4 - CS Betoane Ciment

CAIET DE SARCINI
4. LUCRARI DIN BETOANE DE CIMENT PASAJ SUBTERAN Pasajul rutier subteran va asigura legtura rutiera directa a traficului de pe strada tefan Guse cu centrul municipiului Bacu, pe strzile Oituz, Ionita Sandu Sturza si Vasile Alecsandri. In perspectiva imediata se preconizeaz construcia unui cartier rezidenial pe amplasamentul unitatilor militare dezafectate si care au intrat sub jurisdicia municipalitatii Bacu. Construcia pasajului rutier subteran permite realizarea unei legaturi rutiere directe a locuitorilor acestui cartier cu centrul municipiului Bacu si totodat, accesul direct si imediat al unitatilor publice de stricta necesitate (pompieri, salvare, etc.). Construcia pasajului rutier subteran este condiia obligatorie care trebuie ndeplinita pentru a permite realizarea urmtoarelor 2 obiective cu consecine economice majore: 1. Permite legtura rutiera directa a traficului de pe strada tefan Guse cu centrul municipiului Bacu strada Grii, eliminnd astfel ruta ocolitoare pe la bariera de cale ferata. 2. Construcia cartierului rezidenial si a unui centru sportiv presupune si construcia in zona a locaiilor unitatilor socio-economice necesare: alimentare, farmacii, gradinite, scoli, teatre, sedii de bnci, etc., care presupun noi locuri de munca. Perimetrul in care se va construi pasajul subteran Oituz-Stefan Guse se ncadreaz, conform Normativului P100/2000, din punct de vedere al valorilor coeficientului ks 0,16, in zona D de seismicitate, iar din punct de vedere al perioadei de colt Tc 1,0 sec, teritoriul municipiului Bacau ncadrndu-se in gradul VII de intensitate seismica. In amplasamentul preconizat al pasajului rutier subteran au fost efectuate: Studii topografice finalizat prin ntocmirea unui plan de situaie la scara 1:1000, necesar pentru alegerea si trasarea lucrrilor de construcie. Studiu geotehnic constant in 5 foraje geotehnice amplasate in axul longitudinal al pasajului rutier subteran. Forajele F1, F2 si simetricele lor F4, si
S.C. POD-PROECT S.R.L. IASI
Caiet de sarcini pentru betoane de ciment
Page 93
F5, prezint adncimi de forare de 8,0. Forajul central F3, executat la mijlocul lungimii pasajului subteran, prezint o adncime de forare de 10,0 m. Studiile geotehnice conin profile geotehnice transversale in axul longitudinal preconizat al pasajului, cu descrierea straturilor de teren (natura terenului, caracteristici fizice si geotehnice). Studiul geotehnice atrage atenia asupra stratului de praf argilos glbui (loessoid) plastic tare sau vrtos, in care se va executa fundaia pasajului rutier subteran Oituz - tefan Guse in municipiul Bacu. Conform Normativ privind fundarea construciilor pe pamanturi sensibile la umezire (proiectare, execuie, exploatare) indicativ P 7/2000, loessurile si pamanturile loessoide fac parte din gama pamanturilor sensibile la umezire (PSU), care sub aciunea incarcarilor transmise de fundaiile construciilor sau numai sub sarcina geologica se taseaz suplimentar, atunci cnd umiditatea creste peste anumite limite. In cazul inundrii, tasarea suplimentara se produce de regula brusc, avnd un caracter de prabusire (colaps). Fenomenul de lichefiere al pamanturilor sensibile la umezire se manifesta prin pierderea temporara, pariala sau totala, a rezistentei la forfecare a pamantului sub influenta unor solicitri dinamice. In vederea calculului terenului de fundare si dimensionrii fundaiei, conform STAS 3300/1-85 si STAS 3300/2-85 si a precizrilor din Normativ privind fundarea construciilor pe pamanturi sensibile la umezire (proiectare, execuie, exploatare) indicativ P 7/2000, caracteristicile de rezistenta si de deformaie ale terenului consolidat vor fi determinate corespunztor, prin ncercri de laborator si de teren, pentru pamantul in stare de inundare, la gradul de compactare prevzut in proiect. Pentru determinarea caracteristicilor de rezistenta si deformaie ale pamantului saturat se recomanda utilizarea ncercrilor cu aparatul triaxial, acesta avnd posibilitatea cunoaterii eforturilor principale, controlului presiunii apei din pori si drenajul. Dimensionarea plcii inferioare, de fundaie, se va face utiliznd integral presiunea convenionala pe teren. In vederea micorarii sensibilitatii structurii de rezistenta a pasajului rutier subteran la deformaiile terenului de fundaie sensibil la umezire au fost adoptate urmtoarelor masuri constructive: Sporirea rezistentei si rigiditatii spaiale a structurii de rezistenta prin: - separarea in tronsoane de lungime limitata prin rosturi de tasare dimensionate corespunztor. Rosturile de dilatare-tasare dintre tronsoane vor trece si prin placa inferioara de fundaie si vor avea o deschidere corespunztoare, pentru a permite rotirea independenta a tronsoanelor, ca urmare a tasrilor inegale, - lungimea tronsoanelor se va stabili prin calcul in funcie de caracteristicile terenului de fundaie si structura de rezistenta a pasajului; - adoptarea unei forme in plan a pasajului cat mai simple, fara intrnduri si ieinduri sau ramificaii, se recomanda forma dreptunghiulara; - adoptarea unei seciuni rigide, cu pereii din beton armat formnd mpreuna cu placa superioara si inferioara o structura casetata. Se recomanda intrirea si rigidizarea suplimentara a plcii inferioare, de fundaie a pasajului.
Page 94
Mrirea adaptabilitatii structurii de rezistenta a pasajului la deformaiile terenului, prin adoptarea unei structuri elastice sau din tronsoane separate cu asigurarea stabilitatii si rezemrii corespunztoare fiecrui tronson. Prevenirea umezirii terenului loessoid de fundaie provenita din precipitaii sau din pierderile de apa de la reele hidraulice si din instalaii tehnologice specifice cailor ferate. Pentru evitarea infiltrrii in terenul de fundaie a apelor de suprafaa, se vor luat masuri de protecie att in perioada execuiei, cat si pe toata perioada exploatrii pasajului si din pierderi accidentale ale reelelor hidroedilitare sau din instalaii tehnologice specifice cailor ferate. Prezentul studiu de fezabilitate recomanda adoptarea urmtoarelor masuri de protecie obligatorii: Sistematizarea verticala si in plan a amplasamentului pasajului, cuprinznd att bretelele de acces, cat si pasajele superioare care traverseaz intrrile in pasaj. Sistematizarea se asigura prin colectarea integrala si evacuarea rapida de pe ntreaga suprafaa construita a apelor din precipitaii si din eventualele pierderi masive de la reele hidroedilitare si instalaii tehnologice, ctre emisarul in funciune prin prevederea de pante de minimum 2%. Se recomanda sa se realizeze iniial lucrrile de sistematizare care sa asigure lucrrile de construcie a pasajului subteran propriu-zis, urmnd ca celelalte sa se termine odat cu intrarea in exploatare a ntregului ansamblu construit. Prin masuri adecvate (compactarea terenului, execuia de straturi etane din argila, pante longitudinale si transversale corespunztoare, rigole) se va evita stagnarea apelor in amplasamentul pasajului att in perioada execuiei, cat si pe toata durata exploatrii. In funcie de condiiile locale din amplasamentul pasajului, se va evita pe cat posibil perturbarea echilibrului hidrogeologic din zona si ridicarea nivelului apei subterane, nerealizandu-se lucrri care pot bara caile naturale de ieire a apei si curgerea ei ctre emisarii naturali sau artificiali in funciune sau strpungerea unor orizonturi impermeabile aflate deasupra pnzei freatice. Pe amplasamentul preconizat al pasajului rutier subteran se gsesc in prezent 14 linii de cale ferata dintre care 2 sunt linii principale directe, celelalte 12 linii fiind utilizate pentru servicii de manevra si garare in staia de cale ferata Bacu. De o parte si de alta a liniilor de cale ferata, pe aliniamentul format de strzile tefan Guse si Oituz, se afla zone de teren cu o latime de aproximativ 30,0 m, apartinand Companiei Naionale a Cailor Ferate. Pe zona de teren dinspre strada Constantei si pe aliniamentul menionat, nu sunt amplasate construcii. Pe zona de teren dinspre strada Grii si pe aliniamentul menionat, se afla o zona amenajata ca spaiu verde si o sera apartinand Companiei Naionale a Cailor Ferate. Pasajul rutier subteran are o lungime totala de 260,60 m si este compus pornind dinspre strada tefan Guse, pe sub cele 14 linii de cale ferata, spre strada Grii, din 3 zone distincte:
Page 95
1. Rampa tefan Guse are o lungime de 107,07 m. Zona de acces se construiete cu seciune deschisa, prezint declivitatea de 7,19%, iar structura de rezistenta din beton armat are forma unui U deschis la partea superioara alctuit din 2 perei laterali unii la partea inferioara cu o placa din beton armat. 2. Pasajul rutier subteran propriu-zis are o lungime de 86,70 m, o panta longitudinala de 0,507% de la mijlocul pasajului spre cele 2 capete, necesara asigurrii scurgerii apelor, iar structura de rezistenta din beton armat prezint o seciune casetata, nchisa, alctuit din 2 perei laterali unii la partea superioara si inferioara cu cate o placa din beton armat. 1. Rampa Oituz are lungime de 67,80 m. Zona de acces se construiete cu seciune deschisa, prezint declivitatea de 6,26%, iar structura de rezistenta din beton armat are forma unui U deschis la partea superioara alctuit din 2 perei laterali unii la partea inferioara cu o placa din beton armat. Conform Studiului de Fezabilitate, pasajul subteran este destinat exclusiv circulaiei rutiere si prezint urmtoarele dimensiuni de gabarit: - Pasajul subteran prezint pe orizontala 9,0 m latime , pentru 2 benzi de circulaie de 4,0 m latime fiecare si 2 rigole laterale de 0,50 m latime, destinate colectrii si dirijrii apelor. - Pasajul subteran asigura pe verticala un gabarit de libera trecere de 5,0 m, care permite trecerea vehiculelor speciale pentru intervenie rapida. Studiul geotehnice efectuat in amplasamentul pasajului subteran atrage atenia asupra stratului de praf argilos glbui (loessoid) plastic tare sau vrtos, in care se va executa fundaia pasajului. Proiectul tehnic si detaliile de execuie au fost ntocmite cu condiia respectrii urmtoarelor principii constructive de baza: 1. Pasajul subteran a fost proiectat astfel incat sa se evite pe cat posibil perturbarea echilibrului hidrogeologic din zona si ridicarea nivelului apei subterane. Construcia structurii de rezistenta nu va bara caile naturale de ieire a apei si curgerea ei ctre emisarii naturali sau artificiali in funciune si nu va produce strpungerea unor orizonturi impermeabile aflate deasupra pnzei freatice. Pentru evitarea infiltrrii in terenul de fundaie a apelor de suprafaa, au fost luate masuri speciale de protecie att in perioada execuiei, cat si pe toata perioada exploatrii pasajului subteran, si din pierderi accidentale ale reelelor hidroedilitare sau din instalaii tehnologice specifice cailor ferate. 2. In vederea sporirii rezistentei si rigiditatii spaiale a structurii de rezistenta a pasajului rutier subteran si micorrii sensibilitatii transversale la deformaiile terenului de fundaie sensibil la umezire, au fost adoptate urmtoarelor soluii de alctuire constructiva: 2.1. S-a adoptat o seciune transversala dreptunghiulara din beton armat de clasa C 32/40 pentru structura de rezistenta a pasajului, iar in punctele de intersecie a plcii superioare si inferioare cu pereii laterali au fost prevzute noduri rigide, printr-o armare corespunztoare a zonei de ncastrare, rezultnd o seciune casetata rigida. 2.2. Pereii verticali se construiesc cu o grosime constanta de 0,80 m, si o inaltime de 5,0 m.
Page 96
2.3. Placa superioara se construiete cu latimea totala de 10,60, si o grosime de 0,60 m in seciunea centrala, care sporete dup vute cu variaie liniara, la 0,80 m in seciunea de ncastrare in pereii verticali, in scopul sporirii rigiditatii seciunii si a capacitatii plcii de preluare a forelor tietoare. In dreptul vutelor sunt montate instalaiile de iluminat in pasajul subteran. La extrados, placa superioara se executa cu inaltime variabila pentru a asigura scurgerea apelor din precipitaii, infiltrata pana la nivelul superior al structurii de rezistenta. In zona de ncastrare, racordarea la extrados a plcii superioare in pereii verticali se face dup o curba cu raza de 0,10 m. 2.4. Placa inferioara se construiete cu latimea totala de 13,60, si o grosime variabila de la 0,85 m in seciunea de capt, la 0,98 m in seciunea centrala. 2.5. Seciunea casetata se va executa la 2,0 m adncime, msurata de la nivelul superior al traverselor de cale ferata, pana la extradosul plcii superioare. 3. In vederea mririi adaptabilitatii structurii de rezistenta a pasajului subteran la deformaiile terenului de fundaie , a fost proiectata o structura de rezistenta elastica in sens longitudinal, alctuita din tronsoane separate, cu asigurarea stabilitatii si rezemrii corespunztoare fiecrui tronson. Pasajul subteran este compus din 19 tronsoane pe rampa tefan Guse, 17 tronsoane pe zona pasajului subteran propriu-zis, 13 tronsoane pe rampa Oituz, si 2 tronsoane speciale, care ncadreaz la intrare si ieire pasajului subteran propriu-zis. Separarea pasajului subteran in 51 de tronsoane avnd lungimea medie de 5,0 m, se realizeaz prin rosturi de tasare dimensionate corespunztor. Rosturile de dilatare-tasare dintre tronsoane trec si prin placa inferioara de fundaie si prezint o deschidere medie de 2 cm, pentru a permite rotirea independenta a tronsoanelor, in urma eventualelor tasri inegale ale acestora. Lungimea medie de 5,0 m a tronsoanelor a fost stabilita att din respectarea condiiilor de alctuire constructiva, cat si prin calcul, in funcie de caracteristicile terenului de fundaie si structura de rezistenta a pasajului. 4. In scopul prevenirii umezirii terenului loessoid de fundaie, provenita din precipitaii sau din pierderile de apa de la reele hidraulice si din instalaii tehnologice specifice cailor ferate, pasajul subteran este prevzut cu un sistem complex de colectare si dirijare a apelor spre capetele tunelului subteran, unde sunt construite cate 2 puuri verticale prin care, cu ajutorul unor pompe hidraulice, apele sunt evacuate si dirijate la sistemul local intravilan de evacuare a apelor pluviale. Pasajul subteran este prevzut cu 2 sisteme paralele de protecie hidraulica. Primul sistem de protecie hidraulica este destinat pentru colectarea si evacuarea de urgenta a apelor care ptrund direct in pasajul, prin rampele de acces, in cursul ploilor abundente. Sistemul consta din construcia a 2 camere de colectare a apelor, amplasate la fiecare intrare in pasaj, prevzute la partea superioara cu grtare metalice capabile sa sustina circulaia rutiera, alctuind un tronson special de 2,50 m latime fiecare, amplasate exact in dreptul puurilor verticale prin care apele colectate sunt evacuate imediat
