Instituia de nvmnt: Liceul

theoretic MIHAI VITEZU

Ora de diregenie Data: 19 aprilie 2010 Clasa: clasa IX A Diriginte: practicant Popuoi Mihail. Tema: Planeta Pmnt. Cum salvm viaa pe ea. Durata: 45 minute Tipul leciei: Lecie mixt Obiectivul de refin: Invocarea contiinei de a preui darurile date de natur pentru a duce un mod ce via sntos. Obiective operaionale: La finalul orei de dirigenie elevul va fi capabil s: O1 s identifice majoritatea surselor care contribuie la poluarea apelor conform indicaiilor date de profesor; O2 s enumere trei efecte negative care sunt produse de apele poluate conform materialului informativ (revista ecologic Natura, i alte publicaii) oferit de diriginte; O3 s propun 2-3 mijloace de rezolvare a unor probleme ecologice a apelor mondiale sau locale; O4 s influieneze activ la eliminare deeurilor i meninerea strii sanitarea a apelor din localitate i a apelor la general ; Metode i procedee: Sinectica, asaltul de idei, discuii, lucrul n grup, lucrul frontal Mijloace de nvmnt: Foi A4 cu materiale, cret, tabl, revista Natura, internet. Bliografie: Revista Natura, surse informative internet (www.planeta.albastra.go.ro, etc)

Etapele leciei Evocare

Obiectivele

Coninutul esenial Salutul cu clasa. Apa i rolul ei pentru omenire, consumul de ap Expun cteva lucruri utile din Anexa 1.

Strategia didactic Lucrul frontal

Strategii de evaluare

Timp 3 min

Realizarea sensului

O1 Ce este poluare? Poluarea se produce atunci cand, n urma introducerii unor substane determinate solide, lichide, gazoase, radioactive apele sufera modificari fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sntatea public, pentru viaa acvatic, pentru pescuitul industrial, pentru industrie i turism. (Anexa 2.)

Forma: Lucrul frontal Procedeu: feedback

Intrebri frontale preinformative: - Cum are loc poluarea apei? - Ce efecte negative aduce poluarea? Expunerea oral,

5 min

O1 mpart clasa n 3 grupe, repartizez timp pentru dezvoltarea sarcinii primite. Srcina: S identifice 2-3 surse de poluani care poluiaz apele din preajma localitii, sau la nivel global. S explice aproximativ manifestarea lor i ce daun produc. Fiecrui grup i se repatizeaz s gseasc doar anumii poluani: Grup 1: Poluani provenii de la fabrici i uzine Grup 2: Poluani provenii de la gospodriile agricole Grup 4: Poluani provenii de la uzul casnic In final i vom clasifica n poluani de natur chimic, fizic i natural. Clasificarea se red pe tabl O1 Repartizez cteva surse pentru consolidarea cunotinelor expuse de grupe. Repartizez 2 min pentru lectur (Anexa 3)

Forma: Lucrul n grup Metoda. Sinectica Procedeul: asaltul de idei

17 min

3 min

O2

5 min Grupurile nc se pstreaz. Expun cteva efecte negative asupra sntii omului, descriu starea ecologic a oceanelor i lumii acvatice, indic care este relaia i cum influieneaz asupra lumii tereste. Le repartizez materialul din Anexa 4 pentru lectur suplimentar.

10 min O3 Din fiecare grup se aleg 2 elevi la dorin proprie, n total 6. Un elev va fi organizatorul unui tryning, el va pune o problem de poluare a apei de ctre o firm de producere. Alt elev va fi directorul adjunct a acestei firme i va explica cum poluiaz apele firma dat (va inventa i denumirea care trebuie s corespund cu ce produce) i va explica cauza polurii. Un elev - om de rnd, se va plnge ce nefaste i adduce poluarea de ctre firm. Un elev inspector ecolog explic ce norme cere de la firm. Directorul firmei alt elev rezolv problema, prin orice mijloc. Alt elev va susine directorul (se admite orice susinere) Mulumesc pentru ingeniozitatea elevilor, notez. Elaborez cteva ntrebri pentru elevii pasivi, dar nu numai. Forma: Lucrul n grup Metoda: Joc de rol

Reflecia

O4

Ce ai putea face pentru a ameliora poluare n apele din loclitate? Dar pentru a menine starea ecologic bun?

2 min

Anexa 1.
Apa si importanta ei Apa este cel mai important constituent al organismului uman, o cantitate de pana la patru cincimi din greutatea corpului nostru fiind constituita din apa. Aceasta importanta este pusa in evidenta si de faptul ca un om nu poate supravietui mai mult de cateva zile fara apa, pe cand fara hrana se poate trai mai mult. Apa este solventul principal pentru produsii de digestie, fiind esentiala pentru eliminarea reziduurilor si toxinelor din organism. Desi nu exista o doza foarte exacta recomandata, sase pahare de apa zilnic sunt considerate suficiente pentru o buna sanatate a organismului. Rolul apei in organism Asa cum am mai spus, apa reprezinta un dizolvant pentru multe substante si este mediul in care se desfasoara majoritatea reactiilor chimice care fac parte din procesul de metabolism. Rolul apei in organism este foarte important. In cele mai multe cazuri, pentru ca o reactie (bio)chimica sa poata avea loc, este nevoie ca substantele ce urmeaza sa interactioneze sa fie dizolvate in prealabil in apa. In organism au loc numeroase reactii chimice al caror rezultat sunt energia si caldura, reactii ce sustin metabolismul necesar vietii . Aceste reactii necesita un mediu apos ,in caz contrar substantele nu se pot desface in ioni iar reactiile nu pot avea loc. 3

