Sunteți pe pagina 1din 122

LEGEA Nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizata* ) Legea apelor Modificata si completata prin OUG nr.

3 din data de 5 februarie 2010. CAP. I Dispozitii generale ART. 1 (1) Apele reprezint o sursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitat, element indispensabil pentru viata si pentru societate, materie prima pentru activitti pr oductive, sursa de energie si cale de transport, factor determinant n mentinerea echilibrul ui ecologic. (1^1) Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural ca re trebuie protejat, tratat si aparat ca atare. (2) Apele fac parte din domeniul public al statului. Cunoasterea, protectia, pun erea n valoare si utilizarea durabila a resurselor de apa sunt actiuni de interes gener al. (3) Dreptul de folosinta, ct si obligatiile corespunztoare rezultate din protectia si conservarea resurselor de apa vor fi exercitate n conformitate cu prevederile pre zentei legi, cu exceptia apelor geotermale pentru care se vor adopta reglementri specifi ce. (4) Apele, malurile si albiile acestora, indiferent de persoana fizica sau jurid ic care le administreaz, snt supuse dispozitiilor prezentei legi, precum si prevederilor din conventiile internationale la care Romnia este parte. (5) Snt, de asemenea, supuse dispozitiilor prezentei legi lucrrile care se constru iesc pe ape sau care au legatura cu apele si prin care, direct ori indirect, se produc m odificri temporare sau definitive asupra calittii apelor ori regimului de curgere a acesto ra. (6) Conservarea, protectia si mbunttirea mediului acvatic, n conditiile utilizrii durabile a resurselor de apa, au la baza principiile precautiei, prevenirii, evi trii daunelor la sursa si poluatorul plteste si trebuie sa tin seama de vulnerabilitatea ecosist emelor acvatice situate n Delta Dunrii si n Marea Neagra, deoarece echilibrul acestora est e strns influentat de calitatea apelor interioare care se vrsa n acestea. ART. 2 Prevederile prezentei legi au ca scop: a) conservarea, dezvoltarea si protectia resurselor de apa, precum si asigurarea unei curgeri libere a apelor; b) protectia impotriva oricrei forme de poluare si de modificare a caracteristici lor resurselor de apa, a malurilor si albiilor sau cuvetelor acestora; c) atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa

de suprafata si subterane; d) conservarea si protejarea ecosistemelor acvatice; e) asigurarea alimentarii cu apa potabil a populatiei si a salubritatii publice; f) gospodrirea durabila a apei si repartitia rational si echilibrata a acestei res urse, cu

mentinerea si cu ameliorarea calittii si regenerarii naturale a apelor; g) aprarea impotriva inundatiilor si oricror alte fenomene hidrometeorologice periculoase; g^1) managementul riscului la inundatii, cu scopul de a reduce consecintele nega tive pentru sanatatea umana, mediu, patrimoniul cultural si activitatea economica; h) satisfacerea cerintelor de apa ale agriculturii, industriei, producerii de en ergie, a transporturilor, aquaculturii, turismului, agrementului si sporturilor nautice, ca si ale oricror alte activitti umane; i) integrarea aspectelor cantitative si calitative att pentru apele de suprafata, cat si pentru apele subterane care apartin aceluiasi sistem ecologic, hidrologic si hidrogeolo gic; j) asigurarea protectiei ecosistemelor acvatice situate n imediata vecintate a coa stelor, n golfuri sau aflate n Marea Neagra; k) promovarea utilizrii durabile a apelor pe baza protectiei pe termen lung a res urselor disponibile de apa; l) conservarea, protectia si mbunttirea mediului acvatic prin msuri specifice pentru reducerea progresiva a evacuarilor, emisiilor sau pierderilor de substante prior itare si ncetarea sau eliminarea treptata a evacuarilor, emisiilor sau pierderilor de subs tante prioritar periculoase; m) reducerea progresiva a poluarii apelor subterane si prevenirea poluarii ulter ioare; n) atingerea obiectivelor Conventiei pentru protectia Marii Negre impotriva polu arii n ceea ce priveste ncetarea sau eliminarea etapizata a evacuarilor, emisiilor sau p ierderilor de substante prioritare pentru atingerea n mediul marin a concentratiilor acestor substante aproape de valorile fondului natural si aproape de valoarea zero pentr u substantele de sinteza; o) prevenirea deteriorarii ulterioare, protectia si mbunttirea strii ecosistemelor acvatice si, n ceea ce priveste cerintele de apa, a ecosistemelor terestre si a z onelor umede ce depind n mod direct de ecosistemele acvatice. ART. 2^1 (1) Obiectivele de mediu pentru corpurile de apa de suprafata si subterane sunt: a) prevenirea deteriorarii tuturor corpurilor de apa de suprafata; b) protectia si mbunatatirea calitatii corpurilor de apa de suprafata n scopul atingerii starii bune a acestora, n conformitate cu prevederile anexei nr. 1^1, pna la data de 22 decembrie 2015; c) protectia si mbunttirea tuturor corpurilor de apa artificiale sau puternic modif icate n

scopul realizrii unui potential ecologic bun sau a unei stri chimice bune a acesto ra, n conformitate cu prevederile anexei nr. 1^1, pana la data de 22 decembrie 2015; d) reducerea progresiva a poluarii datorate substantelor prioritare si ncetarea s au eliminarea treptata a evacuarilor si a pierderilor de substante prioritar pericu loase; e) prevenirea sau limitarea aportului de poluanti n apele subterane si prevenirea deteriorarii starii tuturor corpurilor de apa subterane; f) protectia si mbunatatirea calitatii corpurilor de apa subterane si asigurarea unui echilibru ntre debitul prelevat si rencarcarea apelor subterane, cu scopul realiza rii unei stari bune a apelor subterane, n conformitate cu prevederile anexei nr. 1^1, pna la data de 22 decembrie 2015;". g) inversarea oricrei tendinte semnificative si durabile de crestere a concentrat iei

oricrui poluant rezultate din impactul activittii umane, pentru a reduce n mod progresiv poluarea apei subterane. (2) Conditiile si obiectivele de protectie a apelor si a ecosistemelor acvatice, specifice zonelor protejate cuprinse n anexa nr. 1^2, trebuie sa fie ndeplinite pana la data de 22 decembrie 2015, cu exceptia cazului cnd este altfel prevzut n legislatia pe baza cre ia au fost stabilite n mod individual aceste zone protejate. (3) n cazul n care unui corp de apa dat i sunt aplicabile mai mult dect un obiectiv dintre cele prevzute la alin. (1) si (2), corpul de apa trebuie sa ndeplineasc cel mai sever dintre aceste obiective. ART. 2^2 (1) n scopul realizrii unei protectii eficiente si integrate a tuturor apelor si a mediului acvatic si al realizrii obiectivelor de protectia apelor si a ecosistemelor acvat ice ale prezentei legi, se vor realiza delimitarea corpurilor de apa si desemnarea corpu rilor de apa artificiale sau puternic modificate, n conformitate cu procedurile prevzute n a nexa nr. 1^3. (2) Un corp de apa de suprafata este desemnat ca fiind artificial sau puternic m odificat, atunci cnd: a) schimbrile caracteristicilor hidromorfologice ale acestui corp de apa, necesar e pentru atingerea strii ecologice bune, ar putea avea efecte negative importante asupra m ediului n general, navigatiei, inclusiv amenajarea facilittilor portuare sau de agrement, activittilor pentru scopul crora este stocata apa, cum sunt alimentarea cu apa, producerea de energie sau irigatiile, regularizarea curgerii apei, aprarea impotr iva inundatiilor, drenajul terenurilor si a altor activitti egale ca importanta cu ce le prevzute pentru dezvoltarea durabila; b) caracteristicile artificiale sau modificate ale corpului de apa, impuse de fo losintele beneficiare, nu pot sa fie realizate n mod rezonabil, din motive de fezabilitate tehnica sau costuri disproportionate, prin alte mijloace care sunt n mod semnificativ optiuni mai bune din punct de vedere al protectiei mediului. (3) Desemnarea corpurilor de apa artificiale sau puternic modificate, inclusiv motivele desemnarii vor fi prezentate n planurile de management ce se constituie ca parte componenta de gospodarire calitativa a schemelor directoare de amenajare si management ale bazinelor hidrografice, denumite n continuare scheme directoare, s i ulterior revizuite la fiecare 6 ani, n conformitate cu prevederile art. 43. ART. 2^3 Termenele limita prevzute la art. 2^1 pot fi extinse n scopul realizrii etapizate a obiectivelor pentru corpurile de apa, numai n situatia n care nu se produc deterio

rri ale strii corpurilor de apa afectate si atunci cnd sunt ndeplinite conditiile urmtoare: a) masurile identificate pentru mbunatatirea starii corpurilor de apa nu pot fi realizate prin mijloace tehnic fezabile, precum si din considerente economice, pna la termenullimita stabilit la art. 2^1, din cel putin unul dintre urmatoarele motive: (i) nivelul mbunatatirilor cerute poate fi realizat, din considerente tehnice, nu mai n etape care depasesc termenul-limita; (ii) finalizarea implementarii masurilor pna la termenul-limita este extrem de costisitoare, ducnd la costuri disproportionate;

(iii) conditiile naturale nu permit mbunatatirea starii corpului de apa pna la termenullimita; b) extinderea termenului limita si motivele acesteia sunt stabilite si explicate n mod specific n schema directoare; c) extinderea termenului trebuie sa se limiteze la cel mult doua reactualizari u lterioare ale schemei directoare, cu exceptia cazurilor n care conditiile naturale sunt de asa natura nct obiectivele nu pot fi realizate n aceasta perioada; d) n schema directoare este prezentat un rezumat al msurilor necesare pentru a adu ce corpurile de apa, n mod progresiv, la starea cerut pana la termenul limita extins, motivele pentru orice ntrziere semnificativ a realizrii msurilor operationale si planificarea implementarii acestora. Orice revizuire a aplicrii acestor msuri si u n rezumat al msurilor aditionale se includ, de asemenea, n reactualizarile ulterioar e ale schemei directoare. Art. 2^4. -n situatia n care se constata ca anumite corpuri de apa sunt foarte afectate de activitatea umana sau conditiile naturale identificate n conformitate cu art. 43 alin. (1^4) sunt de asemenea natura nct obiectivele prevazute la art. 2^1 alin. (1) si (2) sunt nerealizabile din punct de vedere tehnic ori implica costuri disproportionate, pot fi adoptate obiective mai putin severe numai daca sunt ndeplinite cumulativ conditiile urmatoare: a) necesitatile socioeconomice si de protectie a mediului determinate de astfel de activitati umane nu pot fi realizate prin alte mijloace care constituie o optiun e semnificativ mai buna din punctul de vedere al protectiei mediului si care nu implica cheltuieli disproportionate; b) se asigura atingerea starii ecologice bune sau a potentialului ecologic bun pentru corpurile de apa de suprafata, avnd n vedere impactul ce nu poate fi evitat n mod rezonabil din cauza naturii activitatii umane sau poluarii; c) se asigura cele mai mici modificari posibile ale starii bune pentru corpurile de apa subterane, avnd n vedere impactul ce nu poate fi evitat n mod rezonabil din cauza naturii activitatii umane sau poluarii; d) nu se produce deteriorarea ulterioara a starii corpurilor de apa; e) obiectivele mai putin severe stabilite, precum si motivele deciziei de stabil ire a acestora sunt mentionate n mod specific n planurile de management prevazute la art . 43 alin. (1), iar aceste obiective sunt revizuite la fiecare 6 ani. Art. 2^5.

Deteriorarea temporara a starii corpurilor de apa nu se considera ncalcare a prevederilor prezentei legi, daca aceasta este rezultatul unor circumstante cu cauze naturale sau de forta majora, care apar n mod exceptional ori care nu pot fi anticipate n mod rezonabil, cum ar fi inundatiile exceptionale si seceta prelungita, sau daca este rezultatul circumstantelor datorate accidentelor care nu pot fi anticipate n mod rezonabil s i numai daca sunt ndeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) sunt luate toate masurile pentru prevenirea deteriorarii suplimentare a stari i corpurilor de apasi pentru a nu se compromite atingerea obiectivelor de mediu pentru alte c orpuri de apa de suprafata si subterane care nu au fost afectate de aceste circumstante; b) sunt stabilite n planurile de management al bazinului hidrografic conditiile n care pot

fi declarate circumstantele exceptionale sau care nu pot fi prevazute n mod rezon abil, inclusiv adoptarea indicatorilor adecvati; c) sunt incluse n programul de masuri din schema directoare masurile ce trebuie l uate n astfel de circumstante exceptionale, care nu trebuie sa compromita refacerea calitatii corpului de apa odata ce circumstantele nceteaza; d) sunt reanalizate anual efectele circumstantelor care sunt exceptionale sau ca re nu pot fi n mod rezonabil prevazute anual n conformitate cu prevederile art. 2^3 lit. a) si sunt luate toate masurile fezabile n scopul aducerii corpului de apa la starea sa anterioara efectelor acelor circumstante, de ndata ce este posibil ca acestea sa fie implementate; e) este cuprins un rezumat al efectelor circumstantelor si al masurilor luate sa u ce urmeaza a fi luate n conformitate cu prevederile lit. a) si d) n schema directoare la urmatoarea reactualizare a acesteia. ART. 2^6 (1) n cadrul fiecrui district de bazin hidrografic se identifica toate corpurile d e apa folosite pentru captarea apei destinate consumului uman, care furnizeaz n medie ma i mult de 10 mc /zi sau care deservesc mai mult de 50 de persoane, precum si acele corpuri de apa care se intentioneaz sa se foloseasc n viitor n acest scop. (2) Corpurile de apa utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman, c are furnizeaz n medie mai mult de 100 mc/zi, se monitorizeaz n conformitate cu prevederile anexei nr. 1^3. ART. 2^7 (1) Obiectivele prevzute la art. 2^1 alin. (1) si (2) nu se considera neindeplini te atunci cnd: a) nerealizarea unei stri bune a apelor subterane, a unei stri ecologice bune sau, acolo unde este cazul, a unui potential ecologic bun ori nerealizarea prevenirii deter iorarii strii corpului de apa de suprafata sau subterana este rezultatul unor noi modificri ale caracteristicilor fizice ale unui corp de apa de suprafata sau al modificrii nive lului corpurilor de apa subterane; b) nerealizarea prevenirii deteriorarii de la starea foarte buna la starea buna a corpurilor de apa este rezultatul unor noi activitti umane, n scopul dezvoltrii durabile. (2) Prevederile alin. (1) se aplica numai atunci cnd sunt ntrunite cumulativ urmatoarele conditii:

a) sunt luate toate masurile pentru reducerea impactului negativ asupra starii c orpurilor de apa; b) motivele acestor modificari sau alterari sunt stabilite si explicate n mod spe cific n planul de management, iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani; c) motivele acestor modificari sau alterari sunt de interes public deosebit si/s au beneficiile aduse mediului ori societatii de realizarea obiectivelor prevazute l a art. 2^1 alin. (1) si (2) sunt depasite de beneficiile noilor modificari sau alterari adu se sanatatii umane, mentinerii sigurantei populatiei ori dezvoltarii durabile; d) deservirea folosintelor beneficiare, care a condus la acele modificari sau al terari ale corpurilor de apa, nu poate fi realizata, din motive de fezabilitate tehnica sau din cauza costurilor disproportionate, prin alte mijloace care sunt o optiune semnificativ mai buna din punctul de vedere al protectiei mediului.

ART. 2^8 (1) n vederea protectiei si conservarii resurselor de apa de suprafata, evacuarile n aceste ape sunt reglementate pna la data de 22 decembrie 2012, prin utilizarea unei abordari combinate, prin stabilirea si implementarea controlului emisiilor, bazat pe cele mai bune tehnici disponibile, sau a valorilor-limita ale emisiilor ori, n cazul presiunilor difuze, a controlului si a celor mai bune practici din punctul de vedere al mediului, stab ilite n conformitate cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006, Hotarrea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare n mediul acvatic a apelor u zate, cu modificarile si completarile ulterioare, Hotarrea Guvernului nr. 964/2000privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor mpotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, cu modificarile si completaril e ulterioare, Hotarrea Guvernului nr. 351/2005privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare, si cu orice alta reglementare nationala relevanta conforma cu legislatia comunitara. (2) n cazul n care un obiectiv de calitate sau un standard de calitate, stabilit n conformitate cu prevederile prezentei legi si ale Hotarrii Guvernului nr. 351/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, sau ale oricarei alte regl ementari nationale relevante conforme cu legislatia comunitara, necesita conditii mai stricte dect cele rezultate ca urmare a aplicarii prevederilor alin. (1), se stabilesc contro ale mai stricte ale emisiilor. ART. 2^9 (1) n cazul aplicrii prevederilor art. 2^2 -2^5 si ale art. 2^7, trebuie sa se asi gure ca aplicarea acestora nu va exclude sau nu va compromite permanent atingerea obiect ivelor prevzute la art. 2^1 n alte corpuri de apa din cadrul aceluiasi district al bazinu lui hidrografic si ca acest lucru este n conformitate cu alte reglementri n vigoare. (2) Etapele pentru asigurarea aplicrii noilor prevederi, inclusiv aplicarea preve derilor art. 2^2 -2^5 si ale art. 2^7, garanteaz cel putin acelasi nivel de protectie cu cel e xistent n legislatia n vigoare. Art. 2^10. -Pentru prevenirea deteriorarii starii tuturor corpurilor de apa de suprafata, n conditiile aplicarii prevederilor art. 2^5 si 2^7, autoritatea publica centrala din domeniul

apelor trebuie sa prevada n programele de masuri din planurile de management, ce se constituie ca parte componenta de gospodarire calitativa a schemelor directoare, masurile necesare, fara a aduce atingere prevederilor art. 2^9. Art. 2^11. -(1) Pentru prevenirea si controlul poluarii apelor subterane, autori tatea publica centrala din domeniul apelor elaboreaza Planul national de protectie a apelor subterane mpotriva poluarii si deteriorarii, care se adopta prin hotarre a Guvernului. (2) Planul prevazut la alin. (1) va include criteriile pentru evaluarea starii c himice bune a apelor subterane si criteriile pentru identificarea tendintelor crescatoare semn ificative si

durabile n concentratiile poluantilor si pentru definirea punctelor de pornire pe ntru inversarea acestor tendinte. (3) Masurile rezultate din aplicarea planului prevazut la alin. (1) vor fi inclu se n programele de masuri asociate planurilor de management al bazinelor hidrografice . Art. 2^12. -Pentru reducerea treptata a poluarii cu substante prioritare si eliminarea treptata a emisiilor, evacuarilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, prec um si prevenirea deteriorarii starii tuturor corpurilor de apa de suprafata, autoritatea publica centrala din domeniul apelor trebuie sa introduca masurile necesare pentru: a) evitarea poluarii apelor cu una sau mai multe substante prioritar periculoase , prevazute n anexa nr. 5, care prezinta un risc semnificativ pentru apa sau mediul acvatic, inclusiv pentru apa captata n scop potabil, prin elaborarea de norme de calitate n domeniul apelor, pentru apele de suprafata afectate de evacuarile ce contin aceste substante, sia unor masuri de control al emisiilor principalelor surse ale acestor evacuari, ba zate, printre altele, pe luarea n considerare a tuturor masurilor tehnice de reducere a evacuar ilor; b) preluarea n legislatia nationala, n conformitate cu termenele stabilite la nive l comunitar, a noilor norme de calitate n domeniul apelor pentru apele de suprafata , n situatia n care la nivel comunitar se adopta astfel de norme; c) identificarea de noi substante prioritar periculoase si elaborarea, n cel mult 5 ani de la identificare, a normelor de calitate adecvate n domeniul apelor de suprafata sia masurilor pentru controlul emisiilor din principalele surse punctiforme. Art. 2^13. -Autoritatea publica centrala din domeniul apelor trebuie sa prevada n programele de masuri din planurile de management masurile necesare pentru preven irea deteriorarii starii tuturor corpurilor de apa subterane, n conditiile aplicarii prevederilor art. 2^5 si 2^7, fara a aduce atingere prevederilor art. 2^9, inclusiv prin interzicerea evacuarilor directe de poluanti n apele subterane, cu exceptiile prevazute la art . 20 si n anexa nr. 3, lit. C Continutul programelor de masuri.

