MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Anexa nr. 2 la OMEdC nr. 3172/30.01.2006

CURRICULUM ŞCOLAR
pentru LICEUL TEHNOLOGIC ruta SAM clasa a XII-a

NIVELUL 3

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician transporturi Tehnologii Aria curiculara:

2005

Lista autorilor:
Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 1

Georgeta BARBALAU Alina MELNIC Simona PAVELESCU Marian PAVELESCU Lucian TODERAŞ

- profesor inginer, gradul didactic I, Grupul Şcolar Industrial DACIA BUCURESTI - profesor inginer, gradul didactic I, Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara - profesor inginer, gradul didactic I, Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara - profesor inginer, gradul didactic I, Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara - profesor inginer, gradul didactic I, Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto Timişoara

Asistenţă UIP PHARE TVET RO 0108.01:
Dr. ing. Dorin Florin ROŞU - inspector de specialitate, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic

Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi

2

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT LICEU TEHNOLOGIC clasa a XII-a Aria curriculară Tehnologii Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Calificarea: Tehnician transporturi Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală Modulul I : Total ore/an din care: Sisteme de transmitere a mişcării Modulul II : Utilizarea aplicaţiilor de tip CAD Modulul III : Tehnici de măsurare în domeniu Modulul IV : Sisteme de automatizare Modulul V : Sisteme de acţionare electrică Modulul VI : Circuite electrice Modulul VII : Asamblări mecanice Total ore/an din care : Total ore/an din care: Total ore/an din care: Total ore/an din care: Total ore/an din care: Total ore/an din care: 330 ore laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică 49 8 41 33 16 66 8 25 33 9 7 50 8 42 49 8 41 50 8 42

Total ore/an :10 ore/săptămână x 33 săptămâni = 330 ore Stagii de pregătire practică Modulul VIII : Sănătatea şi securitatea muncii Modulul IX : Circuite electronice 120 ore Total ore/an din care: Total ore/an din care: laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic Instruire practică 132 ore Total ore/an din care: Total ore/an din care: laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică TOTAL 582 ore/an
Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 3

48 24 24 72 24 48

Total ore/an : 30 ore/săptămână x 4 săptămâni/an = 120 ore Curriculum în dezvoltare locală Modulul X : Sisteme de transport Modulul XI : Autorităţi şi legislaţie în transporturi 66 9 66 24 -

Total ore/an : 4 ore/săptămână x 33 săptămâni = 132 ore

AGREGAREA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE ÎN MODULE M 11 M9 M 10 Sisteme de transportCDL Autorităţi şi legislaţie în transporturiCDL 14 Circuite electroniceSPrPr 12 13
4

Sisteme de transmitere a mişcăriiM 1

Utilizarea aplicaţiilor de tip CADM 2

Tehnici de măsurare în domeniuM 3

Sisteme de acţionare electricăM 5

Sănătatea şi securitatea munciiSPrPr

Sisteme de automatizăreM 4

Asamblări mecaniceM 7

Circuite electriceM 6

Nr. credite

M8

Unitatea de competenţe

Competenţa

2 Analizează rolul funcţional al organelor de maşini din cadrul SISTEME DE transmisiilor mecanice. TRANSMITERE Coordonează lucrări de montaj pentru A MIŞCĂRII organe de maşini şi mecanisme. Execută lucrări de reglare şi întreţinere ale transmisiilor mecanice. Analizeazǎ specificul proiectului.
Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi

1

3

4

5

6

7

8

9

10

11


1.0

 

1.0

Verificare 17    

UTILIZAREA APLICAŢIILOR Interpreteazǎ si modifică desene în 2D. DE TIP CAD Vizualizează şi interpreteazǎ prezentǎri în 3D. Explică structura instalaţiilor / sistemelor de măsurare. Execută operaţii pregătitoare pentru TEHNICI DE utilizarea tehnicilor de măsurare. MĂSURARE ÎN Utilizează tehnici de măsurare pentru DOMENIU determinarea / monitorizarea mărimilor tehnice specifice proceselor industriale. Caracterizează sistemele de reglare automată. SISTEME DE Prezintă funcţionarea componentelor AUTOMATIZAsistemelor de reglare automată. RE Analizează funcţionarea sistemelor de automatizare specifice domeniului. Selectează componentele unui sistem de acţionare specific domeniului. SISTEME DE Realizează sisteme de acţionare ACŢIONARE electrică. ELECTRICĂ Urmăreşte funcţionarea sistemelor de acţionare electrică. CIRCUITE Realizează circuite electrice de curent ELECTRICE continuu (c.c.) Realizează circuite electrice de curent alternativ (c.a.)
Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi

Identificǎ şi utilizeazǎ elemente hard şi soft pentru a realiza aplicaţii.

   
1.0

     

  

  

1.0

  

  

1.0

 

1.0

 

 

5

AUTORITĂŢI Stabileşte aria de competenţe a ŞI LEGISLAŢIE autorităţilor în transporturi. prevenirea şi stingerea incendiilor.0           1.0   6 . ELECTRONICE Conectează circuite electronice în echipamente şi instalaţii.a de joasă tensiune. 1. Coordonează activităţile în caz de accident. Evaluează performanţele circuitelor CIRCUITE electronice. Analizează factorii care influenţează strategiile de dezvoltare a sistemelor naţionale şi internaţionale de transport. Stabileşte procesul tehnologic de asamblare.Utilizează aparate de c. SĂNĂTATEA ŞI Planifică acţiuni de evitare şi de SECURITATEA reducere a riscurilor identificate la MUNCII locul de muncă.0   1. Efectuează lucrări de asamblare demontabilă. ASAMBLĂRI Realizează produse specifice prin MECANICE asamblări nedemontabile. Identifică tipuri de circuite electronice.0       SISTEME DE TRANSPORT Identifică probleme complexe. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi   1. Stabileşte particularităţile sistemelor de transport. Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă.0       1.

ÎN TRANSPORTU RI PROCESAREA DATEL OR Prelucrează datele numerice. 1. Gestionează aşteptările factorilor interesaţi. NUMER Interpretează rezultatele obţinute şi ICE prezintă concluziile.0          1. COMUNICARE Moderează dezbateri şi şedinţe. Susţine prezentări pe teme profesionale. Creează şi menţine relaţii profesionale. Gestionează conflicte.0         REPARTIZAREA NUMĂRULUI DE ORE ŞI A CREDITELOR PENTRU SPECIALIZAREA TEHNICIAN IN TRANSPORTURI Repartizare ore şi credite Modul I Modul II Modul III Modul IV Modul V Modul VI Modul VII Modul VIII SPP Modul IX SPP Modul X CDL Modul XI CDL Total ore/credite Total/modul Teorie Laborator 49 8 33 17 16 66 33 8 33 17 9 50 8 49 8 50 8 48 24 72 24 66 57 9 66 42 24 582 166 146 7 Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi .0    MANAGEMENTUL RELAŢIILOR INTERPERSONALE Elaborează documente pe teme profesionale. 1. Analizează actele normative care reglementează activităţile de transport Aplică legislaţia specifică transporturilor în diferite situaţii Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta.

5 198 72 13 Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 8 .Practică săptămânală Practică comasată Credite 41 1 1 25 1.5 1.5 1.5 7 1 42 1 41 1 42 1 24 1 48 1.

pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile. au fost încorporate în abilităţile cheie.P. cu scopul de a sprijini procesul de învăţare continuă. documente care stau la baza Sistemului Naţional de Calificări Profesionale şi care trebuie să fie utilizate împreună cu respectivele curriculum-uri.C. Aceste cerinţe. cunoştinţe şi deprinderi care permit absolvenţilor fie să se angajeze.N. Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul Standardelor de Pregătire Profesională ( S.E. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 9 .P. centrate pe elev. ) este elaborat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării ( M.P. Prin parcurgerea curriculum-urilor se asigură dobândirea competenţelor descrise în Standardul de Pregătire Profesională specifice calificărilor de nivelul 3 pentru domeniul Tehnic. pentru a oferi un profil al absolvenţilor cerut de sectoarele economice şi de servicii.C. prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite. care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. necesare unei vieţi adaptate la exigenţele societăţii contemporane. cunoştinţe. Pregătirea forţei de muncă calificate în conformitate cu standardele europene presupune desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare şi evaluare. implică dobândirea unor abilităţi.NOTĂ DE PREZENTARE Prezentarea calificării Noul Sistem Naţional al Calificărilor Profesionale ( S. Angajatorii se implica în acest fel şi mai mult în parteneriate educaţionale. ) în parteneriat cu angajatorii şi alţi factori interesaţi. Fiecare nivel parcurs în domeniul Tehnic. Prin unităţile de competenţe specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 3 de calificare. elevul este solicitat în multe activităţi practice care îi stimulează şi creativitatea. fie să-şi continue pregătirea la un nivel superior. ajutând astfel la creşterea calităţii procesului de formare. ) Tinerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante pe piaţa muncii. Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini non-rutiniere care implică colaborarea în cadrul unei echipe. Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel încât să dezvolte abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă. Absolvenţii noului sistem de formare profesională. deprinderi dezvoltand si o serie de abilităţi cheie transferabile. Orice activitate creativă va duce la o lărgire semnificativă a experienţei şi la aplicarea conştientă a cunoştinţelor dobândite. Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de competenţă cheie şi unităţi de competenţă profesionale. influenţând ceea ce se învaţă şi creând condiţii pentru ca învăţământul să răspundă schimbărilor tehnologice tot mai rapide de azi. dobândesc abilităţi. Competenţele profesionale sunt grupate în unităţi de competenţă generale şi specializate.

lagăre.13. montare. Analizează rolul funcţional al organelor de maşini din cadrul transmisiilor mecanice. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Unităţi de competenţe 13. Conţinuturile prevăzute se vor parcurge în orele de instruire practică săptămânală şi în cadrul laboratorului tehnologic. . reglare şi întreţinere a organelor de maşini şi mecanismelor de transmitere şi transformare a mişcării.3. osii. Sisteme de transmitere a mişcării 1 credit 13.Sisteme de transmitere a mişcării Competenţe Conţinuturi tematice Organe de maşini: curele. schema cinematică.1. Execută lucrări de reglare şi întreţinere ale transmisiilor mecanice. Coordonează lucrări de montaj pentru organe de maşini şi mecanisme. construcţie. ajustare Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 10 13. Documentaţia tehnică: desen de ansamblu. material. Conţinuturile incluse în structura modulului “Sisteme de transmitere a mişcării” vor permite elevilor să-şi formeze şi să-şi dezvolte o gamă de abilităţi practice şi creative.13. în condiţiile participării lor nemijlocite la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile şi aspiraţiile lor. ghidaje Caracterizare: denumire. . lanţuri. roţi de fricţiune. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă din modul Modulul „Sisteme de transmitere a mişcării” face parte din curriculum-ul de nivel 3.1. demontare. modul de transmitere a mişcării în cadrul sistemelor tehnice. depistarea şi remedierea anumitor disfuncţionalităţi. clasa a XII-a liceu tehnologic. roţi dinţate.2. Modulul „Sisteme de transmitere a mişcării” asigură formarea de competenţe tehnice şi de abilităţi practice necesare în executarea lucrărilor de montaj. roţi de curea. orientate către investigarea mecanismelor. cabluri. cuplaje. Analizează rolul funcţional al organelor de maşini din cadrul transmisiilor mecanice . schema de montaj Lucrări specifice: pregătitoare. parametrii geometrici si constructivi Simboluri : specifice organelor de maşini şi mecanismelor 13. arbori. Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul: • 13.MODUL I : SISTEME DE TRANSMITERE A MIŞCĂRII I.2. Coordonează lucrări de montaj pentru organe de maşini şi mecanisme. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ. II. variatoare.

prin: ⇒ gradarea sarcinilor de la uşor la dificil. În elaborarea strategiei didactice. ⇒ fixarea unor sarcini deschise. coaxialitatea arborilor şi lagărelor. Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje: • modulul este orientat asupra celui care învaţă. Sugestii metodologice Modulul „Sisteme de transmitere a mişcării” nu este condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum. Activităţile din cadrul orelor de instruire practică vor viza cu precădere: • interpretarea documentaţiei tehnice necesare montajului Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 11 . noi mijloace sau resurse didactice.  Elevii au stiluri proprii de învăţare. pe de o parte în plan orizontal. profesorul/maistru instructor va trebui să ţină seama de următoarele principii:  Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de lucru:  Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat. • modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale. Parcurgerea conţinuturilor modulului şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice generale aferente calificărilor de nivel 3.3. paralelismul arborilor şi danturilor. ajustarea jocurilor. ceea ce se înscrie în linia imperativului educaţiei permanente. Ei învaţă în moduri diferite. utilizând în acest sens fişe de lucru. în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module. în orice moment al procesului educativ.13. conservare Protecţia mediului : colectarea şi depozitarea uleiurilor uzate respectand legislaţia de protecţie a mediului III. modulul poate încorporat. Execută lucrări de reglare şi întreţinere ale transmisiilor mecanice Reglaje: bătaie radială şi frontală a danturii. arborilor.  Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare. în funcţie de abilităţi. urmărind valorificarea disponibilităţilor sale. • fiind o structură flexibilă. ungere. Procesul de predare . Numărul de ore este corespunzător unui credit. în plan vertical. ajustarea curselor Întreţinere: verificări curente. curăţire. discuţie sau grafic). • modulul oferă maximum de deschidere. peste / lângă alte module parcurse.învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. ⇒ fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi. (49 de ore) distribuite astfel: • 41 ore de instruire practică săptămânală • 8 ore de laborator tehnologic.  Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare. iar pe altă parte.  Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”. pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite. ⇒ prezentarea temelor în mai multe moduri (raport. cu viteze diferite şi din experienţe diferite.

