Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

Marin f. Gerogeta iulia Psihologie idd Anul iii 2012/2013

Defectologie si logopedie Referat

AUTISM

2013

E greu s fii inconjurat de tot ce e frumos, de oameni care te iubesc, de copii care vor s se joace cu tine i s nu poi s-i inelegi, s nu poi s le explici cum eti tu i de ce nu le semeni decat fizic. E greu s fii altfel, fr voia ta; intr-un cuvant nu e uor s ai elemente de autism. O mare dificultate intampin i prinii copiilor aflai in aceast situaie, pentru c, pe de o parte, boala necesit mult ingrijire i e dureros, iar pe de alta parte, societatea nu vede cu ochi prea buni acest e persoane. Am putea spune ca doar copiii nu tiu, nu cunosc manifestrile i nu pot respinge un copil autist, dar ne inelm: ei vd uor diferenele, comportamentele acestora, ipetele necorespunztoare sau refuzurile repetate irad. i nu o fac pentru c vor, ci pentru c nu-i dau seama, dar.doare chiar i venind de la nite copii. E drept c astzi exist anumite asociaii care asigur suport copiilor cu autism i familiilor acestora. Prinii trebuie s intrebe medicul psihiatru sau s contacteze asociaiile care se ocup de copiii cu autism pentru a invaa tratamentul autismului i pentru a invaa cum s se descurce cu manifestrile copilului. S -a artat ca acest tip de antrenament reduce stresul membrilor familiei i imbunteste funcionarea cop ilului. Inelegerea afeciunii i cunoaterea ei, a expectaiilor posibile, este o parte important in ajutarea copilului s devin independent. Invand despre autism, prinii pot fi, de asemenea, pregtii pentru momentul in care copilul lor ajunge la maturitate. Comunicarea strans cu alte persoane implicate in educarea i in ingrijirea copilului este de un mare ajutor pentru membrii familiei. Cel mai bun tratament pentru copiii cu autism este o abordare in echip i aplicarea unui program bine structurat, in mod constant. Este important ca prinii s aib grija i de ei inii. Prinii sunt sftuii s invee diverse modaliti de a face fa tuturor emoiilor, temerilor i ingrijorrilor care apar atunci cand au in grij un copil cu autism. Provocrile de zi cu zi i cele pe termen lung la care sunt supui cresc mult riscul prinilor i al celorlali copii din familie de a face depresie sau alte afeciuni legate de stres. Modalitatea in care prinii fac fa acestor probleme ii influeneaz pe ceilali membri din familie. Este bine ca prinii s aib un hobby, s viziteze ali prieteni i s invee modaliti de relaxare. S caute i s accepte suport din partea altora. Pe lang acestea, grupurile de terapie de suport pentru prini i pentru alte rude apropiate sunt adesea foarte utile; persoanele care particip la aceste grupuri pot beneficia adeseori de experiena pe care alii o imprtesc. Consider, ins, c este foarte greu i, de asemenea, este un proces indelungat, s poi s te detaezi de aceste griji permanente i s te poi relaxa, dar este foarte util, atat pentru cuplul in care triete un copil autist sau cu o alt boal, cat i pentru copilul in cauz. Aa cum au artat studiile, nu se poate fugi din faa acestor tragedii i, mai inspimanttor e faptul c nu exist anse de vindecare. Trebuie doar s speri c va fi o form uoar a bolii sau c ceea ce se face, prin tratament sau terapie, poate aduce imbuntiri. Este tragic c asta se intampl intr-o lume in care am putea, cu toii, s ne bucurm de razele de soare, de lumina stelelor, de jocul copiilor i de zambetele lor care ne fac fericii.

Dar ce este autismul?

