"Metode de mbuntire a performaneor colare experimentate n alte ri.

"
Mirela Aurelia Barascu n peisajul sistemelor educationale ale secolului XXI pentru toate nivelurile de scolarizare, educatorii se confrunta cu fenomene sociale ce nu au mai fost intalnite niciodata, atat in ce priveste atitudinea fata de scoala cat si in ce priveste rezultatele scolare. Aspectele acestor confruntari si cauzele acestora sunt diferite si multiple. Cateva cauze pentru rezultatele slabe ale sistemelor de invatamant ar putea fi: -stilul de viata din era post tehnologica care determina ocuparea persoanelor din familie, astfel incat mama sau tatal nu mai petrec acasa timp suficient pentru a se ocupa cu atentie de educatia copiilor; -decalajele economice dintre elevi in aceeasi scoala creeaza o cultura a violentei si a excluziunii sociale la un nivel neasteptatde ridicat; -accesul la informatie se face atat de usor, astfel incat prezenta educatorului este vazuta de multe ori ca inutila de catre elevi, care nu se mai raporteaza la adulti ca si la persoane importante de la care pot primi informatie. Ca urmare, o posibila crestere a pozitiei sociale, prin obtinerea succesului academic nu mai pare sustinuta se catre sistemele de invatamant. In incercarea de a se reliza o educatie a noilor generatii de copii, fiecare dintre ei confruntandu-se cu probleme specifice mediilor sociale din care provin ori excesiv de sarace ori cu bunastare dar caracterizate de lipsa parintilor care sunt ocupati cu afacerile, in multe tari de pe glob s-au aplicat metode care au dat si rezultate, unele chiar spectaculoase. Voi incerca sa prezint cateva dintre acestea, pentru a intelege mai bine la sfarsitul prezentarii situatia din tara noastra si de a incerca sa identificam si noi posibile solutii la problemele invatamantului romanesc.

Caz 1.
Ne vom apleca asupra fenomenului generat in Venezuela de catre Jose Antonio Abreu, venezuelean, pianist, economist, educator, activist si politician. Aceasta traieste in Caracas, unul dintre oraele cele mai violente din lume. Rata de criminalitate in Venezuela este de trei ori mai mare dect a Irakului i de patru ori decat mai mare decat cea a Mexicului. n medie, 53 de oameni sunt ucii aici n fiecare zi. Aceast statistic ingrozitoare l-a facut pe d-nul Abreu, economistul de 73 de ani, fostul i actualul dirijor, filozof, vizionar, sa se gandeasca, inca din 1975 c o educaie gratuit in muzica clasic, captivant, pentru cei mai sraci dintre sraci ar putea influena n mod pozitiv problemele sociale care afecteaz ara.

http://www.patriagrande.com.ve/temas/cultura/maestro-jose-antonio-abreu-recibio-premioerasmus/ Ipoteza lui D-lui Abreu a fost copleitor validata, cu mai mult de 380000 de copii implicai n programele naionale de muzic, mai mult de 80% dintre acetia provenind din zonele sarace sau cu venituri medii. Din cele dou milioane de absolventi ai programului de la nceputurile sale, muli au plecat pentru a deveni nu doar muzicieni, dar si avocai, profesori, medici i funcionari publici. Cu toate acestea, rmne unul dintre cele mai mari paradoxuri ale "El Sistema", dup cum observa Abreu si a lui Fundacin Musical Simn Bolvar prin care a ajuns sa se identifice, c, indiferent ct de reuit este aceasta miscare, ct de multe creeaz dirijorul Dudamels Gustavo care s-a implicat enorm, ct de multe natiuni bogate ncearc s-l imite, rata criminalitii venezuelean nc urc. Abreu este de acord c statisticile sunt "extrem de grave". Dar el arat, de asemenea, c fr reeaua extins El Sistema de nucleos (comunitati scoli de muzica), orchestre i coruri, ar fi considerabil mai sumbru in tara sa.