Art. 2^14. -Autoritatea publica centrala din domeniul apelor trebuie sa prevada n programele de masuri din planurile de management masurile necesare pentru invers area tendintei semnificative si sustinute de crestere a concentratiei oricarui poluan t rezultate din impactul activitatii umane n conformitate cu prevederile art. 2^5 si 2^7, far a a aduce atingere prevederilor art. 2^9, n scopul reducerii n mod treptat a poluarii apei s ubterane. ART. 3 (1) Apartin domeniului public al statului apele de suprafata cu albiile lor mino re cu lungimi mai mari de 5 km si cu bazine hidrografice ce depsesc suprafata de 10 kmp , malurile si cuvetele lacurilor, precum si apele subterane, apele maritime interi oare, faleza si plaja marii, cu bogtiile lor naturale si potentialul valorificabil, marea teri torial si fundul apelor maritime. (2) Albiile minore ale cursurilor de apa cu lungimi mai mici de 5 km si cu bazine hidrografice ce nu depasesc suprafata de 10 kmp, pe care apele nu curg permanent , apartin detinatorilor, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se formeaza sau curg. Proprietarii acestor albii trebuie sa foloseasca aceste ape n concordanta cu conditiile

generale de folosire a apei n bazinul respectiv. (3) Insulele, care nu snt n legatura cu terenurile cu mal la nivelul mediu al apei , apartin proprietarului albiei apei. (3^1) Pentru lacurile de acumulare permanente a caror executie a fost finantata din fonduri alocate de la bugetul de stat, suprafetele din lac aflate sub cota coron amentului barajului fac parte din domeniul public al statului si se includ n categoria tere nurilor acoperite de apa, asimilndu-se cu notiunea de albie minora. (4) Apa subterana poate fi folosit de proprietarul terenului, numai n msura n care e ste utilizata conform art. 9 alin. (2). (5) Snt exceptate de la prevederile alin. (1) pepinierele si crescatoriile piscic ole. ART. 4 (1) Resursele de apa, de suprafata si subterane sunt monopol natural de interes strategic. Stabilirea regimului de folosire a resurselor de apa, indiferent de forma de pro prietate, este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin autoritatea publica central a din domeniul apelor. (2) Apele din domeniul public se dau n administrarea Administratiei Nationale "Ap ele Romane" de ctre autoritatea publica centrala din domeniul apelor, n conditiile leg ii. (3) Reglementarea navigatiei si a activittilor conexe acesteia pe cile navigabile se face de ctre autoritatea publica centrala din domeniul transporturilor, prin unitti de profil. (4) Faza atmosferica a circuitului apei n natura poate fi modificat artificial nu mai de autoritatea publica centrala din domeniul apelor si de cei autorizati de acesta, n conditiile legii. ART. 5 (1)Apele utilizate pentru prelevarea de apa n scopul potabilizarii, identificate conform art. 2^6, se protejeaza pentru evitarea alterarii calitatii acestora, pentru a reduce nivelul de tratare n procesul de producere a apei potabile, n vederea mentinerii parametrilor de calitate prevazuti n Legea nr. 458/2002privind calitatea apei potabile, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si pentru ndeplinirea obiectivelo r de mediu pentru corpurile de apa de suprafata si subterane stabilite la art. 2^1. n jurul surselor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila, al surselor de ape minerale si al lacurilor terapeutice se instituie zone de protectie sanitara cu regim sever sau cu regim de restrictii, precum si perimetre de protectie hidrogeologica. Dreptul de propriet ate asupra surselor si instalatiilor de alimentare cu apa

potabila, surselor de ape minerale si lacurilor sinamolurilor terapeutice se extinde si asupra zonelor de protectie sanitara cu regim sever. (2) Regimul de exploatare a apelor subterane, a lacurilor, zonelor umede si arii lor protejate, a zonelor de protectie sanitar, precum si regimul privind navigatia pe cursurile de apa naturale sau artificiale, pe apele maritime interioare si pe marea terito rial, ca si lucrrile, constructiile sau instalatiile aferente sunt supuse prevederilor prezen tei legi si reglementrilor specifice. (3) Regimul de exploatare a fondului piscicol, precum si exercitarea pescuitului n cursurile de apa naturale snt supuse prevederilor prezentei legi si reglementrilor specifice. (4) Normele speciale privind caracterul si mrimea zonelor de protectie sanitar se aproba

prin hotrre a Guvernului, la propunerea autorittii publice centrale din domeniul ap elor si a autorittii publice centrale din domeniul snttii. (5) Supravegherea calittii apei potabile si a apei de imbaiere se asigura de ctre autoritatea publica centrala din domeniul snttii, precum si de autorittile publice locale, conform prevederilor n vigoare. ART. 5^1 (1) La nivelul fiecarui bazin hidrografic se va stabili un registru al zonelor p rotejate, care va include toate corpurile de apa folosite pentru prelevare n scopul potabilizarii, precum si celelalte zone protejate cuprinse n anexa nr. 1^2. (2) Registrul zonelor protejate va fi realizat si reactualizat prin grija Admini stratiei Nationale Apele Romne. (3) La nivelul fiecarui district de bazin hidrografic se realizeaza evaluarea preliminara a riscului la inundatii, hartile de hazard si risc la inundatii si planurile de ma nagement al riscului la inundatii, n conformitate cu prevederile art. 76^2-76^4. (4) Evaluarea preliminara a riscului la inundatii, hartile de hazard si de risc la inundatii si planurile de management al riscului la inundatii se ntocmesc conform unei metodol ogii elaborate de autoritatea publica centrala n domeniul apelor, aprobata prin hotarre a Guvernului. (5) Datele din Registrul zonelor protejate, necesare la elaborarea planurilor de amenajare si de urbanism, au caracter public si se pun la dispozitia celor interesati, la cerere, potrivit prevederilor prezentei legi. ART. 6 (1) Activitatea de gospodarire unitara, rationalasi integrata a apelor se organizeazasi se desfasoara pe bazine hidrografice, ca entitati geografice indivizibile de gospodarire cantitativasi calitativa a resurselor de apa. Gospodarirea apelor trebuie sa considere ca un tot unitar apele de suprafata si subterane, att sub aspect calitativ si cantitativ, ct si al riscului la inundatii, n scopul dezvoltarii durabile. (2) Gospodrirea apelor se bazeaz pe principiul solidarittii umane si interesului co mun, prin colaborare si cooperare strinsa, la toate nivelurile administratiei publice , a utilizatorilor de apa, a reprezentantilor colectivittilor locale si a populatiei, pentru realizarea maximului de profit social. 3) Romnia face parte din bazinul hidrografic international al fluviului Dunarea. Pentru portiunea din bazinul hidrografic international al fluviului Dunarea care este c

uprinsa n teritoriul Romniei, inclusiv apele costiere ale Marii Negre, se elaboreaza planul de management aferent acestui bazin hidrografic international, componenta de gospod arire calitativa a schemelor directoare. (4) Autoritatea competenta pentru elaborarea portiunii de plan prevazute la alin. (3) si pentru managementul riscului la inundatii este autoritatea publica centrala din domeniul apelor. (5) Administrarea bazinelor hidrografice nationale prevazute n prezenta lege ca b azine hidrografice se face la nivelul districtelor de bazin de catre administratiile b azinale de apa ale Administratiei Nationale Apele Romne. (6) La nivel national sunt stabilite urmatoarele districte de bazine hidrografic e: SomesTisa, Crisuri, Mures, Banat, Jiu, Olt, Arges-Vedea, Buzau-Ialomita, Siret, PrutBrlad si

Dobrogea-Litoral, delimitate potrivit anexei nr. 1^4. ART. 6^1 (1) n coordonarea autorittii publice centrale din domeniul apelor se nfiinteaz Administratia Nationala Apele Romane, institutie publica de interes national, cu personalitate juridic, finantat din venituri proprii, asa cum sunt definite n art. 80, prin reorganizarea Administratiei Nationale Apele Romane care functiona cu statut de re gie autonom. (2) Administratia Nationala Apele Romne are n subordine administratii bazinale de apa, organizate la nivelul districtelor de bazin hidrografic ca institutii publi ce cu personalitate juridica. ART. 7 (1) Elaborarea strategiei si politicii nationale n domeniul gospodririi apelor, as igurarea coordonrii si controlului aplicrii reglementrilor interne si internationale n acest domeniu se realizeaz de ctre autoritatea publica centrala din domeniul apelor. (2) Gestionarea cantitativasi calitativa a resurselor de apa, administrarea lucrarilor de gospodarire a apelor, precum si aplicarea strategiei si a politicii nationale, c u respectarea reglementarilor nationale n domeniu, se realizeaza de Administratia Nationala Apele Romne, prin administratiile bazinale de apa din subordinea acesteia. (3) Pe lng autoritatea publica centrala din domeniul apelor functioneaz: Consiliul interministerial al apelor, Comitetul ministerial pentru situatii de urgenta, Co misia nationala pentru siguranta barajelor si lucrrilor hidrotehnice, Centrul roman de reconstructie a rurilor si Comitetul national pentru Programul Hidrologic Interna tional, organisme cu caracter consultativ. (4) Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului interministerial al apelor se aproba prin hotarre a Guvernului, iar cel al Comitetului ministerial pentru situatii de urgenta, al Comisiei nationale pentru siguranta barajelor si a altor lucrari hid rotehnice, al Centrului romn de reconstructie a rurilor si al Comitetului national pentru Progra mul hidrologic international se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor. Secretariatele tehnice permanente ale acestor organisme se asigura de catre autoritatea publica centrala din domeniul apelor. Nominalizarea specialistilor cu functii de sprijin ai Comitetului ministerial pentru situatii de urgenta se stabileste prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor. ART. 8 Termenii tehnici folositi n prezenta lege au semnificatia stabilit n anexa nr. 1, c are face

parte integrant din prezenta lege. CAP. II Regimul de folosire a apelor si a albiilor Sectiunea 1 Regimul de folosire a apelor ART. 9 (1) Dreptul de folosinta a apelor de suprafata sau subterane, inclusiv a celor a rteziene, se

stabileste prin autorizatia de gospodrire a apelor si se exercita potrivit preved erilor legale. Acest drept include si evacuarea, n resursele de apa, de ape uzate, ape d in desecri ori drenaje, ape meteorice, ape de mina sau de zacamint, dup utilizare. (2) Apele de suprafata sau subterane pot fi folosite liber, cu respectarea norme lor sanitare si de protectie a calittii apelor, pentru baut, adapat, udat, splat, imbaiat si al te trebuinte gospodresti, dac pentru aceasta nu se folosesc instalatii sau se folosesc instalat ii de capacitate mica de pn la 0,2 litri/secunda, destinate exclusiv satisfacerii necesi ttilor gospodariilor proprii. (3) Orice persoana fizica, pe propria rspundere, poate utiliza liber pentru imbai ere apele marine si apele interioare din afar zonelor de restrictie. (4) Utilizarea apelor subterane se face pe baza rezervelor determinate prin stud ii hidrogeologice. ART. 10 (1) Satisfacerea cerintelor de apa ale populatiei are prioritate fata de folosir ea apei n alte scopuri. De asemenea, au prioritate, fata de alte folosinte, alimentarea cu apa pentru animale, refacerea rezervei intangibile de apa dup incendii, precum si debitele n ecesare mentinerii echilibrului ecologic al habitatului acvatic. (2) Restrngerea utilizrii apei potabile pentru populatie, n folosul altor activitti, este interzis. (3) Apa potabil distribuita organizat n centre populate poate fi utilizata si n alt e scopuri, numai dac s-a asigurat satisfacerea integrala a cerintelor populatiei, a nimalelor si ale unor activitti care necesita apa de aceasta calitate. Alimentarea cu apa p otabil n alte scopuri va fi limitat sau desfiintata numai atunci cnd apar cerinte noi n alim entarea cu apa a populatiei. (4) Apele subterane, corespunztoare calitativ, snt destinate n primul rind pentru alimentarea cu apa a populatiei si animalelor, precum si pentru asigurarea igien ei si snttii populatiei. Aceste ape pot fi utilizate si n alte scopuri, numai n baza autori zatiei de gospodrire a apelor. (5) La planificarea si la realizarea unor activitti, cum snt mineritul de suprafat a, derivatiile de debite etc., ce pot influenta rezerva de ape subterane sau pot mo difica reteaua hidrografica de suprafata, se vor lua obligatoriu msuri de refacere a ali mentarilor cu apa si de protectie impotriva inundatiilor. (6) Rezervele de ape subterane se pot reface sau suplimenta, prin lucrri de reali mentare artificiala a corpurilor de apa subterana, cu apa provenind din orice sursa de a pa de

suprafata sau subterana, numai n cazul n care nu este compromisa atingerea obiecti velor prevzute la art. 2^1, att pentru sursa, cat si pentru corpul de apa subterana real imentat artificial. (7) Transferul volumelor de apa dintr-un bazin n altul se poate face n situatia n c are cerintele de apa ale bazinului n care se transfera sunt insuficiente att pentru po pulatie, cat si pentru mentinerea echilibrului ecologic al ecosistemului acvatic si nu af ecteaz situatia bazinului din care se transfera. ART. 11 (1) n lacurile de acumulare folosite ca sursa pentru alimentari cu apa potabil se poate practica numai piscicultura n regim natural, fr furajarea pestilor si fr aplicarea

fungicidelor sau a oricror medicamente veterinare. (2) n orice alte zone dect cele prevzute la alin. (1), piscicultura cu administrare de furaje se poate practica numai n cazul n care nu este influentata calitatea apelor din aval si n conformitate cu reglementrile n vigoare. ART. 12 (1) Utilizatorii de apa sunt obligati sa economiseasca apa prin folosire judicio as. De asemenea, au obligatia sa asigure ntretinerea si repararea instalatiilor proprii si, dup caz, a celor din sistemele de alimentare cu apa si canalizare. (2) n vederea folosirii judicioase a apei, utilizatorii de apa vor folosi cele ma i bune tehnologii disponibile, care permit utilizarea unor cantitti reduse de apa, precu m si un consum mic de apa prin recircularea si/sau refolosirea apei. ART. 13 Autoritatea publica centrala din domeniul apelor si Administratia Nationala Apele Romane sunt n drept sa ia msuri de limitare sau de suspendare provizorie a folosiri i apei, pentru a face fata unui pericol sau consecintelor unor accidente, secetei, inundatiilor sau unui risc de lipsa de apa din cauza supraexploatarii resursei. ART. 14 (1) Dac, din cauza secetei sau a altor calamitati naturale, debitele de apa autor izate nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor autorizati, se aplica restrictii tempora re de folosire a resurselor de apa. (2) Restrictiile se stabilesc prin planuri de restrictii si folosire a apei n per ioade deficitare, elaborate de directiile de ape, dup consultarea utilizatorilor autori zati, cu avizul Administratiei Nationale Apele Romane si cu aprobarea comitetului de bazin. Planurile de restrictii si folosire a apei n perioade deficitare, denumite n conti nuare planuri de restrictii, se aduc la cunostinta publicului. (3) Metodologia de elaborare si de aprobare a planurilor de restrictii si proced ura de informare a publicului se aproba prin ordin al conducatorului autorittii publice centrale din domeniul apelor, care se publica n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. Ace asta metodologie trebuie sa tin seama de priorittile prevzute la art. 10 si de important a social si economic a utilizatorilor autorizati. (4) Msurile stabilite n planurile de restrictii sunt obligatorii pentru toti utili zatorii de apa. Msurile de restrictii se asimileaz cu situatia de forta major. (5) Pe durata aplicrii planurilor de restrictii, prevederile autorizatiei de gosp odrire a apelor se subordoneaz acestora.

ART. 15 (1) Poluarea n orice mod a resurselor de apa este interzis. (2) Normele de calitate a resurselor de apa legate de functiunile apei se aproba prin hotrre a Guvernului, la propunerea autorittii publice centrale din domeniul apelor. (3) Normele privind calitatea apei potabile, supravegherea, inspectia sanitar si monitorizarea calittii apei potabile se aproba prin hotrre a Guvernului, la propune rea autorittii publice centrale din domeniul snttii. (3^1) Normele privind calitatea apelor utilizate pentru imbaiere si referitoare la

supravegherea, inspectia sanitar si controlul zonelor naturale utilizate pentru i mbaiere se aproba prin hotrre a Guvernului, la propunerea autorittii publice centrale din dome niul snttii. (4) Limitele de ncrcare cu poluanti a apelor uzate evacuate n resursele de apa se a proba prin hotrre a Guvernului, la propunerea autorittii publice centrale din domeniul ap elor si a autorittii publice centrale din domeniul snttii. (5) Limitele de descrcare nscrise n avizul sau autorizatia de gospodrire a apelor reprezint limitele maxime admise, iar depsirea acestora este interzis. ART. 16 (1) Pentru protectia resurselor de apa, se interzic: a) punerea n functiune de obiective economice noi sau dezvoltarea celor existente , darea n functiune de noi ansambluri de locuinte, introducerea la obiectivele economice existente de tehnologii de productie modificate, care maresc gradul de ncrcare a a pelor uzate, fr punerea concomitenta n functiune a retelelor de canalizare si a instalati ilor de epurare ori fr realizarea altor lucrri si msuri care sa asigure, pentru apele uzate evacuate, respectarea prevederilor impuse prin autorizatia de gospodrire a apelor ; b) realizarea de lucrri noi pentru alimentare cu apa potabil sau industriala ori d e extindere a celor existente, fr realizarea sau extinderea corespunztoare si concomi tenta a retelelor de canalizare si a instalatiilor de epurare necesare; c) aruncarea sau introducerea n orice mod, n albiile cursurilor de apa, n cuvetele lacurilor sau ale baltilor, n Marea Neagra si n zonele umede, precum si depozitare a pe malurile acestora a deseurilor de orice fel; d) evacuarea de ape uzate n apele subterane, lacurile naturale sau de acumulare, n balti, helesteie sau n iazuri, cu exceptia iazurilor de decantare; e) utilizarea de canale deschise de orice fel pentru evacuarile ori scurgerile d e ape fecaloid-menajere sau n continut periculos; f) spalarea n cursuri de apa sau n lacuri si pe malurile acestora a vehiculelor, a altor utilaje si agregate mecanice, precum si a ambalajelor sau obiectelor care contin substante periculoase; g) spalarea animalelor domestice deparazitate n afar locurilor special amenajate n acest scop; h) aruncarea sau evacuarea n instalatii sanitare ori n retelele de canalizare a de seurilor periculoase si/sau substantelor periculoase; i) spalarea n cursurile de apa sau n lacuri, pe malurile acestora, pe diguri sau b araje a obiectelor de uz casnic, cu folosirea substantelor chimice de orice fel; j) deschiderea si exploatarea n zonele de terasa a punctelor de extractie a nisip urilor si pietrisurilor fr aviz de gospodrire a apelor, respectiv fr autorizatie de gospodrire a

apelor. (2) n zonele de protectie instituite potrivit prezentei legi sunt interzise depoz itarea gunoaielor si deseurilor de orice fel, precum si depozitarea sau folosirea de ngr asaminte, pesticide ori alte substante periculoase. ART. 17 n scopul folosirii rationale si protejrii calittii resurselor de apa, utilizatorii de apa au urmtoarele obligatii:

a) sa adopte tehnologii de productie cu cerinte de apa reduse si ct mai putin pol uante, sa economiseasca apa prin recirculare sau folosire repetat, sa elimine risipa si sa diminueze pierderile de apa, sa reduc poluantii evacuati o data cu apele uzate si sa recupe reze substantele utile continute n apele uzate si n namoluri; a^1) sa reduc progresiv evacuarile, emisiile si pierderile de substante prioritar e si sa nceteze sau sa elimine treptat evacuarile, emisiile si pierderile substantelor pr ioritar periculoase. Programul de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierder ilor de substante prioritar periculoase se aproba prin hotrre a Guvernului, la propunerea autorittii publice centrale din domeniul apelor; a^2) sa adopte tehnologii de tratare a apei prelevate din sursa, care sa asigure cerintele calitative si cantitative ale folosintelor de apa; b) sa asigure realizarea, ntretinerea si exploatarea statiilor si instalatiilor d e prelucrare a calittii apelor la capacitatea autorizata, sa urmreasc eficienta acestora prin anal ize de laborator si sa intervin operativ pentru ncadrarea indicatorilor de emisie n limite le admise pentru evacuarea apelor uzate, limite prevzute prin autorizatia de gospodri re a apelor; c) sa respecte cu strictete disciplina si normele tehnologice n activittile de pro ductie care folosesc apa si evacueaza ape uzate, precum si n statiile si instalatiile de prelucrare a calittii apelor; d) sa urmreasc, prin foraje de observatii si control, starea calittii apelor subter ane din zona de influenta a statiilor de epurare, platformelor industriale, a depozitelo r de substante periculoase, produse petroliere si a reziduurilor de orice fel. ART. 18 Utilizatorii de apa, amplasati pe teritoriul localittilor sau pe platformele indu striale, pot evacua apele uzate n retelele de canalizare publica sau n cele ale platformelor industriale numai cu respectarea conditiilor stabilite de detintorul acestor rete le si numai dac statiile de epurare finala ale localittilor sau platformelor industriale respe ctive au profil tehnologic necesar si capacitti disponibile. n toate cazurile este obligato rie preepurarea local a apelor uzate provenite de la acesti utilizatori. ART. 19 (1) Autorittile administratiei publice locale au obligatia asigurrii gospodririi ef iciente a apei distribuite n localitti, precum si colectarea apelor meteorice, canalizarea si epurarea apelor uzate. (2) Realizarea alimentarii centralizate cu apa a satelor si comunelor cu distrib utie stradala, fr bransamente la locuinte, este conditionat de asigurarea scurgerii apei

prin rigole stradale si programul de realizare etapizata a canalizarii si epurarii ac estor ape. (3) Persoanele fizice si juridice care exploateaz statiile si instalatiile de epu rare au obligatia sa realizeze urmrirea continua, prin analize de laborator, a modului de functionare a acestora, sa pstreze registrele cu rezultatele analizelor si sa pun aceste date la dispozitia personalului mputernicit cu sarcini de inspectie si control. ART. 20 (1) Apele de mina sau de zacamint pot fi evacuate n cursuri de apa, numai dup epur area lor corespunztoare, astfel nct sa fie respectate limitele admise pentru evacuare n receptorii naturali de suprafata.

(2) Injectarea apelor cu continut de substante care rezulta n urma operatiilor de explorare si extractie a hidrocarburilor sau n urma activitatilor miniere, precum si inject area apelor din considerente tehnice poate fi realizata numai n straturi de foarte mare adncime, n formatiunile geologice din care s-au extras hidrocarburi ori alte substante sau n formatiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentr u alte scopuri, pe baza unor studii simasuri speciale si a avizului de gospodarire a ap elor. Aceste ape injectate nu contin dect acele substante care rezulta din operatiile mentionate anterior. (3) Lucrarile de constructii, inginerie civilasi cladiri, precum si alte activit ati similare pe teren sau n teren care intra n contact cu corpurile de apa subterana pot fi autorizate specificnd conditiile particulare ale acestora. n acest scop, aceste activitati tr ebuie sa se desfasoare n conformitate cu normele tehnice generale obligatorii elaborate pentr u activitatile respective. (4) Gazul natural sau gazul petrol lichefiat se poate injecta n formatiuni geolog ice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte folosinte. (5) n cazul n care exista o cerinta majora pentru asigurarea alimentarii cu gaz natural sau gaz petrol lichefiat, se poate autoriza injectarea gazului natural sau gazul ui petrol lichefiat n scopul depozitarii si n alte formatiuni geologice dect cele prevazute l a alin. (4), cu conditia prevenirii oricarui pericol prezent sau viitor de deteriorare a calitatii apei subterane. (6) Se autorizeaza injectarea de cantitati mici de substante pentru caracterizarea, protectia sau remedierea corpurilor de apa subterana n scopuri strict stiintifice, n limita cantitatilor strict necesare pentru realizarea acestora. (7) Autorizarea activitatilor prevazute la alin. (2)-(6) se face doar daca nu se compromite atingerea obiectivelor de mediu ale corpului de apa subterana respectiv. ART. 21 (1) Topirea teiului, cinepii, inului si a altor plante textile n cursuri de apa, canale, lacuri artificiale, lacuri naturale sau n balti este interzis. Operatiunile de topire pot fi efectuate n locuri special amenajate si n baza autorizatiei de gospodrire a apelor.

(2) Tabacirea pieilor este permis numai n conditiile prevzute n autorizarea de gospodrire a apelor. ART. 22 (1) Administratorii porturilor fluviale sau maritime au obligatia de a realiza i nstalatii specializate pentru colectarea, preluarea si epurarea corespunztoare a apelor uza te provenite de la nave si instalatii plutitoare sau din scapari accidentale. (2) Evacuarea n apele de suprafata sau maritime a apelor uzate neepurate, proveni te de la nave si instalatii plutitoare sau de foraj marin, precum si a produselor petroli ere de la reteaua aferent de transport, este interzis. ART. 23 (1) Administratia Nationala Apele Romane, prin directiile de ape, organizeaz si desfsoar activitatea de prevenire a poluarilor accidentale si de inlaturare a efec telor lor, pe baza de planuri elaborate n functie de conditiile specifice bazinelor hidrogra fice respective si de natura substantelor poluante ce pot fi evacuate accidental.