Autismul este o tulburare a creierului care interfer adesea cu abilitatea de a comunica i de a relaiona cu cei din jur. Autismul este o boal caracterizat prin afectarea dezvoltrii creierului, a abilitilor mentale, emoionale i comunicaionale ale unei persoane. Cauzele autismului nu sunt cunoscute. Ele pot fi de natur genetic, iar unele cazuri de autism au fost asociate traumelor, bolilor sau anomaliilor structurale dinainte sau din timpul naterii, incluzand mama bolnav: (in timpul sarcini de rubeol sau rujeol (pojar), fenilcetonuria netratat (o incapacitate a corpului de a controla anumite substane chimice numite fenilcetone), lipsa oxigenului in timpul naterii, encefalita sau alte infecii grave care afecteaz creierul la sugar). Semnele autismului se dezvolt aproape indotdeauna inaintea implinirii varstei de 3 ani, dei aceast afeciune este uneori diagnosticat abia mai tarziu. In mod tipic, prinii devin ingrijorai atunci cand observ c fiul/fiica lor nu incepe s vorbeasc, nu rspunde sau nu interacioneaz ca i ceilali copii de aceeai varst. De regul, copiii cu autism nu au o dezvoltare normal a vorbirii i pot s "par" surzi, dei testele de audiometrie sunt normale. Autismul afecteaz modul in care copilul percepe i proceseaz informaia senzorial. Severitatea autismului variaz. O persoan care sufer de autism poate avea numeroase simptome. Manifestarea bolii ins poate diferi in intensitate, de la simptome uoare la forme mai grave care pot afecta intreaga existen a individului. Unele persoane pot avea simptome pe care altele nu le au, iar unele din ele pot avea, la acelai individ, intensiti diferite. Unii au nevoie de un insoitor in aproape toate domeniile vieii lor cotidiene, in timp ce alii pot fi capabili s funcioneze la un nivel foarte ridicat i pot chiar s mearg la o coal normal. Simptomele pot include1: Dificultate in comunicare - limbajul vorbit se dezvolt de obicei greu sau deloc, cuvintele fiind adesea folosite necorespunztor. E posibil ca bolnavul s foloseasc mai mult gesturi decat cuvinte (sau alte moduri de comunicare nonverbal). Exist tendina bolnavului de a repeta cuvinte i fraze (unii pot repeta fr greeal tirile auzite la televizor) i imposibilitatea de a-i concentra atenia i de a fi coerent; Nesociabilitate - o persoan care sufer de autism nu e de obicei prea interesat in a avea relaii cu alii. Se poate ca ea s nu rspund cu plcere altora i s nu ii priveasc in ochi interlocutorul. Un bolnav de autism petrece mult timp singur i nu depune prea mult efort in a-i face prieteni (unii bolnavi se izoleaz refuzand s schimbe mediul in care triesc); Simuri diminuate sau prea dezvoltate - unii bolnavi de autism abia dac rspund la impulsurile celor cinci simuri (se poate ca un copil autist s nu plang dac se lovete). Alii pot avea simuri foarte dezvoltate (un individ cu autism poate auzi un zgomot dup care s-i acopere urechile pentru mult timp). E posibil ca un copil cu autism s nu fie interesat in a intra in joc cu alii (evit copii i chiar animalele) sau s nu fie capabil s intre intr-un joc bazat pe imaginaie;

www.autism.ro

Excese in comportament - persoana care sufer de autism poate avea reacii exagerate sau poate fi extrem de pasiv, putand trece de la o extrem la alta. Unele persoane pot arta un interes obsesiv pentru un lucru (un obiect sclipitor sau care se rotete) sau o activitate (rsfoitul unei cri sau reviste). Unii bolnavi fac micri repetate ale corpului, cum ar fi btile din palme, balansarea corpului inainte i inapoi, a capului (stereotipii). Pot fi agresivi cu ei inii i / sau cu alii. Un bolnav de autism poate avea crize i depresii. Simptomele autismului pot dura pe tot parcursul vieii, ins, deseori, pot fi ameliorate prin intervenii corespunztoare i prin tratament adecvat. O persoan care are simptome de autism trebuie examinat de o echip de specialiti care trebuie s includ un medic psihiatru, un psiholog, un neurolog, un logoped i un consultant in probleme de educaie. Sunt necesare i alte analize cum ar fi: analiza sangelui, scanare TC a creierului, scanare RMN a creierului, electroencefalograma. Tratamentul autismului se bazeaz in primul rand pe educaie. Acesta trebuie adaptat fiecrei persoane in parte, in funcie de simptome i nevoi, deoarece fiecare autist prezint particulariti proprii. Tratamentul poate include: Terapie comportamental - pentru a ajuta bolnavul s se adapteze condiiilor sale de via (s se imbrace singur, s mnance singur, s foloseasc toaleta); Programe de integrare - care s ajute bolnavul s se adapteze lumii inconjurtoare pe cat posibil (socializarea); Asigurarea unui mediu organizat de via - este foarte important s urmeze o rutin a activitilor zilnice; Terapie audio-vizual - pentru a-i ajuta in comunicare (pentru bolnavii de autism la care comunicarea verbal este absent se vor cuta metode alternative de comunicare, cum ar fi comunicarea non-verbal: gesturi, imagini, etc); Controlarea regimului alimentar (unii dintre ei mnanc foarte mult paine); Medicamente - recomandate de medicul psihiatru; Terapie fizic - pentru a-i ajuta in a-i controla stereotipiile. Le place foarte mult apa i unii inoat foarte bine; Terapia limbajului - logopedie. Tratamentul mai poate s includ educarea bolnavului in a se descurca in situaii noi (s cear ajutor, indrumare, etc.). O persoan care sufer de autism are nevoie de indrumare in obinerea unei slujbe i in ceea ce privete modul de a se acomoda cu rutina muncii zilnice. Familiile i prietenii bolnavilor de autism au, de asemenea, nevoie de sprijin. Cu cat sunt incurajai mai mult, cu atat se obinuiesc mai bine s triasc alturi de un bolnav de autism. O persoan care sufer de o form mai grav de autism trebuie s se atepte la simptome noi sau la o inrutire a celor deja existente, avand nevoie de program permanent de terapie. Autismul trebuie inut sub observaie permanent, iar tratamentul trebuie mereu imbuntit. O persoan care sufer de o form mai puin grav de autism poate s-i imbunteasc starea odat cu inaintarea in varst. Un bolnav de autism depinde de un asistent personal care s-i controleze comportamentul i s-l ajute in activitile zilnice.