O alta proprietate importanta a apei ar fi aceea de a disipa caldura prin evaporare. Aceasta insusire are un rol foarte important in fiziologia termoreglarii . La temperaturi atmosferice ridicate, organismul primeste mult mai multa caldura decat are nevoie. Daca aceasta caldura nu ar fi disipata, organismul ar avea de suferit. Din fericire, corpul uman dispune de serie de mecanisme de eliminare a caldurii. Unul dintre ele se bazeaza pe prezenta apei si presupune schimbarea acesteia din stare lichida in stare gazoasa cu o pierdere de caldura (transpiratie). Astfel, fiecare gram de apa evaporat de pe suprafata pielii la temperatura camerei faciliteaza pierdera a 580 de calorii. Apa ingerata este transportata prin sange in tot organismul si este retinuta in tesuturi in functie de nevoi. Rezervele de apa ale corpului se gasec in special in muschi si in piele. Pe langa acestea, si alte organe contin o cantitate insemnata de apa care le faciliteaza functionarea: creierul , ficatul, plasma sanguina , plamanii, etc.

Anexa 2. Surse de poluare a apei

Poloarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. Apa reprezinta sursa de viata pentru organismele din toate mediile. Fara apa nu poate exista viata. Calitatea ei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic si bacteriologic. Daca toata apa de pe pamant ar fi turnata in 16 pahare cu apa, 15 si jumatate dintre ele ar contine apa sarata a oceanelor si marilor. Din jumatatea de pahar ramasa, mare parte este inglobata fie in gheturile polare, fie este prea poluata pentru a fi folosita drept apa potabila si astfel, ceea ce a mai ramane pentru consumul omenirii reprezinta continutul unei lingurite. Din consumul mondial de apa, 69% este repartizat agricultirii, 23% industriei si numai 8% in domeniul casnic. Cauzele poluarii apei:

Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversari deliberate a unor poluanti; Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane, mai ales pentru produsele petroliere; Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se deplaseaza prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freatica; Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele zootehnice; Deseurile si reziduurile menajere; Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide.

Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin substante in stare solida, lichida sau gazoasa, in conditii si in concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, facand-o daunatoare sanatatii. 4

Anexa 3.

Tipuri de poluanti: 1). Poluanti de natura fizica:

Cadminiul provenit din:

ape in care sau deversat reziduri de cadminiu; aerosoli.

depunerile radioactive; ape folosite in uzine atomice; deseuri radioactive; ape termale; lichide calde provenite de la racirea instalatiilor industriale sau a centelor termoelectrice si atomo - electrice.

Plumbul provenit din:

evacuarile uzinelor industriale; gazele de esapament ale autovehiculelor; manipularea gresita a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzina.

2). Poluanti de natura chimica: Zincul provenit din: Mercurul provenit din:

deseuri industriale; inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate de deteriorarea unor termometre sau tuburi fluorescente; ingerarea accidentala de compusi anorganici; deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice.

apa sau bauturi cu continut de zinc; ingerarea acidentala a unor saruri sau oxizi ai acestuia (vopsele); dizolvarea de catre solutii acide a zincului din vase, din deseuri sau scapari industriale.

Hidrocarburile provenite din:

Azotatii proveniti din:

ingrasaminte chimice; detergenti; pesticide organofosforice.

gazele de esapament ale autovehiculelor; scurgerile de titei; arderea incompleta a combustibililor fosili (carbuni, petrol si gaze naturale); arderea incompleta a biomasei (lemnul, tutunul); fumul de tigara. 5

Pesticidele, insecticidele, fungicidele provenite din:

detergenti.

apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare; pulverizarile aeriene; spalarea acestor substante de catre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate;

3). Poluanti de natura biologica:

microorganismele patogene; substantele organice fermentescibile.

Anexa 4
Influiene supra mediului:

posibilitatea contaminarii sau poluarii chimice a animalelor acvatice; contaminarea bacteriologica sau poluarea chimica radioactiva a legumelor, fructelor sau a zarzavaturilor; distrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce determina micsorarea capacitatii de debarasare fata de diversi poluanti prezenti la un moment dat.

Influine asupra sanatati: Majoritatea bolilor din organism sunt cauzate de faptul ca oamenii nu beau suficienta apa sau apa bauta nu are cele mai bune calitati. Efectele poluarii apei in zona scolilor Din cauza apei poluate elevii se pot imbonlavi de diferite boli cum sunt: I. Boli infectioase:

boli microbiene: febra tifoida, dizenteria, holera; boli virotice: poliomielita, hepatita epidemica; boli parazitare: dezinteria, giardiaza.

