MT232009

Varianta 1 MT2 Subiectul III www.rezultatebac.blogspot.
com
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Rezolvare
x( x + 2)
1.a. f ′ ( x ) =
( x + 1)2
b. f ′( x) = 0 ⇒ x = 0, x = −2 . Tabel de variaţie
⇒ f crescătoare pe ( −∞, −2] , [ 0, +∞ ) şi f descrescătoare pe [ −2, −1) , ( −1,0].
c. f (−2) = −4 . Interpretare tabel variaţie, deci f ( x) ≤ −4, ∀x < −1.
1
x2 1 1
2.a. ∫ e x f1 ( x)dx = = .
0
2 0 2
x
∫ f1 (t )dt = − ( t + 1) e = − ( x + 1) e − x + 1
−t x
b. 0
0
x →∞
( )
lim 1 − e − x ( x + 1) = 1 − lim
x →∞
x +1
ex
= 1.
1  1  1
c. I n = ∫ e− x x n dx =  −e − x x n | + n ∫ e− x x n −1dx  , deci I n = − + I n−1.
1
 0  e
0  0 
Varianta 2 MT2 Subiectul III www.rezultatebac.blogspot.com
Rezolvare
f ( x ) − f ( 0)
1.a. f ′ ( x ) = e x + e − x ⇒ lim = f ′(0) = 2
x →0 x
b. f ′ ( x ) = e x + e− x ⇒ f ′( x) > 0, ∀x ∈ \ ⇒ f crescătoare pe \ .
e−2009 − 1 e 2009 − 1
c. Avem funcţia g ( x) = 2e − x . Atunci S = 2(1 + e −1 + e −2 + ... + e −2008 ) = 2 =2 .
e−1 − 1 e2008 ( e − 1)
2.a. F derivabilă pe \ şi F ′( x) = f ( x), ∀x ∈ \ ⇒ F este primitivă pentru f .

1
b. AriaΓ f = ∫ f ( x )dx = F ( x ) 10 = ( x − 1) e x 1
0 =1
0
f (t ) f ′′(t ) − [ f ′(t ) ]
2 ′
 f ′(t )   f ′  x t +1 x x +1
x x
c. ∫ dt = ∫   dt =   (t ) = = − 2 ,unde f ′ ( x ) = ( x + 1) e x .
1 f 2 (t ) 1
f (t )   
f 1 t 1 x

Rezolvare
2 − ln x
1.a. f ′ ( x ) =
2x x
(
b. f ′( x) = 0 ⇒ x = e 2 . Din tabelul de variaţie, rezultă că f crescătoare pe 0,e2  şi f descrescătoare pe

 e2 , +∞ .
 )
c. Din tabelul de variaţie rezultă că f este crescătoare pe intervalul 0,e 2 
 (
ln 3 ln 5
⇒ f (3) < f (5) ⇒ < ⇒ 5 ln 3 < 3 ln 5 ⇒ 3 5 < 5 3
3 5
2.a. lim f ( x) = lim f ( x) = f ( −1) = 1 ⇒ f continuă în x = −1 . În plus, f continuă pe ( −∞, −1) , ( −1, +∞ )
x / −1 x 2 −1
rezultă că f continuă pe \ . Deci, f admite primitive pe \ .
2 2
b. VolC g = π ∫ g 2 ( x ) dx = π ∫ ( 2 + x ) dx = π
2 ( 2 + x )3 2
=
56π
.
0
0 0
3 3
−1
0 0
−1  2 x3  0 9 − 8e
c. ∫ xf ( x)dx = ∫ xe x +1dx + ∫ (2 x + x )dx = ( x − 1)e
2 x +1
+x +  =
−2 −2 −1
−2  3  −1 3e
www.rezultatebac.blogspot.com
Varianta 4 MT2 Subiectul III
rezolvare
1.a. Avem f ′ ( x ) = 1 − e− x .
b. f ′ ( x ) = 1 − e− x ; f ′ ( x ) = 0 ⇒ x = 0. Din tabelul de variaţie obţinem f descrescătoare pe ( −∞,0] şi f
crescătoare pe [ 0,∞ ) .
f ( x)
c. Din m = lim = 1 şi n = lim [ f ( x) − mx ] = lim e − x = 0 ⇒ y = x ecuaţia asimptotei oblice la +∞.
x →∞ x x →∞ x →∞
1
 x 2  1 3e − 2
2.a. Aria Γ f = ∫ ( x + e− x )dx =  − e− x  =
 2 0 2e
0  
1
x3 1
b. Din e− x ≥ 1 − x 2 , ∀x ∈ \ , integrăm relaţia pe [ 0,1] ⇒ ∫ e − x dx ≥ ( x −
2 2
)
0
3 0
1
2
⇒ ∫ e− x dx ≥
2
0
3
1 1
( e 2 − e −2 + 4 ) π
c. g ( x ) = e −x x
( )
+ e obţinem V C g = π ∫ g 2
( x ) dx = π ∫ (e −2 x
+e 2x
+ 2)dt =
2
0 0

Rezolvare
1.a. Avem f ′ ( x ) = 2008 x 2007 − 2008 . Obţinem f (0) = 2007 , f ′(0) = −2008 ⇒ f (0) + f ′(0) = −1
b. Ecuaţia tg : y − f (1) = f ′(1)( x − 1) şi f (1) = 0, f ′(1) = 0 obţinem ecuaţia: y = 0 .
c. f ′′( x) = 2008 ⋅ 2007 x 2006 ⇒ f ′′( x) ≥ 0, ∀x ∈ \ . Deci, f convexă pe \ .
1 1  x 4 3x 2  1 7
∫ = ∫ + =  +  = .
3
2.a. g ( x ) dx ( x 3 x ) dx
0 0  4 2  0 4
x
x
x4
∫ g (t − 1)dt 1
b. Din g ( x ) = t 3 − 3t 2 + 6t − 4 ⇒ ∫ g (t − 1)dt = − x3 + 3 x 2 − 4 x ⇒ lim 0 4
=
4 x →∞ x 4
0
1
c. Demonstrăm că g 5 (− x) = − g 5 ( x) ⇒ g 5 este funcţie impară ⇒ ∫ g ( x )dx = 0.
5
−1
Rezolvare
 x x 
1a. c. lim f ( x ) = lim  +  = 2.
x →∞ x →∞  x + 1 x + 2 
 x ′ 1  x + 1 ′ 1 1 1
.b. Din   = şi   = . Avem f ′ ( x ) = + .
 x + 1  ( x + 1) 2
 x + 2  ( x + 2) 2
( x + 1) ( x + 2 )2
2
1 1
c. Din f (0) = , lim f ( x) = 2 şi f crescătoare pe [ 0,∞ ) obţinem ≤ f ( x) < 2, ∀x ∈ [ 0, ∞ ) .
2 x→∞ 2
x
2.a. I1 ( x) = ∫ I 0 (t )dt = x .
0
1 1
x2 x3 1 1
b. AriaΓ I 2 = ∫ I 2 ( x )dx = ∫ dx = = .
0 0
2 6 0 6
x2
c. Fie f :[ 0, +∞ ) → \, f ( x ) = 1 + x +
− e x . Atunci f ′ ( x ) = 1 + x − e x şi f ′′ ( x ) = 1 − e x . Se demonstrează
2
că x = 0 este punct de maxim pentru f ′ şi f ⇒ f ( x ) ≤ f ( 0 ) ⇒ relatia cerută.

Rezolvare
f ( x) − f (1)
1.a. lim = f ′(1) . Avem f ′ ( x ) = e x + 2 x . Deci L = e + 2
x →1 x −1
b. Din lim f ( x) = +∞ ⇒ nu există asimptotă orizontală către +∞

x →∞
f ( x) e x + x2
Din m = lim = lim = +∞ ⇒ nu există asimptotă oblică către +∞
x →∞ x x →∞ x
c. f ′′( x) = e x + 2 ⇒ f ′′( x) ≥ 0, ∀x ∈ \ ⇒ f convexă pe \ .
e
e 1 − 2e
2a. ∫ f ′( x)dx = f ( x) 1 = f (e) − f (1) = 2e
1
b. F este primitivă pentru f ⇒ F ′( x) = f ( x), ∀x ∈ \ şi f ( x) > 0, ∀x > 1 ⇒ F crescătoare pe [1, +∞ )
e2
e2 3
c. aria Γ f = ∫ f ( x)dx = ln (1 + ln x ) = ln 3 − ln(1 + ln a ) = ln
a a 1 + ln a
3
Dar, aria Γ f = ln , obţinem a = e .
2
Rezolvare
1
1.a. f (1) + f   = 1
e
2
b. f ′( x) =
x(1 − ln x) 2
1
1 + ln x
c. lim f ( x) = lim = lim x = −1 ⇒ y = −1 ecuaţia asimptotei.
x →∞ x →∞ (1 − ln x ) x →∞ −1
x
2.a. ∫ ( f + g )( x)dx = e x + ln x + C
2
 e2 x 1  2 e4 − e2 + 1
∫ + = −  =
2 2
b. ( f ( x ) g ( x )) dx 
1  2 x  1 2
c.
f 2 ( x) + g 2 ( x) 2 2 2 2
Din f ( x ) g ( x ) ≤
2
⇒∫ ( ) 1
( )
f ( x) + g ( x) dx ≥ 2∫ f ( x) g ( x)dx ⇒ ∫ f ( x) g ( x)dx ≤ ∫ f 2 ( x) + g 2 ( x) dx
2 2
21
1 1 1
2
1 e4 − e2 + 1
Deci ∫ e x dx ≤
1
x 4
Rezolvare
1.a. lim f ( x) = lim e x x 2 = +∞
x →∞ x →∞
b. Din f ′( x) = e x  ax 2 + (2a + b) x + b + c  , f (0) = c, f ′(0) = b + c ⇒ f ′(0) − f (0) = b

 
c. f ′′( x) = e x  ax 2 + (4a + b) x + 2a + 2b + c  ⇒ 2a + 2b + c = 4
 
f (0) = 0, c = 0 , f ′(0) = 1, b + c = 1 ⇒ a = 1, b = 1, c=0 .
1 1
x +1 1
2.a. I1 = ∫ dx = ∫ 1dx = x = 1
0
x +1 0
0
x2 + 1 x + 1
b. Din x 2 ≤ x, ∀x ∈ [ 0,1] ⇒ ≤ ∀x ∈ [ 0,1] şi integrăm pe [ 0,1] şi obţinem relaţia cerută.
x +1 x +1
1 1 1
x n ( x + 1) + 2 2 1
c. I n +1 + I n = ∫ dx = ∫ x n dx + ∫ dx = + 2ln 2
0
x + 1 0 0
x + 1 n + 1
Rezolvare
1.a. Din lim f ( x) = lim f ( x) = f (1) ⇒ f continuă în x = 1
x →1 x →1
x <1 x >1
b. f ′( x) =  2 x − 1, x >1 f este derivabilă pe ( −∞,1) ; (1, ∞ )


−2 x + 1, x < 1
f ′(0) = 1, f ′(2) = 3 ⇒ f ′(0) + f ′(2) = 4
c. f s′ (1) = −1, f d′ (1) = 1 ⇒ funcţia nu este derivabila în x = 1 .
2.a. f1 ( x) = e x − 1
1 1
1
∫ xf0 ( x)dx = ∫ xe dx = ( x − 1) e =1
x x
b.
0 0
0
x
c. f 2 ( x ) = ∫ (et − 1)dt = e x − x − 1. Punctul x = 0 este punct de minim ⇒ f 2 ( x ) ≥ f 2 ( 0 ) , ∀x ∈ \ .
0
Rezolvare
1.a. f ′( x) = −
2
+
2
=−
(
2 3x 2 + 3x + 1 ).
x 3
( x + 1) 3
x 3
( x + 1)
3
b. f ′( x) = −
(
2 3x 2 + 3x + 1 ) < 0, ∀x > 0 . Deci f descrescătoare pe ( 0, +∞ ) .
x3 ( x + 1)
3
 2 2   2 x3 
c. lim x3 f ′( x) = lim x3  − 3 +  = lim  −2 + =0
 x 3  x →∞  3
x →∞ x →∞
 ( x + 1)   ( ) 
x + 1
e e
 ln x  x 2 e e2 − 1
2.a. ∫  f ( x ) − dx = ∫ xdx = =
1
x  e
2 1 2
e e
 ln x   ln 2 x x 2  e e 2
b. ∫ f ( x )dx = ∫  + x  dx =  +  = .
 x   2 2  1 2
1 1 
n +1
1 e 2n + 1
c. I n =  ln 2 x  = , obţinem I n +1 − I n = 1 ⇒ progresie aritmetică cu raţia 1.
2  e n 2
Rezolvare
2
1.a. f ′( x) = 1 − .
x
2
b. f ′′( x) = ≥ 0, ∀x >0 ⇒ f convexă pe \ .
x2
e2
c. x = 2 punct de minim ⇒ f ( x ) ≥ f (2), ∀x ; 0 ⇒ f ( x ) ≥ ln ..
4
 x3 x 2 
2.a. ∫ f1 ( x)dx = ∫ ( x 2 + x + 1)dx =  +
 3 2
+ x + C

 
1 1
1
b. ∫ e x f 0 ( x)dx = ∫ e x ( x + 1) dx = xe x =e
0 0
0
( )
1 1
c. ∫ ( )
f m ( x)dx = ∫ m 2 x 2 + m 2 − m + 1 x + 1 dx =
5m 2 − 3m + 9
6
0 0
5m2 − 3m + 9 3  3 3
deci = ⇒ m ∈ 0,  . Dar, m ∈ \* ⇒ m ∈   .
6 2  5 5
Rezolvare
e x ( x + 1) − e x xe x
1.a. f ′ ( x ) = = .
( x + 1)2 ( x + 1)2
1
b. lim f ( x) = lim = 0 ⇒ y=0 ecuaţia asimptotei orizontale la +∞ .
x →−∞ x →∞ e x (1 − x)
xe x
c. Din f ′( x ) = , f ′( x ) = 0 ⇒ x = 0 ,punct de minim şi f ( x ) ≥ f ( 0 ) ⇒ 1 ≤ f ( x), ∀x > −1 ,
(1 + x )2
e2
1 e2
2.a. I 0 = ∫ x
dx = ln x = 1
e
e
e2
ln x ln 2 x e 2 3
b. I1 = ∫ x
dx =
2 e 2
= .
e
e2 e2 e2 e2
1 ln n x 2n ln n x e 2 2n +1 − 1 1
c. 1 ≤ ln x ≤ 2 ⇒ ∫ dx ≤ ∫ dx ≤ ∫ dx. Dar, I n = = ∫ xdx = 1 ⇒ relaţia cerută
n n
şi
e
x e
x e
x n +1 e n +1 e
Rezolvare
1 − ln x
1. a. f ′( x) = ⇒ f ′(0) = 0 .
x2
b. lim f ( x) = 0 ⇒ y=0 ecuaţia asimptotei orizontale la +∞ .

x →∞
ln x ln e
c. f ′( x) = 0 ⇒ x=e punct de maxim ⇒ f ( x) ≤ f (e), ∀x ∈ ( 0, ∞ ) ⇒ ≤ ⇒ e ln x ≤ x ln e
x e
⇒ ln x e ≤ ln e x , ∀x > 0
4  x3  4 128
2.a. ∫ f 2 ( x)dx =  16 x −  =
 3  0 3
0 
1
x 5
b. ∫ dx = − 16 − x 2
− 5
=0
−1 16 − x 2
4+ x+4− x
c. Avem 0 ≤ 16 − x 2 ≤ .Integrăm pe [ 0, m ] şi
2
m m
m
bţinem 0 ≤ ∫ f ( x )dx ≤ 4 x ⇒ 0 ≤ ∫ f ( x )dx ≤ 4m ≤ 8.
0
0 0
Rezolvare
1. Din f1 ( x) = f0′ ( x) ⇒ f1 ( x) = −e− x
( )
b. lim f 0 ( x) = lim e− x − 1 = −1 ⇒ y = −1 ecuaţia asimptotei orizontale către +∞ .
x →∞ x→∞
e− x + x − 1 −e − x + 1 e− x 1
c. f 2 ( x) = f1′ ( x) = e − x .Atunci lim = lim = lim =
x →∞ x2 x →∞ 2x x →∞ 2 2
1
f ( x) 1
2.a. ∫ dx = ∫ e x dx = e −1
0 x2 + 1 0
1 3
1 2 31 2 −1
b. g ( x) = x x + 1 ⇒ AriaΓ g = ∫ x x + 1dx =
2
x +1 =2
.
0
3 0 3
1
e 2 xπ 1 3π e − 1
2
( )
c. VolC C g = π ∫ e 2x
( 2
)
x + 1 dx =
4
(2x − 2x + 3 =
2
0
)4
.
0
Rezolvare
1.a. Din f continuă în x=0 ⇒ ls (0) = ld (0) = f (0) şi lim f ( x ) = lim e x − 1 = 0 ,
x →0 x →0
( )
x <0 x <0
( )
lim x 2 + x + a = a , f ( 0 ) = a obţinem a = 0 .
x →0
x >0
1 1
b. Din f ′( x) = e x , f ′(−1) = e−1 ⇒ y- + 1 = ( x + 1) ⇒ x − ye+2 − e=0
e e
f ( x) +1 ex 1
= lim = lim =0
( x2 − x )
c. lim
x →−∞ x +x2 x →−∞ x +x
2 x →∞ e x
3
1 1 x −1 3 1 3
2.a. I 0 = ∫ dx = ln = ln .
2 x −1
2 2 x +1 2 2 2
3
b. I1 = ∫
x 1 3 1 8
dx = ln x 2 − 1 = ln .( )
2 x −1
2 2 2 2 3
x n+1 3 3n+1 − 2n+1