(2) Persoanele juridice utilizatori de apa si ai celorlalte folosinte n legatura cu apa sunt obligate sa ntocmeasc planuri proprii de prevenire si de combatere a poluarilor accidentale, posibil a se produce ca urmare a activittii lor, si sa le pun n aplica re n caz de necesitate. (3) Elaborarea planurilor de prevenire si de combatere a poluarilor accidentale se face potrivit metodologiei-cadru stabilite de autoritatea publica centrala din domeni ul apelor. (4) Persoanele juridice utilizatori de apa si ai celorlalte folosinte n legatura cu apa, care au produs o poluare accidentala, sunt obligate sa ia msuri imediate pentru nlturare a cauzelor, pentru limitarea si nlturarea efectelor acestora si sa informeze imediat cea mai apropiat unitate de gospodrire a apelor asupra acestei poluari. (5) Unittile de gospodrire a apelor au obligatia sa ia n considerare orice informat ie provenit de la persoane fizice sau juridice, altele dect utilizatorii sau cei care au produs poluarea accidentala, sa identifice poluantul si cauzele poluarii. (6) Poluarea intentionat se pedepseste. (7) n caz de poluare accidentala, unittile de gospodrire a apelor vor avertiza imed iat utilizatorii si autorittile administratiei publice ale localittilor din aval pentr u a lua msuri de protectie a apelor si de evitare sau diminuare a pagubelor. (8) Persoanele juridice utilizatori de apa, potentialii poluatori, precum si uni ttile de gospodrire a apelor, administratiile porturilor maritime si fluviale si ale canal elor navigabile si ceilalti utilizatori de apa au obligatia dotrii cu mijloace specifi ce de interventie n cazuri de poluari accidentale. (9) Detintorii de mijloace specifice de interventie n caz de poluare accidentala a apei sunt obligati sa le utilizeze, indiferent de cauza aparitiei fenomenului de polu are. ART. 24 (1) Persoanele fizice sau juridice, care au suferit daune materiale cauzate de o poluare accidentala produs n amonte sau de distrugerea unei constructii de retentie a apei din amonte, au dreptul la despgubire de la persoana fizica sau juridic ce se face vino vata, potrivit legii. (2) Cheltuielile efectuate de persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv de ctre Administratia Nationala "Apele Romane", pentru nlturarea efectelor poluarii accidentale, se suporta de cel care a produs poluarea. (3) Cel care a produs poluarea suporta si cheltuielile ocazionate de monitorizar ea evolutiei undei poluante, de determinare a tipului de poluant, precum si de cons tatare a efectelor poluarii. Sectiunea a 2-a Regimul de folosire a albiilor

ART. 25 (1) Pe malurile apelor apartinnd domeniului public, dac nu snt impuse restrictii, o rice persoana fizica are dreptul de acces liber, pe propria rspundere, pentru plimbare sau recreere, fr a produce prejudicii apelor, albiilor, malurilor si riveranilor. (2) n zonele special organizate ori amenajate pentru agrement pe malurile apelor, accesul este permis n conditiile stabilite de detintorii acestor zone si cu respectarea pr evederilor nscrise n autorizatia de gospodrire a apelor, eliberata acestora.

(3) Circulatia pe cursurile de apa, lacuri naturale sau pe mare, cu barci de agr ement fr motor, se efectueaz liber, cu respectarea drepturilor riveranilor si reglementrilo r legale. (4) Dreptul de folosinta a albiilor minore, a plajei sia trmului marii, n alte sco puri dect cele prevzute n alin (1), se dobndeste numai dup obtinerea autorizatiei de gospodrire a apelor. ART. 26 (1) Detintorii terenurilor din aval snt obligati sa primeasc apele ce se scurg n mod natural de pe terenurile situate n amonte. (2) Lucrrile de barare sau de traversare a cursurilor de apa, care pot constitui obstacol n curgerea naturala a apelor, vor fi astfel concepute, realizate si exploatate nct s a nu influenteze defavorabil curgerea apelor, n vederea asigurrii att a stabilitatii ace stor lucrri, a albiilor minore si a malurilor, ct si pentru prevenirea unor efecte dist ructive sau pgubitoare. Lucrrile construite fr a avea n vedere astfel de cerinte trebuie modifica te sau demolate de proprietarii sau detintorii lor, n conditiile si la termenele stab ilite de Administratia Nationala "Apele Romane". n caz contrar, autoritatea publica centra la din domeniul apelor, prin unittile sale teritoriale, este abilitat sa aplice sanctiun i potrivit legii, din oficiu sau la sesizarea Administratiei Nationale "Apele Romane". (3) Obturarea sau blocarea, sub orice forma, precum si scoaterea din functiune, n orice mod, a constructiilor si instalatiilor de descrcare a apelor mari, snt interzise. (4) Detintorii de lucrri pe cursul de apa sau care au legatura cu apele, care au s uferit daune materiale cauzate de nerespectarea cerintelor prevzute la alin. (2), au dre ptul la despgubire de la persoanele fizice sau juridice care se fac vinovate. ART. 27 Orice activitate pe luciul de apa, n albii minore, arii protejate ori n zone de pr otectie, inclusiv navigatia, plutaritul, flotajul, exploatarea agregatelor minerale sau r ecoltarea stufului, precum si exploatarea fondului piscicol si pescuitul sportiv se vor re aliza astfel nct sa nu produc efecte negative asupra apei, malurilor si albiilor cursurilor de a pa, malurilor si cuvetelor lacurilor, monumentelor naturii, constructiilor, lucrrilor sau instalatiilor existente n albii si sa influenteze cat mai putin folosirea apelor de ctre alti utilizatori. n nici o situatie nu este permis deteriorarea calittii apei. Sectiunea a 3-a Regimul de servituti si de expropriere ART. 28

(1) Riveranii snt obligati sa acorde drept de servitute, avndu-se n vedere zone anu me stabilite de comun acord cu Administratia Nationala "Apele Romane", fr a percepe taxe, pentru: a) trecerea sau circulatia personalului cu atributii de serviciu n gospodrirea ape lor, n scopul ndeplinirii acestora; b) amplasarea, n albie si pe maluri, de borne, repere, aparate de msura si control sau alte aparate ori instalatii necesare executrii de studii privind regimul apelor, precu m si accesul pentru ntretinerea instalatiilor destinate acestor activitti; c) transportul si depozitarea temporar a materialelor si utilajelor pentru interv entii

operative privind aprarea impotriva inundatiilor; d) transportul si depozitarea temporar de materiale, utilaje, precum si circulati a acestora si a personalului, n cazul executrii de lucrri de ntretinere, reparatii, precum si p ompari experimentale n cazul forajelor hidrogeologice care fac parte din reteaua nationa la de observatii si msurtori. (2) n cazul n care, prin exercitarea actiunilor prevzute la alin. (1), se produc pa gube, detintorii terenurilor riverane apelor au dreptul la despgubiri potrivit legii. Fondurile pentru aceste despgubiri se vor asigura din alocatii bugetare, pentru s ituatiile prevzute la alin. (1) lit. a) si c) si din fondurile proprii ale persoanelor juri dice care au produs pagubele, pentru situatiile prevzute la alin. (1) lit. b) si d) . ART. 29 (1) Lucrarile de amenajare a bazinelor hidrografice si a altor lucrari hidrotehn ice de interes national, cum ar fi: baraje si lacuri de acumulare cu anexele acestora, consolidari de maluri, faleze, centrale hidroelectrice, derivatii de debite ntre cursuri de a pa, lucrari de aparare mpotriva inundatiilor, sisteme de alimentari cu apasi canalizari, incl usiv instalatiile de epurare cu anexele acestora, regularizari de ruri, statii si plat forme hidrometeorologice, sisteme de mbunatatiri funciare, corectarea torentilor, sunt de utilitate publica, iar terenurile pe care urmeaza sa fie amplasate pot fi expropriate, cu justasi prealabila despagubire, n conditiile legii, sau ocupate temporar, conform prevederilor legale n vigoare. (2) Snt scutite de servituti permanente: cldirile, curtile, grdinile aferente locui ntelor, monumentele publice, bisericile si cimitirele, precum si parcurile declarate mon umente ale naturii. (3) Dreptul de servitute, o data stabilit, constituie o obligatie opozabil tuturo r. (4) n cazul n care, lucrrile prevzute la alin. (1), pentru care s-a prevzut servitute a, aceasta a fost abandonat timp de cel putin 3 ani sau, dac mentinerea ei nu mai est e necesar, servitutea se poate considera stins. (5) Despgubirea la crearea servitutii temporare sau permanente consta din: a) valoarea de circulatie a produselor, plantatiilor, constructiilor sau bunuril or mobile de orice fel, avariate sau distruse; b) valoarea pagubei cauzate proprietarului pentru stabilirea servitutii pe zona respectiva de teren, n raport cu foloasele de care este lipsit prin schimbarea destinatiei t emporare sau permanente a zonei respective de teren.

ART. 30 (1) Plantarea sau taierea arborilor sau arbustilor de pe terenurile situate n alb iile majore ale cursurilor de apa si pe tarmul marii, fr avizul de gospodrire a apelor si avizu l organelor silvice de specialitate, este interzis. (2) Avizul de gospodrire a apelor prevzut la alin. (1) este necesar si pentru lucrr ile construite pe ape sau care au legatura cu apele, realizate n albia major. (3) n zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile se pot efectua, n conditi ile legii, cu avizul organelor silvice de specialitate si al Administratiei Nationale "Apel e Romane", defrisarile necesare asigurrii vizibilitatii semnalelor de balizaj si a mijloacel or de semnalizare, pe toat ntinderea malurilor si apelor, n punctele pe care le va stabil i

autoritatea publica centrala din domeniul transporturilor. ART. 31 (1) Pdurile cu functii speciale de protectie din bazinele de receptie ale lacuril or de acumulare, cele din bazinele cu grad mare de torentialitate si predispuse eroziu nii, din albiile majore ale rurilor, din zonele dig-mal, precum si benzile de padure situa te de-a lungul rurilor neindiguite apartin grupei de pduri cu functii speciale de protecti e a apelor si snt gospodrite ca atare prin tratamente intensive, interzicindu-se taier ile rase sau tratamentele cu perioada scurta de regenerare. (2) Pdurile de protectie a apelor, cele de protectie a solurilor, situate pe stncri i, grohotisuri, pe soluri erodate, pe terenuri cu inclinare mai mare de 35 grade si alte asemenea pduri se gospodresc n regim special de protectie. (3) n perimetrele mentionate la alin. (1) si (2) se vor executa lucrri de combater e a eroziunii solului, de stingere a torentilor si se vor aplica reguli speciale de n tretinere a lucrrilor executate. (4) Pdurile din zonele de munte si de deal trebuie astfel gospodrite nct sa nu contribuie la formarea inundatiilor si la producerea eroziunii solului. ART. 32 (1) Folosirea, transportul si manipularea de deseuri si substante periculoase n z onele din jurul apelor si n alte locuri din care acestea ar putea ajunge n apele de suprafat a, subterane sau marine se pot face numai n astfel de conditii nct sa nu produc poluare a apelor. (2) Depozitarea deseurilor si substantelor periculoase n zone din apropierea apel or se face n conformitate cu avizul de gospodrire a apelor. (3) Depozitarea n albia major a materialelor sau a deseurilor radioactive este int erzis. (4) Transportul pe apele interioare, pe Dunarea fluviala si maritima si pe marea teritorial al substantelor periculoase, inclusiv al materialelor radioactive, se poate face numai n conditiile unui aviz comun, emis, pentru fiecare caz n parte, de autoritatea publ ica centrala din domeniul apelor si autoritatea publica centrala din domeniul transp orturilor. Aceste dispozitii se aplica si transportului n tranzit al acestora. ART. 33 (1) Autoritatea publica centrala din domeniul apelor poate concesiona sau nchiria parte din domeniul public al apelor, pentru exploatarea apelor de suprafata sau subter ane, cu exceptia apelor geotermale, a materialelor din acestea si din maluri, precum si pentru valorificarea vegetatiei din albiile minore si de pe maluri, folosirea energiei

apelor, exploatarea luciului de apa pentru agrement ori sporturi nautice, ca si pentru a lte activitti, cu respectarea prevederilor legale. (2) Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursur ilor de apa, cuvetele lacurilor, baltilor, prin exploatari organizate, se acorda de autoritatea de gospodarire a apelor pe baza avizului si a autorizatiei de gospodarire a apelor, cu avizul detinatorilor de lucrari hidrotehnice n albie din zona. Perimetrele de exploatare se amplaseaza pe cursurile de apa, numai n zone care necesita decolmatare, reprofilarea albiei si regularizarea scurgerii, pe baza unui studiu tehnic zonal privind infl uenta

exploatarii asupra cursului de apa. Pentru autorizarea acestor activitati, pe ap ele nationale navigabile, precum si pe celelalte cursuri de apa n amonte cu 1 km si n aval cu 2 km fata de lucrarile de arta sau daca au n lungul lor infrastructura aflata n administrarea institutiilor publice/societatilor nationale/companiilor nationale/societatilor comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, constructiilor si tur ismului, la o distanta mai mica dect cea prevazuta n actele normative n vigoare, fata de zona de protectie, este obligatorie si obtinerea avizului acestora. (3) Exploatarea agregatelor minerale este permis numai cu respectarea conditiilor de scurgere a apelor si de asigurare a stabilitatii malurilor si fr afectarea constru ctiilor din zone ce au legatura directa sau indirecta cu regimul de curgere a apelor. Este i nterzis exploatarea agregatelor minerale din albia major sau terase la o distanta mai mic a de 300 m din axul digurilor de contur al lacurilor de acumulare, fr avizul detintorului constructiei hidrotehnice. (4) Dreptul de exploatare a agregatelor minerale necesare interesului public loc al, n limita cantittii maxime de 5.000 mc pe an, se acorda autorittii administratiei pub lice locale prin autorizatia de gospodrire a apelor. Aceasta autorizatie se elibereaz a nual, la cererea consiliilor locale. Pentru exploatarea pe cursurile de apa care sunt tra versate sau au n lungul lor infrastructura aflat n administrarea institutiilor publice/societtil or nationale/companiilor nationale/societtilor comerciale/regiilor autonome din dome niul transporturilor, constructiilor si turismului, la o distanta mai mica dect cea pr evzut n actele normative n vigoare, fata de zona de protectie, este necesar avizul acesto ra. (4^1) Dreptul de exploatare a agregatelor minerale, n cazuri de urgenta ca: viitu ri, precipitatii care au avariat sau au distrus poduri, drumuri, obiective economice , gospodrii individuale, n scopul refacerii acestora, n limita cantittii maxime a 2.00 0 mc /an, se acorda pe baza notificrii de ncepere a executiei, emis de directiile de ape . Pentru exploatarea pe cursurile de apa care sunt traversate sau au n lungul lor infrastructura aflat n administrarea institutiilor publice/societtilor nationale/companiilor nationale/societtilor comerciale/regiilor autonome din dome niul transporturilor, constructiilor si turismului, la o distanta mai mica dect cea pr evzut n

actele normative n vigoare, fata de zona de protectie, este necesar avizul acesto ra. (5) Abrogat. (6) Lucrrile de dragare efectuate pe cile navigabile pentru mentinerea adancimii d e navigatie se executa fr aviz de gospodrire a apelor. Locurile de depozitare a materialului rezultat din lucrrile de dragare si conditiile care trebuie ndeplinit e se stabilesc anual de ctre Administratia Nationala Apele Romane, Administratia Fluvial a a Dunrii de Jos -R.A. si Compania Nationala Administratia Canalelor Navigabile S.A. -Constanta. (6^1) Proprietarii/administratorii lucrrilor ingineresti de arta (poduri) sunt ob ligati sa asigure sectiunea optima de scurgere a apelor, pe cheltuiala proprie, n limita a doua lungimi ale lucrrii de arta (poduri) n albia major n amonte si n limita unei lungimi a lucrrii de arta (poduri) n albia minora aval, pentru a respecta parametrii avizati . (7) Este interzisa exploatarea de agregate minerale n zonele de protectie instituite potrivit prezentei legi, precum si n zonele de protectie sanitara cu regim sever a captarilor de apa din surse de suprafata sau subterane. (8) nchirierea sau concesionarea plajei marii se face cu avizul autorittii publice centrale

din domeniul turismului. (9) Persoanele juridice care efectueaza extractii de agregate minerale de pe terenuri situate n domeniul public al statului aflate n administrarea Administratiei Nation ale Apele Romne au obligatia obtinerii tuturor avizelor si acordurilor legale. ART. 34 (1) n zonele n care albiile snt amenajate prin lucrri de aprare, consolidare, terasamente sau alte asemenea lucrri, obligatia de ntretinere, reparare sau reface re a unor astfel de lucrri, ca si de ntretinere a albiilor n zona amenajat, a cuvetelor s ia malurilor revine celor care au n administrare sau n exploatare lucrrile respective. (2) Detinatorii cu orice titlu ai terenurilor, care au avantaje din ntretinerea s i amenajarea lucrarilor de aparare, platesc administratorului acestor lucrari cheltuieli ocaz ionate de amenajarea si ntretinerea acestora corespunzator avantajului. Fondurile astfel co nstituite vor fi utilizate de administratorul lucrarilor de aparare pentru ntretinerea si r epararea acestora. Autoritatea publica centrala din domeniul apelor va stabili metodologia de determinare a cotei de participare la cheltuielile de ntretinere si amenajare a l ucrarilor de aparare, care se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale, la propunerea Administratiei Nationale Apele Romne. (3) ntretinerea albiei minore n aval de o lucrare de barare sau de evacuarea unei folosinte hidroenergetice revine detintorului cu orice titlu al acelei lucrri, pe zona de influenta a amenajrii, ce nu poate fi mai mica de 500 m. (4) ntretinerea albiei minore pe zonele neamenajate revine Administratiei Nationa le Apele Romne si, n conformitate cu prevederile art. 7 lit. f) din Ordonanta Guvernului nr. 21/2002privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 515/2002, unitatii administrativ-teritoriale pe al carei teritoriu administrativ se afla, prin auto ritatile administratiei publice locale. (5) Prevederile alin. (3) se aplica si lucrrilor de barare executate nainte de dat a intrrii n vigoare a prezentei legi. n acest caz, modul de ntretinere a albiei minore n aval de lucrarea de barare se stabileste prin proiectul tehnic elaborat pentru reconfirm area autorizatiei de gospodrire a apelor sau pentru eliberarea autorizatiilor necesare , potrivit legii. (6) Lucrrile prevzute la alin. (1) si (3) se pot realiza cu asistenta tehnica a Administratiei Nationale Apele Romane la solicitarea detintorilor. CAP. III Gospodrirea apelor Sectiunea 1

Cunoasterea resurselor de apa ART. 35 (1) Gospodrirea apelor se desfsoar si se bazeaz pe cunoasterea stiintific, complexa, cantitativ si calitativ a resurselor de apa ale tarii, realizat printr-o activitate unitar si permanenta de supraveghere, observatii si msurtori asupra fenomenelor hidrometeorologice si resurselor de apa, inclusiv de prognozare a evolutiei natu rale a acestora, ca si a evolutiei lor sub efectele antropice, precum si prin cercetri

multidisciplinare. (1^1) n vederea evalurii coerente si cuprinzatoare a strii corpurilor de apa si a z onelor protejate, a stabilirii programelor de msuri si a eficientei acestora, pana la da ta de 22 decembrie 2006 se stabilesc programe pentru monitoringul strii apelor. (1^2) Pentru apele de suprafata, programele de monitoring vor cuprinde: a) monitorizarea volumului si nivelului sau a debitului pentru definirea starii ecologice si chimice, precum si a potentialului ecologic; b) monitorizarea starii ecologice si chimice, precum si a potentialului ecologic . (1^3) Pentru apele subterane, programele de monitoring vor cuprinde monitorizare a strii chimice si cantitative. (1^4) Pentru zonele protejate, programele de monitoring vor cuprinde prevederile specifice legislatiei care a condus la stabilirea acestora. (1^5) Programele de monitoring vor fi n concordanta cu prevederile anexei nr. 1^1 . (2) Informatiile hidrometeorologice, hidrogeologice si cele de gospodrire a apelo r se obtin prin unitti ale Administratiei Nationale "Apele Romane", de la alte unitti specializate autorizate si direct de la utilizatorii de apa. Toate acestea const ituie Fondul national de date de gospodrire a apelor. (3) Modul de organizare, pstrare si gestionare a Fondului national de date de gos podrire a apelor, se stabilesc unitar de ctre autoritatea publica centrala din domeniul a pelor. ntocmirea si tinerea la zi a acestui fond de date se asigura de Administratia Nat ionala "Apele Romane". (4) Unittile specializate autorizate, ca si utilizatorii de apa care produc infor matii ce pot constitui Fondul national de date de gospodrire a apelor snt obligati sa le pstreze timp de 5 ani si sa le transmit lunar la Administratia Nationala "Apele Romane", n baza unei proceduri stabilite de autoritatea publica centrala din domeniul apelor. (5) Fondul national de date de gospodarire a apelor include si evidenta apelor c e apartin domeniului public, parte a sistemului informational din domeniul gospodaririi ap elor, denumit n continuare Cadastrul apelor. Modul de organizare a Fondului national de date hidrologice si de gospodarire a apelor si a Cadastrului apelor se stabileste de catre autoritatea publica centrala din domeniul apelor, iar actualizarea acestora se asigura de Administratia Nationala Apele Romne. (5^1) Se mandateaza autoritatea publica centrala din domeniul apelor, prin Administratia

