Stefan IONESCU IMPACTUL AMENAJARILOR HIDROTEHNICE ASUPRA MEDIULUI fo ™ Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din invatamantul Superior Ny, Contract de Grant nr. 25444/ 1999 Sse pe eat vane me 397191 protiring.Raduprosor [9-74 17 t ar tua lore CARBONNEL Editura *H*G*A*, BucurestiDescrierea CIP a Bibliotecii Nationale IONESCU, STEFAN Impactul amenajarilor hidrotehnice asupra mediului / Stefan Ionescu. — Bucuresti : Editura *H*G*A*, 2001 P.; om. ~(Ingineria resurselor de apa) ISBN 973-8176-04-2 504.08 Copyright © 2001. Editura *H*G*A*, Bucuresti hga@opensys.ro PREFAT/ Prezentalucrre vizeaz& incercarea de a rispunde necesiti obiectve de a tnes punerea de acord a planificari, proictii, exccufei si exploatiii constuctil hidrotennice cu cerinjeleleptime ale protetii mediuliiconjurttr, in conde care preocupérie th acest sens ale organismelorintemafonale, ale autoriaior polit si administrative ale {fri i ale unor mmeroase gripurt sociale sunt din ce in vet active simal profinde. ‘in intengia ca procesul de echilibrare ragionala a obiectivelor economice gi sociale + cele de protecic a mediului st iba un caracter cooperant si deschis, atelincit exprime pe eit psibilinteresele generale ale sociti la un moment dat, in perpect ‘nei evolu vitoare anticipate, cartes abordeaz4 un spec larg de probleme, dele ce Prinepiale, pina la cele privind metodele concrete de studi gt decizie. CCartea se adeseaz tn principal hidrotehnicienilor, fe nea stadenp i inginet tchnicieni care Nereazé fn domeniile planificéi, promovari, nani, avian. pr icc, executed sau exploatrtconsticflorhidotehuce. Prine hidrotenicint numara g cei care Iueeaza in domeniul consiiclorhidrotehnice, chiar dack aw formatie invala ier (hidrologie, geologic, encrgtici, imbunstijii funcin économie si planificare, mecanid, electotehnice et). In subsiiar, prezenta luera poate fi tilt persoanelor sau grupurilor de alté specilitate (biologi, ecolog pedologie,silvicultur,piscicultur, turism si agrement et) care lcreazd temporar ‘chipe multidiseptinare ce intocmese sau avizeaz stuile de impact al constuctil hidrotehnice asupra mediuluifaconjuritor or, sunt implicate in procescle de devia Privind realizarea constfilorbidoteice, fn msura in care tateaza probleme + Princip, materialul poate servi ca sugestie pentru abordrea problemelor de impo asupra mediului din alte domenit ale consul ingineret orale unor object industrial. Prezenta lucrare grupesz i sistematizeaz o parte important a experienfiexisten {in domeniu pe plan intem si itemajonal, puntn la dspozte infomuait care permita: inelegerea caracteraluisistemic complex al fenomenelor de impact asup rediuli, deprinderea modaltjlor de idenificare si evaluare a acestra,conceperea proicetarea masuilr de ameliorare a impactului gt abordarearafionald a procesclor + decizie, in conde existeneiunti vast complex de eiteri,adesea contractor Scopul lurii este de a ofei un indrumar gu stimulent penta gindie, analiza sinteza gi nu'uninventar de efecte si rejete de rezolvar, pe cit de inoperant din pune vedere practi, pe aft de daundtor dn pune de vedere conceptual Pe de altd part, carta mu intenfioneazt (gi nici nu poate) s& food din citto hidotehnicieni specialgt care a posta rezolva independent probleme de impact asup ‘ediulu sfsaa sb transforme in ecolog, biologi, sciolog es. De aceea, bordar Aiseipinelor conexe (i special a ecologici) se face Ia un nivel general gt minimal scopul de a permite ciitoilorsingleagh necesttenprofunda a protec medi complexitatea i natura sistemic& a fenomenelor de impact, s4-si formeze un limt comun minimal eu spcialitile conexe gi st devin capabli de a emit gi aviza emestudi, de a infelege si aviza studii de impact gi de a putea luc: 4 echipe multidis- ciplinare la realizarea acestora, Cuprinsul cari abordeaza complex problema impactului constructilor asupra ‘mediului, ca un trata de inginerie a mediului in domeniul amensjtsilor si constracilor hhidrotebnice, cuprinzind concretizarea principiilor fa mésuri cu caracter