarziu sa vorbim concret despre rolul politicilor de protectie sociala: - prestarea serviciilor publice (ca de exemplu: sanatate, educatie, siguranta sociala, cultura etc); - oferirea protectiei unor persoane aflate in dificultate prin intermediul sistemului asistentei sociale si a sistemului asigurarilor sociale; - asigurarea unor conditii sociale care sunt importante in dezvoltarea sociala generala: cresterea solidaritatii sociale, promovarea intereselor familiei si a copilului, etc.
1

Bistriceanu Ghe.,2002, Sistemul asigurarilor din Romania, Ed. Economica, Bucuresti

Astfel, putem grupa politica de protectie sociala in urmatoarele categorii: - protectia fata de riscul pierderii veniturilor din munca a celor care erau angajati (asigurari pentru accidente de munca, pensii, somaj); - protectia familiilor angajatilor (pensii de urmas, asigurari de sanatate pentru intreaga familie); - protectia celor care nu pot sa lucreze (persoane cu handicap, copii); - masuri de protectie generalizate la intreaga populatie (asigurari de sanatate universaliste, ajutor social, alocatii pentru copii). 1.2. Dimensiunile protectiei sociale Protectia sociala reprezinta interese atat din partea intreprinderilor cat si a statului, a salariatilor aflati in subordinea institutiilor amintite si a tuturor factorilor implicati in actiunile sociale. Protectia sociala este in fond atat obiectivul central al politicilor sociale cat si un instrument al acestor politici adoptate de institutiile specializate si nu poate fi definit doar ca un element fundamental al acestora. In general, abordarea conceptului de protectie sociala se face din doua puncte de vedere: al ofertantului si al beneficiarului. Ca in orice raport cerere-oferta, pretul (respectiv al protectiei sociale) se va forma in conditiile unei piete libere a serviciilor sociale, dar si tinand cont de caracterul colectiv al acestui tip de servicii, la intersectia nevoilor cu resursele. Pretul protectiei sociale se exprima prin costurile ocazionate de producerea serviciilor sociale a caror efect este siguranta sau securitatea sociala. In acest context, apare necesitatea definirii si a conceptului de protectie cauzata de tranzitie. In aceasta situatie, protectia este solicitata pentru a putea asigura persoanei in cauza resursele necesare pentru a face fata unei perioade mai scurte sau mai lungi de timp. De aceea, se apreciaza ca politica sociala a perioadei de tranzitie se caracterizeaza in primul rand prin asigurare protectiei sociale in fata unor evenimente care nu pot fi evitate (cum ar fi somajul, inflatia, accentuarea saraciei, mariginalizarea sociala). Complexitatea si coerenta sistemului de protectie sociala sunt esentiale pentru felul in care sunt satisfacute nevoile sociale ale indivizilor. In Romania, sistemul de protectie sociala este unul incomplet datorita reducerii treptate a finantarii politicilor sociale. Conform lui Preda, M.(2002), sistemului de protectie sociala ii lipsesc urmatoarele: - serviciile de asistenta sociala de baza: serviciile de asistenta sociala sunt accesibile doar la nivelul marilor orase si prin acest mod este exclusa o mare parte din populatia tarii (locuitorii din sate si comune) de la servicii de baza; se creeaza astfel o sursa de excluziune sociala. Populatia oraselor este si ea dezavantajata, avand mari deficiente in obtinerea acestui serviciu; - beneficiile si serviciile sociale pentru familii monoparentale care reprezinta aproximativ 20% din familiile cu copii din Romania; - ingrijirea copiilor de 2-3 ani pentru care institutiile existente nu sunt corespunzatoare pana la varsta de gradinita; - situatia tinerilor care la 18 ani parasesc institutiile de ocrotire si nu beneficiaza de nici o masura de suport pentru a incepe un trai independent; - problema celor fara acte, in special a minoritatilor, care nu pot beneficia de drepturile de baza ale cetatenilor2.