Nationala Apele Romne, sa nscrie n cartea funciara dreptul de proprietate al statului asupra bunurilor din domeniul public al statului aflate n administrarea Administr atiei Nationale Apele Romne, prevazute la art. 3. (5^2) Costurile pentru ntocmirea documentatiilor tehnice cadastrale, precum si a celor necesare pentru nscrierea dreptului de proprietate a statului n cartea funciara asupra bunurilor prevazute la alin. (5^1) se suporta din bugetul de stat, prin bugetul autoritatii publice centrale din domeniul apelor. (6) Autoritatile publice, persoanele fizice si juridice au acces la informatiile ce constituie Fondul national de date hidrologice si de gospodarire a apelor, n baza unei proce duri stabilite de autoritatea publica centrala din domeniul apelor. Folosirea de catre acestea a informatiilor continute n Fondul national de date hidrologice si de gospodarire a apelor n scopuri comerciale este permisa numai contra cost. Administratia Nationala Apele Romne elaboreaza metodologia privind tarifarea folosirii informatiilor n scop

comercial, care se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor. (7) Detintorii de informatii ce constituie Fondul national de date de gospodrire a apelor pot refuza, motivat, furnizarea de astfel de informatii, n cazul n care acestea af ecteaz: a) siguranta nationala; b) desfsurarea unor actiuni n curs de urmrire penal sau de judecata; c) confidentialitatea industriala si comercial. Prin aceasta se ntelege situatiile n care se dezvaluie si se folosesc secrete de comert, ntr-o maniera contrar practicilor come rciale loiale. ART. 36 (1) Unittile si instalatiile autonome care furnizeaz informatii hidrologice, hidrogeologice si meteorologice specifice gospodririi apelor, precum si informati i privind caracteristicile cantitative si calitative ale resurselor de apa formeaz reteaua nationala de observatii pentru gospodrirea apelor. (2) Pentru asigurarea continuittii si omogenitatii sirurilor de informatii, unitti le si instalatiile autonome ale retelei nationale de observatii nu pot fi dezafectate dect n situatii deosebite, de interes national. Dezafectarea se face cu aprobarea autor ittii publice centrale din domeniul apelor si cu obligarea solicitantului de a asigura proiectarea, executia si punerea n functiune a unittii sau a instalatiilor n noul amplasament, anterior nceperii operatiunilor de dezafectare. (3) Lista specificatiilor tehnice si metodele standardizate pentru analiza si mo nitoringul strii apelor se aproba prin hotrre a Guvernului, la propunerea autorittii publice centrale din domeniul apelor. ART. 37 (1) n scopul asigurrii unei calitti corespunztoare a observatiilor si msurtorilor meteorologice specifice, n jurul platformelor meteorologice se instituie zone de protectie a cror latime este de 30 m. n aceste zone de protectie este interzis executarea ori cror constructii sau instalatii supraterane. (2) Amplasarea pe o distanta de pn la 500 m n jurul si n afar zonei de protectie prevzute la alin. (1) de constructii mai nalte dect o sesime din distanta dintre constructie si limita zonei de protectie, de retele de inalta tensiune sau de te lecomunicatii, de obiective care emit n atmosfera fum sau pulberi, de sisteme de irigatii prin a spersiune, ca si plantarea de perdele forestiere se fac numai n baza avizului de amplasament eliberat de autoritatea publica centrala din domeniul apelor. (3) Zonele prevzute la alin.(1) si (2) sunt considerate, n planurile de urbanism s i amenajarea teritoriului, zone supuse unor reglementri speciale. (4) n scopul asigurrii unei calitti corespunztoare a observatiilor si msurtorilor hidrometrice, se interzice efectuarea de lucrri n albii sau exploatarea nisipurilo

r sia pietrisurilor n zonele aval si amonte ale statiilor hidrometrice, pe o distanta d e 5 ori ltimea cursului de apa, masurata la debite medii. iunie 2004. ART. 38 Pentru asigurarea folosirii rationale a apelor subterane, a lacurilor si namolur ilor

terapeutice, precum si a agregatelor minerale din albii, cercetarea si evaluarea se vor face conform prevederilor legislatiei n vigoare. Sectiunea a 2a Protectia albiilor minore, a malurilor si a lucrrilor de gospodrire a apelor ART. 39 Delimitarea albiilor minore se realizeaz de Administratia Nationala "Apele Romane " mpreun cu autoritatea de cadastru funciar si cu detintorii terenurilor riverane. ART. 40 (1) n scopul asigurarii protectiei albiilor, malurilor, constructiilor hidrotehni ce si mbunatatirii regimului de curgere al apelor, se instituie zone de protectie pentr u: a) albia minora a cursurilor de apa ; b) suprafata lacurilor naturale sau a baltilor acoperite de apasi de vegetatie a cvatica, precum si a plajei si falezei marii; c) suprafata lacurilor de acumulare corespunzatoare cotei aferente debitului de verificare a acestora; d) suprafetele ocupate de lucrri de amenajare sau de consolidare a albiilor minor e, de canale si derivatii de debite la capacitatea maxima de transport a acestora, pre cum si de alte constructii hidrotehnice realizate pe ape; e) lucrri de aprare impotriva inundatiilor; f) constructii si instalatii hidrometrice, precum si instalatii de determinare a utomat a calittii apelor. (2) Ltimea zonelor de protectie este stabilit conform anexei nr. 2, care face part e integrant din prezenta lege. Delimitarea zonelor de protectie se realizeaz de Administratia Nationala "Apele Romane" mpreun cu autoritatea de cadastru funciar s i cu detintorii terenurilor riverane. Dreptul de proprietate asupra lucrrilor mentio nate la lit. d), e) si f) se extinde si asupra zonelor de protectie a acestora. (3) Aplicarea, n functie de specificul local, a regimului restrictional de folosi re a terenurilor din zonele de protectie, din zona dig-mal si din acumulari nepermane nte se asigura de Administratia Nationala "Apele Romane", cu consultarea detintorilor cu orice titlu ai acestor terenuri si, dup caz, a unittilor de navigatie civil si n concordan ta cu metodologia elaborata de autoritatea publica centrala din domeniul apelor.

ART. 41 (1) Msurile si amenajrile pentru protectia albiilor minore ale cursurilor de apa, a plajei si trmului Marii Negre, a lucrrilor ce se construiesc pe ape sau care au legatura cu apele se stabilesc prin prescriptii de reglementare si norme tehnice ce se elaboreaz de autoritatea publica centrala din domeniul apelor. (2) Debitele de servitute si cele salubre, obligatorii n albii, n raport cu specif icul sectoarelor de riu respective, cu gradul de amenajare a bazinelor hidrografice, tinnd seama de solicitarea resurselor de apa si cu asigurarea respectrii conditiilor im puse pentru protectia ecosistemelor acvatice, conform legii, se stabilesc, pe etape, de ctre Administratia Nationala "Apele Romane".

ART. 42 (1) n situatia n care un curs de apa isi formeaz o albie noua, prsind n mod natural pe cea veche, riveranii sau utilizatorii de apa pot sa solicite, prin derogare de l a prevederile art. 496 din Codul civil, n termen de un an, aprobarea Administratiei Nationale " Apele Romane" pentru readucerea apei n vechea albie, pe cheltuiala acestora. Litigiile se solutioneaz de instantele judectoresti. (2) Daca, n termen de un an de la sfrsitul anului n care apa a parasit albia, nu se formuleaza o cerere conform alin. (1), albia veche ramne n proprietatea riveranilor, iar albia noua se considera albie naturala, se introduce n domeniul public al statului, se nregistreaza n Cadastrul apelor si se da n administrarea Administratiei Nationale Apele Romne. (3) Pentru interese publice, readucerea apei n albia veche se realizeaz la propune rea Administratiei Nationale "Apele Romane", cu consultarea riveranilor, cu avizul comitetului de bazin si cu aprobarea autorittii publice centrale din domeniul ape lor, cheltuielile suportindu-se de la bugetul de stat. Sectiunea a 3-a Planificarea n domeniul managementului si amenajrii apelor ART. 43 Art. 43. -(1) n vederea stabilirii orientarilor fundamentale privind gospodarirea durabila, unitara, echilibratasi complexa a resurselor de apasi a ecosistemelor acvatice, precum si pentru protejarea zonelor umede se elaboreaza scheme directoare pe bazine sau grupe de bazine hidrografice. Schema directoare este instrumentul principal de planificar e, dezvoltare si gospodarire a apelor la nivelul districtului de bazin hidrografic si este alcatuita din planul de amenajare a bazinului hidrografic -componenta de gospodarire cantitativasi planul de management al bazinului hidrografic -componenta de gospo darire calitativa, conform Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 1.258/2006privind aprobarea Metodologiei si a Instructiunilor tehnice pentru elaborarea schemelor directoare. Planurile de management al distr ictelor hidrografice se elaboreazasi se adopta n conformitate cu termenele stabilite n Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2000 de st abilire a unui cadru de politica comunitara n domeniul apei. (1^1) Schemele directoare fixeaza ntr-o maniera

integrata obiectivele de mediu pentru corpurile de apa de suprafata si subterane, urmarind sa se asigure: a) o stare buna a apelor de suprafata sau, pentru corpurile de apa artificiale sau puternic modificate, un bun potential ecologic si o stare chimica buna a apelor de suprafata; b) o stare chimica bunasi un echilibru ntre cantitatea prelevatasi rencarcarea apelor pentru toate resursele de apa subterana; c) realizarea obiectivelor special definite pentru zonele protejate, cu scopul d e a reduce tratamentul necesar pentru productia de apa destinata consumului uman, cu respectarea cerintelor prevazute n Legea nr. 458/2002, cu modificarile si completarile ulterioare; d) protectia si apararea mpotriva actiunii distructive a apelor. (1^2) Obiective mai putin stricte dect cele stabilite la alin. (1^1) pot fi fixat e prin schema directoare atunci cnd realizarea acestor obiective este imposibila sau cos tul lor

raportat la beneficiile asteptate este disproportionat. Aceste obiective mai put in stricte sunt mentionate si motivate n schema directoare, n conformitate cu prevederile art . 2^4. (1^3) Respectarea obiectivelor mentionate la alin. (1^1) trebuie sa fie asigurat a pana cel trziu la data de 22 decembrie 2015. Dac obiectivele mentionate la alin. (1^1) nu p ot fi realizate n aceasta perioada, schema directoare poate prevedea perioade mai lungi ale cror motive sunt indicate n schema directoare, n conformitate cu prevederile art. 2 ^3. (1^4) Schemele-cadru de gospodarire a apelor existente la data intrarii n vigoare a prezentei legi constituie baza schemelor directoare sisi vor pastra valabilitatea pna la intrarea n vigoare a planurilor de management. n vederea elaborarii schemelor directoare se efectueaza o analiza a caracteristicilor bazinelor hidrografice si a impactului activitatilor umane asupra starii corpurilor de apa de suprafata si subterane, precum si analiza economica a utilizarii apei, n conformitate cu anexele nr. 1^2 si 4. (1^5) Dupa aprobarea primelor scheme directoare, n conformitate cu prevederile prezentei legi, acestea se actualizeaza la fiecare 6 ani. Analizele caracteristicilor districtelor de bazine hidrografice, impactului activitatilor umane asupra stari i corpurilor de apasi analiza economica a utilizatorilor de apa sunt revizuite si, daca este cazul, sunt actualizate cu cel putin 3 ani nainte de fiecare actualizare a schemelor directoa re. (1^6) Comitetul de bazin implica n elaborarea si actualizarea schemei directoare reprezentantii autoritatilor publice centrale, consiliilor judetene si consiliil or locale, unitatilor industriale si din agricultura, institutelor de cercetare, care au ob ligatia de a comunica toate informatiile utile aflate n competenta lor. Participarea activa a publicului la luarea deciziilor n domeniul gospodaririi apelor este asigurata potrivit prevederilor Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 1.044/2005pentru aprobarea Procedurii privind consultarea utilizatorilor de apa, riveranilor si publicului la luarea deciziilor n domeniul gospodaririi apelor. (1^7) Prin intermediul paginii de internet proprii, administratiile bazinale de apa din subordinea Administratiei Nationale "Apele Romne" si Comitetul de bazin pun la dispozitia publicului, pe parcursul unei perioade de cel putin 6 luni: a) un calendar si un program de lucru, incluznd procedura de consultare, cu cel p

utin 3 ani nainte de data prevazuta pentru aprobarea schemei directoare actualizate; b) o sinteza a problemelor care exista n bazin n domeniul gospodaririi apelor, cu cel putin 2 ani nainte de data prevazuta pentru aprobarea schemei directoare actualizate; c) proiectul schemei directoare, cu cel putin un an nainte de data prevazuta pentru aprobarea schemei directoare actualizate. d) la cerere, documentele de referinta si informatiile utilizate la elaborarea proiectului schemelor directoare. (1^8) n corelare cu prevederile schemelor directoare se elaboreaza programe de masuri care satina seama de rezultatele analizelor prevazute la alin. (1^4) si (1^5), realizate pentru atingerea obiectivelor prevazute la art. 2^1 privind asigurarea protectie i cantitative si calitative a apelor, apararea mpotriva actiunilor distructive ale apelor, prec um si valorificarea potentialului apelor, n raport cu cerintele dezvoltarii durabile a societatii si n acord cu strategia si politicile de mediu incluznd dezvoltarea lucrarilor, insta latiilor si amenajarilor de gospodarire a apelor. (1^9) Programele de masuri se stabilesc pna la termenul stabilit n conformitate cu prevederile Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului si v or fi operationale cel trziu la data de 22 decembrie 2012. Programele de masuri se revi zuiesc

si, daca este necesar, se reactualizeaza pna cel trziu la data de 22 decembrie 2015 si apoi la fiecare 6 ani. Toate masurile noi sau revizuite elaborate n cadrul unui p rogram actualizat devin operationale n termen de cel mult 3 ani de la data adoptarii lor . (1^10) Strategia nationala de management al riscului la inundatii, precum si pro gramele de msuri ce decurg din acestea se stabilesc n termen de 90 de zile de la data publ icrii prezentei legi, n corelare cu prevederile schemelor-cadru de gospodrire a apelor existente la data publicrii prezentei legi, care isi pstreaz valabilitatea pana la data de 22 decembrie 2009, si se aproba prin hotrre a Guvernului. (2) Componentele schemelor directoare si programele de masuri prevazute la alin. (1^8) se elaboreazasi se actualizeaza de catre Administratia Nationala Apele Romne, se avizeaza de catre Comitetul de bazin, la propunerea autoritatii publice centrale din domeniul apelor, si se aproba prin hotarre a Guvernului. Continutul minim al schemelor directoare si al programelor de masuri este prevazut n anexa nr. 3. (3) Toate activittile social-economice, inclusiv amenajarea bazinelor hidrografic e, protectia mediului si amenajarea teritoriului se coreleaz cu prevederile schemelo r directoare. (4) n vederea implementarii msurilor de baza prevzute n anexa nr. 3, trebuie luate msuri corespunztoare pentru a nu conduce la cresterea poluarii apelor marine. Aplicarea msurilor de baza prevzute n anexa nr. 3 nu poate duce, n mod direct sau indirect, la cresterea poluarii apelor de suprafata. Aceasta cerinta nu se aplic a n cazul n care ar conduce la cresterea poluarii mediului n ansamblu. (5) n situatia n care datele de monitoring sau alte date arata ca obiectivele de p rotectie a apelor si a ecosistemelor acvatice, prevzute la art. 2^1 pentru corpurile de apa, nu pot fi atinse, autoritatea publica centrala din domeniul apelor trebuie sa se asigure c a: a) sunt investigate cauzele nendeplinirii obiectivelor prevzute; b) avizele si autorizatiile de gospodrire a apelor sunt examinate si, dac este nec esar, revizuite; c) programele de monitoring sunt revizuite si modificate, dup caz; d) sunt stabilite msurile suplimentare care pot fi necesare pentru atingerea obie ctivelor de protectie a apelor si a ecosistemelor acvatice, precum si limite mai stricte, dac este cazul, urmnd procedurile cuprinse n anexa nr. 1^1. (6) n situatia n care obiectivele de protectie a apelor si a ecosistemelor acvatic e prevzute la art. 2^1 nu pot fi ndeplinite ca urmare a unor circumstante cu cauze n aturale

de forta major, care apar n mod exceptional sau care nu pot fi prevzute, cum ar fi inundatiile extreme sau seceta prelungit, nu este necesar luarea de msuri supliment are, aplicndu-se prevederile art. 2^5. ART. 44 Informatiile necesare pentru elaborarea schemelor directoare si a programelor de msuri, inclusiv cele pentru stabilirea cerintelor de apa, de valorificare a potentialul ui apelor si de aprare impotriva inundatiilor pe ansamblul teritoriului national, pe etape de dez voltare, se pun la dispozitia autorittii publice centrale din domeniul apelor si Administr atiei Nationale Apele Romane de ctre autorittile publice centrale si locale, de principali i utilizatori de apa, precum si de organizatiile neguvernamentale interesate n amen ajarea bazinelor hidrografice. Aceste informatii vor fi puse si la dispozitia comitetel or de bazin.

ART. 44^1 (1) Autoritatea publica centrala din domeniul apelor transmite Comisiei Europene si celorlalte state membre interesate att copii ale planurilor de management cuprins e n schemele directoare prevzute la art. 43 alin. (1), cat si copii ale partii nation ale a planului de management al bazinului hidrografic international al fluviului Dunar ea, elaborata conform prevederilor art. 6 alin. (3), precum si ale tuturor actualiza rilor ulterioare ale acestora, n termen de 3 luni de la publicarea lor n Monitorul Ofici al al Romniei, Partea I. (2) Autoritatea publica centrala din domeniul apelor prezint Comisiei Europene ra poarte de sinteza privind analizele efectuate potrivit prevederilor art. 43 alin. (1^4) si programele de monitoring prevzute la art. 35, realizate n scopul primului plan de management al bazinului hidrografic, n termen de 3 luni de la data finalizarii ac estora. (3) n termen de 3 ani de la data publicrii fiecrui plan de management cuprins n schemele directoare sau a fiecrei versiuni actualizate n temeiul art. 43 alin. (1^ 5), autoritatea publica centrala din domeniul apelor prezint Comisiei Europene un rap ort interimar care descrie progresele nregistrate n punerea n aplicare a programului de msuri prevzut la art. 43 alin. (1^8). ART. 44^2 (1) Autoritatea publica centrala din domeniul apelor furnizeaz Comisiei Europene o lista a autorittilor competente pe plan national n domeniul gospodririi apelor sia autorittilor competente din cadrul tuturor organismelor internationale n domeniul apelor, la care Romnia este parte, n termen de 6 luni de la data aderrii. (2) Pentru fiecare autoritate competenta n cadrul fiecrui district de bazin hidrog rafic de pe teritoriul national si al portiunii de district de bazin hidrografic internat ional al fluviului Dunarea care este cuprins pe teritoriul Romniei, autoritatea publica cen trala din domeniul apelor furnizeaz Comisiei Europene urmtoarele informatii: a) denumirea si adresa autorittii competente -denumirea si adresele oficiale ale autorittilor din domeniul apelor n cadrul fiecrui district de bazin hidrografic de pe teritoriul national; b) ntinderea geografic a districtului de bazin hidrografic -numele principalelor ru ri n cadrul districtului de bazin hidrografic, nsotit de o descriere precisa a limitelo r districtului de bazin hidrografic; pe cat posibil, aceste informatii vor fi disp onibile n format GIS (Sistem informatic geografic) si/sau n format GISCO (Sistem informatic geografic al Comisiei Europene); c) statutul legal al autorittii competente -o descriere a statutului legal al aut orittii

competente si, acolo unde este relevant, un rezumat sau o copie a acestui statut sau act de nfiintare ori echivalentul legal al acestui document; d) responsabilitti -o descriere a responsabilittilor legale si administrative ale fiecrei autoritti competente si a rolului sau n cadrul fiecrui district de bazin hidrografi c; e) apartenenta -acolo unde autoritatea competenta actioneaz ca unitate coordonato are a altor autoritti competente, se furnizeaz o lista a acestora, nsotit de un rezumat al relatiilor institutionale stabilite n vederea asigurrii coordonrii; f) relatiile internationale -n cazul districtului de bazin hidrografic internatio nal al fluviului Dunarea, care acopera mai mult dect teritoriul national si include teritorii ale statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene, se furnizeaza o lista a relatiilor

institutionale stabilite n vederea asigurarii coordonarii. (3) Autoritatea publica centrala din domeniul apelor informeaz Comisia European asupra oricrei schimbri intervenite n informatiile furnizate potrivit prevederilor alin. (1) si (2), n termen de 3 luni de la efectuarea schimbrii. ART. 44^3 La identificarea unei probleme de gospodrire a apelor care nu poate fi rezolvat la nivel national, autoritatea publica centrala din domeniul apelor poate raporta Comisie i Europene si oricrui alt stat membru interesat asupra acestei probleme si poate fa ce recomandri pentru rezolvarea sa. ART. 45 (1) Pentru bazine hidrografice mici sau parti de bazine hidrografice se ntocmesc scheme locale de amenajare si de gospodarire a apelor, denumite n continuare scheme loca le, care se ncadreaza n planurile de amenajare -componenta de gospodarire cantitativa din cadrul schemelor directoare. Schemele locale stabilesc obiectivele generale de p unere n valoare si de protejare cantitativasi calitativa a resurselor de apa, a ecosistemelor acvatice si a zonelor umede, precum si obiectivele generale privind utilizarea d urabilasi protectia tuturor categoriilor de resurse de apa din teritoriul respectiv. (2) Schema local inventariaza diferitii utilizatori care folosesc resursele de ap a existente, stabilind starea resurselor de apa si a ecosistemelor acvatice. Aceasta tine sea ma de strategiile si de programele statului, ale colectivittilor locale, ale institutii lor publice, ale altor persoane fizice si persoane juridice, cu incidenta asupra calittii, reparti tiei si folosirii resurselor de apa. De asemenea, stabileste priorittile pentru atingerea obiectivelor mentionate la alin. (1), tinnd seama de protectia mediului acvatic n atural, de necesitatea punerii n valoare a resurselor de apa, de evolutia previzibila a loca littilor rurale si urbane si de echilibru ce trebuie asigurat ntre diferitii utilizatori d e apa. (3) Prin schema local se evalueaza mijloacele economice si financiare necesare pe ntru realizarea lucrrilor, instalatiilor si amenajrilor prevzute. Aceasta trebuie sa fie compatibila cu orientrile fixate n schema directoare. ART. 46 (1) Programele si deciziile administrative care au legatura cu apele trebuie sa fie n concordanta cu prevederile schemelor directoare aprobate. (2) La elaborarea documentatiilor tehnice pentru lucrrile prevzute la art. 48 se v

a tine seama de prevederile schemelor directoare, respectiv schemelor locale. ART. 47 (1) La nivelul fiecrei directii de apa a Administratiei Nationale Apele Romane se organizeaz un Comitet de bazin. 2) Comitetul de bazin este format din maximum 21 de membri, dupa cum urmeaza: a) 2 reprezentanti ai autoritatii publice centrale din domeniul apelor si protec tiei mediului, dintre care unul este numit din cadrul agentiilor de protectia mediulu i din districtul bazinului hidrografic respectiv; b) un reprezentant al directiilor de sanatate publica ale judetelor din districtul bazinului hidrografic respectiv, numit de catre Institutul National de Sanatate Publica;

c) 2 primari de municipii si un primar de oras sau comuna, alesi de primarii localitatilor din districtul bazinului hidrografic respectiv; d) un reprezentant desemnat de organizatiile neguvernamentale cu sediul n distric tul bazinului hidrografic respectiv; e) un prefect din districtul bazinului hidrografic respectiv, numit de autoritat ea publica centrala din domeniul administratiei si internelor; f) presedintii consiliilor judetene din districtul bazinului hidrografic respect iv. g) 3 reprezentanti ai utilizatorilor de apa din districtul bazinului hidrografic respectiv. h) doi reprezentanti ai Administratiei Nationale "Apele Romane" ; i) un reprezentant al Autorittii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. (3) Reprezentantii administratiei publice locale alesi n comitetul de bazin vor f unctiona n cadrul acestuia numai pe durata exercitrii mandatului functiei pe care o reprezi nt. (4) Prefectul si primarii alesi vor proveni din unitati administrativ-teritorial e diferite. (5) Reprezentantii utilizatorilor de apa se propun si se aleg de comitetul de ba zin, n functie de cerinta de apa si de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apa. (6) Membrii Comitetului de bazin pot fi schimbati de cei care i-au numit sau ale s. (7) Comitetul de bazin colaboreaz cu Administratia Nationala "Apele Romane" la aplicarea strategiei si politicii nationale de gospodrire a apelor, n care scop tr ebuie: a) sa avizeze schemele directoare, inclusiv programele de masuri pentru atingerea obiectivelor din schemele directoare si realizarea lucrarilor, instalatiilor si amenajarilor de gospodarire a apelor; b) sa avizeze planurile de prevenire a poluarilor accidentale si de nlaturare a efectel or lor, elaborate n functie de conditiile districtului bazinului hidrografic respect iv; c) sa aprobe schemele locale, stabilind priorittile tehnice si financiare, si sa le integreze n schemele directoare; d) Abrogat; e) sa propun revizuirea normelor si standardelor din domeniul gospodririi apelor s i, n caz de necesitate, sa elaboreze norme de calitate a apei evacuate, proprii bazin ului hidrografic; aceste norme pot fi mai exigente dect cele la nivel national; f) sa propuna, daca este necesar, normative cu valori-limita de ncarcare mai severe dect cele prevazute de reglementarile specifice n vigoare pentru evacuari de ape uzate , n