3
x n ( x 2 − 1)
c. I n + 2 − I n == ∫ dx = = .
2 x2 − 1 n +1 2 n +1
Rezolvare
e x x 2 − 2 xe x e x ( x 2 − 2 x) e x ( x − 2)
1.a. f ′( x) = = = .
x4 x4 x3
e x ( x 2 − 2 x)
b. f ′( x) = deci f descrescătoare pe ( 0, 2] .
x4
2 3
e e
c. Din f descrescătoare pe ( 0, 2] ⇒ f ( 2) ≥ f ( 3) ⇒ ≥
2 3
2 2
4 x3 2 28
∫ ( x − f ( x) + ln x ) dx = ∫ ( 2 x ) dx =
2 2
2.a. =
1 1
3 1 3
1− x
b. Din F primitivă pentru f ⇒ F ′′( x) = f ′( x) obţinem F ′′( x) = ⇒ F ′′( x) ≤ 0, ∀x > 1
x
⇒ F concavă pe (1, +∞ ) .
e e
e
c. h( x) = ln x ⇒ Aria Γ h = ∫ h( x) dx = ∫ ln xdx = x ( ln x − 1) = 1
1 1
1
Rezolvare
1.a. f ′( x) = 2( x + 1) + 2( x − 1) = 4 x
f ( x) 2 x2 + 2
b. lim = lim =2
x →∞ x2 x →∞ x2
c. Fie g ( x ) = e 4 x − 4 x − 1 ,care admite x = 0 punct de minim ⇒ g ( x) ≥ g (0), ∀x ∈ \
⇒ g ( x ) ≥ g ( 0 ) , ∀x ∈ \ ⇒ 4 x ≤ e 4 x − 1, ∀x ∈ \
x
2.a. I1 ( x) = ∫ et dt = et |0x = e x − 1 ⇒ I1 ( x ) = e − 1 .
0
e− x + x − 1
x
ex −1 − x
b. I 2 ( x) = ∫ I1 (t )dt = e x − x − 1 . Deci, lim = lim = −1
0
x →−∞ x +1 x →∞ − x + 1
c.. Fie I 2 ( x ) = e x − x − 1 ,care admite x = 0 punct de minim ⇒ I 2 ( x) ≥ I 2 (0), ∀x ∈ \

Rezolvare
 ln x ′ (1 − 2ln x)
1. a. f1′( x) =  2  = .
 x  x3
∞ 1
ln x ∞
b. lim 2 = lim x = 0
x →∞ x x →∞ 2 x
c. Din f ′( x) = 0 ⇒ x = e punct de maxim şi f descrescătoare pe  e , ∞ .Din f ) ( e ) = 21e ⇒ relatia cerută.

e
1 
e
1 e
2.a. ∫ x f ( x) +
  dx = ∫ dx = ln x = 1.
 ( x + 1) 
2 x 1
1  1
2x + 1
b. F primitiva funcţiei f ⇒ F ′( x ) = f ( x ) şi F ′( x) = > 0, ∀ > 0 ⇒ F funcţie crescătoare pe ( 0, +∞ )
x 2
( x + 1)2
2
f 2 ( x) 2 22
c. ∫ f ( x) f ′( x)dx =
2 1
=−
81
1
Rezolvare
e x ( x + 1)
1.a. Din f ′( x) = .
( x + 2)2
1 1 3
b. f (0) = , f ′(0) = ⇒ f (0) + f ′(0) = .
2 4 4
c. f ′′( x) ≥ 0, ∀x ∈ [ 0,1] ⇒ f ′ crescătoare pe [ 0,1] ⇒ f ′(0) ≤ f ′( x) ≤ f ′(1), ∀x ∈ [ 0,1] şi f ′( x) ≥ 0, ∀x ∈ [ 0,1]
1 1 1
⇒ f crescătoare pe [ 0,1] ⇒ f (0) ≤ f ( x) ≤ f (1) ⇒ ≤ ≤ . Finalizare.
f (1) f ( x) f (0)
x x
x
2.a. F ( x) = ∫ f (t )dt = ∫ e−t dt = −e−t = −e − x + 1 = − f ( x ) + 1
0 0
0
b. h′′( x ) = ( F − f )′′ ( x ) = f ′( x ) − f ′′( x) şi f ′′( x ) = e − x , ( F − f )′′ ( x ) = −2e − x ⇒ h concavă pe \ .
x x
1 x 1 1 1
c. ∫ tf (t )dt = ∫ te−t dt = − e−t = − e− x + . Deci, L =
2 2
2
0 0
2 0 2 2 2
Rezolvare
x2 − 2 x − 3
1.a. f ′( x) = .
( x − 1) 2
x2 − 2 x − 3
b. f ′( x) = , obţinem x = −1 punct de maxim şi x = 3 punct de minim
( x − 1) 2
f ( x) x2 + x + 2 − x2 + x
c. m = lim = 1 Din n = lim ( f ( x) − x) = lim = 2 ⇒ y = x + 2 ecuaţia asimptotei .
x →∞ x x →∞ x →∞ x −1
1  3x 3− x  1 3 − 3−1 8
2.a. ∫ f ( x)dx =  −
 ln 3 ln 3  0
=
ln 3
=
3ln 3
0  
3−2 x 1 4π
1 1
b. vol (C g ) = π ∫ g 2 ( x) dx = π ∫ 3−2 x dx = π =
0 0
−2ln 3 0 9ln 3
c. F ′′( x) = 3x ln 3 − 3− x ln 3 = (3x − 3− x ) ln 3
F ′′( x) ≥ 0, ∀x ≥ 0 şi F ′′( x) ≤ 0, ∀x ≤ 0 . Deci, F concavă pe ( −∞,0] şi F convexă pe [ 0,∞ ) .

Rezolvare
x−e
1.a. f ′( x) = .
x
x−e f ( x) x − e ln x  x − e ln x 
b. Din f ′( x) = ⇒ lim = lim = lim x  =0.
x x → e ′
f ( x) x → e x − e x → e  x−e 
x
c. Din f ′( x ) = 0 ⇒ x = e şi din tabelul de variaţie, obţinem f descrescătoare pe ( 0,e ] şi f crescătoare pe

[e, ∞ ) .
e e
 1  1 e
2.a. ∫  f ( x) −  dx = ∫   dx = = ln x 2 = 1 − ln 2
2
x −1  2 
x
x
b. ∫ f (t )dt = ln x + ln ( x − 1) − ln 2
2
∫ f (t )dt ln x( x − 1) − ln 2
lim 2
= lim =0
x →∞ x x →∞ x
a
a (a − 1) a(a − 1)
c. aria Γ f = ∫ f ( x)dx = ln ⇒ ln = ln 3 ⇒ a=3 .
2
2 2
Rezolvare
1.a. f ′ ( x) = ( x 2 − 1)e x .
b. f ′ ( x ) = 0 ⇒ x = 1, x = −1 puncte de minim,maxim.
 f ′( x)  2
.c. lim x  − 1 = lim x = 2.
x →∞  f ( x )  x →∞ x − 1
x +1
2.a. F ′ ( x ) = ln x + − 1 = f ( x ) .Deci, F primitiva lui f . F ( 0 ) = 0 .
x
2
2
∫ f (e )dx = F (e x ) = e 2 + 1 .
x
b.
1
1
F ( x ) − F (1)
c. L = lim = F ′ (1) = f (1) .
x →1 x −1
Rezolvare
x4 − 1
1.a. f ′( x) = .
x
x4 − 1
b. Din f ′( x) = ⇒ f ′( x) = 0 ⇒ x = 1 şi f descrescătoare pe ( 0,1] şi crescătoare pe [1,∞ )
x
obţinem x = 1 punct de extrem.
x2 1
c. Din f ( x) ≥ f (1), ∀x > 0 ⇒ f ( x ) ≥ f (1) ⇒ − ln x ≥
4 4
2
2 2
2.a. I 0 = ∫ e x dx = e x = e − e.
1
1
2
2
b. I1 = ∫ xe x dx = e x ( x − 1) = e 2 .
1
1
2 2
( )
2
c. I n +1 = ∫ x n +1e x dx = x n +1e x − (n + 1) ∫ x n e x dx = 2n +1 e2 − e − (n + 1) I n ⇒ I n+1 + (n + 1) I n = e 2n+1 e − 1
1
1 1
Rezolvare
1.a. f ′( x) = e x − 1.
b. f ′( x) = e x − 1 ⇒ f ′( x) = 0 ⇒ e x − 1 = 0 ⇒ x = 0 punct de minim ⇒ f ( x) ≥ f (0) , ∀ x ∈ \ ⇒ f ( x) ≥ 1 ,

pentru orice x ∈ \ .
f ( x) e− x + x
c. m = lim = lim = −1 , n = lim ( f ( x) − mx ) = lim e − x = 0
x →−∞ x x →∞ − x x →−∞ x →∞
Deci y = − x este ecuaţia asimptotei oblice către −∞ la graficul funcţiei.
1
 x 4 3x2 1 3
2.a. ∫ f ( x )dx =  − + 2x  = .
 4 2 0 4
0  
b. f ′( x) = 3 x 2 + 2mx + n ⇒ 3 + 2m + n = 0 şi 3 − 2m + n = 0 ⇒ m = 0, n= − 3
1
Din ∫ f ( x)dx = 4 ⇒ p = 2 .
−1
x x
x4 x3 x2 1 1
c. ∫ f (t )dt =
4
+ m + n + px ⇒ lim 4
3 2 x →∞ x
∫ f (t )dt = 4
0 0
Soluţie
( ′ ′
) ( )
1.a) f ′ ( x ) = e x − x − 1 = e x − x′ − 1′ ⇒ f ′ ( x ) = e x − 1, pentru orice x ∈ .
 f pentru x ∈ ( −∞,0]
b) f ′ ( x ) = 0 ⇒ e x = 1 ⇒ x = 0 . Din tabelul de variaţie rezultă că  .
 f pentru x ∈ [ 0, + ∞ )
c) Din b) obţinem că O ( 0,0 ) este punct de minim al funcţiei f ⇒ f ( x ) ≥ 0, ∀x ∈ ⇒ e x ≥ x + 1, ∀x ∈ .
Înlocuindu-l pe x cu 0,1, 2,…, 2007 în relaţia anterioară şi sumând apoi inegalităţile obţinute vom avea că:
e 2008 − 1 2008 ⋅ 2009

e0 + e1 + … + e 2007 ≥ 1 + 2 + … + 2008 ⇒ ≥ ⇒ concluzia.
e −1 2
1 1 1 1
x2 1
∫ f ( x)e
−x −x
2. a) Avem dx = ∫ x e ⋅ ex
dx = ∫ x dx == = .
0 0 0
2 2
0
( )′ = x′ ⋅ e x + x ⋅ ( e x )′ = ( x + 1) e x , ∀x ∈
b) f ′ ( x ) = x e x .
1 1
∫ f ′′ ( x ) dx = ∫ ( f ′ ( x ) )′ dx = f ′ ( x ) == f ′ (1) − f ′ ( 0 ) = 2e − 1 (sau se calculează efectiv derivata a doua, iar

1
0
0 0
apoi se integrează prin părţi).
2
( ) dx = 2 x2e x
f x2 2 2
x2
u ( x )= x 2
1
2
u ( x) ⋅ e
u( x ) (
1 u( x ) 2 e e − 1
3
)
c) Avem ∫ x ∫ x
dx = ∫ xe dx =
u′( x )= 2 x 2 ∫1
′ dx = e
2 1
=
2
.
1 1 1
.
Soluţie
ln1 ln e 1 1 1
1. a) f (1) = = 0 ; f (e) = = . Deci f (1) + f ( e ) = 0 + = .
1 e e e e
1 − ln x  f 2 pentru x ∈ [ e, + ∞ )
b) f ′ ( x ) = . f ′ ( x ) = 0 ⇒ 1 − ln x = 0 ⇒ x = e ∈ ( 0, + ∞ ) . Din tabel ⇒  .
x2  f / pentru x ∈ ( 0, e]
1 1
c) Avem g ′ ( x ) = 2
, oricare ar fi x > 0 . lim g ( x ) = = +∞ .
x x →0 0+
x>0
Prin urmare dreapta de ecuaţie x = 0 este asimptotă verticală la dreapta la Gg .
2. a) Avem ∫ ( )
f ( x ) dx = ∫ x1004 + 2008 x dx = ∫ x1004 dx + ∫ 2008 x dx = =
x1005 2008 x
+
1005 ln 2008
+C.
b) Dacă F : \ → \ este o primitivă a funcţiei f , atunci F ′ ( x ) = f ( x ) , ∀x ∈ \ .
F este crescătoare pe \ ⇔ derivata ei, adică funcţia f , este pozitivă pe \ .
Cum f ( x ) = x1004 + 2008 x ≥ 0, ∀x ∈ \ (suma a două funcţii pozitive), rezultă concluzia: F crescătoare.
c) Înlocuind pe x cu x 2 , integrala de calculat devine succesiv:
1 1 1 1 u ( x )= x 2 1 1
∫ x⋅ f (x ) ( )
  x 2010
+ ∫ u ′ ( x ) ⋅ 2008 ( ) dx =
1004 x2 x2 1
dx = ∫ x  x 2 + 2008  dx = ∫ x dx + ∫ x ⋅ 2008 dx =
2 2009 u x
u ′( x )= 2 x 2010
0  
0 0 0
20
0
2 1
1 1 2008 x 1 1 2007
= + ⋅ = + ⋅ .
2010 2 ln 2008 2010 2 ln 2008
0
Soluţie

1 
f s (1) = lim f ( x ) = lim  ⋅ e x − 1 = 0 
x →1 x →1  e  
x< 1 x< 1 

1. a) Avem: f d (1) = lim f ( x ) = lim ( ln x ) = 0  ⇒ funcţia f este continuă în x0 = 1 .
x →1 x →1 
x> 1 x> 1

1 1 
f (1) = ⋅ e − 1 = 0 
e
(
b) Deoarece lim f ( x ) = lim e x −1 − 1 = e −∞−1 − 1 = −1∈ \
x →−∞ x →−∞
)
rezultă că dreapta de ecuaţie y = 0 este asimptotă orizontală spre −∞ la graficul funcţiei f .
1 1
c) Avem: f ′ ( x ) = , ∀ x > 1 şi f ′′ ( x ) = − 2 < 0, ∀x ∈ (1, + ∞ ) . Deci f este concavă pe (1, + ∞ ) .
x x
1
1 1  x3 
∫(x ) ( ) 7
2. a) 2
+ 1 f ( x ) dx = ∫ x + 2 x + 1 f ( x ) dx =  + x 2 + x 
2
=
 3  3
0 0   0
1 u ( x )= x 2 +1 1
1 1
u ( x)
2x  2x 
b) f ( x ) = 1 + 2 ⇒ ∫ f ( x ) dx = ∫  1 + 2  dx u′ x== 2 x ∫ 1 dx + ∫ u ′ x dx = x 0 + ln u ( x ) 0 = ln ( 2e )
1 1
x +1 0 0 x +1 ( ) 0 0
( )
( )
1 1
f x ′
f ′ ( x ) ⋅ e ( ) dx = ∫ e ( ) dx = e ( ) = e(e − 1)
1
∫
f x f x
c)
0
0 0
Soluţie
1 1
1. a) Avem f (1) = 1 − ln1 = 1 . f ′ ( x ) = 1 − , ∀x > 0 ⇒ f ′ (1) = 1 − = 0 .Prin urmare
x 1
f (1) − f ′ (1) = 1 − 0 = 1 .
1  f 2 pentru x ∈ ( 0,1]
b) f ′ ( x ) = 1 − = 0 ⇒ x = 1 .Tabelul de variaţie ne arată că  .
x  f / pentru x ∈ [1, + ∞ )
Aşadar A (1,1) este punct de minim al funcţiei f .
∞
f ( x)
= lim
x − ln x  ln x 
= lim 1 − = −
ln x ∞
= −
( ln x )′ = 1 − lim 1 = 1
c) lim  1 lim 1 lim
x →+∞ x x →+∞ x x →+∞  x  x →+∞ x L ' H x →+∞ x′ x →+∞ x
2. a) I + J = ∫
1
ex
1
xe x
1
 ex xe x 
1
( x + 1) e x = 1 x = x 1 = − .
dx + ∫ dx = ∫  +  dx = ∫ dx ∫ e dx e e 1
x +1 x +1  x +1 x +1 x +1
0  0
0 0 0 0
x +1>0 x e x x ( x + 1)
b) Din ipoteză e x ≥ x + 1 , ∀x ∈ \ ⇒ ≥ = x .Integrând acum această ultimă inegalitate pe
pt . x∈[ 0,1] x + 1 x +1
1 1
x2 1
intervalul [ 0,1] obţinem J ≥ ∫ x dx = = .
0
2 2
0
1
 1 ′
1 1 1 1
ex
( )
′ 1 ex e−2 ex
met.int.
c) Avem I = ∫ dx = ∫ e x ⋅ dx = − ∫ ex ⋅   dx = + ∫ ( x + 1)2 dx .
0
x +1 0
x +1 prin părţi x +1  x +1 2
0 0 0
Soluţie
f ( x ) − f ( 0) cf . def .
1. a) lim = f ′ ( 0 ) (sau cu L’H).
x →0 x derivatei
()′ = ( x2 )′ + ( e x )′ = 2 x + e x , ∀x ∈ \ .Deci limita cerută va fi egală cu 2 ⋅ 0 + e = 1 .