Preda, M., 2002, Politica sociala romaneasca intre saracie si globalizare. Polirom, Iasi

2. Bunastarea sociala 2.1. Aspecte teoretice privind bunastarea sociala Statutul bunastarii3, ca si concept, poate provoca anumite confuzii deoarece, asa cum subliniaza si Nicholas Barr (1998), exista trei probleme care apar in legatura cu acest termen: - bunastarea indivizilor deriva si din alte surse decat statul, cum ar fi piata, care furnizeaza bunastare ocupationala prin intermediul veniturilor primare; - modalitatile de furnizare a bunastarii sunt de asemenea multiple: in general aceasta este furnizata de catre stat, dar exista posibilitatea ca aceste servicii si beneficii finantate de stat sa fie produse de catre sectorul privat (spre exemplu: serviciile medicale); - limitele statului bunastarii nu sunt clar definite. Conceptul de bunastare se fundamenteaza pe conceptul de standard de viata normal, decent, la nivelul unei colectivitati. De aici decurg doua concepte: - conceptul de standard de viata al unei colectivitati: se refera la o stare a aspiratiilor respectivei colectivitati determinate pe de o parte de resursele disponibile iar pe de alta parte de sistemul de valori; - conceptul de bunastare colectiva conform caruia toti membrii colectivitatii trebuie sa dispuna de un volum minim de bunuri si servicii considerat a fi decent, normal si minimal. 2.2. Statutul bunastarii bazat pe economia de piata Caracterizarea statutului bunastarii care are la baza mecanismele economiei de piata porneste de la urmatoarele elemente: - veniturile primare (salariale, din profit si din proprietate) reprezinta baza bunastarii individuale. Aceste venituri sunt produse in mod liber in economia de piata; - din veniturile primare statul extrage, prin sistemul fiscal, veniturile sale pe care le va folosi pentru finantarea activitatilor sale de sustinere directa sau indirecta a bunastarii colective; - statul realizeaza o redistribuire a veniturilor prin diferitele sale sisteme: asigurari sociale (pensii, asigurari de boala, de accident etc), sprijin social universal (familii cu copii, educatie, sanatate), asistenta sociala. 3. Politicile in domeniul asigurarilor si asistentei sociale in perioada 2011-2013 In continuare voi urmari principalele directii de actiune implementate in perioada de timp analizata dar si obiectivele si masurile de reforma si rezultatele obtinute in urma adoptarii acestora. In general, ma voi axa pe elementele comune din fiecare din cei trei ani din punctul de vedere al asigurarilor si asistentei sociale. Perioada 2011-2013 este caracterizata ca o perioada de austeritate, in care masurile implementate au fost unele radicale. Pentru o vizualizare mai buna, le amintim pe cele mai importante: - inghetarea temporara a pensionarilor anticipate pana la intrarea in vigoare a noii legi privind reforma sistemului de pensii; - aprobarea unei proceduri de incadrare in grade de invaliditate si verificarea incadrarilor; - eliminarea legilor speciale de pensionare care a condus la o simplificare a legislatiei privind pensiile publice; - recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale. De asemenea, masurile de reforma adoptate in aceasta perioada au fost:

Barr, N., 1998, The Economics of the Welfare State. Stanford University Press, Stanford