II. Boli neinfectioase: determinate de contaminarea apei cu substante chimice cu potential toxic: 6

Intoxicatia cu plumb (saturnism), se manifesta prin:

- oboseala nejustificata; - afecteaza globulele rosii, vasele sanguine; - afecteaza sistemul nervos central, provocand encefalopatia saturnina si sistemul nervos perifieric, provocand dereglari motorii

Intoxicatia cu mercur:

dureri de cap, ameteli, insomnie, oboseala; tulburari vizuale; afectiuni ale sistemului nervos; afectiuni ale rinichilor; malformatii congenitale ale fatului in cazul femeilor insarcinate.

Intoxicatia cu zinc:

- dureri epigastrice, diaree, tremuraturi, pareze; - afectiuni ale sistemului nervos central, muschilor si sistemului cardiovascular.

Intoxicatia cu cadminiu:

- cefalee; - scaderea tensiunii arteriale; - afectiuni hepato-renale.

Intoxicatia cu azotati si fosfati:

- invinetirea buzelor, narilor, fetei; - agitatia pana la convulsii; - cefalee, greata.

Intoxicatia cu pesticide: 7

- alterarea functiilor ficatului pana la formarea hepatitei cronice; - encefalopatii; - malformatii congenitale.

Apa este un factor indispensabil organismului uman. Inca din cele mai vechi timpuri asezarile umane au fost de-a lungul raurilor sau pe malul marilor. Necesarul zilnic de apa al omului este aproximativ de 1.5-2 litri consumata ca atare, dar pentru curatenia corporala omul foloseste zilnic aproximativ 40 litri de apa. Organizatia Mondiala a Sanatatii considera ca optima pentru acoperirea acestor nevoi, o cantitate de 100 litri in 24 ore.

Anexa 5
Poluarea apelor Cererea de ap potabil este n cretere continu ct timp populaia globului crete. Din anul 1940 pn n anul 1990 preluarea apei potabile din ruri, lacuri, rezervoare i alte surse a crescut de patru ori. Din totalul apei consumate n Statele Unite n 1995, 39% a fost pentru irigaie, 39% a fost pentru generarea de curent electric, 12% a fost folosit pentru alte utiliti; industria i mineritul au folosit 7% i restul a fost folosit pentru animalele domestice i n scopuri comerciale. Apa menajer, apa industrial i produsele chimice folosite n agricultur, cum ar fi ngrmintele i pesticidele sunt principala cauz a polurii apelor. n Statele Unite, 37% din lacuri i estuare i 36% din ruri sunt prea poluate pentru practicarea pescuitului sau notului n cea mai mare parte a anului. n rile n curs de dezvoltare, mai mult de 95% din apa menajer este aruncat n ruri i golfuri, crend un hazard major pentru sntatea uman. ngrmintele chimice cum ar fi fosfaii i nitraii folosii n agricultur sunt vrsate n lacuri i ruri. Acestea se combin cu fosfaii i nitraii din apa menajer i mresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate sa ajung "sufocant" din cauza algelor care sunt n descompunere i care epuizeaz oxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza moartea petilor i a altor forme de via acvatice. La sfritul anilor '90 n apele dintre Golful Delaware i Golful Mexic au murit mii de peti din cauza dezvoltrii unei forme toxice de alge numit Pfisteria piscicida. Se crede c motivul pentru dezvoltarea acestei specii toxice de alge a fost saturarea cu ap a terenului agricol, excesul de ap ajungnd n ruri i apoi n mare, fosfaii i nitraii 8

ajutnd dezvoltarea algelor. Inundaiile duc pesticidele toxice i deeurile urbane i industriale n lacuri i ruri. Eroziunea contribuie i ea la poluarea apelor. Pmntul i nmolul duse de ap de pe dealurile defriate, pmnturile arate sau de pe terenurile de construcie pot s blocheze cursul apelor i s omoare vegetaia acvatic. Chiar i cantiti mici de nmol pot s elimine unele specii de peti. De exemplu, cnd defririle ndeprteaz nveliul de plante al versanilor dealurilor, ploaia poate s duc pmnt i nmol n ruri, acoperind pietriul din albia unui ru unde pstrvii sau somonii i depun icrele. Pescriile marine naturale suportate de ecosistemul oceanului sunt o surs esenial de proteine, mai ales pentru oamenii din rile n curs de dezvoltare. Totui, poluarea din golfuri i estuare amenin rezervele de pete care i asa sunt aproape epuizate din cauza pescuitului excesiv. n 1989, 260.000 barili de petrol s-au vrsat din petrolierul Exxon Valdez n Strmtoarea "Prince William" din Alaska, un vechi i bogat loc de pescuit. n 1999 s-au raportat 8.539 accidente petroliere n apele i n jurul apelor Statelor Unite, vrsndu-se 4,4 miliarde de litri de petrol.

Rspunztor de orele de diregenie D-na ___________________________________ Nota: _________________ Semntura:______________________________