f ′ ( x ) = x2 + e x 0
b) Din punctul a) ⇒ f ′ ( x ) = 2 x + e . f ′′ ( x ) = ( f ′ ( x ) )′ = ( 2 x + e x ) = ( 2 x )′ + ( e x ) = 2 + e x , ∀x ∈ \ .
x ′ ′
Cum e x > 0 , pentru orice x ∈ \ , rezultă de aici că f ′′ ( x ) > 0, ∀ x ∈ \ .Deci funcţia f este convexă pe \ .
( )
c) Înlocuind f ′ şi f ′′ de la a) şi b) ⇒ 2 x + e x − 2 + e x + x 2 + e x = e x − 3 ⇔ x 2 + 2 x + 1 = 0 ⇔ x1,2 = −1 .
1 1 1 1 1
x2 x3 1 1 5
2. a) I1 = ∫ x (1 + x ) dx = ∫ x dx + ∫ x dx =
1 2
+ = + =
0 0 0
2 2 2 3 6
0 0
n +1
b) Conform ipotezei (1 + x ) ≤ (1 + x ) , ∀x ∈ [ 0,1] şi ∀n ∈ ` .Prin înmulţirea acestei inegalităţi cu x > 0
n
n +1
obţinem x (1 + x ) ≤ x (1 + x )
n
(cazul x = 0 verifică şi el inegalitatea). Integrând acum această ultimă
inegalitate pe [ 0,1] obţinem I n ≤ I n+1 , pentru oricare n ∈ ` , de unde reiese imediat că I 2008 ≥ I 2007 .
( ) dx =
1 1
n +1
c) Utilizând identitatea dată vom obţine: I n = ∫ x (1 + x ) dx = ∫ (1 + x ) − (1 + x )
n n
0 0
u ( x )=1+ x n+ 2 1 n +1 1
1 1
(1 + x ) (1 + x) n ⋅ 2n+1 + 1
∫ u′ ( x ) ⋅ u ( x ) dx − ∫ u′ ( x ) ⋅ u ( x )
n +1
= n
dx = − =
u ′( x )=1
0 0
n+2 n +1 ( n + 1)( n + 2 )
0 0
Soluţie
( ′ ′
) ( ) 1
1. a) f ′ ( x ) = x 2 ln x = x 2 ln x + x 2 ( ln x )′ = 2 x ln x + x 2 ⋅ = x ( 2ln x + 1) , ∀x > 0 .
x
∞ 2
f ′( x) cf. pct.a) x ( 2ln x + 1) 2ln x + 1 ∞ ( 2ln x + 1)′
b) lim = lim = lim = lim = lim x = 2 .
x →+∞ x ln x x →+∞ x ln x x →+∞ ln x L ' H x →+∞
( ln x )′ x →+∞ 1
x
1
1 −
c) f ′ ( x ) = 0 ⇒ Ox ( 2ln x + 1) = 0 ⇒ ln x = − ⇒ x = e 2 ∈ ( 0, + ∞ ) .Din tabelul de variaţie rezultă că
>0 2
 −1 1  1
A  e 2 , −  este punct de minim al funcţiei f . Deci f ( x ) ≥ − , oricare ar fi x > 0 .
 2e  2e
 
2. a) Evident că funcţia g este derivabilă pe ( 0, + ∞ ) şi g ′ ( x ) = ( x ln x )′ = x′ ln x + x ( ln x )′ =

= 1 + ln x = f ( x ) , ∀ x > 0 .
b) Avem
e e
e cf . a ) e g 2 ( x) g 2 (e) g 2 (1) e2 g 2 ( x) g 2 ( e ) g 2 (1) e 2
∫ f ( x ) ⋅ g ( x ) dx = ∫ g ′ ( x ) ⋅ g ( x ) dx = 2
=
2
−
2
=
2
.=
2
=
2
−
2
= .
2
1 1 1 1
.c) Aria cerută este aria subgraficului funcţiei g pe intervalul [1,e ] , adică
g ( x )≥ 0  x 2 ′
e e e e e 2
x2
( )
A Γ g = ∫ g ( x ) dx =
∀x∈[1,e ]
∫ x ln x dx = ∫   ln x dx = ln x − ∫
 2  2
x
2
( ln x )′dx =
1 1 1   1 1
e
e2 1 e2 + 1
= − ∫ x dx = .
2 21 4
Soluţie
 1 ′ 1 1
1. a) f ′ ( x ) =  x − x  = 1 + x ⇒ f ′ ( 0 ) = 1 + 0 = 2 .
 e  e e
1
f ( 0 ) = 0 − 0 = −1 . Deci f ( 0 ) + f ′ ( 0 ) = −1 + 2 = 1 .
e
1  1 ′ 1
b) Avem din punctul a) că f ′ ( x ) = 1 + , ∀x ∈ ⇒ f ′′ ( x ) =  1 + x  = − x , ∀x ∈ .
e x
 e  e
Din faptul că e x > 0, ∀x ∈ ⇒ f ′′ ( x ) < 0, ∀x ∈ , adică f este concavă pe .

c) Este cunoscut faptul că derivata unei funcţii într-un punct reprezintă panta tangentei la grafic în acel punct.
Prin urmare cerinţa problemei este echivalentă cu demonstrarea faptului că f ′ ( x ) ≥ 1, ∀x ∈ (deoarece
dreapta care face cu axa Ox un unghi de 45 are panta 1) .Cum e x > 0, ∀x ∈ ⇒ f ′ ( x ) ≥ 1, ∀x ∈ .
1
1 1
 x2  1
2. a) Avem f1 ( x ) = 1 − x, ∀x ∈ [ 0,1] . Deci ∫ f1 ( x ) dx = ∫ (1 − x ) dx =  x −  = .
 2  2
0 0  0
1
1 1  x3  π
( )
b) Volumul cerut va fi egal cu: V C f1 = π ∫ f12 ( x ) dx = π ∫ (1 − 2 x + x 2
) dx = π  x − x 2 +  = .

0 0  3  3
0
c) Avem f 2008 ( x ) = 1 − x + x 2 − … + x 2008 (egalitatea rezultă prin înlocuirea lui n cu 1, 2,…, 2007 în relaţia
din ipoteză şi apoi prin sumarea celor 2007 relaţii astfel obţinute); apoi, fie prin calcul direct, fie utilizând
formula pentru a 2009 + b 2009 se obţine ( x + 1) f 2008 ( x ) = x 2009 + 1, ∀x ∈ [ 0,1] .
1
1 1  x 2010 
∫ ( x + 1) f2008 ( x ) dx = ∫ ( x ) 2011
Aşadar 2009
+ 1 dx =  + x = .
 2010 
0 0   0 2010
Soluţie
 x − ex
1.a) f ′ ( x ) =   =
(
′ 1 − e
x
)( x + e x ) − (1 + e x )( x − e x ) = 2e x (1 − x ) .
 x + ex
( x + ex ) ( x + ex )
2 2
 
x
b) Avem lim x
= 0 (demonstraţie cu L’Hôspital, sau folosind x e x , pentru x → +∞ ). lim f ( x ) =
x →+∞ e x →+∞
 x  x
e x  x − 1 lim =0
x − ex e  x →+∞ e x
= lim = lim = − 1 ⇒ d : y = −1 este asimptotă orizontală la G f spre +∞ .
x →+∞ x + e x x →+∞ x  x 
e  x + 1
e 
2e x (1 − x )  1− e 
c) f ′ ( x ) = = 0 ⇒ x = 1∈ [ 0, + ∞ ) . Din tabelul de variaţie al funcţiei f deducem că A 1, 
(x + e ) x 2  1+ e 
1− e cf . b ) 1− e
este punct de maxim. Cum f (1) = şi f ( 0 ) = lim f ( x ) = − 1 , obţinem −1 ≤ f ( x ) ≤ , ∀x ≥ 0.
1+ e x →+∞ 1+ e
1 1
( x + 1) − 1 = 1  − 1  u( x )= x+1 1  u ′ ( x ) 
( )
x 1
2.a) I1 = ∫ dx = ∫ dx ∫  1  dx = ∫  u ( x) 
 1 −  dx = x − ln u ( x ) = 1 − ln 2 .
0
x +1 0
x +1 0
x +1 u ′( x )=1 0   0
x ( x + 1)
1
1
 x n+1 xn 
1 n 1
x n +1 1
b) I n +1 + I n = ∫  +  dx = ∫ dx = ∫ x n dx = = .
 x +1 x +1 x +1 n +1 n +1
0  0 0 0
1 1
x n+1 x n +1 1 n =2008
1 1 1
xn xn 1
c)Integrând ⇒ ∫ dx ≤ ∫ dx ≤ ∫ x n dx ⇒ ≤ In ≤ ⇒ ≤ In ≤ ⇒ q.e.d.
0
2 0
x +1 0
2 ( n + 1) n +1 2 ( n + 1) n +1
0 0
Soluţie
(
1. a) f ′ ( x ) = ( x 2 + 2 x + 3)e x )′ = ( x2 + 2 x + 3)′e x + ( x2 + 2 x + 3) ( e x )′ = ( x2 + 4 x + 5)e x , ∀ x ∈ \
0
f ( x ) − f ( 0) 0 cf. pct. a)
b) lim = f ′( 0) = 5e5 (s-a folosit L’Hôspital sau definiţia derivatei).
x →0 x
′
c) f ′ este crescătoare pe \ ⇔ ( f ′ ( x ) )′ = f ′′ ( x ) ≥ 0, ∀ x ∈ \ .Cum f ′′ ( x ) = ( x 2 + 4 x + 5)e x = ( )
= ( x 2 + 4 x + 5)′e x + ( x 2 + 4 x + 5) e x ( )′ = ( x2 + 6 x + 9)e x = ( x + 3)2 e x ≥ 0, ∀ x ∈ \ rezultă concluzia.
2. a) Relaţia de demonstrat este echivalentă cu a arăta că f ′ ( x ) = g ( x ) , ∀x > 0 . Într-adevăr avem
( ′
) ( )
′
f ′ ( x ) = x 2 + x ln x = x 2 + ( x ln x )′ = 2 x + x′ ⋅ ln x + x ⋅ ( ln x )′ = 2 x + ln x + 1 = g ( x ) , ∀x ∈ ( 0, + ∞ )
( e2 + e )
e 2
e e
f 2 ( x) f 2 (e) f 2 (1) −1
b) Avem ∫ f ( x ) ⋅ g ( x ) dx = ∫ f ( x ) ⋅ f ′ ( x ) dx = = − = .
1 1
2 2 2 2
1
 x 2 ′
e e e e e e
x3
c) A  Γ f  = ∫ f ( x) dx = ∫
x + x ln x dx = ∫ x dx + ∫ x ln x dx =
2 2
+ ∫   ln x dx =
3  2 
1 1 >0 1 1 1 1 
e 2
 x3 x 2 x2  4e3 + 3e − 1
=  + ln x −  =
 3 2 4  12
 1
.
Soluţie
1− x  ′ −
1
1+ x −
1
(1− x ) 1
( )
1. a) f ′ ( x ) =   ==
2 x 2 x =− , ∀x > 0 ..
1+ x  ( ) ( )
2 2
1+ x x 1+ x
−∞ 1
b) Avem lim f ( x ) = lim
1− x ∞ (1− x )
′ −
= lim = lim 2 x = −1 ⇒ că dreapta y = −1 este
x →+∞ x →+∞ 1 + x L'H x →+∞
(1 + x )′ x →+∞ 1
2 x
asimptotă orizontală la G f către +∞ .
 
 1− x
c)

x ⋅ f ′( x) ≤ f ( x) ⇔ x ⋅  −
1
2
≤ ( )(
⇔ −1 ≤ 1 + x 1 − x ⇔ x ≤ 2 , adev. ∀x ∈ (0, 2] . )


x 1+ x ( )  1+ x

( ′ ′
) ( ) ( )
′
2. a) F ′ ( x ) = e x + x3 + 2 x − 1 = e x + x3 + ( 2 x )′ − 1′ = e x + 3 x 2 + 2 = f ( x ) , ∀ x ∈ \ ⇒ F este o
primitivă a funcţiei f .
1
1 1
F 2 ( x) F 2 (1) F 2 ( 0) ( e + 2 )2
b) Avem ∫ f ( x ) ⋅ F ( x ) dx = ∫ F ′ ( x ) ⋅ F ( x ) dx = = − = . F ′( x) = f ( x)
0 0
2 2 2 2
0
c) Ţinând cont că F este primitivă a lui f obţinem x f ( x ) + F ( x ) = xF ′ ( x ) + F ( x ) = ( x ⋅ F ( x ) )′ .
1 1
∫ ( x f ( x ) + F ( x ) ) dx = ∫ ( xF ( x ) )′ dx = xF ( x ) 0 = F (1) .
1
Deci
0 0

Soluţie
1. a) Avem f ′ ( x ) = (( x 2
) )′ = ( x2 − 3x − 3)′ e x + ( x2 − 3x − 3)( e x )′ =
− 3x − 3 e x
= ( 2 x − 3) e x + ( x 2 − 3 x − 3) e x = ( x 2 − x − 6 ) e x , ∀ x ∈ \ .
∞ ∞
( ) x − 3x − 3
2 ∞ 2x − 3 ∞ 2
b) Avem lim f ( x ) = lim x 2 − 3 x − 3 e x = lim −x = lim −x = = − lim =0.
x →−∞ x →−∞ x →−∞ e L ' H x →−∞ −e L'H x →−∞ −e − x
Deci dreapta de ecuaţie y = 0 este asimptotă orizontală la G f către −∞ .
c) Cerinţa este echivalentă cu a arăta că panta tangentei la grafic în punctul x0 = −2 este 0, adică f ′ ( −2 ) = 0 .
( x2 − x − 6) e x .Prin urmare ( )
cf . a )
Avem într-adevăr f ′ ( x ) = f ′ ( −2 ) = ( −2 ) − ( −2 ) − 6 e −2 = 0 .
2
2. a) f este continuă pe ( −∞,0 ) şi pe ( 0, + ∞ ) (operaţii cu funcţii cont.). Studiem continuitatea în x0 = 0 :
( )
f s ( 0 ) = lim ( x + 2 ) = 2; f d ( 0 ) = lim e x + 1 = 2; f ( 0 ) = e0 + 1 = 2 ⇒ f este continuă şi în x0 = 0 . Prin
x/ 0 x2 0
urmare f este continuă pe \ , deci admite primitive.
0
1 0 1
 x2 
∫ f ( x ) dx = ∫ ( x + 2 ) dx + ∫ ( ) ( ) 0 = e + 23 .
1
b) e + 1 dx = 
x
+ 2x  + ex + x
 2 
−1 −1 0   −1
( )
1 1 1 1
( )
c) x ∈ [ 0,1] ⇒ x 2 ≥ 0 ⇒ f x 2 = e x + 1 . Deci ( )
2 2 2
∫ x ⋅ f x 2 dx = ∫ x ⋅ e x + 1 dx = ∫ x ⋅ e x dx + ∫ x dx =
0 0 0 0
u ( x )= x 2 1 1 1
1 u( x ) x2 1 u( x ) 1 e
= ( )
2 ∫0
u ′ x ⋅ e dx + = ⋅e + = .
u ′( x )= 2 x 2 2 0 2 2
0
Soluţie
1 − ln1 e − ln e e − 1 e − 1 2e
1. a) f (1) = = 1; f (e) = = . Deci f (1) + f ( e ) = 1 + = .
1 + ln1 e + ln e e + 1 e +1 1+ e
 1  1
 1 −  ( x + ln x ) − 1 +  ( x − ln x )
′
 x − ln x   x   x 2 ( ln x − 1)
b) f ′ ( x ) =   = = , ∀ x ≥1
 x + ln x  ( x + ln x )2 ( x + ln x )2
2 ( ln x − 1) ∞
f ′( x) cf .b ) ( x + ln x )2 ln x − 1 ln x − 1 ∞
c) g ( x ) = = = , ∀ x ∈ [1, + ∞ ) . Avem lim g ( x ) = lim =
( f ( x ) + 1)2  x − ln x 
 + 1
2
2x2 x →+∞ x →+∞ 2 x2 L'H
 x + ln x 
∞
∞ ( ln x − 1)′ 1
= lim = lim = 0 ⇒ y = 0 este asimptotă orizontală la Gg către +∞ .
L ' H x →+∞
( 2x )
2 ′ x →+∞ 4 x2
∫ f ′ ( x ) dx = f ( x ) 0 = f (1) − f ( 0 ) = ln 2 − ln1 = ln 2 .
1
2. a) Au loc succesiv egalităţile
0
u ( x )= x 2 +1 u′ ( x )
2x
∫ g ( x ) dx = ∫ x 2 + 1 dx = ∫ u ( x ) dx = ln u ( x ) + C = ln N
x + 1 + C = f ( x ) + C.
2
b)
u ′( x )= 2 x >0
g ( x)
2 2 2
1 1 1 1 1
c) ∫ dx = ∫ f ′ ( x ) ⋅ f −2
( x ) dx = − =− + = −
1 f 2 ( x) 1
f ( x) f ( 2 ) f (1) ln 2 ln 5
1
Soluţie
 x 2 − 1 ′
1. a) f ′ ( x ) =  2 =
′
( ′
)(
x2 − 1 x2 + 1 − x2 + 1 x2 − 1
=
4x
, ∀x∈ .
) ( )( )
 x + 1 
( ) ( )
2 2
  x2 + 1 x2 + 1
4x
b) Avem din punctul a) f ′ ( x ) = , ∀x∈ . f ′ ( x ) = 0 ⇒ x = 0 . Din tabelul de variaţie al funcţiei
( x + 1)
2 2
 f pentru x ∈ ( −∞,0]
obţinem  .
 f pentru x ∈ [ 0, + ∞ )
1
−1
 