Teresa Carreo Youth Orchestra-orchestra a tinerilor din toata Venezuela http://www.ted.com/talks/astonishing_performance_by_a_venezuelan_youth_orchestra_1.html

Gustav Dudamel , dirijor, chiar el produs al El Sistema si mentorul sau Jose Antonio Abreu, alaturi de cativa dintre elevii lor.

http://eliecerquijada.wordpress.com/2011/02/20/maestro-jose-antonio-abreu-y-gustavo-dudamel/ Ori de cte ori exist un studiu de evaluare a impactului, rezultatele sunt unanime. Copii implicati n program ating rezultate peste medie n coal i arat o capacitate extraordinar de aciune colectiv a comunitii. Orchestrele i corurile, inima programului, ajuta la crearea unui sentiment de solidaritate. Implicarea devine o arm mpotriva srciei i a inegalitii, violenei i consumul de droguri. "

http://www.hallmarkspiritclips.com/films/kidstransformed

Caz 2.
In alta parte a lumii, in SUA, Dave Eggers, un editor, filantrop i susintor pentru studeni i profesori, a cautat sa sprijine invatarea copiilor din cartierul sau prin a le oferi acestora un mediu mult mai putin stresant pentru pregatirea lectiilor.

http://latimesblogs.latimes.com/jacketcopy/2009/08/dave-eggers-heading-to-la.html La editura sa, alaturi de colegi scriitori sau de alte ocupatii, au creat un spatiu neconventional pentru pregatirea lectiilor: un magazin in care se vand articole pentru pirati!!!! (Desigur, pentru a-i destinde pe copii si mai putin pentru a face vanzare!) Aici, voluntarii petrec multe ore alaturi de copii si raspund intrebarilor copiilor sau doar le ofera intelegere pe parcursul efectuarii temelor. n 1998, el a lansat in San Francisco 826 Valencia;

http://826valencia.org/about/history/

http://frabjousdays.files.wordpress.com/2008/05/826valencia.jpg

http://826valencia.org/826-news/826-valencia-alum-gives-back-one-comic-at-a-time/ ( '826' se refera la the Pirate Shop / Writing Workshop @ 826 Valencia Street)

http://826valencia.org/wordpress/wp-content/themes/valencia/images/txt_mission.gif - un laborator de meditaii pentru tineri, care i-a deschis ase noi spatii in mai multe localitati in Statele Unite. El i-a atins scopul de a sprijini profesorii din invatamantul de stat din SUA, unde numarul prea mare de elevi pe clasa (30 sau mai multi) fac foarte dificila comunicarea cu elevii, iar rezultatele scolare nu sunt multumitoare. Exemplul sau a fost urmat si de alte colectivitati din alte orase, fiecare avand propria sa caracteristica

Caz3.
Cercetatorul educational dr. Sugata Mitra a aratat prin experimentul "gaura din perete" c, n lipsa unei supravegheri sau a predarii formale, copiii pot nva ei nii i unii pe alii, n cazul n care acestia sunt motivati de curiozitatea i interes.

http://edition.cnn.com/video/#/video/world/2009/02/22/sidner.india.slumdog.inspiration.cnn? iref=videosearch n 1999, Mr.Mitra si colegii sai au spat o gaur ntr-un perete ce se invecineaza un cartier urban n New Delhi, a instalat un calculator conectat la Internet, i l-au lsat-o acolo (cu o camer ascuns de filmare in zona). Ceea ce au vazut a fost cum copiii din mahala se jucau cu calculatorul, n procesul de nvare descopreau cum s-l foloseasc i cum s mearg on-line, nvndu-se apoi unul pe altul. Rezultatul a fost ca multi copii au descoperit singuri cum functioneaza calculatorul, iar fiecare copil si-a instruit fratele sau prietenul. Au fost montate calculatoare folosind limba engleza in sate in care copii cunosteau doar dialectul local. Cu toate acestea, copii, privind multe ore chiar si la programele de genetica in engleza, acestia intelesesera atat procesele biologice cat si explicatiile in engleza pe care nu o cunosteau mai inainte. Acolo unde au fost instalate computere care recunosteau vorbirea, copii au invatat sa comunice cu calculatorul invatand foarte bine limba in care vorbeau cu calculatorul, insusindu-si chiar si accentul britanic folosit de programatorii care realizasera software-ul. S-a constatat ca acolo unde elevii au avut in preajma o persoana adulta care i-a incurajat, precum o bunicuta, acestia au reusit sa-si ridice rezultatele la examenele nationale de la un procent de 0% la 76%, procent care nu s-a redus nici dupa o perioada destul de lunga, fapt care arata ca invatarea prin descoperire a fost temeinica.

