MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Anexa nr. 2 la OMEdC nr. 3172/30.01.2006

CURRICULUM ŞCOLAR
pentru LICEUL TEHNOLOGIC ruta SAM clasa a XII-a

NIVELUL 3

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician transporturi Tehnologii Aria curiculara:

2005

Lista autorilor:
Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 1

Georgeta BARBALAU Alina MELNIC Simona PAVELESCU Marian PAVELESCU Lucian TODERAŞ

- profesor inginer, gradul didactic I, Grupul Şcolar Industrial DACIA BUCURESTI - profesor inginer, gradul didactic I, Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara - profesor inginer, gradul didactic I, Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara - profesor inginer, gradul didactic I, Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara - profesor inginer, gradul didactic I, Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara

Asistenţă UIP PHARE TVET RO 0108.01:
Dr. ing. Dorin Florin ROŞU - inspector de specialitate, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic

Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi

2

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT LICEU TEHNOLOGIC clasa a XII-a Aria curriculară Tehnologii Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Calificarea: Tehnician transporturi Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală Modulul I : Total ore/an din care: Sisteme de transmitere a mişcării Modulul II : Utilizarea aplicaţiilor de tip CAD Modulul III : Tehnici de măsurare în domeniu Modulul IV : Sisteme de automatizare Modulul V : Sisteme de acţionare electrică Modulul VI : Circuite electrice Modulul VII : Asamblări mecanice Total ore/an din care : Total ore/an din care: Total ore/an din care: Total ore/an din care: Total ore/an din care: Total ore/an din care: 330 ore laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică 49 8 41 33 16 66 8 25 33 9 7 50 8 42 49 8 41 50 8 42

Total ore/an :10 ore/săptămână x 33 săptămâni = 330 ore Stagii de pregătire practică Modulul VIII : Sănătatea şi securitatea muncii Modulul IX : Circuite electronice 120 ore Total ore/an din care: Total ore/an din care: laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic Instruire practică 132 ore Total ore/an din care: Total ore/an din care: laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică TOTAL 582 ore/an
Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 3

48 24 24 72 24 48

Total ore/an : 30 ore/săptămână x 4 săptămâni/an = 120 ore Curriculum în dezvoltare locală Modulul X : Sisteme de transport Modulul XI : Autorităţi şi legislaţie în transporturi 66 9 66 24 -

Total ore/an : 4 ore/săptămână x 33 săptămâni = 132 ore

AGREGAREA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE ÎN MODULE M 11 M9 M 10 Sisteme de transportCDL Autorităţi şi legislaţie în transporturiCDL 14 Circuite electroniceSPrPr 12 13
4

Sisteme de transmitere a mişcăriiM 1

Utilizarea aplicaţiilor de tip CADM 2

Tehnici de măsurare în domeniuM 3

Sisteme de acţionare electricăM 5

Sănătatea şi securitatea munciiSPrPr

Sisteme de automatizăreM 4

Asamblări mecaniceM 7

Circuite electriceM 6

Nr. credite

M8

Unitatea de competenţe

Competenţa

2 Analizează rolul funcţional al organelor de maşini din cadrul SISTEME DE transmisiilor mecanice. TRANSMITERE Coordonează lucrări de montaj pentru A MIŞCĂRII organe de maşini şi mecanisme. Execută lucrări de reglare şi întreţinere ale transmisiilor mecanice. Analizeazǎ specificul proiectului.
Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi

1

3

4

5

6

7

8

9

10

11


1.0

 

1.0

Verificare 17    

UTILIZAREA APLICAŢIILOR Interpreteazǎ si modifică desene în 2D. DE TIP CAD Vizualizează şi interpreteazǎ prezentǎri în 3D. Explică structura instalaţiilor / sistemelor de măsurare. Execută operaţii pregătitoare pentru TEHNICI DE utilizarea tehnicilor de măsurare. MĂSURARE ÎN Utilizează tehnici de măsurare pentru DOMENIU determinarea / monitorizarea mărimilor tehnice specifice proceselor industriale. Caracterizează sistemele de reglare automată. SISTEME DE Prezintă funcţionarea componentelor AUTOMATIZAsistemelor de reglare automată. RE Analizează funcţionarea sistemelor de automatizare specifice domeniului. Selectează componentele unui sistem de acţionare specific domeniului. SISTEME DE Realizează sisteme de acţionare ACŢIONARE electrică. ELECTRICĂ Urmăreşte funcţionarea sistemelor de acţionare electrică. CIRCUITE Realizează circuite electrice de curent ELECTRICE continuu (c.c.) Realizează circuite electrice de curent alternativ (c.a.)
Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi

Identificǎ şi utilizeazǎ elemente hard şi soft pentru a realiza aplicaţii.

   
1.0

     

  

  

1.0

  

  

1.0

 

1.0

 

 

5

ASAMBLĂRI Realizează produse specifice prin MECANICE asamblări nedemontabile. Evaluează performanţele circuitelor CIRCUITE electronice.0           1.0       1. SĂNĂTATEA ŞI Planifică acţiuni de evitare şi de SECURITATEA reducere a riscurilor identificate la MUNCII locul de muncă.a de joasă tensiune. ELECTRONICE Conectează circuite electronice în echipamente şi instalaţii. Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă. Stabileşte procesul tehnologic de asamblare. Efectuează lucrări de asamblare demontabilă.0   1. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi   1.0   6 . Coordonează activităţile în caz de accident. 1. Stabileşte particularităţile sistemelor de transport. prevenirea şi stingerea incendiilor. Identifică tipuri de circuite electronice.0       SISTEME DE TRANSPORT Identifică probleme complexe.Utilizează aparate de c. Analizează factorii care influenţează strategiile de dezvoltare a sistemelor naţionale şi internaţionale de transport. AUTORITĂŢI Stabileşte aria de competenţe a ŞI LEGISLAŢIE autorităţilor în transporturi.

1.0    MANAGEMENTUL RELAŢIILOR INTERPERSONALE Elaborează documente pe teme profesionale. Gestionează aşteptările factorilor interesaţi.0          1. Susţine prezentări pe teme profesionale. 1.ÎN TRANSPORTU RI PROCESAREA DATEL OR Prelucrează datele numerice. Analizează actele normative care reglementează activităţile de transport Aplică legislaţia specifică transporturilor în diferite situaţii Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta. COMUNICARE Moderează dezbateri şi şedinţe.0         REPARTIZAREA NUMĂRULUI DE ORE ŞI A CREDITELOR PENTRU SPECIALIZAREA TEHNICIAN IN TRANSPORTURI Repartizare ore şi credite Modul I Modul II Modul III Modul IV Modul V Modul VI Modul VII Modul VIII SPP Modul IX SPP Modul X CDL Modul XI CDL Total ore/credite Total/modul Teorie Laborator 49 8 33 17 16 66 33 8 33 17 9 50 8 49 8 50 8 48 24 72 24 66 57 9 66 42 24 582 166 146 7 Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi . NUMER Interpretează rezultatele obţinute şi ICE prezintă concluziile. Gestionează conflicte. Creează şi menţine relaţii profesionale.

5 1.5 7 1 42 1 41 1 42 1 24 1 48 1.5 198 72 13 Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 8 .5 1.Practică săptămânală Practică comasată Credite 41 1 1 25 1.

fie să-şi continue pregătirea la un nivel superior.C. ) este elaborat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării ( M. dobândesc abilităţi.P. Absolvenţii noului sistem de formare profesională. Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de competenţă cheie şi unităţi de competenţă profesionale. Orice activitate creativă va duce la o lărgire semnificativă a experienţei şi la aplicarea conştientă a cunoştinţelor dobândite. elevul este solicitat în multe activităţi practice care îi stimulează şi creativitatea. Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini non-rutiniere care implică colaborarea în cadrul unei echipe. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 9 . necesare unei vieţi adaptate la exigenţele societăţii contemporane. Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel încât să dezvolte abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă. centrate pe elev. pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile. Fiecare nivel parcurs în domeniul Tehnic.NOTĂ DE PREZENTARE Prezentarea calificării Noul Sistem Naţional al Calificărilor Profesionale ( S.E. cu scopul de a sprijini procesul de învăţare continuă. Pregătirea forţei de muncă calificate în conformitate cu standardele europene presupune desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare şi evaluare. ) Tinerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante pe piaţa muncii. implică dobândirea unor abilităţi. deprinderi dezvoltand si o serie de abilităţi cheie transferabile. Prin unităţile de competenţe specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 3 de calificare.P.P. pentru a oferi un profil al absolvenţilor cerut de sectoarele economice şi de servicii. Prin parcurgerea curriculum-urilor se asigură dobândirea competenţelor descrise în Standardul de Pregătire Profesională specifice calificărilor de nivelul 3 pentru domeniul Tehnic. influenţând ceea ce se învaţă şi creând condiţii pentru ca învăţământul să răspundă schimbărilor tehnologice tot mai rapide de azi. Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul Standardelor de Pregătire Profesională ( S. Aceste cerinţe. ) în parteneriat cu angajatorii şi alţi factori interesaţi.C. Competenţele profesionale sunt grupate în unităţi de competenţă generale şi specializate. Angajatorii se implica în acest fel şi mai mult în parteneriate educaţionale. cunoştinţe şi deprinderi care permit absolvenţilor fie să se angajeze. prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite. au fost încorporate în abilităţile cheie. care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. ajutând astfel la creşterea calităţii procesului de formare. documente care stau la baza Sistemului Naţional de Calificări Profesionale şi care trebuie să fie utilizate împreună cu respectivele curriculum-uri.N. cunoştinţe.

. schema de montaj Lucrări specifice: pregătitoare. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Unităţi de competenţe 13. roţi de fricţiune. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ.1. osii. roţi dinţate. schema cinematică.3. Coordonează lucrări de montaj pentru organe de maşini şi mecanisme. Conţinuturile incluse în structura modulului “Sisteme de transmitere a mişcării” vor permite elevilor să-şi formeze şi să-şi dezvolte o gamă de abilităţi practice şi creative. material. Sisteme de transmitere a mişcării 1 credit 13. II. orientate către investigarea mecanismelor.1. Conţinuturile prevăzute se vor parcurge în orele de instruire practică săptămânală şi în cadrul laboratorului tehnologic.MODUL I : SISTEME DE TRANSMITERE A MIŞCĂRII I. Analizează rolul funcţional al organelor de maşini din cadrul transmisiilor mecanice. lagăre. Analizează rolul funcţional al organelor de maşini din cadrul transmisiilor mecanice . cabluri.2. depistarea şi remedierea anumitor disfuncţionalităţi. variatoare. modul de transmitere a mişcării în cadrul sistemelor tehnice. Modulul „Sisteme de transmitere a mişcării” asigură formarea de competenţe tehnice şi de abilităţi practice necesare în executarea lucrărilor de montaj. roţi de curea.13. demontare. Documentaţia tehnică: desen de ansamblu. construcţie. ajustare Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 10 13. ghidaje Caracterizare: denumire.13. . Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă din modul Modulul „Sisteme de transmitere a mişcării” face parte din curriculum-ul de nivel 3. arbori. lanţuri. parametrii geometrici si constructivi Simboluri : specifice organelor de maşini şi mecanismelor 13. Coordonează lucrări de montaj pentru organe de maşini şi mecanisme.Sisteme de transmitere a mişcării Competenţe Conţinuturi tematice Organe de maşini: curele. clasa a XII-a liceu tehnologic. reglare şi întreţinere a organelor de maşini şi mecanismelor de transmitere şi transformare a mişcării. montare. Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul: • 13.2. Execută lucrări de reglare şi întreţinere ale transmisiilor mecanice. cuplaje. în condiţiile participării lor nemijlocite la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile şi aspiraţiile lor.

modulul poate încorporat. Activităţile din cadrul orelor de instruire practică vor viza cu precădere: • interpretarea documentaţiei tehnice necesare montajului Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 11 .  Elevii au stiluri proprii de învăţare. discuţie sau grafic). paralelismul arborilor şi danturilor. pe de o parte în plan orizontal. • fiind o structură flexibilă. • modulul oferă maximum de deschidere. Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje: • modulul este orientat asupra celui care învaţă. ⇒ fixarea unor sarcini deschise. în plan vertical.3. profesorul/maistru instructor va trebui să ţină seama de următoarele principii:  Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor. ajustarea jocurilor. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de lucru:  Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat. În elaborarea strategiei didactice.învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. ceea ce se înscrie în linia imperativului educaţiei permanente.13. Procesul de predare . pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite. ⇒ fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi. în funcţie de abilităţi. noi mijloace sau resurse didactice. • modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale. peste / lângă alte module parcurse. iar pe altă parte.  Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”. curăţire. prin: ⇒ gradarea sarcinilor de la uşor la dificil. Numărul de ore este corespunzător unui credit. Sugestii metodologice Modulul „Sisteme de transmitere a mişcării” nu este condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum. ajustarea curselor Întreţinere: verificări curente. utilizând în acest sens fişe de lucru. conservare Protecţia mediului : colectarea şi depozitarea uleiurilor uzate respectand legislaţia de protecţie a mediului III. arborilor. în orice moment al procesului educativ. urmărind valorificarea disponibilităţilor sale. Parcurgerea conţinuturilor modulului şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice generale aferente calificărilor de nivel 3. ⇒ prezentarea temelor în mai multe moduri (raport. cu viteze diferite şi din experienţe diferite.  Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare. ungere. în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module. (49 de ore) distribuite astfel: • 41 ore de instruire practică săptămânală • 8 ore de laborator tehnologic. Execută lucrări de reglare şi întreţinere ale transmisiilor mecanice Reglaje: bătaie radială şi frontală a danturii. Ei învaţă în moduri diferite.  Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare. coaxialitatea arborilor şi lagărelor.