Page 97
Al doilea sistem de protecie hidraulica este destinat pentru colectarea si evacuarea att a apelor infiltrate in terasamentele din lungul pasajului subteran, cat si a apelor reziduale utilizate pentru curatirea interiorului pasajului subteran. Structura de rezistenta a pasajului este acoperita la nivelul plcii superioare si pe naltimea pereilor laterali, de un sistem drenant din zidrie de piatra si material granular dispus in sistem filtru invers. De la nivelul drenului, apele infiltrate sunt dirijate la exteriorul pereilor verticali, in lungul pasajului, pe un radier general de unde, prin intermediul unor tuburi verticale de evacuare, ptrund gravitaional intr-o reea generala de colectare si dirijarea a apelor ctre capetele tunelului, de unde sunt evacuate prin puurile verticale. Trebuie menionat ca la 0,60 m sub terasamentul caii ferate, proiectul tehnic prevede dispunerea unui dop de argila de 0,30 m grosime, in scopul blocrii infiltrrii apei in terasamentul de la partea superioara a pasajului. 5. In vederea micorrii sensibilitatii transversale si longitudinale la deformaiile terenului de fundaie sensibil la umezire, terenul de fundaie de sub radierul general al pasajului subteran este nlocuit cu o perna de pamant cu naltimea de 1,50 m. nlocuirea terenului de fundaie cu perna de pamant se va face in cel mai scurt timp pentru a nu permite accesul apei meteorice. Tehnologia de execuie a pasajului subteran se bazeaz pe urmtoarele principii de baza: Pasajul se executa in sptura deschisa fara sprijiniri, in seciune trapezoidala, cu naltimea de 8,0 m, baza mica de 14,0 m, baza mare de 25,0 m, cu pereii laterali nclinai la 1:1,5 - panta taluzului natural. Pe lungimea rampelor de acces se poate deschide un front de lucru complet. Pe lungimea pasajului subteran, se aplica aceeai tehnologie de execuie, numai ca pentru a spori suprafaa de lucru numai in zona frontala, sptura este sprijinita. Se ntrerupe circulaia trenurilor pe primele 4 linii de manevra si garare, si se indeparteaza tronsoanele de cale ferata din amplasamentul preconizat al pasajului, pe o latime de cca. 30,0 m. Se aplica toate etapele tehnologice ale pasajului subteran, dup care ntregul ciclu se repeta identic pentru urmtoarele 2 grupuri de 4 linii de manevra si garare. In cazul primelor 2 linii directe de cale ferata, care nu pot fi dezafectate, se executa sptura mecanizat pe sub liniile respective, sprijinite pe structurii prefabricate metalice de rezemare. 2. Structura de rezistenta in forma de U deschis (talpa inferioara si pereii verticali) se executa din tronsoane de beton armat monolit cu o lungime medie de 5,0 m. Numai placa superioara se executa din tronsoane prefabricate din beton armat, cate 2 tronsoane prefabricate pentru fiecare tronson monolit in forma de U deschis. Pentru o tranee deschisa de pamant de 20,0 m lungime, corespunde unui volum de pamant escavat de cca. 3200 m 3, se pot executa 3 tronsoane monolite de pasaj subteran, de 5,0 m lungime fiecare.
Page 98
Rampa tefan Guse are o lungime de 107,07 m si prezint o declivitatea de 7,19%. Structura de rezistenta pe rampa tefan Guse este compusa din 20 de tronsoane. Rampa Oituz are lungime de 67,80 m, si prezint o declivitatea de 6,26%. Structura de rezistenta pe rampa tefan Guse este compusa din 14 de tronsoane. Structura de rezistenta a pasajul pe zona rampelor de acces se executa cu forma unui U deschis la partea superioara, alctuit din 2 perei laterali unii la partea inferioara cu o placa din beton armat. Se executa sptura mecanizata a pasajului, rezultnd o tranee deschisa cu seciune trapezoidala avnd naltimea de 8,0 m, baza mica de 14,0 m, baza mare de 25,0 m, cu pereii laterali nclinai la 1:1,5 - panta taluzului natural. Pamantul excavat se transporta in depozit, unde stratul de pamantul vegetal si stratul de argila prfoasa glbuie este depozitat separat. Se executa o sptura suplimentara pe o adncime de 1,50 m, si cu o latime de 15,0 m. Sptura se executa mecanizat si numai ultimii 15 cm sunt sapati manual. Pe pereii spturii se dispune un geotextil dup care sptura se umple cu o perna de pamant de 1,50 m grosime. Se atern 10 straturi succesive de pamant in grosime de 15 cm fiecare, compactate corespunztor cu 10 treceri intr-o direcie, si 10 treceri pe direcia perpendiculara. Pe lungimea rampelor de acces tefan Guse si Oituz, deasupra pernei de pamant se dispune un strat anticapilar de nisip, de 10 cm grosime. Pe stratul de nisip se cofreaza, se armeaz si se betoneaz un tronson din beton armat monolit de clasa C 32/40. Lungimea tronsoanelor este in medie de 5,0 m, variind in anumite seciuni caracteristice funcie de condiiile constructive locale. Fiecare tronson se executa in forma de U deschis la partea superioara, alctuit din 2 perei laterali unii la partea inferioara cu un radier general din beton armat. Radierul se executa cu declivitatea longitudinala corespunztoare fiecrei rampe, si cu o grosime variabila in sens transversal, necesara pentru a asigura scurgerea apelor meteorice. Grosimea radierului variaz de la 0,80 m la captul exterior al consolei drenului, dup care grosimea radierului creste pana la 0,98 m in seciunea centrala. Se cofreaza, se armeaz si se betoneaz pereii laterali ai fiecrui tronson. La turnarea pereilor laterali se amenajeaz rosturile dintre tronsoane in care se dispun 2 straturi de pnza bitumata. Se executa sapa hidrofuga la exteriorul pereilor laterali, alctuita din 2 straturi de bitum filerizat, protejate cu un strat de mortar de ciment de 2 cm grosime. Pe naltimea rosturilor verticale se monteaz la cald, pe o latime de 1,0 m, 2 straturi de hidroizolatie bituminoasa care se suprapun pe o latime de minim 20 cm deasupra rostului. Hidroizolatia rostului este protejata cu o
Page 99
sapa din beton de ciment de 4 cm grosime, armata cu plasa tip Buzu cu ochiuri ptrate. Se executa drenul din zidrie de piatra in sistem filtru invers, in spatele zidurilor laterale. Pe masura ce drenul se executa in spatele pereilor de sprijin, se monteaz un strat de geotextil, dup care se executa o umplutura drenanta de balast, care are rolul de a cobora nivelul pnzei freatice si de a colecta si dirija rapid spre drenurile de colectare apele meteorice. La fiecare capt al rampelor spre pasajul subteran propriu-zis se executa un tronson special, de 2,50 m latime, care conine sistem de protecie hidraulica a pasajului subteran. Sistemul este destinat pentru colectarea si evacuarea de urgenta a apelor care ptrund direct in pasajul, prin rampele de acces, in cursul ploilor abundente. Tronsonul consta din construcia a 2 camere de colectare a apelor, prevzute la partea superioara cu grtare metalice capabile sa sustina circulaia rutiera, alctuind un tronson special de 2,50 m latime fiecare, amplasate exact in dreptul puurilor verticale prin care apele colectate sunt evacuate in sistemul intravilan de colectare a apelor menajere. Cele 4 puuri drenante verticale, cate 2 la fiecare capt al pasajului subteran, au rolul de a evacua apele colectate prin sistemul de drenuri transversale si longitudinale. Puurile se executa cu o inaltime totala de 10,0 m, cate 2 de fiecare parte, amplasate la 9,20 m distanta de axul longitudinal al pasajului. Puurile drenante se executa din elemente prefabricate circulare, cu diametru de 1,50 m si naltimea de 1,5 m. Fundul puurilor este cobort cu cca. 3,0 m sub nivelul drenurilor longitudinale, pentru a permite colectarea apelor. In interiorul puurilor se monteaz cate un hidrofor si conducte care sa permit evacuarea automata a apelor colectate, atunci cnd nivelul acestora atinge un nivel corespunztor talpii inferioare a radierului general al pasajului subteran. Puurile vor fi prevzute in interior cu scri metalice care sa permit accesul periodic a personalului de intretinere. Pe rampa Oituz, la captul structurii de rezistenta in forma de U deschis, se dispune o dala de racordare. Se executa prismul de piatra sparta, grinda de rezemare din beton armat monolit de clasa C 20/25 si seciune ptrata 0,500,50 m, si dala de racordare din beton armat monolit de clasa C 18/22. Dala de racordare are 4,0 m lungime si este prinsa la un capt cu ancore din OB37 425/m in zidul de garda. Dala se executa nclinata, cu o diferena de nivel de 30 cm intre captul rezemat si cel ancorat in radierul general, pe un strat de nisip de 10 cm grosime, cu rol anticapilar. Pasajul rutier subteran propriu-zis are o lungime de 86,70 m, o panta longitudinala de 0,507% de la mijlocul pasajului spre cele 2 capete, necesara asigurrii scurgerii apelor. Structura de rezistenta a pasajul rutier subteran propriu-zis se executa cu seciune casetata, nchisa, alctuit din 2
Page 100
perei laterali unii la partea superioara si inferioara cu cate o placa din beton armat. Se executa sptura mecanizata a pasajului, rezultnd o tranee deschisa cu seciune trapezoidala avnd naltimea de 8,0 m, baza mica de 14,0 m, baza mare de 25,0 m, cu pereii laterali nclinai la 1:1,5 - panta taluzului natural. Pamantul excavat se transporta in depozit, unde stratul de pamantul vegetal si stratul de argila prfoasa glbuie este depozitat separat. Se executa o sptura suplimentara pe o adncime de 1,50 m, si cu o latime de 15,0 m. Sptura se executa mecanizat si numai ultimii 15 cm sunt sapati manual. Pe pereii spturii se dispune un geotextil dup care sptura se umple cu o perna de pamant de 1,50 m grosime. Se atern 10 straturi succesive de pamant in grosime de 15 cm fiecare, compactate corespunztor cu 10 treceri intr-o direcie, si 10 treceri pe direcia perpendiculara. Se sapa in perna de pamat 2 santuri longitudinale cu seciune dreptunghiulara 1,01,0 m. Se monteaz elementele prefabricate in forma de U ntors, din beton armat C 10/15 care vor alctui 2 drenuri laterale longitudinale, sub talpa fundaiei, pe toata lungimea pasajului. Elementele prefabricate cu lungimea de 1,50 m, se pozeaz pe un strat de nisip grauntos, cu rol anticapilar, de 10 cm grosime. Pantele longitudinale ale drenului urmresc pantele existente si in interiorul pasajului subteran, pe zonele respective. Elementele prefabricate sunt hidroizolate la exteriorul lor, iar la montare se asigura continitatea hidroizolatiei in dreptul rosturilor dintre elementele prefabricate. In interiorul drenurilor longitudinale de vor monta tuburi prefabricate din beton armat, prevzute cu perforaii pe partile laterale si superioara. Spaiul liber cuprins intre pereii elementelor prefabricate si tub, se umple cu balast. Se executa 6 drenuri transversale cu lungimea de 10,60 m, care au rolul de a echilibra nivelul apelor colectate in cele 2 drenuri longitudinale ale pasajului. Primele 2 drenuri transversale se executa la cate 10,20 m distanta de seciunea centrala a pasajului subteran, dup care urmeaz in fiecare parte, cate inca 2 drenuri transversale dispuse la 8,70 m distanta intre ele. Ultimul dren transversal se afla la 11,85 m distanta de captul pasajului subteran. Drenurile se executa din elemente prefabricate in forma de U ntors, din beton armat C 10/15, avnd naltimea totala de 0,50 m si latimea de 1,0 m. In interiorul elementelor prefabricate se dispune balast, cu rol drenant, de 0,40 m grosime. Peste sistemul de colectare si evacuare a apelor se cofreaza, se armeaz si se betoneaz 17 tronsoane din beton armat monolit de clasa C 32/40. ncepnd de la fiecare capat, lungimea primelor 8 tronsoane este de 5,0 m, si numai tronsonul central al pasajului subteran are 6,70 m lungime.
Page 101