inginerese (tehnie, organizatoric sau decizional) destinate ameliorari impactulu, spre deosebire de uncle lucrari din domeniu, care abordeaz4 impactul mediului asupra ape. Prezenta lucrare a fost aledtuita pornind de la cursul de specialitate pe care autorul il susfine la Facultatea de Hidrotehnica din cadrul Universitajii Tehnice de Construcyi Bucuresti, completat astfel incat s& devind util si activitior de conceptie, avizare, proiectare, execufie gi exploatare a construcfillor hidrotehnice. Fiind din 1992 membru al Comitetului Tehnic pentru Mediu fnconjurator al Comisiei Intemafionale a Marilor Baraje (ICOLD), autorul a beneficiat de numeroase ‘documente elaborate de aceasta organizatie, una dintre primele gi cele mai bine pregatite ‘organizatii profesionale intemationsle implicate in problematica protectiei mediului {nconjuritor. In procesul de injelegere gi asimilare a problemelor de ecologie, autoral a beneficiat de unele rezultate ale studilor realizate de Insttutul de $tinje Biologice din Bucuresti si {in particular de ajutorul si sugestille domnulut drdoc, Pere Banarescu, membru corespondent al Academiei Romane si al doamnei dr. Victoria Tatole, edrora le exprim ‘ntreaga gratitudine. in pofida unor obiective si justificate diferenfe de opinie, dezbatute cu priljul a nenumarate intdniri pe parcursul a peste 10 ani, colaborarea exemplar cx. dingii constituie 0 dovada ca daca existt bund credinja, ecologii si inginerii se pot {ngelege uni cu gi pe alii, fn gasirea unor soluji convenabile, Autorul DIN PARTEA COORDONATORILOR Beneficiind de sprijinul financiar acordat de Programul TEMPUS - PHARE, initia! de Comunitatea Europeand, incepéind cu anul 1992, in cadrul Facultaji de Hidrotehnice din Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti (UTCB) s-a infinjat Scoala de Studii ‘Academice Postuniversitare « Ingineria Resurselor de Apa >, organizata dupa principiile ciclului 3 francez (D.E.A. - Dipléme d'Etudes Approfondies).. Derularea programelor TEMPUS (JEP 3801/92-95, respectiv $_JEP 09781/95-98) in cadrul UTCB a fost esentialé: a creat contacte stinifice, « sprijinit financiar dezvol ‘area invafaméntului postuniversiter, a facilitat objinerea de burse pentru perfectionatea 235 de tineriingineri romnj fa laboratoarele universitajilor partenere din stréinatate, In plus, aasigurat — fomiarea unui numar de peste 100 de specialist in domeniul stinjelor apei $3 ‘mediului ; ~ pregitirea profesionala a 9 asistenti universitari si peste 20 de doctoranai ; = 2burse VERO; ~ prelegeri susjinute de profesori din Franja (Université Pierre et Marie Curie Paris, Université Louis Pasteur Strasbourg), Belgia (Université de Lidge) 53 Talia (Universita degli studi di Genova); = crearea unui Iaborator de informatica dotat cu aparatura performanta infiingarea unei biblioteci de informatica ; = editarea unei serii de 30 de lucrisi din domeniul hidrologiei, bidro-geologiei ‘protecfiei mediului sau al pregatiriisinfifice fundamentale ; ~ stabiliea de contacte cu Feole Polytechnique Fédérale de Lausanne (EPFL), Elvi, ‘care a participat cu resuse financiare din partea statului elvetian la derularea celos oud programe, inclusiv prin sponsorizarea & 2 cary Faptul cf si dupa incetarea derularii proiectelor sus-mentionate Scoala de Studi ‘Academice Postuniversitare « Ingineria Resurselor de Apa» continua, demonstrea2a, daca mai era necesar, renumele pe care si -a format in réndul universiijilor § insttuillor de profil din Romdnia. fn vederea acoperisi cu materiale scrise a acestul domeniu att de vast si apropiat vie, APA, coordonatori celor 2 programe au decis sA continue si vitor sctivtatea desfagurata in perioada celor 6 ani TEMPUS. Rezultatul acestei intenyi fl constituie editarea uni noi serli de Iucrar, intitulats « Ingineria Resurselor de Apa », care se adreseazs, in egal masurt, studentilor, docto- ranzilor, cercetitorilor, precum si specialistlor preocupati de pregatirea profesionsla continu, Coordonatori: Radu DROBOT si Jean - Pierre CARBONNEL