1 x 2
− 1 2
c) Din ipoteză g ( x ) = f ( x ) + f   = 2 + x = 0, ∀x ∈ ∗
.
 x  x +1 1 +1
x2
( ) ( ) ( )
de 2008 ori
g ( x ) + g x 2 + g x3 + … + g x 2008 + x 2010 0 + 0 + … + 0 + x 2010
Deci lim = lim = lim x = 0.
x →0 x 2009 x →0 x 2009 x →0
2
e 2
e 2 e
x2 e4 − e2
2. a) I 0 = ∫ x ln 0 x dx = ∫ x dx =
2
=
2
.
e e e
b) x ∈ e, e ⇒ 1 ≤ ln x ≤ 2 ⇒ x ⋅ ln x ≤ x ⋅ ln n+1 x, ∀x ∈ e, e 2  şi ∀ n ∈

2 n
. Integrând obţinem I n ≤ I n+1 .
   
 x 2 ′ n
2
e2 e2 e e2 2 e2
c) I n = ∫
n
 2 
x2
x ⋅ ln x dx = ∫   ⋅ ln x dx = ⋅ ln x − ∫
2
n x
2
′
⋅ ln n x dx =
e 4 ⋅ 2n e 2 n
2
− −
2 2
( ) ∫ x ⋅ ln n−1 x dx =
e e  e e e
=
(
e 2 e 2 ⋅ 2n − 1 )−nI oricare ar fi n ∈ ∗
n −1 , .
2 2

Soluţie
1
1. a) f ′ ( x ) = ( ln x − x + 1)′ = ( ln x )′ − x′ + 1′ = − 1, ∀ x > 0 .
x
1  f / pentru x ∈ ( 0,1]
b) f ′ ( x ) = − 1 = 0 ⇒ x = 1∈ ( 0, +∞ ) .Din tabelul de variaţie al funcţiei obţinem  .
x  f 2 pentru x ∈ [1, + ∞ )
Aşadar A (1,0 ) este punct de maxim al funcţiei f .
( )
 1 

( (   1 
 x
)  x
1
)

c) f x 2008 + f  2008  = 0 ⇒ ln x 2008 − x 2008 + 1 +  ln  2008  − 2008 + 1 = 0 ⇒
x 
( )
1 2
⇒ 2008ln x − x 2008 − 2008ln x − 2008
+ 2 = 0 ⇒ x 2008 − 1 = 0 ⇒ x1,2 = ±1 şi cum x > 0 ⇒ x = 1∈ ( 0, +∞ ) .
x
2
2 2 I ramură  x2  1
2. a) ∫ f ( x ) dx = ∫ ( x − 1) dx =  − x  = .
1 1  2 1 2
a a
b) Cum x ∈ [ − a, a ] şi a ∈ ( 0,1) rezultă că x < 1 ⇒ f ( x ) = − x + 1 . Deci ∫ f ( x ) dx = 1 ⇒ ∫ ( − x + 1) dx = 1 ⇒
−a −a
a
 x2   a2   ( − a )2  1
⇒  − + x =1⇒  − + a −  − + ( − a )  = 1 ⇒ a = ∈ ( 0,1) .
   
 2  −a  2   2 

2
c) ∀ x ∈ [ 0,1] avem e x ≥ 1 . Prin urmare

1 1 1 1
( )=e
f e x x
−1⇒ ∫ x ⋅ f e ( ) dx = ∫ x ⋅ ( e − 1) dx = ∫ x ⋅ e
x x x
dx − ∫ x dx =
0 0 0 0
1 2 1 1
( )
′
( ) 0 − ∫ e x dx − 12 = e − e x 0 − 12 = 12 .
x 1 1
= ∫ x ⋅ e x dx − = x ⋅ ex
0
2 0
0
Soluţie
(
1. a) f ′ ( x ) = x 2 − x −2 )′ = ( x2 )′ − ( x−2 )′ = 2 x + x23 , ∀ x > 0 .
b) Ecuaţia tangentei la graficul unei funcţii în punctul M ( x0 , f ( x0 ) ) este d : y − f ( x0 ) = f ′ ( x0 )( x − x0 ) .
În cazul nostru x0 = 1 , f ( x0 ) = 0 şi din a) ⇒ f ′ (1) = 4 .
Deci ecuaţia tangentei la G f în punctul A (1,0 ) ∈ G f va fi d : y = 4 ( x − 1) ⇒ d : 4 x − y − 4 = 0 .
 1   
2 x + 3 
f ′( x)  x   1 
c) Avem lim = lim = 2 lim 1 + 4  = 2.
x →+∞ x x →+∞ x x →+∞
 N x 
 →0 
1
2. a) F ′ ( x ) = ( x − ln x )′ = ( x )′ − ( ln x )′ = 1 − = f ( x ) , ∀x > 0 ⇒ F este o primitivă a funcţiei f .
x
2
2 F primitivă ⇒ 2
F 2 ( x) F 2 ( 2) F 2 (1) ( 2 − ln 2 )2 − 1
b) ∫ F ( x ) ⋅ f ( x ) dx =
F ′( x )= f ( x )
∫ F ( x ) ⋅ F ′ ( x ) dx = 2
=
2
−
2
=
2
.
1 1 1
e e e e
x2
( )
c) Aria cerută va fi egală cu A Γ f = ∫ F ( x ) dx = ∫ − ln x
dx =
x
2
− ∫ x′ ⋅ ln x dx =
1 1 >0 1 1
e
e2 − 1 1 e2 − 1 e2 − 3
− x ln x 1 + ∫ x ⋅ dx =
e e
= −e+ x 1
= .
2 1
x 2 2
.
Soluţie
 2 x − 1 ′ ( 2 x − 1)′ ( x − 1) − ( x − 1)′ ( 2 x − 1) 1
1. a) f ′ ( x ) =   = ⇒ f ′( x) = − , ∀ x > 1.
 x −1  ( x − 1) 2
( x − 1)2
b) Din definiţia derivatei unei funcţii într-un punct (sau utilizând L’Hôspital) avem că
0
f ( x ) − f ( 2) 0 cf. pct. a) 1
lim = f ′( 2) = − = −1 .
x →2 x−2 ( 2 − 1)2
1 1
c) Din punctul a) avem f ′ ( x ) = − , ∀ x > 1 .Este clar că f ′ ( x ) = − < 0 ⇒ f 2 pe (1, + ∞ ) .
( x − 1) 2
( x − 1)2
4 4 4 4
1+ x 1 1
( )
4
∫ f ( x ) dx = ∫ dx = ∫ dx + ∫
4
2. a) Avem dx = ln x + 2 x = ln 4 + 2 4 − 1 = 2 + ln 4 .
x x x 1 1
1 1 1 1
1 1  1
( )
4 4 4
1 3
∫ g ( x ) dx = ∫ ′ ∫
4 4
b) x ⋅ ln x dx =  x ⋅ ln x − x ⋅ dx  = 4 ⋅ ln 4 − x 1 = ln 4 − .
1
41 4  1
1
x  4 4
c) Dacă presupunem prin absurd că g ( x ) ≥ f ( x ) , ∀ x ∈ (1, 4 ) , prin integrarea acestei inegalităţi pe intervalul
[1, 4] (funcţiile f şi g sunt definite inclusiv în capetele intervalului), obţinem:
4 4 cf . a ) si b )
3
∫ g ( x ) dx ≥ ∫ f ( x ) dx ⇒ ln 4 − ≥ ln 4 + 2 , afirmaţie evident falsă.
1 1
4
Prin urmare presupunerea făcută este falsă, deci ∃ x0 ∈ (1, 4 ) astfel încât g ( x ) < f ( x ) .
Soluţie
1. a) Avem succesiv f ′ ( x ) = x 2008 + 2008 x ( )′ = ( x2008 )′ + ( 2008x )′ = 2008 ⋅ x2007 + 2008x ln 2008, x∈\ .
b) Funcţia f este convexă pe \ ⇔ f ′′ ( x ) > 0, ∀ x ∈ \ . Cum
( 2008 ⋅ x2007 + 2008x ln 2008)′ = 2008 ⋅ 2007 ⋅ x2006 + 2008x ln 2 2008

cf . a )
f ′′ ( x ) = ( f ′ ( x ) )′ =
şi cum x 2006 ≥ 0; 2008 x > 0; ln 2 2008 > 0, ∀ x ∈ \ , rezultă de aici că f ′′ ( x ) > 0, ∀ x ∈ \ .
c) Din definiţia derivatei unei funcţii într-un punct (sau utilizând L’Hôspital) avem
0
f ′( x ) − f ′(0) 0 cf. pct. b)
lim = f ′′ ( 0 ) = ln 2 2008 .
x →0 x
e e
1
∫ g ( x ) dx = ∫
e
2. a) Avem dx = ln x = ln e − ln1 = 1 .
x 1
1 1
e e
x  x 
b) Integrând pe [1,e ] identitatea dată f ( x ) = g ( x ) − obţinem ∫ f ( x ) dx = ∫  g ( x ) − 2  dx =
x2 + 1 1 1  x +1
u ( x )= x +1
1 u′ ( x )
2
1  e2 + 1 
e e
1
g ( x ) dx − − ln u ( x ) = 1 − ln 
e
= ∫ 2 ∫1 u ( x )
e
dx = ln x .
u ′( x )= 2 x 1
1 2 1 2  2 
e e cf . b )
1 1
c) Integrând inegalitatea f ( x ) ≤ pe [1,e] obţinem ∫ f ( x ) dx ≤ ∫ dx ⇒
2 x2 1 1 2x 2
1  e2 + 1  1  e2 + 1  e − 1 e − 1 1  e2 + 1  e + 1  e2 + 1 
e
1
⇒ 1 − ln   ≤− ⇒ 1 − ln   ≤ ⇒1− ≤ ln   ⇒ ≤ ln 
 2 
.
2  2  2x 1 2  2  2e 2e 2  2  e  
.

Soluţie
∞ −∞
1. a) Deoarece lim f ( x ) = lim 2

x − x +1 2 ( x 2 − x + 1)
∞
′
2 x − 1 −∞
= lim
′ x→−∞ 2 x + 1 L=
= lim
x →−∞ x →−∞ x + x + 1 L ' H x →−∞
( x 2
+ x + 1) 'H
= lim
( 2 x − 1)′ = 1 ⇒ că dreapta d : y = 1 este asimptotă orizontală la G f spre −∞ .
x →−∞ 2 x + 1 ′
( )
b) Avem f ′ ( x ) =  2 =
2
( 2
)
 x 2 − x + 1 ′ ( 2 x − 1) x + x + 1 − ( 2 x + 1) x − x + 1
=
(
2 x2 − 1 )
, ∀x ∈ \ .
( )
 x + x + 1 
( ) ( )
2 2
  x + x +1
2
x + x +1
2
 1
c) f ′ ( x ) = 0 ⇒ x1,2 = ±1 . Din tabelul de variaţie rezultă că A ( −1,3) este punct de maxim, iar B  1,  este
 3
1 1
punct de minim al funcţiei f , adică are loc ≤ f ( x ) ≤ 3 . Pentru x → x 2 ∈ [ 0, +∞ ) obţinem ≤ f x 2 ≤ 1 ,
3 3
( )
căci f ( 0 ) = lim f ( x ) = 1 , iar apoi, prin adunarea ultimelor două duble inegalităţi, obţinem concluzia.
x →∞
e
e

e
1
e e
1  x2  e2 − 3
2. a) Avem ∫ f ( x ) dx = ∫  x −  dx = ∫ x dx − ∫ dx =  − ln x  = .
 x  x  2  2
1 1 1 1  1
b) O primitivă F a funcţiei f este convexă pe ( 0, + ∞ ) ⇔ F ′′ ( x ) = f ′ ( x ) ≥ 0, ∀ x > 0 . Avem însă
1 evident
F ′′ ( x ) = f ′ ( x ) = 1 + ≥ 0, ∀ x > 0 .
x2
e e e
1 1
c) h ( x ) = f   = − x = − g ( x ) ⇒ V ( Ch ) = π ∫ h 2 ( x ) dx = π ∫ ( − g ( x ) ) dx = π ∫ g 2 ( x ) dx = V C g .
x x
2
( )
1 1 1

Soluţie
1. a) Avem f ′ ( x ) = x 2 + e x ( )′ = ( x2 )′ + ( e x )′ = 2 x + e x , ∀ x ∈ \ ⇒ f ′ ( 0) = 2 ⋅ 0 + e0 = 1 .
f ′′ ( x ) = ( f ′ ( x ) )′ = ( 2 x + e x ) = 2 + e x ≥ 0, ∀ x ∈ \ , adică f este convexă pe \ .
′
b) Din punctul a) avem
( 2x + ex )
 
∞ ′
f ′( x) cf. pct. a) 2x + e x ∞
2 + ex  2 
c) lim = lim = lim = lim = lim  + 1  =1.
x →+∞ ex x →+∞ ex L ' H x →+∞
(e )
x ′ x →+∞ e x x →+∞ e x
N 
 →0 
1
1 1 1
x2 
1
∫ f ( x ) dx = ∫ ( ) 3
2. a) Avem e − x dx = ∫ e dx − ∫ x dx =  e x −  = e − .
x x
 2  2
0 0 0 0  0
1
1 1 1
 x3  1
( ) ( ) ′
( ) ( ) 0 − 13 = 1 − 13 = 23 .
1 1 1
b) ∫ x ⋅ f ( x ) dx = ∫ x e − x x 2
dx = ∫ x ⋅ e x
dx −   = x ⋅ e x − ∫ e x dx − = e − e x
 3  3
0 0 0  0 0
0
u ( x )=ln x
e2
f ( ln x ) e2 e2
c) Au loc egalităţile: ∫ x
dx = ∫ ( ln x )′ ⋅ f ( ln x ) dx = 1 ∫ f ( u ( x ) ) ⋅ u′ ( x ) dx =
e e u ′( x )= e
x
( )
F prim. e2
= F (u ( x )) = F ln e 2 − F ( ln e ) = F ( 2 ) − F (1) .
e
a fct . f
Soluţie
1. a) Avem f ′ ( x ) = (( x − 1) e x )′ = ( x − 1)′ e x + ( x − 1) ( e x )′ = e x + ( x − 1) e x = x e x = g ( x ) , ∀ x ∈ \ .
−∞
( −∞ )⋅0 x′
( ) = x ∞  1 
b) lim g ( x ) = lim x e x lim = lim = lim  − − x  = 0 ; deci dreapta d : y = 0 este
x →−∞ x →−∞ x →−∞ 1 L ' H x →−∞  1 ′ x →−∞  e 
ex  x
e 
asimptotă orizontală spre −∞ la Gg .
c) Din punctul a) avem relaţia f ′ ( x ) = g ( x ) , ∀ x ∈ \ . Prin derivare obţinem: f ′′ ( x ) = g ′ ( x ) , ∀ x ∈ \ .Câtă

vreme funcţia g este crescătoare pe acele intervale unde prima ei derivată este pozitivă, iar funcţia f este
convexă pe acele intervale unde a doua ei derivată este pozitivă, egalitatea anterioară justifică concluzia.
1
⋅ x − ln x
 ln x ′ ( ln x )′ ⋅ x − x′ ⋅ ( ln x ) x 1 − ln x
2. a) f ( x ) = 
′  = = = = g ( x ) ⇒ f este primitivă a lui g .
 x  x 2
x 2
x2
f ′( x )= g ( x )
e
e 1
f 2 ( x) f 2 (e) f 2 (1) 1
b) ∫ f ( x ) ⋅ g ( x ) dx = ∫ f ( x ) ⋅ f ′ ( x ) dx = = − = .
1 0
2 2 2 2e 2
1
a a a
ln x ln 2 x
c) Avem succesiv ∫ dx = 2 ⇒ ∫ ln x ⋅ ( ln x )′ dx = 2 ⇒ = 2 ⇒ ln 2 a = 4 ⇒
1
x 1
2
1
/ ln a = 2 ⇒ a1 = e 2 ∈ [1, +∞ )
⇒ ln a = ±2 ⇒ . Deci a = e 2 .
2 ln a = −2 ⇒ a2 = e −2 ∉ [1, +∞ )
Ministerul Educa iei, Cercetării i Tineretului

Centrul Na ional pentru Curriculum i Evaluare în Învă ământul Preuniversitar
Soluţie
 x 2 + 3 ′
1. a) f ′ ( x ) =  =
′
( ) (
x 2 + 3 ( x − 1) − ( x − 1)′ x 2 + 3 2 x ( x − 1) − x 2 + 3
= =
)
x2 − 2 x − 3
, ∀x ≠1.
( )
 x − 1 
  ( x − 1) 2
( x − 1) 2
( x − 1) 2
b) f ′ ( x ) = 0 ⇒ x 2 − 2 x − 3 = 0 ⇒ x ∈ {−1,3} .Din tabel ⇒ A ( −1, − 2 ) maxim şi B ( 3,6 ) minim pt. funcţia f .
c) Folosind din nou tabelul obţinem: f ( a ) ≤ −2, ∀ a ∈ ( −∞,1) şi de asemenea f ( b ) ≥ 6, ∀ b ∈ (1, + ∞ ) .
Scăzând acum cele două inegalităţi obţinem: f ( a ) − f ( b ) ≤ −8 , pentru orice a < 1 şi b > 1 .
( )
2
2. a) ∫f
2
( x) dx = ∫ 2 x − 1 dx = ∫ ( 2 x − 1) dx = ∫ 2 x dx + ∫ 1 dx = x 2 − x + C .
5 5
1
+1
u ( x )= 2 x −1
5
1
5 1
u2 ( x) 1 26
b) ∫ 2 x − 1 dx = 2 ∫ u′ ( x ) ⋅u2 ( x ) dx = 1
= u ( x) u ( x) =
3 3
.
1 ( )
u′ x =2 1 +1
2 1 1
5
5 5
F 2009 ( x ) F 2009 ( 5 ) F 2009 (1) 36027 − 1
c) ∫ f ( x) ⋅ F 2008
( x ) dx = ∫ F ′ ( x ) ⋅ F 2008
( x ) dx = = − = .
1 1
2009 2009 2009 2009 ⋅ 32009
1
Probă scrisă la MATEMATICĂ Proba D – MT2