vederea conformarii cu obiectivele de calitate a apelor; g) sa aprobe ncadrarea n categorii de calitate a cursurilor de apa din bazinul hid rografic respectiv; h) sa recomande priorittile privind finantarea si conformarea, n scopul realizrii programelor de dezvoltare a lucrrilor, instalatiilor si amenajrilor de gospodrire a apelor; i) sa asigure informarea publicului, garantarea unei perioade de timp necesare p rimirii comentariilor publicului, sa organizeze audieri publice asupra tuturor aspectelo r propuse pentru aprobare si sa asigure accesul publicului la documentele sale; j) sa avizeze lista zonelor protejate simasurile de reconstructie ecologica a zonelor propuse n acest scop; k) sa avizeze hartile de vulnerabilitate sihartile de risc la inundatii; l) sa avizeze planurile de management al riscului la inundatii. (8) Comitetele de bazin:

a) pot lua n considerare si pot discuta orice aspecte noi privind cantitatea, cal itatea si folosirea apei, ce pot aparea n districtul bazinului hidrografic respectiv; b) pot constitui si mputernici subcomitete si grupe de lucru, a caror functie va fi de informare, consultare si participare la luarea deciziilor; c) pot solicita executarea de audieri, dac considera necesar; d) pot propune acordarea de bonificatii, n baza prevederilor art. 82 alin. (1) ; e) pot recomanda autoritatilor locale, n functie de prioritatea si urgenta realiz arii lucrarilor necesare, n special a celor de utilitate publica, legate de ntretinerea albiilor, a lucrarilor de protectie mpotriva inundatiilor si de prevenire a riscului la inund atii, modul de asigurare a surselor financiare de la bugetele locale. (9) Comitetul de bazin are un secretariat tehnic permanent, format din 3-5 perso ane, asigurat de administratia bazinala de apa a Administratiei Nationale Apele Romne, subordonat acestuia. (10) Pentru executarea mandatului sau, comitetul de bazin are acces la informati ile si resursele oricrei institutii publice, potrivit legii. (11) Regulamentul de organizare si functionare a comitetelor de bazin se propune de autoritatea publica centrala din domeniul apelor si se aproba prin hotrre a Guvern ului. Sectiunea a 4-a Regimul lucrrilor care se construiesc pe ape sau care au legatura cu apele ART. 48 (1) Lucrrile care se construiesc pe ape sau care au legatura cu apele snt: a) lucrri, constructii si instalatii care asigura gospodrirea complexa a apelor, i nclusiv atenuarea apelor mari, prin modificarea regimului natural de curgere, cum snt: ba raje, acumulari permanente sau nepermanente, derivatii de debite; b) lucrri de folosire a apelor, cu constructiile si instalatiile aferente: alimen tari cu apa potabil, industriala si pentru irigatii, amenajri piscicole, centrale hidroelectri ce, folosinte hidromecanice, amenajri pentru navigatie, plutarit si flotaj, poduri pl utitoare, amenajri balneare, turistice sau pentru agrement, alte lucrri de acest fel; c) lucrri, constructii si instalatii pentru protectia calittii apelor sau care inf luenteaz calitatea apelor: lucrri de canalizare si evacuare a apelor uzate, statii si inst alatii de prelucrare a calittii apelor, injectii de ape n subteran, alte asemenea lucrri; d) constructii de aprare impotriva actiunii distructive a apei: ndiguiri, aprri si consolidri de maluri si albii, rectificari si reprofilari de albii, lucrri de diri jare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanti, corectri de to

renti, desecri si asanari, alte lucrri de aprare; e) traversari de cursuri de apa cu lucrrile aferente: poduri, conducte, linii ele ctrice etc. ; f) amenajari si instalatii de extragere a agregatelor minerale din albiile sau m alurile cursurilor de apa, lacurilor si din terase: balastiere, cariere etc. ; g) depozite de deseuri menajere si industriale: iazuri de decantare, halde de st eril, zguri si cenusi, slamuri, namoluri si altele asemenea; h) plantari si defrisari de vegetatie lemnoas, perdele antierozionale si filtrant e n zonele de protectie sau n albiile majore, care nu fac parte din fondul forestier; i) lucrari, constructii si instalatii care se executa pe malul marii, pe fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale, pe platoul continental, inclusiv lu crari pentru

consolidarea falezelor, protectia si reabilitarea plajelor; j) lucrri de prospectiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau marit ime, instalatii hidromecanice, borne topohidrografice si alte lucrri de studii de tere n n legatura cu apele; k) lucrri si instalatii pentru urmrirea parametrilor hidrologici sau urmrirea autom at a calittii apei. l) lucrari de nchidere a minelor si carierelor, a depozitelor menajere si industr iale si de reconstructie ecologica a zonelor afectate; n) planuri de amenajare a teritoriului, planuri de urbanism general, zonal si de detaliu. (2) Documentatiile elaborate pentru lucrrile prevzute la alin. (1) trebuie sa ofer e securitatea necesar, sa rspund normativelor si prescriptiilor tehnice, avnd n vedere interesele protectiei mediului si amplasamentelor. ART. 49 (1) Se interzice amplasarea n zona inundabila a albiei majore si n zonele de prote ctie precizate la art. 40 de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi loc uinte sau anexe ale acestora. (2) Se excepteaz de la prevederile alin. (1), pentru zona inundabila a albiei maj ore, cazurile n care sunt prevzute lucrri de aprare impotriva inundatiilor, dimensionate corespunztor clasei de importanta. Lucrrile executate n zona inundabila se executa numai pe baza avizului de amplasament, emis conform legii. (3) Avizul de amplasament mentionat la alin. (2), obtinut n baza metodologiei ela borate de autoritatea publica centrala din domeniul apelor, nu exclude obligatia obtine rii avizului de gospodrire a apelor si a celorlalte avize necesare, potrivit legii. (3^1) Obtinerea avizului de amplasament si a avizului de gospodarire a apelor conditioneaza eliberarea de catre autoritatile administratiei publice emitente a autorizatiei de construire a lucrarilor prevazute la art. 48 alin. (1). (4) Constructiile si obiectivele existente, amplasate n zona inundabila a albiei majore sau n zonele de protectie, vor fi identificate de directiile de ape, solicitandu-se p rin autorittile administratiei publice locale sau judetene emitente a autorizatiei de constructie demolarea acestora. n situatia n care demolarea nu este posibila, bene ficiarii vor fi obligati sa declare pe propria rspundere ca isi asuma riscurile n caz de in undatii. ART. 50 (1) Lucrrile prevzute la art. 48 pot fi promovate si executate numai n baza avizulu i de gospodrire a apelor si, respectiv, notificrii emise de Administratia Nationala Apel e

Romane. Punerea n functiune sau exploatarea acestor lucrri se face numai n baza autorizatiei de gospodrire a apelor si, dup caz, a notificrii emise de Administrati a Nationala Apele Romane. (2) n cazul n care lucrrile se efectueaz n zona apelor nationale navigabile sau n zona cursurilor de apa care sunt traversate ori au n lungul lor infrastructura aflat n administrarea institutiilor publice/societtilor nationale/ companiilor nationale/ societtilor comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, constructiilor si tur ismului, este necesar si acordul autorittii publice centrale din domeniul transporturilor, constructiilor si turismului. (1^1) Pentru executia lucrrilor noi si a interventiilor constructive care modific a

parametrii de baza ai lucrrilor existente de baraje, pentru retentii permanente s au nepermanente de apa, a barajelor si digurilor care realizeaz depozite de deseuri industriale depuse prin hidromecanizare si a lucrrilor hidrotehnice speciale, emi terea avizului de gospodrire a apelor este conditionat de existenta acordului de functio nare n siguranta emis de autoritatea publica centrala din domeniul apelor, n conformitat e cu prevederile legale. (3) Se excepteaz de la prevederile alin. (1) activittile prevzute la art. 9 alin. ( 2), precum si cele pentru care prezenta lege prevede notificarea. (4) Pentru serviciile de autorizare sau de avizare a lucrrilor, prevzute la art. 4 8, se percep taxe si tarife care se stabilesc n conditiile legii. (5) Abrogat. ART. 51 (1) Avizul de gospodrire a apelor si avizul de amplasament snt avize conforme. (1^1) Pentru lucrrile existente de tipul celor prevzute la art. 50 alin. (1^1) est e necesar obtinerea autorizatiei de functionare n conditii de siguranta, care certifica ndep linirea exigentelor de performanta n perioada de exploatare si este obligatorie pentru ob tinerea autorizatiilor de gospodrire a apelor si de protectia mediului. (2) Avizul, autorizatia de gospodrire a apelor si notificarea nu exclud obligativ itatea obtinerii acordului si autorizatiei de mediu, potrivit legii. ART. 52 Elaborarea documentatiilor pentru fundamentarea solicitrii avizului de gospodrire a apelor trebuie sa se bazeze pe studii meteorologice, hidrologice sau hidrogeolog ice, dup caz, pe studii de gospodrire a apelor si de impact al lucrrilor respective asupra resurselor de apa si asupra zonelor riverane. Aceste studii si documentatii pot fi ntocmite de institutii publice sau private, abilitate de autoritatea publica centrala din domeniul apelor sau de o autoritate competenta din statele Uniunii Europene. Documentatii le de fundamentare trebuie sa demonstreze ca solicitantul avizului de gospodrire a apel or se poate conform cerintelor legale. ART. 53 (1) Avizul de gospodrire a apelor isi pierde valabilitatea dup 2 ani de la emitere , dac executia lucrrilor respective nu a nceput n acest interval. Posesorul unui aviz de gospodrire a apelor are obligatia sa anunte emitentului, n scris, data de ncepere a executiei, cu 10 zile nainte de aceasta. (2) Avizul de gospodrire a apelor este necesar si n caz de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologice sau a unor instalatii existente ale u tilizatorilor

de apa, dac se modifica prevederile avizului obtinut anterior, precum si dac aceas ta modificare a intervenit pn la promovarea lucrrilor respective. (2^1) Avizul de gospodarire a apelor este necesar si n cazul nchiderii unor obiect ive construite pe ape sau care au legatura cu apele. (3) Documentatiile lucrrilor de interes public care se construiesc pe ape sau car e au legatura cu apele trebuie avizate, chiar dac realizarea acestora ar necesita rest rngerea sau ncetarea unor activitti existente. Persoanele fizice si persoanele juridice af ectate pot fi despagubite n conditiile legii, dac fac dovada ca utilizeaz eficient apa sau ca nu

polueaza resursele de apa. (4) Lucrrile de barare a cursurilor de apa trebuie sa fie prevzute cu instalatii c are sa asigure debitul necesar n aval, precum si, dup caz, cu constructiile pentru migrar ea ihtiofaunei n vederea atingerii strii bune a apelor. (5) Prin avizul de gospodrire a apelor, investitorul poate fi obligat sa execute si alte lucrri necesare, necuprinse n documentatia tehnica, astfel nct lucrrile, constructiil e sau instalatiile propuse sa nu produc pagube utilizatorilor de apa existenti sau riveranilor din amonte si din aval. ART. 54 (1) Investitorul are obligatia sa notifice Administratiei Nationale "Apele Roman e", cu cel putin 20 de zile nainte, nceperea executiei pentru urmtoarele categorii de activitti si lucrri: a) lucrri de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologi ce sau a unor instalatii existente, dac prin realizarea acestora nu se modifica parametr ii cantitativi si calitativi finali ai folosintei de apa, nscrisi n autorizatia de go spodrire a apelor, pe baza creia utilizatorul respectiv a functionat nainte de nceperea execut iei unor astfel de lucrri; b) Abrogat; c) instalatiile cu caracter provizoriu, pe durata de executie a unor investitii, dac debitul prelevat nu depseste 10 litri pe secunda, iar apele evacuate rezultate dup folosir e nu influenteaz calitatea resurselor de apa; d) protectia sanitar a surselor de alimentare cu apa potabil, a apelor minerale, a lacurilor si namolurilor terapeutice; e) traversari ale cursurilor de apa de ctre drumuri de exploatare, comunale sau j udetene, n bazine hidrografice mai mici de 10 kmp; f) lucrri de cultura si refacere a pdurilor si de combatere a eroziunii solului, p e suprafete totale mai mici de 20 kmp, inclusiv lucrri de regularizare a scurgerii pe versanti si corectri de torenti, pe lungimi mai mici de 10 km; g) lucrari de captare a apei, daca debitul prelevat nu depaseste 2 litri/secunda, iar apele evacuate rezultate dupa folosire nu influenteaza calitatea resurselor de apa; h) reparatii de drumuri si poduri. (1^1) n cazuri de urgenta ca: viituri, precipitatii care au avariat sau distrus i nfrastructura de transport, obiective economice, n scopul refacerii acestora, pentru nceperea ex ecutiei lucrrilor de exploatare a agregatelor minerale care se realizeaz n limita cantittii maxime de 2.000 mc, notificarea se va face cu cel putin 3 zile nainte de nceperea

executiei. (2) Pentru lucrrile prevzute la alin. (1) si (1^1), nceperea executiei se face pe b aza notificrii, fr a fi necesar avizul de gospodrire a apelor. (3) Punerea n functiune a lucrrilor si instalatiilor prevzute la alin. (1), ca sia categoriilor de lucrri privind linii electrice, aprri si consolidri de maluri si alb ii, rectificari si reprofilari de albii, regularizarea scurgerii pe versanti, corectr i de torente si combaterea eroziunii solului se face n baza notificrii ctre Administratia Nationala "Apele Romane", cu 20 de zile nainte de aceasta, autorizatia de gospodrire a apelo r nefiind necesar.

ART. 55 (1) Autorizatia de gospodrire a apelor se elibereaz n baza constatrii tehnice n teren , n prezenta beneficiarului -cel mai tirziu o data cu receptia investitiilor -, dac snt respectate prevederile legale privind gospodrirea apelor pentru punerea n exploata re a lucrrilor si exactitatea datelor cuprinse n cererea de autorizare si n documentatia anexat la aceasta. (2) Dac la verificarea n teren se constata lipsuri de natura a nu permite, potrivi t prezentei legi, darea n functiune a investitiei, emitentul autorizatiei de gospodr ire a apelor va fixa un termen pentru efectuarea remedierilor sau a completrilor necesa re. Dac este cazul, emitentul autorizatiei de gospodrire a apelor poate refuza, motiva t, eliberarea ei. (3) Autorizatia de gospodrire a apelor se poate acorda si pe durata limita, dac li psurile constatate cu ocazia verificrii n teren permit punerea n functiune a investitiei, fr pericol, din punct de vedere al gospodririi apelor. (4) Modul de exploatare si ntretinere a lucrrilor, constructiilor si instalatiilor se nscrie n regulamentul de exploatare, care face parte integrant din autorizatia de gospodri re a apelor. (5) Prin autorizatia de gospodrire a apelor, ct si prin actele complementare acest eia, trebuie impuse prevederi specifice privind mijloacele de supraveghere, modalittil e de control tehnic si mijloacele de interventie n caz de incidente, avarii sau accide nte si altele asemenea. (6) Pentru corpurile de apa care nu au atins starea buna sau potentialul ecologi c bun n perioada prevzut n schema directoare se impune reactualizarea prevederilor autorizatiilor de gospodrire a apelor. ART. 56 (1) Autorizatia de gospodrire a apelor poate fi modificat sau retras de ctre emitent , fr despgubiri, n urmtoarele cazuri: a) n interesul salubritatii publice si, n special, dac modificarea sau retragerea e ste necesar pentru a inlatura o prejudiciere importanta a binelui comunittii; b) pentru prevenirea sau asigurarea combaterii efectelor inundatiilor sau, n caz de pericol, pentru securitatea publica; c) n caz de pericol pentru mediul acvatic si, mai ales, dac mediile acvatice snt su puse unor conditii critice necompatibile cu protejarea acestora; d) n cazuri de forta major, datorit schimbrilor naturale privind resursa de apa sau unor calamitati naturale intervenite asupra instalatiilor utilizatorilor; e) n situatia n care lucrrile sau instalatiile snt abandonate sau nu snt ntretinute corespunztor, caz n care detintorul acestora este obligat ca, din dispozitia

Administratiei Nationale "Apele Romane", sa le demoleze; f) n situatia nerealizarii din vina beneficiarului a prevederilor programului de etapizare, anexa la actul de reglementare. (2) Autorizatia de gospodrire a apelor poate fi modificat sau retras n situatii n car e apar cerinte noi de apa, care trebuie satisfacute cu prioritate conform preveder ilor art. 10 alin. (1), acordindu-se despgubire potrivit legii. (3) Refuzul eliberrii, precum si orice modificare sau retragere a unei autorizati i de gospodrire a apelor trebuie motivate n scris solicitantului sau titularului de aut orizatie,

dup caz, de ctre cel care a decis msura respectiva. ART. 57 Retragerea autorizatiei de gospodrire a apelor atrage dup sine obligativitatea ncetr ii activittii, ca si pierderea drepturilor obtinute n baza prezentei legi. ART. 58 (1) Autorizatia de gospodrire a apelor poate fi suspendat temporar, fr despgubiri, n urmtoarele cazuri: a) dac nu s-au respectat conditiile impuse initial; b) dac lucrrile, constructiile si instalatiile autorizate nu prezint siguranta n exp loatare att cu privire la rezistenta structurilor, ct si la eficienta tehnologiilor adopta te; c) pentru abateri repetate sau grave de la conditiile de folosire sau de evacuar e a apei, prevzute n autorizatie, precum si n cazul n care utilizatorul nu realizeaz conditiile de siguranta n exploatare, ca si alte msuri stabilite de autoritatea publica centrala din domeniul apelor si de Administratia Nationala "Apele Romane" ; d) n caz de poluare accidentala a resurselor de apa, care ameninta sntatea populati ei sau produce pagube ecologice. e) daca titularul nu si-a respectat obligatiile legale, stabilite ntre el si administrato rul resursei de apa. (2) n cazul situatiilor prevzute la alin. (1) lit. d), autoritatea publica central a din domeniul apelor poate dispune si oprirea activittii poluatorului sau a instalatie i care provoac poluarea apelor pn la nlturarea cauzelor. (3) autoritatea publica centrala din domeniul apelor poate institui un regim de supraveghere special, n caz de nerespectare a msurilor stabilite pentru asigurarea conditiilor nscrise n autorizatia de gospodrire a apelor. Pe toat durata acestui reg im, utilizarea si epurarea apei se fac sub controlul direct al personalului anume de semnat de autoritatea publica centrala din domeniul apelor. Toate cheltuielile suplimentar e determinate de aplicarea regimului de supraveghere special se suporta de titularu l autorizatiei de gospodrire a apelor. ART. 59 (1) Lucrrile si instalatiile supuse autorizrii sau notificrii, potrivit prevederilo r prezentei legi, care snt folosite pentru prelevri de apa de suprafata sau subteran a ori pentru evacuari n receptori naturali, trebuie sa fie prevzute cu mijloace de msurar e a debitelor si volumelor de apa prelevate sau evacuate si de determinare a calittii apelor evacuate conform prevederilor autorizatiei de gospodrire a apelor. (2) Detintorii lucrrilor si instalatiilor supuse autorizrii sau notificrii prevzute l

a alin. (1) snt obligati sa asigure montarea si functionarea mijloacelor de msurare, sa pst reze pe timp de 5 ani datele obtinute din msurtori si sa le transmit lunar Administratie i Nationale "Apele Romane". (3) Administratia Nationala "Apele Romane" pune la dispozitia persoanelor fizice si persoanelor juridice datele prevzute la alin. (2), cu respectarea dispozitiilor a rt. 35 alin. (6) si (7).

