Tema de lucru numrul 1 Subiectul 1 a) ntr-o cercetare se studiaz diferena dintre delincven a juvenil i tipul rela ie familial (familie

organizat/familie destrmat). Indica i i motiva i care este variabila dependent i care este variabila independent? Variabila dependenta este delicventa juvenila deoarece in acest caz, eu inteleg ca vor sa se traga niste concluzii despre aceasta, functie de tipul de relatie familiala. Si cum in curs am invatat ca variabila dependenta este cea care face obiectul masurarii cu scopul de a fi supusa unei concluzii inseamna ca este vorba despre delicventa juvenila. Variabila independenta este tipul de relatie familiala (familie organizata/ familie destramata) deoarece este variabila de influenta ale carei efecte posibile asupra variabilei dependente urmeaza a fi puse in evidenta. b) ntr-un studiu asupra efectului ingerrii de alcool asupra timpului de reac ie al conductorilor auto, care este variabila dependent i cea independent? Variabila dependenta este efectul ingerarii de alcool. Variabila independenta este timpul de reactie. c) Pe ce scal de msurare sunt exprimate urmtoarele variabile: i. Timpul de reacie exprimat n zecimi de secund? Scala de raport ii. Numrul de rspunsuri corecte la un test de cuno tin e? Scala de raport iii. Notele obinute de candidaii examenul de admitere Scala de interval iv. Clasamentul la examenul de admitere? Scala ordinala v. Lateralitatea, definit prin valorile stngaci, dreptaci, ambidextru Scala nominala Subiectul 2. Tabelul de mai jos prezint rezultatele la o scal de evaluare a stresului, pentru 100 de studeni, exprimate prin valori de la 0 (stres minim) la 10 (stres maxim).
0 2 5 5 10 4 3 3 6 5 10 2 5 7 8 5 5 3 5 6 8 6 4 9 8 7 9 6 3 9 6 5 5 5 2 5 7 4 2 3 5 0 6 6 5 8 3 1 2 6 2 7 3 6 5 2 2 3 4 3

4 7 6 5

8 5 4 4

6 6 6 5

6 3 7 6

3 7 7 5

7 5 2 4

5 4 6 1

6 3 7 5

4 6 3 5

6 5 5 5

Realizai: a) Analiza frecvenelor simple

Valoare 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 Total fa 2 3 5 10 19 25 10 13 9 2 2 fa=100 fc 100 98 95 90 80 61 36 26 13 4 2 fr(1) 0.02 0.03 0.05 0.10 0.19 0.25 0.10 0.13 0.09 0.02 0.02 fr=1 frc1 1 0.98 0.95 0.9 0.8 0.61 0.36 0.26 0.13 0.04 0.02 fr% 2 3 5 10 19 25 10 13 9 2 2 fr%=100 frc% 100% 98% 95% 90% 80% 61% 36% 26% 13% 4% 2%

b) Rspundei la urmtoarele ntrebri: Care este valoarea modul? Valoarea cu frecventa cea mai mare de aparitie este 5 (respectiv Mo=5 pentru ca apare de cele mai multe ori, respectiv 25) C i studeni au un nivel de stres mai mare de 8? Avem 5 studenti cu nivel de stres mai mare decat 8 (3 studenti cu nivel stres 9 si 2 studenti cu nivel de stres 10) C i studeni au un nivel de stres pn la valoarea 6 inclusiv? Avem 80 de studenti cu valoarea de stres 6 inclusiv ( 2 stud cu val stres 0 + 2 stud cu val stres 1 + 9 stud cu val stres 2 + 13 stud cu val stres 3 + 10 stud cu val stres 4 + 25 stud cu val stres 5 + 19 stud cu val stres 6 = 80 studenti vu valoare de stres 6 inclusiv) Care este rangul percentil al valorii 3? Pentru valoarea 3 avem rangul percentil 26 (Procentajul datelor valorilor dintr-o distributie care se afla pana la o anumita valoare inclusive). Ce percentil reprezint valoarea 9? Valorii 9 ii corespunde percentila 98. Care sunt media i mediana distribuiei?

Media, in cazul unei distributii simple de frecvente se face prin adunarea valorilor si se imparte la numarul lor m= 55/ 11 = 5 (adica 0+1+2+3+4+5+6+7+8+9+10 / 11) Mediana este valoarea din mijlocul unei distributii, in cazul nostru; Me=5 Observatie: am ordonat si crescator valorile de la 0 la 100, conform modelului din carte si am constat ca in mijloc, pe pozitia 50 si pozitia 51 se aflau valorile 5, respectiv 5. Iar media lor (5+5)/2 m-a dus tot la valoarea de 5. c) Realizai tabelul frecvenelor grupate (indicai modul de alegere a numrului de intervale, mrimea intervalului de clas, intervalele de clas, frecvena simpl, relativ i cumulat a grupelor de frecven)

diferenta dintre valoarea cea mai mica si valoarea cea mai mare se imparte valoarea obtinuta la marimea posibila a intervalului de clasa (2, 3, 5 sau 10) pentru a realiza nr. De clase al noii distributii; nr. De intervale, recomandabil, intre 5 si 15 Se selecteaza marimea intervalului care va conduce la un nr de clase intre 5 si 15 Se determina limita inferioara a primului interval (trebuie sa fie multiplu al marimii intervalului) Se termenina limita superioada a primului interval

10-0 = 10 10/ 2 = 5 (varianta posibila si acceptata) ; 10/3=3,3 (varianta imposibila, prea putine intervale) ; 10/ 5 = 2 (varianta imposibila, prea putine intervale); 10/10 = 1 (varianta imposibila, prea putine intervale) Vom alege 2 pentru ca produce o distributie pe 5 intervale Alegem valoarea 0 ca limita inferioara Daca marimea intervalului este 2, limita superioara va fi 1 (0, 1)

Se construiesc intervalele de clasa pentru fiecare interval Se aplica analiza de frecvente ca in cazul frecventelor simple, aplicata la clase

observatie: Desi valoarea maxima a variabilei este de 10, intervalul maxim este 10_11, deoarece intervalele declarate trebuie sa fie egale.

Tabelul de frecvente grupate clase 0_1 2_3 4_5 6_7 fa 4 22 35 29 fr% 4% 22% 35% 29% frc% 100% 96% 74% 39%

8_9 10_11

8 2 fa=100

8% 2% fr%=100

10% 2%

d) Realizai reprezentarea grafic de tip stem-and-leaf 0. 1. 1.2.3.4.5.6.7.8.9 0

Marimea tulpinii: 0