părţi componente.  Diferenţierea răspunsului. avantaje –dezavantaje. asumare de sarcini şi responsabilităţi • lucrul în echipă Tipurile de aplicaţii se vor stabili corelat cu calificarea în care se pregătesc elevii. • Investigaţia. SDV-uri specifice.• tipurile de scule. simbolizare. tipuri constructive.uri. • Autoevaluarea. lucrări de întreţinere şi reglare. iar ca metode de evaluare recomandăm: • Observarea sistematică a comportamentului elevilor. Recomandăm următoarele conţinuturi tematice: 1. tipuri constructive. Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP . simbolizare. cerinţe impuse. • Metoda lucrărilor practice • Lucrul cu modele Se recomandă utilizarea următoarelor instrumente de evaluare: • Fişe de observaţie • Fişe de lucru • Lucrări practice specifice domeniului şi calificării Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. materiale. 2. lucrări de întreţinere şi reglare. materiale. prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare. Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi tehnologică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite toate criteriile de performanţă. • capacitatea de comunicare. complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat. părţi componente. rezolvarea sarcinilor de lucru făcându-se prin aplicaţii individuale sau pe grupuri de elevi. respectarea normelor de protecţia mediului şi NTSM. Transmisii mecanice: Transmisii prin curele Transmisii prin cabluri Transmisii prin lanţuri Transmisii cu roţi de fricţiune. prin: ⇒ utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor în a-şi fixa obiective. Organe de maşini: Osii Arbori Lagăre Cuplaje Ghidaje Rol funcţional. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 12 . activitate care permite evaluarea capacităţilor şi atitudinilor lor faţă de o sarcină dată. dificultatea temelor. operaţii de montaj. respectarea normelor de protecţia mediului şi NTSM. favorizând lucrul în echipă şi responsabilitatea pentru sarcina primită. nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. în funcţie de: specificul domeniului şi calificării. domenii de utilizare. domenii de utilizare. dispozitive şi utilaje folosite la montaj • execuţia practică a asamblarilor precizate • verificarea montajelor realizate. variatoare Transmisii prin roţi dinţate Rol funcţional.

Insert.3.1.14.Vizualizează şi interpretează prezentări în 3D. Tabelul de corelare a competentelor si conţinuturilor Unităţi de competenţe Competenţe individuale • • • Conţinuturi tematice Avantajele utilizarii aplicatiilor de tip CAD fata de metodele traditionale: calitate acuratete timp de executie si revizuire eficienta cost transferul informatiilor. Modify. capete de linie 1 credit II. Modulul „Utilizarea aplicaţiilor de tip CAD” se studiază în clasa a XII-a liceu tehnologic.14. Draw. Butoane din bara instrumentelor de lucru: desenarea modificarea editarea obiectelor elementare selectarea punctelor geometrice specifice: intersectie. Analizează specificul proiectului. Interpretează şi modifică desene în 2D. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ. Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul • 14. Utilizarea aplicaţiilor de tip CAD . .14. View. .MODULUL II: UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD I. Bonus. din care: • teorie – 17 ore. 14.2. punct median. Tools. Modulul face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculară "Tehnologii") şi are alocate un număr de 33 de ore / an.1.4.Analizeazǎ specificul proiectului. Meniuri derulante CAD: File. Identifică şi utilizează elemente hard şi soft pentru a realiza aplicaţii. • laborator tehnologic – 16 ore. 14. Edit. Format. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă din modul. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 13 . Help. în vederea asigurării pregătirii de specialitate în calificări din profilul tehnic. perpendiculare. Utilizarea aplicaţiilor de tip CAD 14.

Interpreteazǎ şi modifică desene în 2D.3. construcţii. textile). Procedee de bază pentru desenare CAD: aranjare copiere colorare racordare stergere translatare. Editare text pe desen: caracteristici text pe un rand pe mai multe randuri stergere text tiparire copiere mutare copiere desene din CAD in Word. aranjamente de lucru) Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 14 . Utilizarea aplicaţiilor de tip CAD 14. electromecanic. electric. Elemente hard: procesor RAM video Disk CD-ROM.• • 14. Soft adecvat domeniului (mecanic. electronic. munca cu alţii.2. Pregǎtirea mediului de desenare: lansare în execuţie a programului numele şi locul de memorare al fişierului unitǎţile de mǎsurare utilizate dimensiunea hartiei.Identificǎ şi utilizeazǎ elemente hard şi soft pentru a realiza aplicaţii. Cotare: liniara diametre raza unghiuri inclinata. responsabilitǎţi. • • • • • 14. Metode de îmbunătăţire a soluţiei (plan complex.

Sugestii metodologice Modulul „Utilizarea aplicaţiilor de tip CAD” oferă elevilor oportunitatea de a-şi forma competenţe tehnice în legătură cu proiectarea asistată de calculator. MEASURE. Se va ţine cont de faptul că profesorul are libertatea de a alege ordinea conţinuturilor şi modul de organizare a activităţilor de învăţare. Sistemul de coordonate. Elemente de interfaţă. III.Vizualizează şi interpreteazǎ prezentǎri în 3D. Tema 5: Comenzi şi facilităţi ajutătoare (LIST. Autorii recomandă parcurgerea conţinuturilor în următoarea ordine: Tema 1: Prezentarea interfeţei grafice. Specificaţii şi recomandări de lucru. REVCLOUD. XLINE. 2. MOVE. Tema 2: Desenarea interactivă. EXPLODE. MLINE. CHAMFER. COPY. CIRCLE. plan complex. documentaţie tehnicǎ. EXTEND. SCALE. ID. Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie. dar se impune abordarea flexibilă şi diferenţiată a acestora. DONUT. ELLIPSE. DIVIDE. 5. cu caracter preponderent aplicativ.14. 4. DIST. ARRAY. TABLE). elevului să demonstreze şi evaluatorului să evalueze performanţa vizată de respectivele competenţe. FILLET. 6. în funcţie de resursele disponibile şi de nevoile locale de formare. RAY. POLYGON. rezultate din condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanţă respective. AREA. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 15 . Tabelul de corelare între competenţe şi conţinuturi. • • • Modalităţi de proiectare în 3D. 1. Programa modulului trebuie utilizată împreună cu Standardul de Pregătire Profesională. TRIM. prezentat la punctul II. criteriile de performanţă ale competenţelor agregate în modul cu conţinuturile incluse. responsabilitǎţi. specifică din ce unitate de competenţă provin competenţele care se agregă şi care sunt conţinuturile ce permit profesorului să formeze. 1. SPLINE.4. 2. Specificarea / intrpducerea coordonatelor. 3. pentru a corela. RECTANG. în raport cu experienţa şi viziunea proprie. în permanenţă. Tema 4: Comenzi pentru editare (modificare şi construcţie) (ERASE. ALIGN). utilizând activităţi variate de învăţare. Pentru formarea competenţelor stabilite prin curriculum. OFFSET. LENGTHEN. Tema 3: Comenzi pentru desenare (LINE. aranjamente de lucru (birouri de proiectare). ARC. BREAK. PLINE. Suprafeţe spaţiale: intre doua linii curbe extrudate de revolutie. Obiecte / entităţi grafice vectoriale. Dezvoltǎri posibile ale procesului de modelare în 3D: feed-back. POINT. Selectarea entităţilor desenate. STRETCH. Controlul prin panoramare al afişării desenului. Pregătirea lucrului. ROTATE. profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi şi de a le eşalona în timp. MIRROR.

Tema 8: Haşurarea (umplerea cu modele). 3. Elevaţia şi grosimea pe verticală.STATUS. vizual. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. 1. lucrul în grup. comenzi pentru reîmprospătarea imaginii. precum şi a spiritului de echipă. competiţional şi creativităţii elevilor . adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate. Tema 7: Proprietăţi simbologice şi de emfază 3D. UCS şi WCS. Tema 10: Proiectarea tridimensională. practica în atelier / la locul de muncă. Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului. Editarea textelor existente. comenzi de corectare a greşelilor. Modelarea 3D. 1. se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile. Tema 11: Tipărirea desenelor. asumarea responsabilităţii. acceptând că fiecare copil este diferit. închiderea şi reluarea sesiunii de lucru). Tema 6: Texte scrise în desen. Formatare şi stiluri de text. Desenarea în 3D a obiectelor ordinare. Grosimi de linei. discuţiile de grup. Plecând de la principiul integrării. 3. de a diferenţia sarcinile şi timpului alocat ş. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia de didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a depriderilor. Comenzi de scriere a desenului. salvarea. În context. temele şi proiectele integrate. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. 4. vizitele etc. sprijin reciproc. în scopul unei valorificări optime ale acestora. Vizualizare 3D. comenzi pentru accesarea informaţiilor de asistenţă. Desenarea în 3d cu obiecte 3D (suprafeţe şi solide). luarea deciziilor. 4. Procesul de predare învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. Tema 9: Cotarea în desen. 3. pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au nevoie şi care le cer. multimedia şi electronice.a. Vizualizarea “umbrită” a proiectelor 3D. Conceperea tridimensională a proiectelor. contribuie la învăţarea eficientă. 2. în care – pentru optimizarea demersului didactic – este necesar să existe o dotare minimală care presupune un număr de calculatoare egal cu numărul elevilor din grupă. conectate în reţea şi cu acces la toate Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 16 . lărgirii orizontului şi perspectivelor educaţionale. Modificarea proprietăţilor de obiecte. pe nevoile şi disponibilităţile sale. Aceste informaţii vor sta la baza adaptării strategiilor de predare-învăţare la particularităţile elevilor. care asigură accesul în şcoală a oricărui copil. Locul de desfăşurare a instruirii se recomandă a fi un laborator de informatică. în funcţie de dificultatea acesteia. 2. aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mic progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori). prezentările video. 2. 5. Tipuri de linie. proprii grupului instruit. simularea. Culoarea obiectelor. utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare. de a centra procesului de învăţare pe elev. individualizarea învăţării. prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare. practic) şi tipul de inteligenţă al acestora. 1. În acest sens se recomandă realizarea unei evaluări iniţiale care să permită obţinerea unor informaţii relevante despre stilul de învăţare al elevilor (auditiv. care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. negociere.

Instruirea interactivă specifică acestei discipline contribuie printre altele şi la conştientizarea faptului că un bun utilizator al calculatorului are şanse mai mari de reuşită în acţiunea de integrare socio-profesională. a instrucţiunilor profesorului: nerespectarea acestei cerinţe conduce la “pauze” nedorite si incetinirea ritmului de instruire. este necesar ca profesorul să urmărească strict fiecare elev. Aplicaţiile prezentate efectiv elevilor. Pentru a evita disfuncţiile provocate de eventualele erori ale elevilor pe parcursul instruirii. pentru a accentua şi mai mult caracterul utilitar al programelor descrise şi pentru a motiva superior elevii în procesul instructiv. ceea ce presupune recurgerea la un sistem ordonat de prezentare a facilităţilor unui program. Achiziţia noilor cunoştinţe. conversaţia euristică. a demonstraţiei. institute de cercetare şi de proiectare. un instrument prin care să-şi valorifice superior capacitatea de muncă şi creativitatea şi să-şi reducă timpul de lucru. trebuie să aibă ca obiect. Aceasta presupune actualizarea permanentă a produselor soft prin prezentarea celor mai noi versiuni. Un retroproiector sau un ecran cu cristale lichide facilitează instruirea interactivă permiţând proiecţia imaginilor formate pe ecranul monitorului. ritmul de instruire poate diferi în funcţie de particularităţile fiecărui elev. profesorul trebuie să-şi propună finalizarea unei etape de instruire într-o şedinţă de lucru de 2 ore. avută în vedere prin competenţele prevăzute la disciplinele din cadrul pregătirii de specialitate. s-a pus un accent deosebit pe descrierea şi exersarea facilităţilor oferite de aceste programe şi pe formarea deprinderilor de a le valorifica în activitatea curentă a viitorului specialist. că informativ. De aceea. În laborator trebuie să existe de asemenea. pas cu pas. Evaluarea trebuie să vizeze mai ales interpretarea creativă a informaţiilor şi capacitatea de a rezolva o situaţie-problemă cu ajutorul calculatorului. pe cât posibil. competenţele propuse direcţionează instruirea către formarea unor abilităţi de utilizare a sistemelor informatice în strânsă corelare cu pregătirea la disciplinele de specialitate. Pregătirea în laboratorul de informatică are o specificitate care se bazează. Configuraţia calculatoarelor trebuie să permită rularea aplicaţiilor prin care vor fi formate competenţele specifice. După aceea. vizează formarea unui specialist capabil să răspundă cerinţelor cu pronunţat caracter aplicativ. în ritm impus. domeniului electronică şi automatizări. mai ales.serviciile INTERNET. cerinte specifice economiei actuale şi. în principal. de către fiecare elev. prezentul curriculum vizează formarea unui specialist care să perceapă calculatorul ca pe un instrument de lucru absolut necesar în condiţiile modernizărilor tehnologice. recomandând cu precădere aplicaţiile practice individuale. o imprimantă. elevii sunt în posesia elementelor teoretice necesare pentru înţelegerea şi utilizarea pachetelor aplicative de programe. Pentru a se asigura contactul cu echipamente specifice domeniului care nu există în unitatea de învăţământ se recomandă efectuarea unor vizite didactice la agenţi economici de profil. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 17 . dispozitive periferice şi de memorare externă. Dinamica acestui domeniu este extrem de rapidă. Specificul disciplinei impune metode didactice interactive. Pornind de la premisa. Pentru proiectarea didactică eficientă. integrarea acestora în sistemul celor anterioare şi valorificarea lor prin transfer şi creativitate. metoda descoperirii. Achiziţia treptată a cunoştinţelor şi deprinderilor poate fi stimulată printr-o prezentare atractivă şi motivantă a programelor. astfel încât absolvenţilor să le fie mai uşor să se adapteze in activitatea productivă. Din dorinţa de a pregăti un utilizator şi nu un creator de soft. probleme concrete ale activităţilor productive din domeniul de activitate pentru a sublinia avantajele utilizării sistemelor informatice. astfel încât să nu mai fie necesară reluarea ultimelor secvenţe din şedinţa anterioară. pe realizarea etapă cu etapă.