ART. 60 Avizele si autorizatiile de gospodarire a apelor, precum si refuzul de emitere a acestora pot fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare." ART. 61 Abrogat. ART. 62 (1) Lacurile de acumulare vor fi proiectate ca lucrri cu folosinta complexa pentr u a asigura alimentarea cu apa pentru populatie, industrie si irigatii, producerea d e energie electrica, aprarea impotriva inundatiilor, piscicultura si agrement. (2) La proiectarea barajelor si ndiguirilor se va analiza n mod obligatoriu necesi tatea si se vor prevedea, n functie de conditiile concrete din amplasament, lucrarile nece sare de aparari si consolidari de maluri, rectificari sau reprofilari de albii, lucrari de combatere a eroziunii solului. (3) Barajele si lacurile de acumulare se vor proiecta si se vor executa de unitti de specialitate, cu respectarea exigentelor de performanta referitoare la siguranta barajelor. (4) Abrogat. ART. 63 (1) Detinatorii de baraje si lacuri de acumulare, precum si de prize pentru alim entari cu apa, cu sau fara baraj, au obligatia sa ntocmeasca regulamente de exploatare si planuri de avertizare si alarmare sisa respecte prevederile acestora. Regulamentele de exploatare fac parte integranta din autorizatia de gospodarire a apelor. (2) Regulamentele de exploatare, elaborate n baza regulamentului-cadru stabilit d e autoritatea publica centrala din domeniul apelor, detaliazasi concretizeaza conditiile generale de exploatare coordonata, pe ansamblul districtului bazinului hidrograf ic, a categoriilor de lucrari prevazute la alin. (1), cuprinse n regulamentele de explo atare bazinale. (3) Regulamentele de exploatare prevzute la alin. (1) se adapteaza, pe etape, n li mitele prevederilor autorizatiei de gospodrire a apelor, functie de dinamica cerintelor de apa sau de alte conditii. (4) Coordonarea exploatarii lacurilor de acumulare pe districte de bazine hidrog rafice, indiferent de detinator, se asigura

de Administratia Nationala Apele Romne, n conformitate cu prevederile regulamentelor de exploatare bazinale. Regulamentele de exploatare bazinale se elaboreaza de Administratia Nationala Apele Romne n baza normelor metodologice stabilite prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor, se avizeaza de comitetele de bazin si se aproba de autoritatea publica centrala din domeniul apelor. (5) n situatii critice -secete prelungite, ape mari sau altele asemenea -exploata rea unui lac de acumulare se subordoneaz necesittilor perioadei respective, potrivit regimu lui stabilit de Administratia Nationala "Apele Romane". ART. 64 (1) Persoanele juridice care au n administrare sau n exploatare lucrri hidrotehnice sunt obligate sa utilizeze prizele, barajele si lacurile de acumulare conform grafice lor

dispecer, pe baza programelor lunare de exploatare si, corelat cu producerea de energie, sa asigure debitele necesare folosintelor industriei, agriculturii, populatiei s i a debitului necesar protectiei ecosistemului acvatic. (2) Detintorii de baraje, cu lacurile de acumulare aferente, si ai altor construc tii hidrotehnice au obligatia sa monteze aparatura necesar urmririi comportrii n timp a acestora, sa-si organizeze sistemul de urmrire a comportrii n timp pe baza unor proiecte specializate, sa realizeze expertizarea periodic a lucrrilor si sa detina autorizatia de functionare n siguranta, conform prevederilor legale. ART. 65 Competentele de avizare si aprobare a regulamentelor de exploatare bazinale sia programelor de exploatare a lacurilor de acumulare se stabilesc de autoritatea p ublica centrala din domeniul apelor. ART. 66 Evacuarea dintr-un lac de acumulare a unor volume de apa diferite de cele nscrise n regulamentul de exploatare, precum si efectuarea la mecanismele barajului a unor manevre neprevzute n acesta se pot face numai cu aprobarea sau din dispozitia Administratiei Nationale "Apele Romane". Sectiunea a 5-a Aprarea impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accident elor la constructii hidrotehnice ART. 67 (1) Aprarea impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice reprezint o activitate de protectie civi l a populatiei, de interes national. (2) n sensul prezentei legi, prin aprarea impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice se ntelege: a) msuri de prevenire si de pregtire pentru interventii; b) msuri operative urgente de interventie dup declansarea fenomenelor periculoase cu urmri grave; c) msuri de interventie ulterioara pentru recuperare si restabilire. (3) Activittile prevzute la alin. (2) constituie o obligatie pentru toate persoane le fizice si juridice, cu exceptia persoanelor cu handicap, a batranilor si a altor categorii defavorizate. (4) Elaborarea strategiei si conceptiei de aprare impotriva inundatiilor, fenomen elor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice revine aut orittii publice centrale din domeniul apelor. ART. 68 (1) Detintorii cu orice titlu de constructii hidrotehnice ale cror avarieri sau di strugeri

pot pune n pericol vieti omenesti si bunuri sau pot aduce prejudicii mediului snt obligati sa doteze aceste lucrri cu aparatura de msura si control necesar pentru urmrirea comportrii n timp a acestora, sa instaleze sisteme de avertizare-alarmare n caz de

pericol si sa organizeze activitatea de supraveghere. (2) Coordonarea, ndrumarea si urmrirea activittii de supraveghere a barajelor, a lacurilor de acumulare si a altor lucrri hidrotehnice, n vederea exploatrii n sigura nta a acestora, se realizeaz de ctre Comisia nationala pentru siguranta barajelor si luc rrilor hidrotehnice, constituit din reprezentanti ai ministerelor, ai agentilor economic i interesati si ai institutiilor publice interesate. (3) Structura, atributiile specifice, competentele si dotarea Comisiei nationale pentru siguranta barajelor si lucrarilor hidrotehnice se stabilesc prin regulament de o rganizare si functionare si se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor. ART. 69 Coordonarea tehnica la nivel national a actiunilor de prevenire si aprare impotri va inundatiilor, a fenomenelor meteorologice periculoase sau a accidentelor la cons tructiile hidrotehnice sau interventii la poluari accidentale se realizeaz de Comitetul min isterial pentru situatii de urgenta din cadrul Ministerului Mediului si Gospodririi Apelor , denumit n continuare Comitet ministerial, constituit din conducerea ministerului, experti si specialisti din aparatul propriu al ministerului, Administratiei Nationale Ape le Romane, Administratiei Nationale de Meteorologie, precum si din principalele unitt i detintoare de constructii hidrotehnice cu rol de aprare impotriva inundatiilor. ART. 70 Structura, atributiile specifice si competentele Comitetului ministerial se stab ilesc prin regulamentul de organizare si functionare, care se aproba prin ordin al conducat orului autorittii publice centrale din domeniul apelor. ART. 71 (1) Actiunile operative de aprare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologi ce periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice si interventiile la polu arile accidentale se organizeaz de comitetele judetene pentru situatii de urgenta, resp ectiv de Comitetul pentru Situatii de Urgenta al Municipiului Bucuresti, precum si de com itetele locale pentru situatii de urgenta. (2) Toti agentii economici, persoane fizice si juridice, au obligatia sa partici pe la actiunile operative de aprare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice organizate de comitetele judetene pen tru situatii de urgenta, n conformitate cu planurile de aprare impotriva inundatiilor, fenomene

lor meteorologice periculoase, accidentelor la constructii hidrotehnice si poluarilo r accidentale, aprobate conform legii. (3) Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situatiilor de urgenta generate d e inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si pol uari accidentale din cadrul comitetului judetean pentru situatii de urgenta este cond us de directorul Sistemului de Gospodrire a Apelor. (4) Abrogat. ART. 72 (1) n cazul distrugerii sau deteriorarii lucrrilor de aprare impotriva inundatiilor ori a

unor constructii hidrotehnice datorit viiturilor, detintorii cu orice titlu ai uno r astfel de lucrri au obligatia sa refac sau sa repare aceste lucrri n cel mai scurt timp posibi l. (2) Autorittile publice centrale n domeniul silviculturii si imbunatatirilor funci are au obligatia promovrii si realizrii lucrrilor de combatere a eroziunii solului, regula rizrii scurgerii pe versanti, corectrii torentilor, n conformitate cu strategia nationala de management al riscului la inundatii, aprobat prin hotrre a Guvernului, n scopul protejrii n aval a cursurilor de apa, a lucrrilor ingineresti de arta, a constructi ilor hidrotehnice si a obiectivelor sociale si economice. (3) Detintorii de terenuri, indiferent de forma de proprietate, au obligatia de a facilita realizarea si/sau ntretinerea si/sau repararea lucrrilor mentionate la alin. (2). ART. 73 (1) Cheltuielile pentru actiunile operative, de interes public, de aprare impotri va inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la construct ii hidrotehnice, precum si cele pentru constituirea stocului de materiale si mijloa ce de aprare, se prevd si se finanteaz, dup caz, din bugetul de stat, din bugetele locale si din surse proprii ale persoanelor fizice si ale persoanelor juridice. (2) n cazul n care sumele prevzute n bugetul local al unui judet sau al unei localitti, n care au avut loc inundatii, fenomene meteorologice periculoase sau efecte negat ive ca urmare a unor accidente la constructii hidrotehnice, snt insuficiente pentru comb aterea si nlturarea efectelor acestora, ele urmeaz sa fie asigurate din Fondul de interventie prevzut n bugetul de stat, potrivit legii, la propunerea prefectului si cu avizul autorittii publice centrale din domeniul apelor. ART. 74 (1) Regulamentul privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si pol uari accidentale si Normativul-cadru de dotare cu materiale si mijloace de interventi e operativa se elaboreaza de catre autoritatea publica centrala din domeniul apelor, cu avizul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, si se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul administratiei si inter nelor si al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor. (2) Aplicarea msurilor operative de aprare se realizeaz n mod unitar, pe baza

planurilor de aprare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoas e sau accidentelor la constructii hidrotehnice, care se elaboreaz pe bazine hidrografic e, judete si localitti, precum si la obiectivele care pot fi afectate de astfel de fenomene sau accidente. (3) Elaborarea planurilor de aprare prevzute la alin. (2) se va face cu luarea n considerare a planurilor de amenajare a teritoriului si a restrictionarii regimu lui de constructii, precum si cu consultarea persoanelor fizice si a persoanelor juridi ce interesate, pe baza strategiei nationale de management al riscului la inundatii. (4) Coordonarea tehnica de specialitate a activittii de aprare impotriva inundatii lor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnic e si combaterea poluarilor accidentale la nivelul bazinelor hidrografice si al judete lor revine Administratiei Nationale Apele Romane. (5) Autorittile administratiei publice centrale si locale, precum si operatorii e conomici

au obligatia sa-si asigure stocul de materiale de interventie, mijloacele mecani ce si de transport pentru aprarea impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice pericu loase, accidentelor la constructiile hidrotehnice si poluarilor accidentale. ART. 75 (1) Pentru a evita producerea unor calamitati n perioadele de ape mari sau de acc idente la baraje, functionarea acumularilor la parametrii pentru care au fost construit e este obligatorie, iar inundarea dirijata a unor terenuri dinainte stabilite prin planurile de aparare, precum si a incintelor ndiguite amplasate lateral unui curs de apa se realizeaza cu acordul presedintelui comitetului judetean pentru situatii de urgenta si se aproba de Comitetul ministerial. (2) Detintorii cu orice titlu ai terenurilor stabilite prin planurile bazinale de aprare, ca si ai celor situate n incinte indiguite snt obligati sa permit inundarea temporar, n mod dirijat, a acestora. (3) Pentru prejudiciile suferite prin inundarea temporara a terenurilor, proprietarii acestora vor fi despagubiti conform legii. ART. 76 (1) n scopul asigurrii stabilitatii si integrittii digurilor, barajelor si a altor lucrri de aprare impotriva actiunilor distructive ale apelor, se interzic: a) extragerea pmntului sau a altor materiale din diguri, baraje sau din alte lucrri de aprare, ca si din zonele de protectie a acestora; b) plantarea arborilor de orice fel pe diguri, baraje si pe alte lucrri de aprare; c) pasunarea pe diguri sau baraje, pe maluri sau n albii minore, n zonele n care snt executate lucrri hidrotehnice si n zonele de protectie a acestora; d) realizarea de balastiere sau lucrri de excavare n albie n zona podurilor, la min imum 1 km n amonte si la minimum 2 km n aval de pod ori n zona cursurilor de apa care au n lungul lor infrastructura aflat n administrarea institutiilor publice/societtilor nationale/ companiilor nationale/societtilor comerciale/regiilor autonome din dom eniul transporturilor, constructiilor si turismului la o distanta mai mica dect cea pre vzut n actele normative n vigoare, fata de zona de protectie, n zona captarilor de apa di n rau, a captarilor cu infiltrare prin mal, a subtraversarilor de conducte sau alte lucrri de arta; e) circulatia vehiculelor pe coronamentul digurilor si al barajelor neamenajate n acest scop; f) taierea la ras a perdelelor forestiere de protectie a digurilor si lacurilor de acumulare; g) blocarea golirilor de fund ale barajelor. (2) Cu acordul Administratiei Nationale "Apele Romane" snt permise:

a) depozitarea de materiale si executarea de constructii pe diguri, baraje si n z ona altor lucrri de aprare; b) circulatia cu vehicule sau trecerea animalelor pe diguri sau baraje prin locu ri special amenajate pentru astfel de actiuni; c) traversarea sau strapungerea digurilor, barajelor sau a altor lucrri de aprare cu conducte, linii sau cabluri electrice sau de telecomunicatii, cu alte constructi i sau instalatii care pot slabi rezistenta lucrrilor sau pot impiedica actiunile de apra re. (2) Efectuarea lucrrilor prevzute la alin. (2) lit. c) se realizeaz sub supravegher ea

Administratiei Nationale "Apele Romane". Sectiunea a 5^1-a Managementul riscului la inundatii Art. 76^1. (1) Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevazut la art. 6 alin. (6) se realizeaza o evaluare preliminara a riscului la inundatii, n conformitate cu alin. (2). (2) O evaluare preliminara a riscului la inundatii are ca scop evaluarea riscurilor potentiale. Pe baza informatiilor si n baza identificarii impactului schimbarilor climatice asupra producerii inundatiilor, evaluarea riscurilor potentiale va include cel p utin urmatoarele elemente: a) harti ale bazinului hidrografic, la scara corespunzatoare, incluznd limitele bazinelor hidrografice, ale zonei costiere si informatii asupra topografiei si utilizarii terenului; b) descrierea inundatiilor care au survenit n trecut si care au avut efecte negat ive semnificative asupra sanatatii umane, a mediului, a patrimoniului cultural si as upra activitatii economice, pentru care probabilitatea unor evenimente viitoare simil are este nca relevanta, att n ceea ce priveste amplitudinea acestora, zonele inundabile, precum si n ceea ce priveste evaluarea efectelor negative pe care le-ar putea produce; c) descrierea inundatiilor istorice semnificative, cu o probabilitate de revenir e a evenimentelor, ceea ce ar atrage consecinte viitoare negative similare; d) evaluarea consecintelor negative potentiale ale viitoarelor inundatii pentru sanatatea umana, mediu, patrimoniul cultural si activitatea economica, analiznd probleme ca topografia, pozitia cursurilor de apasi caracteristicile lor generale hidrologic e si geomorfologice, incluznd albiile majore ca zone de retentie naturala, eficienta infrastructurii de aparare pentru protectia mpotriva inundatiilor, pozitionarea z onelor populate, zonele cu activitate economica, zonele favorabile dezvoltarii pe terme n lung, lund n considerare efectele schimbarilor climatice asupra aparitiei inundatiilor. (3) Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevazut la art. 6 alin (6), pa rtajat cu alte state membre, autoritatea publica centrala din domeniul apelor asigura schimbul de informatii cu autoritatile competente ale statelor membre n cauza. (4) Autoritatea publica centrala din domeniul apelor asigura evaluarea preliminara

a riscului la inundatii si raportarea catre Comisia Europeana, pna la data de 22 decembrie 2011. Art. 76^2. (1) Pe baza evaluarii preliminare a riscului la inundatii, prevazuta la art. 76^1, pentru fiecare district de bazin hidrografic prevazut la art. 6 alin. (6) se identifica arealele unde exista risc potential semnificativ de inundare sau unde materializarea acestui risc est e probabila. (2) Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevazut la art. 6 alin. (6), p artajat cu alte state riverane, identificarea zonelor si evaluarea preliminara a riscului la inundatii se coordoneaza ntre autoritatile competente ale statelor respective. Art. 76^3. (1) Pentru zonele identificate n temeiul art. 76^2 alin. (1) se realizeaza harti de hazard si, respectiv, de risc la inundatii, conform normelor metodologice elaborate de auto ritatea

publica centrala din domeniul apelor, care se aproba prin hotarre a Guvernului. (2) n temeiul art. 76^2 alin. (2), n cazul rurilor transfrontiere, elaborarea harti lor zonelor inundabile siahartilor de risc la inundatii se realizeaza n baza schimburilor de informatii dintre statele riverane. (3) Hartile de hazard la inundatii cuprind zonele geografice susceptibile de a f i inundate n urmatoarele cazuri, n conformitate cu normele prevazute la alin. (1) ; a) inundatii cu probabilitate mica sau scenarii ale unor evenimente extreme; b) inundatii cu probabilitate medie pentru care perioada probabila de revenire este mai mare sau egala cu 100 de ani; c) inundatii cu probabilitate mare, dupa caz. (4) Pentru fiecare caz prevazut la alin. (3), unde exista risc semnificativ de i nundatii, se indica urmatoarele elemente n conformitate cu normele metodologice prevazute la alin. (1) : a) suprafata zonei inundate; b) adncimea sau nivelul apei; c) viteza de curgere sau debitul inundatiei corespunzatoare. (5) Hartile de risc la inundatii ce indica potentialele efecte negative asociate cazurilor de inundatii prevazute la alin. (3) se exprima n urmatorii parametri: a) numarul aproximativ de locuitori potential afectati; b) tipul de activitate economica din zona potential afectata; c) tipul de aprovizionare cu apa potabila a populatiei din zona potential afectatasi numarul populatiei deservite; d) instalatiile care pot produce poluare accidentala n cazul inundatiilor, n conformitate cu anexa nr. 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006, precum si zonele protejate din arealele potential afectate prevazute n anexa nr. 1^2; e) indicarea zonelor cu un transport mare de aluviuni, inundatii cu sedimente gr osiere, precum si informatii privind alte surse semnificative de poluare. (6) Autoritatea publica centrala din domeniul apelor asigura raportarea catre Comisia Europeana ahartilor de hazard siahartilor de risc la inundatii pna la data de 22

decembrie 2013, n urmatoarele conditii: a) elaborarea hartilor de hazard este asigurata de autoritatea publica centrala din domeniul apelor; b) elaborarea hartilor de risc la inundatii este asigurata de consiliile judetene, cu sprijinul si coordonarea autoritatilor publice centrale cu competente n domeniul elaborarii hartilor de risc natural; c) toate autoritatile publice centrale care desfasoara activitati n zone cu risc semnificativ la inundatii pun la dispozitie, cu titlu gratuit, toate informatiile si datele n ecesare pentru realizarea hartilor de hazard siahartilor de risc la inundatii; d) realizarea hartilor de hazard siahartilor de risc la inundatii este finantata de la bugetul de stat, prin bugetele autoritatilor publice centrale prevazute la lit. b). Art. 76^4. (1) Pe baza hartilor prevazute la art. 76^3 alin. (3) si (5), autoritatile publi ce centrale prevazute la art. 76^3 alin. (6) lit. b) realizeaza planuri de management al riscului la inundatii, coordonate de autoritatea publica centrala din domeniul apelor, la nivelul

districtului bazinului hidrografic prevazut la art. 6, pentru zonele identificat e potrivit art. 76^2 alin. (1), si pentru zonele identificate potrivit art. 76^8 alin. (1) lit. b) n conformitate cu prevederile alin. (2) si (3). (2) Pentru zonele identificate potrivit art. 76^2 alin. (1) si pentru zonele ide ntificate potrivit art. 76^8 alin. (1) lit. b), obiectivele managementului riscului la inu ndatii se axeaza pe reducerea efectelor negative potentiale ale inundatiilor pentru sanatatea uma na, mediu, patrimoniul cultural si activitatea economica, adoptnd att masuri nestructu rale, ct simasuri structurale pentru reducerea probabilitatii de inundare. (3) Planurile de management al riscului la inundatii includ masuri pentru atinge rea obiectivelor stabilite potrivit alin. (2), precum si componentele stabilite prin norme metodologice elaborate de autoritatea publica centrala din domeniul apelor si aprobate prin hotarre a Guvernului. Aceste planuri de management al riscului la inundatii iau n considerare aspectele relevante, cum ar fi: a) costurile si beneficiile, dimensiunea inundatiilor si traseul acestora si zon ele care au potentialul de a retine apa din inundatii, cum ar fi albiile majore, obiectivele de mediu pentru corpurile de apa de suprafata si subterane stabilite potrivit prevederilor art. 2^1 si 2^2, planurile privind gestionarea solului si a apei, planificarea teritoriului, utilizarea terenurilor, conservarea naturii, precum si infrastructura de navigatie si portu ara; b) aspectele managementului riscului la inundatii, cu accent pe prevenirea, prot ectia, pregatirea, incluznd prognoza inundatiilor, avertizarea si alarmarea n conditiile specifice unui anumit bazin sau subbazin hidrografic; c) promovarea practicilor de utilizare durabila a terenului, mbunatatirea capacitatii de retentie a apei n bazinul hidrografic, precum si inundarile controlate ale anumit or zone n cazul unor evenimente majore. (4) Pentru bazinele sau subbazinele partajate cu alte state, planurile de manage ment al riscului la inundatii elaborate potrivit prevederilor alin. (1) nu includ masuri le care, prin dimensiunile si impactul lor, vor conduce la cresterea semnificativa a riscului de inundatii n amonte sau n aval pentru tarile vecine, cu exceptia cazului n care aceste masuri au fost agreate de statele implicate potrivit prevederilor art. 76^5. (5) Autoritatea publica centrala din domeniul apelor asigura finalizarea si publicarea

planurilor de management al riscului la inundatii pna la data de 22 decembrie 2015. Art. 76^5. (1) Pentru districtele de bazine hidrografice prevazute la art. 6 care se afla n ntregime pe teritoriul Romniei, autoritatea publica centrala din domeniul apelor se asigura ca se realizeaza un plan unic de management al riscului la inundatii sau un set de planuri de management al riscului la inundatii, coordonate la nivelul districtului de bazin hidrografic. (2) Pentru districtele de bazine hidrografice care se afla n ntregime n cadrul Uniunii Europene, autoritatea publica centrala din domeniul apelor asigura coordonarea n scopul de a produce un plan unic international de management al riscului la inundatii s au un set de planuri de management al riscului la inundatii coordonat la nivelul districtu lui hidrografic international. Pentru planurile de management al riscului la inundat ii nerealizate la nivel international trebuie realizate cel putin planuri pentru pa rtea districtului hidrografic international care apartine teritoriului national, iar acestea vor fi coordonate, pe ct posibil, la nivelul districtului hidrografic international.