Fiecare tronson se executa din beton armat monolit cu seciune casetata, nchisa, alctuita din 2 perei laterali unii la partea inferioara cu un radier general din beton armat, iar la partea superioara cu 2 tronsoane prefabricate de placa. Radierul se executa cu declivitatea longitudinala de 0,507% dinspre seciunea centrala spre capetele pasajului si cu o grosime variabila in sens transversal, necesara pentru a asigura scurgerea apelor meteorice. Grosimea radierului variaz de la 0,80 m la captul exterior al consolei drenului, dup care grosimea radierului creste pana la 0,98 m in seciunea centrala. Se cofreaza, se armeaz si se betoneaz pereii laterali ai fiecrui tronson. La turnarea pereilor laterali se amenajeaz rosturile dintre tronsoane in care se dispun 2 straturi de pnza bitumata. Se executa sapa hidrofuga pe naltimea zidurilor laterale, alctuita din 2 straturi de bitum filerizat, protejate cu un strat de mortar de ciment de 2 cm grosime. Pe ntreaga lungime a rosturilor transversale, pornind de la nivelul radierului inferior, si continuata pe pereii verticali se monteaz la cald, pe o latime de 1,0 m, 2 straturi de hidroizolatie bituminoasa care se suprapun pe o latime de minim 20 cm deasupra rostului. Hidroizolatia fiecrui rost transversal este protejata cu o sapa din beton de ciment de 4 cm grosime, armata cu plasa tip Buzu cu ochiuri ptrate. Pe naltimea zidurilor laterale se executa drenul din zidrie de piatra cu latimea de 1,0 m, in sistem filtru invers. Pe masura ce drenul se executa in spatele pereilor de sprijin, se monteaz un strat de geotextil, dup care se executa o umplutura drenanta de balast, care are rolul de a cobora nivelul pnzei freatice si de a colecta si dirija rapid spre drenurile de colectare apele meteorice. Se executa un drum de acces care sa permit deplasarea unei macarale de montaj si a mijloacelor auto necesare pentru transportul din depozit a elementelor prefabricate de placa superioara. Se monteaz cu macaraua cate 2 elemente prefabricate de placa superioara pentru un tronson monolit de pasaj. Se armeaz, se cofreaza si se betoneaz nodurile rigide superioare ale cadrului nchis format de tronsoanele prefabricate de placa superioara si capetele superioare ale pereilor verticali. Se continua hidroizolatia la exteriorul plcii superioare, astfel nct va rezulta o seciune casetata complet izolata mpotriva aciunii agresive a apelor infiltrate in terasamente. Se executa umplutura drenanta cu o grosime de 0,60 m deasupra plcii superioare, care se racordeaz cu sistemul drenant construit pe partile laterale ale pasajului subteran. Se executa un dop de argila de 0,30 m grosime la partea superioara a seciunii casetate, care reprezint prima bariera de protecie mpotriva
Page 102
infiltrrii apelor de suprafaa la nivelul structurii de rezistenta din beton armat si a terenului loessoid de fundaie, sensibil la umezire. Se executa stratul de baza din piatra sparta si se asigura continuitatea caii prin montarea tronsoanelor de cale ferata. Se repete toate operaiile tehnologice de construcie a urmtorului tronson de pasaj subteran, prin ntreruperea circulaiei feroviare pe urmtoarele 4 linii de cale ferata. In interiorul pasajului subteran propriu-zis calea se executa in urmtoarea ordine tehnologica: Se executa sapa suport pe radierul general, din mortar de ciment de 2 cm grosime. Sapa se racordeaz longitudinal la pereii verticali si se driscuieste pentru a realiza o suprafaa lisa la fata superioara care sa permit montarea in condiii de calitate a hidroizolatiei. Se executa stratul de hidroizolatie, si se asigura racordarea acesteia la pereii verticali ai pasajului. Se executa sapa de protecie a hidroizolatie din beton de ciment C 16/20, armat cu plasa tip Buzu cu ochiuri ptrate. Se monteaz rigola din elemente prefabricate, pe un strat de mortar de poza. Se executa pe zona carosabila stratul de rezistenta al imbracamintii, din BADPC25 de 4,0 cm grosime. Se executa pe zona carosabila stratul de uzura al imbracamintii, din BAP de 4,0 cm grosime. Se verifica realizarea pantelor transversale de 2% care sa asigure conducerea apele pluviale la rigola de colectare si evacuare a apelor. Se monteaz cate un cordonul de celochit de o parte si de alta a rigolei. Se realizeaz semnalizarea rutiera in interiorul pasajului subteran.
PASAJ SUPERIOR A Pe rampa tefan Guse, punctul de intersecie a pasajului subteran cu strada Constantei se afla la 19,94 m de intrarea in pasajul subteran propriuzis, respectiv la 87,13 m de captul rampei de acces tefan Guse. Cota terenului natural in amplasamentul pasajului rampa A este de 172,30 m, conform planei nr. P.S.-2. Pentru ca declivitatea pe rampa tefan Guse a pasajului subteran este de 7,19%, rezulta ca in dreptul punctului de intersecie cu str. Constantei, pentru a respecta condiia de gabarit in pasaj de 5,0 m, rezulta cota caii pe pasajul de continuitate strada Constanta de 173,26 m, cu numai 0,96 m mai sus in raport cu nivelul terenului sistematizat. Pentru ca diferena de nivel este redusa, de numai 0,96 m, intre cota caii pe pasajul rampa A, in raport cu nivelul terenului sistematizat, s-a urmrit construcia unei suprastructuri cu inaltime redusa, pe 21 de grinzi prefabricate cu corzi aderente, care sa respecte recomandarea fcuta in
Page 103
Studiu de Fezabilitate, de a nu suprainalta prea mult calea pe pasajul rampa A in raport cu nivelul terenului sistematizat. Pasajul are 10,0 m lungime, susine 3 benzi de circulaie de 3,50 m latime fiecare si 2 trotuare denivelate de 1,50 m latime si este construit cu o declivitate longitudinala de 0,6% necesara scurgerii apelor pe la capetele acestuia, conform planei PA 5. Suprastructura pasajului A este construita din 21 de grinzi cu corzi aderente cu inaltime redusa de 0,52 m si lungimea de 10,0 m. Grinzile sunt construite din beton de clasa C 35/40, armate cu 20 toroane TBP 12 (74) la talpa inferioara si 2 toroane TBP 12 la talpa superioara, pretensionate la o forta de tragere si control de N K = 10,60 tf . Armatura pasiva este din OB 37 si se utilizeaz o cantitate de 235 kg pentru fiecare grinda. Greutatea unei grinzi prefabricate este de 3,75 tf. Pe antier cele 21 de grinzi prefabricate se vor depozita pe o platforma amenajata, construita paralel cu str. Constantei, cat mai aproape de amplasamentul definitiv al pasajului A, de unde sunt ridicate cu macaraua si montate joantiv pe infrastructuri. Grinzile prefabricate reazem pe pereii laterali ai pasajului, care pe aceasta zona, sunt separai intr-un tronson unic de 14.20 m latime. Fiecare tronson este echipat la partea superioara cu cuzinei si console scurte la extrados, pentru rezemarea plcilor de racordare. Pereii laterali pe care reazem suprastructura pasajului rampa A sunt unii cu o placa inferioara continua de beton armat, la nivelul corespunztor impus de circulaia in pasajul inferior. Pentru a spori corespunztor capacitatea portanta a pereilor de sprijin, fiecare perete este sprijinit pe cate 5 coloane 1,08 m cu lungimea de 12,0 m.
Tehnologia de execuie a pasajului superior A Se nchide circulaia rutiera pe strada tefan Guse si strada Constantei, si se semnalizeaz conform normelor in viguare devierea circulaiei rutiere pe rute ocolitoare. Se preda amplasamentul pasajului A conform planei PA1, si se traseaz axele celor 10 coloane C1 C10, in amplasamentul pasajului rampa A, conform planei PA2. Se amenajeaz platforma de lucra pentru instalaia de forare si se executa cele 10 coloane C1 C10, din beton de clasa C 32/40. Pentru fiecare infrastructura se vor fora cate 5 coloane aliniate pe cate un singur rnd, la 3,0 distanta interax. Distanta intre cele 2 rnduri de cate 5 coloane este de 9,50 m. Coloanele sunt forate de la nivelul terenului amenajat, dar se armeaz si se betoneaz numai pe o lungime de 13,0 m, cu 1,0 m mai sus dect talpa inferioara a radierului de pe rampa de acces la pasajul subteran. Coloanele se armeaz cu bare PC 52 2425. Fiecare coloana forata este prevzuta cu
Page 104
toba de injecie pe vrf si cu 3 evi de injecie si control a continuitatii coloanei. Se executa structura de rezistenta pe rampa tefan Guse a pasajului subteran. In continuare se prezint separat procesul tehnologic de execuie a pasajului rampa A de cel al pasajului subteran. La 80,03 m de captul rampei tefan Guse se identifica si se traseaz poziia infrastructurilor pasajului rampa A. Se decoperteaza capetele coloanelor pe o inaltime de cca. 1,0 m, se sparge betonul din capul coloanei si se curata armatura de rezistenta. Se armeaz radierul care leag capetele coloanelor si formeaz talpa inferioara a rampei de acces in pasajul subteran, si pereii laterali, de susinere a suprastructurii. Lungimea tronsonului este de 14,20 m si prezint aceeai alctuire constructiva cu a celorlalte tronsoane care alctuiesc rampa de acces in pasajul subteran. Se betoneaz mai nti radierul general dup care urmeaz pereii laterali cu beton de clasa C 28/35. La partea superioara a pereilor laterali sunt prevzute banchete de rezemare a grinzilor prefabricate, pe cuzinei din beton armat. La partea superioara a cuzineilor de monteaz placi metalice inferioare ale aparatelor de reazem din neopren. La turnarea pereilor laterali se amenajeaz rosturile dintre tronsoane in care se dispun 2 straturi de pnza bitumata. Se executa sapa hidrofuga la exteriorul pereilor laterali din 2 straturi de bitum filerizat, protejate cu un strat de mortar de ciment de 2 cm grosime. Pe naltimea rosturilor verticale se monteaz la cald, pe o latime de 1,0 m, 2 straturi de hidroizolatie bituminoasa care se suprapun pe o latime de minim 20 cm deasupra rostului. Hidroizolatia rostului este protejata cu o sapa din beton de ciment de 4 cm grosime, armata cu plasa tip Buzu cu ochiuri ptrate. Se executa drenul din zidrie de piatra in sistem filtru invers, in spatele zidurilor laterale. Pe masura ce drenul se executa in spatele pereilor de sprijin, se monteaz un strat de geotextil, dup care se executa o umplutura drenanta de balast, care are rolul de a cobora nivelul pnzei freatice si de a colecta si dirija rapid spre drenurile de colectare apele meteorice. Nu se monteaz inca dalele de racordare in spatele pereilor verticali. Se monteaz grinzile prefabricate pe cuzineii din beton armat, pe aparate de reazem din neopren, fixe si mobile. Grinzile prefabricate se monteaz joantiv, cu un rost longitudinal de 2 cm latime. Se cofreaza placa de suprabetonare si consolele trotuarelor. La execuia plcii de suprabetonare se asigura realizarea pantelor longitudinale si transversale necesare asigurrii scurgerii apelor meteorice de pe pod. Se armeaz si se betoneaz placa de suprabetonare cu beton de clasa C 25/30 si armaturi din PC 52 12. La capetele plcii, paralel cu pereii de
Page 105
sprijin, se vor las spatiile necesare pentru montarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor. Se monteaz dispozitivele antiseismice, cate 2 bucati pe fiecare zid de sprijin. Intre dispozitiv si talpa inferioara a grinzii marginale de monteaz un dispozitiv din neopren. Se monteaz dispozitivul de acoperire a rostului la ambele capete ale podului. Se recomanda montarea unui dispozitivul de acoperire a rostului fiabil, cu o durata normata de exploatare de 10 ani. Se executa prismul de piatra sparta, grinda de rezemare din beton armat monolit de clasa C 20/25 si seciune ptrata 0,500,50 m, si dala de racordare din beton armat monolit de clasa C 18/22. Dala de racordare are 4,0 m lungime si este prinsa la un capt cu ancore din OB37 425/m in zidul de garda. Dala se executa nclinata, cu o diferena de nivel de 30 cm intre captul rezemat si cel ancorat in zidul de garda, pe un strat de nisip de 10 cm grosime, cu rol anticapilar. Se executa sistemul rutier pe rampele de acces compus din: - strat de forma din balast mare refuz de ciur 10 cm - strat de fundaie din balast 30 cm - strat de piatra sparta 20 cm - strat de baza din anrobate bituminoase AB1 6 cm - strat de legatura din binder de mrgritar BAPC25 5 cm - strat de uzura din beton asfaltic cu agregat mrunt BAPC16 4 cm Se executa acostamentele si racordarea acestora la pasaj rampa A. Se executa casiurile de descrcare, cate doua la fiecare capt al pasajului. Se monteaz parapetul de sigurana pe rampele de acces, pe o lungime de 20,0 m. Se monteaz parapetul pietonal metalic pe pasaj rampa A. Se executa sapa suport pe placa de suprabetonare, din mortar de ciment de 2 cm grosime. Sapa se racordeaz longitudinal la lisa parapetului si se driscuieste pentru a realiza o suprafaa lisa la fata superioara care sa permit montarea in condiii de calitate a hidroizolatiei pe pasaj. Se executa hidroizolatia pe pod. Se asigura racordarea hidroizolatie la lisa perapetelor si la dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataie. Se executa sapa de protecie a hidroizolatie din beton de ciment C 16/20, armat cu plasa tip Buzu cu ochiuri ptrate. La captul ridicat pe lisa parapetului, in betonul proaspt se fixeaz o ipca din lemn 33 cm, care se indeparteaza dup ntrirea betonului.
Page 106
Se monteaz cordonul de celochit in lungul lisei parapetului, in spaiul creat prin scoaterea ipcii din lemn. Se monteaz borduri prefabricate normale 2025 cm, pe un strat de mortar de poza de 2 cm grosime. Se monteaz cate 3 tuburi din PVC 110 mm in spatele bordurilor prefabricate. Se monteaz armatura metalica necesara fixrii parapetului metalic tip greu. Se executa umplutura trotuarelor din beton de ciment de clasa C 12/15. Se executa imbracamintea din asfalt turnat de 2 cm grosime, pe trotuare. In lungul pasajului, in stratul de asfalt turnat proaspt, se fixeaz cate o ipca din lemn 33 cm, de fiecare parte, care se indeparteaza dup ntrirea imbracamintii. Se monteaz cate un cordonul de celochit in lungul lisei parapetului, si in spatele bordurii, in spaiul creat prin scoaterea ipcilor din lemn. Se executa pe zona carosabila stratul de rezistenta al imbracamintii, din BAD25 de 3,5 cm grosime. Se executa pe zona carosabila stratul de uzura al imbracamintii, din BA16 de 3,5 cm grosime. Se verifica realizarea pantelor transversale de 2% si longitudinale de 0,6% care sa asigure conducerea apele pluviale de pe pod, la casiurile de descrcare. In lungul pasajului, in fata bordurilor, in stratul de BA16 turnat proaspt, se fixeaz cate o ipca din lemn 33 cm, de fiecare parte, care se indeparteaza dup ntrirea imbracamintii. Se monteaz cate un cordonul de celochit in fata bordurilor, in spaiul creat prin scoaterea ipcilor din lemn. Se realizeaz semnalizarea rutiera pe pasaj rampa A.