• laborator tehnologic – 8 ore • instruire practică – 25 ore. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ. sistemelor industriale.Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi tehnologică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite toate criteriile de performanţă. Tehnici de măsurare în domeniu .16. Modulul face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculară "Tehnologii") şi are alocate un număr de 66 de ore / an. 16.3.1. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi . din care: • teorie – 33 ore.3. în vederea asigurării pregătirii de specialitate în calificări din profilul tehnic. Execută operaţii pregătitoare pentru utilizarea tehnicilor de măsurare. • de supraveghere şi control a proceselor industriale . Tabelul de corelare a competenţelor si conţinuturilor Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice Instalaţii şi sisteme de măsurare . .5 credite . .2. 1 credit • 16.3. Modulul III: TEHNICI DE MĂSURARE ÎN DOMENIU I. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă din modul Modulul „Tehnici de măsurare în domeniu” se studiază în clasa a XII-a liceu tehnologic.2.Utilizează tehnici de măsurare pentru determinarea / monitorizarea mărimilor tehnice specifice proceselor industriale. instalaţiilor. variante constructive): mijloace de măsurare. Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul În modulul „Tehnici de măsurare în domeniu” au fost agregate competenţe dintr-o unitate de abilităţi cheie şi o unitate de competenţe tehnice generale: • 3. II. înregistratoare.Clasificarea instalaţiilor şi sistemelor de măsurare după funcţiile îndeplinite: • de verificare / testare şi diagnosticare a echipamentelor. elemente 18 16.3. Tehnici de măsurare în domeniu 16. traductoare. Explică structura instalaţiilor / sistemelor de măsurare. Gestionează conflicte.1. Managementul relaţiilor interpersonale 0.16.Elemente componente de bază ale instalaţiilor şi sistemelor de măsurare (rol funcţional.Explică structura instalaţiilor/sistemelor de măsurare. echipamente pentru achiziţia. adaptoare. transmiterea şi prelucrarea datelor. Gestionează aşteptările factorilor interesaţi.

. reglaje prevăzute în instrucţiunile de utilizare. verificarea legăturilor funcţionale dintre componente  Aplicaţii practice .16. serie mică. Aplicaţii practice de utilizare a schemelor structurale pentru identificarea componentelor şi verificarea legăturilor dintre componentele unei instalaţii de măsurare date  Documentaţia tehnică specifică lucrărilor de măsurare / monitorizare a mărilor tehnice caracteristice proceselor industriale (cărţi tehnice ale aparatelor şi echipamentelor de măsurare utilizate.Tipuri de structuri ale sistemelor de măsurare (în lanţ.de utilizare a documentaţiei tehnice specifice pentru identificarea condiţiilor impuse la exploatarea mijloacelor de măsurare şi echipamentelor utilizate. serie mare sau masă) în cadrul căreia se realizează procese de măsurare. parametrul controlat (valori prognozate).Reprezentări grafice ale structurii unei instalaţii / unui sistem de măsurare (scheme structurale) . paralelă. . instrucţiuni de utilizare)  Criterii de selectare a mijloacelor şi metodelor de măsurare : caracteristicile obiectului măsurat sau a procesului controlat. selectarea domeniilor de măsurare în funcţie de valoarea prognozată (unde este cazul). Execută operaţii pregătitoare pentru utilizarea instalaţiilor / sistemelor de măsurare. de automatizare . costul aplicării metodei  Operaţii pregătitoare pentru utilizarea tehnicilor de măsurare: asigurarea condiţiilor de microclimat.2. Aplicarea tehnicilor de măsurare în domeniu 16. productivitatea impusă măsurării. în buclă). indicatori metrologici şi economici ai mijloacelor de măsurare accesibile operatorului. scheme structurale.de determinare a unor valori prognozate ale mărimilor fizice măsurate.de utilizare a schemelor structurale pentru identificarea componentelor şi verificarea legăturilor dintre componentele unei instalaţii de măsurare date Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 19 . tipul de producţie (unicate. principii de funcţionare.

. în raport cu experienţa şi viziunea proprie. comparare cu valori nominale sau limită.  Metode de măsurare . vâscozimetre. în funcţie de resursele disponibile şi de nevoile locale de formare. profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi şi de a le eşalona în timp. 3. Gestionează aşteptările factorilor interesaţi. Se va ţine cont de faptul că profesorul are libertatea de a alege ordinea conţinuturilor şi modul de organizare a activităţilor de învăţare.de măsurare/monitorizare a mărimilor fizice specifice unor procese industriale. Tehnici de măsurare în domeniu 16. contoare electrice)  Aplicaţii practice .fizico-chimice (balanţe. .de realizare a instalaţiilor de măsurare după o schemă dată. raportoare. micrometre. indicatoare de nivel. Utilizează tehnici de măsurare pentru determinarea / monitorizarea mărimilor fizice specifice proceselor industriale. mecanice. . dar şi a abilităţilor de analizare a rezultatelor măsurării. trasare de grafice şi diagrame. Pentru formarea competenţelor stabilite prin curriculum. densimetre. manometre.Metode directe . Gestionează conflictele. rigle. Sugestii metodologice Modulul «Tehnici de măsurare în domeniu» oferă elevilor oportunitatea de a-şi forma competenţe tehnice în legătură cu selectarea şi utilizarea mijloacelor şi metodelor de măsurare. dar se impune abordarea flexibilă şi diferenţiată a acestora. în permanenţă. ceasuri şi cronometre) .mecanice (dinamometre. elevului să demonstreze şi evaluatorului să evalueze performanţa vizată de respectivele competenţe. ohmmetre. accelerometre. dozatoare volumetrice) .3. planimetre. folosind instalaţii de măsurare dată. termice şi electrice.electrice (ampermetre. Programa modulului trebuie utilizată împreună cu Standardul de Pregătire Profesională.Metode indirecte . debitmetre) . voltmetre. turometre.16. stabilirea unor tendinţe în evoluţia parametrului / procesului controlat. 3.Managementul relaţiilor interpersonale 3. contoare termice) . a unor cauze şi soluţii de optimizare / remediere. Autorii recomandă parcurgerea conţinuturilor în următoarea ordine: Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 20 . wattmetre.2. specifică din ce unităţi de competenţă provin competenţele care se agregă şi care sunt conţinuturile ce permit profesorului să formeze. comparatoare. pentru a corela. III.Managementul relaţiilor interpersonale 3. utilizând activităţi variate de învăţare. Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie. cu caracter preponderent aplicativ.de măsurare directă a mărimilor geometrice.Metode implicite  Mijloace pentru măsurarea mărimilor tehnice caracteristice proceselor industriale: .geometrice (măsuri terminale pentru lungimi şi unghiuri. rezultate din condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanţă respective. criteriile de performanţă ale competenţelor agregate în modul cu conţinuturile incluse.3. prezentat la punctul III.de prelucrare şi analizare a rezultatelor măsurării (calcule matematice. vitezometre. fizico-chimice. toleranţe)  Exerciţii de grup pentru analizarea rezultatelor măsurării. vacuumetre. Tabelul de corelare între competenţe şi conţinuturi.termice (termometre. şublere.

accelerometre. • de supraveghere şi control a proceselor industriale . scheme structurale. Procese de măsurare . micrometre. sistemelor industriale. durabilitatea.Clasificarea instalaţiilor şi sistemelor de măsurare după funcţiile îndeplinite: • de verificare / testare şi diagnosticare a echipamentelor. tipul Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 21 .Elemente componente de bază ale instalaţiilor şi sistemelor de măsurare (rol funcţional. timpul de răspuns.fizico-chimice (balanţe. 2.4. rigle.mecanice (dinamometre. domeniul / domeniile de măsurare. vitezometre. manometre.componentele procesului de măsurare: măsurand. Documentaţia tehnică specifică lucrărilor de măsurare / monitorizare a mărilor tehnice caracteristice proceselor industriale (cărţi tehnice ale aparatelor şi echipamentelor de măsurare utilizate.termice (termometre. Norme de tehnica securităţii muncii 2. 2. vâscozimetre. turometre.Metode indirecte . metode de zero). clase de precizie. ohmmetre.electrice (ampermetre.1.tipuri de procese: procese de măsurare şi verificare în cercetare şi laboratoare de dezvoltare.2. . echipamente pentru achiziţia. Mijloace pentru măsurarea mărimilor tehnice caracteristice proceselor industriale: .Tipuri de structuri ale sistemelor de măsurare (în lanţ. fiabilitatea metrologică). transmiterea şi prelucrarea datelor.Metode implicite 1. • bazate pe comparaţia simultană 1:n (metode adiţionare.Reprezentări grafice ale structurii unei instalaţii / unui sistem de măsurare (scheme structurale) .1. în domeniul controlului tehnic precum şi al încercărilor instalaţiilor. în buclă). vacuumetre. . metode de raport). contoare electrice) 1. indicatoare de nivel. indicatori metrologici şi economici ai mijloacelor de măsurare accesibile operatorului (sensibilitatea. Tehnici şi tehnologii de măsurare a mărimilor caracteristice proceselor tehnologice 1. Metode de măsurare . raportoare. planimetre. etaloane. wattmetre. adaptoare. mijloace de măsurare 1. principii de funcţionare. înregistratoare. valoarea diviziunii. parametrul controlat (valori prognozate). şublere. densimetre. Utilizarea tehnicilor de măsurare pentru determinarea / monitorizarea mărimilor tehnice specifice proceselor industriale. instrucţiuni de utilizare) 2.3. variante constructive): mijloace de măsurare. • bazate pe comparaţia succesivă.geometrice (măsuri terminale pentru lungimi şi unghiuri.3. rezoluţia. elemente de automatizare . traductoare. dozatoare volumetrice) . instalaţiilor. paralelă.1. Criterii de selectare a mijloacelor şi metodelor de măsurare : caracteristicile obiectului măsurat sau a procesului controlat. debitmetre) .Metode directe • bazate pe comparaţia simultană 1:1 directă (metode diferenţiale. voltmetre. justeţea. Instalaţii şi sisteme de măsurare . comparatoare. contoare termice) . precizia.2. ceasuri şi cronometre) . mari procese industriale în flux şi procese individuale descentralizate. fidelitatea. prin substituţie sau prin permutare.

prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare. se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile. fizico-chimice. folosind o instalaţie de măsurare dată. precum şi a spiritului de echipă. . multimedia şi electronice. Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului. de înregistrare şi de prelucrare a acestora. lucrul în grup. Se recomandă utilizarea: • fişelor de lucru. discuţiile de grup. productivitatea impusă măsurării.de prelucrare şi analizare a rezultatelor măsurării (calcule matematice.de producţie (unicate. serie mică. de a centra procesului de învăţare pe elev. de a diferenţia sarcinile şi timpului alocat ş.4. folosind documentaţia tehnică specifică. Se vor folosi mijloace didactice specifice cabinetelor şi laboratoarelor de metrologie. simularea. asumarea responsabilităţii. .de măsurare / monitorizare a mărimilor fizice specifice unor procese industriale. se recomandă o pondere ridicată a exerciţiilor de realizare a unor instalaţii de măsurare. verificarea legăturilor funcţionale dintre componente 2. Aceste informaţii vor sta la baza adaptării strategiilor de predare-învăţare la particularităţile elevilor. practic) şi tipul de inteligenţă al acestora.a. Date fiind competenţele vizate.5. contribuie la învăţarea eficientă. adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate. dotate corespunzător. În context. lărgirii orizontului şi perspectivelor educaţionale. sprijin reciproc. Aplicaţii practice . individualizarea învăţării. costul aplicării metodei 2. • fişelor tehnologice.de determinare a unor valori prognozate ale mărimilor fizice măsurate. negociere. Instruirea practică se va desfăşura în spaţii special amenajate. Plecând de la principiul integrării. . serie mare sau masă) în cadrul căreia se realizează procese de măsurare.de realizare a unor instalaţiilor de măsurare după o schemă dată. reglaje prevăzute în instrucţiunile de utilizare. trasare de grafice şi diagrame. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 22 . vizual. care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. termice şi electrice. Operaţii pregătitoare pentru utilizarea tehnicilor de măsurare: asigurarea condiţiilor de microclimat. prezentările video. mecanice. care asigură accesul în şcoală a oricărui copil. . selectarea domeniilor de măsurare în funcţie de valoarea prognozată (unde este cazul). aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mic progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori). utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare. competiţional şi creativităţii elevilor . vizitele etc. În acest sens se recomandă realizarea unei evaluări iniţiale care să permită obţinerea unor informaţii relevante despre stilul de învăţare al elevilor (auditiv. .de utilizare a documentaţiei tehnice specifice pentru identificarea condiţiilor impuse la exploatarea mijloacelor de măsurare şi echipamentelor utilizate. pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au nevoie şi care le cer. pe nevoile şi disponibilităţile sale.de măsurare directă a mărimilor geometrice. • cărţilor tehnice şi instrucţiunilor de utilizare a mijloacelor de măsurare. toleranţe) Procesul de predare învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. • schemelor structurale. de culegere a informaţiilor de măsurare. Alegerea mijloacelor didactice se va realiza în strânsă corelaţie cu metodele didactice şi cu conţinutul ştiinţific al lecţiei.de utilizare a schemelor structurale pentru identificarea componentelor şi verificarea legăturilor dintre componentele unei instalaţii de măsurare date . luarea deciziilor. temele şi proiectele integrate. în scopul unei valorificări optime ale acestora. acceptând că fiecare copil este diferit. comparare cu valori nominale sau limită. practica în atelier / la locul de muncă.

Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 23 . în vederea reglării procesului de predare – învăţare. Din acest motiv. Demonstrarea altor abilităţi. nimic mai mult).  fidelitatea (instrumentul de evaluare generează rezultate în concordanţă unele cu altele în ocazii diferite de către toţi cei care evaluează şi pentru toţi elevii). autoevaluarea ş.a. rigorii. pe baza unei fişe de observare. cât şi deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele naţionale definite în cadrul fiecărei calificări. Evaluarea este implicită demersului pedagogic curent. fără a compromite standardele naţionale). în afara celor din competenţele specificate. cât şi elevului să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor.• suporturilor de curs / aplicative audio-video sau / şi multimedia. eventual integrate într-un sistem multimedia. proiectul. caracterului realist şi motivant. corectitudinii şi eficienţei procesului de evaluare. ele trebuie să se bucure de încredere publică). corelată cu tipul probelor de evaluare specificate în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare competenţă şi vizând exclusiv probele de evaluare solicitate în aceste standarde (nimic mai puţin. Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi tehnologică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite toate criteriile de performanţă. permiţând atât profesorului. Calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii pentru a obţine calificările reprezintă unul dintre factorii esenţiali care susţin încrederea publică în aceste calificări. este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. teste cu itemi obiectivi şi semiobiectivi.  aplicabilitatea practică şi rentabilitatea (evaluarea trebuie să fie adaptată la resursele existente şi la timpul disponibil). se impune atât asigurarea coerenţei. Se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente de evaluare: observarea sistematică. • soft-urilor educaţionale specifice. Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ. să identifice lacunele şi cauzele lor şi să realizeze corecţiile care se impun. Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt:  validitatea (evaluarea trebuie să măsoare performanţa în raport cu competenţele vizate).  flexibilitatea (evaluarea trebuie să faciliteze accesul şi progresarea.  credibilitatea (pentru ca evaluarea şi atestarea rezultantă să fie credibile. Autorii recomandă desfăşurarea procesului instructiv-formativ conform strategiilor moderne de învăţare. probe practică. astfel încât să fie menţinut şi stimulat interesul elevilor pe tot parcursul lecţiilor şi activităţilor aplicative realizate şi să fie realizat impactul dorit prin studierea acestei discipline. referindu-se în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora.  compatibilitatea cu învăţarea eficientă (evaluarea trebuie să susţină şi să contribuie la învăţarea eficientă).

Prezintă funcţionarea componentelor sistemelor de reglare automată. • laborator tehnologic – 9 ore. • Mărimile care intervin în schema de principiu a unui sistem de reglare automată.1. Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul • 18.18. Caracterizează sistemele de reglare automată 18.2. • Elementele constructive ale componentelor sistemelor de reglare: descriere. II. Caracterizează sistemele de reglare automată. Analizează funcţionarea sistemelor de automatizare specifice domeniului • Conţinuturi Schema de principiu a unui sistem de reglare automată. funcţionare şi alegerea din cataloage.1. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă din modul Conţinuturile incluse în structura modulului SISTEME DE AUTOMATIZĂRE oferă elevilor cunoştinţe care le vor permite să-şi dezvolte abilităţi practice privind sistemele de reglare automată . Locul modulului în cadrul planului de învăţământ.2. în vederea asigurării pregătirii de specialitate în calificări din profilul tehnic. Analizează funcţionarea sistemelor de automatizare specifice domeniului. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Unitatea de competenţe 18. • instruire practică – 7 ore.18. SISTEME DE AUTOMATIZARE • • 18.3. Prezintă funcţionarea componentelor sistemelor de reglare automată 18. Modulul face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculară "Tehnologii") şi are alocate un număr de 33 de ore / an. în condiţiile participării lor nemijlocite şi responsabile la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile şi aspiraţiile proprii.Modulul IV : SISTEME DE AUTOMATIZĂRE I. Modulul „Sisteme de automatizăre” se studiază în clasa a XII-a liceu tehnologic.Sisteme de automatizare 1 credit . . SISTEME DE AUTOMATIZARE Sisteme de reglare automată specifice domeniului de pregătire: caracterizare şi funcţionare. Parametrii tehnici supravegheaţi: mărimi electrice şi neelectrice. din care: • teorie – 17 ore.18. . 18. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 24 . SISTEME DE AUTOMATIZARE Competenţe 18.3. • Rolul funcţional al componentelor sistemului de reglare automată.

III. a materialelor şi a instrumentelor. • Portofoliul. acurateţea reprezentărilor tehnice. iar ca metode de evaluare recomandăm : • Observarea sistematică a elevilor pe baza unei fise de observare • Investigaţia.3 Componentele sistemului de reglare automată: rol. • funcţionare. Sugestii metodologice Parcurgerea conţinuturilor se va realiza în integralitatea lor.prin care se evaluează metodele de lucru. de reacţie. Sisteme de reglare automată: 1. • elemente de execuţie. integrator. profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi. • Metoda exerciţiilor practice • Lucrul cu modele Ca instrumente de evaluare se pot folosi: • Fişe de observaţie şi fişe de lucru • Chestionarul • Fişe de autoevaluare • Miniproiectul . de a utiliza activităţi variate de învăţare. abaterea .2 Mărimile care intervin în schema de principiu a unui sistem de reglare automată: de intrare (de referinţă ). de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor. de comandă.uri. de execuţie(de reglare). • Autoevaluarea. modul de organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect. ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor. complex. elemente constructive. de a le eşalona în timp. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei. 1. de ieşire. cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ. perturbaţii. • regulatoare automate. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 25 . ca instrument de evaluare flexibil. Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul. Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului. 1. • elemente de comparaţie. Instruirea teoretică şi laboratorul tehnologic se recomandă să se desfăşoare în cabinete de specialitate. funcţie de dificultatea temelor. Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP . funcţionare. centrate pe elev. dotate cu materiale didactice specifice. Sisteme de reglare automată specifice domeniului de pregătire: • elemente componente. Se recomandă parcurgerea conţinuturilor modulului SISTEME DE AUTOMATIZĂRE în ordinea prezentată: 1. 2.1 Schema de principiu. prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare. alegerea din cataloage: • traductoare de intrare şi de reacţie. • parametrii tehnici supravegheaţi: electrici şi neelectrici.

Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Unităţi de competenţe 19. instalaţie de comandă (aparatele electrice şi electronice de acţionare. protecţie şi semnalizare). Modulul V : SISTEME DE ACŢIONARE ELECTRICĂ I. din care: • laborator tehnologic – 8 ore. .2.Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi tehnologică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite toate criteriile de performanţă.1. Sisteme de acţionare electrică 1 credit . Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul • 19.2. Selectează componentele unui sistem de acţionare specific domeniului Conţinuturi tematice componentele unui sistem de acţionare specific domeniului: motoare electrice. comandă.19. II. Modulul face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculară "Tehnologii") şi are alocate un număr de 50 de ore / an. Urmăreşte funcţionarea sistemelor de acţionare electrică.19. Realizează sisteme de acţionare electrică - Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 26 . sistem de transmisie a mişcării rolul funcţional al componentelor sistemului de acţionare rolul funcţional al sistemului de acţionare simboluri şi notaţii specifice componentelor din schema electrică legături funcţionale între componentele sistemului de acţionare: electrice (cu conductoare/cabluri) şi mecanice (cuplaje) măsurători cu ohmmetrul pentru verificarea continuităţii circuitului electric - 19. în vederea asigurării pregătirii de specialitate în calificări din profilul tehnic.1. maşini de lucru . Selectează componentele unui sistem de acţionare specific domeniului.19. SISTEME DE ACŢIONARE ELECTRICĂ Competenţe individuale 19. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă din modul Modulul „Sisteme de acţionare electrică” se studiază în clasa a XII-a liceu tehnologic. Realizează sisteme de acţionare electrică. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ. .3. • instruire practică săptămânală – 42 ore.

1. utilizând activităţi variate de învăţare. de protecţie. măsurarea parametrilor de funcţionare: intensitatea curentului electric. Definirea sistemului de acţionare electrică. profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi şi de a le eşalona în timp. de a diferenţia sarcinile şi timpul alocat ş.a. Prezentarea sistemelor de acţionare electrică specifice domeniului 1.3..1. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor. 2.1. dar se impune abordarea flexibilă şi diferenţiată a acestora. 2. de a centra procesul de învăţare pe elev.Aparate electrice necesare : de comutaţie. în scopul unei valorificării optime ale acestora. .19. prezentările video. Sugestii metodologice - - manevre de conectare şi de deconectare a motorului de acţionare. turaţia urmărirea vizuală a funcţionării Modulul . practica în atelier / laborator / la locul de muncă.Motoare electrice de acţionare.3. vizitele etc. dotate cu materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/şi filme didactice tematice. simularea.Sisteme de acţionare electrică” oferă elevilor oportunitatea de a-şi forma competenţe tehnice în legătură cu realizarea unor sisteme de acţionare specifice fiecărui domeniu de calificare. centrate pe elev. planşe didactice. funcţie de dificultatea temelor.2. tensiunea electrică. 2. individualizarea învăţării. În context. Rolul sistemului de acţionare electrică în ansamblul tehnic din care face parte. Realizarea sistemelor de acţionare electrica specifice domeniului 2. în care pot fi evidenţiate echipamentele şi aparatele electrice componente. Instruirea teoretică şi laboratorul tehnologic se recomandă să se desfăşoare în cabinete de specialitate. discuţiile de grup. panoplii şi machete didactice sau/şi funcţionale. în funcţie de resursele disponibile şi de nevoile locale de formare. . de măsurare. multimedia şi electronice.Conductoare şi cabluri electrice. seturi de scheme de sisteme de actionare electrica. turaţia motorului de acţionare. Parcurgerea conţinuturilor se va realiza in integritatea lor. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează. Parcurgerea etapelor de realizare a sistemului electric de acţionare. pe nevoile şi disponibilităţile sale.3. Autorii recomandă parcurgerea conţinuturilor în următoarea ordine: 1. 1. bibliografie tehnică selectivă ş. Componentele sistemului de acţionare (recunoaştere şi rol funcţional): . lărgirea orizontului şi perspectivelor educaţionale.2. tensiunea electrică.a. Măsurarea parametrilor de funcţionare: intensitatea curentului electric. Pentru formarea competenţelor stabilite prin curriculum. contribuie la învăţarea eficientă. lucrul în grup. cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ. Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului. Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 27 . Citirea schemei electrice de actionare . Urmăreşte funcţionarea sistemelor de acţionare electrică III. care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor.

asumarea responsabilităţii. Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi tehnologică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite toate criteriile de performanţă. prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare.prin care se evaluează metodele de lucru. • Autoevaluarea. ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei. modul de organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect. a materialelor şi a instrumentelor. sprijin reciproc.prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare. luarea deciziilor. acurateţea reprezentărilor tehnice. ca instrument de evaluare flexibil. negociere. • Portofoliul. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 28 . competiţional şi creativităţii elevilor . integrator. Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP .uri. precum şi a spiritului de echipă. • Metoda exerciţiilor practice • Lucrul cu modele Ca instrumente de evaluare se pot folosi: • Fişe de observaţie şi fişe de lucru • Chestionarul • Fişe de autoevaluare • Miniproiectul . complex. iar ca metode de evaluare recomandăm : • Observarea sistematică a elevilor pe baza unei fise de observare • Investigaţia.