(3) Pentru bazinul hidrografic international al fluviului Dunarea sau districtel e de bazine hidrografice prevazute la art. 6 care se extind n afara granitelor Comunitatii Eu ropene, autoritatea publica centrala din domeniul apelor ia masuri pentru realizarea unui plan unic de management al riscului la inundatii sau pentru stabilirea unui set de planuri de management al riscului la inundatii coordonat la nivelul districtului hidrografi c international. Atunci cnd nu este posibil, se aplica prevederile alin. (2) pentru portiunile bazinului hidrografic international al fluviului Dunarea care fac parte din teri toriul statelor membre ale Comunitatii Europene. (4) Daca se considera necesar, planurile de management al riscului la inundatii prevazute la alin. (2) si (3) sunt detaliate si coordonate n colaborare cu autoritatile com petente din tarile vecine la nivelul subbazinelor internationale. (5) Daca autoritatea publica centrala din domeniul apelor identifica o problema generata de o tara riverana, care are un impact asupra managementului riscului la inundatii al apelor nationale si care nu poate fi rezolvata la nivel national, raporteaza aceasta problema Comisiei Europene, precum si oricarui alt stat membru interesat sau riveran bazinului hidrografic international al fluviului Dunarea si poate formula recoma ndari privind modul de rezolvare a acesteia. Art. 76^6. (1) Autoritatea publica centrala din domeniul apelor va lua masura corelarii hartilor de hazard si de risc la inundatii cu schemele directoare ale districtelor bazinelor hidrografice, avnd ca obiective schimbul de informatii si realizarea unei unitati n abordare pentru atingerea unui beneficiu comun cu privire la obiectivele de medi u pentru corpurile de apa de suprafata si subterane, conform art. 2^1 si 2^2. (2) n aplicarea prevederilor alin. (1) se vor avea n vedere n special urmatoarele: a) dezvoltarea primelor harti de hazard si de risc la inundatii si revizuirea ul terioara a acestora, potrivit prevederilor art. 76^3 si 76^9, sa fie realizate astfel nct informatiile pe care le contin sa

fie consecvente cu informatiile relevante prezentate n conformitate cu normele metodologice prevazute la art. 76^4 alin. (3); aceste informatii sunt co ordonate cu revizuirile prevazute la art. 43 alin. (1^5) si pot fi integrate n acestea; b) dezvoltarea primelor planuri de management al riscului la inundatii si a revi zuirilor ulterioare, potrivit prevederilor art. 76^4 si 76^9, se efectueaza n coordonare cu planurile de amenajare a districtelor bazinelor hidrografice; c) implicarea activa a tuturor partilor interesate n temeiul art. 76^7 este coordonata, dupa caz, cu implicarea activa apartilor interesate n temeiul art. 43 alin. (1^6). Art. 76^7. (1) n termen de 90 de zile de la finalizarea evaluarii preliminare a riscurilor l a inundatii, ahartilor de hazard, a hartilor de risc la inundatii si a planurilor de manageme nt al riscului la inundatii, autoritatea publica centrala din domeniul apelor le va pune la dispozitia publicului. (2) Autoritatea publica centrala din domeniul apelor elaboreaza programul pentru producerea, revizuirea si actualizarea planurilor de management al riscului la i nundatii agreate la nivelul bazinului hidrografic international al fluviului Dunarea, pre cum si programul dezbaterilor publice si al actiunilor de constientizare a populatiei p entru adoptarea masurilor preventive ce se impun n zonele cu risc ridicat la inundatii, agreate

la nivelul bazinului hidrografic international al fluviului Dunarea, n conformita te cu art. 76^4-76^5. Art. 76^8. (1) Autoritatea publica centrala din domeniul apelor poate decide sa nu realizeze evaluarea preliminara a riscului la inundatii prevazuta la art. 76^1 pentru acele districte de bazine hidrografice, subbazine sau zone costiere pentru care: a) nainte de data de 22 decembrie 2010 a fost realizata o evaluare a riscului la inundatii n conformitate cu prevederile normelor metodologice sau au fost identificate zone cu risc potential semnificativ la inundatii n conformitate cu prevederile art. 76^2 alin. (1); b) a decis, nainte de data de 22 decembrie 2010, sa pregateasca harti de hazard si de risc la inundatii sisa creeze planuri de management al riscului la inundatii n conformitate cu prevederile art. 76^2-76^4. (2) Autoritatea publica centrala din domeniul apelor poate decide sa foloseasca harti de hazard siharti de risc la inundatii pentru districtele bazinelor hidrografice fi nalizate nainte de data de 22 decembrie 2010, daca aceste harti ofera un nivel de informare echivalent cerintelor prevazute la art. 76^3 si aceste harti au fost realizate n conformitate cu normele metodologice prevazute la art. 76^4 alin. (3) si cu anexa nr. 7. (3) Autoritatea publica centrala din domeniul apelor poate decide sa foloseasca planurile de management al riscului la inundatii pentru bazinele hidrografice finalizate na inte de data de 22 decembrie 2010, cu conditia ca aceste planuri sa fie echivalente cu cerintele prevazute la art. 76^4 si sa fie realizate n conformitate cu prevederile normelor metodologice. (4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplica fara a aduce atingere prevederilor art. 76^9. Art. 76^9. (1) Evaluarea preliminara a riscului la inundatii este revizuitasi, daca este necesar,

actualizata pna la data de 22 decembrie 2018 si apoi reactualizata la fiecare 6 ani. (2) Hartile de hazard si de risc la inundatii sunt revizuite si, daca este necesar, actualizate pna la data de 22 decembrie 2019 si apoi reactualizate la fiecare 6 ani. (3) Planurile de management al riscului la inundatii sunt revizuite si, daca este necesar, actualizate, n conformitate cu normele metodologice prevazute la art. 76^4 alin. (3), pna la data de 22 decembrie 2021 si ulterior la fiecare 6 ani. (4) Revizuirile prevazute la alin. (1) si (3) se realizeaza lund n considerare si impactul schimbarilor climatice asupra aparitiei inundatiilor. Art. 76^10. (1) Autoritatea publica centrala din domeniul apelor pune la dispozitia Comisiei Europene evaluarile preliminare ale riscului la inundatii, cuprinznd zonele cu pe ricolele la inundatii, hartile de hazard, hartile de risc la inundatii si planurile de ma nagement al riscului la inundatii, potrivit prevederilor art. 76^1, 76^3 si 76^4, precum si revizuirile acestora sau, dupa caz, actualizarile acestora, n termen de 3 luni de la datele prevazute la art. 76^1 alin. (4), art. 76^3 alin. (6), art. 76^4 alin. (5) si art. 76^9. (2) Autoritatea publica centrala din domeniul apelor informeaza Comisia Europeana n legatura cu deciziile luate n conformitate cu prevederile art. 76^8 alin. (1)-(3) si i pune la dispozitie informatiile necesare privind respectivele decizii pna la datele prevazute la

art. 76^1 alin. (4), art. 76^3 alin. (6) si art. 76^4 alin. (5) . Art. 76^11. Autoritatea publica centrala din domeniul apelor transmite Comisiei Europene textele principalelor dispozitii de drept intern pe care le emite sau pe care Guvernul l e emite n domeniul reglementat de prezenta lege. Sectiunea a 6a Participarea publicului ART. 77 (1) Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi privind protectia apelor de sup rafata si subterane, precum si pentru asigurarea alimentarii cu apa, autoritatea publica c entrala din domeniul apelor poate lua msuri ce afecteaz interesele utilizatorilor de apa, ale riveranilor sau publicului, numai dup consultarea acestora, cu exceptia unor situ atii speciale, cum ar fi secete, inundatii sau altele asemenea. (2) n vederea realizrii consultrii prevzute la alin. (1), autoritatea publica centra la din domeniul apelor si, dup caz, Administratia Nationala Apele Romane sau directiile de apa bazinale vor publica n ziarul local o informare cu privire la msurile propuse. Aceeasi informare se transmite si utilizatorilor de apa, riveranilor, precum si oricrei alte persoane ce ar putea fi afectat. (3) Msurile propuse, ca si orice documentatie de fundamentare a acestora se vor t ine la dispozitia publicului de ctre unittile prevzute la alin. (2). (4) Comentariile, observatiile sau propunerile scrise asupra msurilor propuse se vor transmite celui care a fcut informarea, n termen de cel mult 45 de zile de la data publicrii acesteia. (5) n cazul propunerii unor msuri speciale, importante sau controversate, emitentu l informrii va organiza o dezbatere publica a acesteia, dup 60 de zile de la publica rea informrii. (5^1) n cazul n care msurile prevzute la alin. (1) afecteaz alimentarea cu apa a populatiei, la informarea si consultarea publicului va colabora autoritatea publ ica centrala din domeniul snttii si autorittile sale teritoriale. (6) autoritatea publica centrala din domeniul apelor sau, dup caz, Administratia Nationala "Apele Romane" va analiza toate observatiile si propunerile fcute, naint e de a lua o hotrre. Textul hotrrii si al motivatiei acesteia vor fi puse la dispozitia pub

licului. (7) Procedura privind participarea utilizatorilor de apa, riveranilor si publicu lui la activittile de consultare va fi stabilit de autoritatea publica centrala din domen iul apelor. CAP. IV Controlul activittii de gospodrire a apelor ART. 78 (1) Activitatea de gospodrire a apelor si respectarea prevederilor prezentei legi snt supuse controlului de specialitate. (2) Reglementarea activitatii de inspectie si control din domeniul gospodaririi apelor se

aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor, n termen de 60 de zile de la data intrarii n vigoare a prezentei legi. (3) n scopul ndeplinirii atributiilor de control, personalul de gospodrire a apelor , precum si mputernicitii autorittii publice centrale din domeniul apelor, dup declin area identittii si calittii, au dreptul: a) de acces la ape, n zonele din lungul apelor, ca si n orice alt loc, unitate sau instalatie, indiferent de detintorul sau proprietarul acestora, pentru a face constatri privin d respectarea reglementrilor si aplicarea msurilor de gospodrire a apelor; b) de a controla lucrrile, constructiile, instalatiile sau activittile care au leg atura cu apele si de a verifica dac acestea snt realizate si exploatate n conformitate cu prevederile legale specifice si cu respectarea avizelor sau a autorizatiilor de gospodrire a apelor, dup caz; c) de a verifica instalatiile de msurare a debitelor, de a recolta probe de apa s i de a examina, n conditiile legii, orice date sau documente necesare controlului; d) de a constata faptele care constituie contraventii sau infractiuni n domeniul gospodririi apelor si de a ncheia documentele, potrivit legii. (4) mputernicitii autorittii publice centrale din domeniul apelor cu efectuarea ac tiunilor de control n unitti cu caracter special vor primi aprobarea si de la ministerele c are coordoneaz unittile respective. (5) Pe cile navigabile si n porturi, atributiile de cercetare, constatare, control si sanctionare privind respectarea reglementrilor n domeniul protectiei apelor revin personalului mputernicit de autoritatea publica centrala din domeniul apelor, mpre un cu autoritatea publica centrala din domeniul transporturilor. ART. 79 Autorittile administratiei publice centrale si locale snt obligate sa asigure spri jinul salariatilor autorittii publice centrale din domeniul apelor si Administratiei Na tionale "Apele Romane" si imputernicitilor acestora, precum si sa asigure, n perioadele d e ape mari si inundatii, efectuarea continua a observatiilor, msurtorilor si transmiteri i informatiilor. CAP. V Mecanismul economic n domeniul apelor ART. 80 (1) Apa constituie o resursa naturala cu valoare economic n toate formele sale de utilizare. Conservarea, refolosirea si economisirea apei snt ncurajate prin aplica rea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifesta o preocupare constanta n prot ejarea

cantittii si calittii apei, precum si prin aplicarea de penalitti celor care risipe sc sau polueaza resursele de apa. (1^1) n vederea atingerii obiectivelor prezentei legi se va aplica principiul rec uperrii costurilor serviciilor de apa, inclusiv costuri implicate de mediu si de resursa , pe baza analizei economice al carei continut este prevzut n anexa nr. 4 si cu respectarea principiului poluatorul plteste. (1^2) Pana n anul 2010 se va promova o politica de recuperare a costurilor n domen iul apei care sa stimuleze folosintele si sa utilizeze n mod eficient resursele de ap a. Aceasta

politica va stabili, pe baza analizei economice prevzute la alin. (1^1), o contri butie adecvat a diferitelor folosinte majore, n special industria, agricultura si alimen tarea cu apa pentru populatie, la recuperarea costurilor serviciilor de apa. Contributia astfel stabilit va tine seama de efectele de mediu, economice si sociale, precum si de c onditiile geografice si climatice specifice. (1^3) Msurile stabilite pentru implementarea prevederilor alin. (1^1) si (1^2) vo r fi incluse n schema directoare. Prevederile alin. (1^1) si (1^2) nu vor influenta n n ici un fel finantarea msurilor preventive si de remediere pentru realizarea obiectivelor prezentei legi. (2) Mecanismul economic specific domeniului gospodririi cantitative si calitative a resurselor de apa include sistemul de contributii, plati, bonificatii si penalitt i ca parte a modului de finantare a dezvoltrii domeniului si de asigurare a functionarii Administratiei Nationale Apele Romane. (3) Abrogat. (4) Abrogat. ART. 81 (1) Sistemul de contributii, plati, bonificatii, tarife si penalitti specifice ac tivittii de gospodrire a resurselor de apa se aplica tuturor utilizatorilor. Sistemul de cont ributii, plati, bonificatii, tarife si penalitti specifice activittii de gospodrire a resurs elor de apa se stabileste prin modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 107/2002 p rivind nfiintarea Administratiei Nationale Apele Romane, aprobat cu modificri prin Legea nr. 404/2003, n termen de 90 de zile de la intrarea n vigoare a prezentei legi. Cu antumul contributiilor, pltilor, bonificatiilor, tarifelor si penalitatilor specifice act ivittii de gospodrire a resurselor de apa se reactualizeaz periodic prin hotrre a Guvernului, l a propunerea autorittii publice centrale n domeniul apelor. (2) Prevederile alin. (1) nu se aplica la apa tranzitata pentru navigatie pe cile navigabile artificiale, precum si persoanelor fizice care folosesc apa conform art. 9 alin. (2) . (3) Administratia Nationala Apele Romne, n calitate de operator unic att al resurselor de apa de suprafata, naturale sau amenajate, indiferent de detinatorul cu orice titlu al amenajarii, ct si al resurselor de apa subterane, indiferent de natura lor sia instalatiilor, si constituie veniturile proprii dintr-o contributie specifica de gospodarire a apelor platita lunar de catre toti utilizatorii resurselor de apa

pe baza facturii fiscale emise, conform abonamentului de utilizare/exploatare ncheiat n acest sens, care constituie titlu executoriu, din platile pentru serviciile comune de gospodarire a apelor, din penalitati specifice activitatii de gospodarire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizatiile, notificarile pe care le poate emite sau pe care este mputernicita sa le emita, precum si din majorarile de ntrziere aplicate n conformitate cu prevederile legale n materie. (3^1) Contributiile specifice de gospodrire a apelor n sensul prezentei legi sunt: a) contributia pentru utilizarea resurselor de apa pe categorii de resurse si ut ilizatori; b) contributia pentru primirea apelor uzate n resursele de apa; c) contributia pentru potentialul hidroenergetic asigurat prin barajele lacurilo r de acumulare din administrarea Administratiei Nationale Apele Romane ; d) contributia pentru exploatarea nisipurilor si pietrisurilor din albiile si ma lurile cursurilor de apa ce intra sub incidenta prezentei legi.

(3^2) Creantele reprezentnd venituri proprii ale Administratiei Nationale Apele Romne, potrivit prevederilor art. 81 din prezenta lege si ale anexei nr. 3 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 107/2002privind nfiintarea Administratiei Nationale Apele Romne, aprobata cu modificari prin Legea nr. 404/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se executa prin organe de executare proprii, abilitate n conformitate cu Codul de procedura fiscala. Administratia Nationala Apele Romne elaboreaza metodologia privind executarea creantelor reprezentnd venituri proprii ale Administratiei Nationale Apele Romne, care se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale n domeniul apelor. (4) Utilizatorii de apa, consumatori sau neconsumatori, au obligatia sa plteasc lu nar cuantumul contributiei specifice de gospodrire a apelor; n caz contrar, li se vor aplica penalitti de ntrziere conform prevederilor Codului de procedura fiscal, aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 92/2003. (5) Pentru apa tratata si livrata sau pentru alte servicii de apa, operatori, fu rnizori sau prestatori sunt persoane fizice sau juridice care, dup caz, au n administrare lucrr i hidrotehnice sau care presteaz servicii de apa. ART. 82 (1) Bonificatiile se acorda utilizatorilor de apa care demonstreaza, constant, o grija deosebita pentru folosirea rationalasi pentru protectia calitatii apelor, evacund constant, odata cu apele uzate epurate, substante impurificatoare cu concentratii si n cantitati mai mici dect cele nscrise n autorizatia de gospodarire a apelor. (2) Penalittile se aplica acelor utilizatori de apa la care se constata abateri d e la prevederile reglementate att pentru depsirea cantittilor de apa utilizate, cat sia concentratiilor si cantittilor de substante impurificatoare evacuate n resursele d e apa. (3) Administratia Nationala "Apele Romane" este singura n drept sa constate cazur ile n care se acorda bonificatii sau se aplica penalitti. Bonificatiile se acorda cu ap robarea autorittii publice centrale din domeniul apelor. (4) Penalittile pentru depsirea valorii concentratiilor indicatorilor de calitate reglementati pentru evacuarea apelor uzate n retelele de canalizare ale localittil or se aplica de ctre unittile de gospodrie comunal. . ART. 83 Abrogat. ART. 84

Abrogat. ART. 85 (1) Finantarea investitiilor privind lucrarile, constructiile sau instalatiile d e gospodarire a apelor, altele dect cele de aparare mpotriva inundatiilor, se asigura, total sau p artial, dupa caz, din: a) bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrarile de utilitate publica, p otrivit legii; b) fondurile utilizatorilor de apa, pentru lucrarile apartinnd acestora; c) fonduri obtinute prin credite sau prin emiterea de obligatiuni, garantate de Guvern ori

de autoritatile administratiei publice locale, pentru lucrari de utilitate publi ca sau pentru asociatii de persoane care vor sa execute astfel de lucrari; d) alte surse. (2) Finantarea lucrarilor, constructiilor si instalatiilor noi de aparare mpotriv a inundatiilor se asigura dupa cum urmeaza: a) pentru rurile de ordinul 1, asa cum sunt acestea definite n Cadastrul apelor, s umele se aloca de la bugetul de stat; b) pentru rurile de ordinul 2, 3 si afluentii acestora, asa cum sunt ele definite n Cadastrul apelor, sumele se aloca de la bugetul de stat si de la bugetele locale, n limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinatie. ART. 85^ 1 Realizarea sarcinilor rezultate din aplicarea conventiilor si acordurilor intern ationale din domeniul apelor, precum si pentru implementarea directivelor Uniunii Europene di n domeniul apelor, n scopul ndeplinirii angajamentelor luate de statul roman prin acordurile si conventiile internationale, se asigura din surse proprii si, n comp letare, de la bugetul de stat, pe baza de programe, n limita sumelor alocate cu aceasta destina tie n bugetul autorittii publice centrale din domeniul apelor. ART. 85^ 2 De la bugetul de stat, n baza programelor anuale, n limita sumelor alocate cu acea sta destinatie n bugetul autorittii publice centrale din domeniul apelor, se vor asigu ra cheltuielile pentru: a) conservarea ecosistemelor acvatice si delimitarea albiilor minore ale cursuri lor de apa din domeniul public al statului; b) ntretinerea, repararea lucrrilor de gospodrire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de aprare impotriva inundatiilor si activittile operative de aprar e impotriva inundatiilor; c) refacerea si repunerea n functiune a lucrrilor de gospodrire a apelor din domeni ul public al statului, afectate de calamitati naturale sau de alte evenimente deose bite; d) activitatea de cunoastere a resurselor de apa, precum si activittile de hidrol ogie operativ si prognoza hidrologica.

ART. 85^ 3 De la bugetele locale se vor asigura cheltuielile pentru: a) ntretinerea, repararea, punerea n siguranta a lucrrilor de gospodrire a apelor di n domeniul public de interes local, cu rol de aprare impotriva inundatiilor, si act ivittile operative de aprare impotriva inundatiilor; b) refacerea si repunerea n functiune a lucrrilor de gospodrire a apelor din domeni ul public de interes local, afectate de calamitati naturale sau de alte evenimente deosebite. CAP. VI Sanctiuni ART. 86 nclcarea dispozitiilor prezentei legi atrage rspunderea disciplinar, material, civil,

contraventional sau penal, dup caz. ART. 87 Constituie contraventii n domeniul apelor urmtoarele fapte, dac nu snt svrsite n astfel de conditii nct, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni: 1) executarea sau punerea n functiune de lucrari construite pe ape sau care au le gatura cu apele, precum si modificarea sau extinderea acestora, fara aviz/autorizatie sau fara respectarea avizului ori a autorizatiei de gospodarire a apelor; 2) exploatarea sau ntretinerea lucrrilor construite pe ape sau care au legatura cu apele, fr respectarea prevederilor autorizatiei de gospodrire a apelor; 3) folosirea resurselor de apa de suprafata sau subterane n diferite scopuri, fr respectarea prevederilor autorizatiei de gospodrire a apelor, cu exceptia satisfa cerii necesittilor gospodriei proprii; 4) evacuarea sau injectarea de ape uzate, precum si descrcarea de reziduuri si or ice alte materiale n resursele de apa, fr respectarea prevederilor avizului sau a autorizati ei de gospodrire a apelor; 5) extragerea agregatelor minerale din albiile, malurile, luncile si terasele cu rsurilor de apa, canalelor, lacurilor, de pe plaja sau de pe faleza marii, fara aviz/autorizatie de gospodarire a apelor sau fara respectarea prevederilor acestora; 6) extragerea agregatelor minerale din rezerve neomologate sau n afara perimetrel or marcate; 7) nerespectarea de ctre agentii economici a obligatiei de a solicita autorizatia de gospodrire a apelor, la termenele stabilite; 8) nerespectarea, de ctre productorii de informatii ce pot constitui Fondul nation al de date de gospodrirea apelor, a obligatiilor de a pstra aceste date si de a le furni za conform prevederilor prezentei legi; 9) amplasarea n albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinte, fr avizul de amplasament, precum si fr avizul sau autorizatia de gospodrire a apelor sau fr respectarea msurilor de protectie impotriva inundatiilor; 10) neintretinerea corespunztoare a malurilor sau a albiilor n zonele stabilite, d e ctre cei crora li s-a recunoscut un drept de folosinta a apei sau de ctre detintorii de lucrri; 11) nerespectarea de ctre persoanele fizice si persoanele juridice a regimului im pus n zonele de protectie; 12) nerespectarea de ctre utilizatorii de apa a obligatiilor legale care le revin privind gospodrirea rational a apei, ntretinerea si repararea instalatiilor proprii sau a c elor din sistemele de alimentare cu apa si canalizare-epurare; 13) neasigurarea ntretinerii si exploatrii statiilor si instalatiilor de prelucrar

e a calittii apelor la capacitatea autorizata, lipsa de urmrire, prin analize de laborator, a eficientei acestora si de interventie operativ n caz de neincadrare n normele de calitate si n limitele nscrise n autorizatia de gospodrire a apelor; 14) evacuarea apelor de mina sau de zacamint n cursurile de apa fr asigurarea epura rii corespunztoare a acestora, astfel nct sa fie respectate limitele admise pentru evac uare n receptorii de suprafata; 15) folosirea, transportul, minuirea si depozitarea de reziduuri sau de substant e chimice, fr asigurarea conditiilor de evitare a poluarii, directa sau indirecta, a apelor d e suprafata sau subterane;