PASAJ SUPERIOR B Pe rampa Oituz, punctul de intersecie a pasajului subteran cu strada Garii se afla la 51,65 m de intrarea in pasajul subteran propriu-zis, respectiv la 16,15 m de captul rampei de acces Oituz. Cota terenului natural in amplasamentul pasajului superior B este de 171,44 m, conform planei nr. P.S.-2. Pentru ca declivitatea pasajului subteran pe rampa Oituz este de 6,26 %, rezulta ca in dreptul punctului de intersecie cu str. Garii, pentru a respecta condiia de gabarit in pasaj de 5,0 m, rezulta cota caii pe pasajul superior B trebuie sa fie de 174,66 m, cu 3,22 m mai sus in raport cu nivelul terenului sistematizat. Suprastructura pasajului are lungimea 16,0 m, susine 2 benzi de circulaie de 4,0 m latime fiecare si 2 trotuare denivelate de 1,50 m latime si este construit cu o declivitate longitudinala de 0,6% necesara scurgerii apelor pe la capetele acestuia. Suprastructura pasajului superior B este construita pe 9 grinzi prefabricate precomprimate cu corzi aderente cu inaltime redusa de 0,80 m si lungimea
Page 107
de 16,0 m. Grinzile sunt construite din beton de clasa C 32/40, armate cu 32 toroane TBP 12 (74) la talpa inferioara si 2 toroane TBP 12 la talpa superioara, pretensionate la o forta de tragere si control de N K = 11 tf . Armatura pasiva este din PC 52 si OB 37 si se utilizeaz o cantitate de 606 kg pentru fiecare grinda. Greutatea unei grinzi prefabricate este de 16,30 tf. Pe antier cele 9 de grinzi prefabricate precomprimate cu corzi aderente se vor depozita pe o platforma amenajata in incinta organizarii de santier, construita paralel cu str. Garii, cat mai aproape de amplasamentul definitiv al pasajului superior B, de unde sunt ridicate cu macaraua si montate joantiv pe infrastructuri. Grinzile prefabricate reazem pe infrastructuri construite independent de pereii laterali ai pasajului. Fiecare culee este sprijinit pe cate 4 coloane 1,08 m cu lungimea de 20,0 m, unite la partea superioara cu un radier general. Tehnologia de execuie a pasajului superior B Se nchide circulaia rutiera pe strada Garii si strazile Bogdan Voievod, Oituz, Ionita sandu Sturza si Vasile Alexandri, si se semnalizeaz conform normelor in viguare devierea circulaiei rutiere pe rute ocolitoare. Se preda amplasamentul pasajului superior B conform planei PB1, si se traseaz axele celor 8 coloane C 1 C8, conform planei PB8. Se amenajeaz platforma de lucra pentru instalaia de forare si se executa cele 8 coloane C1 C8, din beton de clasa C 32/40. Pentru fiecare infrastructura se vor fora cate 4 coloane aliniate pe cate un singur rnd, la 3,0 distanta interax. Distanta intre cele 2 rnduri de cate 4 coloane este de 15,53 m. Coloanele sunt armate cu bare PC 52 2428. Fiecare coloana forata este prevzuta cu toba de injecie pe vrf si cu 3 evi de injecie si control a continuitatii coloanei. Coloanele sunt unite la 15,0 m de baza, printr-un radier general din beton armat, care are rolul de a solidariza coloanele intre ele, reducand astfel lungimea de flambaj. Se decoperteaza capetele coloanelor pe o inaltime de cca. 1,0 m, se sparge betonul din capul coloanei si se curata armatura de rezistenta. Se executa radierul culeelor, care solidarizeaza la partea superioara cele 4 coloane care sustin fiecare culee. Radierul din beton de clasa C 28/35, are o lungime totala de 11,60 m, latimea de 2,0 m si grosimea de 1,0 m, conform planse PB 13. radierul se prelungeste in partea din spate cu 2 zone laterale avand lungimea de 1,25 m, latimea de 1,0 si grosimea de 0,50 m, care au rolul de a sprijini zidurile intoarse la partea inferioara. Radierele se armeaza cu 1132 kg otel OB 37 si 6906 kg otel PC 52, conform planse PB 14. Se executa elevatiile culeelor C1 si C2. Culeea C1 este amplasata spre gara, iar culeea C2 spre Stadion.
Page 108
Elevatia culeei C1 are o lungime totala de 11,10 m, latimea de 1,10 m si inaltimea de 2,45 m, conform planse PB 15. Elevatia culeei C2 prezinta o inaltime cu 10 cm mai redusa decat culeea C1. Elevatiile culeelor sunt echipate cu zid de garda si ziduri intoarse. Zidul de garda are 1,04 m inaltime si 0,40 m grosime, iar zidurile intoarse au 2,0 m lungime. Culeele sunt echipate pe zonele laterale, la partea superioara a banchetelor de rezemare, cu console scurte necesare pentru montarea stalpilor de iluminat electric. Elevatiile culeelor se executa din beton de clasa C 28/35, si se armeaza cu 640 kg otel OB 37, si 2949 kg otel PC 52, conform planse PB 17. Se executa sapa hidrofuga in spatele elevatiilor culeelor, alcatuita din 2 straturi de bitum filerizat, protejate cu un strat de mortar de ciment de 2 cm grosime. Se executa drenul din zidrie de piatra in sistem filtru invers, in spatele culeelor. Pe masura ce drenul se executa in spatele elevatiilor culeelor, se executa o umplutura drenanta de balast, care are rolul de a cobora nivelul pnzei freatice si de a colecta si dirija rapid spre drenurile de colectare apele meteorice. Nu se monteaz inca dalele de racordare in spatele pereilor verticali. Se monteaz cele 9 grinzi prefabricate pe cuzineii din beton armat, pe aparate de reazem din neopren, fixe si mobile. Grinzile prefabricate se monteaz joantiv la nivelul talpii superioare, cu un rost longitudinal de 2 cm latime. Se cofreaza placa de suprabetonare si consolele trotuarelor. La execuia plcii de suprabetonare se asigura realizarea pantelor longitudinale si transversale necesare asigurrii scurgerii apelor meteorice de pe pod. Se monteaza palnia si rama gratarului celor 4 guri de scurgere, la cota corespunzatoare. Se monteaza elementele de prindere ale dispozitivelor de acoperire a rosturilor, la cota corespunzatoare. Se armeaz si se betoneaz placa de suprabetonare cu beton de clasa C 25/30 si armaturi din PC 52 16. La capetele plcii, paralel cu pereii de sprijin, se vor las spatiile necesare pentru montarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor. Se monteaz dispozitivele antiseismice, cate 2 bucati pe fiecare bancheta de rezemare. Intre dispozitiv si talpa inferioara a grinzii marginale de monteaz un dispozitiv din neopren, conform plansei PB 22. Se monteaz dispozitivul de acoperire a rostului la ambele capete ale podului, conform plansei PB 23. Se recomanda montarea unui dispozitivul de acoperire a rostului fiabil, cu o durata normata de exploatare de 10 ani.
Page 109
Se executa prismul de piatra sparta, grinda de rezemare din beton armat monolit de clasa C 20/25 si seciune ptrata 0,500,50 m, si dala de racordare din beton armat monolit de clasa C 18/22. Dala de racordare are 4,0 m lungime si este prinsa la un capt cu ancore din OB37 425/m in zidul de garda. Dala se executa nclinata, cu o diferena de nivel de 30 cm intre captul rezemat si cel ancorat in zidul de garda, pe un strat de nisip de 10 cm grosime, cu rol anticapilar. Se executa zidurile de sprijin pe rampele de acces la pasajul superior B. Rampa de acces spre Gara are 85,95 m lungime si este compusa din 14 tronsoane de 5,0 m lungime identice stanga-dreapta. Pe partea stanga rampa se continua cu 3 tronsoane G15, G16 si G17, in timp ce pe partea dreapta, se dispun tronsoanele G 18, G19 si G20, in dreptul bretelei de acces notata Rampa B. Rampa de acces spre stadion are 80,95 m lungime si este compusa tot din 14 tronsoane de 5,0 m lungime, identice stanga-dreapta. Pe partea stanga rampa se continua cu 2 tronsoane S15 si S17, in timp ce pe partea dreapta, se dispun tronsoanele S17 si S18, in dreptul bretelei de acces notata Rampa A. Zidurile de sprijin se executa cu fundatii directe in 2 trepte si elevatii din beton armat monolit. La intradosul elevatiei zidurilor de sprijin se dispune o sapa hidrofuga alcatuita din 2 straturi de bitum filerizat, protejate cu un strat de mortar de ciment de 2 cm grosime. In spatele zidurilor de sprijin se executa un dren din zidarie de piatra, cu latimea de 1,0 m, rezemat pe o consola din beton armat. In spatiul cuprins intre drenuri se executa o umplutura din pamant, asternuta in straturi cu grosimea de maxim 15 cm si compactata corespunzator. Se executa sistemul rutier pe rampele de acces compus din: - strat de forma din balast mare (refuz de ciur) 10 cm - strat de fundaie din balast 30 cm - strat de baza din piatra sparta 20 cm - strat de baza din anrobate bituminoase AB1 6 cm - strat de legatura din binder de mrgritar BADPC25 5 cm - strat de uzura din beton asfaltic cu agregat mrunt BAPC16 4 cm Se executa acostamentele caii pe rampele de acces. Se monteaz parapetul de sigurana pe toata lungimea rampele de acces. Se monteaz parapetul pietonal metalic pe pasajul superior B.
Page 110
Se executa sapa suport pe placa de suprabetonare, din mortar de ciment de 2 cm grosime. Sapa se racordeaz longitudinal la lisa parapetului, la gurile de scurgere si la dispozitivele de acoperire a rosturilor, si se driscuieste pentru a realiza o suprafaa lisa la fata superioara care sa permit montarea in condiii de calitate a hidroizolatiei pe pasaj. Se executa hidroizolatia pe pod. Se asigura racordarea hidroizolatie la lisa perapetelor, la gurile de scurgere si la dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataie. Se executa sapa de protecie a hidroizolatie din beton de ciment C 16/20, armat cu plasa tip Buzu cu ochiuri ptrate. La captul ridicat pe lisa parapetului, in betonul proaspt se fixeaz o ipca din lemn 33 cm, care se indeparteaza dup ntrirea betonului. Se asigura racordarea sapei de protecie a hidroizolatie la lisa perapetelor, la gurile de scurgere si la dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataie. Se monteaz cordonul de celochit in lungul lisei parapetului, in jurul ramei gratarului la gurile de scurgere si in lungul dispozitivelor de acoperire a rosturilor. Se monteaz borduri prefabricate normale 2025 cm, pe un strat de mortar de poza de 2 cm grosime. Se monteaz cate 3 tuburi din PVC 110 mm in spatele bordurilor prefabricate. Se monteaz armatura metalica necesara fixrii parapetului metalic tip greu. Se executa umplutura trotuarelor din beton de ciment de clasa C 12/15. Se executa imbracamintea din asfalt turnat de 2 cm grosime, pe trotuare. In lungul pasajului, in stratul de asfalt turnat proaspt, se fixeaz cate o ipca din lemn 33 cm, de fiecare parte, care se indeparteaza dup ntrirea imbracamintii. Se monteaz cate un cordonul de celochit in lungul lisei parapetului, si in spatele bordurii, in spaiul creat prin scoaterea ipcilor din lemn. Se executa pe zona carosabila stratul de rezistenta al imbracamintii, din BAD25 de 3,5 cm grosime. Se executa pe zona carosabila stratul de uzura al imbracamintii, din BA16 de 3,5 cm grosime. Se verifica realizarea pantelor transversale de 2% si longitudinale de 0,6% care sa asigure conducerea apele pluviale de pe pod, la casiurile de descrcare. In lungul pasajului, in fata bordurilor, in stratul de BA16 turnat proaspt, se fixeaz cate o ipca din lemn 33 cm, de fiecare parte, care se indeparteaza dup ntrirea imbracamintii. Se monteaz cate un cordonul de celochit in fata bordurilor, in spaiul creat prin scoaterea ipcilor din lemn. Se realizeaz semnalizarea rutiera pe pasaj rampa A. Se executa zidurile de sprijin pe betelele de acces la pasajul superior B. Breteaua de acces spre Gara are lungimi diferite stanga-dreapta. Pe partea dreapta, lungimea bretelei, masurata in proiectie, este de 49,20 m si este compusa din 9 tronsoane (A10-A18) cu lungimea medie 5,0 m.
Page 111
Pe partea stanga, lungimea bretelei spre gara, masurata in proiectie, este de 50,60 m si este compusa tot din 9 tronsoane (A1-A9), cu lungimi medii 5,0 m. Breteaua de acces spre stadionul municipal are lungimi diferite stangadreapta. Pe partea dreapta, lungimea bretelei, masurata in proiectie, este de 30,67 m si este compusa din 6 tronsoane (B11-B16) cu lungimea medie 5,0 m. Pe partea stanga, lungimea bretelei spre stadion, masurata in proiectie, este de 50,88 m si este compusa din 10 tronsoane (B1-B10), cu lungimi medii 5,0 m. Zidurile de sprijin se executa cu fundatii directe in 2 trepte si elevatii din beton armat monolit. La intradosul elevatiei zidurilor de sprijin se dispune o sapa hidrofuga alcatuita din 2 straturi de bitum filerizat, protejate cu un strat de mortar de ciment de 2 cm grosime. In spatele zidurilor de sprijin se executa un dren din zidarie de piatra, cu latimea de 1,0 m, rezemat pe o consola din beton armat. In spatiul cuprins intre drenuri se executa o umplutura din pamant, asternuta in straturi cu grosimea de maxim 15 cm si compactata corespunzator. Se executa sistemul rutier pe rampele de acces compus din: - strat de forma din balast mare (refuz de ciur) 10 cm - strat de fundaie din balast 30 cm - strat de baza din piatra sparta 20 cm - strat de baza din anrobate bituminoase AB1 6 cm - strat de legatura din binder de mrgritar BADPC25 5 cm - strat de uzura din beton asfaltic cu agregat mrunt BAPC16 4 cm Se executa acostamentele caii pe betelele de acces. Se monteaz parapetul de sigurana pe toata lungimea bretelelor de acces.
GENERALITI La execuia lucrrilor din beton de ciment se vor respecta prevederile