Realizează circuite de curent alternativ (c. Realizează circuite electrice de curent continuu (c. de joasă tensiune 1 credit II.c.măsurarea intensităţilor din circuit. . Analizarea circuitelor de c.c. Modulul face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculară "Tehnologii") şi are alocate un număr de 49 de ore / an.legea lui Ohm.c. .: .2. . liceu tehnologic. 20. Gruparea rezistoarelor şi a surselor de c. .c. clasa a XII-a.c. Circuite electrice .1. . Locul modulului în cadrul planului de învăţământ.Parametri: tensiunea la borne.3. Circuite cu rezistoare şi surse de c. marcare în clar şi în codul culorilor Surse de c.: . din care: • laborator tehnologic – 8 ore.c. . . rezistenţa internă.Modulul VI: CIRCUITE ELECTRICE I. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice Rezistoare: clasificare.).1.serie. Realizează circuite electrice de c.a. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţe din modul: • 20.). pregătire practică.a.20.legea lui Joule. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 29 .măsurarea tensiunilor la bornele componentelor.: . pe baza valorilor măsurate utilizând legile şi teoremele studiate: .20. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă din modul Modulul este parte integrantă din cultura de specialitate. .teoremele lui Kirchhoff. .paralel.mixt.Clasificare.realizarea circuitelor.Circuite electrice 20. Utilizează aparate de c. • instruire practică săptămânală – 41 ore.20.

lămpi fluorescente.motoare electrice Realizarea circuitelor de c. Realizează circuite electrice de c.relee electromagnetice.relee termice. Receptoare: . Verificarea funcţionării circuitelor de c.contactoare. de joasă tensiune cu aparate de protecţie.a de joasă tensiune. . . 20. . de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit.circuite RLC paralel.comutatoare. Sugestii metodologice 1.a. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 30 .valori efective ale tensiunii la bornele componentelor. intensităţi. comutare şi a receptoarelor de joasă tensiune : . Realizarea circuitelor de c. Interpretarea rezultatelor obţinute pe cale practică şi prin simulare: . Identificarea aparatelor de protecţie. Identificarea bobinelor şi condensatoarelor după: . în funcţie de dificultatea acesteia. . .relele termice.siguranţe. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme.întreruptoare automate.aspect.a.a. folosind un soft didactic (ORCAD. condensatoare.marcaj. . comutare şi receptoare. sau orice alt soft care permite simularea funcţionării circuitelor de c.comportarea in curent alternativ. de joasă tensiune (maxim 220 V) III. . proprii grupului instruit. cu rezistoare. . de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de formare a deprinderilor. bobine: . Identificarea aparatelor de comutare: . . Utilizează aparate de c. Simularea funcţionării circuitelor de c.compararea rezultatelor: tensiuni.a.a. Circuite electrice 20.3.RLC serie/în paralel cu circuite C Măsurarea parametrilor de circuit: . .lămpi cu incandescenţă. .a).2.20. .circuite RLC serie. condensatoare): .clasificare.calculul erorilor. Componente electrice pasive de circuit: (bobine.

interactiv şi centrat pe elev. utilizări de materiale şi programe înregistrate pe suport electronic. 3. vizite de documentare la agenţii economici. Parcurgerea conţinuturilor şi adecvarea strategiilor didactice vor viza şi formarea priceperilor şi deprinderilor practice corelate cu noţiunile teoretice dobândite de elevi în anii anteriori. Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. Se evaluează numai competenţele corespunzătoare modulului. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregătire Profesională. Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi tehnologică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite toate criteriile de performanţă.Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 31 .ro. activităţile de instruire practică utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite. cu pondere sporită pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice: documentarea cu ajutorul Internetului. teste de evaluare etc. elevii vor trebui pregătiţi pentru a evolua în situaţii adaptative complexe. O competenţă se evaluează o singură dată. Prin natura activităţilor de învăţare. probe practice). 2. lucrări practice. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Se recomandă documentarea pe Internet accesând paginile de pe site-ul kappa. Se va avea în vedre utilizarea metodelor specifice de lucru în cazul elevilor cu cerinţe educaţionale speciale. Pentru atingerea competenţelor dorite. Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice şi ateliere cu o bună dotare materială. competenţele determină conţinuturile tematice. prin aplicarea instrumentelor de evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe orale. în care nici din punct de vedere profesional nu există răspunsuri "unice" sau "cele mai bune".

2.22. Conţinuturile prevăzute se vor parcurge în orele de instruire practică săptămânală şi în cadrul laboratorului tehnologic. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă din modul Modulul „Asamblări mecanice” face parte din curriculum-ul de nivel 3.MODULUL VII: ASAMBLĂRI MECANICE I. Numărul de ore este corespunzător unui credit. • 42 ore de instruire practică săptămânală. sudare Operaţii: de pregătire a reperelor. conuri. documentaţie tehnică. Efectuează lucrări de asamblare demontabilă. .1. ajustării. documentaţie tehnică Asamblări demontabile: prin pene şi ştifturi. materiale specifice Asamblări nedemontabile: prin presare. clasa a XI-a liceu tehnologic. Modulul „Asamblări mecanice”nu este condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum. metoda sortării. filete.3. programul de producţie Metode de asamblare: metoda interschimbabilităţii totale.Realizează produse specifice prin asamblări nedemontabile 22. . reglării Condiţii materiale: utilaje. asamblarea propriu-zisă Resurse: organe de asamblare.22. lipire. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ. cu elemente elastice Operaţii: pregătirea reperelor pentru asamblare. de asamblare nedemontabilă a produselor specifice Resurse: materiale. SDV-uri 32 1 credit 22. prin nituire. Asamblări mecanice .Stabileşte procesul tehnologic de asamblare Conţinuturi tematice Date iniţiale ale procesului de asamblare: documentaţia tehnică. metoda interschimbabilităţii parţiale. Realizează produse specifice prin asamblări nedemontabile. Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul: • 22.22.ASAMBLĂRI MECANICE 22. SDVuri.Efectuează lucrări de asamblare demontabilă Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi . utilaje şi SDVuri specifice. asigurarea organelor de asamblare necesare.3.1. prin caneluri. (50 de ore) distribuite astfel: • 8 ore de laborator tehnologic.2. II. Stabileşte procesul tehnologic de asamblare. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Unităţi de competenţe Competenţe individuale 22.

se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor. ceea ce se înscrie în linia imperativului educaţiei permanente.  Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare. Pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile. ⇒ prezentarea temelor în mai multe moduri (raport. noi mijloace sau resurse didactice. cu viteze diferite şi din experienţe diferite. urmărind valorificarea disponibilităţilor sale. a verificării prin îndrumător. în orice moment al procesului educativ. care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor. prin: ⇒ utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective. Procesul de predare .  Elevii au stiluri proprii de învăţare. • Investigaţia.  Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”. profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii:  Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor. • modulul oferă maximum de deschidere. în plan vertical. ⇒ utilizarea verificării de către un coleg.  Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare. activitate care permite evaluarea capacităţilor şi atitudinilor lor faţă de o sarcină dată. prin: ⇒ gradarea sarcinilor de la uşor la dificil. • Autoevaluarea. Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje: • modulul este orientat asupra celui care învaţă.  Diferenţierea cunoştinţelor elevilor. Sugestii metodologice Parcurgerea conţinuturilor modulului şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice generale aferente calificărilor de nivel 3.învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. • fiind o structură flexibilă. modulul poate încorpora. aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori). utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare. în funcţie de abilităţi. prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare. pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare. în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module. iar ca metode de evaluare recomandăm: • Observarea sistematică a comportamentului elevilor. iar pe altă parte. vizual. ⇒ fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi. ⇒ fixarea unor sarcini deschise. pe de o parte în plan orizontal. Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP . În elaborarea strategiei didactice. acceptând faptul că fiecare copil este diferit. • modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale. pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite. prin: ⇒ abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv. practic sau prin contact direct). Ei învaţă în moduri diferite. discuţie sau grafic). metodele se vor adapta la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de lucru:  Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat.III.  Diferenţierea răspunsului. Plecând de la principiul integrării.uri. utilizând în acest sens fişe de lucru. peste / lângă alte module parcurse. • Metoda lucrărilor practice Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 33 .

lepuire. filetare. maşini de nituit). ciclograma asamblării 3. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite. metoda sortării.asamblări prin presare (prin încălzire sau răcire.operaţiile şi fazele de asamblare.• Lucrul cu modele Se recomandă utilizarea următoarelor instrumente de evaluare: • Fişe de observaţie • Fişe de lucru • Lucrări practice specifice domeniului şi calificării Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme.scheme de asamblare. în funcţie de: • specificul domeniului şi calificării • dificultatea temelor • nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit • complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat • ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a abilităţilor practice proprii grupului instruit.asamblări prin lipire (lipire moale. metoda interschimbabilităţii parţiale. ansamblul 2. metoda reglării 5. spălare 6. cu accent preponderent pe activităţile de învăţare cu caracter practic. piesa de bază.asamblări prin pene şi ştifturi. cum ar fi efectuarea unor lucrări practice şi de laborator.asamblări prin sudare. Recomandăm următoarele conţinuturi tematice: 1. Metode de asamblare . asigurarea piuliţelor împotriva autodesfacerii. mânuirile. siguranţă în exploatare. Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri. Precizia de prelucrare şi asamblare . Asamblări demontabile • Prezentarea generală a asamblărilor demontabile . Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului. alezare.predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. prin conuri. de formă şi de poziţie 4.metoda interschimbabilităţii totale. Pregătirea pieselor pentru asamblare . aplicativ.asamblări prin nituire (fazele operaţiei de nituire. competenţele determină conţinuturile tematice.predare să se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune. Documente tehnologice necesare realizării operaţiei de asamblare . rodare. NTSM la sudare 7. răzuire. NTSM la nituire . cu elemente elastice . fişe tehnologice şi planuri de operaţii. metoda ajustării.retuşare. lipire tare. subansamblul. completul. Asamblări nedemontabile • Prezentarea generală a asamblărilor nedemontabile . Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 34 . activităţile de învăţare . recomandăm ca în procesul de învăţare . metode de lipire) . interactiv şi centrat pe elev. scule folosite la montare şi demontare) Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă.abateri dimensionale. prin deformare) . găurire. lustruire. prin caneluri. Structura procesului tehnologic de asamblare .asamblări prin filet (părţi componente. Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi tehnologică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite toate criteriile de performanţă.

• instruire practică – 24 ore.STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ Modulul VIII: SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII I. Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă. Planifică acţiuni de evitare şi de reducere a riscurilor identificate la locul de muncă . Modulul face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculară "Tehnologii") şi are alocate un număr de 48 de ore / an.1. Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul • 12. Coordonează activităţile în caz de accident II. în vederea asigurării pregătirii de specialitate în calificări din profilul tehnic.12.3. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă din modul Modulul „Sănătatea şi securitatea muncii” se studiază în clasa a XII-a liceu tehnologic. .2. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 35 . Locul modulului în cadrul planului de învăţământ. prevenirea şi stingerea incendiilor.12. din care: • laborator tehnologic – 24 ore. SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII 1 credit 12.

fişa individuală de instructaj . Situaţii deosebite şi factorii de risc de la locul de muncă . nerespectarea principiilor ergonomice. filme. stingătoare cu spumă. cu CO2 • • 12. broşuri. pliante. SĂNĂTATEA ŞI Planifică acţiuni SECURITATEA de evitare si MUNCII de reducere a riscurilor identificate la locul de muncă.materiale igienico-sanitare . nisip.echipamente de lucru şi echipamente individuale şi colective de protecţie . • Materiale şi mijloace de prevenirea şi stingerea incendiilor: .afişe. Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă. instrucţiuni de lucru.individuale şi colective specifice locului de muncă. SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII Competenţe individuale 12.incendii şi explozii • Echipamente de lucru şi de protecţie specifice locului de muncă.accidente de muncă . comportament necorespunzător al lucrătorului la locul de muncă. cu praf.2. hidranţi.materiale şi mijloace de stingere a incendiilor • Sisteme şi dispozitive de protecţie.trusă de prim ajutor . 12.situaţii de risc: perturbări funcţionale.1. .apă.documente de informare: fişe. cataloage.curente şi periodice . pături. defecţiuni ale utilajelor. starea fizică şi psihică necorespunzătoare a lucrătorului . utilizarea documentaţiei legislaţiei în vigoare specifice domeniului .boli profesionale . Locuri de muncă periculoase specifice domeniului. prevenirea şi stingerea incendiilor.avarii . • Măsuri de igienă şi protecţia muncii . Conţinuturi tematice • Măsuri de eliminare a riscurilor la locul de muncă: instructaje. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 36 .instructaje iniţiale.Unitatea de competenţe 12.

trusa de prim ajutor Planul de acţiune în caz de accident la o situaţie dată. utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare.evacuarea accidentaţilor . Plecând de la principiul integrării.anunţarea organelor abilitate. dotate cu materiale didactice specifice iar în desfăşurarea orelor de laborator să se foloseasca :  seturi de diapozitive sau/şi filme didactice tematice.individuale . Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 37 . de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor. sănătatea. de nivel 3+. adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate. care asigură accesul în şcoală a oricărui copil.de grup 12. Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului.3. sau a integrării pe piaţa muncii. . acceptând că fiecare copil este diferit. în funcţie de dificultatea temelor. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite 2. aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori). Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă. prevenirea şi stingerea incendiilor.  panoplii şi machete didactice sau/şi funcţionale. Sugestii metodologice 1. Parcurgerea conţinuturilor modulului „Sănătatea şi securitatea muncii” şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice generale aferente nivelului 3 şi corespunzătoare calificărilor.  bibliografie tehnică selectivă ş. • III. Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi tehnologică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite toate criteriile de performanţă. se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile. . SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII 12.Unitatea de competenţe Competenţe individuale • • Conţinuturi tematice Primul ajutor în caz de accident. pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au nevoie şi care le cer. în funcţie de tipul accidentului Sarcinile în caz de accident ale echipelor de intervenţie. în scopul pregătirii profesionale ale elevilor şi dezvoltării capacităţiilor care să le permită dobândirea unei calificări superioare. competenţele determină conţinuturile tematice.a. Instruirea practică se recomandă să se desfăşoare în ateliere. .eliminarea cauzelor . în condiţiile participării lor nemijlocite şi responsabile la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile şi aspiraţiile proprii. Coordonează activităţile în caz de accident.  planşe didactice. Conţinuturile incluse în structura modulului oferă elevilor cunoştinţe care le vor permite să-şi dezvolte abilităţi privind securitatea la locul de munca. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează.

Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ.  practica în atelier / la locul de muncă. ele trebuie să se bucure de încredere publică).  simularea.  fidelitatea (instrumentul de evaluare generează rezultate în concordanţă unele cu altele în ocazii diferite de către toţi cei care evaluează şi pentru toţi elevii). care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. permiţând atât profesorului.  prezentările video. cât şi elevului să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor. • luarea deciziilor. prin dezvoltarea abilităţilor de • comunicare. Evaluarea este implicită demersului pedagogic curent.  flexibilitatea (evaluarea trebuie să faciliteze accesul şi progresarea. În context  lucrul în grup.  temele şi proiectele integrate. în vederea reglării procesului de predare – învăţare. contribuie la învăţarea eficientă. fără a compromite standardele naţionale). Demonstrarea altor abilităţi. în afara celor din competenţele specificate. în scopul unei valorificări optime ale acestora.Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului. este lipsită de semnificaţie Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 38 . Din acest motiv. • sprijin reciproc. caracterului realist şi motivant. nimic mai mult). corectitudinii şi eficienţei procesului de evaluare. referindu-se în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora. Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt:  validitatea (evaluarea trebuie să măsoare performanţa în raport cu competenţele vizate).  discuţiile de grup. pe nevoile şi disponibilităţile sale. lărgirii orizontului şi perspectivelor educaţionale. 3. de a centra procesului de învăţare pe elev. precum şi a spiritului de echipă. Calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii pentru a obţine calificările reprezintă unul dintre factorii esenţiali care susţin încrederea publică în aceste calificări. să identifice lacunele şi cauzele lor şi să realizeze corecţiile care se impun. cât şi deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele naţionale definite în cadrul fiecărei calificări. se impune atât asigurarea coerenţei. rigorii. individualizarea învăţării. corelată cu tipul probelor de evaluare specificate în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare competenţă şi vizând exclusiv probele de evaluare solicitate în aceste standarde ( nimic mai puţin.  prezentări multimedia şi electronice.  vizitele etc.  compatibilitatea cu învăţarea eficientă (evaluarea trebuie să susţină şi să contribuie la învăţarea eficientă).  aplicabilitatea practică şi rentabilitatea (evaluarea trebuie să fie adaptată la resursele existente şi la timpul disponibil). • asumarea responsabilităţii. • negociere. de a diferenţia sarcinile şi timpului alocat ş. competiţional şi a creativităţii elevilor.  credibilitatea (pentru ca evaluarea şi atestarea rezultantă să fie credibile.a.

în cadrul evaluării. probe practică. Se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente de evaluare: observarea sistematică. Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi practică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite toate criteriile de performanţă. autoevaluarea . Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 39 . pe baza unei fişe de observare. proiectul. teste cu itemi obiectivi şi semiobiectivi.

pentru a se putea adapta la tehnologiile şi la practicile de muncă în schimbare. multiplexoare/ demultiplexoare -circuite integrate: numărătoare. codificatoare/ decodificatoare.21. Modulul se adresează elevilor din clasa a XII-a liceu tehnologic. relaţii de cooperare şi susţinerea muncii în echipă. .Identifică tipuri de circuite electronice • Conţinuturi tematice Circuite electronice de tip analogic: -surse de alimentare -amplificatoare: de tensiune. Sisteme electronice Competenţe individuale • 21. de curent. . de putere -oscilatoare: RC.1. Dobândirea acestor abilităţi este esenţială în pregătirea pentru ocuparea unui loc de muncă. Conectează circuite electronice în echipamente şi instalaţii. Repartizarea orelor pe forme de activitate este următoarea: Total ore / an 72 ore din care: • laborator tehnologic 24 ore • instruire practică 48 ore Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul • 21. Managementul relaţiilor interpersonale . CIRCUITE ELECTRONICE .2.21.1. Identifică tipuri de circuite electronice.3. LC -modulatoare/ demodulatoare Circuite electronice de tip digital: -circuite digitale: porţi logice. Evaluează performanţele circuitelor electronice. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ.Modulul IX: CIRCUITE ELECTRONICE I.3.5credite II. Programa este menită să formeze şi abilităţi legate de dezvoltarea relaţiilor interpersonale prin încurajarea unui dialog constructiv. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Unităţi de competenţe 21. 1 credit 0. Creează şi menţine relaţii profesionale. 3. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă din modul În conceperea programei pentru modulul „Circuite electronice” s-a avut în vedere necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice generale care să le ofere posibilitatea de a activa într-un domeniu în care circuitele electronice constituie parte componentă a echipamentelor/ instalaţiilor.21.1. microcontrolere -dispozitive de afişaj electronic Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 40 . memorii.

Conectează circuite electronice în echipamente şi instalaţii 3. Creează şi menţine relaţii profesionale Parametri specifici circuitelor electronice: -pentru surse de alimentare: tensiuni. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 41 . Sisteme electronice 21. curenţi. Managementul relaţiilor interpersonale 3. impedanţe. • III.  Susţine munca în echipă şi aplicǎ modalităţi de îmbunătăţire a relaţiilor interpersonale pe durata desfǎşurǎrii lucrărilor practice de măsurare şi conectare a sistemelor electronice în echipamente/ instalaţii specifice domeniului. frecvenţe. frecvenţa de oscilaţie -pentru circuite logice: valori minime şi maxime de tensiune şi curent la intrare/ ieşire • Mărimi de măsurat: -tensiuni. Sisteme electronice 21. Sugestii metodologice Modulul «Circuite electronice» este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care elevii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii lor.3.21. frecvenţmetru -osciloscop • Echipamente/ instalaţii specifice domeniului -de electroalimentare -de amplificare în curent sau tensiune -de generare a semnalelor electrice -de modulare/ demodulare a semnalelor electrice -de reglare automată -de comandă şi control  Realizează dialog constructiv şi relaţii de cooperare pe durata lucrărilor practice de măsurare şi conectare a sistemelor electronice în echipamente/ instalaţii specifice domeniului. puteri nominale -pentru amplificatoare: amplificare -pentru oscilatoare: domeniu de frecvenţă.2. puteri electrice. amplificări • Aparate de măsură şi control adecvate: -multimetru. curenţi.Evaluează performanţele circuitelor electronice 21.1.

Oscilatoare LC: scheme de principiu. Amplificatoare de tensiune 2. proprii grupului instruit. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. ŞI-NU. Tema 1: Schema bloc a unei surse stabilizate de tensiune  Redresoare  Filtre de netezire  Stabilizatoare • schemă electrică • rol funcţional Tema 2: Amplificatoare 1. cu respectarea legislaţiei în vigoare. dotate corespunzător. Amplificatoare de putere • reprezentări simbolice • rol funcţional Tema 3: Oscilatoare 4. în funcţie de dificultatea acesteia. NU. Amplificatoare de curent 3. SAU. rol funcţional Tema 4: Modulatoare/ demodulatoare • reprezentări simbolice • rol funcţional • utilizări în domeniu Tema 5: Porţi logice  Tipuri de porţi logice: ŞI. rol funcţional  Oscilatoare RC: scheme de principiu.Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. Instruirea practică şi laboratorul tehnologic se vor desfăşura în spaţii special amenajate. SAU-NU • simboluri • tabele de adevăr Tema 6: Codificatoare/ decodificatoare • reprezentări simbolice • rol funcţional • utilizări în domeniu Tema 7: Multiplexoare/ demultiplexoare • • • • • • • • • reprezentări simbolice rol funcţional utilizări în domeniu rol funcţional utilizări în domeniu rol funcţional utilizări în domeniu reprezentări simbolice rol funcţional 42 Tema 8: Memorii digitale Tema 9: Microcontrolere Tema 10: Dispozitive de afişaj electronic Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi .

cu circuite integrate logice. din domeniu Recomandări pentru aplicaţii practice: 1. Verificarea stării de funcţionare a echipamentelor/ instalaţiilor. afectivi şi performativi) se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: întrebări cu răspuns scurt. Lucrări practice de conectare unei surse de alimentare în echipamente/ instalaţii 2.• utilizări în domeniu Recomandări pentru lucrări de laborator: 1. Lucrări practice de identificare a circuitelor integrate digitale după aspect fizic şi marcaj 4. evaluarea parametrilor specifici unui sistem electronic. în conformitate cu tabela de adevăr Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi. prezentare orală sub forma unei adresări sau unei opinii. • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc etapele executării unei lucrări de măsurare şi conectare a unui sistem electronic în echipamente/ instalaţii specifice domeniului. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 43 . Lucrări practice de utilizare a microcontrolerelor în echipamente/ instalaţii din domeniu 7. Vizualizarea tensiunilor de la intrarea şi ieşirea unui surse de tensiune 2. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele. Lucrări practice de utilizare a dispozitivelor de afişaj electronic în echipamente/ instalaţii din domeniu 6. Vizualizarea semanalelor la ieşirea unui oscilator 4. Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi practică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite toate criteriile de performanţă. Lucrări practice de identificare a tipurilor de porţi logice. exerciţii de citire a documentaţiei tehnice. conectarea în echipamente/ instalaţii a sistemelor electronice şi verificarea funcţionalităţii acestora. Identificarea tipurilor de porţi logice prin măsurători 5. Lucrări practice de conectare a unui amplificator în echipamente/ instalaţii 3. Fişa de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. Identificarea circuitelor integrate digitale după aspect fizic şi simbol 6. Utilizarea cataloagelor pentru identificarea terminalelor intrare/ ieşire la circuitele integrate 7. Lucrări practice de montare/ demontare a circuitelor integrate digitale în socluri 5. Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unui amplificator 3. • probe practice: identificarea tipurilor de sisteme electronice. studii de caz. prin măsurători. evaluarea s-a încheiat cu succes.