16) practicarea, n lacurile de acumulare folosite ca surse pentru alimentari cu a pa potabil, a pisciculturii n regim de furajare a pestilor; 17) topirea teiului, cinepii, inului sau a altor plante textile, fr avizul sau aut orizatia de gospodrire a apelor si n afar locurilor anume destinate si amenajate n aceste scopur i; 18) depozitarea n albii sau pe malurile cursurilor de apa, ale canalelor, lacuril or, baltilor si pe faleza marii, pe baraje si diguri sau n zonele de protectie a acestora a ma terialelor de orice fel; 19) spalarea, n cursurile de apa sau n lacuri si pe malurile acestora, a vehiculel or si autovehiculelor, a altor utilaje si agregate mecanice; 20) spalarea, n cursurile de apa sau n lacuri si pe malurile acestora, a animalelo r domestice, dezinfectate cu substante toxice, a obiectelor de uz casnic prin folo sirea detergentilor si a ambalajelor ce au continut pesticide sau alte substante peric uloase; 21) vrsarea sau aruncarea n instalatii sanitare sau n retele de canalizare a rezidu urilor petroliere sau a substantelor periculoase; 22) deversarea apelor uzate n retelele de canalizare ale localittilor sau ale obie ctivelor industriale, cu nerespectarea conditiilor stabilite de detintorii acestora, ca si lipsa preepurarii locale a acestor ape; 23) folosirea de canale deschise, pentru scurgerea apelor fecaloid-menajere sau a apelor cu continut toxic; 24) nerespectarea, de ctre persoanele fizice si juridice, a reglementrilor legale n vigoare, n cazurile de poluare a apelor nationale navigabile de ctre nave sau inst alatii plutitoare, sub orice pavilion; 25) inexistenta, la utilizatorii de apa, a planurilor proprii de prevenire si co mbatere a poluarilor accidentale sau neaplicarea acestora; 26) neanuntarea unittilor de gospodrire a apelor cu privire la producerea unei pol uari accidentale, de ctre utilizatorii care au produs-o; 27) neluarea de msuri operative, de ctre utilizatorul de apa care a produs poluare a accidentala, pentru nlturarea cauzelor si efectelor acesteia; 28) nerespectarea, de ctre persoane fizice si persoane juridice, a restrictiilor n folosirea apelor si a altor msuri, stabilite pentru perioadele de seceta, ape mari sau cala mitati; 29) inexistenta planurilor de aprare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorol ogice periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice si a planurilor de preve nire si combatere a poluarilor accidentale la nivel de comuna, oras, municipiu, judet, s istem hidrotehnic si bazin hidrografic, precum si nerespectarea prevederilor acestora; 30) obturarea sau blocarea, sub orice forma, precum si scoaterea din functiune, n

orice mod, a constructiilor si instalatiilor de descrcare a apelor mari; 31) plantarea, taierea ori distrugerea arborilor, arbustilor, tufelor, a culturi lor perene si puietilor din albiile minore si majore ale cursurilor de apa, din cuvetele lacur ilor de acumulare si de pe malurile lor sau de pe baraje, diguri si din zonele de protec tie a acestora; 32) plantarea de stilpi pe baraje si diguri, fr avizul de gospodrire a apelor sau c u nerespectarea prevederilor acestuia; 33) pasunatul n zonele de protectie a cursurilor de apa; 34) distrugerea sau deteriorarea unittilor si instalatiilor retelei nationale de observatii, a reperelor, a mirelor hidrometrice sau a altor nsemne tehnice sau topografice, a f orajelor hidrogeologice, a statiile de determinare automat a calittii apelor si a altora as emenea;

35) instalarea de conducte, cabluri, linii aeriene prin, peste sau sub albii ale rurilor, diguri, canale, conducte, baraje sau alte lucrri hidrotehnice ori n zonele de prot ectie a acestora, fr avizul de gospodrire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestu ia, ori fr notificarea unor astfel de activitti; 36) efectuarea de spturi pe maluri si n albiile cursurilor de apa sau ale canalelor pentru executarea de lucrri de traversare sau alte lucrri hidrotehnice, fr avizul de gospodrire a apelor sau cu nerespectarea acestuia; 37) circulatia cu vehicule, trecerea cu animale sau stationarea acestora pe bara je, diguri sau canale, cu exceptia locurilor anume destinate n acest scop sau pentru interve ntii operative; 38) ntretinerea necorespunztoare a lucrrilor de captare, acumulare si distributie a apei, a lucrrilor de protectie a albiilor si malurilor, a celor de prevenire si combate re a actiunii distructive a apelor; 39) inexistenta la lucrrile de barare a cursurilor de apa a instalatiilor care sa asigure n aval debitele salubre si debitele de servitute, precum si migrarea ihtiofaunei; 40) nerespectarea prevederilor programelor de exploatare a lacurilor de acumular e si prizelor de apa, precum si neasigurarea debitelor salubre si a debitelor de serv itute; 41) inexistenta sau nefunctionarea puturilor de observatie si control pentru urmr irea poluarii apelor subterane, datorit apelor uzate rezultate din activitatea proprie ; 42) inexistenta dispozitivelor sau a aparaturii de msura si control al debitelor de apa captate sau evacuate; 43) inexistenta dispozitivelor sau a aparaturii de urmrire a comportrii n timp a lucrrilor hidrotehnice si de alarmare n caz de pericol; 44) ntretinerea necorespunztoare a dispozitivelor sau aparaturii de msura si contro l al debitelor de apa captate sau evacuate, precum si a aparaturii de urmrire a compor trii n timp a lucrrilor hidrotehnice si de alarmare n caz de pericol; 45) refuzul persoanelor fizice si juridice de a prezenta avizele si autorizatiil e de gospodrire a apelor sau orice alte documente necesare pentru efectuarea controlul ui, inclusiv de a participa la control cu reprezentanti de specialitate; 46) refuzul de a permite, personalului cu atributii de serviciu n gospodrirea apel or si celor cu drept de control, accesul la ape, pe terenurile si incintele utilizator ilor de apa sau ale detintorilor de lucrri, precum si n orice alt loc unde este necesar a efectua constatri, a monta si a ntretine aparatura de msura si control, a preleva probe de apa sau a interveni n aplicarea prevederilor legale; 47) neaducerea la ndeplinire, la termenele stabilite, a msurilor dispuse anterior, precum si a solicitrilor legale ale autorittii publice centrale din domeniul apelor si al e

Administratiei Nationale "Apele Romane"; 48) autorizarea lucrrilor prevzute la art. 48 fr a fi ndeplinite conditiile pentru prevenirea poluarii apelor, conform prevederilor legale n vigoare, sau retragerea nejustificat a autorizatiei de gospodrire a apelor; 49) neprimirea sub orice forma, de ctre detintorii terenurilor din aval, a apelor ce se scurg n mod natural de pe terenurile situate n amonte; 50) executarea de constructii sau instalatii supraterane n zonele de protectie a platformelor meteorologice; 51) neparticiparea la actiunile pentru gestionarea situatiilor de urgenta genera te de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidroteh nice si

poluari accidentale pe cursurile de apa; 52) inexistenta instalatiilor de stocare, epurare si a racordurilor de descrcare n instalatii de mal sau plutitoare a apelor impurificate, de pe nave sau instalatii plutitoar e, sub orice pavilion; 53) bransarea locuintelor la reteaua de alimentare cu apa centralizata, fr existen ta sau realizarea retelelor de canalizare a statiei de epurare; 54) nerespectarea de ctre proprietarii/administratorii lucrrilor ingineresti de ar ta (poduri) a obligatiei de a asigura sectiunea optima de scurgere a apelor, n limit a a doua lungimi ale lucrrii de arta (poduri) n albia major n amonte si n limita unei lungimi a lucrrii de arta (poduri) n albia minora n aval, pentru a respecta parametrii avizat i; 55) nerespectarea prevederilor art. 33 alin. (2) privind acordarea dreptului de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, lacurilor, balt ilor si din terasa, prin exploatri organizate de autoritatea de gospodrire a apelor numai n zon e care necesita decolmatare, reprofilarea albiei si regularizarea scurgerii, pe ba za avizului si a autorizatiei de gospodrire a apelor; 56) nealocarea de ctre autorittile centrale si locale n prevederile bugetare a sume lor necesare asigurrii stocului, precum si neasigurarea stocului de materiale de inte rventie, mijloacelor mecanice si de transport pentru aprarea impotriva inundatiilor, fenom enelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructiile hidrotehnice si interve ntii n cazul poluarilor accidentale; 57) neparticiparea operatorilor economici la actiunile operative de aprare impotr iva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructii le hidrotehnice si de combatere a poluarilor accidentale, organizate de comitetele judetene pentru situatii de urgenta; 58) nerespectarea termenelor de punere n functiune a lucrrilor precizate n programe le de etapizare aprobate; 59) neluarea de ctre autorittile administratiei publice locale de msuri operative p rivind amenajarea locurilor speciale pentru depozitarea deseurilor de orice fel; 60) neasigurarea de ctre autorittile administratiei publice locale a curatarii cur surilor de apa, a baltilor si a malurilor acestora de pe raza localittilor, precum si neluar ea msurilor operative privind verificarea strii de salubritate a cursurilor de apa; 61) realizarea de balastiere sau lucrri de excavare n albie n zona podurilor, n zona captarilor de apa din rau, a captarilor cu infiltrare prin mal, a subtraversaril or de conducte sau alte lucrri ingineresti de arta. 62) nerespectarea obligatiei riveranilor sau a unitatilor administrativ-teritori

ale, prin autoritatile administratiei publice locale, de a ntretine albiile cursurilor de a pa n zonele stabilite; 63) lipsa regulamentelor de exploatare si a planurilor de avertizare-alarmare la detinatorii de baraje si lacuri de acumulare, prize pentru alimentari cu apa, cu sau fara baraj, precum si nereactualizarea acestora; 64) eliberarea autorizatiei de construire pentru amplasarea n albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinte, fara avizul de amplasament, precum si fara avizul sau autorizatia de gospodarire a apelor. ART. 88 (1) Contraventiile prevazute la art. 87, savrsite de persoanele fizice si juridic e, se

sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) cu amenda de la 75.000 lei la 80.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 25.000 lei la 30.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 87 p ct. 5), 6), 9) , 11)-18), 21)-23), 28), 30), 34), 35), 52), 54), 56) si 58)-64) ; b) cu amenda de la 35.000 lei la 40.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 10.000 lei la 15.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 87 p ct. 1)-4), 7) , 10), 24)-27), 29), 31), 32), 39)-41), 43)-51) si 55) ; c) cu amenda de la 25.000 lei la 30.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 6.500 lei la 7.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 87 pct . 8), 19), 20) , 33), 36)-38), 42), 53) si 57) . (2) Cuantumul amenzilor se actualizeaz prin hotrre a Guvernului. (3) O cota de 25% din cuantumul amenzilor contraventionale aplicate si ncasate n temeiul prezentei legi rmne la dispozitia institutiei din care face parte agentul constatator, n scopul crerii unui fond de stimulare a personalului. (4) Totalul fondului de stimulente constituit la nivelul Administratiei National e Apele Romane, conform alin. (3), se repartizeaz astfel: a) o cota de 85% pentru Administratia Nationala Apele Romane ; b) o cota de 15% pentru Ministerul Mediului si Gospodririi Apelor. (5) Metodologia de acordare a stimulentelor pentru personalul Administratiei Nat ionale Apele Romne se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor. ART. 89 Abrogat. ART. 90 Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevzute la art. 88 se fac de ctre: a) inspectorii din Administratia Nationala Apele Romne; . b) directorul general al Administratiei Nationale Apele Romane, directorii directi ilor de ape, precum si salariatii mputerniciti de acestia; c) alte persoane mputernicite de conducerea autorittii publice centrale din domeni ul

apelor; d) comisarii Garzii de Mediu. ART. 91 (1) Contraventiilor prevzute de prezenta lege le sunt aplicabile dispozitiile Ord onantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobat cu modi ficri si completri prin Legea nr. 180/2002, cu modificrile ulterioare. (2) Contravenientul poate achit, n termen de cel mult 48 de ore de la data ncheieri i procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor ori de la data comunicrii acestuia, dup caz, jumtate din minimul amenzii, agentul constatator fcnd mentiune despre aceasta posibilitate n procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor. ART. 92 (1) Evacuarea, aruncarea sau injectarea n apele de suprafata si subterane, n apele maritime interioare sau n apele marii teritoriale de ape uzate, deseuri, reziduur i sau

produse de orice fel, care contin substante, bacterii sau microbi n cantitate sau concentratie care poate schimba caracteristicile apei, punnd n pericol viata, sntate a si integritatea corporal a persoanelor, viata animalelor, mediul nconjurtor, productia agricol sau industriala ori fondul piscicol, constituie infractiune si se pedepse ste cu nchisoare de la un an la 5 ani. (2) Cu pedeapsa prevzut la alin. (1) se sanctioneaz si urmtoarele fapte: a) poluarea, n orice mod, a resurselor de apa, dac are un caracter sistematic si p roduce daune utilizatorilor de apa din aval; b) descrcarea apelor uzate si a deseurilor de pe nave sau platforme plutitoare di rect n apele naturale; c) poluarea prin evacuarea sau scufundarea n apele naturale a unor substante sau deseuri periculoase direct sau de pe nave ori platforme plutitoare; d) depozitarea n albia major a rurilor, a combustibilului nuclear sau a deseurilor rezultate din folosirea acestuia; e) punerea n pericol a digurilor de contur ale lacurilor de acumulare prin exploa trile de agregate minerale din albia major sau terase. (3) Depozitarea sau folosirea de ngrsminte chimice, pesticide ori alte substante to xice periculoase, n zonele de protectie a apelor, constituie infractiune si se pedepse ste cu nchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda de la 40.000 lei (RON) la 70.000 lei (RON) . (4) Svrsirea din culpa a faptelor prevzute la alin. (1) si (2) se pedepseste cu nchi soare de la un an la 3 ani sau cu amenda de la 40.000 lei (RON) la 70.000 lei (RON), i ar a faptelor prevzute la alin. (3), cu nchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda d e la 20.000 lei (RON) la 35.000 lei (RON) . (5) Dac faptele prevzute la alin. (1)-(3) au avut ca urmare vtmarea corporal grava a unei persoane, au pus n pericol sntatea ori integritatea corporal a unui numr mare de persoane sau au cauzat o paguba material importanta, pedeapsa este nchisoarea de l a 5 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. (6) Dac faptele prevzute la alin. (1)-(3) au avut ca urmare moartea uneia sau mai multor persoane, otravirea n masa a populatiei, provocarea de epidemii sau o paguba impo rtanta economiei nationale, pedeapsa este nchisoarea de la 15 la 20 de ani si interzicer ea unor drepturi. (7) Tentativa la infractiunile prevzute n alin. (1)-(3) se pedepseste. ART. 93 (1) Executarea, modificarea sau extinderea de lucrri, constructii ori instalatii

pe ape sau care au legatura cu apele, fr avizul legal sau fr notificarea unei astfel de lucrri, precum si darea n exploatare de unitti fr punerea concomitenta n functiune a retelelo r de canalizare, a statiilor si instalatiilor de epurare a apei uzate, potrivit au torizatiei de gospodrire a apelor, constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda de la 40.000 lei (RON) la 70.000 lei (RON) . (2) Cu pedeapsa prevzut la alin. (1) se sanctioneaz si urmtoarele fapte: a) utilizarea resurselor de apa n diferite scopuri, fr autorizatia de gospodrire a a pelor sau fr notificarea activittii; b) exploatarea sau ntretinerea lucrrilor construite pe ape ori n legatura cu apele, desfsurarea activittii de topire a teiului, canepii, inului si a altor plante text ile, de tabacire a pieilor si de extragere a agregatelor minerale, fr autorizatia de gospo drire a

apelor; c) exploatarea de agregate minerale n zonele de protectie sanitar a surselor de ap a, n zonele de protectie a albiilor, malurilor, constructiilor hidrotehnice, construc tiilor si instalatiilor hidrometrice sau a instalatiilor de msurare automat a calittii apelor ; d) utilizarea albiilor minore, fr autorizatia de gospodrire a apelor, precum si a p lajei si trmului marii n alte scopuri dect imbaierea sau plimbarea; e) continuarea activittii dup pierderea drepturilor obtinute n baza legii. (3) Faptele prevzute la alin. (1) si (2), svrsite din culpa, se pedepsesc cu nchisoa re de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 25.000 lei (RON) la 45.000 lei (RON). Art. 93 a fost modificat prin LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. Alin. (1) si (3) ale art. 93 au fost modificate prin pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 112 din 4 mai 2006 publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 413 din 12 mai 2006. ART. 94 Restrangerea utilizrii apei potabile pentru populatie n folosul altor activitti sau depsirea cantittii de apa alocate, dac are un caracter sistematic ori a produs o perturbare n activitatea unei unitti de ocrotire social sau a cauzat neajunsuri n alimentarea cu apa a populatiei, constituie infractiune si se pedepseste cu nchis oare de la un an la 3 ani ori cu amenda de la 35.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON) . ART. 95 (1) Distrugerea, deteriorarea ori manevrarea de ctre persoanele neautorizate a stavilarelor, gratarelor, vanelor, barierelor sau a altor constructii ori instal atii hidrotehnice, circulatia vehiculelor pe coronamentul digurilor si barajelor neam enajate n acest scop, taierea la ras a perdelelor forestiere de protectie a digurilor si l acurilor de acumulare, blocarea golirilor de fund ale barajelor se pedepsesc cu nchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda de la 35.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON). (2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaz efectuarea de spturi, gropi sau santuri n baraje, diguri ori n zonele de protectie a acestor lucrri, precum si extragerea pmnt ului sau a altor materiale din lucrrile de aprare, fr avizul de gospodrire a apelor sau cu nerespectarea acestuia. (3) Svrsirea din culpa a faptelor prevzute la alin. (1) si (2) se pedepseste cu nchi soare de la 6 luni la un an sau cu amenda de la 15.000 lei (RON) la 25.000 lei (RON). (4) Tentativa la infractiunile prevzute la alin. (1) si (2) se pedepseste. ART. 96

Abrogat. ART. 97 Abrogat. ART. 98 Abrogat.

ART. 99 Abrogat. ART. 100 Abrogat. ART. 101 Abrogat. ART. 102 Abrogat. ART. 103 Abrogat. ART. 104 Abrogat. ART. 105 Abrogat. ART. 106 Infractiunile prevzute de prezenta lege se constata de ctre organele abilitate, pr ecum si de ctre personalul prevzut la art. 90, care nainteaz actul de constatare la organul local de cercetare penal. CAP. VII Dispozitii tranzitorii si finale ART. 107 (1) Pentru lucrrile existente pe ape sau n legatura cu apele, neautorizate, utiliz atorii de apa sau detintorii lucrrilor respective vor ntocmi documentele necesare si vor soli cita autorizatia de gospodrire a apelor n termen de un an de la data intrrii n vigoare a prezentei legi. (2) Pentru echiparea instalatiilor existente, n conformitate cu prevederile art. 59 alin. (1), utilizatorii de apa vor elabora programe etapizate n functie de impactul cantitat iv si calitativ asupra resurselor de apa. Nerespectarea termenelor prevzute n programele etapizate conduce la aplicarea n sistem pausal a mecanismului economic n domeniul apelor, la capacitatea total a instalatiilor de prelevare sau evacuare. (3) Utilizatorii de apa care la data intrrii n vigoare a prezentei legi nu sunt do tati cu statii sau instalatii de epurare ori ale cror instalatii existente necesita compl etri, extinderi, retehnologizari sau optimizari functionale sunt obligati sa realizeze si sa pun n functiune statii si instalatii de epurare la capacitate si cu eficienta corespu nztoare, pe baza unui program etapizat, ntocmit n raport cu mrimea impactului evacuarii asupra resurselor de apa sau pentru ndeplinirea conditiilor de protectie a apelor sia ecosistemelor acvatice. (4) Programele etapizate prevzute la alin. (2) si (3) se ntocmesc de ctre utilizato rii de

apa si se aproba de Administratia Nationala Apele Romane. (5) Programele etapizate au putere juridic. (6) Nerespectarea prevederilor alin. (2), (3) si (4) poate determina luarea msuri lor de ncetare a activittii utilizatorilor de apa. ART. 108 (1) Autorizatiile de gospodrire a apelor, eliberate nainte de intrarea n vigoare a prezentei legi, isi pstreaz valabilitatea numai dac snt reconfirmate de ctre Administratia Nationala "Apele Romane", n baza verificrii ndeplinirii tuturor conditiilor necesare pentru autorizare. (2) n termen de un an de la data intrrii n vigoare a prezentei legi, titularii de a utorizatii de gospodrire a apelor vor solicita reconfirmarea acestora, n baza unei documentat ii tehnice ntocmite conform prevederilor art. 52. (3) n cazul n care autorizatia de gospodrire a apelor nu poate fi reconfirmata din motive justificate, titularul acesteia va ntocmi un program etapizat, care va fi aprobat si urmrit de Administratia Nationala "Apele Romane". Neaducerea la ndeplinire a prevederilor programului aprobat determina ncetarea activittii utilizatorilor de a pa. ART. 109 Salariatii autorittii publice centrale din domeniul apelor si ai Administratiei N ationale "Apele Romane" au dreptul sa poarte uniforma, al carei model va fi aprobat prin hotrre a Guvernului. ART. 110 Autoritatea publica centrala pentru apa este n drept sa emita norme, normative si ordine cu caracter obligatoriu n domeniul apelor. n termen de un an de la intrarea n vigoa re a prezentei legi se vor elabora si promova, prin ordin al conducatorului autorittii publice centrale pentru apa: a) procedura si competentele de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodrir e a apelor; b) procedura de modificare sau de retragere a avizelor si autorizatiilor de gosp odrire a apelor; c) procedura de suspendare temporar a autorizatiilor de gospodrire a apelor; d) procedura de notificare; e) procedura de instituire a regimului de supraveghere special; f) normativul de continut al documentatiilor tehnice supuse avizrii si autorizrii; g) competentele de avizare si aprobare a regulamentelor de exploatare si a progr amelor de exploatare a lacurilor de acumulare; h) normele metodologice pentru elaborarea regulamentelor de exploatare bazinala; i) regulamentul-cadru pentru exploatarea barajelor, lacurilor de acumulare si pr izelor de alimentare cu apa;

j) metodologia privind elaborarea planurilor de restrictii si de folosire a apei n perioade deficitare; k) metodologia-cadru de elaborare a planurilor de prevenire si combatere a polua rilor accidentale la folosintele de apa potential poluatoare; l) normele metodologice privind avizul de amplasament;

m) procedura privind mecanismul de acces la informatia de gospodrire a apelor; n) procedura privind participarea utilizatorilor de apa, a riveranilor si a publ icului n activitatea de consultare; o) metodologia si instructiunile tehnice pentru elaborarea schemelor directoare. ART. 111 Regimul apelor minerale si geotermale va fi reglementat prin lege special. ART. 111^ 1 Administratia Nationala Apele Romane se va reorganiza ca institutie publica n terme n de 90 de zile de la data intrrii n vigoare a prezentei legi. ART. 111^ 2 Organizarea si functionarea Administratiei Nationale Apele Romane se stabilesc pri n statut propriu, aprobat prin hotrre a Guvernului, la propunerea autorittii publice centrale din domeniul apelor. ART. 111^ 3 Administratia Nationala Apele Romane, ca institutie publica, preia toate drepturil e si este tinuta de toate obligatiile fostului agent economic Administratia Nationala Apele Romane . ART. 111^ 4 Obligatiile bugetare restante stabilite prin certificate de obligatii bugetare, cu exceptia impozitelor si contributiilor cu retinere la sursa, inclusiv accesoriile acestor a, se anuleaz la data intrrii n vigoare a prezentei legi. ART. 112 Abrogat. Aceasta lege a fost adoptat n sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului di n 11 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 76 al in. (2) din Constitutia Romniei.