Page 112
Codului de practic pentru execuia lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat partea I-a, indicativ NE 012-99 cu particularitile cuprinse n prezentele caiete de sarcini i reglementrile tehnice n vigoare la data execuiei lucrrilor. CIMENT 1. Tipuri de ciment. Clase i cerine Cimenturile vor satisface cerinele din standardele naionale de produs sau din agrementele tehnice n vigoare. 2. Tipurile de ciment ce se pot utiliza sunt urmtoarele: n cazul elementelor masive se vor folosi cimenturi care prezint valori mici ale cldurii de hidratare n vederea fisurrii termice i aditivi ntrzietori de priz. n cazul n care temperatura n timpul turnrii este sczut, se vor folosi cimenturile cu ntrire rapid (R) i aditivi acceleratori, iar n cazul turnrii pe timp clduros, cimenturile cu ntrire lent i aditivii ntrzietori. n condiii speciale de expunere, dac betonul este n contact cu apa ce conine de ex.: sulfai peste 500 mg./l. sau cu solul cu coninut de peste 3000 mg./kg. se recomand folosirea cimenturilor rezistente la sulfai. 3. Livrare i transport Cimentul se livreaz ambalat n saci de hrtie sau n vrac transportat n vehicule rutiere, vagoane de cale ferat, nsoit de documentele de certificare a calitii. n cazul cimentului vrac transportul se face numai n vehicule rutiere cu recipiente speciale sau vagoane de cale ferat speciale cu descrcare pneumatic. Cimentul va fi protejat de umezeal i impuriti n timpul depozitrii i transportului. n cazul n care utilizatorul procur cimentul de la un depozit (baz de livrare) livrarea cimentului va fi nsoit de o declaraie de conformitate, n care se va meniona: - tipul de ciment i fabrica productoare; - data sosirii n depozit; - numrul certificatului de calitate eliberat de productor i datele nscrise n acesta; - garania respectrii condiiilor de pstrare; - numrul buletinului de analiz a calitii cimentului efectuat de un laborator autorizat i datele coninute n acesta inclusiv precizarea condiiilor de utilizare n toate cazurile n care termenul de garanie a expirat. Obligaiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor nscrie n contractul ntre furnizor i utilizator. Conform standardului SREN 196 7 pentru verificarea conformitii unei livrri sau a unui lot cu prevederile standardelor, cu cerinele unui contract sau cu specificaiile unei comenzi, prelevarea probelor de ciment trebuie s aib loc n prezena productorului (vnztorului)i a utilizatorului. De asemenea prelevarea probelor de ciment poate s se fac n prezena
Page 113
utilizatorului i a unui delegat a crui imparialitate trebuie s fie recunoscut att de productor ct i de utilizator. Prelevarea probelor se face n general naintea sau n timpul livrrii. Totui dac este necesar, se poate face dup livrare, dar cu o ntrziere de maximum 24 de ore. 4. Depozitarea Depozitarea cimentului se face numai dup recepionarea cantitativ i calitativ a cimentului conform prevederilor din Anexa VI.1. din NE 012 inclusiv prin constatarea existenei i examinarea documentelor de certificare a calitii i examinarea documentelor de certificare a calitii i verificarea capacitii libere de depozitare n silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau n ncperile special amenajate. Pn la terminarea efecturii determinrilor acesta va fi depozitat n depozitul tampon inscripionat. Depozitarea cimentului n vrac se va face n celule tip siloz, n care nu au fost depozitate anterior alte materiale, marcate prin nscriere vizibil a tipului de ciment. Depozitarea cimentului ambalat n saci trebuie s se fac n ncperi nchise. Pe ntreaga perioad de exploatare a silozurilor se va ine evidena loturilor de ciment depozitate pe fiecare siloz prin nregistrarea zilnic a primirilor i a livrrilor. Sacii vor fi aezai n stive pe scnduri dispuse cu interspaii pentru a se asigura circulaia aerului la partea inferioar a stivei i la o distan de 50 cm de la pereii exteriori, pstrnd mprejurul lor un spaiu suficient pentru circulaie. Stivele vor avea cel mult 10 rnduri de saci suprapui. Nu se va depi termenul de garanie prescris de productor pentru tipul de ciment utilizat. Cimentul rmas n depozit peste termenul de garanie sau n condiii improprii de depozitare va putea fi ntrebuinat la lucrri de beton i beton armat numai dup verificarea strii de conservare i a rezistenelor mecanice. Controlul calitii cimentului se face: - la aprovizionare inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garanie emis de productor sau de baza de livrare, conform prevederilor din ANEXA VI.1. punctul A.1 din NE 012; - nainte de utilizare, de ctre un laborator autorizat, conform prevederilor din ANEXA VI.1. punctul B.1. Metodele de ncercare sunt reglementate prin standardele SREN 1961, 196-2, 196-3, 196-4, 196-5, 196-6, 196-7, 196-21 . AGREGATE 1. Condiii generale La execuia elementelor i construciilor din beton i beton armat cu densitate aparent normal (2001-2500 kg/m 3), se folosesc agregate cu densitate normal (1201-2000 kg/m3) provenite din sfrmarea natural i/sau concasarea rocilor. Agregatele vor satisface cerinele prevzute n reglementrile tehnice specifice (STAS 1667 i dup caz SR 662 i SR 667).
Page 114
2. Producerea i livrarea agregatelor Deintorii de balastiere/cariere sunt obligai s prezinte la livrare certificatul de calitate pentru agregate i certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat. Staiile de producere a agregatelor vor funciona numai pe baz de atestat eliberat de o comisie intern n prezena unui reprezentant desemnat de Inspectoratul de Stat n Construcii. Granulozitatea agregatelor este verificat n conformitate cu STAS 1667 i STAS 4606. Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse n medii umede trebuie verificate n prealabil prin analiza reactivitii cu alcaliile din beton. 3. Transportul i depozitarea Agregatele nu trebuie s fie contaminate cu alte materiale n timpul transportului sau depozitrii. Depozitarea agregatelor trebuie fcut pe platforme betonate avnd pante i rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separat a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu o nlime corespunztoare pentru evitarea amestecrii cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat. Nu se admite depozitarea direct pe pmnt sau pe platforme balastate. 4. Controlul calitii agregatelor Controlul calitii agregatelor se va realiza n conformitate cu prevederile NE012 pct.17.2.1.1. i Anexa VI.1. iar metodele de verificare sunt n conformitate cu STAS 4606. 5. Cerine privind granulozitatea agregatelor Pentru obinerea unui dozaj optim de ciment i o cantitate mic de ap se recomand utilizarea unei combinaii de agregate care s conin o cantitate redus de nisip i o proporie mare a agregatelor mari. Dimensiunea granulei maxime a agregatelor se va stabili respectnd urmtoarele condiii: - max < D - max < d - 5 mm - max < 1,3 * c unde D dimensiunea cea mai mic a elementului structural d distana dintre barele de armtur c stratul de acoperire cu beton al armturii APA Apa de amestecare utilizat la prepararea betoanelor poate s provin din reeaua public sau din alt surs, dar n acest ultim caz trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: - s fie limpede i s nu conin suspensii organice sau anorganice (ml, argil, etc); - s nu aib gust sau miros pronunat; - s corespund caracteristicilor chimice din tabelul urmtor.
Page 115
Caracteristica
Condiii de Metode admisibilitat de verificare e Concentraia ionilor de hidrogen (pH) 5. . .10 SR ISO 10523 Coninutul total de sruri (reziduu uscat la 1055C), 2000 STAS 3638 3 mg/dm max. Sulfai (SO32- ), mg/dm3, max. 2000 STAS 3069 3 Cloruri (Cl ), mg/dm , max. 500 STAS 3049 23 Carbonai (CO3 ) i bicarbonai (CO3H ), mg/dm , max. 1000 STAS 6363 2+ 3 Magneziu, (Mg ), mg/dm , max. 500 STAS 6674 Alcalii, exprimate sub forma Na2O(Na2O + 0,658 K2O), mg/dm3, max. 600 STAS 3224 3 Substane organice, mgKMnO 4/dm , max. 500 STAS 3002 Pierderea la calcinare (PC) a substanelor insolubile, pct. 4.3 800 3 mg/dm ,max. STAS 790 Verificarea se va face la nceputul lucrrilor de ctre un laborator autorizat. n timpul utilizrii pe antier se va evita ca apa s se polueze cu detergeni, materii organice, uleiuri, argile, etc. ADITIVI Aditivii sunt produse chimice care se adaug n beton n cantiti mici sau egale cu 5% substan uscat fa de masa cimentului n scopul mbuntirii/modificrii proprietii betonului n stare proaspt i/sau ntrit. Aditivii trebuie s ndeplineasc cerinele din reglementrile tehnice specifice sau agrementele tehnice n vigoare. Aditivii nu trebuie s conin substane care s influeneze negativ proprietile betonului sau s produc coroziunea armturii (ex.: clor). Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie n urmtoarele cazuri: Nr. Categoria de betoane Aditiv recomandat Observaii crt . Betoane supuse la nghe1. antrenor de aer dezghe dup caz: Betoane cu permeabilitate reductor de ap - -intens reductor2. redus plastifiant superplastifiant -impermeabilizator Betoane de rezisten avnd Tasarea betonului: plastifiant sau 3. clasa cuprins ntre C 12/15 i C T3 T3/T4 sau superplastifiant 30/37 inclusiv T4/T5 T5 Betoane fluide cu tasarea egal 4. superplastifiant cu T5
Page 116
ntrzietor de priz + superplastifiant (plastifiant) anti-nghe + 6. Betoane turnate pe timp friguros accelerator de priz Betoane cu rezistene mari la 7. acceleratori de ntrire termene scurte Betoane 5. clduros turnate pe timp n cazurile n care dei nu sunt menionate n tabelul anterior executantul apreciaz c din motive tehnologice trebuie s foloseasc obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul proiectantului i includerea acestora n documentaia de execuie. n cazurile n care se folosesc concomitent dou tipuri de aditivi a cror compatibilitate i comportare mpreun nu este cunoscut este obligatorie efectuarea de ncercri preliminare i avizul unui institut de specialitate. CERINE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI Cerinele de durabilitate pentru clasele de betoane prevzute n proiect sunt: - pentru betoanele de clase pn la C12/15 inclusiv: clasa de expunere 1; gradul de impermeabilitate P 4; gradul de gelivitate nu este cazul; tipul de ciment 32,5R raportul maxim A/C =0,65; dozajul minim de ciment = 250 kg/m3; - pentru betoanele de clas C16/20: clasa de expunere 2 a; gradul de impermeabilitate P 4; gradul de gelivitate G 50; tipul de ciment 32,5R raportul maxim A/C =0,50; dozajul minim de ciment = 290 kg/m3; se vor utiliza agregate rezistente la nghe dezghe; aer antrenant conform tabel I.5.3 Anexa I.5 din NE012-99 Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat. - pentru betoanele de clase mai mari dect C16/20: clasa de expunere 2 b; gradul de impermeabilitate P 8; gradul de gelivitate G 150; tipul de ciment 32,5R, 42,5 raportul maxim A/C =0,45; dozajul minim de ciment = 325 kg/m3; se vor utiliza agregate rezistente la nghe dezghe;
Page 117
aer antrenant conform tabel I.5.3 Anexa I.5 din NE012-99 Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat.