Soluţie
x−2
1. a) f ′ ( x ) = ( x − 2ln x )′ = x′ − ( 2ln x )′ ⇒ f ′ ( x ) = , ∀x ≥1 .
x
x−2
cf . a )
b) f ′ ( x ) == 0 ⇒ x − 2 = 0 ⇒ x = 2 ∈ [1, + ∞ ) .Din tabelul de variaţie rezultă că A ( 2;2 − 2ln 2 ) este
x
punct de minim şi deci f este descrescătoare pe intervalul [1, 2] şi crescătoare pe intervalul [ 2, + ∞ ) .
c) Ţinând cont că pentru orice x ∈ 1, 2  ⊂ [1, 2] avem valabile inegalităţile 1 ≤ x ≤ x 2 ≤ 2 şi că funcţia f
( )
este descrescătoare pe intervalul [1, 2] ⇒ f ( x ) ≥ f x 2 , câtă vreme avem x ∈ 1, 2  ⊂ [1, 2] şi x 2 ∈ [1, 2] .
( )
Deci f ( x ) ≥ f x 2 ⇒ x − 2ln x ≥ x 2 − 2ln x 2 ⇒ 2ln x ≥ x 2 − x .
3 3
1 1 x −1 1 2 1 1 3
2. a) I 0 = ∫ 2 2 dx = ln =  ln − ln  = ln
2 x −1
2 ⋅1 x + 1 2 2 4 3 2 2
u ( x )= x 2 −1
1 u′ ( x )
3 3 3 3
x1 2x 1 1 8
b) I1 = ∫ 2 dx = ∫ 2 dx = ∫ dx = ln u ( x ) = ln
2 x − 1 2 2 x − 1 u ′( x )= 2 x 2 2 u ( x) 2 2 2 3
c) I n + 2 − I n = ∫ 2
3
x n+2
dx − ∫ 2
3  x n+ 2
xn
dx = ∫  2
xn 
− 2
3 3 xn x2 − 1
 dx = ∫ dx =
( )

2 x −1 2 x −1 2  x −1 x −1 2 x2 − 1
3
x n+1 3n+1 − 2n+1
3
= ∫ x dx =
n
= .
2
n +1 n +1
2
Soluţie
1 1 x +1− x 1
1. a) f ( x ) = − ⇔ f ( x) = ⇔ f ( x) = , adevărat, pentru orice x > 0 .
x x +1 x ( x + 1) x ( x + 1)

b) f ′ ( x ) = 
1 ′
= −
( x ( x + 1) )′ = − 2 x + 1 = x 2 − ( x + 1)2 = 1 − 1 , ∀ x > 0 .
 
 x ( x + 1)  ( x ( x + 1) )2 x 2 ( x + 1)2 x 2 ( x + 1)2 ( x + 1)2 x 2
  ∞ ∞
  2 ∞ ∞
1 1 1 x 2x 2
c) lim x f ( x ) f   = lim  x ⋅ ⋅  = lim = lim = lim =1.
x →+∞  x  x→+∞  x ( x + 1) 1  1 + 1  x→+∞ ( x + 1) L ' H x→+∞ 2 ( x + 1) L ' H x →+∞ 2
2
  
 x  x  
3  3 3 3
 1 + 1  dx = x2 + 1 1 1 3 −1
2. a) I 0 + I 2 = ∫ ∫ dx = ∫ dx = − =
1  (
 x 2 + 1 x 2 x 2 + 1
) 
 1 (
x2 x2 + 1 ) 1 x2 x1 3
x  u ( x )= x +1 u′ ( x )
3 3 2 3 3
1 1 1 1
b) I1 = ∫ dx = ∫ x −  = ∫ dx − ∫ u ( x ) dx =
( )
dx
x x2 + 1  x2 + 1  u ′( x )= 2 x x 2
1 1 1 1
1 1 1 3
− ln u ( x ) = ln 3 − ( ln 4 − ln 2 ) = ln .
3 3
= ln x
1 2 1 2 2 2
  3  
x − n +1
3 3
 1 1  dx = 1 1  1 
c) I n + I n − 2 = ∫ + ∫ dx = = 1− , ∀ n ∈ `, n ≥ 2.
1 
n
(
 x x + 1 x
2 n −
)2
x2 + 1 ( ) 
 1 xn −n + 1
1
n − 1 
 ( )
3
n −1 



Soluţie
x−2
1. a) f ′ ( x ) = ( ( x − 2 ) ln x )′ = ( x − 2 )′ ln x + ( x − 2 )( ln x )′ = ln x + ,∀x > 0.
x
0
f ( x ) − f (1) 0
b) Conform definiţiei derivatei (sau cu regula lui L’Hôspital) avem lim = f ′ (1) = −1 .
x →1 x −1
c) Funcţia f ′ este crescătoare pe ( 0, + ∞ ) ⇔ ( f ′ ( x ) )′ ≥ 0, ∀ x > 0 , adică atunci când f ′′ ( x ) ≥ 0, ∀ x > 0 .
 x − 2 ′ ′
′ +  x − 2  = 1 + 2 = x + 2 > 0, ∀ x > 0 ⇒ f / pe ( 0,+∞ ) .
Cum f ′′ ( x ) =  ln x +  = ( ln x )  
 x   x  x x2 x2
x +2
2. a) Deoarece f ′ ( x ) = ( ′
) ( x )′ + ( ln x )′ = 2 1 x + 1x =
x + ln x =
2x
= g ( x ) , ∀x > 0 ,
rezultă că funcţia f este o primitivă a funcţiei g .
4
4 4
f 2 ( x) f 2 ( 4) f 2 (1) ( 2 + ln 4 )2 − 1
b) ∫ f ( x ) ⋅ g ( x ) dx = ∫ f ( x ) ⋅ f ′ ( x ) dx = 2
=
2
−
2
=
2
.
1 1 1
4
4 4
g 2 ( x) g 2 ( 4) g 2 (1)
c) Avem succesiv: ∫ g ( x ) ⋅ f ′′ ( x ) dx = ∫ g ( x ) ⋅ g ′ ( x ) dx = 2
=
2
−
2
= −1 .
1 1 1
Soluţie
f s ( 0 ) = lim f ( x ) = lim e x = 1 
x →0 x →0  ( )
x< 0 x< 0 

1. a) Avem:
x →0 x →0
( )
f d ( 0 ) = lim f ( x ) = lim 1 + x = 1 ⇒ funcţia f este continuă în x0 = 0 .
x> 0 x> 0


f ( 0) = 1 + 0 = 1 

x →−∞ x →−∞
( )
b) lim f ( x ) = lim e x = e −∞ = 0 . Deci dreapta d : y = 0 este asimptotă orizontală la G f către −∞ .
pt. x > 0
c) Funcţia f este concavă pe ( 0, + ∞ ) atunci când f ′′ ( x ) < 0, ∀ x > 0 . Cum f ′ ( x ) = (1 + x )′ = 2 1 x
pt. x > 0
 1 ′ 1
f ′′ ( x ) =   =− < 0 , pentru orice x > 0 , rezultă în final că f este concavă pe ( 0, + ∞ ) .
2 x 4x x
( x) 1 1
2
( x) ( x ) dx = ∫ e x dx = e x 0 = e − 1 .
1
2. a) Deoarece f =e = e ,∀x ≥ 0⇒ ∫ f
x
0 0
1 1 u ( x )= x 2 1 1
e −1
u ′ ( x ) ⋅ e ( ) dx = e ( ) =
1 1 ux
∫ f ( x ) ⋅ g ( x ) dx = ∫ x ⋅ e
x2
= ∫
u x
b) dx .
0 0 u ′( x )= 2 x 20 2 0 2
c) Avem succesiv:
1 1 u ( x )= x 2 n 1 1
∫ ( )g
e −1
u ′ ( x ) ⋅ e ( ) dx =
x2n 1 1 u( x )
f x n 2 n −1
( x ) dx = ∫ x 2 n −1
⋅e dx = ∫
u x
e = , ∀ n ∈ `∗ .
2n 0 2n 2 n
0 0 u ′( x )= 2 n x 2 n −1 0
Soluţie
1. a) ls (1) = 5 , ld (1) = 0 ⇒ f nu este continuă în x0 = 1 .
1
ln x 1
b) lim = lim x = = 0 .
x →∞ x x →∞ 1 ∞
c) f e x ( )
n n
= ln e x = x n ⇒ lim
x →∞
x + x 2 + " + x 2008
x 2008
= 1.
2. a) F funcţie derivabilă pe \ şi F ′ ( x ) = e x + x 2 + 2 x ⇒ c.c.t.d.

1
1 3e + 1
b) ∫ f ( x ) dx = F ( x ) 0 = 3
.
0
( ) 10 = ln e 2+ 1 .
1
ex ex
c) h ( x ) =
e +1
x ( )
; h ( x ) > 0 oricare ar fi x > 0 ; Aria Γ f = ∫
e +1
x
dx = ln e x + 1
0

Soluţie
1. a) ls ( 4 ) = 4a − 6 , ld ( 4 ) = 2 şi f ( 4 ) = 2 ⇒ 4a − 6 = 2 ⇔ a = 2 .
1 1
b) Pentru x > 4 : f ′( x) = ⇒ f ′(9) = .
2 x 6
c) f ( 9 ) = 3 ⇒ A ∈ G f ⇒ ecuaţia tangentei este: y − f ( 9 ) = f ′ ( 9 )( x − 9 )
1
⇔ y −3= ( x − 9) .
6
x
2. a) f1 ( x ) = ∫ dt = x .
0
b) f 0 ( x ) + f1 ( 2 x ) ≤ e 2 x ⇔ 1 + 2 x ≤ e 2 x ⇔ 1 + 2 x − e 2 x ≤ 0 .Ataşăm funcţia
h ( x ) = 1 + 2 x − e 2 x .Din tabelul de variaţie ⇒ h este descrescătoare pe [0,∞ )
şi h ( 0 ) = 0 ⇒ c.c.t.d.
x x 1
x2 x4 π
c) g ( x ) = f 2 ( x ) = ∫ f1 ( t ) dt = ∫ t dt = ⇒V = π ∫ dx =
0 0
2 0
4 20
Soluţie:
3x − 2 x − 1
2
6x − 2 4
1.a) lim 2 = lim = =2.
x →1 3 x − 4 x + 1 x →1 6 x − 4 2
b) f ′ ( x ) = 4 x3 − 12 x + 18 ; f ′′ ( x ) = 12 x 2 − 12 ; f ′′ ( x ) = 0 ⇒ x1 = 1 , x2 = −1
Tabelul de semne pentru f ′′ ⇒ funcţia f este concavă pe intervalul ( −1,1) şi
convexă pe intervalele ( −∞ , − 1) şi (1, ∞ ) .
( )
c) g ( x ) = x 2 − 1 ln x ; g continuă pe ( 0, ∞ ) ; g ( x ) = 0 ⇒ x1 = 1 ∈ ( 0, ∞ ) şi
 1  1− e
( )
2
x2 = −1∉ ( 0, ∞ ) ; g   = 2 ⋅ ( −1) > 0 , g ( e ) = e 2 − 1 ⋅ ln e > 0 .Tabelul de semne
e e
pentru g ⇒ g pozitivă pe tot domeniul de definiţie, cu excepţia g (1) = 0
2.a) ls ( 0 ) = ld ( 0 ) = 1 = f ( 0 ) ⇒ f cont. în x = 0 ⇒ f continuă pe \ ⇒ f admite primitive

pe \ .
1
 2 1 2
b) ∫ f ( x ) dx =  ln ( x + 1) − 3 x x  = ln 2 − . c) g ( x ) îşi schimbă semnul
0  0 3
pentru x ∈ [ 0,1] . Propun:
2
 1  x4 + x2 − x  −x 
c) g ( x ) =  2 − x  ⋅(−x) = ≥ 0 pentru x ≥ 1 ⇒ aria = ∫  2 + x 2  dx =
 x +1  x +1
2
1  x +1 
( )
1 2 x3 2 7 1 5
= − ln x 2 + 1 + = − ln .
2 1 3 1 3 2 2
Soluţie
1.a) f ′ ( x ) = ln x + 1
1 1
b) f ′′ ( x ) =
; f ′′ ( x ) = 0 ⇔ = 0 ⇒ nu există soluţii reale.
x x
Tabelul de semne pentru funcţia f ′′ ⇒ f ( x ) convexă pe intervalul ( 0, ∞ ) .
1
ln x
c) lim x ln x = 0 ⋅ ( −∞ ) = lim = lim x = 0 .
x →0 x →0 1 x →0 1
x >0 x >0
− 2
x >0 x
x
2.a) F primitivă ⇒ F ′ ( x ) = f m ( x ) = m 2 x 2 + mx + 1 ;
m2 x 2 + mx + 1= 0 ⇒ ∆ = −3m2 < 0 ⇒ f m ( x ) > 0 oricare ar fi x ∈ \
⇔ F ′ ( x ) > 0 ⇒ F crescătoare.
1
1 1
b) Pentru m = 1 ⇒ ∫ xe x dx = xe x
0
− ex
0
=1.
0
1
m2 m
c) Din punctul a) ⇒ Aria Γ f ( )=∫ f ( x ) dx =
3
+ +1 ;
2
0
1
2 −
m m 3
aria este minimă dacă + + 1 are valoare minimă ⇒ m = 2 = − .
3 2 2 4
3
Soluţie
x →1
( x
)
1.a) ls (1) = lim 3 + 1 = 4 ; ld (1) = lim ( ax + 2 ) = a + 2 ; ls = ld ⇔ a + 2 = 4 ⇒ a = 2 .
x →1
x <1 x >1
b) lim f ( x ) = 3−∞ + 1 = 1 ⇒ y = 1 asimptotă orizontală.

x →−∞
x →−∞
(
c) lim 3x ⋅ x = − lim) x →∞ 3 x
x
= − lim
x→∞ 3 x ln 3
1
= 0.
−1 1
2.a) F ′ ( x ) = f ( x ) ⇒ f ( x ) = + .
( x + 1) 2
( x + 2 )2
−1 1 −2 x − 3
b) F ′ ( x ) = + = . Tabelul de semne pentru F ′
( x + 1) 2
( x + 2) 2
( x + 1)2 ( x + 2 )2
⇒ F descrescătoare.
1 1 1 1
c) F ( 0 ) = , F (1) = şi F descrescătoare ⇒ ≤ F ( x ) ≤ , oricare ar fi x ∈ [0,1]
2 6 6 2
1 1 1
1 1
⇒∫ dx ≤ ∫ F ( x ) dx ≤ ∫ dx ⇒ c.c.t.d.
0
6 0 0
2
Soluţie
1.a) f ′ ( x ) = e − 1 .x
ex −1
b) f ′′ ( x ) = e x ⇒ lim =1.
x →∞ ex
c) e1 ≥ 1 + 1, e2 ≥ 2 + 1, …, e n ≥ n + 1 ⇒ e + e2 + … + e n ≥ 1 + 2 + … + n + n ;
(
e en − 1 ) ≥ n ( n + 1) + n ⇔ e − 1 n ( n + 3)
n +1
≥ c.c.t.d.
e −1 2 e −1 2
2 2
∫ ( x + 1) f ( x ) dx = ∫ x dx = 4.
3
2.a)
0 0
1 1 1
1 2 x 3 + 3x 2 5
b) ∫ g ( x ) dx = ∫ f ′′ ( x ) dx = f ′ ( x ) ; f ′ ( x ) = ⇒ ∫ g ( x ) dx = .
0 0
0 ( x + 1) 2
0
4
1
c) ∫ g ( x ) dx = ∫ f " ( x ) dx = f ' ( x ) + c = 2 x − 1 +
( x + 1)2
+ c. O primitivă este de forma:
1 G ( x)
G : [0 , ∞ ) → , G ( x) = 2x −1 + + c ; lim G ( x ) = ∞ ; lim =2;
( x + 1)2 x →+∞ x →+∞ x
lim ( G ( x ) − 2 x ) = −1 + c ⇒ − 1 + c = 0 ⇒ c = 1 ⇒ G ( x ) = 2 x +
1
.
x →+∞ ( x + 1)2
Soluţie
1.a) f ′ ( x ) = e − e .
x
b) f ′′ ( x ) = e x ; f ′′ ( x ) > 0 oricare ar fi x ∈ \ ⇒ f convexă pe \ .

c) ecuaţia tangentei: y − f ( 0 ) = f ′ ( 0 )( x − 0 ) ; f ′ ( 0 ) = 1 − e ; y = (1 − e ) x ;
 y = (1 − e ) x
 ⇒ y = 1 − e ⇒ A (1,1 − e ) .
x =1
2.a) ls ( 0 ) = ld ( 0 ) = f ( 0 ) = 0 ⇒ f continuă în x = 0 ⇒ f continuă pe \
⇒ f admite primitive pe \ .
x4 0  x2 2  1 11
1 0 1
b) ∫ f ( x ) dx = ∫ ( )
x 3 dx + ∫ x + x dx = + + x x = .