- datorita deficitului bugetar inregistrat in toti anii analizati, statul doreste asigurarea sustenabilitatii financiare a sistemului public de pensii prin incadrarea cheltuielilor cu pensiile in limite sustenabile; - asigurarea unei egalitati de tratament pentru beneficiarii sistemului public de pensii; - mentinerea standardelor de viata ale pensionarilor prin indexarea valorii punctului de pensie cu rata inflatiei; - armonizarea sistemului public de pensii national cu practica europeana si cu recomandarile Uniunii Europene in domeniul pensiilor publice. Reglementarile sistemului legislativ din perioada analizata vizau: - cresterea si egalizarea varstelor standard de pensionare pentru barbati si femei; - cresterea varstei de pensionare pentru personalul din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale; - o noua procedura de stabilire a a valorii punctului de pensie; - cresterea numarului de contribuabili la sistemul unitar de pensii; - scaderea numarului de pensionari anticipate; - finantarea indemnizatiilor de insotitor pentru pensionarii cu grad I de invaliditate din bugetul de stat. 4. Studiu de caz. Date statistice si interpretarea lor Voi incepe aceasta analiza prin interpretarea unor indicatori la nivel macroeconomic pentru a putea intelege mai bine evolutiile de la nivelul sistemului de protectie sociala precum si pentru a intelege mai bine rolul politicilor implementate in ultimii ani privind protectia sociala. Unul din cele mai importante aspecte legate de piata tine de interpretarea si evaluarea PIB-ului. In Figura 2 atasata in Anexe, observam evolutia PIB-ului in perioada analizata si anume intervalul annual 2011-2013. Observam cu usurinta ca acest indicator are un trend crescator, valorile inregistrate sunt mai mari de la an la an ceea ce indica o crestere economica. De asemenea, si rata inflatiei joaca un rol foarte important in analizarea pietei la un moment dat. Valorile inregistrate ale ratei inflatiei au fost dupa cum urmeaza: 3,14% in anul 2011; 4,95% in anul 2012 si 3,5% pentru anul 2013. De remarcat faptul ca rata inflatiei variaza destul de mult de la un an la altul ceea ce nu este tocmai benefic pentru piata. Observam cu usurinta faptul ca PIB-ul a inregistrat cresteri anuale importante (in 2012 PIB-ul a fost mai mare cu aproximativ 30 miliarde lei iar in 2013 a cunoscut o crestere de 40 miliarde lei) insa si rata inflatiei a cunoscut valori ridicate ceea ce scade in proportii mari valoarea acestor cresteri de la an la an. Cresterile reale ale PIB-ului au fost de 2,2% in 2011; 0,2% in 2012 si 1,6% in anul 2013. De aici putem remarca faptul ca, cu toate ca sumele inregistrate de cresterea economica au fost de valori mari, cresterea propriu-zisa a avut un iimpact scazut. Avand aceste date privind contextul in care s-a situat Romania in ultimii 3 ani putem incepe analiza noastra cu privire la protectia sociala si rolul pe care il au politicile implementate de stat. In Tabelul 1 am surprins structura veniturilor pe tipuri principale de venituri ce apartin sistemului de protectie sociala. De remarcat faptul ca, in general, aceste venituri au cunoscut un trend crescator insa cresterile de la an la an au fost de valori mici. Cele mai mari incasari s-au realizat prin contributiile la asigurarile sociale ale angajatorilor, in anul 2013 acestea ating nivelul maxim inregistrat in valoare de aproximativ 74% din totalul veniturilor provenite din asigurarile sociale. Un rol important il joaca si contributiile datorate de asigurati, acestea reprezinta in jur de 24% din totalul veniturilor. Astfel, observam ca numai cele doua tipuri de