CERINE DE BAZ PRIVIND COMPOZIIA BETONULUI Amestecul de beton proiectat Alegerea componenilor i stabilirea compoziiei betonului proiectat se face de ctre productor pe baza unor amestecuri preliminare stabilite i verificate de ctre un laborator autorizat n conformitate cu HG 766/1997. n absena unor date anterioare se recomand efectuarea unor amestecuri preliminare. n acest caz productorul stabilete compoziia betonului astfel nct s aib consistena necesar, s nu se segrega i s se compacteze uor. Betonul ntrit trebuie s corespund cerinelor tehnice pentru care a fost proiectat i n mod special s aib rezistena la compresiune cerut. n aceste cazuri, amestecurile de prob ale betonului n stare ntrit trebuie s fie supuse ncercrilor pentru determinarea caracteristicilor de durabilitate prevzute n prezentele caiete de sarcini i pentru verificarea ndeplinirii condiiei de clas. Betonul trebuie s fie durabil i s realizeze o bun protecie a armturilor. Compoziia betonului trebuie proiectat avnd n vedere prevederile NE012-99 i particularizrile prezentate n prezentul caiet de sarcini n cazul amestecului proiectat trebuie specificate urmtoarele date de baz: clasa de rezisten; dimensiunea maxim a granulei agregatelor i zona de granulozitate; consistena betonului proaspt; date privind compoziia betonului: - raportul A/C maxim; - tipul i dozajul minim de ciment; - tipul i procentul de aditiv; - gradul de impermeabilitate obinut; - gradul de gelivitate obinut; gradul de omogenitate asigurat la prepararea betonului tipul de agregate; Compoziia proiectat a betonului se supune aprobrii beneficiarului mpreun cu certificatele de conformitate a calitii i buletinele de analiz ale componenilor din reet. PREPARAREA BETONULUI Personalul implicat n activitatea de producere i control a betonului va avea cunotinele i experiena necesar i va fi atestat intern pentru aceast activitate. Pentru operaiunile de dozare i amestecare ale betonului toate instalaiile i echipamentele din dotarea unitilor de producere a betonului
Page 118
trebuie s asigure prin buna lor funcionare cerinele pentru acest gen de lucrri i s fie atestate de C.N.A.M.E.C. din cadrul M.L.P.T.L. La dozarea materialelor componente ale betonului se admit urmtoarele abateri: - agregate + 3% - ciment i ap + 2% - aditivi + 5% Aceste abateri se refer la dozarea componenilor, respectiv la erori ale operatorului la preparare. Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare forat sau cu cdere liber. n cazul utilizrii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor folosi numai betoniere cu cdere liber. Prin amestecare trebuie s se obin o distribuie omogen a materialelor componente i o lucrabilitate constant. Ordinea de introducere a materialelor componente n betonier se va face ncepnd cu sortul de agregate cu granula cea mai mare. Amestecarea componenilor betonului se va face pn la obinerea unui amestec omogen. Durata amestecrii depinde de tipul i compoziia betonului, de condiiile de mediu i de tipul instalaiei. Durata de amestecare va fi de cel puin 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se va majora dup caz pentru: - utilizarea de aditivi sau adaosuri; - perioade de timp friguros - utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm; - betoane cu lucrabilitate redus (tasare mai mic de 50 mm). Temperatura betonului proaspt la nceperea turnrii va fi cuprins 0 ntre 5 C i 300C. Durata de ncrcare a unui mijloc de transport sau de meninere a betonului n buncrul tampon va fi de maximum 20 minute. La terminarea unui schimb sau la ntreruperea preparrii betonului pe o durat mai mare de o or este obligatoriu ca toba betonierei s fie splat cu jet puternic de ap sau ap amestecat cu pietri i apoi imediat golit complet. n cazul betonului deja amestecat (preparat la staii, fabrici de betoane) executantul trebuie s aib informaii de la productor n ceea ce privete compoziia betonului pentru a putea efectua turnarea i tratarea betonului n condiii corespunztoare, pentru a putea evalua evoluia n timp a rezistenei i durabilitii betonului din structur. Aceste informaii trebuie furnizate utilizatorului (executantului) nainte de livrare. Productorul va furniza utilizatorului pentru fiecare livrare a betonului urmtoarele informaii de baz: - denumirea staiei productoare de beton; - denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate a betonului, seria nregistrrii certificatului i actul doveditor al atestrii staiei; - data i ora exact la care s-a efectuat ncrcarea i precizarea orei la
Page 119
care s-a realizat primul contact ntre ciment i ap; - numrul de nmatriculare a mijlocului de transport; - cantitatea de beton (m3) Bonul de livrare trebuie s dea urmtoarele date pentru amestecul (compoziia) proiectat(): - clasa de rezisten; - clasa de consisten a betonului; - tipul, clasa, precum i dozajul cimentului; - tipul de agregate i granula maxim; - tipurile de aditivi i adaosuri; - date privind caracteristicile de durabilitate ale betonului (ex.: gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate, etc) n conformitate cu cerinele de durabilitate stabilite prin prezentul caiet de sarcini. - clasa de rezisten; - data i ora plecrii din staie; - data i ora sosirii la locul de punere n oper; - confirmarea de primire a betonului; - temperatura betonului la livrare i temperatura mediului ambiant la locul de punere n oper; - rezultatul determinrii consistenei betonului, determinare efectuat la locul de punere n oper. Dup maximum 30 de zile de la livrarea betonului productorul este obligat s elibereze un certificat de calitate pentru betonul marf. Rezultatele necorespunztoare obinute pentru probele de beton ntrit vor fi comunicate utilizatorului n termen de 30 de zile de la livrarea betonului, condiie ce va fi consemnat obligatoriu n contractul ncheiat ntre pri. De asemenea o alt condiie ce va fi consemnat obligatoriu n contractul ncheiat ntre executantul lucrrii i productorul de beton este prezentarea reetei n vederea supunerii aprobrii beneficiarului mpreun cu rezultatele obinute pentru betonul proiectat, reet ce nu poate fi considerat ca fiind secret fa de beneficiar. Stabilirea compoziiei betonului se va efectua n conformitate cu prevederile Anexei I.5 din NE012-99. Reeta naintata spre aprobare beneficiarului va fi nsoit n mod obligatoriu de urmtoarele date: - documentele de certificare a calitii materialelor utilizate n reet i agrementele tehnice pentru materialele care nu sunt cuprinse n reglementrile tehnice romneti; - buletinele de analiz pentru verificarea calitii materialelor utilizate n reet; - cerinele de durabilitate prevzute de proiectant - gradul de omogenitate asigurat la prepararea betonului - calculul privind stabilirea compoziiilor de baz i preliminare, n conformitate cu prevederile Anexei I.5 din NE012-99 - rezultatele obinute att la vrsta de 7 zile ct i la 28 de zile pe cilindri i cuburi, numrul de epruvete supuse ncercrii fiind de minim 12 (cte 6 pentru fiecare vrst din care 3 pe cilindri i 3 pe cuburi); ARMAREA BETONULUI
Page 120
Oelurile pentru betonul armat trebuie s se conformeze Specificaiei tehnice privind cerine i criterii de performan pentru oelurile utilizate n structuri din beton. Tipurile de oel utilizate n elementele de beton armat trebuie s ndeplineasc condiiile prevzute n standardele de produs STAS 438/1 pentru OB37 i profilate PC52. Oelurile de alte tipuri inclusiv provenite din import, trebuie s fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare. Livrarea oelului beton se va face n conformitate cu reglementrile n vigoare, nsoit de un document de calitate (certificat de calitate/inspecie, declaraie de conformitate a calitii) i dup certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie dup certificatul de conformitate. Documentele ce nsoesc livrarea oelului beton de la productor trebuie s conin urmtoarele informaii: - denumirea i tipul de oel, standardul utilizat; - toate informaiile pentru identificarea loturilor; - greutatea net; - valorile determinate privind criteriile de performan. Fiecare colac sau legtur de bare sau plase sudate va purta o etichet, bine legat care va conine:- marca produsului; - tipul armturii; - numrul lotului i al colacului sau legturii; - greutatea net; - semnul CTC Oelul livrat de furnizori intermediari va fi nsoit de un certificat privind calitatea produselor care va conine toate datele din documentele de calitate eliberate de productorul oelului beton. Barele de armtur, plasele sudate i carcasele prefabricate de armtur vor fi transportate i depozitate astfel nct s nu sufere deteriorri sau s prezinte substane care pot afecta armtura i/sau betonul sau aderena beton-armtur. Oelurile pentru armturi trebuie s fie depozitate separat pe tipuri i diametre n spaii amenajate i dotate corespunztor, astfel nct s asigure. - evitarea condiiilor care favorizeaz corodarea armturii, - evitarea murdririi acestora cu pmnt sau alte materiale; - asigurarea posibilitilor de identificare uoar a fiecrui sortiment i diametru. Controlul calitii oelului se va face n conformitate cu prevederile cap.17 din NE012-99. Fasonare barelor, confecionare i montarea carcaselor de armtur se va face n strict conformitate cu prevederile proiectului. nainte de a se trece la fasonarea armturilor, executantul va analiza prevederile proiectului, innd seama de posibilitile practice de montare i fixare a barelor, precum i de aspecte tehnologice de betonare i compactare. Dac se consider necesar se va solicita reexaminarea de ctre proiectant a dispoziiilor de armare prevzute n proiect.
Page 121
Armtura trebuie tiat, ndoit, manipulat astfel nct s se evite: - deteriorarea mecanic (de ex.: crestturi, loviri, etc.); - ruperi ale sudurilor n carcase i plase sudate; - contactul cu substane care pot afecta proprietile de aderen sau pot produce procese de coroziune. Armturile care se fasoneaz trebuie s fie curate i drepte, scop n care se vor ndeprta: - eventuale impuriti de pe suprafaa barelor; - rugina n special n zonele n care barele urmeaz a fi nndite prin sudur. Dup ndeprtarea ruginii reducerea seciunilor barelor nu trebuie s depeasc abaterile prevzute n standardele de produs. Oelul-beton livrat n colaci sau barele ndoite trebuie s fie ndreptate nainte de a se proceda la tiere i fasonare fr a se deteriora profilul (la ntinderea cu troliul alungirea maxim nu va depi 1 mm/m). Barele tiate i fasonate vor fi depozitate n pachete etichetate, n aa fel nct s se evite confundarea lor i s se asigure pstrarea formei i cureniei lor pn n momentul montrii. Se interzice fasonarea armturilor la temperaturi sub 10 0C. Barele cu profil periodic cu diametru mai mare de 25 mm se vor fasona la cald. Fasonarea, montarea i legarea armturilor se vor executa n conformitate cu prevederile NE012 Anexa II.1 respectnd abaterile limit indicate n NE012 ANEXA II.2 . Alegerea sistemului de nndire se face conform prevederilor proiectului i conform prevederilor STAS 10107/0-90. De regul nndirea armturilor se realizeaz prin suprapunere fr sudur sau prin sudur funcie de diametrul / tipul barelor, felul solicitrii, zonele elementului (de ex.: zone plastice poteniale ale elementelor participante la structuri antiseismice). Procedeele de nndire pot fi realizate prin: - suprapunere; - sudur; - manoane metalo-termice; - manoane prin presare. nndirea armturilor prin suprapunere trebuie s se fac n conformitate cu prevederile STAS 10107/0. nndirea armturilor prin sudur se poate face prin procedee de sudare obinuit (sudur electric prin puncte, sudare electric cap la cap prin topire intermediar, sudare manual cu arc electric prin suprapunere cu eclise, sudare manual cap la cap cu arc electric sudare n cochilie, sudare n semimanon de cupru sudare n mediu de bioxid de carbon) conform reglementrilor tehnice specifice referitoare la sudarea armturilor din oel beton (C 28 i C 150), n care sunt indicate i lungimile minime necesare ale cordonului de sudur i condiiile de execuie. Nu se permite folosirea sudurii la nndirile armturilor din oeluri ale cror caliti au fost mbuntite pe cale mecanic (srm tras). Utilizarea sistemelor de nndire prin dispozitive mecanice (manoane metalo termice, prin presare sau alte procedee) este admis numai pe baza reglementrilor tehnice specifice sau agrementelor tehnice.
Page 122