Deoarece cauzele autismului nu sunt cunoscute, aceast boal nu poate fi prevenit. Doar diagnosticarea i tratamentul precoce pot diminua efectele autismului, care ins nu se poate vindeca. Aceast boal are o frecven mai mare la biei decat la fete. Aproape 5 persoane din 10.000 sufer de autism, indiferent de mediul social. Dei aceast afeciune dureaz toat viaa i determin diferite grade de izolare social, tratamentul poate aduce o ameliorare semnificativ in viaa persoanelor cu autism. Diagnosticarea din timp i tratamentul adecvat au dus la creterea numrului de persoane cu autism care sunt capabile s triasc independent atunci cand ajung la varsta adult. Studii ale specialitilor Unele studii indic faptul c autismul poate fi influenat genetic. ansele sunt mai mari ca 2 gemeni monozigoi sau identici s aib autism, spre deosebire de 2 gemeni dizigoi sau fraterni. Multe cercetri au fost concentrate pe descoperirea genei care cauzeaz autismul, in timp ce altele au asociat boala cu un sistem imunitar slbit sau compromis. Alte studii au artat faptul c depresia i dislexia sunt frecvente intr-o familie unde autismul este prezent. O parte din doctori cred c toxinele i poluarea din mediu pot cauza autismul. In micul ora of Leomenster din Massachusetts, unde se afl o fabric de ochelari de soare, se afl muli oameni afectai de aceast boal. Majoritatea bolnavilor locuiesc in case care au fost in btaia fumului provenit de la fabric. La indivizii cu autism au fost descoperite 2 tipuri de anormaliti: disfuncii in structura neuronal a creierului i in ceea ce privete biochimia creierului. Multe familii au incercat ani de-a randul tot felul de tratamente pentru a reduce simptomele bolii. Unele medicamentele sunt folosite pentru imbuntirea strii generale a pacientului, dar nici un medicament primar nu s-a dovedit eficient pentru tratarea bolii. Pan acum, suplimentele ce conin vitamina B6 i magneziu au primit cele mai multe laude. Combinaia imbuntete starea general de sntate i atenia copiilor in aproximativ 45% din cazuri1. Oamenii de tiin au mai descoperit, la oamenii afectai de autism, cantiti excesive dintr-un anumit tip de drojdie numit candida albicans in tractulintestinal. Celulele care reguleaz aceast substan au fost distruse, conform studiilor, de antibiotice administrate copiilor pentru a se lupta cu infecia urechii medii. Dup ce iau antibiotice, cantitatea de drojdie crete cu rapiditate, eliberand toxine in sange, fapt care r putea afecta funcionarea normal a creierului. Regimul alimentar joac, de asemenea, un rol important in viaa copiilor ce sufer de autism. Niveluri crescute de peptide au fost descoperite in urina indivizilor autistici, datorit incapacitii corpului lor de a descompune proteine precum glutenul, gsit in grau sau ovaz, i caseina, din laptele uman i de vac. Prinii care au inlturat aceste alimente din regimul copiilor au observat imbuntiri considerabile in ceea ce privete starea acestora. In 1943 doctorul Leo Kanner a descris pentru prima dat11 copii care s-au prezentat la clinica sa cu o combinaie de grave deficite de vorbire marcate de anormaliti in interaciunea social i o inclinaie spre