4 −1  2 3  0 12
−1 −1 0 
b c
c) ∫ f ( x ) dx = ∫ f ( x ) dx ⇔ F ( b ) − F ( a ) = F ( c ) − F ( b )
a b
F (c) + F (a)
⇔ 2F (b ) = F ( c ) + F ( a ) ⇔ F (b ) = c.c.t.d.
2
Soluţie
1
1.a) f ′ ( x ) = 1 − .
x
x −1
b) f ′ ( x ) = 0 ⇔ = 0 ⇔ x = 1 .Din tabelul de variaţie al funcţiei
x
⇒ pe intervalul ( 0, 1) f este descrescătoare , iar pe intervalul (1, ∞ ) f este crescătoare.
c) Din punctul b) ⇒ f ( x ) ≥ f (1) = 1 oricare ar fi x ∈ ( 0, ∞ )
⇔ x − ln x ≥ 1 oricare ar fi x ∈ ( 0, ∞ ) ⇔ x ≥ ln x + 1 oricare ar fi x ∈ ( 0, ∞ ) ;
pentru x ∈ ( 0, ∞ ) ⇒ x ∈ ( 0, ∞ ) ⇒ x ≥ ln x + 1 oricare ar fi x ∈ ( 0, ∞ ) c.c.t.d.
(t )
x
∫ + t + 1 dt
2
x
( )
3 2
x x 1
∫ t + t + 1 dt = + + x ⇒ lim 0 =
2
2.a) .
0
3 2 x →+∞ x +1
3 3
1 −1
b) ∫ 2
dx = + c ; F (1) = 0 ⇔ −1 + c = 0 ⇔ c = 1 .
x x
1
a2
c) V = π ∫ a 2 x 4 dx = π = 5π ⇒ a = 5 .
0
5
Soluţie
−2
1.a) f ′ ( x ) = .
( x − 1)2
f ( x ) − f ( −1) −2 1
b) lim = f ′ ( −1) ; f ′ ( −1) =
=− .
x →−1 x +1 4 2
c) lim f ( x ) = 1 ⇒ y = 1 asimptotă orizontală spre +∞ .
x →+∞
1 1
−x 1
2.a) ∫ e ⋅ x ⋅ e x dx = ∫ x dx = .
0 0
2
( )
1 1
b) I1 = ∫ xe x dx = xe x − e x =1.
0
0
1 1 1
c) I n = ∫ x n e x dx = x n e x − n ∫ x n−1e x dx = e − n I n −1 ⇒ I n + nI n −1 = e .
0
0 0

Soluţie
1.a) lim f ( x ) = 0 ; lim f ( x ) = 1 ⇒ f nu este continuă în x = 1 .

x →1 x →1
x< 1 x >1
b) f ′ ( x ) = 6 x 2 − 30 x + 24 .
x2 − a2 2x
c) lim = lim = 2a ⋅ 2 a = 4a a ; 4a a = 32 ⇔ a a = 8 ⇔ a3 = 64 ⇔ a = 4 .
x →a x− a x →a 1
2 x
2 2
1
2.a) ∫ f 0 ( x ) dx = ∫ dx = ln 2 .
1 1
x
2
( )
b) f n ( x ) > 0 oricare ar fi x ∈ [1, 2] ⇒ Aria Γ f n = ∫ f n ( x ) dx = ln x + ln ( x + 1) + … + ln ( x + n ) 
2
1
1
= ln 2 + ln 3 + ln 4 + … + ln ( n + 2 ) − ln1 − ln 2 − … − ln (1 + n ) = ln ( n + 2 ) .
1 1 5 −5 x 2 + 7 x + 6
c) F ′ ( x ) = f1 ( x ) = + ; G′ ( x ) = F ′ ( x ) − = ;
x x +1 6 6 x ( x + 1)
Din tabelul de semne ⇒ G ′ ( x ) ≥ 0 oricare ar fi x ∈ [1,2] ⇒ G crescătoare.


Soluţie
1.a) f ′ ( x ) = 2 x ln 2 − ln 2 .
f ( x ) − f ( 3)
b) lim = f ′ ( 3) = 7ln 2 .
x →3 x−3
c) f ′ ( x ) = 0 ⇒ x = 0 şi din tabelul de variaţie al funcţiei f ⇒ x = 0 este punct de minim local .
∫ f ( x ) dx = e +c.
x
2.a)
e 1
ln x π
b) V = π ∫ dx = π ∫ t dt = .
1
x 0
2
3 3
11 1  3 1 9
∫ 2  x − x + 2  dx = 2 ( ln x − ln ( x + 2 ) ) 1 = 2 ln 5 .
1 1
c) ∫ x ( x + 2) dx =
1 1

Soluţie
−4
1.a) f ′ ( x ) = .
( x − 3) 2
f ( x ) − f (4)
b) lim f ′ ( 4 ) = −4 .
=
x →4 x−4
c) lim f ( x ) = 1 ⇒ y = 1 asimptotă orizontală.
x →∞
1
1
2.a) ∫ f ( x ) dx = ln ( x + 1) 0 = ln 2 .
0
2 2
1 −1  −1  2π
b) V = π ∫ dx = π ⋅ = π  + 1 = .
0 ( x + 1)2 x +1 0  3  3
1 1 1
c) a ≤ x ≤ a + 1 ⇔ a + 1 ≤ x + 1 ≤ a + 2 ⇔ ≤ ≤
a + 2 x +1 a +1
a +1 a +1 a +1
1 1
⇒ ∫ dx ≤ ∫ f ( x ) dx ≤ ∫ dx
a
a+2 a a
a +1
a +1
1 a +1 1 a +1
⇔
a+2
⋅x
a
≤ ∫ f ( x ) dx ≤ a + 1 ⋅ x a
⇒ c.c.t.d.
a

Soluţie
1
1.a) f ′ ( x ) = e x + .
x2
b) f ′ ( x ) > 0 oricare ar fi x ∈ [1, ∞ ) ⇒ f crescătoare pe [1 , ∞ ) .
c) f (1) = e ⇒ A (1, e ) ∈ G f ; ecuaţia tangentei este : y − f (1) = f ′ (1)( x − 1) ;
f (1) = e ; f ′ (1) = e + 1 ; y − e = (1 + e )( x − 1) .
2.a) ls ( −1) = ld ( −1) = f ( −1) = 4 ⇒ f continuă în x = −1 ⇒ f continuă pe \
−2
5
a) ∫ ( x + 5) dx = 2 .
−3
m +1 m +1
b) pentru x > −1 , ( ) ∫
f ( x ) > 0 ⇒ Aria Γ f = f ( x ) dx = ∫ (3x + 1) dx = 3m
2 2
+ 3m + 2 ;
m m
−∆ 15 5
aria minimă = = = .
4a 12 4

Soluţie
2
x 2x
1.a) h ( x ) = ⇒ h′ ( x ) =
x +1
( x + 1)
2 2
2
b) lim f ( x ) = 1. Dreapta de ecuaţie y = 1 este asimptota către +∞ la graficul funcţiei f .

x →+∞
x2 2x
c) h ( x ) = ; h′ ( x ) = ≥ 0 oricare ar fi x ∈ [0, ∞ ) ⇒ h crescătoare pe intervalul [ 0, ∞ ) .
x +1
( )
2 2
x2 + 1
2 A B
2.a) f ( x ) = 1 + =1+ + ; A = 1 , B = −1 c.c.t.d.
x + 4x + 3
2 x +1 x + 3
1
 x +1 1 3
b) ∫ f ( x ) dx =  ln x + 3 + x  0 = ln 2 + 1 .
0
c) f ( x ) > 0 oricare ar fi x ≥ 0 ⇒
k
 x +1 k  k +1 3 
( )
Aria Γ f = ∫ f ( x ) dx =  ln
 x+3
+ x  = ln 
0
⋅  + k = k + ln k
 k +3 1
0
3k + 3
⇒ = k ⇔ 3k + 3 = k 2 + 3k ⇒ k = 3 .
k +3
Soluţie
2 − 2 x2
1.a) f ′ ( x ) = .
(
1+ x 2 2
)
b) Tabelul de variaţie al funcţiei f ⇒ A ( −1 , − 1) minim local , B (1,1) maxim local.
c) Din punctul b) ⇒ f ( x ) ≥ −1 pentru orice x ∈ \ ⇒ c.c.t.d.
1
 x2 1 5
2.a) ∫ f ( x ) dx =  + 2x  = .
0 2
0  2 
10 10
10 10
b) ∫ e x ( x + 2 ) dx = e x ( x + 2 ) − ∫e
x
dx = e x ( x + 1) = 11e10 .
−1
−1 −1
−1
 1
( )
1 1
x3 x2
c) V = π ∫ ( px + 2 ) dx = π ∫ p 2 x 2 + 4 px + 4 dx = π  p 2 ⋅ + 4 p ⋅
2
+ 4x  =
 3 2 0
0 0  
p 2  b −2
=π  + 2 p + 4  . Volumul este minim pentru p = − = = −3 .
 3  2a 2 ⋅ 1
 
3
Soluţie
3
1.a) ls ( 0 ) = ld ( 0 ) = f ( 0 ) = ⇒ f este continuă în x0 = 0.
2
2x + 3
b) lim = 2 ⇒ y = 2 este ecuaţia asimptotei orizontale.
x →∞ x + 2
2x + 3 1
c) Pentru x ≥ 0, f ( x ) = , f '( x) = > 0 ⇒ f crescătoare ;
x+2 ( x + 2 )2
3
lim f ( x ) = 2 , f ( 0 ) = ⇒ c.c.t.d.
x →∞ 2
2
1 11 1  1 1 3
2.a)
x + 2x
2
= −
2  x x + 2 
 ; ∫ x + 2x
2
dx = ln .
2 2
1
1 1
x x
b) ≤ 1 pentru x ∈ [ 0,1] ⇒ ∫ dx ≤ ∫ 1 ⋅ dx = 1.
x +1 0
x + 1 0
a
1 ln a + ln c
c) ∫ x
dx = ln a ⇒ ln a ,ln b ,ln c în progresie aritmetică ⇔ ln b =
2
1
⇔ 2ln b = ln ( a ⋅ c ) ⇔ b 2 = a c ⇔ a , b , c în progresie geometrică.


Soluţie
( ) ( )
1.a) f ′ ( x ) − g ′ ( x ) = 3 x 2 − 6 x − 3 x 2 − 10 x + 8 = 4 x − 8.
f ( x ) 0 L'H
0 L'H 0
3x2 − 6 x 0 6x − 6
b) lim = lim 2 = lim = 3.
x →2 g ( x ) x →2 3 x − 10 x + 8 x → 2 6 x − 10
c) f ' ( x ) = 3x 2 − 6 x , f ' ( x ) = 0 ⇒ 3 x ( x − 2 ) = 0 , de unde x = 0 , x = 2.
Din tabelul de variaţie al funcţiei ⇒ f ( x ) ≥ 0 , oricare ar fi x ∈ ( 0, ∞ ) .
1 x −1
2.a) F ' ( x ) = e x + 1 − = ex + = f ( x ) . F derivabilă pe ( 0, ∞ ) ⇒ F primitivă .
x x
2
b) ∫ xe
x
(
dx = xe x − e x ) 21 = e2 .
1
e
( )
c) Pentru x ∈ [1 , e ] , f ( x ) > 0 ⇒ Aria Γ f = ∫ f ( x ) dx = F ( x ) = e e − 2.
e
1
1
ee − 2 = em − 2 ⇔ m = e .
Soluţie
1.a) f ′ ( x ) = 3x + 3 .
2
b) f ' ( x ) > 0 ⇒ f crescătoare pe \ .

x 3 + 3x
c) lim = 1.
x →−∞ x3
2.a) ls (1) = −2 = ld (1) ⇒ f continuă în x = 1 ⇒ f continuă pe \
1 1
3
b) ∫ ( x − 2 ) f ( x ) dx = ∫ ( x + 1) dx = 2 .
0 0
x x
c) ∫ ( f ( t ) + 2 ) dt = ∫ ln t dt = x ( ln x − 1) + 1 ;
1 1
x ( ln x − 1) + 1  1
lim = lim  ln x − 1 +  = +∞ .
x →+∞ x x →+∞  x
Soluţie
1
1.a) f ' ( x ) = + x.
x
f ( x ) − f (1)
b) lim = f ' (1) = 2.
x →1 x −1
−1 + x 2
c) f "( x ) = ; f "( x ) = 0 ⇒ x1 = 1, x2 = −1 . Din tabelul de variaţie ⇒
x2
Pentru x ∈ ( 0 ,1) f este concavă; pentru x ∈ (1, ∞ ) f este convexă.
2
2.a) Pentru n = 2 ⇒ ∫ (1 + x )
2
dx =
(1+ x)
3
2
=
19
.
1
3 1 3
a
−1 a
b) Pentru n = −1 ⇒ ∫ (1 + x ) dx = ln 1 + x = 0 ⇔ 1 + a = 1 ⇒ a1 = 0, a2 = −2.
0
0
1
1 1
c) ∫ f ′ ( x ) ⋅ f ( x ) dx = f ( x ) ⋅ f ( x ) − ∫ f ( x ) ⋅ f ′ ( x ) dx =
−1
−1 −1
1 2 1 1 2n 1 22 n
= f ( x ) = (1 + x ) = = 22 n −1.
2 −1 2 −1 2

Soluţie
1
1.a) f ′ ( x ) = 1 + .
2 x
b) f ' ( x ) > 0 oricare ar fi x > 0 ⇒ f crescătoare.
3 1 3
c) f ' ( x ) =⇔ 1+ = ⇒ x = 1 ; f (1) = 2 ⇒ A (1, 2 ) .
2 2 x 2
2x + 3 1 1
2.a) 2 = + .
x + 3x + 2 x + 1 x + 2
1
1
b) ∫ f ( x ) dx = ln ( x + 1) ⋅ ( x + 2 ) 0 = ln 3 .
0
1
1 1 −1 1 π
c) h ( x ) = − ⇒V = π ∫ dx = π ⋅ = .
0 ( x + 3)
x+3 2 x + 3 0 12
Soluţie:
1
1.a) Avem f1 ( x ) = f 0′ ( x ) = .
x
1  1 
b) f 2 ( x ) = f1′( x ) = − 2 ; lim  − 2  = 0 ⇒ y = 0 asimptotă orizontală.
x x →∞  x 
x +1 1 x +1 1 x +1 1
c) ln (1 + f1 ( x ) ) ≤ f1 ( x ) ⇔ ln ≤ ⇔ ln − ≤ 0. Ataşăm funcţia h ( x ) = ln − ,
x x x x x x
1 1
x ∈ ( 0, ∞ ) ; h′ ( x ) = 2 ⋅ > 0 ⇒ h crescătoare; lim h ( x ) = 0 ⇒ h ( x ) ≤ 0 c.c.t.d.
x x +1 x →∞
e −1
∫ f ( x ) dx = ln (1 + x )
e −1
2.a) 2
=1.
0
0
2x
b) F primitivă ⇒ F ′ ( x ) = f ( x ) = ; F ′ ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( 0, ∞ ) ⇒ F
1 + x2
crescătoare pe ( 0 , ∞ ) .
1 2 2 3 4 4
17
c) ∫ f ( x ) dx + ∫ f ( x ) dx = ∫ f ( x ) dx = ln 5 ; ∫ f ( x ) dx + ∫ f ( x ) dx = ∫ f ( x ) dx = ln 5 ⇒ c.c.t.d.
0 1 0 2 3 2
 1
La 1.c) ln (1 + f1 ( x ) ) = ln  1 +  este funcţie compusă.
 x
1
Propun: Să se arate că f 0 ( x ) ≤ − 1 ,oricare ar fi x ∈ ( 0, +∞ ) .Soluţie:
f1 ( x )
ln x ≤ x − 1 ⇔ ln x − x ≤ −1. Ataşăm funcţia
1 1− x
h ( x ) = ln x − x , x ∈ ( 0, ∞ ) ; h′ ( x ) = − 1 = , h′ ( x ) = 0 ⇔ x = 1. Din tabelul de variaţie
x x
⇒ h ( x ) ≤ −1 oricare ar fi x ∈ ( 0, ∞ ) ⇔ ln x − x ≤ −1 c.c.t.d.
Soluţie
3
1.a) f ' ( x ) = 3 x 2 − .
x2
f ( x ) − f (1)
b) lim = f ' (1) = 0.
x →1 x −1
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x1 = 1, x2 = −1. Din tabelul de variaţie rezultă
f crescătoare pe ( −∞ , − 1) şi pe (1, ∞ ) , f descrescătoare pe ( −1,0 ) şi pe ( 0,1) .
 2 x3 x5  1 7π
( )
1 1
2.a) V = π ∫ f 2 ( x ) dx = π ∫ x 2 2 − x 2 dx = π  −  = .
 3 5  0 15
0 0  
1 1 2
1 1 2 2 −1
∫ x 2 − x dx = ∫ − t dt = ∫ t dt =
2
b) .
0 2
2 1
2 3
x
c) ∫ f ( t ) dt = F ( x ) − F ( 0 ) , unde F este o primitivă a funcţiei f,
0
0
F ( x ) − F (0) 0 F ′( x ) f ( x) 2
⇒ lim 2
= lim = lim = .
x →0 x x →0 2 x x →0 2 x 2

Soluţie
2+a 2+a
şi f (1) = 2 ⇒ 2 =
1.a) ls (1) = ld (1) = f (1) ; ls (1) = 2; ld (1) = ⇒ a = 4.
3 3
b) lim f ( x ) = 1 ⇒ y = 1 asimptotă orizontală.
x →−∞
−2 x 2 − 2ax + 4 −4 − 4a −4 − 4a
c) m = f ' ( 2 ) = 1 ; f ' ( x ) = ; f '( 2) = ; = 1 ⇒ a = −10 .
(x )
2 36 36
2
+2
1
( )
1
2.a) f x = e x ⇒ ∫ e x dx = e x = e − 1.
0
0
1 1 1
1 1 1
2 xe x dx = ∫ et dt = ( e − 1) .
2 2
∫ xe dx = ∫
x
b)
0
20 20 2
1 1 1
c) 1 ≤ e x ≤ e oricare ar fi x ∈ [0 , 1] ⇒
2 2
∫ 1 dx ≤ ∫ e dx ≤ ∫ e dx , c.c.t.d.
x
0 0 0