• tipurile de scule. părţi componente. Recomandăm următoarele conţinuturi tematice: 1. tipuri constructive. materiale. rezolvarea sarcinilor de lucru făcându-se prin aplicaţii individuale sau pe grupuri de elevi. materiale. • capacitatea de comunicare. prin: ⇒ utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor în a-şi fixa obiective. Transmisii mecanice: Transmisii prin curele Transmisii prin cabluri Transmisii prin lanţuri Transmisii cu roţi de fricţiune. cerinţe impuse. Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP . Organe de maşini: Osii Arbori Lagăre Cuplaje Ghidaje Rol funcţional. • Investigaţia. în funcţie de: specificul domeniului şi calificării. • Autoevaluarea. lucrări de întreţinere şi reglare. dificultatea temelor. Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi tehnologică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite toate criteriile de performanţă. iar ca metode de evaluare recomandăm: • Observarea sistematică a comportamentului elevilor. SDV-uri specifice. lucrări de întreţinere şi reglare.  Diferenţierea răspunsului. operaţii de montaj. simbolizare. părţi componente. nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare. • Metoda lucrărilor practice • Lucrul cu modele Se recomandă utilizarea următoarelor instrumente de evaluare: • Fişe de observaţie • Fişe de lucru • Lucrări practice specifice domeniului şi calificării Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. tipuri constructive. dispozitive şi utilaje folosite la montaj • execuţia practică a asamblarilor precizate • verificarea montajelor realizate. activitate care permite evaluarea capacităţilor şi atitudinilor lor faţă de o sarcină dată. favorizând lucrul în echipă şi responsabilitatea pentru sarcina primită.uri. avantaje –dezavantaje. simbolizare. domenii de utilizare. respectarea normelor de protecţia mediului şi NTSM. complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat. variatoare Transmisii prin roţi dinţate Rol funcţional. asumare de sarcini şi responsabilităţi • lucrul în echipă Tipurile de aplicaţii se vor stabili corelat cu calificarea în care se pregătesc elevii. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 12 . domenii de utilizare. respectarea normelor de protecţia mediului şi NTSM. 2.

Modify. punct median. View.MODULUL II: UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD I. în vederea asigurării pregătirii de specialitate în calificări din profilul tehnic.2. Modulul face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculară "Tehnologii") şi are alocate un număr de 33 de ore / an. Tabelul de corelare a competentelor si conţinuturilor Unităţi de competenţe Competenţe individuale • • • Conţinuturi tematice Avantajele utilizarii aplicatiilor de tip CAD fata de metodele traditionale: calitate acuratete timp de executie si revizuire eficienta cost transferul informatiilor.1. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă din modul. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 13 . Modulul „Utilizarea aplicaţiilor de tip CAD” se studiază în clasa a XII-a liceu tehnologic. capete de linie 1 credit II. perpendiculare.1.14. Utilizarea aplicaţiilor de tip CAD . Tools. Analizează specificul proiectului.14. Bonus. 14.3. Utilizarea aplicaţiilor de tip CAD 14. Identifică şi utilizează elemente hard şi soft pentru a realiza aplicaţii. Interpretează şi modifică desene în 2D. Edit. Help. 14. din care: • teorie – 17 ore. Butoane din bara instrumentelor de lucru: desenarea modificarea editarea obiectelor elementare selectarea punctelor geometrice specifice: intersectie. Draw.4.Analizeazǎ specificul proiectului.14. Format. • laborator tehnologic – 16 ore. Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul • 14. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ. Meniuri derulante CAD: File. Insert. . .Vizualizează şi interpretează prezentări în 3D.

• • • • • 14. Metode de îmbunătăţire a soluţiei (plan complex. electronic. electromecanic.• • 14. Soft adecvat domeniului (mecanic.2. Editare text pe desen: caracteristici text pe un rand pe mai multe randuri stergere text tiparire copiere mutare copiere desene din CAD in Word. aranjamente de lucru) Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 14 . Pregǎtirea mediului de desenare: lansare în execuţie a programului numele şi locul de memorare al fişierului unitǎţile de mǎsurare utilizate dimensiunea hartiei. Procedee de bază pentru desenare CAD: aranjare copiere colorare racordare stergere translatare. munca cu alţii. electric.Identificǎ şi utilizeazǎ elemente hard şi soft pentru a realiza aplicaţii.3. textile). responsabilitǎţi. Cotare: liniara diametre raza unghiuri inclinata.Interpreteazǎ şi modifică desene în 2D. Utilizarea aplicaţiilor de tip CAD 14. construcţii. Elemente hard: procesor RAM video Disk CD-ROM.

ID.Vizualizează şi interpreteazǎ prezentǎri în 3D. FILLET. cu caracter preponderent aplicativ.14. elevului să demonstreze şi evaluatorului să evalueze performanţa vizată de respectivele competenţe. pentru a corela. 4. aranjamente de lucru (birouri de proiectare). LENGTHEN. Programa modulului trebuie utilizată împreună cu Standardul de Pregătire Profesională. Elemente de interfaţă. RECTANG. POLYGON. Sugestii metodologice Modulul „Utilizarea aplicaţiilor de tip CAD” oferă elevilor oportunitatea de a-şi forma competenţe tehnice în legătură cu proiectarea asistată de calculator. Dezvoltǎri posibile ale procesului de modelare în 3D: feed-back. Tema 4: Comenzi pentru editare (modificare şi construcţie) (ERASE. Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie. ALIGN). COPY. Sistemul de coordonate. Selectarea entităţilor desenate. Tema 5: Comenzi şi facilităţi ajutătoare (LIST. în permanenţă. Pregătirea lucrului. Autorii recomandă parcurgerea conţinuturilor în următoarea ordine: Tema 1: Prezentarea interfeţei grafice. AREA. • • • Modalităţi de proiectare în 3D. OFFSET. PLINE. Suprafeţe spaţiale: intre doua linii curbe extrudate de revolutie. TRIM. BREAK. dar se impune abordarea flexibilă şi diferenţiată a acestora. 5. prezentat la punctul II. EXTEND. CHAMFER. MOVE. 2. SCALE. XLINE. specifică din ce unitate de competenţă provin competenţele care se agregă şi care sunt conţinuturile ce permit profesorului să formeze. criteriile de performanţă ale competenţelor agregate în modul cu conţinuturile incluse. Tema 2: Desenarea interactivă. profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi şi de a le eşalona în timp. plan complex. DIVIDE.4. EXPLODE. TABLE). III. responsabilitǎţi. RAY. DIST. MLINE. 1. DONUT. documentaţie tehnicǎ. Obiecte / entităţi grafice vectoriale. Se va ţine cont de faptul că profesorul are libertatea de a alege ordinea conţinuturilor şi modul de organizare a activităţilor de învăţare. SPLINE. STRETCH. 2. POINT. ARC. ARRAY. Tema 3: Comenzi pentru desenare (LINE. Specificarea / intrpducerea coordonatelor. rezultate din condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanţă respective. Specificaţii şi recomandări de lucru. ELLIPSE. 3. utilizând activităţi variate de învăţare. 6. REVCLOUD. 1. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 15 . MIRROR. Pentru formarea competenţelor stabilite prin curriculum. în raport cu experienţa şi viziunea proprie. Controlul prin panoramare al afişării desenului. Tabelul de corelare între competenţe şi conţinuturi. CIRCLE. MEASURE. în funcţie de resursele disponibile şi de nevoile locale de formare. ROTATE.

Locul de desfăşurare a instruirii se recomandă a fi un laborator de informatică. Vizualizarea “umbrită” a proiectelor 3D. prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare. comenzi pentru reîmprospătarea imaginii. pe nevoile şi disponibilităţile sale. Grosimi de linei. aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mic progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori). discuţiile de grup. precum şi a spiritului de echipă. UCS şi WCS. comenzi de corectare a greşelilor. acceptând că fiecare copil este diferit. contribuie la învăţarea eficientă. Culoarea obiectelor. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. 4. salvarea. Desenarea în 3D a obiectelor ordinare. 3. lărgirii orizontului şi perspectivelor educaţionale. adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate. 5. Procesul de predare învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. simularea. practica în atelier / la locul de muncă.STATUS. de a diferenţia sarcinile şi timpului alocat ş. în scopul unei valorificări optime ale acestora. proprii grupului instruit. Comenzi de scriere a desenului. Modificarea proprietăţilor de obiecte. temele şi proiectele integrate. închiderea şi reluarea sesiunii de lucru). Editarea textelor existente. se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile. Tema 10: Proiectarea tridimensională. vizual. Tipuri de linie. negociere. Tema 6: Texte scrise în desen. asumarea responsabilităţii. Aceste informaţii vor sta la baza adaptării strategiilor de predare-învăţare la particularităţile elevilor. Conceperea tridimensională a proiectelor. Tema 9: Cotarea în desen. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. Vizualizare 3D. Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului. Modelarea 3D. care asigură accesul în şcoală a oricărui copil. 2. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia de didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a depriderilor. pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au nevoie şi care le cer. 4. Tema 8: Haşurarea (umplerea cu modele). În acest sens se recomandă realizarea unei evaluări iniţiale care să permită obţinerea unor informaţii relevante despre stilul de învăţare al elevilor (auditiv. utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare. în care – pentru optimizarea demersului didactic – este necesar să existe o dotare minimală care presupune un număr de calculatoare egal cu numărul elevilor din grupă. Desenarea în 3d cu obiecte 3D (suprafeţe şi solide). care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. 1. 1. În context. 2. 2. Elevaţia şi grosimea pe verticală. competiţional şi creativităţii elevilor . practic) şi tipul de inteligenţă al acestora. prezentările video. conectate în reţea şi cu acces la toate Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 16 . în funcţie de dificultatea acesteia. 3. Formatare şi stiluri de text.a. 3. comenzi pentru accesarea informaţiilor de asistenţă. Tema 7: Proprietăţi simbologice şi de emfază 3D. 1. luarea deciziilor. lucrul în grup. multimedia şi electronice. individualizarea învăţării. Plecând de la principiul integrării. Tema 11: Tipărirea desenelor. vizitele etc. sprijin reciproc. de a centra procesului de învăţare pe elev.

Aplicaţiile prezentate efectiv elevilor. Din dorinţa de a pregăti un utilizator şi nu un creator de soft. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 17 . de către fiecare elev. este necesar ca profesorul să urmărească strict fiecare elev.serviciile INTERNET. ceea ce presupune recurgerea la un sistem ordonat de prezentare a facilităţilor unui program. profesorul trebuie să-şi propună finalizarea unei etape de instruire într-o şedinţă de lucru de 2 ore. Aceasta presupune actualizarea permanentă a produselor soft prin prezentarea celor mai noi versiuni. Achiziţia treptată a cunoştinţelor şi deprinderilor poate fi stimulată printr-o prezentare atractivă şi motivantă a programelor. De aceea. Un retroproiector sau un ecran cu cristale lichide facilitează instruirea interactivă permiţând proiecţia imaginilor formate pe ecranul monitorului. institute de cercetare şi de proiectare. Specificul disciplinei impune metode didactice interactive. în ritm impus. Pentru a evita disfuncţiile provocate de eventualele erori ale elevilor pe parcursul instruirii. ritmul de instruire poate diferi în funcţie de particularităţile fiecărui elev. pentru a accentua şi mai mult caracterul utilitar al programelor descrise şi pentru a motiva superior elevii în procesul instructiv. probleme concrete ale activităţilor productive din domeniul de activitate pentru a sublinia avantajele utilizării sistemelor informatice. Dinamica acestui domeniu este extrem de rapidă. pe realizarea etapă cu etapă. elevii sunt în posesia elementelor teoretice necesare pentru înţelegerea şi utilizarea pachetelor aplicative de programe. Evaluarea trebuie să vizeze mai ales interpretarea creativă a informaţiilor şi capacitatea de a rezolva o situaţie-problemă cu ajutorul calculatorului. mai ales. în principal. conversaţia euristică. Achiziţia noilor cunoştinţe. s-a pus un accent deosebit pe descrierea şi exersarea facilităţilor oferite de aceste programe şi pe formarea deprinderilor de a le valorifica în activitatea curentă a viitorului specialist. trebuie să aibă ca obiect. competenţele propuse direcţionează instruirea către formarea unor abilităţi de utilizare a sistemelor informatice în strânsă corelare cu pregătirea la disciplinele de specialitate. Configuraţia calculatoarelor trebuie să permită rularea aplicaţiilor prin care vor fi formate competenţele specifice. Pornind de la premisa. a demonstraţiei. După aceea. astfel încât să nu mai fie necesară reluarea ultimelor secvenţe din şedinţa anterioară. dispozitive periferice şi de memorare externă. În laborator trebuie să existe de asemenea. Pentru proiectarea didactică eficientă. un instrument prin care să-şi valorifice superior capacitatea de muncă şi creativitatea şi să-şi reducă timpul de lucru. Pentru a se asigura contactul cu echipamente specifice domeniului care nu există în unitatea de învăţământ se recomandă efectuarea unor vizite didactice la agenţi economici de profil. domeniului electronică şi automatizări. că informativ. prezentul curriculum vizează formarea unui specialist care să perceapă calculatorul ca pe un instrument de lucru absolut necesar în condiţiile modernizărilor tehnologice. integrarea acestora în sistemul celor anterioare şi valorificarea lor prin transfer şi creativitate. astfel încât absolvenţilor să le fie mai uşor să se adapteze in activitatea productivă. Instruirea interactivă specifică acestei discipline contribuie printre altele şi la conştientizarea faptului că un bun utilizator al calculatorului are şanse mai mari de reuşită în acţiunea de integrare socio-profesională. a instrucţiunilor profesorului: nerespectarea acestei cerinţe conduce la “pauze” nedorite si incetinirea ritmului de instruire. vizează formarea unui specialist capabil să răspundă cerinţelor cu pronunţat caracter aplicativ. pe cât posibil. cerinte specifice economiei actuale şi. recomandând cu precădere aplicaţiile practice individuale. o imprimantă. Pregătirea în laboratorul de informatică are o specificitate care se bazează. avută în vedere prin competenţele prevăzute la disciplinele din cadrul pregătirii de specialitate. metoda descoperirii. pas cu pas.