La nndirile prin bucle, raza de curbur interioar a buclelor trebuie s respecte prevederile STAS 10107/0. Pentru asigurarea la execuie a stratului de acoperire proiectat trebuie realizat o dispunere corespunztoare a distanierilor din materiale plastice, mortar. Este interzis utilizarea distanierilor din cupoane metalice sau din lemn. n cazul n care nu se dispune de sortimentele i diametrele prevzute n proiect, se poate proceda la nlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului. Distanele minime respectiv maxime rezultate ntre bare precum i diametrele minime adoptate trebuie s ndeplineasc condiiile din STAS 10107/0 sau din alte reglementri specifice. nlocuirea se va nscrie n planurile de execuie care se depun la cartea construciei. COFRAJE I SUSINERI Cofrajele i susinerile trebuie s asigure obinerea formei, dimensiunilor i gradului de finisare prevzute n proiect pentru elementele ce urmeaz a fi executate, respectndu-se nscrierea n toleranele admisibile conform NE012-99 ANEXA III.1. Cofrajele i susinerile vor fi proiectate astfel nct s fie capabile s reziste la toate aciunile ce pot apare n timpul procesului de execuie. Cofrajele trebuie s rmn stabile pn cnd betonul atinge o rezisten suficient pentru a suporta eforturile la care va fi supus la decofrare, cu o limit acceptabil de siguran. Cofrajele i susinerile trebuie s fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea toleranelor pentru structur i a nu afecta capacitatea portant. Cofrajele vor fi dispuse astfel nct s fie posibil amplasarea corect a armturii, ct i realizarea unei compactri corespunztoare a betonului. Cofrajele i susinerile vor fi proiectate i montate n conformitate cu reglementrile tehnice n vigoare. Ordinea de montare i demontare a cofrajelor trebuie stabilit astfel nct s nu produc degradarea elementelor de beton cofrate sau componentele cofrajelor i susinerilor. Cofrajele vor fi proiectate i montate astfel nct s permit decofrarea fr deteriorarea sau lovirea betonului. mbinrile dintre panourile cofrajului trebuie s fie etane. Suprafaa interioar a cofrajului trebuie s fie curat. Substanele de ungere a cofrajului trebuie aplicate n straturi uniforme pe suprafaa interioar a cofrajului, iar betonul trebuie turnat ct timp aceti ageni sunt eficieni. Trebuie luat n considerare orice influen duntoare posibil asupra suprafeei betonului, a acestor substane de decofrare. Agenii de decofrare nu trebuie s pteze betonul sau s afecteze durabilitatea betonului sau s corodeze cofrajul. Agenii de decofrare trebuie s se aplice uor i s-i pstreze proprietile neschimbate, n condiiile climatice de execuie a lucrrilor. Alegerea agenilor de decofrare se va face pe baza reglementrilor tehnice sau a agrementelor.
Page 123
Nu se admite turnarea betonului n cofrajele care nu au fost unse n prealabil cu ageni de decofrare. Distanierii cofrajului, lsai n beton, nu trebuie s afecteze durabilitatea sau aspectul betonului. Cofrajul va fi executat i finisat astfel nct s nu existe pierderi de pri fine sau s produc pete pe suprafaa betonului. Piesele nglobate provizoriu pot fi necesare pentru meninerea fix a cofrajului sau a barelor de armtur pn la ntrirea betonului. Distanierii nu trebuie s introduc ncrcri suplimentare inacceptabile asupra structurii, nu vor reaciona cu constituenii betonului sau cu armtura i nu trebuie s produc ptarea suprafeei de beton. Manipularea, transportul i depozitarea cofrajelor se va face astfel nct s se evite deformarea i degradarea lor. Este interzis depozitarea cofrajelor direct pe pmnt sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje. nainte de nceperea operaiei de montare a cofrajelor se vor cura i se vor pregti suprafeele care vor veni n contact cu betonul ce urmeaz a se turna i se va verifica poziia armturilor. Montarea cofrajelor va cuprinde urmtoarele operaii: - trasarea poziiei cofrajelor; - asamblarea i susinerea provizorie a panourilor; - verificarea i corectarea poziiei panourilor; - ncheierea, legarea i sprijinirea definitiv a cofrajelor. n cazurile n care elementele de susinere a cofrajelor reazem direct pe teren se va asigura repartizarea solicitrilor innd seama de gradul de compactare i de posibilitile de nmuiere, astfel nct s se evite producerea tasrilor. n cazurile n care terenul este ngheat sau expus ngheului rezemarea susinerilor se va face astfel nct s se evite deplasarea acestora n funcie de condiiile de temperatur. n vederea asigurrii unei execuii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificri etapizate astfel: - preliminar, controlndu-se lucrrile pregtitoare i elementele sau subansamblurile de cofraj i susineri; - n cursul execuiei, verificndu-se poziionarea n raport cu trasarea i modul de fixare al elementelor; - final, recepia cofrajelor i consemnarea constatrilor ntr-un registru de procese verbale pentru verificarea calitii lucrrilor ce devin ascunse (proces verbal de recepie calitativ). - n cazul cofrajelor care se nchid dup montarea armturilor se va redacta un proces verbal comun pentru cofraje i armturi. TRANSPORTUL I PUNEREA N OPER A BETONULUI Transportul betonului trebuie efectuat lund msurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componenilor sau contaminarea betonului. Mijloacele de transport trebuie s fie etane, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Page 124
Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm, se va face cu autoagitatoare, iar al betoanelor cu tasare de maxim 50 mm, cu autobasculante cu ben, amenajate corespunztor. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagonei, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane. Pe timp de ari sau ploaie, n cazul transportului betonului cu autobasculante pe o distan mai mare de 3 km, suprafaa liber de beton trebuie s fie protejat, astfel nct s se evite modificarea caracteristicilor betonului ca urmare a modificrii coninutului de ap. Durata maxim posibil de transport depinde n special de compoziia betonului i condiiile atmosferice. Durata de transport se consider din momentul ncrcrii mijlocului de transport i sfritul descrcrii acestuia i nu poate depi valorile din tabelul de mai jos, pentru cimenturi de clase 32,5/42,5 dect dac se utilizeaz aditivi ntrzietori. Durata maxim de transport a betonului cu autoagitatoare: Temperatura amestecului de Durata maxim de transport, (minute) beton cimenturi de clasa cimenturi de clasa > 0 ( C) 32,5 42.5 0 0 10 < t < 30 50 35 0 t < 10 70 50 Temperatura betonului proaspt, nainte de turnare trebuie s fie cuprins ntre (530)0C. n cazul transportului cu autobasculante, durata maxim de transport se va reduce cu 15 minute fa de limitele din tabelul anterior. Executarea lucrrilor de betonare poate s nceap numai dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii: - ntocmirea procedurii pentru betonarea obiectului n cauz i acceptarea acesteia de ctre investitor; - sunt realizate msurile pregtitoare, sunt aprovizionate i verificate materialele componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc.) i sunt n stare de funcionare utilajele i dotrile necesare, n conformitate cu prevederile procedurii tehnice de execuie n cazul betonului preparat pe antier; - sunt stabilite i instruite formaiile de lucru, n ceea ce privete tehnologia de execuie i msurile privind securitatea muncii i PSI; - au fost recepionate calitativ lucrrile de spturi, cofraje i armturi (dup caz); - n cazul n care, de la montarea la recepionarea armturii a trecut o perioada ndelungat (peste 6 luni) este necesar o inspectare a strii armturii de ctre o comisie alctuit din beneficiar, executant, proiectant i reprezentant al Inspectoratului de Stat n Construcii care va decide oportunitatea expertizrii strii armturii de ctre un expert sau un institut de specialitate i va dispune efectuarea ei; n orice caz, dac se constat prezena efectiv a ruginei neaderente, armtura - dup curire nu trebuie s prezinte o reducere a seciunii sub abaterea minim prevzut n standardele de produs, se va proceda apoi la o nou recepie calitativ;
Page 125
- suprafeele de beton turnate anterior i ntrit, care vor veni n contact cu betonul proaspt, vor fi curate de pojghia de lapte de ciment (sau de impuriti), suprafeele nu trebuie s prezinte zone necompactate sau segregate i trebuie s aib rugozitatea necesar asigurrii unei bune legturi ntre cele dou betoane; - sunt asigurate posibiliti de splare a utilajelor de transport i punere n oper a betonului; - sunt stabilite, dup caz, i pregtite msurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonrii n cazul interveniei unor situaii accidentale (staie de betoane i mijloace de transport de rezerv, surs suplimentar de energie electric, materiale pentru protejarea betonului, condiii de creare a unui rost de lucru, un vibrator de rezerv, etc.); - nu se ntrevede posibilitatea interveniei unor condiii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtun, etc.); - n cazul fundaiilor, sunt prevzute msuri de dirijare a apelor provenite din precipitaii, astfel nct acestea s nu se acumuleze n zonele ce urmeaz a se betona; - sunt asigurate condiiile necesare recoltrii probelor la locul de punere n oper i efecturii determinrilor prevzute pentru betonul proaspt, la descrcarea din mijlocul de transport; - este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu ndeplinesc condiiile tehnice stabilite i sunt refuzate. n baza verificrii ndeplinirii condiiilor menionate anterior se va consemna aprobarea nceperii betonrii de ctre : Responsabilul Tehnic cu Execuia, reprezentantul beneficiarului i n cazul fazelor determinante proiectantul i reprezentantul ISC, n conformitate cu prevederile programului de control al calitii lucrrilor stabilite prin contract. Aprobare nceperii betonrii trebuie s fie reconfirmat, pe baza unor noi verificri, n cazurile n care: - au intervenit evenimente de natur s modifice situaia constatat la data aprobrii (intemperii, accidente, reluarea activitii la lucrrile sistate i neconservate); - betonarea nu a nceput n intervalul de 7 zile, de la data aprobrii. nainte de turnarea betonului, trebuie verificat funcionarea corect a utilajelor pentru transportul local i compactarea betonului. Se interzice nceperea betonrii nainte de efectuarea verificrilor i msurilor indicate mai sus. Betonarea unei construcii va fi condus nemijlocit de conductorul tehnic al punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare i va supraveghe respectarea strict a prevederilor caietului de sarcini i a procedurii tehnice de execuie. Betonul va fi pus n lucrare la un interval ct mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite depirea duratei maxime de transport i modificarea consistenei betonului Prelevarea probelor de beton i determinarea consistenei i temperaturii betonului se va realiza la locul de punere n oper numai de ctre un laborant autorizat ISC.
Page 126