Soluţie
1.a) h ( x ) =
( x − 2 ) + ( x − 1) = 1 + 1 .
( x − 1)( x − 2 ) x − 1 x − 2
−1 −1 −1 1
b) h ' ( x ) = + ⇒ = ⇒ x=0.
( x − 1) ( x − 2 )
2
( x − 1)
2 2 x −1
f ′( x) f ′( x)
c) Din h( x) = ⇒ f ′( x) = h ( x) ⋅ f ( x) şi f ( x ) =
f ( x) h( x)
f ′( x) f ′( x)
⇒ f ′′ ( x ) = h′ ( x ) ⋅ f ( x ) + h ( x ) ⋅ f ′ ( x ) = h′ ( x ) ⋅ + ⋅ f ′( x) .
h( x) f ( x)
3
Cum f ' ( x ) = 2 x − 3 ⇒ pentru x ≠ putem împărţi cu f ' ( x ) ⇒ c.c.t.d.
2
3 3
x3  1 26
2.a) V = π ∫ x dx = π2
= π 9 −  = π ⋅ .
1
3
1
 3 3
x2008
x 2
x 2008 x 2
b) ∫ f ( x ) dx = + + x + c ; F (0) = 1 ⇔ c = 1 ⇒ F ( x ) = + + x +1.
2008 2 2008 2
x
x
x 2008 x 2
∫ f ( t ) dt 1
c) ∫ f ( t ) dt = + + x ⇒ lim 0 2008 = .
2008 2 x →∞ x 2008
0
Soluţie:
1.a) f continuă ⇔ ls ( 0 ) = ld ( 0 ) = f ( 0 ) ; ls ( 0 ) = 1 = f ( 0 ) , ld ( 0 ) = 1 ⇒ f este continuă în x = 0 .
−2 x
b) x ∈ ( −∞ , 0]; f ' ( x ) = ; f ' ( x ) ≥ 0 oricare ar fi x ∈ ( −∞ , 0] ⇒ f crescătoare pe ( −∞ , 0] .
( )
2
x2 + 1
1
c) f ( −1) = ⇒ A ∈ G f ; ecuaţia tangentei este: y − f ( −1) = f ' ( −1)( x + 1) ;
2
1 1 1
f ' ( −1) = ⇒ y − = ( x + 1) este ecuaţia tangentei.
2 2 2
e
( ) 1 1 e
2.a) f1 x −1 = ⇒ ∫ = ln x = ln e − ln1 = 1 c.c.t.d.
x 1
x 1
Pentru punctul 2. b) propun:Să se determine primitiva G a funcţiei
1 13
g ( x) = , oricare ar fi x ∈ \ , care verifică relaţia G (1) = . Soluţie:
f2 ( x ) 15
( ) x5 2 x 3
1 2
f2 ( x ) = ⇒ g ( x ) = x2 + 1 = x 4 + 2 x 2 + 1 ; ∫ g ( x ) dx = + + x + c.
( x2 + 1)
2 5 3
x5 2 x3 13 1 2 13
O primitivă este G ( x ) = + + x + c ; G (1) = ⇔ + +1+ c = ⇔ c = −1.
5 3 15 5 3 15
1
Pentru punctul 2. c) propun: Să se calculeze ∫ x ⋅ f n ( x ) dx, unde n > 1. Soluţie:
0
1 t − n +1 2
1 1 2
x 1 1 1  1 
∫ x f n ( x ) dx = ∫ dx = ∫ ⋅ dt = ⋅ = 
2 −n + 1 1 2 (1 − n )  2
− 1 .
( x 2 + 1)
−
0 0
n
1
t n 2 n 1

BACALAUREAT 2008 – MATEMATICĂ – Proba D, tipul subiectului MT2, programa M2


Rezolvare
e x − ( x + 1) e x x
1. a) f ′ ( x ) = 2x
=− , pentru orice x ∈ R .
e ex
x +1 1
b) lim x
= lim = 0 deci y = 0 este asimptotă orizontală la +∞ .
x →+∞ e x →+∞ e x
c) Din semnul derivatei se obţine că f este crescătoare pe ( −∞,0] şi descrescătoare pe [ 0, +∞ ) şi atunci

f ( x ) ≤ f ( 0 ) = 1 , pentru orice x ∈ R .
x2
∫ ( x + 4) ⋅ f1 ( x ) dx = ∫ ( x + 4 )dx =
2
2. a) + 4x + C .
2
1 1
b) ∫ xf 2 ( x )dx = ∫ x 2
+ 4
dx
x
=
1
2
ln x 2
+ 4
0
(
1 1 5
2 4
)
= ln   .
0 0
1 1
c) Din 0 ≤ x 2008 ≤ 1 , ∀x ∈ [ 0,1] rezultă ≤ f 2008 ( x ) ≤ , ∀x ∈ [ 0,1] ,de unde prin integrare obţinem
5 4
1
( ) 1 1 
A Γ f 2008 = ∫ f 2008 ( x ) dx ∈  ,  .
5 4
0

Rezolvare
x −3
1. a) f ′ ( x ) = ln x +
x
f ( x) − f (1)
b) lim = f ′ (1) = −2
x →1 x −1
1 3
c) f ′′ ( x ) = + > 0 , pentru orice x > 0 deci f este convexă pe ( 0, +∞ ) .
x x2
2. a) F ′ ( x ) = f ( x ) pentru orice x ∈ R deci F este primitivă a lui f.
1 1
1
b) A ( Γ F ) = ∫ F ( x )dx = ∫ x ⋅ e x dx = ( x − 1)e x = 1.
0 0
0
1
F ( x) − f ( x) 1
c) ∫ e +1
x
dx = − ∫
e
ex
+
x
1
( 1
0
)  2 
dx = − ln e x + 1 = ln 
 e + 1
.

0 0

Rezolvare
1. a) f ′ ( x ) =
( )
2 x x 2 + 1 − 2 x3
=
2x
.
( x + 1) ( x + 1)
2 2 2 2
b) lim f ( x ) = 1 deci y = 1 este asimptotă orizontală la +∞ .

x →+∞
c) cum derivata funcţiei f este pozitivă pe intervalul ( 0, +∞ ) rezultă că f este crescătoare pe ( 0, +∞ )

deci f ( 3 2007 ) ≤ f ( 3 2008 ) .
2x
2. a) ∫ f ( x ) dx = +C .
ln 2
1
( )
1
b) A Γ g = ∫ x ⋅ e x dx = ( x − 1) ⋅ e x = 1.
0
0
∫ f (t )dt
c) lim 0
= lim f ( x ) = 1 .
x →0 x x →0

Rezolvare
1. a) f ′ ( x ) = 2 x ln 2 + 3x ln 3 .
b) lim f ( x ) = 0 deci y = 0 este asimptotă orizontală la −∞ .

x →−∞
c) f ′′ ( x ) = 2 x ln 2 2 + 3x ln 2 3 > 0 pentru orice x ∈ R deci f este convexă pe R .
x3
∫ ( x + 1) f2 ( x ) dx = ∫ x dx = +C .
2
2. a)
3
1
( )
1
dx = ( x − ln ( x + 1) ) = 1 − ln 2 .
x
b) A Γ f1 = ∫
0
x +1 0
1 1
x 2008 1 1
c) ≤ ,pentru orice x ∈ [ 0,1] deci ∫ f 2008 ( x )dx ≤ ∫ dx = ln 2 .
x +1 x +1 0 0
x + 1


Rezolvare
1 x2 − 2 x
1. a) f ′ ( x ) = 1 − = , pentru orice x ∈ R \ {1}
( x − 1)2 ( x − 1)2
f ( x)
b) lim = 1, lim ( f ( x ) − x ) = 1 deci y = x + 1 este asimptotă oblică la +∞ .
x →∞ x x →∞
( )
c) f e x + 1 = e x +
1
ex
+2≥ 4.
ex ex
2. a) ∫ f 0 ( x )dx = ∫ dx = +C .
2 2
1
( )
b) A Γ f1 = ∫
ex 1
dx = ln e x + 1 = ln (
 e +1
 2 
. )
0 e +1
x 0
ex ex
c) Din e( ) ≥ e x pentru orice x ∈ [ 0,1] , se obţine pentru orice x ∈ [ 0,1] , de
n +1 x
≤ nx
e( ) + 1 e + 1
n +1 x
1 1
unde ∫ f n +1 ( x )dx ≤ ∫ f n ( x )dx pentru orice n ∈ N .
0 0


Rezolvare
1 1 1 1
1. a) f ′ ( x ) = 2 −3 = − , pentru orice x > 0 .
3 2 3
2 x 3 x x x2
b) d : y − f (1) = f ′ (1)( x − 1) deci d : y = 1 .
c) Din studiul semnului derivatei funcţiei f se deduce că f este descrescătoare pe ( 0,1] şi crescătoare pe
[1, +∞ ) , de unde rezultă că f ( x ) ≥ f (1) = −1 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .
2. a) F ′ ( x ) = 2 x + 1 , x ∈ R de unde a = 2 .
1
1
b) ∫e
x
⋅ f1 ( x ) dx = xe x =e.
0
0
1 1
 x3  1 1  2
3 1
c) ∫ (
f a 2 ( x )dx = ∫ a 2 x 2 + 2ax + 1 dx =  a 2) 3
+ ax 2 + x  =  a +  +  ≥ pentru orice a ∈ R .
0 0  3  0 3  2 4  4


Rezolvare
x −3 3x − 3
1 a) f ′ ( x ) = x + = .
2 x 2 x
b) d : y − f (1) = f ′ (1)( x − 1) , d : y = 2 .
c) Din studiul semnului derivatei funcţiei f se obţine că f ( x ) ≥ f (1) = −2 pentru orice x > 0 , de unde
2
x−3≥ − pentru orice x > 0 , de unde concluzia.
x
∫ f1 ( x )dx = ∫ e dx = e x + C .
x
2. a)
1 1
1
∫ x ⋅ f1 (1)dx = ∫ x ⋅ e dx = ( x − 1) e x =1.
x
b)
0 0
0
1
π
2
(
1 π e −1 )
( )
c) V C g = π ∫ x ⋅ e 2 2 x3
dx = e
6
2 x3
0
=
6
.
0

Rezolvare
x
1 1
1. a) f ′ ( x ) = 3x ln 3 −   ln .
 
2 2
f ( x) − f (0)
b) lim = f ′ ( 0 ) = ln 6 .
x →0 x
x
1
c) f ′ ( x ) = 3x ln 3 +   ln 2 > 0 pentru orice x > 0 , deci f este crescătoare pe R .
2
x2
2. a) ∫ f ( x ) dx = + ln x + C .
2
2

2
1  x3 1  2 29π
b) V C g ( ) = π ∫  x +  dx = π  + 2 x −  =
 x   3 x 1 6
.
1  
e e e
1  x2 x 2  e ln 2 x e e 2 + 3
c) ∫ f ( x ) ln xdx = ∫ x ln xdx + ∫ ln xdx =  ln x −  + = .
x  2 4  1 2 1 4
1 1 1 

Rezolvare
( 2 x − 1) e x − ( x 2 − x + 1) e x − x 2 + 3x − 2
1. a) f ′ ( x ) = = , pentru orice x ∈ R .
e2 x ex
2x −1 2
b) lim f ( x ) = lim x
= lim = 0 deci y = 0 este asimptotă orizontală la +∞ .
x →+∞ x →+∞ e x →+∞ e x
c) Din semnul derivatei lui f obţinem că f este descrescătoare pe ( −∞,1] , crescătoare [1, 2] deci
1
f ( x ) ≥ f (1) = pentru orice x ≤ 2 .
e
x2
2. a) ∫ f 2 ( x )dx = ∫ ( x + 2 )dx = + 2x + C .
2
1
( x + 2 )3 (
1 2 3 3−2 2 )
( )
2
b) A Γ f = ∫ x + 2dx = = .
0
3 0 3
1 1
3
∫x x + 2dx ≤ ∫ x 2008 3dx =
2008
c) .
0 0
2009


Rezolvare
1. a) f ′ ( x ) =
(
2 x2 − x2 + 1 )=x 2
−1
pentru orice x > 0 .
2 2
x x
f ( x)
b) lim
x →+∞ x
= 1 , lim
x →+∞
( f ( x ) − x ) = 0 deci y = x este asimptotă oblică la +∞ .
2
c) f ′′ ( x ) = > 0 pentru orice x > 0 deci f este convexă pe ( 0, +∞ ) .
x3
∫ f ( x ) dx = e +C.
x
2. a)
1
1
b) A ( Γ h ) = ∫ xe x dx = ( x − 1) e x =1.
0
0
 e2 x e −2 x 1  e2 1 
1
( ) ( )
2
c) V C g = π ∫ e x + e − x dx = π  + 2x −  = π  + 2 − 2  .
 2
0  2 0  2 2e 


Rezolvare
1
⋅ x − ln x
1 − ln x
1. a) f ′ ( x ) = x
2
= pentru orice x > 0
x x2
1
b) d : y − f ( e ) = f ′ ( e )( x − e ) , d : y =
e
c) Din studiul semnului derivatei lui f se obţine că f este crescătoare pe ( 0, e ] şi descrescătoare pe

1
[e, +∞ ) deci f ( x ) ≤ f ( e ) = pentru orice x > 0 , de unde concluzia.
e
2x x
2. a) ∫ f ( x ) dx = x − 3
+C .
1
 4 x x x2  1 π
( )
b) V C f = π ∫ f 2 ( x )dx = π  x −
 3
+  = .
2  0 6
0 
1 1
f 2008 ( x )dx ≤ ∫ (1 − x )
( x − 1)2009 1 1
∫
2008
c) dx = = .
0 0
2009 0 2009


Rezolvare
1
1. a) f ′ ( x ) = 1 ⋅ ln x + x ⋅ − 1 = ln x , pentru orice x > 0 .
x
b) d : y − f (1) = f ′ (1)( x − 1) , d : y = −1 .
1
c) f ′′ ( x ) = > 0 pentru orice x > 0 deci f este convexă pe ( 0, +∞ ) .
x
x2
2. a) ∫ f1 ( x )dx = ∫ ( x + 1)dx = + x+C.
2
1
( x + 1)3 1 4 2 −2
( )
2
b) A Γ g = ∫ x + 1dx = = .
0
3 0 3
1 1
c) ∫ f n ( x )dx ≤ ∫ 1 + 1dx = 2 .
0 0

Rezolvare
1. a) f ′ ( x ) = 3x 2 − 3 , f ′ (1) = 0 .
b) f ′′ ( x ) = 6 x şi atunci f este concavă pe ( −∞,0 ) şi convexă pe ( 0, +∞ ) .
c) din studiul semnului derivatei lui f se obţine că f este crescătoare pe ( −∞, −1) ,descrescătoare pe
[ −1,1] şi crescătoare pe (1, 2] şi cum f ( −1) = f ( 2 ) = 3 rezultă f ( x ) ≤ 3 , pentru orice x ≤ 2 .
1
2. a) F ′ ( x ) = 1 − = f ( x ) pentru orice x > 0 .
x2
2
( )
2 1
b) A Γ f = ∫ f ( x ) dx = F ( x ) = .
1
1 2
e
e e 11  1 e  1e 2
c) ∫ f ( x ) ⋅ ln xdx = F ( x ) ⋅ ln x − ∫  x +  dx =  x +  ln x −  x −  = .
1
1 1 xx  x 1  x1 e


Rezolvare
1. a) f ′ ( x ) = 6 x 2 − 6 x , f ′ (1) = 0 .
 1
b) f ′′ ( x ) = 12 x − 6 şi din semnul derivatei a doua se obţine că f este concavă pe  −∞,  şi convexă pe
 2
1 
 , +∞  .
2 
 1 
c) Din studiul semnului derivatei funcţiei f se obţine că f este crescătoare pe  − ,0  , descrescătoare
 2 
 1 1
pe ( 0,1) şi crescătoare pe [1, +∞ ) şi cum f  −  = f (1) = 0 rezultă f ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ≥ − .
 2 2
∫ f ( x ) dx = e +C
x
2. a)
1
1
b) A ( Γ h ) = ∫ x ⋅ e x dx = ( x − 1) ⋅ e x = 1.
0
0
 1  1
c) 1 − x ≥ x pentru orice x ∈  0,  , deci e1− x − e x ≥ 0 pentru orice x ∈  0,  de unde
 2   2
1
2
∫ ( g ( x ) − f ( x ) )dx ≥ 0 .
0

Rezolvare
1 1 x −1
1. a) f ′ ( x ) = − = pentru orice x > 0 .
x x x
b) d : y − f (1) = f ′ (1)( x − 1) , d : y = 2 .
c) Din studiul semnului derivatei lui f se deduce că f este descrescătoare pe [ 0,1] şi crescătoare pe
[1, +∞ ) deci f ( x ) ≥ f (1) = 2 , ∀x > 0 de unde concluzia.
2. a) ∫ ( )
f 2 ( x )dx = ∫ 2 x 2 − 2 x + 1 dx =
2 x3
3
− x2 + x + C .
1
( ) ( ) ( ) 1
b) A Γ g = ∫ 2 x 2 − 2 x + 1 e x dx = 2 x 2 − 6 x + 7 e x = 3e − 7 .
0
0
n +1
c) x n ≥ x n +1 şi (1 − x ) ≥ (1 − x ) pentru orice x ∈ [ 0,1] de unde prin însumare şi integrare se obţine că
n
1 1
∫ f n ( x )dx ≥ ∫ f n +1 ( x )dx .
0 0