16. Execută operaţii pregătitoare pentru utilizarea tehnicilor de măsurare. Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul În modulul „Tehnici de măsurare în domeniu” au fost agregate competenţe dintr-o unitate de abilităţi cheie şi o unitate de competenţe tehnice generale: • 3.Utilizează tehnici de măsurare pentru determinarea / monitorizarea mărimilor tehnice specifice proceselor industriale. Gestionează aşteptările factorilor interesaţi. variante constructive): mijloace de măsurare.2. • laborator tehnologic – 8 ore • instruire practică – 25 ore. Tabelul de corelare a competenţelor si conţinuturilor Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice Instalaţii şi sisteme de măsurare . . echipamente pentru achiziţia. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă din modul Modulul „Tehnici de măsurare în domeniu” se studiază în clasa a XII-a liceu tehnologic. Modulul face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculară "Tehnologii") şi are alocate un număr de 66 de ore / an.Explică structura instalaţiilor/sistemelor de măsurare.2.3. transmiterea şi prelucrarea datelor.Elemente componente de bază ale instalaţiilor şi sistemelor de măsurare (rol funcţional. Managementul relaţiilor interpersonale 0. înregistratoare. 16. II. • de supraveghere şi control a proceselor industriale . din care: • teorie – 33 ore. traductoare. elemente 18 16. Modulul III: TEHNICI DE MĂSURARE ÎN DOMENIU I.5 credite . în vederea asigurării pregătirii de specialitate în calificări din profilul tehnic.Clasificarea instalaţiilor şi sistemelor de măsurare după funcţiile îndeplinite: • de verificare / testare şi diagnosticare a echipamentelor. adaptoare. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ. instalaţiilor.3. 1 credit • 16. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi .1.Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi tehnologică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite toate criteriile de performanţă.3. Tehnici de măsurare în domeniu .1. sistemelor industriale. Gestionează conflicte. Explică structura instalaţiilor / sistemelor de măsurare. .16. Tehnici de măsurare în domeniu 16.3.

în buclă). scheme structurale. Aplicarea tehnicilor de măsurare în domeniu 16. costul aplicării metodei  Operaţii pregătitoare pentru utilizarea tehnicilor de măsurare: asigurarea condiţiilor de microclimat. . indicatori metrologici şi economici ai mijloacelor de măsurare accesibile operatorului. . de automatizare . Execută operaţii pregătitoare pentru utilizarea instalaţiilor / sistemelor de măsurare. selectarea domeniilor de măsurare în funcţie de valoarea prognozată (unde este cazul). tipul de producţie (unicate. productivitatea impusă măsurării.de utilizare a schemelor structurale pentru identificarea componentelor şi verificarea legăturilor dintre componentele unei instalaţii de măsurare date Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 19 .16. verificarea legăturilor funcţionale dintre componente  Aplicaţii practice . Aplicaţii practice de utilizare a schemelor structurale pentru identificarea componentelor şi verificarea legăturilor dintre componentele unei instalaţii de măsurare date  Documentaţia tehnică specifică lucrărilor de măsurare / monitorizare a mărilor tehnice caracteristice proceselor industriale (cărţi tehnice ale aparatelor şi echipamentelor de măsurare utilizate.2. paralelă. parametrul controlat (valori prognozate). principii de funcţionare. reglaje prevăzute în instrucţiunile de utilizare.de utilizare a documentaţiei tehnice specifice pentru identificarea condiţiilor impuse la exploatarea mijloacelor de măsurare şi echipamentelor utilizate. instrucţiuni de utilizare)  Criterii de selectare a mijloacelor şi metodelor de măsurare : caracteristicile obiectului măsurat sau a procesului controlat. serie mică.de determinare a unor valori prognozate ale mărimilor fizice măsurate. serie mare sau masă) în cadrul căreia se realizează procese de măsurare.Reprezentări grafice ale structurii unei instalaţii / unui sistem de măsurare (scheme structurale) .Tipuri de structuri ale sistemelor de măsurare (în lanţ.

vacuumetre. fizico-chimice. 3.de realizare a instalaţiilor de măsurare după o schemă dată. vâscozimetre. comparare cu valori nominale sau limită.3. rezultate din condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanţă respective. comparatoare. Autorii recomandă parcurgerea conţinuturilor în următoarea ordine: Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 20 . . contoare electrice)  Aplicaţii practice .  Metode de măsurare . toleranţe)  Exerciţii de grup pentru analizarea rezultatelor măsurării. III. în raport cu experienţa şi viziunea proprie. termice şi electrice. Programa modulului trebuie utilizată împreună cu Standardul de Pregătire Profesională.de măsurare directă a mărimilor geometrice.fizico-chimice (balanţe.de măsurare/monitorizare a mărimilor fizice specifice unor procese industriale. wattmetre.Metode implicite  Mijloace pentru măsurarea mărimilor tehnice caracteristice proceselor industriale: . elevului să demonstreze şi evaluatorului să evalueze performanţa vizată de respectivele competenţe.geometrice (măsuri terminale pentru lungimi şi unghiuri. ceasuri şi cronometre) . manometre. a unor cauze şi soluţii de optimizare / remediere.Metode directe . criteriile de performanţă ale competenţelor agregate în modul cu conţinuturile incluse. 3. mecanice. micrometre.2. utilizând activităţi variate de învăţare. prezentat la punctul III. Sugestii metodologice Modulul «Tehnici de măsurare în domeniu» oferă elevilor oportunitatea de a-şi forma competenţe tehnice în legătură cu selectarea şi utilizarea mijloacelor şi metodelor de măsurare. ohmmetre. raportoare. Gestionează conflictele.de prelucrare şi analizare a rezultatelor măsurării (calcule matematice. în funcţie de resursele disponibile şi de nevoile locale de formare. voltmetre. planimetre. dar se impune abordarea flexibilă şi diferenţiată a acestora. Tehnici de măsurare în domeniu 16. Tabelul de corelare între competenţe şi conţinuturi. Utilizează tehnici de măsurare pentru determinarea / monitorizarea mărimilor fizice specifice proceselor industriale. rigle. Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie. indicatoare de nivel.electrice (ampermetre.Managementul relaţiilor interpersonale 3. debitmetre) . profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi şi de a le eşalona în timp.mecanice (dinamometre. specifică din ce unităţi de competenţă provin competenţele care se agregă şi care sunt conţinuturile ce permit profesorului să formeze. stabilirea unor tendinţe în evoluţia parametrului / procesului controlat. şublere. Pentru formarea competenţelor stabilite prin curriculum. cu caracter preponderent aplicativ. accelerometre. pentru a corela. dozatoare volumetrice) . vitezometre. Se va ţine cont de faptul că profesorul are libertatea de a alege ordinea conţinuturilor şi modul de organizare a activităţilor de învăţare. Gestionează aşteptările factorilor interesaţi. turometre. folosind instalaţii de măsurare dată. .termice (termometre. . densimetre.16. dar şi a abilităţilor de analizare a rezultatelor măsurării.Managementul relaţiilor interpersonale 3. trasare de grafice şi diagrame. în permanenţă. contoare termice) .3.Metode indirecte .

fiabilitatea metrologică). sistemelor industriale. ohmmetre. . 2. în buclă).termice (termometre.tipuri de procese: procese de măsurare şi verificare în cercetare şi laboratoare de dezvoltare. • bazate pe comparaţia simultană 1:n (metode adiţionare. contoare termice) .Clasificarea instalaţiilor şi sistemelor de măsurare după funcţiile îndeplinite: • de verificare / testare şi diagnosticare a echipamentelor.Metode directe • bazate pe comparaţia simultană 1:1 directă (metode diferenţiale.3. transmiterea şi prelucrarea datelor. prin substituţie sau prin permutare. mari procese industriale în flux şi procese individuale descentralizate. precizia.4. raportoare.1. adaptoare. Metode de măsurare . Instalaţii şi sisteme de măsurare . vitezometre. 2. comparatoare. domeniul / domeniile de măsurare. metode de raport). elemente de automatizare . manometre. etaloane. instrucţiuni de utilizare) 2. paralelă. scheme structurale. parametrul controlat (valori prognozate). echipamente pentru achiziţia.3. mijloace de măsurare 1. metode de zero). ceasuri şi cronometre) .2. clase de precizie. • de supraveghere şi control a proceselor industriale . Tehnici şi tehnologii de măsurare a mărimilor caracteristice proceselor tehnologice 1.componentele procesului de măsurare: măsurand. vacuumetre.Metode indirecte . indicatoare de nivel. accelerometre.geometrice (măsuri terminale pentru lungimi şi unghiuri. traductoare. debitmetre) .2. durabilitatea. şublere. • bazate pe comparaţia succesivă.Metode implicite 1. wattmetre. în domeniul controlului tehnic precum şi al încercărilor instalaţiilor. Norme de tehnica securităţii muncii 2. Mijloace pentru măsurarea mărimilor tehnice caracteristice proceselor industriale: .Tipuri de structuri ale sistemelor de măsurare (în lanţ. rezoluţia. variante constructive): mijloace de măsurare. dozatoare volumetrice) . valoarea diviziunii. Utilizarea tehnicilor de măsurare pentru determinarea / monitorizarea mărimilor tehnice specifice proceselor industriale. turometre. Documentaţia tehnică specifică lucrărilor de măsurare / monitorizare a mărilor tehnice caracteristice proceselor industriale (cărţi tehnice ale aparatelor şi echipamentelor de măsurare utilizate. voltmetre. înregistratoare. planimetre. Procese de măsurare .electrice (ampermetre. vâscozimetre.Elemente componente de bază ale instalaţiilor şi sistemelor de măsurare (rol funcţional. densimetre.1. indicatori metrologici şi economici ai mijloacelor de măsurare accesibile operatorului (sensibilitatea. . justeţea. tipul Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 21 .1.fizico-chimice (balanţe.mecanice (dinamometre.Reprezentări grafice ale structurii unei instalaţii / unui sistem de măsurare (scheme structurale) . timpul de răspuns. Criterii de selectare a mijloacelor şi metodelor de măsurare : caracteristicile obiectului măsurat sau a procesului controlat. principii de funcţionare. fidelitatea. micrometre. rigle. instalaţiilor. contoare electrice) 1.

contribuie la învăţarea eficientă. care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. care asigură accesul în şcoală a oricărui copil. vizitele etc. utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare.de măsurare directă a mărimilor geometrice. multimedia şi electronice.4. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 22 . • cărţilor tehnice şi instrucţiunilor de utilizare a mijloacelor de măsurare. serie mică. aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mic progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori). se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile.de măsurare / monitorizare a mărimilor fizice specifice unor procese industriale. verificarea legăturilor funcţionale dintre componente 2. Alegerea mijloacelor didactice se va realiza în strânsă corelaţie cu metodele didactice şi cu conţinutul ştiinţific al lecţiei. Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului. de a diferenţia sarcinile şi timpului alocat ş. practic) şi tipul de inteligenţă al acestora. În context.a. Operaţii pregătitoare pentru utilizarea tehnicilor de măsurare: asigurarea condiţiilor de microclimat. . Plecând de la principiul integrării. de culegere a informaţiilor de măsurare.5. . termice şi electrice. lucrul în grup. comparare cu valori nominale sau limită. . . simularea. Instruirea practică se va desfăşura în spaţii special amenajate. costul aplicării metodei 2. prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare. trasare de grafice şi diagrame. pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au nevoie şi care le cer. • fişelor tehnologice. Aplicaţii practice . toleranţe) Procesul de predare învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. folosind documentaţia tehnică specifică. se recomandă o pondere ridicată a exerciţiilor de realizare a unor instalaţii de măsurare. competiţional şi creativităţii elevilor . temele şi proiectele integrate. practica în atelier / la locul de muncă. în scopul unei valorificări optime ale acestora. Aceste informaţii vor sta la baza adaptării strategiilor de predare-învăţare la particularităţile elevilor. În acest sens se recomandă realizarea unei evaluări iniţiale care să permită obţinerea unor informaţii relevante despre stilul de învăţare al elevilor (auditiv. prezentările video. vizual. serie mare sau masă) în cadrul căreia se realizează procese de măsurare. discuţiile de grup. acceptând că fiecare copil este diferit. Se recomandă utilizarea: • fişelor de lucru. reglaje prevăzute în instrucţiunile de utilizare. sprijin reciproc. fizico-chimice.de prelucrare şi analizare a rezultatelor măsurării (calcule matematice. luarea deciziilor. asumarea responsabilităţii.de utilizare a documentaţiei tehnice specifice pentru identificarea condiţiilor impuse la exploatarea mijloacelor de măsurare şi echipamentelor utilizate. precum şi a spiritului de echipă. de a centra procesului de învăţare pe elev. negociere. adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate. pe nevoile şi disponibilităţile sale. folosind o instalaţie de măsurare dată. Date fiind competenţele vizate. mecanice.de determinare a unor valori prognozate ale mărimilor fizice măsurate. • schemelor structurale. Se vor folosi mijloace didactice specifice cabinetelor şi laboratoarelor de metrologie. productivitatea impusă măsurării.de realizare a unor instalaţiilor de măsurare după o schemă dată. lărgirii orizontului şi perspectivelor educaţionale.de utilizare a schemelor structurale pentru identificarea componentelor şi verificarea legăturilor dintre componentele unei instalaţii de măsurare date . de înregistrare şi de prelucrare a acestora. dotate corespunzător. . selectarea domeniilor de măsurare în funcţie de valoarea prognozată (unde este cazul).de producţie (unicate. individualizarea învăţării.

 aplicabilitatea practică şi rentabilitatea (evaluarea trebuie să fie adaptată la resursele existente şi la timpul disponibil). nimic mai mult). Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt:  validitatea (evaluarea trebuie să măsoare performanţa în raport cu competenţele vizate). probe practică. Se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente de evaluare: observarea sistematică. astfel încât să fie menţinut şi stimulat interesul elevilor pe tot parcursul lecţiilor şi activităţilor aplicative realizate şi să fie realizat impactul dorit prin studierea acestei discipline. permiţând atât profesorului. ele trebuie să se bucure de încredere publică).  fidelitatea (instrumentul de evaluare generează rezultate în concordanţă unele cu altele în ocazii diferite de către toţi cei care evaluează şi pentru toţi elevii). Din acest motiv. teste cu itemi obiectivi şi semiobiectivi. eventual integrate într-un sistem multimedia. în vederea reglării procesului de predare – învăţare. corelată cu tipul probelor de evaluare specificate în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare competenţă şi vizând exclusiv probele de evaluare solicitate în aceste standarde (nimic mai puţin. Demonstrarea altor abilităţi. autoevaluarea ş. Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ.a.  compatibilitatea cu învăţarea eficientă (evaluarea trebuie să susţină şi să contribuie la învăţarea eficientă). rigorii. în afara celor din competenţele specificate.• suporturilor de curs / aplicative audio-video sau / şi multimedia. se impune atât asigurarea coerenţei.  flexibilitatea (evaluarea trebuie să faciliteze accesul şi progresarea. fără a compromite standardele naţionale). să identifice lacunele şi cauzele lor şi să realizeze corecţiile care se impun. Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi tehnologică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite toate criteriile de performanţă. proiectul. Calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii pentru a obţine calificările reprezintă unul dintre factorii esenţiali care susţin încrederea publică în aceste calificări. pe baza unei fişe de observare. cât şi deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele naţionale definite în cadrul fiecărei calificări. caracterului realist şi motivant. • soft-urilor educaţionale specifice. referindu-se în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora.  credibilitatea (pentru ca evaluarea şi atestarea rezultantă să fie credibile. este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Autorii recomandă desfăşurarea procesului instructiv-formativ conform strategiilor moderne de învăţare. cât şi elevului să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor. corectitudinii şi eficienţei procesului de evaluare. Evaluarea este implicită demersului pedagogic curent. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 23 .

Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 24 .Sisteme de automatizare 1 credit . • laborator tehnologic – 9 ore. din care: • teorie – 17 ore.3.2.2. SISTEME DE AUTOMATIZARE • • 18. Analizează funcţionarea sistemelor de automatizare specifice domeniului.18. Caracterizează sistemele de reglare automată.1. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ.3. Modulul face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculară "Tehnologii") şi are alocate un număr de 33 de ore / an. Parametrii tehnici supravegheaţi: mărimi electrice şi neelectrice.18. Caracterizează sistemele de reglare automată 18. • Mărimile care intervin în schema de principiu a unui sistem de reglare automată. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Unitatea de competenţe 18. Analizează funcţionarea sistemelor de automatizare specifice domeniului • Conţinuturi Schema de principiu a unui sistem de reglare automată.1. în vederea asigurării pregătirii de specialitate în calificări din profilul tehnic. Modulul „Sisteme de automatizăre” se studiază în clasa a XII-a liceu tehnologic. 18. • instruire practică – 7 ore. • Rolul funcţional al componentelor sistemului de reglare automată. funcţionare şi alegerea din cataloage. Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul • 18.18. . SISTEME DE AUTOMATIZARE Competenţe 18. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă din modul Conţinuturile incluse în structura modulului SISTEME DE AUTOMATIZĂRE oferă elevilor cunoştinţe care le vor permite să-şi dezvolte abilităţi practice privind sistemele de reglare automată . • Elementele constructive ale componentelor sistemelor de reglare: descriere. în condiţiile participării lor nemijlocite şi responsabile la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile şi aspiraţiile proprii. II.Modulul IV : SISTEME DE AUTOMATIZĂRE I. Prezintă funcţionarea componentelor sistemelor de reglare automată. SISTEME DE AUTOMATIZARE Sisteme de reglare automată specifice domeniului de pregătire: caracterizare şi funcţionare. . Prezintă funcţionarea componentelor sistemelor de reglare automată 18.

de comandă. prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare. funcţie de dificultatea temelor. • elemente de comparaţie. • parametrii tehnici supravegheaţi: electrici şi neelectrici. perturbaţii. elemente constructive. de reacţie. • elemente de execuţie. Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului. de ieşire. • Autoevaluarea. ca instrument de evaluare flexibil. • Portofoliul.3 Componentele sistemului de reglare automată: rol. Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP . 1. complex. centrate pe elev. de execuţie(de reglare). • Metoda exerciţiilor practice • Lucrul cu modele Ca instrumente de evaluare se pot folosi: • Fişe de observaţie şi fişe de lucru • Chestionarul • Fişe de autoevaluare • Miniproiectul .1 Schema de principiu. Sisteme de reglare automată specifice domeniului de pregătire: • elemente componente. 1. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor. acurateţea reprezentărilor tehnice. Sugestii metodologice Parcurgerea conţinuturilor se va realiza în integralitatea lor. a materialelor şi a instrumentelor. ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor. alegerea din cataloage: • traductoare de intrare şi de reacţie. Se recomandă parcurgerea conţinuturilor modulului SISTEME DE AUTOMATIZĂRE în ordinea prezentată: 1. • funcţionare. Instruirea teoretică şi laboratorul tehnologic se recomandă să se desfăşoare în cabinete de specialitate. abaterea .uri. • regulatoare automate. de a le eşalona în timp. 2. iar ca metode de evaluare recomandăm : • Observarea sistematică a elevilor pe baza unei fise de observare • Investigaţia. integrator.2 Mărimile care intervin în schema de principiu a unui sistem de reglare automată: de intrare (de referinţă ). Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul. cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ. profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi. modul de organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei. dotate cu materiale didactice specifice. Sisteme de reglare automată: 1.III. de a utiliza activităţi variate de învăţare.prin care se evaluează metodele de lucru. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 25 . funcţionare.

comandă.19.Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi tehnologică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite toate criteriile de performanţă.2. II. Realizează sisteme de acţionare electrică - Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 26 . • instruire practică săptămânală – 42 ore. Selectează componentele unui sistem de acţionare specific domeniului. . Realizează sisteme de acţionare electrică. Sisteme de acţionare electrică 1 credit . SISTEME DE ACŢIONARE ELECTRICĂ Competenţe individuale 19. din care: • laborator tehnologic – 8 ore. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Unităţi de competenţe 19. Selectează componentele unui sistem de acţionare specific domeniului Conţinuturi tematice componentele unui sistem de acţionare specific domeniului: motoare electrice. Modulul V : SISTEME DE ACŢIONARE ELECTRICĂ I.1.19. maşini de lucru .2. în vederea asigurării pregătirii de specialitate în calificări din profilul tehnic.19. Urmăreşte funcţionarea sistemelor de acţionare electrică. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ.1. sistem de transmisie a mişcării rolul funcţional al componentelor sistemului de acţionare rolul funcţional al sistemului de acţionare simboluri şi notaţii specifice componentelor din schema electrică legături funcţionale între componentele sistemului de acţionare: electrice (cu conductoare/cabluri) şi mecanice (cuplaje) măsurători cu ohmmetrul pentru verificarea continuităţii circuitului electric - 19. Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul • 19. protecţie şi semnalizare).3. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă din modul Modulul „Sisteme de acţionare electrică” se studiază în clasa a XII-a liceu tehnologic. . Modulul face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculară "Tehnologii") şi are alocate un număr de 50 de ore / an. instalaţie de comandă (aparatele electrice şi electronice de acţionare.

Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 27 . Pentru formarea competenţelor stabilite prin curriculum. 2. bibliografie tehnică selectivă ş. Urmăreşte funcţionarea sistemelor de acţionare electrică III. Parcurgerea etapelor de realizare a sistemului electric de acţionare.3. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează. dar se impune abordarea flexibilă şi diferenţiată a acestora. Prezentarea sistemelor de acţionare electrică specifice domeniului 1. de măsurare. vizitele etc. seturi de scheme de sisteme de actionare electrica. lucrul în grup. panoplii şi machete didactice sau/şi funcţionale. Rolul sistemului de acţionare electrică în ansamblul tehnic din care face parte. care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor.3. discuţiile de grup.2. .a. de protecţie. în care pot fi evidenţiate echipamentele şi aparatele electrice componente. Componentele sistemului de acţionare (recunoaştere şi rol funcţional): . individualizarea învăţării. 1. turaţia motorului de acţionare..1.3. turaţia urmărirea vizuală a funcţionării Modulul . centrate pe elev. prezentările video. profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi şi de a le eşalona în timp. Realizarea sistemelor de acţionare electrica specifice domeniului 2. practica în atelier / laborator / la locul de muncă. 2. de a centra procesul de învăţare pe elev. lărgirea orizontului şi perspectivelor educaţionale. Autorii recomandă parcurgerea conţinuturilor în următoarea ordine: 1. pe nevoile şi disponibilităţile sale. 2. planşe didactice.2. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor. de a diferenţia sarcinile şi timpul alocat ş. în scopul unei valorificării optime ale acestora. 1. Măsurarea parametrilor de funcţionare: intensitatea curentului electric. în funcţie de resursele disponibile şi de nevoile locale de formare.19. .a. simularea. Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului. măsurarea parametrilor de funcţionare: intensitatea curentului electric. utilizând activităţi variate de învăţare. tensiunea electrică.Sisteme de acţionare electrică” oferă elevilor oportunitatea de a-şi forma competenţe tehnice în legătură cu realizarea unor sisteme de acţionare specifice fiecărui domeniu de calificare.Motoare electrice de acţionare. multimedia şi electronice. cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ. Parcurgerea conţinuturilor se va realiza in integritatea lor. Sugestii metodologice - - manevre de conectare şi de deconectare a motorului de acţionare. Citirea schemei electrice de actionare .Conductoare şi cabluri electrice.1. În context.Aparate electrice necesare : de comutaţie. funcţie de dificultatea temelor. Instruirea teoretică şi laboratorul tehnologic se recomandă să se desfăşoare în cabinete de specialitate. Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului. dotate cu materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/şi filme didactice tematice. Definirea sistemului de acţionare electrică. contribuie la învăţarea eficientă. tensiunea electrică.

Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 28 . • Autoevaluarea. acurateţea reprezentărilor tehnice. • Metoda exerciţiilor practice • Lucrul cu modele Ca instrumente de evaluare se pot folosi: • Fişe de observaţie şi fişe de lucru • Chestionarul • Fişe de autoevaluare • Miniproiectul . integrator. modul de organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect.prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare. complex. asumarea responsabilităţii. ca instrument de evaluare flexibil. Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi tehnologică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite toate criteriile de performanţă. sprijin reciproc. competiţional şi creativităţii elevilor . ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor. Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP . prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare. negociere. iar ca metode de evaluare recomandăm : • Observarea sistematică a elevilor pe baza unei fise de observare • Investigaţia. luarea deciziilor.prin care se evaluează metodele de lucru. a materialelor şi a instrumentelor. precum şi a spiritului de echipă. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei. • Portofoliul.uri.

serie. Circuite electrice . liceu tehnologic.a. . • instruire practică săptămânală – 41 ore.20. Circuite cu rezistoare şi surse de c.: . Analizarea circuitelor de c. . rezistenţa internă.realizarea circuitelor.: .c.). Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 29 . pe baza valorilor măsurate utilizând legile şi teoremele studiate: .c. . 20.măsurarea intensităţilor din circuit. .Modulul VI: CIRCUITE ELECTRICE I.măsurarea tensiunilor la bornele componentelor.teoremele lui Kirchhoff. Modulul face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculară "Tehnologii") şi are alocate un număr de 49 de ore / an.c.3.legea lui Joule. din care: • laborator tehnologic – 8 ore. . Locul modulului în cadrul planului de învăţământ. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţe din modul: • 20. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă din modul Modulul este parte integrantă din cultura de specialitate.Circuite electrice 20. marcare în clar şi în codul culorilor Surse de c. .mixt. Realizează circuite electrice de c. clasa a XII-a. . . Gruparea rezistoarelor şi a surselor de c.: .c.c. Realizează circuite de curent alternativ (c.Clasificare.).Parametri: tensiunea la borne.a.1. .paralel.legea lui Ohm.2.1. Utilizează aparate de c. pregătire practică. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice Rezistoare: clasificare. Realizează circuite electrice de curent continuu (c.c.20. de joasă tensiune 1 credit II.20.

a de joasă tensiune. . sau orice alt soft care permite simularea funcţionării circuitelor de c. proprii grupului instruit.20. Sugestii metodologice 1. Simularea funcţionării circuitelor de c. 20. Realizarea circuitelor de c. . . Componente electrice pasive de circuit: (bobine.relele termice.a.motoare electrice Realizarea circuitelor de c.RLC serie/în paralel cu circuite C Măsurarea parametrilor de circuit: . Interpretarea rezultatelor obţinute pe cale practică şi prin simulare: .circuite RLC serie. Circuite electrice 20.clasificare. Realizează circuite electrice de c. .marcaj.3. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 30 . de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. intensităţi.a. . Identificarea aparatelor de comutare: . folosind un soft didactic (ORCAD. Identificarea aparatelor de protecţie. Verificarea funcţionării circuitelor de c.întreruptoare automate. . bobine: . de joasă tensiune cu aparate de protecţie. Utilizează aparate de c.a. . în funcţie de dificultatea acesteia. de joasă tensiune (maxim 220 V) III.calculul erorilor.aspect.a).contactoare.relee electromagnetice. .a.a.circuite RLC paralel. . . condensatoare): .comportarea in curent alternativ.relee termice. comutare şi receptoare. Receptoare: .valori efective ale tensiunii la bornele componentelor.comutatoare.2. condensatoare. Identificarea bobinelor şi condensatoarelor după: .compararea rezultatelor: tensiuni. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de formare a deprinderilor.lămpi cu incandescenţă. comutare şi a receptoarelor de joasă tensiune : . cu rezistoare.lămpi fluorescente.siguranţe. . .

2. Pentru atingerea competenţelor dorite. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregătire Profesională. interactiv şi centrat pe elev. elevii vor trebui pregătiţi pentru a evolua în situaţii adaptative complexe. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite. Se va avea în vedre utilizarea metodelor specifice de lucru în cazul elevilor cu cerinţe educaţionale speciale. Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi tehnologică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite toate criteriile de performanţă. prin aplicarea instrumentelor de evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe orale. competenţele determină conţinuturile tematice.ro. teste de evaluare etc. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 31 . vizite de documentare la agenţii economici. Prin natura activităţilor de învăţare. activităţile de instruire practică utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. Parcurgerea conţinuturilor şi adecvarea strategiilor didactice vor viza şi formarea priceperilor şi deprinderilor practice corelate cu noţiunile teoretice dobândite de elevi în anii anteriori. lucrări practice. Se evaluează numai competenţele corespunzătoare modulului. Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă. cu pondere sporită pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice: documentarea cu ajutorul Internetului.Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă. în care nici din punct de vedere profesional nu există răspunsuri "unice" sau "cele mai bune". probe practice). Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Se recomandă documentarea pe Internet accesând paginile de pe site-ul kappa. O competenţă se evaluează o singură dată. utilizări de materiale şi programe înregistrate pe suport electronic. 3. Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice şi ateliere cu o bună dotare materială.

prin caneluri.2. Modulul „Asamblări mecanice”nu este condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum. documentaţie tehnică.22. ajustării.Realizează produse specifice prin asamblări nedemontabile 22. clasa a XI-a liceu tehnologic. (50 de ore) distribuite astfel: • 8 ore de laborator tehnologic. Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul: • 22. programul de producţie Metode de asamblare: metoda interschimbabilităţii totale. materiale specifice Asamblări nedemontabile: prin presare. Efectuează lucrări de asamblare demontabilă.22.MODULUL VII: ASAMBLĂRI MECANICE I. II. cu elemente elastice Operaţii: pregătirea reperelor pentru asamblare.3. .2. Stabileşte procesul tehnologic de asamblare. filete. metoda interschimbabilităţii parţiale. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ. lipire. sudare Operaţii: de pregătire a reperelor. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă din modul Modulul „Asamblări mecanice” face parte din curriculum-ul de nivel 3.ASAMBLĂRI MECANICE 22.3. Numărul de ore este corespunzător unui credit. SDVuri. prin nituire. conuri. asamblarea propriu-zisă Resurse: organe de asamblare.Efectuează lucrări de asamblare demontabilă Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi .1. Realizează produse specifice prin asamblări nedemontabile. • 42 ore de instruire practică săptămânală. utilaje şi SDVuri specifice. reglării Condiţii materiale: utilaje. .1. Asamblări mecanice . Conţinuturile prevăzute se vor parcurge în orele de instruire practică săptămânală şi în cadrul laboratorului tehnologic. asigurarea organelor de asamblare necesare. documentaţie tehnică Asamblări demontabile: prin pene şi ştifturi. de asamblare nedemontabilă a produselor specifice Resurse: materiale. SDV-uri 32 1 credit 22.22. metoda sortării. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Unităţi de competenţe Competenţe individuale 22.Stabileşte procesul tehnologic de asamblare Conţinuturi tematice Date iniţiale ale procesului de asamblare: documentaţia tehnică.

• Metoda lucrărilor practice Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 33 . ⇒ fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi. pe de o parte în plan orizontal. metodele se vor adapta la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate. a verificării prin îndrumător. profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii:  Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor. Ei învaţă în moduri diferite. utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare. modulul poate încorpora.III. utilizând în acest sens fişe de lucru. în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module. Sugestii metodologice Parcurgerea conţinuturilor modulului şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice generale aferente calificărilor de nivel 3. prin: ⇒ utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de lucru:  Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat. în orice moment al procesului educativ. peste / lângă alte module parcurse. iar pe altă parte.  Diferenţierea cunoştinţelor elevilor. vizual. ⇒ prezentarea temelor în mai multe moduri (raport. • Investigaţia.  Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare. practic sau prin contact direct). ⇒ fixarea unor sarcini deschise. noi mijloace sau resurse didactice. care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor. ⇒ utilizarea verificării de către un coleg. Procesul de predare . acceptând faptul că fiecare copil este diferit.  Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare. în funcţie de abilităţi. ceea ce se înscrie în linia imperativului educaţiei permanente. în plan vertical. se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor. • modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale. Plecând de la principiul integrării. • fiind o structură flexibilă. Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP . cu viteze diferite şi din experienţe diferite. Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje: • modulul este orientat asupra celui care învaţă. discuţie sau grafic). aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori). urmărind valorificarea disponibilităţilor sale.uri. • modulul oferă maximum de deschidere. prin: ⇒ abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv. prin: ⇒ gradarea sarcinilor de la uşor la dificil.  Elevii au stiluri proprii de învăţare. prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare.  Diferenţierea răspunsului. În elaborarea strategiei didactice. pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare. Pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile. activitate care permite evaluarea capacităţilor şi atitudinilor lor faţă de o sarcină dată. iar ca metode de evaluare recomandăm: • Observarea sistematică a comportamentului elevilor. • Autoevaluarea. pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite.  Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”.

Metode de asamblare . interactiv şi centrat pe elev. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului. activităţile de învăţare . Asamblări nedemontabile • Prezentarea generală a asamblărilor nedemontabile . Documente tehnologice necesare realizării operaţiei de asamblare . competenţele determină conţinuturile tematice. Pregătirea pieselor pentru asamblare . mânuirile. Structura procesului tehnologic de asamblare . asigurarea piuliţelor împotriva autodesfacerii. ansamblul 2. lipire tare. fişe tehnologice şi planuri de operaţii.• Lucrul cu modele Se recomandă utilizarea următoarelor instrumente de evaluare: • Fişe de observaţie • Fişe de lucru • Lucrări practice specifice domeniului şi calificării Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. alezare.asamblări prin sudare. Asamblări demontabile • Prezentarea generală a asamblărilor demontabile . piesa de bază. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 34 . metoda interschimbabilităţii parţiale. maşini de nituit).asamblări prin filet (părţi componente. de formă şi de poziţie 4. metoda sortării. în funcţie de: • specificul domeniului şi calificării • dificultatea temelor • nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit • complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat • ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a abilităţilor practice proprii grupului instruit. scule folosite la montare şi demontare) Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă. găurire. NTSM la nituire . NTSM la sudare 7. răzuire. Precizia de prelucrare şi asamblare . prin caneluri.metoda interschimbabilităţii totale.scheme de asamblare.asamblări prin lipire (lipire moale.predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. metode de lipire) . subansamblul. lepuire. spălare 6. rodare. recomandăm ca în procesul de învăţare .predare să se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune. filetare. prin deformare) . iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.abateri dimensionale. prin conuri. cu elemente elastice . metoda ajustării. cu accent preponderent pe activităţile de învăţare cu caracter practic. siguranţă în exploatare.asamblări prin presare (prin încălzire sau răcire. completul. lustruire. metoda reglării 5.asamblări prin nituire (fazele operaţiei de nituire. Recomandăm următoarele conţinuturi tematice: 1. Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi tehnologică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite toate criteriile de performanţă.retuşare. cum ar fi efectuarea unor lucrări practice şi de laborator. ciclograma asamblării 3.asamblări prin pene şi ştifturi. aplicativ. Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri.operaţiile şi fazele de asamblare.

din care: • laborator tehnologic – 24 ore.1.STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ Modulul VIII: SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII I. în vederea asigurării pregătirii de specialitate în calificări din profilul tehnic. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă din modul Modulul „Sănătatea şi securitatea muncii” se studiază în clasa a XII-a liceu tehnologic. Modulul face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculară "Tehnologii") şi are alocate un număr de 48 de ore / an. Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă.12.3. SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII 1 credit 12. Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul • 12. . • instruire practică – 24 ore. prevenirea şi stingerea incendiilor. Coordonează activităţile în caz de accident II.12. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ.2. Planifică acţiuni de evitare şi de reducere a riscurilor identificate la locul de muncă . Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 35 .

Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 36 . defecţiuni ale utilajelor. utilizarea documentaţiei legislaţiei în vigoare specifice domeniului .echipamente de lucru şi echipamente individuale şi colective de protecţie . broşuri. filme. pături.materiale igienico-sanitare . .curente şi periodice . nisip. cu CO2 • • 12. SĂNĂTATEA ŞI Planifică acţiuni SECURITATEA de evitare si MUNCII de reducere a riscurilor identificate la locul de muncă.materiale şi mijloace de stingere a incendiilor • Sisteme şi dispozitive de protecţie.1.instructaje iniţiale.incendii şi explozii • Echipamente de lucru şi de protecţie specifice locului de muncă.Unitatea de competenţe 12.documente de informare: fişe. comportament necorespunzător al lucrătorului la locul de muncă. • Măsuri de igienă şi protecţia muncii . SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII Competenţe individuale 12.apă.afişe. nerespectarea principiilor ergonomice.2. 12.avarii . Conţinuturi tematice • Măsuri de eliminare a riscurilor la locul de muncă: instructaje. stingătoare cu spumă. cataloage.individuale şi colective specifice locului de muncă. Situaţii deosebite şi factorii de risc de la locul de muncă . starea fizică şi psihică necorespunzătoare a lucrătorului . cu praf. instrucţiuni de lucru.situaţii de risc: perturbări funcţionale. Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă. Locuri de muncă periculoase specifice domeniului.trusă de prim ajutor . hidranţi.fişa individuală de instructaj . prevenirea şi stingerea incendiilor. pliante.accidente de muncă . • Materiale şi mijloace de prevenirea şi stingerea incendiilor: .boli profesionale .