Curriculumul în dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoală şi comunitate. • laborator tehnologic – 9 ore. cadre didactice.5 Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 44 . dar şi adâncirea competenţelor cheie. Curriculum-ul în dezvoltare locală (C. pentru pregătirea de specialitate se elaborează de către colective mixte formate din profesori şi specialişti din domeniul în care elevii se pregătesc.M. părinţi.D. asumarea responsabilităţilor. conform căreia autorităţile publice locale trebuie să joace un rol important în învăţământul profesional şi tehnic datorită responsabilităţii şi angajamentelor pe care le au faţă de cetăţeni. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme credite) 2. (0. care să le permită viitorilor absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise. creativitatea şi sprijinul antreprenorial. lucrul în echipă.D.  promovarea valorilor democratice în curriculum.). gândirea critică. instituţii /organizaţii locale sau regionale etc. Locul modului în cadrul planului de învăţământ Modulul „Sisteme de transport” se studiază în clasa a clasa a XII – ruta S. alături de competenţele personale şi cele sociale: comunicarea. parteneri sociali (agenţi economici. Identifică probleme complexe. Conţinutul C. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul În modulul „Sisteme de transport” au fost agregate competenţe dintr-o unitate de abilităţi cheie şi o unitate de competenţe tehnice specializate: 2.L. în vederea asigurării pregătirii de specialitate în calificarea „Tehnician transporturi” Modulul face parte din „Curriculum în dezvoltare locală” (aria curriculară "Tehnologii") şi are alocate un număr de 66 de ore / an.CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ Modulul X: SISTEME DE TRANSPORT I.) presupune participarea şi eforturile reunite ale mai multor factori implicaţi în procesul de educaţie: elevi.L. din care: • teorie – 57 ore. cadrul de colaborare cu agenţii economici)  cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări. Proiectarea lui are în vedere:  resursele locale pentru instruire (baza materială a grupurilor şcolare.A. care să servească activităţilor economice desfăşurate în zonă.1. Scopul curriculumului în dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:  lărgirea domeniului ocupaţional.. Scopul acestui modul este de a oferi elevilor cunoştinţe de bază cu privire la sistemele de transport naţionale şi internaţionale. Opţiunea pentru o astfel de componenta a curriculumului se integrează strategiei de descentralizare.  dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la formarea profesională într-o calificare.

din punct de vedere al caracterului activităţii: în interes public. 24. Identifică componentele sistemului naţional de transport.de mărfuri şi bunuri (generale. de interes public. periculoase. în folos propriu. cu vehicule specializate) . Analizează factorii care influenţează strategiile de dezvoltare a sistemelor naţionale şi internaţionale de transport. perisabile.2.mixte Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 45 . feroviar. Sisteme de transport credite) (1. naval şi aerian. animale vii. internaţional . în regim de taxi. cu mase şi / sau dimensiuni depăşite. curse ocazionale.1. în interes propriu.1. . în regim rent a car) . Stabileşte particularităţile sistemelor de transport. Identifică componentele sistemului naţional de transport. 24. 24. . naţional.utilizatorii infrastructurilor de transport de interes public. speciale. fluvial şi pe apele interioare transport multimodal transport combinat • Categorii de transporturi . II. în interes personal • Tipuri de transporturi .operatorii de transport public şi privat. Tabelul de corelare a competenţelor si conţinuturilor Unitatea de competenţe Competenţe individual e Conţinuturi Elementele componente ale sistemului naţional de transport .0 24. Sisteme de transport 24. interurban.de persoane (prin servicii regulate.24. - Clasificarea transporturilor • Moduri de transport transport rutier transport feroviar transport aerian transport maritim.infrastructurile de transport rutier.3.din punct de vedere al caracterului transportului: local.

autogării. .realizarea conectării tuturor localităţilor la reţeaua naţională de transport. în cadrul agenţiilor de voiaj.1. Analizează factorii care influenţează strategiile de dezvoltare a sistemelor naţionale şi internaţionale de transport. asigurarea unui nivel ridicat de siguranţă a traficului.pondere . mesagerie) Analiza comparativă a sistemelor de transport din diferite zone geografice.2.avantaje şi dezavantaje .activităţi conexe (în cadrul gării. eficienţa economică.3. intermedierea activităţilor de transport.dinamica dezvoltării. Sisteme de transport 2. 2.mijloace de transport . Stabileşte particularităţile sistemelor de transport.asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor şi a bunurilor. Sisteme de transport 24. Rolul şi locul transporturilor în economia naţională (funcţiile sistemelor naţionale de transport) . condiţiile de protejare şi conservare a mediului înconjurător. portului. nevoile de apărare a ţării. aeroportului.echipamente şi instalaţii utilizate în exploatare . feroviar. . • Factorii care influenţează sistemul naţional de transport: programele naţionale de realizare a unei dezvoltări durabile.infrastructura de transport .asigurarea racordării la sistemele internaţionale de transport. multimodal şi combinat. colectarea şi expedierea mărfurilor. tendinţe . utilizarea raţională a energiei. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme 24. convenţii şi acorduri Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 46 . . Factorii care influenţează strategiile de dezvoltare a sistemelor naţionale şi internaţionale de transport • Instituţii şi organizaţii profesionale naţionale şi internaţionale din activitatea de transport.Unitatea de competenţe Competenţe individual e Conţinuturi Analiza SWOT şi comparativă a modurilor de transport rutier.asigurarea transporturilor care privesc siguranţa naţională. Identifică probleme complexe 24. . . fluvial şi pe apele interioare. 24. aerian maritim.asigurarea dreptului la liberă circulaţie a cetăţenilor. activităţi.

Noţiuni generale privind sistemele de transport 1. • Proiecte naţionale şi internaţionale din domeniul transporturilor . criteriile de performanţă ale competenţelor agregate în modul cu conţinuturile incluse. dar se impune abordarea flexibilă şi diferenţiată a acestora. . în raport cu experienţa şi viziunea proprie. rezultate din condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanţă respective. prezentat la punctul III. . Rolul şi locul transporturilor în economia naţională (funcţiile sistemelor naţionale de transport) . pentru a corela. în permanenţă. categorii şi tipuri de transport. elevului să demonstreze şi evaluatorului să evalueze performanţa vizată de respectivele competenţe. III.realizarea conectării tuturor localităţilor la reţeaua naţională de transport. Se va ţine cont de faptul că profesorul are libertatea de a alege ordinea conţinuturilor şi modul de organizare a activităţilor de învăţare. Pentru formarea competenţelor stabilite prin curriculum. Autorii recomandă parcurgerea conţinuturilor în următoarea ordine: 1. utilizând activităţi variate de învăţare.asigurarea dreptului la liberă circulaţie a cetăţenilor.asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor şi a bunurilor. Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie.proiecte de modernizare. . . Programa modulului trebuie utilizată împreună cu Standardul de Pregătire Profesională.proiecte de limitare a poluării mediului. . .proiecte de corelare a legislaţiei în transport. Tabelul de corelare între competenţe şi conţinuturi. specifică din ce unităţi de competenţă provin competenţele care se agregă şi care sunt conţinuturile ce permit profesorului să formeze.asigurarea racordării la sistemele internaţionale de transport. categorii sau tipuri de transport în funcţie de nevoile locale de formare. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 47 . Plasarea acestui modul în „Curriculum de dezvoltare locală” permite o particularizare a ponderii structurii conţinuturilor cu privire la diferitele moduri.asigurarea transporturilor care privesc siguranţa naţională. în funcţie de resursele disponibile şi de nevoile locale de formare. Sugestii metodologice Modulul «Sisteme de transport» oferă elevilor oportunitatea de a-şi forma competenţe tehnice în legătură cu analizarea structurii sistemelor de transport şi a factorilor interni sau externi care influenţează dinamica dezvoltării lor. cu caracter preponderent aplicativ.1. reabilitare şi dezvoltare a infrastructurii de transport. profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi şi de a le eşalona în timp. identificarea particularităţilor deferitelor moduri.Unitatea de competenţe Competenţe individual e Conţinuturi internaţionale.

interurban. tendinţe . fluvial şi pe apele interioare .infrastructura de transport . Factorii care influenţează strategiile de dezvoltare a sistemelor naţionale şi internaţionale de transport 3. animale vii. Clasificarea transporturilor • Moduri de transport . mesagerie) 2.1. în cadrul agenţiilor de voiaj.pondere . autogării. Analiza SWOT şi comparativă a modurilor de transport rutier.mijloace de transport .transport aerian . operatorii de transport public şi privat. naval şi aerian.mixte 2. aerian maritim. 3. fluvial şi pe apele interioare.3. . curse ocazionale. de interes public. feroviar.dinamica dezvoltării.1. periculoase.transport combinat • Categorii de transporturi din punct de vedere al caracterului transportului: local.2.transport multimodal .transport maritim.echipamente şi instalaţii utilizate în exploatare . Caracteristici ale sistemelor de transport 2.de mărfuri şi bunuri (generale. colectarea şi expedierea mărfurilor. în regim rent a car) .de persoane (prin servicii regulate. speciale. în interes propriu. Analiza comparativă a sistemelor de transport din diferite zone geografice.2. în regim de taxi. internaţional din punct de vedere al caracterului activităţii: transporturi în interes public. utilizatorii infrastructurilor de transport de interes public.activităţi conexe (în cadrul gării. Elementele componente ale sistemului naţional de transport infrastructurile de transport rutier.transport feroviar .transport rutier . cu mase şi / sau dimensiuni depăşite. multimodal şi combinat. cu vehicule specializate) .1. în interes personal • Tipuri de transporturi . Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 48 . în folos propriu. portului. feroviar. Instituţii şi organizaţii profesionale naţionale şi internaţionale din activitatea de transport. aeroportului.avantaje şi dezavantaje . intermedierea activităţilor de transport. activităţi. naţional. 1. perisabile.

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului. se recomandă o pondere ridicată a exerciţiilor de documentare. suporturilor de curs / aplicative audio-video sau / şi multimedia. Procesul de predare învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. condiţiile de protejare şi conservare a mediului înconjurător. temele şi proiectele integrate. discuţiile de grup. pe nevoile şi disponibilităţile sale. pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au nevoie şi care le cer.proiecte de limitare a poluării mediului. în scopul unei valorificări optime ale acestora. eficienţa economică. Evaluarea este implicită demersului pedagogic curent. de analizare a acestor informaţii şi de formulare a unor concluzii. competiţional şi creativităţii elevilor . agenţi economici din domeniul transporturilor) Alegerea mijloacelor didactice se va realiza în strânsă corelaţie cu metodele didactice şi cu conţinutul ştiinţific al lecţiei. 3. practic) şi tipul de inteligenţă al acestora.proiecte de corelare a legislaţiei în transport. de a centra procesului de învăţare pe elev. utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare. de culegere a informaţiilor privind sistemele de transport. reabilitare şi dezvoltare a infrastructurii de transport. aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mic progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori). Autorii recomandă desfăşurarea procesului instructiv-formativ conform strategiilor moderne de învăţare. permiţând atât profesorului. literatură de specialitate. prezentările video. Se vor folosi mijloace didactice specifice cabinetelor şi laboratoarelor de specialitate. multimedia şi electronice. contribuie la învăţarea eficientă. sprijin reciproc. cărţilor de specialitate. Date fiind competenţele vizate. Plecând de la principiul integrării. acceptând că fiecare copil este diferit.a. nevoile de apărare a ţării.3. care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile. Proiecte naţionale şi internaţionale din domeniul transporturilor . Se recomandă utilizarea: fişelor de lucru. de a diferenţia sarcinile şi timpului alocat ş. vizitele etc. lărgirii orizontului şi perspectivelor educaţionale. colecţii de legi. În context. Factorii care influenţează sistemul naţional de transport: programele naţionale de realizare a unei dezvoltări durabile. negociere.2. astfel încât să fie menţinut şi stimulat interesul elevilor pe tot parcursul lecţiilor şi activităţilor aplicative realizate şi să fie realizat impactul dorit prin studierea acestei discipline. Internet. schemelor structurale. asigurarea unui nivel ridicat de siguranţă a traficului. convenţii şi acorduri internaţionale. vizual. prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare. care asigură accesul în şcoală a oricărui copil.3. asumarea responsabilităţii. eventual integrate într-un sistem multimedia. individualizarea învăţării. în vederea reglării procesului de Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 49 . În acest scop se recomandă utilizarea unor surse de informaţii diverse şi pertinente (mass-media. lucrul în grup. . utilizarea raţională a energiei. simularea. . Aceste informaţii vor sta la baza adaptării strategiilor de predare-învăţare la particularităţile elevilor. adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate. precum şi a spiritului de echipă. cât şi elevului să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor. să identifice lacunele şi cauzele lor şi să realizeze corecţiile care se impun. soft-urilor educaţionale specifice. luarea deciziilor.proiecte de modernizare. În acest sens se recomandă realizarea unei evaluări iniţiale care să permită obţinerea unor informaţii relevante despre stilul de învăţare al elevilor (auditiv.

corectitudinii şi eficienţei procesului de evaluare. Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ. este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Din acest motiv. caracterului realist şi motivant. ele trebuie să se bucure de încredere publică). pe baza unei fişe de observare.  aplicabilitatea practică şi rentabilitatea (evaluarea trebuie să fie adaptată la resursele existente şi la timpul disponibil). Demonstrarea altor abilităţi.  fidelitatea (instrumentul de evaluare generează rezultate în concordanţă unele cu altele în ocazii diferite de către toţi cei care evaluează şi pentru toţi elevii). autoevaluarea ş.  compatibilitatea cu învăţarea eficientă (evaluarea trebuie să susţină şi să contribuie la învăţarea eficientă).  flexibilitatea (evaluarea trebuie să faciliteze accesul şi progresarea. Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt:  validitatea (evaluarea trebuie să măsoare performanţa în raport cu competenţele vizate).predare – învăţare. teste cu itemi obiectivi şi semiobiectivi. nimic mai mult). Se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente de evaluare: observarea sistematică.a. se impune atât asigurarea coerenţei. probe practică. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 50 . în afara celor din competenţele specificate. rigorii.  credibilitatea (pentru ca evaluarea şi atestarea rezultantă să fie credibile. cât şi deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele naţionale definite în cadrul fiecărei calificări. fără a compromite standardele naţionale). proiectul. referindu-se în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora. Calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii pentru a obţine calificările reprezintă unul dintre factorii esenţiali care susţin încrederea publică în aceste calificări. corelată cu tipul probelor de evaluare specificate în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare competenţă şi vizând exclusiv probele de evaluare solicitate în aceste standarde ( nimic mai puţin.