contributii finanteaza mai mult de 98% din totalul veniturilor privind asistenta sociala ceea ce subliniaza cat de importante sunt acestea in procesul de colectare al contributiilor. In Tabelul 2 am prezentat structura cheltuielilor efectuate in legatura cu asistenta sociala. Usor de remarcat este faptul ca pensiile si ajutoarele pentru batranete prezinta cea mai mare pondere din totalul cheltuielilor, respectiv 97,2% in anul 2011; 97% in anul 2012 si trendul devine descrescator spre 2013, ponderea cheltuielilor cu pensiile si ajutoarele pentru batranete in total chelutieli ajungand la o valoare de 96,8%. Observam faptul ca cheltuielile acestui tip de asistenta sociala scad de la an la an, putem explica acest lucru prin masurile de austeritate implementate in ultimii ani de stat printre care se numara si scaderea valorii punctului de pensie. Nici o alta cheltuiala efectuata din bugetul de stat cu privire la protectia sociala nu se aproprie ca valoare de cea amintita anterior; din aceasta cauza nu voi mai intra in detalii si pe celelalte tipuri de cheltuieli. Pentru a usura intelegerea datelor prezentate anterior, am realizat graficul din Figura 1. Acesta surprinde cu usurinta deficitul sau excedentul bugetar inregistrat in fiecare din cei trei ani, in categoria protectiei sociale. Astfel, se observa ca in fiecare din cei trei ani se inregistreaza excedent bugetar, acesta prezentand un trend crescator. Ca si valori, excedentul bugetar din anul 2011 a fost de 232.547.747 lei; in anul 2012 de 4.250.412.556 lei iar in anul 2013 este de 5.065.258.998 lei. Se poate remarca situatia favorabila in care s-a situat Romania din punctul de vedere al protectiei sociale in ultimii ani; excedentul a fost de valori mari, mai ales in ultimii 2 ani. Nu in ultimul rand, trebuie discutata ponderea veniturilor si a cheltuielilor in PIB care ne va arata importanta si rolul pe care il joaca politicile de protectie sociala la noi in tara. Analiza va fi efectuata pe fiecare din cei trei ani. Astfel, anul 2011 a inregistrat o pondere de 7,7% a veniturilor sociale in PIB si de 7,66% a cheltuielilor sociale in PIB. Aceasta valoare este una deloc de neglijat, aceasta subliniaza valoarea protectiei sociale iar procentul destul de mare al acesteia denota o importanta accentuata acordata acestui tip de serviciu. Rolul politicilor de protectie sociala este unul semnificativ iar acest lucru reiese cu lejeritate din datele surprinse mai sus. Pentru urmatorii 2 ani de analiza, putem observa faptul ca ponderea veniturilor sociale in PIB creste de la an la an ceea ce reprezinta ca statul acorda o importanta din ce in ce mai ridicata acestui segment. Acest lucru nu poate fi decat in avantajul celor protejati direct de aceste politici sociale, lor li se prezinta un grad mai mare de atentie. Intr-o societate normala, acest lucru este normal si de dorit, din pacate insa, la noi in tara, inca nu se acorda destula atentie acestor categorii de persoane. Mentionez ca datele prezentate au fost prelucrate personal si culese din bugetele calculate si prezentate pe site-ul Ministerului Muncii si din rapoartele de tip Strategia fiscal-bugetara pe cei trei ani ale Guvernului.

5. Anexe (tabele si grafice)

Tabel 1. Structura veniturilor pe categorii de venituri Structura veniturilor (lei) 2011 Contributii de asigurari sociale de stat datorate de angajatori Contributii de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale datorate de angajatori Contributii de asigurari sociale datorate de asigurati Contributia altor persoane asigurate Contributii facultative ale asiguratilor Contributii de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale datorate de alte PF care incheie asigurare Contributii la fondul de pensii administrat privat Restituiri de contributii de asigurari sociale de stat Contributii de asigurari sociale de la persoane care realizeaza venituri de natura profesionala, ocazional Contributii de asigurari sociale ale persoanelor care realizeaza venituri altele decat salariale Contributii de asigurari sociale ale persoanelor pentru perioadele in care acestea nu au avut calitatea de asigurat in sistemul de pensii 21.995.783.613

2012

2013 25.747.747.886

23.432.550.496

249.473.748 10.657.592.873 404.395.121 11.446.023

259.988.779 11.329.549.790 464.436.573 12.728.383

275.575.696 12.192.916.749 307.405.589 17.326.310

29.766 -1.564.017.375 -90.581

17.540 -1.976.162.266 -74.029

39.106 -2.501.282.966 -46.897

14.575.865

1.032.472

418.165

15.727.680

105.104.805

231.346.609

21.551.106

34.221

15.759

Tabel 2. Structura cheltuielilor pe categorii de cheltuieli Structura cheltuielilor (lei) 1. Asigurari si asistenta sociala Pensii si ajutoare pentru batranete Asistenta acordata persoanelor in varsta Asistenta sociala pentru familie si copii Ajutoare pentru urmasi Alte cheltuieli in domeniul asigurarilor si asistentei sociale 2. Asigurari si asistenta sociala pentru accidente de munca si boli profesionale Pensii si ajutoare pentru batranete Asistenta sociala in caz de boli si invaliditate Ajutoare pentru urmasi Alte cheltuieli de administrare fond 2011 42.612.035.857 41.422.859.046 256.876.435 403.480.335 528.820.041 2012 43.797.904.311 42.584.670.312 303.560.061 431.057.737 478.616.201 2013 43.689.848.178 42.394.283.349 296.677.810 8.066 456.791.596 542.087.357

28.430.322 22.113.072 2.436.279 3.880.971

95.636.926 62.900.926 26.193.306 2.187.881 4.354.813

94.476.839 61.597.707 25.795.758 1.874.506 5.208.868

Tabel 3. Indicatori macroeconomici Indicatori macroeconomici PIB (miliarde lei) Total venituri (lei) Total cheltuieli (lei) 2011 556,7 42.873.013.926 42.640.466.179 2012 585,2 48.143.953.793 43.893.541.237 2013 623,3 48.849.584.015 43.784.325.017

Tabel 4. Ponderea veniturilor si a cheltuielilor in PIB Ponderea in PIB Venituri Cheltuieli 2011 7,70 % 7,66 % 2012 8,65 % 7,88 % 2013 8,77 % 7,86 %

Figura 1. Venituri si cheltuieli

48,143,953,793 48,849,584,015 Total venituri (lei) Total cheltuieli (lei)

42,873,013,926 43,893,541,237 42,640,466,179 43,784,325,017

2011

2012

2013

Anul

Figura 2. Evolutia PIB in Romania pentru perioada 2011-2013

640 620 600 580 560 540 520 2011 2012 2013 585.2 PIB (miliarde lei) 556.7 623.3

6. Concluzii si propuneri

De-a lungul acestei lucrari am analizat protectia sociala de la nivelul Romaniei atat din punct de vedere teoretic cat si folosind date statistice care accentueaza importanta acestui tip de serviciu la noi in tara. Am constatat ca Romania se afla oarecum pe drumul cel bun insa si ca mai are multe lucruri de rezolvat pana la atingerea anumitor stadii importante pentru ajutarea populatiei aflate in dificultate. Am afirmat ca se afla pe drumul cel bun deoarece am observat trendul crescator din ultimii ani ai unor indicatori, printre care amintim PIB, venituri la bugetul de stat, excedent bugetar dar si o incercare de a tine in limite favorabile rata inflatiei. Aceste date, atat de nivel macro cat si microeconomice, dezvaluie o incercare a statului de a tine in functionare, in continuare, acest sistem de protectie a celor defavorizati. De asemenea, aceste incercari nu sunt intotdeauna de ajuns si din aceasta cauza trebuie considerat faptul ca mai sunt multe lucruri de rezolvat la acest nivel. Probleme ce tin atat de nivelul de trai cat si de nivelul pensiilor (care sunt din ce in ce mai mici pentru pensionari), de accesibilitatea sistemului pentru toate categoriile de persoane, de minoritati si posibilitatea lor de a primi ajutor din partea statului, de protectia copiilor atat celor care fac parte din familii monoparentale cat si a celor orfani iar lista poate continua cu nenumarate probleme intalnite la tot pasul. Din aceasta cauza, chiar daca indicatorii arata o situatie favorabila, ar trebui ca statul sa se ocupe mai intens de problemele persoanelor aflate in dificultate, de nevoile lor si de standardele de viata in care traiesc.