Plecând de la principiul integrării. . Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă.  planşe didactice.  bibliografie tehnică selectivă ş. Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi tehnologică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite toate criteriile de performanţă. în funcţie de dificultatea temelor. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 37 . . sau a integrării pe piaţa muncii. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite 2. Parcurgerea conţinuturilor modulului „Sănătatea şi securitatea muncii” şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice generale aferente nivelului 3 şi corespunzătoare calificărilor.evacuarea accidentaţilor . în scopul pregătirii profesionale ale elevilor şi dezvoltării capacităţiilor care să le permită dobândirea unei calificări superioare.de grup 12.trusa de prim ajutor Planul de acţiune în caz de accident la o situaţie dată. SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII 12. • III. care asigură accesul în şcoală a oricărui copil. Conţinuturile incluse în structura modulului oferă elevilor cunoştinţe care le vor permite să-şi dezvolte abilităţi privind securitatea la locul de munca.3. Coordonează activităţile în caz de accident. prevenirea şi stingerea incendiilor. se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile. acceptând că fiecare copil este diferit.anunţarea organelor abilitate. dotate cu materiale didactice specifice iar în desfăşurarea orelor de laborator să se foloseasca :  seturi de diapozitive sau/şi filme didactice tematice. sănătatea. pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au nevoie şi care le cer.a. competenţele determină conţinuturile tematice.individuale . adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate. Instruirea practică se recomandă să se desfăşoare în ateliere. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor.Unitatea de competenţe Competenţe individuale • • Conţinuturi tematice Primul ajutor în caz de accident.  panoplii şi machete didactice sau/şi funcţionale. utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare. Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului. Sugestii metodologice 1. . în funcţie de tipul accidentului Sarcinile în caz de accident ale echipelor de intervenţie. de nivel 3+. în condiţiile participării lor nemijlocite şi responsabile la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile şi aspiraţiile proprii. aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).eliminarea cauzelor .

în scopul unei valorificări optime ale acestora. să identifice lacunele şi cauzele lor şi să realizeze corecţiile care se impun.  credibilitatea (pentru ca evaluarea şi atestarea rezultantă să fie credibile. • luarea deciziilor.  flexibilitatea (evaluarea trebuie să faciliteze accesul şi progresarea. fără a compromite standardele naţionale). • negociere. corelată cu tipul probelor de evaluare specificate în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare competenţă şi vizând exclusiv probele de evaluare solicitate în aceste standarde ( nimic mai puţin. individualizarea învăţării. contribuie la învăţarea eficientă.  compatibilitatea cu învăţarea eficientă (evaluarea trebuie să susţină şi să contribuie la învăţarea eficientă). lărgirii orizontului şi perspectivelor educaţionale. Calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii pentru a obţine calificările reprezintă unul dintre factorii esenţiali care susţin încrederea publică în aceste calificări. În context  lucrul în grup. nimic mai mult). de a centra procesului de învăţare pe elev. 3. care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. permiţând atât profesorului.  simularea.  prezentările video. Evaluarea este implicită demersului pedagogic curent. pe nevoile şi disponibilităţile sale. în afara celor din competenţele specificate.  fidelitatea (instrumentul de evaluare generează rezultate în concordanţă unele cu altele în ocazii diferite de către toţi cei care evaluează şi pentru toţi elevii). precum şi a spiritului de echipă. caracterului realist şi motivant.a. Din acest motiv.  vizitele etc. ele trebuie să se bucure de încredere publică). cât şi deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele naţionale definite în cadrul fiecărei calificări.  prezentări multimedia şi electronice.  temele şi proiectele integrate.  practica în atelier / la locul de muncă. se impune atât asigurarea coerenţei.  aplicabilitatea practică şi rentabilitatea (evaluarea trebuie să fie adaptată la resursele existente şi la timpul disponibil). rigorii. competiţional şi a creativităţii elevilor. cât şi elevului să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor. Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt:  validitatea (evaluarea trebuie să măsoare performanţa în raport cu competenţele vizate). prin dezvoltarea abilităţilor de • comunicare.  discuţiile de grup. • asumarea responsabilităţii. referindu-se în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora. este lipsită de semnificaţie Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 38 .Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului. • sprijin reciproc. de a diferenţia sarcinile şi timpului alocat ş. corectitudinii şi eficienţei procesului de evaluare. Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ. Demonstrarea altor abilităţi. în vederea reglării procesului de predare – învăţare.

pe baza unei fişe de observare. probe practică. Se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente de evaluare: observarea sistematică. proiectul. teste cu itemi obiectivi şi semiobiectivi. autoevaluarea .în cadrul evaluării. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 39 . Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi practică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite toate criteriile de performanţă.

memorii.Identifică tipuri de circuite electronice • Conţinuturi tematice Circuite electronice de tip analogic: -surse de alimentare -amplificatoare: de tensiune. Dobândirea acestor abilităţi este esenţială în pregătirea pentru ocuparea unui loc de muncă.2. Modulul se adresează elevilor din clasa a XII-a liceu tehnologic. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă din modul În conceperea programei pentru modulul „Circuite electronice” s-a avut în vedere necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice generale care să le ofere posibilitatea de a activa într-un domeniu în care circuitele electronice constituie parte componentă a echipamentelor/ instalaţiilor. pentru a se putea adapta la tehnologiile şi la practicile de muncă în schimbare. Identifică tipuri de circuite electronice.3. de putere -oscilatoare: RC. codificatoare/ decodificatoare. CIRCUITE ELECTRONICE .1. Conectează circuite electronice în echipamente şi instalaţii. Repartizarea orelor pe forme de activitate este următoarea: Total ore / an 72 ore din care: • laborator tehnologic 24 ore • instruire practică 48 ore Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul • 21.1.1.21. Creează şi menţine relaţii profesionale.3. 3.Modulul IX: CIRCUITE ELECTRONICE I. LC -modulatoare/ demodulatoare Circuite electronice de tip digital: -circuite digitale: porţi logice. microcontrolere -dispozitive de afişaj electronic Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 40 . .21. Managementul relaţiilor interpersonale . Locul modulului în cadrul planului de învăţământ. multiplexoare/ demultiplexoare -circuite integrate: numărătoare.21. de curent.5credite II. relaţii de cooperare şi susţinerea muncii în echipă. 1 credit 0. Sisteme electronice Competenţe individuale • 21. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Unităţi de competenţe 21. Evaluează performanţele circuitelor electronice. . Programa este menită să formeze şi abilităţi legate de dezvoltarea relaţiilor interpersonale prin încurajarea unui dialog constructiv.

• III. impedanţe.Conectează circuite electronice în echipamente şi instalaţii 3. Sisteme electronice 21. frecvenţe.21.Evaluează performanţele circuitelor electronice 21. curenţi.2.  Susţine munca în echipă şi aplicǎ modalităţi de îmbunătăţire a relaţiilor interpersonale pe durata desfǎşurǎrii lucrărilor practice de măsurare şi conectare a sistemelor electronice în echipamente/ instalaţii specifice domeniului. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 41 . puteri electrice. frecvenţmetru -osciloscop • Echipamente/ instalaţii specifice domeniului -de electroalimentare -de amplificare în curent sau tensiune -de generare a semnalelor electrice -de modulare/ demodulare a semnalelor electrice -de reglare automată -de comandă şi control  Realizează dialog constructiv şi relaţii de cooperare pe durata lucrărilor practice de măsurare şi conectare a sistemelor electronice în echipamente/ instalaţii specifice domeniului. Sisteme electronice 21. frecvenţa de oscilaţie -pentru circuite logice: valori minime şi maxime de tensiune şi curent la intrare/ ieşire • Mărimi de măsurat: -tensiuni. puteri nominale -pentru amplificatoare: amplificare -pentru oscilatoare: domeniu de frecvenţă. Creează şi menţine relaţii profesionale Parametri specifici circuitelor electronice: -pentru surse de alimentare: tensiuni.3. amplificări • Aparate de măsură şi control adecvate: -multimetru. Sugestii metodologice Modulul «Circuite electronice» este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care elevii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii lor. Managementul relaţiilor interpersonale 3.1. curenţi.

dotate corespunzător. Tema 1: Schema bloc a unei surse stabilizate de tensiune  Redresoare  Filtre de netezire  Stabilizatoare • schemă electrică • rol funcţional Tema 2: Amplificatoare 1. SAU-NU • simboluri • tabele de adevăr Tema 6: Codificatoare/ decodificatoare • reprezentări simbolice • rol funcţional • utilizări în domeniu Tema 7: Multiplexoare/ demultiplexoare • • • • • • • • • reprezentări simbolice rol funcţional utilizări în domeniu rol funcţional utilizări în domeniu rol funcţional utilizări în domeniu reprezentări simbolice rol funcţional 42 Tema 8: Memorii digitale Tema 9: Microcontrolere Tema 10: Dispozitive de afişaj electronic Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi . cu respectarea legislaţiei în vigoare. Amplificatoare de tensiune 2. Oscilatoare LC: scheme de principiu. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. în funcţie de dificultatea acesteia. rol funcţional Tema 4: Modulatoare/ demodulatoare • reprezentări simbolice • rol funcţional • utilizări în domeniu Tema 5: Porţi logice  Tipuri de porţi logice: ŞI. Amplificatoare de curent 3. Amplificatoare de putere • reprezentări simbolice • rol funcţional Tema 3: Oscilatoare 4. SAU. NU. ŞI-NU. rol funcţional  Oscilatoare RC: scheme de principiu.Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. Instruirea practică şi laboratorul tehnologic se vor desfăşura în spaţii special amenajate. proprii grupului instruit.

Identificarea tipurilor de porţi logice prin măsurători 5. prin măsurători. în conformitate cu tabela de adevăr Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi. Verificarea stării de funcţionare a echipamentelor/ instalaţiilor. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele. Vizualizarea tensiunilor de la intrarea şi ieşirea unui surse de tensiune 2. din domeniu Recomandări pentru aplicaţii practice: 1. exerciţii de citire a documentaţiei tehnice. Lucrări practice de montare/ demontare a circuitelor integrate digitale în socluri 5. • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc etapele executării unei lucrări de măsurare şi conectare a unui sistem electronic în echipamente/ instalaţii specifice domeniului. evaluarea s-a încheiat cu succes. Lucrări practice de conectare a unui amplificator în echipamente/ instalaţii 3. cu circuite integrate logice.• utilizări în domeniu Recomandări pentru lucrări de laborator: 1. evaluarea parametrilor specifici unui sistem electronic. studii de caz. Lucrări practice de identificare a circuitelor integrate digitale după aspect fizic şi marcaj 4. Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi practică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite toate criteriile de performanţă. Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unui amplificator 3. afectivi şi performativi) se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: întrebări cu răspuns scurt. prezentare orală sub forma unei adresări sau unei opinii. conectarea în echipamente/ instalaţii a sistemelor electronice şi verificarea funcţionalităţii acestora. Utilizarea cataloagelor pentru identificarea terminalelor intrare/ ieşire la circuitele integrate 7. Vizualizarea semanalelor la ieşirea unui oscilator 4. Lucrări practice de utilizare a microcontrolerelor în echipamente/ instalaţii din domeniu 7. Lucrări practice de identificare a tipurilor de porţi logice. Fişa de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. Lucrări practice de conectare unei surse de alimentare în echipamente/ instalaţii 2. • probe practice: identificarea tipurilor de sisteme electronice. Lucrări practice de utilizare a dispozitivelor de afişaj electronic în echipamente/ instalaţii din domeniu 6. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 43 . Identificarea circuitelor integrate digitale după aspect fizic şi simbol 6.

Identifică probleme complexe. Proiectarea lui are în vedere:  resursele locale pentru instruire (baza materială a grupurilor şcolare. Conţinutul C.) presupune participarea şi eforturile reunite ale mai multor factori implicaţi în procesul de educaţie: elevi. • laborator tehnologic – 9 ore. gândirea critică. Locul modului în cadrul planului de învăţământ Modulul „Sisteme de transport” se studiază în clasa a clasa a XII – ruta S. alături de competenţele personale şi cele sociale: comunicarea.L. conform căreia autorităţile publice locale trebuie să joace un rol important în învăţământul profesional şi tehnic datorită responsabilităţii şi angajamentelor pe care le au faţă de cetăţeni. Scopul curriculumului în dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:  lărgirea domeniului ocupaţional. instituţii /organizaţii locale sau regionale etc. creativitatea şi sprijinul antreprenorial.A. în vederea asigurării pregătirii de specialitate în calificarea „Tehnician transporturi” Modulul face parte din „Curriculum în dezvoltare locală” (aria curriculară "Tehnologii") şi are alocate un număr de 66 de ore / an. pentru pregătirea de specialitate se elaborează de către colective mixte formate din profesori şi specialişti din domeniul în care elevii se pregătesc.5 Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 44 ..D. cadre didactice.  promovarea valorilor democratice în curriculum. care să le permită viitorilor absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise. părinţi.M. asumarea responsabilităţilor. din care: • teorie – 57 ore. cadrul de colaborare cu agenţii economici)  cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări. dar şi adâncirea competenţelor cheie.).1. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul În modulul „Sisteme de transport” au fost agregate competenţe dintr-o unitate de abilităţi cheie şi o unitate de competenţe tehnice specializate: 2.D. care să servească activităţilor economice desfăşurate în zonă.L. Curriculumul în dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoală şi comunitate.  dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la formarea profesională într-o calificare. parteneri sociali (agenţi economici. lucrul în echipă. (0. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme credite) 2. Curriculum-ul în dezvoltare locală (C. Scopul acestui modul este de a oferi elevilor cunoştinţe de bază cu privire la sistemele de transport naţionale şi internaţionale.CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ Modulul X: SISTEME DE TRANSPORT I. Opţiunea pentru o astfel de componenta a curriculumului se integrează strategiei de descentralizare.

în regim rent a car) . - Clasificarea transporturilor • Moduri de transport transport rutier transport feroviar transport aerian transport maritim. naţional. .operatorii de transport public şi privat. de interes public. Identifică componentele sistemului naţional de transport. cu vehicule specializate) . interurban.mixte Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 45 . fluvial şi pe apele interioare transport multimodal transport combinat • Categorii de transporturi .utilizatorii infrastructurilor de transport de interes public. 24.2.0 24.infrastructurile de transport rutier. II. Identifică componentele sistemului naţional de transport.1.din punct de vedere al caracterului activităţii: în interes public. naval şi aerian. în regim de taxi. 24. speciale. animale vii. 24. Sisteme de transport credite) (1. periculoase. perisabile.3. în folos propriu. internaţional . Analizează factorii care influenţează strategiile de dezvoltare a sistemelor naţionale şi internaţionale de transport. curse ocazionale. în interes personal • Tipuri de transporturi . feroviar.din punct de vedere al caracterului transportului: local. Tabelul de corelare a competenţelor si conţinuturilor Unitatea de competenţe Competenţe individual e Conţinuturi Elementele componente ale sistemului naţional de transport . . Stabileşte particularităţile sistemelor de transport. în interes propriu. Sisteme de transport 24.24. cu mase şi / sau dimensiuni depăşite.de mărfuri şi bunuri (generale.1.de persoane (prin servicii regulate.

convenţii şi acorduri Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 46 . colectarea şi expedierea mărfurilor. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme 24. fluvial şi pe apele interioare.3.asigurarea transporturilor care privesc siguranţa naţională. activităţi.Unitatea de competenţe Competenţe individual e Conţinuturi Analiza SWOT şi comparativă a modurilor de transport rutier. tendinţe . . . Analizează factorii care influenţează strategiile de dezvoltare a sistemelor naţionale şi internaţionale de transport. mesagerie) Analiza comparativă a sistemelor de transport din diferite zone geografice. feroviar. nevoile de apărare a ţării. aeroportului. Factorii care influenţează strategiile de dezvoltare a sistemelor naţionale şi internaţionale de transport • Instituţii şi organizaţii profesionale naţionale şi internaţionale din activitatea de transport.activităţi conexe (în cadrul gării.avantaje şi dezavantaje . .realizarea conectării tuturor localităţilor la reţeaua naţională de transport. Identifică probleme complexe 24. 2. . 24.echipamente şi instalaţii utilizate în exploatare . Stabileşte particularităţile sistemelor de transport. condiţiile de protejare şi conservare a mediului înconjurător.asigurarea dreptului la liberă circulaţie a cetăţenilor. Rolul şi locul transporturilor în economia naţională (funcţiile sistemelor naţionale de transport) . în cadrul agenţiilor de voiaj.mijloace de transport . aerian maritim. • Factorii care influenţează sistemul naţional de transport: programele naţionale de realizare a unei dezvoltări durabile. autogării. asigurarea unui nivel ridicat de siguranţă a traficului.infrastructura de transport . multimodal şi combinat. . portului.1.pondere . intermedierea activităţilor de transport. utilizarea raţională a energiei. Sisteme de transport 2. Sisteme de transport 24. eficienţa economică.asigurarea racordării la sistemele internaţionale de transport.dinamica dezvoltării.2.asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor şi a bunurilor.

Plasarea acestui modul în „Curriculum de dezvoltare locală” permite o particularizare a ponderii structurii conţinuturilor cu privire la diferitele moduri.asigurarea transporturilor care privesc siguranţa naţională. în permanenţă. . identificarea particularităţilor deferitelor moduri. prezentat la punctul III.proiecte de corelare a legislaţiei în transport. Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie.asigurarea racordării la sistemele internaţionale de transport. cu caracter preponderent aplicativ. pentru a corela. profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi şi de a le eşalona în timp.proiecte de limitare a poluării mediului. categorii şi tipuri de transport. • Proiecte naţionale şi internaţionale din domeniul transporturilor .Unitatea de competenţe Competenţe individual e Conţinuturi internaţionale. criteriile de performanţă ale competenţelor agregate în modul cu conţinuturile incluse. Se va ţine cont de faptul că profesorul are libertatea de a alege ordinea conţinuturilor şi modul de organizare a activităţilor de învăţare. . dar se impune abordarea flexibilă şi diferenţiată a acestora. categorii sau tipuri de transport în funcţie de nevoile locale de formare.proiecte de modernizare. . Rolul şi locul transporturilor în economia naţională (funcţiile sistemelor naţionale de transport) . utilizând activităţi variate de învăţare. Noţiuni generale privind sistemele de transport 1. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 47 . . III. Programa modulului trebuie utilizată împreună cu Standardul de Pregătire Profesională. specifică din ce unităţi de competenţă provin competenţele care se agregă şi care sunt conţinuturile ce permit profesorului să formeze. rezultate din condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanţă respective. Autorii recomandă parcurgerea conţinuturilor în următoarea ordine: 1. Pentru formarea competenţelor stabilite prin curriculum. . Tabelul de corelare între competenţe şi conţinuturi. elevului să demonstreze şi evaluatorului să evalueze performanţa vizată de respectivele competenţe.asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor şi a bunurilor.realizarea conectării tuturor localităţilor la reţeaua naţională de transport. Sugestii metodologice Modulul «Sisteme de transport» oferă elevilor oportunitatea de a-şi forma competenţe tehnice în legătură cu analizarea structurii sistemelor de transport şi a factorilor interni sau externi care influenţează dinamica dezvoltării lor.asigurarea dreptului la liberă circulaţie a cetăţenilor. în raport cu experienţa şi viziunea proprie. reabilitare şi dezvoltare a infrastructurii de transport. . în funcţie de resursele disponibile şi de nevoile locale de formare.1.

fluvial şi pe apele interioare .de persoane (prin servicii regulate.transport rutier . în interes personal • Tipuri de transporturi . periculoase.1.2. fluvial şi pe apele interioare.transport maritim.transport multimodal .pondere . Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 48 . mesagerie) 2. Factorii care influenţează strategiile de dezvoltare a sistemelor naţionale şi internaţionale de transport 3. naval şi aerian. feroviar.dinamica dezvoltării. Elementele componente ale sistemului naţional de transport infrastructurile de transport rutier. în regim rent a car) .activităţi conexe (în cadrul gării. intermedierea activităţilor de transport. feroviar.transport feroviar . internaţional din punct de vedere al caracterului activităţii: transporturi în interes public. Analiza SWOT şi comparativă a modurilor de transport rutier. în cadrul agenţiilor de voiaj. curse ocazionale. multimodal şi combinat. operatorii de transport public şi privat. aerian maritim.1.3. naţional. Caracteristici ale sistemelor de transport 2. de interes public. autogării. .transport aerian . speciale. cu mase şi / sau dimensiuni depăşite. colectarea şi expedierea mărfurilor. perisabile. animale vii. Analiza comparativă a sistemelor de transport din diferite zone geografice.2. interurban.echipamente şi instalaţii utilizate în exploatare . tendinţe . 3. în folos propriu. cu vehicule specializate) . 1. Instituţii şi organizaţii profesionale naţionale şi internaţionale din activitatea de transport.infrastructura de transport . în interes propriu.mijloace de transport .1.de mărfuri şi bunuri (generale. utilizatorii infrastructurilor de transport de interes public. portului. activităţi. Clasificarea transporturilor • Moduri de transport .transport combinat • Categorii de transporturi din punct de vedere al caracterului transportului: local. în regim de taxi.avantaje şi dezavantaje .mixte 2. aeroportului.

soft-urilor educaţionale specifice. . care asigură accesul în şcoală a oricărui copil. asigurarea unui nivel ridicat de siguranţă a traficului. În acest scop se recomandă utilizarea unor surse de informaţii diverse şi pertinente (mass-media. prezentările video. Evaluarea este implicită demersului pedagogic curent. aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mic progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori). luarea deciziilor. sprijin reciproc. asumarea responsabilităţii. pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au nevoie şi care le cer. Se vor folosi mijloace didactice specifice cabinetelor şi laboratoarelor de specialitate. competiţional şi creativităţii elevilor . care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. multimedia şi electronice. reabilitare şi dezvoltare a infrastructurii de transport. contribuie la învăţarea eficientă. Plecând de la principiul integrării. individualizarea învăţării. Date fiind competenţele vizate. discuţiile de grup. acceptând că fiecare copil este diferit. astfel încât să fie menţinut şi stimulat interesul elevilor pe tot parcursul lecţiilor şi activităţilor aplicative realizate şi să fie realizat impactul dorit prin studierea acestei discipline.proiecte de corelare a legislaţiei în transport. vizitele etc. eventual integrate într-un sistem multimedia. să identifice lacunele şi cauzele lor şi să realizeze corecţiile care se impun. lărgirii orizontului şi perspectivelor educaţionale. prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare.3. 3. practic) şi tipul de inteligenţă al acestora. Autorii recomandă desfăşurarea procesului instructiv-formativ conform strategiilor moderne de învăţare. cât şi elevului să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor. temele şi proiectele integrate. de a centra procesului de învăţare pe elev. nevoile de apărare a ţării. . precum şi a spiritului de echipă. permiţând atât profesorului. simularea. convenţii şi acorduri internaţionale. literatură de specialitate. Se recomandă utilizarea: fişelor de lucru. negociere. de a diferenţia sarcinile şi timpului alocat ş.2. vizual. adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate. În context. agenţi economici din domeniul transporturilor) Alegerea mijloacelor didactice se va realiza în strânsă corelaţie cu metodele didactice şi cu conţinutul ştiinţific al lecţiei. de culegere a informaţiilor privind sistemele de transport. în scopul unei valorificări optime ale acestora. pe nevoile şi disponibilităţile sale. Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului.3. de analizare a acestor informaţii şi de formulare a unor concluzii.proiecte de modernizare. Aceste informaţii vor sta la baza adaptării strategiilor de predare-învăţare la particularităţile elevilor. utilizarea raţională a energiei. colecţii de legi. schemelor structurale. utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare. lucrul în grup. eficienţa economică. în vederea reglării procesului de Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 49 . suporturilor de curs / aplicative audio-video sau / şi multimedia. se recomandă o pondere ridicată a exerciţiilor de documentare.a.proiecte de limitare a poluării mediului. Factorii care influenţează sistemul naţional de transport: programele naţionale de realizare a unei dezvoltări durabile. În acest sens se recomandă realizarea unei evaluări iniţiale care să permită obţinerea unor informaţii relevante despre stilul de învăţare al elevilor (auditiv. condiţiile de protejare şi conservare a mediului înconjurător. Proiecte naţionale şi internaţionale din domeniul transporturilor . Internet. Procesul de predare învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. cărţilor de specialitate. se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile.

 flexibilitatea (evaluarea trebuie să faciliteze accesul şi progresarea.predare – învăţare.  aplicabilitatea practică şi rentabilitatea (evaluarea trebuie să fie adaptată la resursele existente şi la timpul disponibil). Demonstrarea altor abilităţi.a. pe baza unei fişe de observare. nimic mai mult). rigorii. Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ. caracterului realist şi motivant. în afara celor din competenţele specificate. Se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente de evaluare: observarea sistematică. Din acest motiv. Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt:  validitatea (evaluarea trebuie să măsoare performanţa în raport cu competenţele vizate). autoevaluarea ş. probe practică. cât şi deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele naţionale definite în cadrul fiecărei calificări. se impune atât asigurarea coerenţei. teste cu itemi obiectivi şi semiobiectivi.  fidelitatea (instrumentul de evaluare generează rezultate în concordanţă unele cu altele în ocazii diferite de către toţi cei care evaluează şi pentru toţi elevii). Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 50 . Calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii pentru a obţine calificările reprezintă unul dintre factorii esenţiali care susţin încrederea publică în aceste calificări. fără a compromite standardele naţionale). referindu-se în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora. ele trebuie să se bucure de încredere publică).  credibilitatea (pentru ca evaluarea şi atestarea rezultantă să fie credibile. este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. corelată cu tipul probelor de evaluare specificate în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare competenţă şi vizând exclusiv probele de evaluare solicitate în aceste standarde ( nimic mai puţin. corectitudinii şi eficienţei procesului de evaluare. proiectul.  compatibilitatea cu învăţarea eficientă (evaluarea trebuie să susţină şi să contribuie la învăţarea eficientă).

Conţinutul C.3. Curriculumul în dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoală şi comunitate. alături de competenţele personale şi cele sociale: comunicarea. Proiectarea lui are în vedere:  resursele locale pentru instruire (baza materială a grupurilor şcolare. Rezolvă probleme 2. instituţii /organizaţii locale sau regionale etc. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul În modulul „Autorităţi şi legislaţie în transporturi” au fost agregate competenţe dintr-o unitate de abilităţi cheie şi o unitate de competenţe tehnice specializate: 2. care să servească activităţilor economice desfăşurate în zonă.D. lucrul în echipă.D. din care: • teorie – 42 ore.2.) presupune participarea şi eforturile reunite ale mai multor factori implicaţi în procesul de educaţie: elevi. gândirea critică. Scopul curriculumului în dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:  lărgirea domeniului ocupaţional. în vederea asigurării pregătirii de specialitate în calificarea „Tehnician transporturi” Modulul face parte din „Curriculum în dezvoltare locală” (aria curriculară "Tehnologii") şi are alocate un număr de 66 de ore / an. creativitatea şi sprijinul antreprenorial.L..).L.Modulul XI: AUTORITĂŢI ŞI LEGISLAŢIE ÎN TRANSPORTURI I. care să le permită viitorilor absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise. Opţiunea pentru o astfel de componenta a curriculumului se integrează strategiei de descentralizare. precum şi autorităţile competente să emită şi să supravegheze respectarea acestora. cadre didactice.  promovarea valorilor democratice în curriculum. dar şi adâncirea competenţelor cheie.M. asumarea responsabilităţilor. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme credite) 2. Locul modului în cadrul planului de învăţământ Modulul „Autorităţi şi legislaţie în transportur” se studiază în clasa a XII – ruta S.A. Curriculum-ul în dezvoltare locală (C. parteneri sociali (agenţi economici. Evaluează rezultatele obţinute Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 51 (0. • laborator tehnologic – 24 ore.5 . părinţi. conform căreia autorităţile publice locale trebuie să joace un rol important în învăţământul profesional şi tehnic datorită responsabilităţii şi angajamentelor pe care le au faţă de cetăţeni.  dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la formarea profesională într-o calificare. pentru pregătirea de specialitate se elaborează de către colective mixte formate din profesori şi specialişti din domeniul în care elevii se pregătesc. Scopul acestui modul este de a oferi elevilor cunoştinţe de bază cu privire la legile şi normele care reglementează derularea activităţilor de transport. cadrul de colaborare cu agenţii economici)  cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări.

II. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme 2. „Autorităţi şi legislaţie în transporturi” (1. Stabileşte aria de competenţe a autorităţilor în transporturi. sancţiuni Aplicaţii practice  de documentare cu privire la prevederile actelor normative pentru o situaţie dată. relaţii cu alte instituţii) Surse de informare cu privire la legislaţia şi autorităţile din domeniul transporturilor (colecţii de legi. ordine şi hotărâri ale guvernului. literatură de specialitate) Aplicaţii practice de analizare a actelor normative ce reglementează activităţile de transport (culegerea informaţilor din surse diverse. regulamente şi norme metodologice coduri) care reglementează desfăşurarea activităţilor din cadrul sistemelor naţionale de transport Reglementări internaţionale (convenţii. Monitorul Oficial. 25.  de diseminare a informaţiilor în cadrul unei echipe  de analizare a unei situaţii date din punctul de vedere al aplicării şi respectării prevederilor legale din domeniul transporturilor  de identificare a unor probleme în legătură cu legalitatea cazului analizat  de stabilire a unor soluţii alternative de rezolvare a problemei identificate şi de întocmire a unui plan de acţiune 52 25. Aplică legislaţia specifică transporturilor în diferite situaţii. condiţii de aplicare.3.1.2. Aplică legislaţia specifică transporturilor în diferite situaţii.0 credite) 25. Analizează actele normative care reglementează activităţile de transport. utilizarea şi actualizarea unei baze de date) Autorităţile şi legislaţia specifică diferitelor moduri de transport Acte legislative în vigoare care reglementează activităţile specifice modului de transport analizat. Internet. 25.2. Evaluează rezultatele obţinute Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi . Gândirea critică şi rezolvarea de probleme - 2. Tabelul de corelare a competentelor si conţinuturilor Unitatea de competenţe Competenţ e individua le 25. 2.2. 25. naţionale şi internaţionale din domeniul transporturilor (instituţii. Autorităţi şi legislaţie în transporturi - 25.1. 25. Rezolvă probleme - Conţinuturi Cadrul legal şi instituţional de desfăşurare a transporturilor Acte legislative (legi. acorduri) Structuri locale.25. autorităţi şi competenţele acestora. Autorităţi şi legislaţie în transporturi 2.3. Analizează actele normative care reglementează activităţile de transport.3. Stabileşte aria de competenţe a autorităţilor în transporturi. competenţe. Autorităţi şi legislaţie în transporturi 25.

dar se impune abordarea flexibilă şi diferenţiată a acestora. interne) şi instituţii publice din subordine cu atribuţii în domeniul transporturilor . structuri de cooperare în domeniul transporturilor reglementate prin convenţii sau acorduri internaţionale  Analiza realaţiilor stabilite în cadul sau în afara structurii (de coordonare. categorii sau tipuri de transport în funcţie de nevoile locale de formare. criteriile de performanţă ale competenţelor agregate în modul cu conţinuturile incluse. Internet. Se va ţine cont de faptul că profesorul are libertatea de a alege ordinea conţinuturilor şi modul de organizare a activităţilor de învăţare. Tabelul de corelare între competenţe şi conţinuturi. Reglementări internaţionale (convenţii. pentru a corela. Surse de informare cu privire la legislaţia şi autorităţile din domeniul transporturilor (colecţii de legi. elevului să demonstreze şi evaluatorului să evalueze performanţa vizată de respectivele competenţe. regionale CFR. în raport cu experienţa şi viziunea proprie. Monitorul Oficial. acorduri) 1.5. Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie.4.2. specifică din ce unităţi de competenţă provin competenţele care se agregă şi care sunt conţinuturile ce permit profesorului să formeze. direcţii regionale ale administraţiilor naţionale ale drumurilor şi căilor navigabile) . Programa modulului trebuie utilizată împreună cu Standardul de Pregătire Profesională. cu caracter preponderent aplicativ. în funcţie de resursele disponibile şi de nevoile locale de formare. reprezentanţe locale ale Registrului Auto Român şi Autorităţii Rutiere Române. profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi şi de a le eşalona în timp.internaţionale: instituţii interguvernamentale.1. căpitănii de porturi maritime sau fluviale. Autorii recomandă parcurgerea conţinuturilor în următoarea ordine:  Cadrul legal şi instituţional de desfăşurare a transporturilor 1. Evoluţia reglementărilor legale privind activităţile de transport 1. de colaborare etc. utilizând activităţi variate de învăţare.naţionale: ministere (transporturi. rezultate din condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanţă respective. autorităţi şi organisme specializate: funcţii. ordine şi hotărâri ale guvernului. inspectorate judeţene de poliţie. Acte legislative (legi.3. de subordonare. arii de competenţe . regulamente şi norme metodologice coduri) care reglementează desfăşurarea activităţilor din cadrul sistemelor naţionale de transport 1. literatură de specialitate) Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 53 . Sugestii metodologice Modulul «Autorităţi şi legislaţie în transporturi» oferă elevilor oportunitatea de a-şi forma competenţe specifice în legătură cu analizarea şi aplicarea legislaţiei în vigoare pentru rezolvarea unor situaţii problemă specifice activităţilor de transport. Structuri administrative din domeniul transporturilor  Instituţii. în permanenţă.IV. administraţie publică. Pentru formarea competenţelor stabilite prin curriculum. prezentat la punctul III. Plasarea acestui modul în „Curriculum de dezvoltare locală” permite o particularizare a ponderii structurii conţinuturilor cu privire la diferitele moduri.) 1.locale (regii autonome locale de transport.

sancţiuni) 2.de analizare a unei situaţii date din punctul de vedere al aplicării şi respectării prevederilor legale din domeniul transporturilor Procesul de predare învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. 2. precum şi a spiritului de echipă. Aplicaţii practice de analizare a actelor normative ce reglementează activităţile de transport (culegerea informaţilor din surse diverse. Se recomandă utilizarea: fişelor de lucru. Aceste informaţii vor sta la baza adaptării strategiilor de predare-învăţare la particularităţile elevilor. maritim. . prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare. de analizare a acestor informaţii şi de formulare a unor concluzii. cărţilor de specialitate. utilizarea şi actualizarea unei baze de date). simularea. contribuie la învăţarea eficientă.a. sprijin reciproc. autorităţi şi competenţele acestora.de diseminare a informaţiilor în cadrul unei echipe . care asigură accesul în şcoală a oricărui copil. de culegere a informaţiilor privind legislaţia şi autorităţile din domeniul transporturilor. lărgirii orizontului şi perspectivelor educaţionale. prezentările video. Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului. Aplicaţii practice . acceptând că fiecare copil este diferit. discuţiile de grup. suporturilor de curs / aplicative audio-video sau / şi multimedia. să identifice Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 54 . soft-urilor educaţionale specifice. individualizarea învăţării. astfel încât să fie menţinut şi stimulat interesul elevilor pe tot parcursul lecţiilor şi activităţilor aplicative realizate şi să fie realizat impactul dorit prin studierea acestei discipline. În acest sens se recomandă realizarea unei evaluări iniţiale care să permită obţinerea unor informaţii relevante despre stilul de învăţare al elevilor (auditiv. feroviar. colecţii de legi. Plecând de la principiul integrării.1. schemelor structurale. practic) şi tipul de inteligenţă al acestora. se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile. negociere. în scopul unei valorificări optime ale acestora.1. adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate. de a centra procesului de învăţare pe elev. condiţii de aplicare. cât şi elevului să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor. pe nevoile şi disponibilităţile sale.de documentare cu privire la prevederile actelor normative pentru o situaţie dată. temele şi proiectele integrate. Autorii recomandă desfăşurarea procesului instructiv-formativ conform strategiilor moderne de învăţare. Date fiind competenţele vizate. Se vor folosi mijloace didactice specifice cabinetelor şi laboratoarelor de specialitate. lucrul în grup. utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare. competiţional şi creativităţii elevilor . multimodal şi combinat) 2. Internet. vizual. multimedia şi electronice. de a diferenţia sarcinile şi timpului alocat ş. Autorităţile şi legislaţia specifică diferitelor moduri de transport (rutier. agenţi economici din domeniul transporturilor) Alegerea mijloacelor didactice se va realiza în strânsă corelaţie cu metodele didactice şi cu conţinutul ştiinţific al lecţiei. permiţând atât profesorului.2.6. care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. se recomandă o pondere ridicată a exerciţiilor de documentare. literatură de specialitate. vizitele etc. aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mic progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori). pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au nevoie şi care le cer. În context. fluvial şi pe ape interioare. În acest scop se recomandă utilizarea unor surse de informaţii diverse şi pertinente (mass-media. luarea deciziilor. aerian. Evaluarea este implicită demersului pedagogic curent. asumarea responsabilităţii. Acte legislative în vigoare care reglementează activităţile specifice modului de transport analizat. eventual integrate într-un sistem multimedia.

proiectul. fără a compromite standardele naţionale). Demonstrarea altor abilităţi. probe practică.  compatibilitatea cu învăţarea eficientă (evaluarea trebuie să susţină şi să contribuie la învăţarea eficientă). în vederea reglării procesului de predare – învăţare. referindu-se în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora.a. Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt:  validitatea (evaluarea trebuie să măsoare performanţa în raport cu competenţele vizate). Se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente de evaluare: observarea sistematică. Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ.  fidelitatea (instrumentul de evaluare generează rezultate în concordanţă unele cu altele în ocazii diferite de către toţi cei care evaluează şi pentru toţi elevii). nimic mai mult). corelată cu tipul probelor de evaluare specificate în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare competenţă şi vizând exclusiv probele de evaluare solicitate în aceste standarde ( nimic mai puţin. autoevaluarea ş. pe baza unei fişe de observare. este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. ele trebuie să se bucure de încredere publică). caracterului realist şi motivant. Calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii pentru a obţine calificările reprezintă unul dintre factorii esenţiali care susţin încrederea publică în aceste calificări.  aplicabilitatea practică şi rentabilitatea (evaluarea trebuie să fie adaptată la resursele existente şi la timpul disponibil). în afara celor din competenţele specificate. corectitudinii şi eficienţei procesului de evaluare.  flexibilitatea (evaluarea trebuie să faciliteze accesul şi progresarea. se impune atât asigurarea coerenţei. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 55 . cât şi deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele naţionale definite în cadrul fiecărei calificări. rigorii. teste cu itemi obiectivi şi semiobiectivi.  credibilitatea (pentru ca evaluarea şi atestarea rezultantă să fie credibile. Din acest motiv.lacunele şi cauzele lor şi să realizeze corecţiile care se impun.