Proiectul "Hole in the Wall", demonstreaz c, chiar i n absena oricrei interactiuni directe cu un profesor, un mediu care stimuleaz curiozitatea poate provoca nvare prin auto-instruire i inter-partajare de cunotine. Dr Mitra, care e acum un profesor de tehnologie educaional la Universitatea din Newcastle (Marea Britanie), l numete "educaie minim invaziva."

http://www.ted.com/talks/sugata_mitra_build_a_school_in_the_cloud.html Urmatoare afirmatii ii apartin Dr. Mitra: "Victorienii erau ingineri mari. Ei au proiectat un sistem de colarizare care a fost att de puternic nct e nc cu noi astzi, producnd n mod continuu de oameni identici pentru o main care nu mai exist. " "E destul de la mod s spunem c sistemul de educaie de defect - nu e stricat, e minunat construit. Doar c nu mai avem nevoie de el. E depit. " "n nou luni, un grup de copii pornind singur cu un calculator n orice limb va ajunge la acelai standard ca i un secretar de birou n Occident." "Dorina mea este ca vom putea proiecta viitorul de nvare. Noi nu vrem s fim piese de schimb pentru un om-calculator mare. " Sugata Mitra doreaste sa construiaesca un loc n care copiii pot explora si invata pe cont propriu - i s se nvee unul pe altul - cu ajutorul Resurselor oferit de norul bunicutelor la nivel mondial. Conceptul School in the Cloud consta in a organiza multe persoane adulte, eventual bunici si bunicute care au o pregatire academica suficienta pentru a utiliza tehnologia digitala, internetul comunicarea prin videoconferinte, astfel incat, atunci cand au cateva ore la dispozitie sa ofere asistenta on-line elevilor care acceseaza cloud-ul si au nevoie de asistenta. Elevii capata incredere in demersul lor si fac progrese semnificative. El numeste aceasta Medii de nvare Auto-Organizate (MIAO)

"Educaia, ca de obicei presupune despre copiii c sunt vase goale care au nevoie s fie aezati ntr-o camer i umpluti cu coninutul curricular. Experimentele doctorului Mitra au dovedi c este greit acrst mod de perceptie".

http://www.ted.com/pages/sole_toolkit Aceasta ipoteza poate fi deja pusa in practica si putem adera la Norul Bunicutelor din care am putea face parte.

Caz 4.
In statisticile care arata ierarhia sistemeleor de invatamant cele mai performante din lume sunt indicate Korea de sud, Japonia, singapore si Marea Britanie printre cele mai bine clasate. O caracteristica a acestor tari este sistemul de Cram School sau Tutoring School respectiv, scoli de indopat copii cu toate cunostintele necesare pentru a absolvii severele examene nationale, prin memorizare . Acest tip de scoli care nu este subventionat de stat ci de catre parinti si chiar de elevi, prin imprumuturi la banci, este foarte raspandit (se estimeaza la 100000 de cram school in Korea de sud ). Seriozitatea cu care este privita scoala este cea care se afla in spatele acestei reusite, dar nu toti elevii pot sa acceada la institutiile de invatamant superior la care concureaza.

10

http://www.koreatimes.co.kr/www/news/nation/2011/04/113_84636.html

http://www.taipeitimes.com/News/lang/photo/2011/03/05/2008055408

11

http://stagevu.com/video/adzdvqfmpvrh
Studentii poarta pe cap bentite cu indemnul "go go go" la aceasta cram school in Taipei. AFP

http://en.tengrinews.kz/edu/Book-dragons-Inside-Taiwans-cram-schools--2279/

Culturile asiatice pun mare pret pe reusita la examenele civile, prosperitatea familiilor fiind deseori legata de acestea. Astfel se investesc sume mari de catre familii in acest scop. Iata spre exemplu cea mai mare sala de meditatii in China:

12

http://www.thebizofknowledge.com/2007/08/worlds_largest_cram_school_cla.html Si in India se regaseste fenomenul pregatirii particulare la mare scara:

http://www.texarkanagazette.com/news/WireHeadlines/2010/10/24/india-s-cram-schoolsredraw-lines-of-aca-53.php Continutul unei table la o lectie India reflecta nivelul ridicat al cerintelor la matematica:

13

http://www.statesman.com/news/news/opinion/ramanathan-how-much-math-do-we-reallyneed/nRSgk/ Ecuaii umplu o tabl alb ntr-o coal de indesare a cunostintelor in capul elevilor n Kota, India. n fiecare an, peste 450.000 de studeni au dat examen la Institutul Indian de Tehnologie n sperana de a intra la Institutul de invatamant public. Puin mai mult de 13,000 au trecut n 2010, o rat de succes 3 la sut. Am incercat sa prezint patru experiente pedagogice din tari foarte indepartate unele de altele, cu societati diverse , cu situatii politice si economice foarte diferite. Cred ca am putea aplica in acelasi timp aproape toate cele patru abordari, chiar daca societatea romaneasca nu mai are acelasi numar mare de familii care doresc progresul scolar al copiilor lor. Totusi, recunoscut sau nu, aproape toti elevii romani care au rezultate notabile si impanzesc toate universitatile de prestigiu din lume,( precumsi zone ca Silicon Valley, dupa ce le absolva), provin din familii care au investit timp si bani in pregatirea copiilor lor, in afara programului scolii. (Parintii acestor copii stiu despre spun eu aici).

Bibliografie: 1) http://www.patriagrande.com.ve/temas/cultura/maestro-jose-antonio-abreu-recibiopremio-erasmus/ 2) http://www.ted.com/talks/astonishing_performance_by_a_venezuelan_youth_orchestra_1 .html 3) http://eliecerquijada.wordpress.com/2011/02/20/maestro-jose-antonio-abreu-y-gustavodudamel/

14

4) http://www.hallmarkspiritclips.com/films/kidstransformed 5) http://latimesblogs.latimes.com/jacketcopy/2009/08/dave-eggers-heading-to-la.html 6) http://826valencia.org/about/history/ 7) http://frabjousdays.files.wordpress.com/2008/05/826valencia.jpg 8) http://826valencia.org/826-news/826-valencia-alum-gives-back-one-comic-at-a-time/ 9) http://826valencia.org/wordpress/wp-content/themes/valencia/images/txt_mission.gif 10) http://edition.cnn.com/video/#/video/world/2009/02/22/sidner.india.slumdog.inspiration.c nn?iref=videosearch 11) http://www.ted.com/talks/sugata_mitra_build_a_school_in_the_cloud.html 12) http://www.ted.com/pages/sole_toolkit
13) http://www.koreatimes.co.kr/www/news/nation/2011/04/113_84636.html

14) http://www.taipeitimes.com/News/lang/photo/2011/03/05/2008055408 15) http://stagevu.com/video/adzdvqfmpvrh 16) http://en.tengrinews.kz/edu/Book-dragons-Inside-Taiwans-cram-schools--2279/

17) http://www.texarkanagazette.com/news/WireHeadlines/2010/10/24/india-s-cram-schools-redraw-linesof-aca-53.php

18) http://www.statesman.com/news/news/opinion/ramanathan-how-much-math-do-wereally-need/nRSgk/

15