comportamente stereotipe, repetitive i ritualistice. Aceti 11 copii au fost primii copii diagnosticai cu autism infantil. Dei denumirea iniial a evideniat ca autismul infantil e observat in copilarie i documentele descriu comportamentul autist la copii, acum este clar ca autismul e vzut ca o boal pe tot parcursul vieii a carei tip i severitate se modific in timp odat cu dezvoltarea individului. La 50 de ani dup ce Dr. Leo Kanner, psihiatru la Universitatea Johns Hopkins, a scris prima lucrare folosind termenul de autism pentru un grup de copii cu probleme sociale, de comportament i de comunicare severe, putem incepe s inelegem i s tratm aceti copii. Dei afeciunea nu poate fi vindecat, prinii i doctorii trebuie s lucreze impreun pentru a trata i a reintroduce aceti copii in societate. La nivel structural a fost sugerat c creierul persoanelor cu autism este mai mare i c exist anomalii la nivelul cortexului; c ar exista anomalii structurale i celulare in hipocamp, amigdal i cerebel. La nivel funcional s-au artat anomalii ale EEG, ins fr s fi fost descoperit un tipar al acestora specific pentru autism sau o mai slab coordonare intre diferite regiuni ale creierului; La nivel chimic (din analiza sangelui i a urinei, intrucit nu se poate studia creierul in mod nemijlocit) s-au emis ipoteze privind disfuncionaliti la nivelul neurotransmitorilor; nivel ridicat de opoizi, peptide i de serotonin, nici una dintre aceste supoziii nefiind pe deplin validat. Pe de alt parte, factori genetici trebuie luai in consideraie in cele mai multe cazuri de autism. Studiile de pionierat ale lui Bernard Rimland (1964), avand ca subieci gemeni cu autism, au sugerat influene ale factorului genetic in apariia autismului, lucru confirmat prin studii ulterioare. S-a demonstrat, de exemplu, c gradul de concordan in autism este mult mai mare in cazul gemenilor monozigotici decat al celor dizigotici (91% dup studii din 1989 ale lui Steffenburg i altii, 69% dup Bailey-1995) sau c intre 25% dintre copiii cu autism au un frate sau o sor cu autism. Dup Bolton i altii care au studiat 153 frai ai 99 de copii cu autism, 2,9% dintre acetia aveau autism, iar 2,9% autism atipic; dup Szatmari, 3% dintre fraii copiilor cu autism au tulburri pevazive de dezvoltare. Dup Fombonne riscul ca un frate/sor al/a unui copil cu autism s aib o tulburare din spectrul autismului este de 5-8%. Exist i o rat mai crescut de apariie a altor tulburri la fraii copiilor cu autism, in mod special tulburri de limbaj sau incapaciti sociale. Exist i ali factori, negenetici, implicai in apariia autismului. Interaciunea dintre potenialul genetic i mediul biologic la nivelul pre- i perinatal trebuie luate in consideraie. 10-15% dintre cazurile de autism pot fi asociate cu anumite anomalii cromozomiale i boli genetice (X fragil, scleroza tuberoasa, neurofibromatoza, fenilcetonuria), infecii pre- sau perinatale (rubeola, tusea convulsiv), intoxicaii timpurii, tulburri metabolice. Aadar, cauzele biologice, organice sunt responsabile de apariia autismului i nicidecum prinii. Acetia nu sunt responsabili de apariia tulburrii, aa cum a afirmat Bettleheim, i nici un mediu familial nefericit, sau stresul mamei in timpul sarcinii, sau o traum emoional a mamei sau a copilului sau vreun alt factor psihologic. Teoria mamei refrigerator a lui Bettleheim (1956, 1967) precum c autismul este consecina lipsei de afeciune a prinilor, in special a mamelor, fa de copilul lor s -a dovedit a fi total eronat i ale crei consecine prinii, mai ales cei francezi, le resimt i acum.

Bibliografie: 1. 2. Chelcea, Septimiu Metodologia cercetrii sociologice, Ed. Economic, Bucureti, 2004 3. Furtun, Carmen Sociologie general, Ed. Fundaia Romania de maine, Bucureti, 2006 4. Neculau, Adrian Psihologie social, Ed. Polirom, Iai, 1996

www.autism.ro