La turnare betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale: cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidriile care vor veni n contact cu betonul proaspt vor fi udate cu ap cu 23 ore nainte i imediat nainte de turnarea betonului, dar apa rmas n denivelri va fi nlturat; din mijlocul de transport, descrcarea betonului se va face direct n: bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct n lucrare ; dac betonul adus la locul de punere n lucrare nu se ncadreaz n limitele de consisten admise sau prezint segregri, va fi refuzat fiind interzis punerea lui n lucrare; nlimea de cdere liber a betonului nu trebuie s fie mai mare de 3,00 m n cazul elementelor cu lime de maximum 1,00 m i 1,50 m n celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafa (plci, fundaii, etc.); betonarea elementelor cofrate pe nlimi mai mari de 3,00 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alctuit din tronsoane de form tronconic), avnd captul inferior situat la maximum 1,50 m de zona care se betoneaz, betonul trebuie s fie rspndit uniform n lungul elementului, urmrindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm nlime i turnarea noului strat nainte de nceperea prizei betonului turnat anterior; se vor lua msuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armturilor fa de poziia prevzut, ndeosebi pentru armturile dispuse la partea superioar a plcilor n consol; dac totui se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate n timpul turnrii; se va urmri cu atenie nglobarea complet n beton a armturii, respectndu-se grosimea stratului de acoperire, n conformitate cu prevederile proiectului; nu este permis ciocnirea sau scuturarea armturii n timpul betonrii i nici aezarea pe armturi a vibratorului; n zonele cu armturi dese se va urmri cu toat atenia umplerea complet a seciunii, prin ndesarea lateral a betonului cu ipci sau cu vergele de oel, concomitent cu vibrarea lui; n cazul n care nici aceste msuri nu sunt eficiente, se vor crea posibiliti de acces lateral al betonului, prin spaii care s permit ptrunderea vibratorului; se va urmri comportarea i meninerea poziiei iniiale a cofrajelor i susinerilor acestora, lundu-se msuri operative de remediere n cazul unor deplasri sau cedri; circulaia muncitorilor i utilajului de transport n timpul betonrii se va face pe podine astfel rezemate nct s nu se modifice poziia armturii; este interzis circulaia direct pe armturi sau pe zonele cu beton proaspt; betonarea se va face continuu, pn la rosturile de lucru prevzute n proiect sau procedura de execuie; durata maxim admis a ntreruperilor de betonare, pentru care nu este necesar luarea unor msuri speciale la reluarea turnrii, nu trebuie s depeasc timpul de ncepere a prizei betonului; n lipsa unor determinri de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului n cazul cimenturilor cu adaosuri i respectiv 1,5 ore, n cazul cimenturilor fr adaosuri;
Page 127
n cazul n care s-a produs o ntrerupere mai mare, reluarea betonrii este permis numai dup pregtirea suprafeelor rosturilor; - instalarea podinilor pentru circulaia lucrtorilor i mijloacelor de transport local al betonului pe planeele betonate, precum i depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armturi este permis numai dup (2448) ore, n funcie de temperatura mediului i tipul de ciment utilizat (de exemplu: 24 ore dac temperatura este de peste 20 0C i se folosete ciment de tip I de clas mai mare de 32,5). Betonul va fi compactat astfel nct s conin o cantitate minim de aer oclus. Compactarea betonului este obligatorie i se poate face prin diferite procedee, funcie de consistena betonului, tipul elementului, tipul elementului, etc. n general compactarea mecanic a betonului se face prin vibrare. Se admite compactarea manual (cu maiul, vergele sau ipci, n paralel, dup caz cu ciocnirea cofrajelor) n urmtoarele cazuri: - introducerea n beton a vibratorului nu este posibil din cauza dimensiunilor seciunii sau desimii armturii i nu se poate aplica eficient vibrarea extern; - ntreruperea funcionrii vibratorului din diferite motive, caz n care betonarea trebuie s continue pn la poziia corespunztoare unui rost; - se prevede prin reglementri speciale (beton fluid, betoane monogranulare). n timpul compactrii betonului proaspt se va avea grij s se evite deplasarea i degradarea armturilor i /sau cofrajelor. Betonul trebuie compactat numai atta timp ct este lucrabil. n msura n care este posibil se vor evita rosturile de lucru, organizndu-se execuia astfel nct betonarea s se fac fr ntrerupere la nivelul respectiv sau ntre dou rosturi de dilatare. Cnd rosturile de lucru nu pot fi evitate poziia lor trebuie stabilit prin proiect sau procedura de execuie. Numrul rosturilor trebuie s fie minim pentru c ele pot avea rezisten mai mic la ntindere sau forfecare n comparaie cu restul structurii n cazul n care sunt tratate necorespunztor. De asemenea exist riscul de diminuare a impermeabilitii n rost cu consecine n reducerea gradului de protecie mpotriva coroziunii armturii. Rosturile de lucru vor fi localizate n zone ale elementelor (structurii) care nu sunt supuse la eforturi mari n timpul exploatrii. Rosturile de lucru vor fi realizate inndu-se seama de urmtoarele cerine: a) suprafaa rosturilor de lucru la stlpi i grinzi va fi de regul perpendicular pe axa acestora, iar la plci i perei va fi perpendicular pe suprafaa lor; b) tratarea rosturilor de lucru: - splare cu jet de ap i aer sub presiune dup sfritul prizei betonului (cca. 5 ore de la betonare, funcie de rezultatele ncercrilor de laborator); - nainte de betonare suprafaa rostului de lucru va fi bine curat ndeprtndu-se betonul ce nu a fost bine compactat i/sau se va freca cu peria de srm pentru a nltura pojghia de lapte de ciment i oricare alte S.C. POD-PROECT S.R.L. IASI
Page 128
impuriti dup care se va uda; - naintea betonrii betonul mai vechi trebuie uscat la suprafa i s absoarb apa dup regula betonul trebuie s fie saturat dar suprafaa zvntat. La structurile din beton impermeabile rosturile trebuie de asemenea realizate impermeabile. Elementele de construcii pot fi decofrate atunci cnd betonul a atins o anumit rezisten. Trebuie avute n vedere condiiile speciale ale decofrrii elementelor din beton care au fost supuse ngheului n faza ntririi (pentru betonul neprotejat). Elementele pot fi decofrate n momentul n care betonul are o rezisten suficient pentru a putea prelua integral sau parial, dup caz sarcinile pentru care au fost proiectate. Trebuie acordat o atenie deosebit elementelor de construcie care dup decofrare suport aproape ntreaga sarcin prevzut n calcul. Sunt obligatorii urmtoarele valori ale rezistenei la care se poate decofra: - prile laterale ale cofrajelor se pot ndeprta dup ce betonul a atins o rezisten de minimum 2,5 N/mm 2 astfel nct feele i muchiile elementelor s nu fie deteriorate; - cofrajele feelor interioare la plci i grinzi se vor ndeprta meninnd sau remontnd popi de siguran, atunci cnd rezistena betonului a atins fa de clas, urmtoarele procente: - 70 % pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m - 85 % pentru elemente cu deschideri mai mari de 6 m Popii de siguran se vor ndeprta atunci cnd rezistena betonului a atins fa de clas urmtoarele procente: - 95 % pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m - 112 % pentru elemente cu deschideri de 6 12 m - 115 % pentru elemente cu deschideri mai mari de 6 m Stabilirea rezistenelor la care au ajuns prile de construcie n vederea decofrrii se face prin ncercarea epruvetelor de control, pe faze, confecionate n acest scop i pstrate n condiii similare elementelor n cauz conform STAS 1275. La aprecierea rezultatelor obinute pe epruvetele de control trebuie s se in seama de faptul c poate exista o diferen ntre aceste rezultate i rezistena real a betonului din element (evoluia diferit a cldurii n beton n cele dou situaii, tratarea betonului, etc.). n cazurile cnd exist dubii n legtur cu aceste rezultate, se recomand ncercri nedistructive. Termenele minime de decofrare ale feelor laterale funcie de temperatura mediului i viteza de dezvoltare a rezistenei betonului sunt prezentate n tabelul urmtor: Viteza de dezvoltare a rezistenei Termenul de decofrare (zile) pentru betonului temperatura mediului (0 C) + 50 C + 100 C + 150 C Lent 2 11/2 1 Medie 2 1 1
Page 129
Termenele minime de decofrare ale feelor interioare ale cofrajelor cu meninerea popilor de siguran sunt prezentate n tabelul urmtor: Condiii tehnologice Termenul, n zile, de la turnare Viteza de dezvoltare a rezistenei Lent Medie betonului Temperatura mediului (0 C) +5 + 10 + 15 + 5 + 10 + 15 Grinzi cu deschiderea de max. 6,00 6 5 4 5 5 3 m Grinzi cu deschiderea mai mare de 10 8 6 6 5 4 6,00 m Termenele minime pentru ndeprtarea popilor de siguran sunt prezentate n tabelul urmtor: Condiii tehnologice Termenul, n zile, de la turnare Viteza de dezvoltare a rezistenei Lent Medie betonului Temperatura mediului (0 C) +5 + 10 + 15 + 5 + 10 + 15 Grinzi cu deschiderea de max. 6,00 m 18 14 9 10 8 5 Grinzi cu deschideri de 612 m 21 18 12 14 11 7 Grinzi cu deschiderea mai mare de 36 28 18 28 21 14 12,00 m Dac n timpul ntririi betonului temperatura se situeaz sub + 5 0 C atunci se recomand ca durata minim de decofrare s se prelungeasc cu aproximativ durata ngheului. n vederea obinerii proprietilor poteniale ale betonului, (n special) zona suprafeei trebuie tratat i protejat o anumit perioad de timp, funcie de tipul structurii, elementului, condiiile de mediu din momentul turnrii i condiiile de expunere n perioada de serviciu a structurii. Tratarea i protejarea betonului trebuie s nceap ct mai curnd posibil dup compactare. Acoperirea cu materiale de protecie se va realiza de ndat ce betonul a cptat o rezisten suficient pentru ca materialul s nu adere la suprafaa acoperit. Tratarea betonului este o msur de protecie mpotriva uscrii premature, n particular, datorit radiaiilor solare i vntului. Protecia betonului este o msur de prevenire a efectelor - antrenrii (scurgerilor) pastei de ciment datorit ploii (sau apelor curgtoare); - diferenelor mari de temperatur n interiorul betonului; - temperaturii sczute sau ngheului; - eventualelor ocuri sau vibraii care ar putea conduce la o diminuare a aderenei beton-armtur (dup ntrirea betonului); Principalele metode de tratare/protecie sunt: - meninerea n cofraje;
Page 130
- acoperirea cu materiale de protecie, meninute n stare umed; - stropirea periodic cu ap; - aplicarea de pelicule de protecie. Controlul calitii lucrrilor se efectueaz n conformitate cu prevederile cap.17 din NE012-99 Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat. Sunt admise urmtoarele defecte privind aspectul elementelor din beton i beton armat: - defecte de suprafa (pori, segregri, denivelri) avnd adncimea de maximum 1 cm i suprafaa de maximum 400 cm 2, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitat la maxim 10% din suprafaa feei elementului pe care sunt situate; - defecte n stratul de acoperire al armturilor (tirbiri locale, segregri) cu adncimea mai mic dect grosimea stratului de acoperire n lungime de maximum 5 cm iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitat la maximum 5% din lungimea muchiei respective. Defectele care se ncadreaz n limitele menionate mai sus pot s nu se nscrie (cu acordul beneficiarului) n procesul verbal de recepie al aspectului betonului dup decofrare, dar vor fi n mod obligatoriu remediate, pe cheltuiala antreprenorului, n conformitate cu prevederile normativului C149/87 pn la recepia lucrrii. Defectele care nu se ncadreaz n limitele menionate mai sus se vor nscrie obligatoriu n verbal de recepie al aspectului betonului dup decofrare i vor fi remediate n baza soluiilor stabilite de proiectant i/sau expert dup caz. Abaterile admisibile pentru elementele de beton i beton armat sunt n conformitate cu prevederile Anexei III.1 din NE012-99 Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat.
ntocmit, ing. Grosu Adrian
Verificat, dr. ing. Comisu Claudiu Cristian
Page 131

4 - CS Betoane Ciment

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

4 - CS Betoane Ciment

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET DE SARCINI

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

GENERALITI La execuia lucrrilor din beton de ciment se vor respecta prevederile

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

S.C. POD-PROECT S.R.L. IASI

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

ntocmit, ing. Grosu Adrian

Verificat, dr. ing. Comisu Claudiu Cristian

S.C. POD-PROECT S.R.L. IASI

Caiet de sarcini pentru betoane de ciment

S-ar putea să vă placă și