) presupune participarea şi eforturile reunite ale mai multor factori implicaţi în procesul de educaţie: elevi. Rezolvă probleme 2. Evaluează rezultatele obţinute Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 51 (0. Scopul acestui modul este de a oferi elevilor cunoştinţe de bază cu privire la legile şi normele care reglementează derularea activităţilor de transport. în vederea asigurării pregătirii de specialitate în calificarea „Tehnician transporturi” Modulul face parte din „Curriculum în dezvoltare locală” (aria curriculară "Tehnologii") şi are alocate un număr de 66 de ore / an. precum şi autorităţile competente să emită şi să supravegheze respectarea acestora. parteneri sociali (agenţi economici. care să le permită viitorilor absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise. conform căreia autorităţile publice locale trebuie să joace un rol important în învăţământul profesional şi tehnic datorită responsabilităţii şi angajamentelor pe care le au faţă de cetăţeni. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul În modulul „Autorităţi şi legislaţie în transporturi” au fost agregate competenţe dintr-o unitate de abilităţi cheie şi o unitate de competenţe tehnice specializate: 2.  dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la formarea profesională într-o calificare. creativitatea şi sprijinul antreprenorial.L. lucrul în echipă. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme credite) 2. gândirea critică.  promovarea valorilor democratice în curriculum. cadre didactice. asumarea responsabilităţilor. pentru pregătirea de specialitate se elaborează de către colective mixte formate din profesori şi specialişti din domeniul în care elevii se pregătesc..D. cadrul de colaborare cu agenţii economici)  cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări.L.M. Conţinutul C. părinţi. Curriculumul în dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoală şi comunitate.D.Modulul XI: AUTORITĂŢI ŞI LEGISLAŢIE ÎN TRANSPORTURI I. Locul modului în cadrul planului de învăţământ Modulul „Autorităţi şi legislaţie în transportur” se studiază în clasa a XII – ruta S.).5 . Opţiunea pentru o astfel de componenta a curriculumului se integrează strategiei de descentralizare.A. • laborator tehnologic – 24 ore. care să servească activităţilor economice desfăşurate în zonă. Scopul curriculumului în dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:  lărgirea domeniului ocupaţional. dar şi adâncirea competenţelor cheie. Proiectarea lui are în vedere:  resursele locale pentru instruire (baza materială a grupurilor şcolare.2. instituţii /organizaţii locale sau regionale etc. Curriculum-ul în dezvoltare locală (C.3. alături de competenţele personale şi cele sociale: comunicarea. din care: • teorie – 42 ore.

Aplică legislaţia specifică transporturilor în diferite situaţii. II. Stabileşte aria de competenţe a autorităţilor în transporturi. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme 2. utilizarea şi actualizarea unei baze de date) Autorităţile şi legislaţia specifică diferitelor moduri de transport Acte legislative în vigoare care reglementează activităţile specifice modului de transport analizat. sancţiuni Aplicaţii practice  de documentare cu privire la prevederile actelor normative pentru o situaţie dată. literatură de specialitate) Aplicaţii practice de analizare a actelor normative ce reglementează activităţile de transport (culegerea informaţilor din surse diverse. 25. Tabelul de corelare a competentelor si conţinuturilor Unitatea de competenţe Competenţ e individua le 25.1.2. ordine şi hotărâri ale guvernului.3.1. 2. 25.2. regulamente şi norme metodologice coduri) care reglementează desfăşurarea activităţilor din cadrul sistemelor naţionale de transport Reglementări internaţionale (convenţii. Autorităţi şi legislaţie în transporturi 25. „Autorităţi şi legislaţie în transporturi” (1. acorduri) Structuri locale.0 credite) 25. Rezolvă probleme - Conţinuturi Cadrul legal şi instituţional de desfăşurare a transporturilor Acte legislative (legi. competenţe. Analizează actele normative care reglementează activităţile de transport. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme - 2.25. Internet. 25. 25. naţionale şi internaţionale din domeniul transporturilor (instituţii.3. autorităţi şi competenţele acestora. Autorităţi şi legislaţie în transporturi 2. condiţii de aplicare.  de diseminare a informaţiilor în cadrul unei echipe  de analizare a unei situaţii date din punctul de vedere al aplicării şi respectării prevederilor legale din domeniul transporturilor  de identificare a unor probleme în legătură cu legalitatea cazului analizat  de stabilire a unor soluţii alternative de rezolvare a problemei identificate şi de întocmire a unui plan de acţiune 52 25. relaţii cu alte instituţii) Surse de informare cu privire la legislaţia şi autorităţile din domeniul transporturilor (colecţii de legi. Analizează actele normative care reglementează activităţile de transport. Aplică legislaţia specifică transporturilor în diferite situaţii. Autorităţi şi legislaţie în transporturi - 25. Evaluează rezultatele obţinute Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi .3. Stabileşte aria de competenţe a autorităţilor în transporturi. Monitorul Oficial.2.

utilizând activităţi variate de învăţare. criteriile de performanţă ale competenţelor agregate în modul cu conţinuturile incluse. arii de competenţe . reprezentanţe locale ale Registrului Auto Român şi Autorităţii Rutiere Române. căpitănii de porturi maritime sau fluviale. Pentru formarea competenţelor stabilite prin curriculum. regulamente şi norme metodologice coduri) care reglementează desfăşurarea activităţilor din cadrul sistemelor naţionale de transport 1. Autorii recomandă parcurgerea conţinuturilor în următoarea ordine:  Cadrul legal şi instituţional de desfăşurare a transporturilor 1.3.) 1. literatură de specialitate) Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 53 . în permanenţă. în raport cu experienţa şi viziunea proprie. direcţii regionale ale administraţiilor naţionale ale drumurilor şi căilor navigabile) . pentru a corela. Sugestii metodologice Modulul «Autorităţi şi legislaţie în transporturi» oferă elevilor oportunitatea de a-şi forma competenţe specifice în legătură cu analizarea şi aplicarea legislaţiei în vigoare pentru rezolvarea unor situaţii problemă specifice activităţilor de transport. dar se impune abordarea flexibilă şi diferenţiată a acestora. Acte legislative (legi. administraţie publică. de subordonare.5. interne) şi instituţii publice din subordine cu atribuţii în domeniul transporturilor . ordine şi hotărâri ale guvernului. Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie.2. Monitorul Oficial. Evoluţia reglementărilor legale privind activităţile de transport 1. categorii sau tipuri de transport în funcţie de nevoile locale de formare. prezentat la punctul III. Se va ţine cont de faptul că profesorul are libertatea de a alege ordinea conţinuturilor şi modul de organizare a activităţilor de învăţare.locale (regii autonome locale de transport. regionale CFR.naţionale: ministere (transporturi.internaţionale: instituţii interguvernamentale. elevului să demonstreze şi evaluatorului să evalueze performanţa vizată de respectivele competenţe. autorităţi şi organisme specializate: funcţii. de colaborare etc. structuri de cooperare în domeniul transporturilor reglementate prin convenţii sau acorduri internaţionale  Analiza realaţiilor stabilite în cadul sau în afara structurii (de coordonare. inspectorate judeţene de poliţie. Programa modulului trebuie utilizată împreună cu Standardul de Pregătire Profesională.1. în funcţie de resursele disponibile şi de nevoile locale de formare. Internet. Surse de informare cu privire la legislaţia şi autorităţile din domeniul transporturilor (colecţii de legi. acorduri) 1. cu caracter preponderent aplicativ.IV. profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi şi de a le eşalona în timp. rezultate din condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanţă respective. Structuri administrative din domeniul transporturilor  Instituţii. Plasarea acestui modul în „Curriculum de dezvoltare locală” permite o particularizare a ponderii structurii conţinuturilor cu privire la diferitele moduri. Tabelul de corelare între competenţe şi conţinuturi. specifică din ce unităţi de competenţă provin competenţele care se agregă şi care sunt conţinuturile ce permit profesorului să formeze.4. Reglementări internaţionale (convenţii.

de a diferenţia sarcinile şi timpului alocat ş.6.de documentare cu privire la prevederile actelor normative pentru o situaţie dată. precum şi a spiritului de echipă. asumarea responsabilităţii. Aplicaţii practice . maritim. competiţional şi creativităţii elevilor .de diseminare a informaţiilor în cadrul unei echipe . pe nevoile şi disponibilităţile sale. sancţiuni) 2. Date fiind competenţele vizate. în scopul unei valorificări optime ale acestora. contribuie la învăţarea eficientă. schemelor structurale.1. aerian. utilizarea şi actualizarea unei baze de date). aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mic progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori). vizual. se recomandă o pondere ridicată a exerciţiilor de documentare. În acest sens se recomandă realizarea unei evaluări iniţiale care să permită obţinerea unor informaţii relevante despre stilul de învăţare al elevilor (auditiv. multimodal şi combinat) 2. Se vor folosi mijloace didactice specifice cabinetelor şi laboratoarelor de specialitate. În acest scop se recomandă utilizarea unor surse de informaţii diverse şi pertinente (mass-media. negociere. prezentările video. Se recomandă utilizarea: fişelor de lucru. se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile. sprijin reciproc. Plecând de la principiul integrării. simularea. Acte legislative în vigoare care reglementează activităţile specifice modului de transport analizat. Aceste informaţii vor sta la baza adaptării strategiilor de predare-învăţare la particularităţile elevilor. condiţii de aplicare. . de culegere a informaţiilor privind legislaţia şi autorităţile din domeniul transporturilor. practic) şi tipul de inteligenţă al acestora. pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au nevoie şi care le cer.2. suporturilor de curs / aplicative audio-video sau / şi multimedia. soft-urilor educaţionale specifice. prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare. cât şi elevului să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor. agenţi economici din domeniul transporturilor) Alegerea mijloacelor didactice se va realiza în strânsă corelaţie cu metodele didactice şi cu conţinutul ştiinţific al lecţiei. Evaluarea este implicită demersului pedagogic curent. de a centra procesului de învăţare pe elev. autorităţi şi competenţele acestora. să identifice Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 54 .de analizare a unei situaţii date din punctul de vedere al aplicării şi respectării prevederilor legale din domeniul transporturilor Procesul de predare învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. vizitele etc. feroviar. temele şi proiectele integrate. individualizarea învăţării. Aplicaţii practice de analizare a actelor normative ce reglementează activităţile de transport (culegerea informaţilor din surse diverse. 2.1. acceptând că fiecare copil este diferit. Autorităţile şi legislaţia specifică diferitelor moduri de transport (rutier. cărţilor de specialitate. care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. colecţii de legi. care asigură accesul în şcoală a oricărui copil. multimedia şi electronice. Internet. eventual integrate într-un sistem multimedia. lărgirii orizontului şi perspectivelor educaţionale. discuţiile de grup. Autorii recomandă desfăşurarea procesului instructiv-formativ conform strategiilor moderne de învăţare. luarea deciziilor. În context. lucrul în grup. utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare. literatură de specialitate.a. adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate. de analizare a acestor informaţii şi de formulare a unor concluzii. fluvial şi pe ape interioare. permiţând atât profesorului. Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului. astfel încât să fie menţinut şi stimulat interesul elevilor pe tot parcursul lecţiilor şi activităţilor aplicative realizate şi să fie realizat impactul dorit prin studierea acestei discipline.

caracterului realist şi motivant.  aplicabilitatea practică şi rentabilitatea (evaluarea trebuie să fie adaptată la resursele existente şi la timpul disponibil). corectitudinii şi eficienţei procesului de evaluare. nimic mai mult).a. Filiera: Tehnologică Profil: Tehnic Nivel: 3 Calificarea: Tehnician transporturi 55 . Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt:  validitatea (evaluarea trebuie să măsoare performanţa în raport cu competenţele vizate). Din acest motiv. proiectul. cât şi deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele naţionale definite în cadrul fiecărei calificări. referindu-se în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora. Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ. pe baza unei fişe de observare. Se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente de evaluare: observarea sistematică.  compatibilitatea cu învăţarea eficientă (evaluarea trebuie să susţină şi să contribuie la învăţarea eficientă).  credibilitatea (pentru ca evaluarea şi atestarea rezultantă să fie credibile. probe practică. Calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii pentru a obţine calificările reprezintă unul dintre factorii esenţiali care susţin încrederea publică în aceste calificări.  flexibilitatea (evaluarea trebuie să faciliteze accesul şi progresarea.lacunele şi cauzele lor şi să realizeze corecţiile care se impun. rigorii. în afara celor din competenţele specificate. se impune atât asigurarea coerenţei.  fidelitatea (instrumentul de evaluare generează rezultate în concordanţă unele cu altele în ocazii diferite de către toţi cei care evaluează şi pentru toţi elevii). Demonstrarea altor abilităţi. fără a compromite standardele naţionale). teste cu itemi obiectivi şi semiobiectivi. autoevaluarea ş. este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. ele trebuie să se bucure de încredere publică). în vederea reglării procesului de predare – învăţare. corelată cu tipul probelor de evaluare specificate în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare competenţă şi vizând exclusiv probele de evaluare solicitate în aceste standarde ( nimic mai puţin.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful