Sunteți pe pagina 1din 1

Tudor Arghezi - Despartire

Cnd am plecat, un ornic batea din ceata rar, Att de rar, ca timpul trecu pe lnga ora. I-am auzit ntia bataie amndoi, Pierzndu-se-n noiembrie prelunga si sonora. Poate mai bate nca momentul de atunci, Poate-a tacut ndata si-asteapta sa mai vie mbratisarea veche, din nou precum a fost, Si lacrimile tale, n gara cenusie. Cu limbile-i oprite pe palidul cadran, Ne-a urmarit plecarea, de sus, ca o fereastra De casa parasita, cu-o raza frnta-n geam. Nu l-ai simtit ca este partas la jalea noastra? Te-ai mpacat sau suferi de vremea ce-a crescut? La ce visezi cnd ziua pe lampa ta se curma Si cade-n geam bataia la ceasul cunoscut, Tu, care-ai stat s-asculti, pe cea din urma?

Tudor Arghezi - Ma uit


Ma uit in cer, ma uit in pamant. M-am intrebat cine sunt. Ganduri se duc, vin Din vant, din senin, Ca niste pasari rotunde. Incotro?De unde? Glasuri ma striga cu nume straine. M-ati chemat pe mine? Sunt eu cel cautat? Mi se pare ca vantul s-a inselat. Cate putin sunt dator Fara sa-mi dat nimic, tuturorSi lemnului uscat, si baltii statute, Si florilor, si pietrelor, si vitelor batute, Si oamenilor din rastignire. Cu ce platesc fire si nefire? Sangele meu nu-i al meu. Mi-e teama sa zic "mie" si sa zic "eu" Cu ce fel de drept Mi-as umfla barnele din piept Si mi-as intinde pe zarea Toata, spinarea? Ca martor as intreba Ca sa-mi raspunda intrucatva Macar daca sunt? Ma tot uit in cer, ma tot uit in pamant, In balta si stuh Si adanc in vazduh.