Rezolvare
1
1. a) f ′ ( x ) = 2 x − 1 − pentru orice x > 0 , deci f ′ (1) = 0
x
1
b) f ′′ ( x ) = 2 + > 0 pentru orice x > 0 deci f este convexă pe ( 0, +∞ ) .
x2
c) Din studiul semnului derivatei lui f se deduce că f este descrescătoare pe ( 0,1) şi crescătoare pe
[1, +∞ ) , deci f ( x ) ≥ f (1) = 0 pentru orice x > 0 .
x2
2. a) ∫ f1 ( x )dx = ∫ ( 2 − x )dx = 2 x − +C .
2
2
( )
2 2
b) A Γ g = ∫ ( 2 − x ) ⋅ e x dx = ( 3 − x ) e x = e −3.
0
0
π (2 − x)
11
2
2 211π
( )
c) V C f5 = π ∫ ( 2 − x ) dx = −
10
11 0
=
11
.
0

Rezolvare
ex x − ex e x ( x − 1)
1. a) f ′ ( x ) = = , pentru orice x > 0 .
x2 x2
b) lim f ( x ) = +∞ , deci x = 0 este asimptotă verticală la dreapta .

x →0
x >0
c) Din studiul semnului derivatei lui f se obţine că f este strict descrescătoare pe ( 0,1] şi crescătoare pe
[1, +∞ ) deci f ( x ) ≥ f (1) = e pentru orice x > 0 de unde concluzia.
x2
2. a) ∫ f ( x ) dx = + 2ln x + C .
2
2
 2
2
 x3 4  2 25
b) V C f ( ) = ∫  x +  dx =  + 4 x −  =
 x  1 3
1
x  3
2 2 2
2  x2 x2 2 3
c) ∫ f ( x ) ln xdx = ∫ x ⋅ ln xdx + ∫ ln xdx =  ln x − + ln 2 x  = ln 2 2 + 2ln 2 − .
x  2 4 1 4
1 1 1  

Rezolvare
( )
1. a) f ′ ( x ) = 2 xe x + x 2 + 1 e x = ( x + 1) e x , pentru orice x ∈ R .
2
b) d : y − f ( 0 ) = f ′ ( 0 )( x − 0 ) , d : y = x .
c) f ′ ( x ) ≥ 0 pentru orice x ∈ R , deci f este crescătoare pe R şi cum f ( 0 ) = 0 rezultă că xf ( x ) ≥ 0 pentru

orice x ∈ R .
∫ ( x + x )dx = 2 + 3 + C .
2
x 2x x
2. a)
1
x2  x2  1 π ( 2ln 2 − 1)
( )
b) V C f1 = π ∫
x +1
dx = π 
 2
− x + ln ( x + 1)  =
0 2
.
0  
1 1
x 2008 1
c) ∫ x +1
dx ≤ ∫ x 2008 dx =
2009
.
0 0


Rezolvare
1. a) f ′ ( x ) = e x + x ⋅ e x = ( x + 1) ⋅ e x , pentru orice x ∈ R .
b) f ′′ ( x ) = ( x + 2 ) ⋅ e x , pentru orice x ∈ R şi din semnul derivatei a doua se obţine că f este concavă pe

( −∞, −2] şi convexă pe [ −2, +∞ ) .
x  1 
c) lim f ( x ) = lim = lim  − − x  = 0 deci y = 0 este asimptotă orizontală la −∞ .
x →−∞ x →−∞ e − x x →−∞  e 
1 
2. a) ∫  − 3 x dx = ln x − 2 x x + C .
x 
1 1
 2   x2 1 1
b) ∫ f 2 ( x ) dx = ∫  x + dx =  + 2ln ( x + 1)  = + 2ln 2 .
x +1 0 2
0 0  2 
1 1 1
x + 2 x 2008 + x + 2 2 x + 2 x+2
c) Din ≤ ≤ pentru orice x ∈ [ 0,1] se obţine ∫ x + 1 dx ≤ ∫ f 2008 ( x )dx ≤ ∫ 2dx ,
x +1 x +1 x +1 0 0 0
( )
adică A Γ f 2008 ∈ [1 + ln 2;2] .


Rezolvare
2 x ( x − 1) − x 2 x2 − 2 x
1. a) f ′ ( x ) = = , pentru orice x > 1 .
( x − 1)2 ( x − 1)2
f ( x)
b) lim
x →+∞ x
= 1 , lim
x →+∞
( f ( x ) − x ) = 1 ,deci y = x + 1 este asimptotă oblică la +∞ .
c) Din studiul semnului derivatei lui f rezultă că f este strict descrescătoare pe intervalul (1, 2] şi atunci
f (3 2) ≥ f (3 3) .
x2
2. a) ∫ f ( x ) dx = x − +C.
2
1 1 1
( ) 2 1 2
b) A Γ g = ∫ 1 − xdx = − ∫ (1 − x )′ ⋅ (1 − x ) 2 dx = − (1 − x )3 = .
0 0
3 0 3
 1
x2  x2 
1
−3e 2 + 8e − 3
c) ∫ f ( x ) ⋅ ln xdx =   x −  ln x − x +  1 = .
 2  4  4e 2
1  e
e

Rezolvare
1
⋅ x − ln x
1 − ln x
1. a) f ′ ( x ) = x
2
= , pentru orice x > 0 .
x x2
b) lim f ( x ) = 0 , deci y = 0 este asimptotă orizontală la +∞ .

x →+∞
c) f ′ ( x ) < 0 , pentru orice x ∈ ( e, +∞ ) şi atunci f este strict descrescătoare pe ( e, +∞ ) , deci

f ( 2007 ) ≥ f ( 2008 ) .
2x x
2. a) ∫ f ( x ) dx = 3
+C .
1
( )
b) A Γ g = ∫
x 2
+ 1
x
dx =
1
2
ln x (
2
+ 1
0
=)
1 ln 2
2
.
0
1
1
c) V ( Ch ) = π ∫ x ⋅ e x dx = π ( x − 1) ⋅ e x =π .
0
0

Rezolvare
( 2 x − 1) ( x 2 + x + 1) − ( x 2 − x + 1) ( 2 x + 1) 2 x2 − 2
1. a) f ′ ( x ) = = , pentru orice x ∈ R .
(x ) (x )
2 2
2
+ x +1 2
+ x +1
b) lim f ( x ) = 1 deci y = 1 este asimptotă orizontală către +∞ la graficul funcţiei f.

x →∞
c) Din studiul semnului derivatei lui f se obţine că f este strict crescătoare pe (1, +∞ ) deci
f ( 3 2007 ) ≤ f ( 3 2008 ) .
2. a) ∫ f ′ ( x )dx = ln x + C .
e
( )
e
b) A Γ f = ∫ ln xdx = ( x ln x − x ) = 1 .
1
1
c) ln x ≤ 1 pentru orice x ∈ [1, e ] deci e x ⋅ ln x ≤ e x pentru orice x ∈ [1, e ] şi atunci

e e
∫ e f ( x ) dx ≤ ∫ e = e − e
x x e
1 1


Rezolvare
e x ( x − 1) − e x ex ( x − 2)
1. a) f ′ ( x ) = = pentru orice x > 1 .
( x − 1)2 ( x − 1)2
b) d : y − f ( 2 ) = f ′ ( 2 )( x − 2 ) , d : y = e 2 .
c) Din studiul semnului derivatei lui f rezultă că f este descrescătoare pe (1;2] şi crescătoare pe
( 2;+∞ ) deci f ( x ) ≥ f ( 2 ) = e 2 pentru orice x > 1 .
4
2 5 4 14 5
2. a) ∫ f1 ( x )dx = 3
x x =
1 3
.
1
4
b) ∫
x+2
f 22 ( x )
dx =
1
2
( 4 1 32
ln x 2 + 4 x = ln
1 2 5
)
.
1
π 1 π π
4 4
1 
( )
4
dx = ( ln x − ln ( x + 4 ) ) 1 = ln .
1 5
c) V C g = π ∫
4 ∫ x x + 4 
dx =  −
1 x + 4x
2
1
4 4 2


Rezolvare
1 1
1. a) f ′ ( x ) = 1 − 3 ⋅ =1− , pentru orice x > 0 .
3 2 3
3 x x2
b) d : y − f (1) = f ′ (1)( x − 1) , d : y = 0 .
c) Din studiul semnului derivatei funcţiei f se obţine că f este descrescătoare pe ( 0,1] şi crescătoare pe
[1, +∞ ) deci f ( x ) ≥ f (1) = 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) de unde concluzia.
x4
∫ ( x + 1) f ( x ) dx = ∫ x dx = +C .
3
2. a)
4
1

1
1   x3 x 2 1 5
( )
b) A Γ f = ∫ f ( x ) dx = ∫  x 2 − x + 1 − dx =  −
x +1
+ x − ln ( x + 1)  = − ln 2 .
0 6
0  3
0
2 
x6 x6
c) Din 1 ≤ ( x + 1) ≤ 4 se obţine ≤ x 6 pentru orice x ∈ [ 0,1] şi atunci
2
≤
4 ( x + 1)2
1
x6 π π
( )
V Cf =π ∫ dx ∈  ,  .
0 ( x + 1)  28 7 
2


Rezolvare
1. a) f ′ ( x ) =
(
2 x ⋅ x − x2 + 1 ) = x2 − 1 , pentru orice x > 0 .
x2 x2
f ( x)
b) lim
x →+∞ x
= 1 , lim
x →+∞
( f ( x) − x) = 0 deci y = x este asimptotă oblică la +∞ .
2
c) f ′′ ( x ) = > 0 , pentru orice x > 0 deci f este convexă pe ( 0, +∞ ) .
x3
x2
2. a) ∫ f 0 ( x ) ⋅ e- x dx = + x+C .
2
1
( ) ( ) ( ) 1
b) A Γ f1 = ∫ x 2 + 1 ⋅ e x dx = x 2 − 2 x + 3 ⋅e x = 2e − 3 .
0
0
( ) )
1 1 1 1 1
c) ∫ ( ( )
f 2007 ( x )dx + ∫ f 2009 ( x )dx = ∫ x 2008 1 + x 2 + 2 ⋅ e x dx ≥ ∫ x 2008 ⋅ 2 x + 2 ⋅ e x dx = 2∫ f 2008 ( x )dx
0 0 0 0 0

MT232009

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MT232009

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Varianta 1 MT2 Subiectul III www.rezultatebac.blogspot.

c. f (−2) = −4 . Interpretare tabel variaţie, deci f ( x) ≤ −4, ∀x < −1.

2.a. F derivabilă pe \ şi F ′( x) = f ( x), ∀x ∈ \ ⇒ F este primitivă pentru f .

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

b. Din lim f ( x) = +∞ ⇒ nu există asimptotă orizontală către +∞

c. f ′′( x) = e x + 2 ⇒ f ′′( x) ≥ 0, ∀x ∈ \ ⇒ f convexă pe \ .

b. F este primitivă pentru f ⇒ F ′( x) = f ( x), ∀x ∈ \ şi f ( x) > 0, ∀x > 1 ⇒ F crescătoare pe [1, +∞ )

b. Din f ′( x) = e x  ax 2 + (2a + b) x + b + c  , f (0) = c, f ′(0) = b + c ⇒ f ′(0) − f (0) = b

f (0) = 0, c = 0 , f ′(0) = 1, b + c = 1 ⇒ a = 1, b = 1, c=0 .

b. f ′( x) =  2 x − 1, x >1 f este derivabilă pe ( −∞,1) ; (1, ∞ )

f ′(0) = 1, f ′(2) = 3 ⇒ f ′(0) + f ′(2) = 4

c. f s′ (1) = −1, f d′ (1) = 1 ⇒ funcţia nu este derivabila în x = 1 .

b. lim f ( x) = 0 ⇒ y=0 ecuaţia asimptotei orizontale la +∞ .

1. Din f1 ( x) = f0′ ( x) ⇒ f1 ( x) = −e− x

x n+1 3 3n+1 − 2n+1

c. Fie g ( x ) = e 4 x − 4 x − 1 ,care admite x = 0 punct de minim ⇒ g ( x) ≥ g (0), ∀x ∈ \

c.. Fie I 2 ( x ) = e x − x − 1 ,care admite x = 0 punct de minim ⇒ I 2 ( x) ≥ I 2 (0), ∀x ∈ \

c. Din f ′( x) = 0 ⇒ x = e punct de maxim şi f descrescătoare pe  e , ∞ .Din f ) ( e ) = 21e ⇒ relatia cerută.

c. f ′′( x) ≥ 0, ∀x ∈ [ 0,1] ⇒ f ′ crescătoare pe [ 0,1] ⇒ f ′(0) ≤ f ′( x) ≤ f ′(1), ∀x ∈ [ 0,1] şi f ′( x) ≥ 0, ∀x ∈ [ 0,1]

b. h′′( x ) = ( F − f )′′ ( x ) = f ′( x ) − f ′′( x) şi f ′′( x ) = e − x , ( F − f )′′ ( x ) = −2e − x ⇒ h concavă pe \ .

F ′′( x) ≥ 0, ∀x ≥ 0 şi F ′′( x) ≤ 0, ∀x ≤ 0 . Deci, F concavă pe ( −∞,0] şi F convexă pe [ 0,∞ ) .

c. Din f ′( x ) = 0 ⇒ x = e şi din tabelul de variaţie, obţinem f descrescătoare pe ( 0,e ] şi f crescătoare pe

obţinem x = 1 punct de extrem.

b. f ′( x) = e x − 1 ⇒ f ′( x) = 0 ⇒ e x − 1 = 0 ⇒ x = 0 punct de minim ⇒ f ( x) ≥ f (0) , ∀ x ∈ \ ⇒ f ( x) ≥ 1 ,

Deci y = − x este ecuaţia asimptotei oblice către −∞ la graficul funcţiei.

c) Din b) obţinem că O ( 0,0 ) este punct de minim al funcţiei f ⇒ f ( x ) ≥ 0, ∀x ∈ ⇒ e x ≥ x + 1, ∀x ∈ .

e 2008 − 1 2008 ⋅ 2009

∫ f ′′ ( x ) dx = ∫ ( f ′ ( x ) )′ dx = f ′ ( x ) == f ′ (1) − f ′ ( 0 ) = 2e − 1 (sau se calculează efectiv derivata a doua, iar

Prin urmare dreapta de ecuaţie x = 0 este asimptotă verticală la dreapta la Gg .

b) Dacă F : \ → \ este o primitivă a funcţiei f , atunci F ′ ( x ) = f ( x ) , ∀x ∈ \ .

F este crescătoare pe \ ⇔ derivata ei, adică funcţia f , este pozitivă pe \ .

c) Înlocuind pe x cu x 2 , integrala de calculat devine succesiv:

Aşadar A (1,1) este punct de minim al funcţiei f .

()′ = ( x2 )′ + ( e x )′ = 2 x + e x , ∀x ∈ \ .Deci limita cerută va fi egală cu 2 ⋅ 0 + e = 1 .

2. a) Evident că funcţia g este derivabilă pe ( 0, + ∞ ) şi g ′ ( x ) = ( x ln x )′ = x′ ln x + x ( ln x )′ =

Din faptul că e x > 0, ∀x ∈ ⇒ f ′′ ( x ) < 0, ∀x ∈ , adică f este concavă pe .

c) Ţinând cont că F este primitivă a lui f obţinem x f ( x ) + F ( x ) = xF ′ ( x ) + F ( x ) = ( x ⋅ F ( x ) )′ .

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Deci dreapta de ecuaţie y = 0 este asimptotă orizontală la G f către −∞ .

2. a) f este continuă pe ( −∞,0 ) şi pe ( 0, + ∞ ) (operaţii cu funcţii cont.). Studiem continuitatea în x0 = 0 :

b) x ∈ e, e ⇒ 1 ≤ ln x ≤ 2 ⇒ x ⋅ ln x ≤ x ⋅ ln n+1 x, ∀x ∈ e, e 2  şi ∀ n ∈

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

c) ∀ x ∈ [ 0,1] avem e x ≥ 1 . Prin urmare

( 2008 ⋅ x2007 + 2008x ln 2008)′ = 2008 ⋅ 2007 ⋅ x2006 + 2008x ln 2 2008

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

1. a) Deoarece lim f ( x ) = lim 2

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

c) Din punctul a) avem relaţia f ′ ( x ) = g ( x ) , ∀ x ∈ \ . Prin derivare obţinem: f ′′ ( x ) = g ′ ( x ) , ∀ x ∈ \ .Câtă

Ministerul Educa iei, Cercetării i Tineretului

b) f ′ ( x ) = 0 ⇒ x 2 − 2 x − 3 = 0 ⇒ x ∈ {−1,3} .Din tabel ⇒ A ( −1, − 2 ) maxim şi B ( 3,6 ) minim pt. funcţia f .

c) Folosind din nou tabelul obţinem: f ( a ) ≤ −2, ∀ a ∈ ( −∞,1) şi de asemenea f ( b ) ≥ 6, ∀ b ∈ (1, + ∞ ) .

Probă scrisă la MATEMATICĂ Proba D – MT2

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

c) Funcţia f ′ este crescătoare pe ( 0, + ∞ ) ⇔ ( f ′ ( x ) )′ ≥ 0, ∀ x > 0 , adică atunci când f ′′ ( x ) ≥ 0, ∀ x > 0 .

rezultă că funcţia f este o primitivă a funcţiei g .

1. a) ls (1) = 5 , ld (1) = 0 ⇒ f nu este continuă în x0 = 1 .

2. a) F funcţie derivabilă pe \ şi F ′ ( x ) = e x + x 2 + 2 x ⇒ c.c.t.d.

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

convexă pe intervalele ( −∞ , − 1) şi (1, ∞ ) .

2.a) ls ( 0 ) = ld ( 0 ) = 1 = f ( 0 ) ⇒ f cont. în x = 0 ⇒ f continuă pe \ ⇒ f admite primitive

b) lim f ( x ) = 3−∞ + 1 = 1 ⇒ y = 1 asimptotă orizontală.